Romana Nita Grile

MIHAI NIŢĂ
TESTE-GRILĂ
LA LIMBA ROMÂNĂ
PENTRU ADMITEREA
LA ACADEMIA DE POLIŢIE
CUPRINS
PARTEA I
TESTE-GRILĂ LA LIMBA ROMÂNĂ..................................................................................................... 7

Test 1............................................................................................................................................................ 8
Test 2...........................................................................................................................................................12
Test 3...........................................................................................................................................................16
Test 4...........................................................................................................................................................20
Test 5...........................................................................................................................................................24
Test 6...........................................................................................................................................................28
Test 7...........................................................................................................................................................32
Test 8...........................................................................................................................................................36
Test 9...........................................................................................................................................................40
Test 10.........................................................................................................................................................44
Test 11.........................................................................................................................................................48
Test 12.........................................................................................................................................................52
Test 13.........................................................................................................................................................56
Test 14.........................................................................................................................................................60
Test 15.........................................................................................................................................................64
Test 16.........................................................................................................................................................68
Test 17.........................................................................................................................................................72
Test 18.........................................................................................................................................................76
Test 19.........................................................................................................................................................80
Test 20.........................................................................................................................................................84
Test 21.........................................................................................................................................................88
Test 22.........................................................................................................................................................92
Test 23.........................................................................................................................................................96
Test 24.......................................................................................................................................................100
Test 25.......................................................................................................................................................104
Test 26.......................................................................................................................................................108
Test 27.......................................................................................................................................................112
Test 28.......................................................................................................................................................116
Test 29.......................................................................................................................................................120
Test 30.......................................................................................................................................................124
Test 31.......................................................................................................................................................128
Test 32.......................................................................................................................................................132
Test 33 ......................................................................................................................................................136
PARTEA a II-a
TESTE-GRILĂ LA LIMBA ROMÂNĂ: RĂSPUNSURI ŞI EXPLICAŢII............................................141

Test 1 – răspunsuri şi explicaţii...............................................................................................................142
ANEXA 1 – Despărţirea în silabe............................................................................................................280
ANEXA 2 – Semnele de ortografie şi de punctuaţie................................................................................282
GRILA DE RĂSPUNSURI...................................................................................................................... 283
Cuvânt înainte
Lucrarea de faţă se adresează absolvenţilor de liceu şi tuturor celor care vor să susţină examenul de
admitere la Academia de Poliţie sau la şcolile de poliţie şi este în conformitate cu programa de examen
prevăzută pentru admiterea în aceste instituţii de învăţământ.
Lucrarea este structurată în două părţi, prima propunând un set de 33 de teste-grilă după modelul celor
date la examenele de admitere la Academia de Poliţie, urmate de rezolvarea lor şi explicarea, în partea a
doua, a problemelor de gramatică mai dificile întâlnite.
Testele au fost folosite timp de mai mulţi ani ca material de pregătire pentru cei care au dorit să
urmeze cursurile acestor şcoli, dovedindu-şi pe deplin utilitatea şi eficienţa. Cerinţele cu un grad mai
ridicat de dificultate sau cu procent mai mare, în rândul cursanţilor, de rezolvări greşite au fost reluate pe
parcursul mai multor teste, pentru o mai bună înţelegere a problemei gramaticale respective.
Suntem convinşi că veţi găsi aici răspuns la cele mai multe dintre întrebările pe care vi le puneţi în
legătură cu „chichiţele” care vă „stresează” şi cu care suntem la curent de pe site-urile dedicate şi
forumurile voastre.
Autorul
Teste-grilă la limba română 7
PARTEA I
Teste-grilă la limba română

8
TEST 1
1) Cei trei „i” din cuvântul ciocoii sunt, în ordine:

a) semivocală, semivocală, vocală
b) semivocală, vocală, semivocală
c) semn grafic, semivocală, vocală
d) semn grafic, vocală, semivocală
2) Cuvântul plastograf înseamnă:

a) cineva care scrie ilizibil
b) aparat de măsură
c) falsificator de documente
d) erudit
3) Indică seria care conţine numai cuvinte care pot avea omonime:
a) bursă, capră, carieră, milă, ţap
b) cardinal, ton, tablă, sol, soare
c) toc, şah, climat, sirenă, poartă
d) somn, roman, război, muncitor, parchet
4) În textul: „Afla-vei de la Dragoş-vodă, din descălecatul ţării..., la letopiseţul lui, pre rândul său scrise
domniile ţării.” (Miron Costin), întâlnim:
a) 2 arhaisme
b) 3 arhaisme
c) 4 arhaisme
d) 5 arhaisme sau mai multe
5) Indicaţi seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe:

a) de-u-năzi, e-xil, a-bro-ga, sa-vant-lâc, fii-că, di-plo-mat
b) în-ă-crea-lă, po-ves-te, bu-năs-ta-re, sub-strat, ins-tru-ment
c) pro-gno-ză, clor-a-mi-nă, si-nu-ci-de-re, in-e-dit, ling-vist
d) in-ex-pre-siv, dez-in-te-res, an-tarc-tic, vâ-slă, i-napt
6) În enunţul: „În adâncul inimii îi era recunoscător.”, întâlnim următoarele procedee de îmbogăţire a
vocabularului:
a) derivarea
b) derivarea şi conversiunea
c) derivarea, compunerea şi conversiunea
d) conversiunea
7) În enunţul: „Contrar aşteptărilor mele şi împotriva cursului jocului, echipa voastră a câştigat meciul
contra noastră.”, cuvintele subliniate sunt, în ordine, la cazul:
a) G, G, G, G, G
b) G, G, D, N, G
c) D, G, G, N, G
d) D, G, G, N, A
8) Identifică enunţul corect:

a) Dicţionarele sunt cele mai strâns legate de practică.
b) Avea nişte dinţi strălucitori de albi.
c) Spectatorii au fost destui de numeroşi.
d) Lucrările cel mai greu de realizat abia acum urmează.
9) Sunt la superlativ absolut următoarele construcţii: 1. plânge ce plânge 2.ce frumos curge! 3.ce
gânduri are...
a) 1, 2, 3
b) 1
c) 2
d) 3
10) Indică numărul părţilor de propoziţie exprimate din enunţul: „O, mamă, dulce mamă, din negură de
vremi, / Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi.”
a) 8 părţi de propoziţie
b) 9 părţi de propoziţie
c) 10 părţi de propoziţie
d) 11 părţi de propoziţie
11) În enunţul: „Nu doarme niciodată ziua, dar se culcă devreme în fiecare seară.”, cuvintele subliniate
sunt, în ordine:
a) substantiv, adverb
b) substantiv, substantiv
c) adverb, substantiv
d) adverb, adverb
12) Indică fraza care conţine cel puţin o propoziţie finală:

