STATISTICĂ SOCIALĂ – S2

Asist. Dr. Alex. Apostol

Care este obiectul de activitate al
statisticii?
 Analizarea
 Interpretarea datelor numerice (cunoscute sub formula
datelor statistice)
 Sintetizarea

Statistica este „ştiinţa care se ocupă cu descrierea

şi analiza fenomenelor de masă, dezvăluind
particularităţile lor de volum, structură, dinamică,
conexiune, precum şi regularităţile sau legile ce le
guvernează.” (V. Trebici, 1985, p. 16)
Etapele unei cercetări
 Pregătirea cercetării (documentare, elaborare
metodologie, instrumente de lucru)
 Recoltare/ culegere date statistice prin
intermediul instrumentului de lucru (spre ex.
chestionarul)
 Prelucrarea datelor statistice (etapă de
procesare și calcul)
 Analiza indicatorilor statistici (etapă de
interpretare)
Mărimi statistice
 Nivelul mediu al unei caractreristici într-o
colectivitate (spre ex. nivelul salariului mediu într-
un departament al unei companii);
 Structura unei colectivități (spre ex. câți bărbați și
câte femei activează într-o organizație, câți
angajați au peste 45 de ani, respectiv câți au
peste 45 de ani etc.);
 Variația unor fenomene sociale (spre ex. evoluția
salariului mediu într-o organizație de la un la
altul);
 Relațiile între fenomene (spre ex. rata scăderii
economice determină creșterea ratei șomajului)
Noțiuni de bază utilizate în
statistica socială
 Colectivitate/ populație statisică (mulțime
statistică)
 Ansamblu de persoane (nr. total de elevi dintr-o
școală; nr. total de angajați dintr-o firmă)
 Obiecte (stoc de mărfuri)

 Evenimente (nr. de căsătorii)

 Idei, opinii (opinii asupra locului de muncă – grad

de mulțumire/ satisfacție)
Noțiuni de bază utilizate în
statistica socială
 Unitate statistică
 Un singur element dintr-o mulțime statistică
(simplu - spre ex. un elev dintr-o școală; complex
– o clasă de elevi dintr-o școală);
 Din totalul populației se poate extrage, după
anumite criterii, un grup restrâns de persoane
care urmează a fi chestionat asupra opiniilor lor
legate de modul în care decurg lucrurile în țara
noastră => eșantionul
Noțiuni de bază utilizate în
statistica socială
 Unele caracteristici ale populației (colectivității)
variază de la o unitate la alta -> variabila
 Variabilele pot fi:
 CANTITATIVE – măsurare (înălțime, greutate,
vârstă etc.)
 CALITATIVE – feluri de a fi (genul, opinii asupra
unui fenomen, culoarea ochilor etc.)
APLICAȚIE 1
 1000 de studenți din cadrul tuturor facultăților ale
UAIC au participat la un sondaj de opinie referitor
la gradul de mulțumire legat de calitatea
activităților didactice. Aceștia au fost rugați să
răspundă la întrebarea: Cât de mulțumiți sunteți
de calitatea orelor de curs la care ați participat
până în prezent? Variantele de răspuns au fost: 1.
Foarte mulțumit; 2. Parțial mulțumit; 3. Parțial
nemulțumit; 4. Foarte nemulțumit.

 Cerințe: Să se precizeze: (a) populația statistică;

(b) unitatea statistică; (c) volumul eșantionului; (d)
tipul de variabilă utilizat
APLICAȚIE 2
 250 de elevi de la liceele din Iaşi sunt testaţi la
limba engleză, rezultatele fiind consemnate ca
valori întregi între 0 şi 100.
 Să se precizeze:
 populaţia statistică,
 unitatea statistică,

 eşantionul,
 variabila,

 valorile acesteia,
 tipul de variabilă.
Utilitatea statisticii în HR
 Analize predictive privind evoluția numărului de
angajați într-un interval de timp;
 Analize privind structura populației de angajați într-o
companie (în funcție de vârste, spre exemplu);
 Analize predictive privind rata de succes/ randamentul
unui angajat ș.a.

https://www.forbes.com/sites/joshbersin/2013/10/07/big-
data-in-human-resources-a-world-of-haves-and-have-
nots/#4b4132f1200f
https://www.igi-global.com/book/statistical-tools-
analysis-human-resources/185733
Noțiuni de bază utilizate în
statistica socială
 Seria statistică reprezintă o mulţime de date
grupate după unul din criteriile generale din
statistică;
 SERIA PE VARIANTE – variabile de tip
discret;
 SERIA PE INTERVALE – variabile de tip
continuu
SERIA STATISTICĂ PE VARIANTE
NOTA OBȚINUTĂ TEST MATE FRECVENȚA ABSOLUTĂ (nr. elevi)
5 3
6 7
7 8
8 10
9 8
10 6
TOTAL ELEVI

Frecvența absolută: valoarea efectivă înregistrată în cazul fiecărei

variante
Exercițiu de interpretare sumară a datelor
SERIA STATISTICĂ PE
INTERVALE
NOTA OBȚINUTĂ TEST MATE FRECVENȚA ABSOLUTĂ (nr. elevi)
Între 5 și 6 (*inclusiv nota 6) 10
Între 7 și 8 18
Între 9 și 10 14
TOTAL ELEVI

