Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 (Pentru studenti)
I. Complement simplu
1. Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B.Heterotrofe
C. Autotrofe
D.Saprofite
E.Parazite
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe
D.Heterotrofe
E.Saprofite
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de carbon:
A.Heterotrofe
B.Metatrofe
C.Autotrofe
D.Paratrofe
E.Parazite
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici ai
organismelor vii:
A.Autotrofe
B.Heterotrofe
C.Metatrofe
D.Auxotrofe
E.Paratrofe
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza metaboliţilor
necesari:
A.Prototrofe
B.Metatrofe
C.Autotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
6. Precizaţi denumirea bacteriilor heterotrofe incapabile de a sintetiza unii metaboliţi celulari:
A.Autotrofe
B.Auxotrofe
C.Paratrofe
D.Heterotrofe
E.Prototrofe
7. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Auxotrofe
B.Organotrofe
C.Chemotrofe
D.Litotrofe
E.Saprofite
8. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor anorganice:
A.Parazite
B.Chemotrofe
C.Fototrofe
D.Litotrofe
E.Organotrofe
9. Precizaţi grupele de bacterii auxotrofe:
A. Autotrofe
B. Litotrofe
C. Chemolitotrofe
D. Saprofite
E. Parazite
10. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează lumina solară ca sursă de energie:
A.Chemotrofe
B.Autotrofe
C.Fototrofe
D.Litotrofe
E.Saprofite
11. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în rezultatul reacţiilor de oxido-reducere:
A.Fototrofe
B.Chemotrofe
C.Litotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
12. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară şi surse de carbon anorganic:
A.Auxotrofe
B.Chemoorganotrofe
C.Fotoautotrofe
D.Chemolitotrofe
E.Parazite
13. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară si surse de carbon organic:
A.Chemoorganotrofe
B.Chemolitotrofe
C.Fotoautotrofe
D.Chemoautotrofe
E.Fotoheterotrofe
14. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energia în reacţii de oxido-reducere şi utilizează
carbon anorganic:
A.Fotoheterotrofe
B.Chemolitotrofe
C.Chemoautotrofe
D.Fotoautotrofe
E.Chemoorganotrofe
16. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
A. Elective
B. Selective
C. Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
18. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică:
A. Nitraţi
B. Acizi graşi
C. Nitriţi
D. Indol
E. Acizi organici.
19. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
A. Amoniacul
B. Nitriţi
C. Nitraţi
D. Acizi graşi
E. Acizi organici.
20. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
21. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la
alta:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
22. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
23. Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
24. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
A. Sulful
B. Azotul
C. Oxigenul
D. Fierul
E. Carbonul
25. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. Sulful
C. Magneziu
D. Clor
E. Natriu
26. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. Carbonaţii
C. Magneziu
D. Clorul
E. Natriu
27. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. Magneziu
C. Nitraţii
D. Clorul
E. Glucoza
28. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
29. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemoheterotrofe.
30. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre
deosebire de parentali:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemeoheterotrofe.
31. Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
A. Prototrofe
B. Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemoheterotrofe.
32. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de
hidrogen serveşte o substanţă anorganică:
A. Prototrofe
B. Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
E. Chemoheterotrofe.
33. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele bacterii
anaerobe:
A. Amoniacul
B. Alcoolii etilic sau butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi
E. Indol
34. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic
numai din glucoză şi săruri de amoniu:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofe
35. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de sursa de
H:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Litotrofe
D. Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
36. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului exterior:
A. Patogene
B. Saprofite
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
37. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
A. Patogene
B. Cultivate în laborator
C. Sporulate
D. Mobile peritriche
E. Cu glicocalix la suprafaţă
38. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite
obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
39. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi diferitor
substrate cu microorganisme:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
40. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. 20 - +400C
C. 45 - +600C
D. – 10 - +100C
E. >600C.
50. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi sub 600 C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
51. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi
înalte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
52. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din substrat
infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Dezinfecţie
E. Liofilizare.
53. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
A. Apa oxigenată
B. Cloramina
C. Tinctura de iod
D. Verdele de briliant
E. Rivanol.
54. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
A. Sterilizare în aparatul Koch
B. Sterilizare cu vapori sub presiune
C. Liofilizare
D. Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare.
55. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
A. Cu vapori sub presiune
B. Cu căldură uscată
C. Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
56. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor mezofile:
A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. 30 – 60 secunde.
57.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
A. 30 minute la 1800 C
B. 60 minute la 1800 C
C. 180 minute la 1400 C
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
58. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. Obiecte din sticlă
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
77. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul
TSI:
A. Geloză
B. !Zaharoza
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
78. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
79. Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:
A. Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
80. Selectaţi mediile de cultură elective:
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. Geloză-sânge
81. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
A. Levine
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
82. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
83. Selectaţi mediile de cultură de transport:
A. Hiss
B. Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
84. Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:
A. Lizina
B. Ornitina
C. Fenilalanina
D. Arginina
E. Asparagina
85.Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen
86. Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
A. Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea
E. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
87. Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
A. Studierea caracterelor peptolitice
B. Studierea activităţii zaharolitice
C. Acumularea culturii pure
D. Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
88. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
C. Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
E. Însămţnţarea pe medii selective
89. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
90. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
A. Hârtie de turnesol
B. Mediul Russel cu acetate de fier
C. Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
D. Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
E. Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
91. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. Mediul Hiss
92. Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
A. H2S
B. NH3
C. CH4
D. CO2
E. O2
93. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. H2S
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
94. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. Nitraţii
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
104. Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:
A. 8 : 8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. 8 : 32
156. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
A. Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. Indolul
D. Cadaverina
E. Amoniac
157 . Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
A. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de
timp
E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
158. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
A. O colonie de bacterii
B. O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
159. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. Acizii graşi
B. Săpunurile
C. Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
160. Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
A. !Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. Albastru de metilen
D. !Rivanolul
E. Peroxidul de hidrogen
161. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
A. Verde de briliant
B. !Cloramina
C. Albastru de metilen
D. !Peroxidul de hidrogen
E. !Tinctura de iod
162. Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea următoarelor
obiecte:
A. Gazoasă - incintelor
B. Gazoasă – lengerie de pat
C. Gazoasă – lengerie intimă
D. Soluţie 4% suprafeţelor
E. Soluţie 4% mâinilor
163. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
A. !Alcoliii
B. Acizii
C. !Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
164. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
A. Lengerie
B. Spută
C. Veselă
D. Fecale
E. Mâini
E. inelor
F. Deteriorarea ribosomilor celulare
173. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
A. Utilizarea ultrasunetului
B. Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
C. Utilizarea filtrelor de asbest
D. Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
E. Expunerea la raze ultraviolete
201. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
A. Tetracicline
B. Aminoglicozide
C. Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
202. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
A. Poliene
B. Sulfamide
C. Chinolone
D. Rifampicină
E. Beta-lactamice
203. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
A. Diluţiilor succesive în mediul lichid
B. Otto
C. Diluţiilor succesive pe medii solide
D. Difuzimetrică
E. Appelmann
204. Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:
A. Creşterea persistentă a proteinei C reactive
B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare
E. Depistarea agentului cauzal în prelevate
205. Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
A. Administrarea antibioticelor toxice
B. Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
206. Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:
A. Toxice
B. Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. Efecte sensibilizante
207. Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
A. Sinteza componentelor peretelui celular
B. Funcţia membranei citoplasmatice
C. Sinteza proteinelor
D. Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
208. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene nistatina,
levorina:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. Candidelor
E. Micetelor patogene
209. Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
A. Până la stabilirea antibioticogramei
B. În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie
210. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră
bun în dependenţă de raportul CT la CMI:
A. ≥ 1
B. ≥ 2
C. ≥ 4 – 8
D. ≥ 16 – 32
E. ≥ 64
211. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic în
dependenţă de raportul CMI : CT:
A. 8 : 8
B. 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. 4 : 32
212. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă
raportul CMB : CT constituie:
A. 8 : 8
B. 4 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
213. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei
minime bactericide (CMB):
A. Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. Insuficienţă renală
E. Endocardite