a) Unde-ai stat de-ai întârziat atâta?
b) M-am dus de-am dat un telefon.
c) Cheamă-l la tine de ţi-e frică să stai singur.
d) Nu-l mai iert, de mi-ar cădea în genunchi.
13) Indică enunţurile care conţin cel puţin o propoziţie simplă: 1.Poate că nu-l cunoştea. 2.Ce s-a
întâmplat, copii? 3.Fraţii şi surorile erau sănătoşi şi veseli.
a) 1, 2, 3
b) 1, 2
c) 2, 3
d) 3
14) Indică fraza care conţine cel puţin o propoziţie subordonată subiectivă:
a) Cel dintâi părea că e frânt de oboseală.
b) De prisos să mai insişti să-l convingi.
c) E puţin probabil faptul că el ar fi făcut accidentul.
d) E important a şti să te descurci în viaţă.
15) Identifică fraza care conţine un anacolut:

a) Oricine îi aude i se face milă de ei.
b) Spune-i cui te ascultă.
c) De văzut, nu l-am văzut când a venit.
d) A apelat la cine i-a ieşit în cale.
16) Indică frazele care conţin subiective: 1.Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus. 2.Nu-mi pasă ce spune. 3.Mi-e
indiferent ce doreşte. 4.Îmi pare rău c-a plecat.
a) 1, 2, 3, 4
b) 1, 2, 3
c) 1, 3
d) 1
10
17) În textul: „Şi dacă norii deşi se duc/ De iese-n luciu luna,/ E ca aminte să-mi aduc/ De tine-
ntotdeauna.”, propoziţiile subordonate sunt:
a) o condiţională, o consecutivă, o predicativă
b) o condiţională, o consecutivă, o finală
c) o concesivă, o consecutivă, o predicativă
d) o consecutivă, o finală, o subiectivă
18) În fraza: „Mă miră că a avut tupeul să vină, deşi ar trebui să nu mă mai mire nimic din ce se întâmplă
în ziua de azi.”, întâlnim, pe lângă alte subordonate, şi:
a) o consecutivă
b) două atributive
c) trei subiective
d) o completivă indirectă
19) În textul: „Numai omu-i schimbător, / Pe pământ rătăcitor, / Iar noi locului ne ţinem, / Cum am fost,
aşa rămânem.”, întâlnim, indiferent de ordine, următoarele tipuri de propoziţii:
a) 2 principale şi 2 subordonate
b) 3 principale şi 2 subordonate
c) 4 principale şi 1 sobordonată
d) 3 principale şi 1 subordonată
20) În fraza: „Te-ar deranja dacă ar fi să mă duc singur să-l vizitez la spital?”, întâlnim următoarele tipuri
de subordonate:
a) o condiţională, o subiectivă, o finală
b) o subiectivă, o predicativă, o finală
c) două subiective, o finală
d) o completivă directă, o predicativă, o finală
21) Indică enunţul corect:

a) Averea lui sunt cărţile.
b) Erai să te îneci.
c) Uzul şi abuzul de medicamente poate duce la afecţiuni ale ficatului.
d) În ceea ce privesc banii, nu ducea lipsă.
22) Prin contragerea ultimei subordonate din fraza: „Las', mamă, că lumea asta nu-i numai cât se vede cu
ochii...”, se obţine:
a) un c.c. de mod
b) un nume predicativ
c) un subiect
d) un compl.direct
23) În fraza: „Mi-ar plăcea să cred că se ocupă mai puţin de nostalgiile vagi şi că se gândeşte la lumea în
care trăim.”, există, pe lângă alte tipuri de subordonate:
a) două subiective
b) două atributive
c) două completive directe
d) o completivă indirectă
24) Indică enunţul în care se află un verb la diateza pasivă cu valoare impersonală:
a) Oare ce ne va mai fi dat să trăim peste câţiva ani?
b) A fost rugat să se calmeze.
c) Nu este posibil să facă aşa ceva.
d) Memoriul i-a fost scris de altcineva.
25) Propoziţiile subordonate din enunţurile: „1.Ne pune dracu’ de urnim o stâncă. 2.Dacă n-am ţinut
seama de vorbele lui, acum avem probleme. 3.Băietul se făcu cum e ursul. 4.Nu-i era de ajuns cât
furase.”, sunt, în ordine:
a) 1.indirectă, 2.condiţională, 3.predicativă, 4.predicativă
b) 1.directă, 2.condiţională, 3.predicativă, 4.predicativă
c) 1.indirectă, 2.cauzală, 3.predicativă, 4.subiectivă
d) directă, 2.cauzală, 3.predicativă, 4.subiectivă
26) Ce tip de coordonare există în fraza: „E o glumă şi nu o lua în seamă.”?

a) coordonare conclusivă
b) coordonare copulativă
c) coordonare adversativă
d) coordonare disjunctivă
27) Subordonatele din frazele: „1.Unde îl vede, îl ia la întrebări. 2.Ai luat o notă mai mare decât mă
aşteptam.”, sunt:
a) 1.locală 2.modală
b) 1.temporală 2.modală
c) 1.cauzală 2.indirectă
d) 1.locală 2.indirectă
28) Subordonatele din fraza: „Dacă e să fie, n-ai ce face.”, sunt, în ordine:
a) condiţională, predicativă
b) subiectivă, subiectivă
c) subiectivă, predicativă
d) condiţională, subiectivă
29) Indicaţi enunţul care nu conţine atribute adjectivale:

a) Acest copil va fi domnul ţării.
b) Părerea acestuia nu contează.
c) Ea este nepoata prietenei mele.
d) Notele acestui elev sunt foarte bune.
30) Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textele: 1.Greşeala este a unuia dintre noi. 2.A
sunat gornistul de plecare. 3.Am plecat la pescuit.
a) 1.nume predicativ, 2.c.scop, 3.c.scop
b) 1.atribut pronominal, 2.c.scop, 3.c.c. loc
c) 1.nume predicativ, 2.c.c.timp, 3.c.c.loc
d) 1.c.indirect, 2.c.indirect, 3.c.indirect
12
TEST 2
1) Alege cuvintele scrise corect: 1.portdrapel, 2.binecunoscut, 3.aşa-zis, 4.bună-voinţă, 5.rea-voinţă,