Frecvența absolută: valoarea efectivă înregistrată în cazul fiecărei

variante
Exercițiu de interpretare sumară a datelor
Caracteristici ale seriilor pe
intervale
 1. exprimarea intervalelor, pe cât posibil, prin numere
întregi
 2. alegerea unui număr suficient de intervale pentru a
facilita analiza statistică
 3. evitarea alegerii unor intervale cu frecvenţe mici
sau foarte mici
 4. stabilirea capetelor intervalelor (prin precizări clare
în cazul când limita superioară a unui interval este
identică cu limita inferioară a intervalului următor, sau
când respectivele limite sunt diferite). De asemenea
se vor rotunji valorile intervalelor extreme până la
mărimi egale cu celelalteintervale.
 5. stabilirea mărimii intervalelor
Cum se stabilesc seriile pe
intervale?
 Pornind de la un anumit număr de grupe pe
care dorim să le configurăm (manieră
subiectivă
Amplitudinea variației = Xmax – Xmin
(diferența dintre valoarea maximă și
valoarea minimă dintr-o serie de valori)

 Utilizând formula lui Sturges (manieră

obiectivă)
Cum se stabilesc seriile pe
intervale?
 Pornind de la un anumit număr de grupe pe
care dorim să le configurăm (manieră
subiectivă
Amplitudinea variației = Xmax – Xmin
(diferența dintre valoarea maximă și
valoarea minimă dintr-o serie de valori)

 Aplicație: La o testare, 10 elevi au obținut

următoarele note: 10,9,7,9,10,7,6,10,8,8. Se
solicită gruparea lor pe două intervale de note
Cum se stabilesc seriile pe
intervale?
 Pornind de la un anumit număr de grupe pe care dorim să le configurăm (subiectiv)

Amplitudinea variației = Xmax – Xmin

(diferența dintre valoarea maximă și
valoarea minimă dintr-o serie de valori)
 Aplicație: La o testare, 10 elevi au obținut următoarele note:
10,9,7,9,10,7,6,10,8,8. Se solicită gruparea lor pe două intervale de note
 Pași: 1. Se identifică amplitudinea
 2. Se împarte la amplitudinea la nr. de grupe solicitat

Interval note Frecv. absolută (nr. de elevi)

[6, 8) 3
[8, 10) 4
[10, 12] 3
Cum se stabilesc seriile pe
intervale?
 Conform cu formula lui Sturges Amplitudinea variației = Xmax – Xmin
(diferența dintre valoarea maximă și
valoarea minimă dintr-o serie de valori)
Lg. n = logaritmul zecimal al numărului de
cazuri (se calculează cu ajutorul
calculatorului)
 Aplicație: La o testare, 10 elevi au obținut următoarele note:
10,9,7,9,10,7,6,10,8,8. Se solicită gruparea lor pe intervale, conform
formula lui Sturges:
 Pași: 1. Se identifică amplitudinea

 2. Se realizează înmulțirea coeficientului (fix) 3,322 cu lg. de 10

 3. Valoarea obținută la pct. 2 se adună cu valoarea 1 (mereu fixă)

 4. Se împarte valoarea amplitudinii la valoarea obținută la pct. 3

Întotdeauna se va lua în calcul la valoarea logaritmului zecimal, doar prima

zecimală
Cum se stabilesc seriile pe
intervale?
 Conform cu formula lui Sturges
 Aplicație: La o testare, 10 elevi au obținut următoarele note:
10,9,7,9,10,7,6,10,8,8. Se solicită gruparea lor pe intervale, conform
formula lui Sturges:
 Valoarea log. de 10 este 1. Așadar, după înlocuirea necunoscutelor, tabelul
nostru va arăta astfel:
Interval note Frecv. absolută (nr. de elevi)
[6, 7) 1
[7, 8) 2
[8, 9) 2
[9,10) 2
[10,11] 3
Frecvențe absolute și relative
 Reminder: frecvențe absolute (valori efective)
 Frecvențele relative sunt proporții/ ponderi
dintr-un total
 F. relative se calculează cu ajutorul regulii de 3
simplă
La o testare la care au participat 200 de elevi, 10 au obținut nota 5,
iar 30 nota 10. Să se calculeze proporțiile elevilor care au luat notele
5 și 10
Aplicație - Frecvențe absolute și
relative
La o testare, elevii dintr-o clasă au obținut
următoarele note. Să se calculeze frecvențele
relative (se va utiliza o singură zecimală)
Nota obținută F. Absolută F. relativă
5 3 7,3% (7%)
6 5 12,1% (12%)
7 9 21,9% (22%)
8 12 29,2% (29%)
9 8 19,5% (20%)
10 4 9,7% (10%)
TOTAL 41 100%
Frecvențe absolute și relative
cumulate
La seriile statistice se pot ataşa de
asemenea noi linii sau coloane
care să reprezinte frecvenţele
cumulate (foarte des utilizate în
analizele statistice). Cumularea
frecvenţelor se poate face
ascendent sau descendent!
 Frecvențe absolute și relative cumulate –
exemplu+exercițiu de interpretare

Sens de calcul – descendent – de sus în jos

Notă obținută F. Absolută (nr. de elevi) F. Absolută cumulată
6 13 13
7 8 21
8 10 31
9 6 37
10 9 46

În funcție de sens, întotdeauna prima valoare rămâne egală cu prima

frecvență absolută.

Ulterior se realizează adunări succesive

pe diagonală
 Aplicație - final
Notă f. Absolută f.Abs cum. f. Relativă f. rel. cum.
6 4
7 7
8 9
9 8
10 4
TOTAL

Cerințe:
a)calculați f. absolute cumulate descendent (de sus, în jos)
b)calculați f. relative – proporțiile
c)calculați f. relative cumulate ascendent (de jos, în sus)
d)care este proporția elevilor care au avut note între 6 și 8, inclusiv
e)interpretați pe scurt tabelul