6.fărădelege, 7.bine-cuvântare, 8.douăzeci-şi-unu.
a) 1, 2, 3, 4, 5, 6
b) 1, 3, 5, 6
c) 3, 4, 5, 6, 7
d) 2, 6, 7, 8
2) Indică seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic:

a) nărav, nărăvaş, neîmblânzit, negru, ninge
b) propriu, proptea, rană, râde, quasar
c) vinovat, yankeu, whisky, xenofob, zahăr
d) voinic, voinţă, week-end, zână, zidar
3) Litera i are patru valori în seria:

a) aceiaşi, chiuli, singur, viaţă
b) vecin, plin, cioară, piedestal
c) ghiocel, aliniat, piuneză, ciorbă
d) academie, francezi, înşişi, chior
4) Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

a) Ministerul de Interne, Muzeul Literaturii Române, Amintiri din copilărie, Anul Nou
b) Ministerul de interne, Muzeul literaturii române, Amintiri din copilărie, Anul nou
c) Ministerul de Interne, Muzeul Literaturii române, Amintiri Din Copilărie, Anul nou
d) Ministerul De Interne, Muzeul Literaturii Române, Amintiri Din Copilărie, Anul Nou
5) Indică seria care conţine numele corecte de locuitori, corespunzătoare numelor proprii geografice:
a) Macedonia – macedonian; India – indian; Mangalia – mangaliot; Napoli / Neapole – napolitan; Buhuşi
– buhuşan
b) Timiş – timişean; Lugoj – lugojean; Milano – milanez; Cairo – cairot; Bosnia – bosniac
c) Baia Mare – băimărean; Bacău – băcăoan; Dolj – doljan; Malta – maltez; Târgu-Jiu – târgujian
d) Făgăraş – făgărăşan; Cipru – ciprian; Guineea – guineez; Genova – genovez; Geneva – genevez
6) Indică numele propriu scris greşit:

a) scriitorul Vasile Alecsandri
b) scriitorul Anton Pan
c) scriitorul Bogdan-Petriceicu Hasdeu
d) actorul Constantin Nottara
7) Indică seria care conţine numai antonime:

a) ireverenţă-respect; fantastic-himeric; viu-defunct; diurn-nocturn; efemer-vremelnic
b) laşitate-poltronerie; darnic-avar; rezonabil-absurd; schimbat-metamorfozat; similar-diferit
c) sadea-fals; sincer-ipocrit; ordine-anarhie; orient-occident; volubil-ursuz
d) fast-nefast; frumos-hidos; tămădui-vindeca; încrezător-circumspect; himeric-iluzoriu
8) Cuvântul a tăgădui înseamnă:

a) a promite
b) a amâna
c) a nega
d) a certa
9) Alege seria care conţine combinaţii corecte cu paronime:

a) virtuoz al pianului, om virtuos
b) a învestit banii, a investit un ministru
c) industrie mineră, tata este minier
d) preceptorul încasează taxe, perceptorul educă copii
10) În enunţul: „Măsurile de prim-ajutor i-au alinat destul de mult durerile atroce resimţite în urma
accidentului.”, întâlnim:
a) 1 adjectiv, 1 adverb
b) 2 adjective, 1 adverb
c) 3 adjective, 3 adverbe
d) 2 adjective, 2 adverbe
11) În enunţul: „S-a ridicat cu chiu cu vai de pe scaun, deoarece băuse pe nerăsuflate o sticlă de vin şi se
îmbătase turtă.”, întâlnim:
a) un adverb /locuţiune adverbială
b) două adverbe /locuţiuni adverbiale
c) trei adverbe /locuţiuni adverbiale
d) niciun adverb /locuţiune adverbială
12) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „Eram şi eu de faţă când, în faţa
tuturor colegilor, l-a lovit pe George drept în faţă.”:
a) locuţiune adjectivală – locuţiune prepoziţională – substantiv în Ac.
b) substantiv în Ac. – substantiv în Ac. – substantiv în Ac.
c) locuţiune adverbială – locuţiune prepoziţională – locuţiune adverbială
d) substantiv în Ac. – locuţiune prepoziţională – locuţiune adverbială
13) Cuvintele subliniate din enunţul: „...sunt şapte vieţi în pieptu-i de aramă.”, sunt în cazurile:
a) N, D
b) N, G
c) Ac., D
d) Ac., G
14) Indică numărul de articole din enunţul: „Peste o zi sau două vei primi un nou tratament al bolii de
care suferi, deoarece cel de până acum n-a avut niciun efect şi ţi-a provocat numai belele.”
a) 6 articole
b) 5 articole
c) 4 articole
d) 3 articole
15) Indicaţi cazurile cuvintelor subliniate din enunţul: „Cărui fapt se datorează prezenţa dumneavoastră
cu aceste propuneri în faţa noastră şi nu în faţa lor?”
a) G, G, G
b) D, A, G
c) D, G, G
d) G, G, D
16) Stabileşte varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din textul: „Exerciţiul acesta este uşor de
rezolvat, este chiar mai simplu decât m-am aşteptat.”
a) adjectiv /nume predicativ ; adjectiv /nume predicativ
b) adverb /nume predicativ ; adverb /c.c.mod
c) adverb /c.c.mod ; adjectiv /nume predicativ
d) adjectiv /nume predicativ ; adverb /c.c.mod
14
17) Indicaţi enunţurile care conţin pronume relative: 1.Iată omul care ne trebuie. 2.Nici nu ştii ce
inteligent este! 3.Voi sunteţi elevii ai căror părinţi nu au venit la şedinţă? 4.Acela este patronul la firma
căruia lucrez eu. 5.Spune-mi care copii merg în excursie.
a) 1, 2, 3, 4, 5
b) 1
c) 1, 2, 4
d) 1, 3, 4
18) Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Cât timp nu învaţă, nu are cum
să reuşească. 2.A citit o dată lecţia. 3.De câte ori mi-aduc aminte, îmi vine să râd.
a) 1.locuţiune adverbială 2.numeral adverbial 3.numeral adverbial
b) 1.adj.pronominal + substantiv 2.numeral adverbial 3.locuţiune adverbială
c) 1.locuţiune conjuncţională 2.numeral adverbial 3.locuţiune adverbială
d) 1.locuţiune adverbială 2.numeral adverbial 3.locuţiune adverbială
19) Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc adjective la gradul superlativ absolut: 1.Vin bun ca ăsta n-am
băut în viaţa mea! 2.Fierbinte mai e cafeaua! 3.Ce mai soare luminos! 4.Frumoasă soră ai! 5.Era negru de
supărat pentru ceea ce făcuse.
a) 1, 2, 3, 4, 5
b) 5
c) 3, 5
d) în niciunul
20) Indicaţi numărul de pronume din enunţul: „Ce frumos este cadoul pe care i l-ai dat lui Ştefan de ziua
lui!”
a) 6
b) 5
c) 4
d) 3
21) În enunţurile: 1.A luptat împotriva mea. 2.Geanta este a mea. 3.Colegei mele îi este rău. 4.Ziua
mamei mele este mâine. 5.Spune-mi, draga mea, ce doreşti?, pronumele şi adj. pr. posesive sunt, în
ordine, la cazurile:
a) A, N, D, G, V
b) G, G, D, G, G
c) G, N, D, G, V
d) D, A, G, G, G
22) Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, în ordine, din enunţurile: 1.Prin locurile acestea e
greu de călătorit. 2.Văzându-mă că tac, el mă privea cu atenţie. 3.Te rog, fă-mi cel din urmă bine! 4.Sunt
gata de drum.
a) c.direct, c.c.timp, atribut substantival, subiect
b) subiect, c.c.cauză, atribut adjectival, c.indirect
c) c.direct, c.c.timp, atribut substantival, c.c.mod
d) subiect, c.c.mod, atribut adverbial, nume predicativ
23) Indică funcţia sintactică a cuvântului subliniat din enunţul: „Oricare ar fi sfârşitul luptei, eşti dator să
lupţi.”
a) c.c.concesiv
b) subiect
c) c.c.mod
d) nume predicativ
24) Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Al cui este pixul acesta? 2.Cui îi
spui tu că nu este serios? 3.A cui fată eşti tu? 4.O dau cui vine primul.
a) 1.nume predicativ 2.c.indirect 3.atribut adjectival 4.c.indirect
b) 1.atribut pronominal 2.c.indirect 3.atribut adjectival 4.subiect
c) 1.nume predicativ 2.c.indirect 3.atribut pronominal 4.subiect
d) 1.atribut pronominal 2.c.indirect 3.atribut pronominal 4.c.indirect
25) Indică enunţul care are subiect exprimat:

a) Afară e cald.
b) Şi ieri a fost frumos.
c) N-a fost vânt.
d) A mea eşti, vacanţă!
26) În fiecare dintre enunţurile: „1.Avea o privire de gheaţă. 2.Acest copil este premiantul clasei. 3.A
mâncat o bătaie în lege. 4.Spusele acestui om sunt adevărate.”, întâlnim:
a) atribute adjectivale
b) subiecte exprimate
c) complemente directe
d) atribute substantivale
27) În textul: „Ce te uiţi tu, că sunt goi? / Aşa-i turcu-n vitejie, / Zvârle haina ca să fie / Sprinten foc când
e-n război.” (G. Coşbuc), numărul predicatelor nominale este:
a) 4
b) 3
c) 2
d) 1
28) Ce propoziţii se obţin prin extensia cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Doctorul m-a chemat la
control. 2.Fetele merg la cules fragi. 3.Am venit pentru a-l încuraja.
a) completive indirecte
b) completive de loc
c) cauzale
d) finale
29) În frazele: „1.Dacă n-aş fi eu, ce s-ar alege de tine? 2.Dacă n-ai fost atent, de-aia ai greşit. 3.Dacă ai
scăpat e pentru că te-am ajutat eu. 4.Şi dacă mă cerţi, eu tot ţin la tine.”, subordonatele introduse prin
dacă sunt, în ordine:
a) 1.condiţională 2.condiţională 3.condiţională 4.condiţională
b) 1.condiţională 2.cauzală 3.subiectivă 4.concesivă
c) 1.cauzală 2.condiţională 3.condiţională 4.consecutivă
d) 1.cauzală 2.cauzală 3.subiectivă 4.condiţională
30) În textul: „Eu am drăguţe multe-n sat, dar nicio fată

N-a zis că-i bine s-o sărut şi să-i ţin drumul,
Dar nici că-i bine când o las nesărutată.” (G. Coşbuc), întâlnim, pe lângă alte subordonate:
a) 3 subiective
b) 2 subiective
c) 3 completive directe
d) o predicativă
16
TEST 3
1) Litera i are patru valori fonetice în seria:

a) viitor, pui, miere, chiar
b) hoţi, totuşi, ciocoi, fiinţă
c) pietroi, cioroi, mei, graşi
d) vechi, oaie, chin, ranchiunos
2) Cuvântul maliţios înseamnă:

a) bolnăvicios
b) altruist
c) răutăcios
d) tenace
3) Indicaţi seria care conţine numele corecte de locuitori corespunzătoare localităţilor sau ţărilor:
a) Abrud – abrudean; Alba-Iulia – albaiulian; Blaj – blăjan; Bosnia – bosnian
b) Cluj – clujan; Galaţi – gălăţean; Iaşi – ieşean; Japonia – nipon
c) Israel – israelian; Monaco – monegasc; Madrid – madrilen; Peru – peruvian
d) Timişoara – timişean; Tokio – tokiot; Ungaria – maghiar; Trotuş – trotuşean
4) Indicaţi seria care conţine numai abrevieri corecte pentru cuvintele: dumnealui, dumneata,
dumneavoastră, domnul, doamna:
a) d-lui; d-ta; d-voastră; dl; dna
b) dlui; dta; dv; dl; dna
c) d-lui; d-ta; dvs.; d-l; d-na
d) dlui; d-ta; dv.; d-l; d-na
5) Sunt corect despărţite în silabe cuvintele: 1.dub-lu-ră 2.de-scri-e-re 3.boj-de-u-că 4.cins-te 5.vâ-slă
6.somp-tu-os 7.fi-i-că 8.fiind-că
a) 2, 6
b) 1, 4
c) 3, 7
d) 5, 8
6) Indicaţi enunţul greşit:

a) Alegerea a fost absolut arbitrară.
b) Reuniunile familiale îmi fac plăcere.
c) Avea o privire glaciară.
d) Domnul l-a învestit pe boier cu dregătorii înalte.
7) În enunţul: „Nu doarme niciodată ziua.”, întâlnim următoarele procedee de îmbogăţire a vocabularului:
a) derivarea
b) compunerea
c) conversiunea şi derivarea
d) conversiunea şi compunerea
8) Indicaţi enunţul corect:

a) Aceeaşi informaţie apăruse în mai multe mijloace mass-media.
b) Ea însăşi avusese o puternică hemoragie de sânge.
c) Profesorul conlucra în colaborare cu studenţii.
d) Ele înseşi au recunoscut că au avut o atitudine insolentă faţă de mine.
9) Este incorect scris următorul cuvânt:

a) bunăvoinţă
b) reavoinţă
c) bună-credinţă
d) bunăvoie
10) Indicaţi numărul corect de substantive din enunţul: „Bătrânii au o bogată experienţă căpătată de-a
lungul întregii lor vieţi.”
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
11) Indicaţi cazurile cuvintelor subliniate din enunţul: „Cui vrea să te asculte, poţi să-i spui ce te
frământă, asta este părerea mea.”
a) N, N, A, G
b) D, N, A, N
c) N, A, A, A
d) D, A, A, G
12) Indicaţi numărul de articole din enunţul: „-Draga mea, cel din urmă gând al lui Ştefan a fost să nu-ţi
provoace nicio neplăcere.”
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
13) Stabileşte varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din enunţul: „Meciul acesta n-a fost greu
de câştigat, mai greu a fost drumul până acolo.”
a) adjectiv /nume predicativ; adjectiv /nume predicativ
b) adverb /c.c.mod; adjectiv /nume predicativ
c) adverb /nume predicativ; adjectiv /nume predicativ
d) adverb /nume predicativ; adverb /nume predicativ
14) În enunţul: „Conform statutului acestui partid, cei care demisionează nu vor fi reprimiţi.”, există:
a) 2 cuvinte în genitiv, 2 în nominativ şi 1 în dativ
b) câte unu în genitiv, dativ, acuzativ şi nominativ
c) 2 cuvinte în genitiv, 1 în dativ şi 1 în nominativ
d) 1 cuvânt în dativ, 1 în genitiv, 1 în acuzativ şi 2 în nominativ
15) În enunţul: „Cum ştiam ce mult îl bucură venirea mea, am trecut şi pe la el.”, cuvintele subliniate
sunt, în ordine:
a) adverb relativ, pronume relativ, adverb
b) conjuncţie, adjectiv relativ, conjuncţie
c) adverb relativ, conjuncţie, adverb
d) conjuncţie, adverb relativ, adverb
16) În versurile: „Cu degetele-i vântul loveşte-n fereşti,

Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti.”
cuvintele subliniate se analizează astfel:
a) pronume personale în dativ /atribute pronominale
b) pronume personale în genitiv /atribute pronominale
c) adjective pronominale posesive /atribute adjectivale
d) pronume personale în dativ /complemente indirecte
18
17) Indicaţi enunţul în care adjectivul pronominal este în acuzativ:
a) Trenul pe care îl aştepţi are întârziere.
b) Ce prăjituri îţi plac?
c) Avem oameni valoroşi în jurul nostru.
d) Ce înseamnă atitudinea asta?
18) Indicaţi enunţul în care interjecţia are funcţia sintactică de predicat:

a) El sări zdup! în sus.
b) Deodată porniră ei teleap, teleap.
c) Iepurele ţuşti! din tufiş.
d) „Că-mi venea, măre, venea...”
19) În enunţul: „Cânta de mama focului la o vioară veche.”, întâlnim următoarele părţi de propoziţie
secundare:
a) un c.c.mod, un c.indirect, un atribut adjectival
b) un atribut substantival, un atribut adjectival, două complemente indirecte
c) un c.c.mod, un atribut substantival, un c.indirect, un atribut adjectival
d) două c.indirecte şi două atribute adjectivale
20) În textul: „Era mâhnit că fusese dat afară din partid fără a fi înştiinţat în prealabil, i se părea că
visează un vis urât.”, există următoarele tipuri de predicate:
a) 1 PN şi 3 PV
b) 2 PN şi 3 PV
c) 2 PN şi 2 PV
d) 3 PN şi 1 PV
21) Indicaţi enunţurile care conţin atribute pronominale în dativ: 1.A plecat să-şi caute tatăl. 2.Zadarnică
vă e căutarea. 3.Vor să mi-l omoare. 4.Merg să-mi spăl maşina. 5.Mă miră profunda-i transformare.
a) toate
b) niciunul
c) 3, 5
d) 1, 2, 4, 5
22) În textul: „...regi urcând pe eşafod, un câmp de bătălie fumegând, corăbii trecând apa Dunării şi
tropote surde venind din vechime se aud şi azi.”, întâlnim, pe lângă alte părţi de propoziţie:
a) 3 atribute şi 4 subiecte
b) 7 atribute şi 1 subiect
c) 3 atribute şi 1 subiect
d) 4 atribute şi 1 subiect
23) Indicaţi enunţurile în care întâlnim apoziţii: 1.L-am cunoscut pe colegul tău, pe Ion. 2.Venea toată
suflarea satului: bărbaţi, femei, copii, căruţe cu cai sau boi... 3.Doctorul Ionescu l-a consultat.
a) 1, 2, 3
b) 1, 2
c) 1, 3
d) 2, 3
24) Indicaţi enunţurile în care verbul a fi formează predicat verbal: 1.Era pe la 1500. 2.Am fost la mare.
3.Cât e ceasul? 4.Cât sunt roşiile? 5.Din ce parte a ţării eşti? 6.Ce e când ţi se bate un ochi? 7.Cum e
afară?
a) 1, 2, 5, 6
b) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
c) 1, 2, 3, 4, 5, 6
d) 2, 3, 4
25) Indicaţi felul subordonatei care se obţine prin expansiunea părţii de propoziţie subliniate din textul:
„Trăind printre ei, vei cunoaşte lucruri ce azi nu le ştii.”
a) temporală
b) condiţională
c) cauzală
d) modală
26) Indicaţi enunţul care conţine cele mai multe părţi de propoziţie exprimate:
a) Nu te duce acolo cu noaptea-n cap!
b) Dă-i-o imediat!
c) N-are să-şi dea seama de greşeala sa.
d) Speriaţi fiind, bărbaţii, femeile şi copiii o luaseră la fugă.
27) Indicaţi numărul de propoziţii din enunţul: „Fie că te superi, fie că nu, colegul tău este moale şi luat în
râs de ceilalţi.”
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
28) Subordonatele din fraza: „Fie ce-o fi, eu tot o să plec.”, sunt:
a) completivă directă, modală
b) concesivă, modală
c) predicativă, finală
d) subiectivă, concesivă
29) În enunţul: „Neauzindu-se prea bine ce spunea vorbitorul, oamenii s-au apucat să murmure.”,
subordonatele sunt:
a) c.directă, c.directă
b) subiectivă, c.indirectă
c) c.indirectă, cauzală
d) subiectivă, c.directă
30) Indicaţi felul subordonatelor din enunţurile: 1.Când aş avea numai grija asta, ce mi-ar fi? 2.De unde
să aibă atâţia bani, când el n-are nici măcar serviciu?
a) 1.condiţională 2.cauzală
b) 1.temporală 2.temporală
c) 1.subiectivă 2.condiţională
d) 1.condiţională 2.condiţională
20
TEST 4

a) mei, frumoşi, pai, şchiopi
b) pirat, mingi, nimeni, picior
c) iute, piscină, vechi, apoi
d) băieţi, chiulangiu, miere, oaie
2) Sunt corect despărţite în silabe cuvintele: 1.sculp-tor 2.con-jun-cţi-e 3.ab-rupt 4.ab-stract 5.a-cro-stih
6.a-cu-a-re-lă 7.a-di-a-cent
a) 1, 4, 5
b) toate
c) 6, 7
d) 1, 5, 6, 7
3) Indicaţi seria care conţine numai cuvinte scrise corect:

a) cizmar, antecameră, adaos, ambiguu, bacnotă, corijent
b) bioloagă, capot, cearceaf, cox, confort, adaus
c) contingent, delincvent, a deszăpezi, disident, distructiv, bancnotă
d) cismar, anticameră, biologă, cocs, a creea, cearşaf
4) Indicaţi enunţurile pleonastice: 1.Au plecat amândoi împreună în oraş. 2.A avut un aport deosebit la
acest meci. 3.Satelitul a aselenizat pe Lună. 4.Aici convieţuiesc laolaltă mai multe specii de animale.
5.Trecea încadrat de jandarmi.
a) 1, 2, 3, 4, 5
b) 1, 3, 4
c) 2, 5
d) 2, 3, 4
5) În enunţurile: „1.Dealu-i deal şi valea-i vale... 2.Voi l-aţi supărat, voi să-l rugaţi să vă ierte. 3.Cine-şi
părăseşte satul / Dumnezeu să-i dea oftatul. 4.Mama mă ceartă, mama mă iartă.”, întâlnim, în ordine:
a) 1.anacolut 2.repetiţie 3.tautologie 4.anacolut
b) 1.tautologie 2.repetiţie 3.anacolut 4.repetiţie
c) 1.repetiţie 2.repetiţie 3.anacolut 4.repetiţie
d) 1.tautologie 2.tautologie 3.anacolut 4.tautologie
6) Indicaţi seria care conţine numai forme corecte de plural:

a) barem-bareme, astru-astre, cămin-cămine, aeroport-aeropoarte, roată-roate
b) căpşună-căpşuni, coală-coli, copertă-coperţi, defileu-defileuri, minge-mingii
c) aeroport-aeroporturi, căpşună-căpşune, copertă-coperte, roată-roţi, cotidian-cotidiene
d) defileu-defilee, barem-baremuri, cotidian-cotidiane, minge-mingi, astru-aştri
7) Cuvântul ad-interim înseamnă:

a) intern
b) neprevăzut
c) provizoriu
d) plin
8) Indicaţi varianta incorectă:

a) macii roşii – roşiii maci
b) membri noi – noii membrii
c) codri adânci – adâncii codri
d) voioşii miri – mirii voioşi
9) În enunţul: „Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul...”,
întâlnim:
a) 3 adjective, 1 adverb
b) 4 adjective, 2 adverbe
c) 5 adjective
d) 6 adjective
10) Indicaţi numărul de adverbe din enunţul: „Acum vorbeşte destul de corect franţuzeşte, deşi înainte se
exprima greoi.”
a) 4
b) 5
c) 6
d) 7
11) În enunţul: „După ce s-a uitat în stânga şi în dreapta cu atenţie, a traversat în fugă strada.”, întâlnim:
a) 4 locuţiuni adverbiale
b) 3 locuţiuni adverbiale
c) 2 locuţiuni adverbiale
d) nicio locuţiune adverbială
12) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „I-am spus în faţă ce rău a
procedat.”
a) substantiv în acuzativ – pronume relativ – adverb
b) substantiv în acuzativ – pronume relativ – adjectiv
c) locuţiune adverbială – adverb – adverb
d) locuţiune adverbială – pronume relativ – adverb
13) Cuvintele subliniate din enunţul: „Celor trei iezi li se făcu frică auzind vocea lupului.”, sunt în
cazurile:
a) D, N
b) N, N
c) D, A
d) N, A
14) Indicaţi varianta corectă:

a) două martie, ora douăsprezece
b) doi martie, ora doisprezece
c) doi martie, ora douăsprezece
d) două martie, ora doisprezece
15) Indicaţi în ordine cazurile cuvintelor subliniate din enunţul: „Asta e greşeala ta, că te ridici împotriva
noastră, în loc să lupţi împotriva lor.”
a) G, G, G
b) N, G, G
c) N, A, G
d) G, A, A
16) Stabileşte varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din enunţul: „În general, e uşor de făcut
compromisuri, dar acest compromis chiar a fost greu de făcut.”
a) adverb /nume predicativ – adverb /nume predicativ
b) adverb /nume predicativ – adjectiv /nume predicativ
c) adverb /nume predicativ – adverb /c.c.mod
d) adverb /c.c.mod – adjectiv /nume predicativ
22
17) Indicaţi enunţul care conţine cel puţin un adjectiv pronominal:
a) Băiatul acestuia a avut o altercaţie cu mine.
b) Niciunuia dintre ei nu-i dau nimic.
c) Înaintea voastră se află o opţiune importantă.
d) Vai de echipa ai cărei jucători se dopează!
18) Indicaţi construcţiile în care se întâlnesc adjective la gradul superlativ absolut: 1.motivul principal
2.putred de bogat 3.cel mai tânăr 4.curajos nevoie mare 5.obraznic peste măsură 6.timbru rarisim
7.stadion plin 8.fată mititică
a) 1, 2, 5, 6
b) 2, 4, 5, 6
c) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8
d) 2, 6, 8
19) În enunţurile: „1.Reprezentantul nostru a venit, dar al adversarilor a lipsit. 2.Fac apel la cine are
încredere în mine. 3.Dă-i-l cui vine primul. 4.Să mi-l arăţi pe cel care te-a bătut.”, există un subiect
exprimat în acuzativ:
a) în niciunul
b) în 1 şi 3
c) în 2 şi 4
d) în 2
20) Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Ştefan cel Mare a purtat multe
războaie. 2.Cel de acolo e colegul meu. 3.Iar la cea măicuţă, / Să nu-i spui, drăguţă... 4.Cel isteţ învinge.
a) 1.art. demonstrativ 2.pron. demonstrativ 3.adj. pron. demonstrativ 4.art. demonstrativ
b) 1.art. dem., 2.pron. dem., 3.art. dem., 4.art. dem.
c) 1.art. dem., 2.art. dem., 3.art. dem., 4.pron. dem.
d) 1.art. dem., 2.pron. dem., 3.art. dem., 4.pron. dem.
21) În enunţurile: 1.S-a dus să-şi cumpere prăjituri. 2.S-a dus să-şi vadă fata. 3.Dă-mi-i înapoi!, cuvintele
subliniate se analizează astfel:
a) 1.pron.refl. în D /atr.pronominal 2.pron.refl. în D /atr.pron. 3.pron.pers./compl.direct
b) 1.pron.refl.în D /compl.ind. 2.pron.refl.în D /atr.pron. 3.pron.pers./compl.direct
c) 1,2 pronume reflexive în D /complemente indirecte 3.pron.pers./compl.indirect
d) 1,2 pronume reflexive în D /complemente indirecte 3.pron.pers./compl.direct
22) Verbele la gerunziu din enunţurile: „1.Purtându-te mai frumos, vei fi apreciat. 2.Plecând de mult din
sat, nu-i mai cunoştea pe oameni.”, îndeplinesc funcţia sintactică de:
a) 1.c.c.mod 2.c.c.mod
b) 1.c.c.condiţional 2.c.c.timp
c) 1.c.c.timp 2.c.c.cauză
d) 1.c.c.condiţional 2.c.c.cauză
23) În versurile: „Ţărâna trupurilor noastre / S-o scurmi de unde ne-ngropară / Şi să-ţi aduni apele toate, /
Să ne mutăm în altă ţară.”, întâlnim:
a) 1 atribut subst., 2 atribute adj., 1atribut pronominal
b) 1 atribut subst., 3 atribute adj.
c) 1 atribut subst., 3 atribute adj., 1 atribut pronominal
d) 1 atribut subst., 4 atribute adj.
24) Indicaţi enunţul care conţine cel puţin un predicat verbal:

a) E posibil să rămână repetent.
b) A fost prea cald ieri.
c) A nu înţelege un lucru nu înseamnă a-l ignora.
d) Ce-a fost cu el de-a fost atât de supărat?
25) Indicaţi enunţul care nu conţine nicio subordonată condiţională:

a) Când aş fi sigur de mine, te-aş ajuta şi pe tine.
b) Dacă nu veneai să mă ajuţi, mă supăram.
c) Vrei să cunoşti adevărul, atunci întreabă-mă pe mine.
d) Dacă l-aş fi văzut cerşind, tot nu l-aş fi ajutat.
26) Subordonatele din frazele: „1.Dat fiind că lucrurile se complică, nu conta pe mine. 2.Încercând să te
porţi civilizat, vei avea de câştigat. 3.Alergând să-ţi dau pachetul, m-am împiedicat. 4.Nu te-am mai
sunat, temându-mă că dormi.”, sunt, în ordine:
a) subiectivă, completivă directă, cauzală, cauzală
b) cauzală, completivă directă, finală, completivă indirectă
c) completivă directă, condiţională, temporală, cauzală
d) subiectivă, temporală, temporală, completivă indirectă
27) În fraza: „Văd că trebuie să părăsesc toate, au să mă urmărească toţi cu ură şi blestem că-i las, că nu
mă ridic pentru dreptatea lor şi nu plătesc sângele celor morţi.”, conjuncţia că introduce propoziţii
subordonate:
a) completive directe şi circumstanţiale de cauză
b) numai completive directe
c) numai cauzale
d) completive indirecte
28) Indicaţi felul propoziţiilor din fraza: „Iată că mai sunt trei zile până se împlineşte sorocul, aşa că n-ar
fi rău să încerci să-mi faci socotelile.”
a) 2 PP, 2 CD, 1 CT, 1 SB
b) 1 PP, 1 CD, 1 CT, 1 CNS, 2 SB
c) 1 PP, 2 CD, 1 CT, 1 CNS, 1 CI
d) 2 PP, 1 CT, 2 SB, 1 CD
29) Indicaţi felul propoziţiilor din fraza: „Ceea ce nu înţelegi tu este că, de s-ar întâmpla ce s-ar întâmpla,
nu mă mai interesează situaţia lui.”
a) atributivă, principală, condiţională, subiectivă, completivă directă
b) două subiective, principală, condiţională, predicativă
c) două subiective, două principale, concesivă
d) două subiective, principală, predicativă, concesivă
30) Indicaţi felul subordonatelor, în ordine, din frazele: „1.Merita să încerc şi eu. 2.Faţa i se făcu neagră
cum e pământul. 3.Uite unde am copilărit. 4. Rentează să creşti animale.”
a) 1, 3, 4- completive directe, 2-predicativă
b) 1, 3, 4-subiective, 2-modală
c) 1, 4-subiective, 2-predicativă, 3-circumstanţială de loc
d) 1, 4-subiective, 2-modală, 3-completivă directă
24
TEST 5
1) Stabiliţi numărul semnelor de ortografie, respectiv de punctuaţie, din enunţul:

Între orele 22-24, în noaptea de 23/24 iulie, s-au petrecut mai multe accidente din cauza
„viteziştilor”care-au circulat pe şoseaua Piteşti–Râmnicu-Vâlcea cu mai mult de 100 km/h.
a) 7 de punctuaţie, 4 de ortografie
b) 6 de punctuaţie, 4 de ortografie
c) 6 de punctuaţie, 5 de ortografie
d) 8 de punctuaţie, 3 de ortografie
2) Litera e are cele mai multe valori fonetice în seria:

a) mei, mea, ea, eşti, geam
b) piept, rece, leu, veche, este
c) iute, leoarcă, licean, aceea, creează
d) lighean, era, miere, bojdeucă, băieţi
3) În cuvântul mieii sunetele sunt, în ordine:

a) consoană, semivocală, vocală, semivocală, vocală
b) consoană, vocală, semivocală, vocală, semivocală
c) consoană, semivocală, vocală, vocală, semivocală
d) consoană, vocală, vocală, semivocală, vocală
4) Indicaţi seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic:

a) amărât, amărăciune, amândoi, auxiliar, auzi
b) individ, invidia, manieră, manierat, manifest
c) prevede, prezice, ruşine, quasar, yaht, watt
d) vârstă, vidră, whisky, zână, zidi, zinc

a) sfinc-şii, sub-es-ti-ma, ter-mo-stat, punc-taj, i-gno-ran-ţă, ma-ies-tu-os
b) ab-stract, a-ghi-o-tant, an-or-ga-nic, a-u-toh-ton, bra-co-nier, leoar-că
c) ci-ne-scop, cons-truc-tor, de-scri-e, dez-a-mă-gi, di-na-poi, jert-fă
d) e-u-ro-pean, fi-i-că, her-ma-fro-dit, i-gu-a-nă, in-e-gal, în-zdră-ve-ni
6) Cuvântul candoare înseamnă:

a) vigoare
b) avariţie
c) somnolenţă
d) inocenţă
7) În cuvântul ciungi există:

a) 1 vocală, 2 semivocale
b) 1 vocală, 1 semivocală
c) 1 vocală
d) 2 vocale
8) Indicaţi cuvântul care conţine numai diftongi suitori:

a) ploaie
b) frumoasei
c) puiului
d) pâinea
9) Indicaţi enunţul care conţine o expresie corect integrată din punctul de vedere al sensului:
a) Era nemulţumit şi a plecat cu inima uşoară.
b) Ţinea mult la el şi îi purta sâmbetele.
c) I-ar fi făcut o vizită, dar nu era în graţiile mamei ei.
d) În gară, trenul a schimbat macazul.
10) Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria:
a) a bea, vulpe, spre, doisprezece, literă, destin, ocazie, opinie, logofăt
b) a fi, că, opt, noi, la, alb, măr, văr, marţi, masă, lup, pâine
c) cenuşiu, eroare, izvor, profund, casă, onest, iepure, zece
d) deoarece, infern, brunet, a veni, tren, a ameliora, stilou, elev
11) Punctul este semn de ortografie când:

a) marchează sfârşitul unei propoziţii enunţiative neexclamative
b) este folosit între termenii cifrici ai unei date (20.05.2006)
c) este folosit în abrevieri
d) este folosit în propoziţii fragmentate.
12) Din expresia: „A vinde blana..............din pădure”, lipseşte cuvântul /sintagma:

a) lupului
b) iepurelui
c) ursului
d) de brad
13) Este formată numai din cuvinte moştenite din limba latină seria:
a) dar, muncă, prieten, trup, steag, a iubi
b) timp, a veni, mână, casă, găină, rar
c) telemea, chef, murdar, zor, chirie, cal
d) mănăstire, icoană, idol, cămin, osana, smirnă
14) Indicaţi seria sinonimică alcătuită corect:

a) scop, destinaţie, finalitate, obiectiv, obstinaţie, intenţie
b) profund, clar, fin, lucid, penetrant, perspicace, tenace
c) încăpăţânare, obstinaţie, îndărătnicie, cerbicie, recalcitranţă
d) fidelitate, ataşament, devotament, loialitate, senilitate
15) Indicaţi seria care conţine numai forme corecte ale cuvintelor:
a) douăsprezece, al douăzecilea, a douăzecia, al două sutălea, tustrele
b) foarfece, ferăstrău, dizident, curăţire, juristconsult
c) bunăvoinţă, bună-credinţă, rea-voinţă, rău-făcător, un du-te vino
d) face-li-se-va, ia-i-o, dădurăţi, plânsu-mi-s-a, dându-le-o
16) Indicaţi seria în care toate adjectivele şi adverbele sunt la superlativ absolut:
a) un film super, scriitor arhicunoscut, viteză maximă, gol puşcă
b) nespus de bun, urât din cale-afară, beat criţă, ce curajos este
c) sacrificiu suprem, îndrăgostit lulea, atât de gustos, recunoştinţă veşnică
d) înalt de tot, ciocolată fină, operă desăvârşită, tare şmecher
17) Indicaţi genul următoarelor substantive, în ordine: luni, do, februarie, euro, auz, baschet, sud:
a) f., m., m., m., n., n., n.
b) m., n., f., m., n., m., n.
c) n., n., m., m., n., n., n.
d) n., n., n., n., n., n., n.
26
a) băiatului aceluia, aceleiaşi femei, fetei însăşi, activităţii desfăşurată
b) nu fă!, nu porni!, nu fii!, nu te du!
c) m-ar bate, mi-ar părea, vei tăcea, vor scade
d) ora douăzeci şi unu, două august, cei două sute de elevi, cele câteva sute de elevi
19) Precizaţi cazul cuvintelor subliniate din enunţul: „Ceea ce faci tu e un potenţial afront adresat tuturor
acelora care nu sunt cu tine.”
a) N, N, D, N, N
b) A, N, D, N, A
c) N, A, G, N, N
d) A, N, D, N, N
20) Indicaţi numărul substantivelor din textul: „Şi ca o taină călătoare / Un nor cu muntele vecin / Plutea-
ntr-acest imens senin / Şi n-avea aripi să mai zboare.” (G. Coşbuc):
a) 7 substantive
b) 6 substantive
c) 5 substantive
d) 4 substantive
21) Indicaţi propoziţiile ce se pot obţine prin extensia cuvintelor subliniate din enunţurile:
1.De supărată ce era, nici nu putea vorbi. 2.Alerga întruna, căutând un refugiu. 3.Am rezolvat problema
din mers. 4.În ciuda tinereţii ei, părea mereu obosită.
a) predicativă, modală, modală, concesivă
b) predicativă, finală, modală, concesivă
c) modală, modală, atributivă, atributivă
d) cauzală, finală, modală, concesivă
22) Indicaţi enunţul care conţine cel puţin o condiţională:

a) Să încercăm de-i bun vinul.
b) De mă înţelegi ori nu, mi-e totuna.
c) Vin la tine cu condiţia să nu se supere părinţii tăi.
d) Să-l vadă lângă ea, i-ar fi mai bine..
23) În fraza: „Indiscutabil că tot ce ai spus tu are o raţiune întemeiată pe ceea ce s-a petrecut, dar rămâne
de văzut dacă în afară de tine mai sunt şi alţii care să gândească cum gândeşti tu.”, întâlnim următoarele
subordonate:
a) 2 subiective, 2 atributive, 1 c.indirectă, 1 modală
b) 3 subiective, 1 atributivă, 1 c.directă, 1 modală
c) 2 subiective, 1 atributivă, 2 c.directe, 1 modală
d) 2 subiective, 1 predicativă, 1 atributivă, 1 c.indirectă, 1 modală
24) În fraza: „Sunt convins că-ţi ajunge doar să-l vezi ca să-ţi aduci aminte câte ţi-a făcut până a vă
despărţi.”, întâlnim următoarele subordonate, în ordine:
a) directă, predicativă, finală, indirectă, temporală
b) indirectă, subiectivă, consecutivă, indirectă
c) indirectă, predicativă, consecutivă, indirectă
d) indirectă, predicativă, finală, indirectă
25) Indicaţi enunţurile în care există cel puţin o propoziţie simplă: 1.În timp ce tu te jucai, eu învăţam.
2.Cum am auzit, am şi venit la tine. 3.Spune-ne ce crezi.
a) 1, 2, 3
b) 1, 2
c) 1
d) niciunul
26) Indicaţi enunţul care conţine un predicat nominal:

a) Ajungând om important, avea mulţi prieteni.
b) E o mare nevoie de specialişti.
c) A fost impresionat de ce-a văzut.
d) Este de notorietate acest fapt.
27) În enunţul: „Când te miri ce nu-i venea la socoteală, îşi lua lucrurile şi pleca.”, există şi:
a) trei propoziţii, două locuţiuni
b) două atribute pronominale, un subiect exprimat
c) patru complemente, trei subiecte incluse
d) un verb impersonal, două verbe tranzitive
28) În enunţul: „De ce-ţi place să-ţi bagi nasul unde nu-ţi fierbe oala?”, există şi:
a) un adverb relativ, două conjuncţii
b) un verb de conjugarea III, două atribute
c) două subiecte incluse, patru complemente
d) două substantive în acuzativ, trei pronume în dativ
29) În enunţul: „Neavând ce face, ne pune dracu’ de urnim o stâncă din locul ei.”, există şi:
a) o subordonată consecutivă, două pronume în acuzativ
b) o subordonată completivă directă, două prepoziţii
c) un complement de cauză, un atribut pronominal
d) o completivă indirectă, un numeral cardinal
30) În enunţul: „Oglindă călătoare, cer mobil, / Te-ai încadrat într-o uşoară spumă / Şi-ţi porţi acum
cristalul tău steril / Spre-a mărilor îndepărtată brumă.”, există şi:
a) două substantive în nominativ, un substantiv în genitiv
b) şapte atribute adjectivale, două pronume reflexive
c) două propoziţii principale, un subiect multiplu
d) două prepoziţii de acuzativ, un atribut substantival genitival
28
TEST 6
1) Indică seria în care toate cuvintele conţin i scurt:

a) feriţi, tei, picior, unchi
b) câini, nuci, străini, îţi
c) taci, luaşi, unghi, purtai
d) buni, îmi, vezi, oricum

a) litera e se pronunţă i semivocalic în cuvântul eşti
b) litera o se pronunţă u semivocalic în cuvântul oameni
c) litera i este semn grafic în cuvântul ghiocel
d) litera x se pronunţă ks în cuvântul examen

a) somn-am-bul, sub-u-ni-ta-te, su-per-flu-u, un-ghi-e, un-gu-ent
b) mi-jloc, piu-ne-ză, punc-tu-al, mons-tru, prun-cu-ci-de-re
c) res-trân-ge, trans-pi-ra, res-pi-ra-ţi-e, i-nau-gu-ra-re, ple-oa-pă
d) pâ-slă, păt-la-gi-nă, paş-op-tist, fe-bru-a-ri-e, in-stinc-tiv

a) oblojală, greşală, clujean, ieşean, roşaţă
b) biologă, capot, cearşaf, cocs, confort, adaos
c) crea, creez, creează, creeai, creind
d) Cezar Bolliac, Anton Pann, B.P.Haşdeu, C.Negruzzi, Al.Philipide
5) Se scrie cu iniţială majusculă:

a) întotdeauna după două puncte
b) întotdeauna după semnul întrebării sau cel al exclamării
c) după două puncte, când începe vorbirea directă
d) întotdeauna după punctele de suspensie
6) Indicaţi seria corectă:

a)Institutul de economie mondială, Muzeul literaturii române,Organizaţia Naţiunilor Unite
b)Institutul de Economie mondială, Muzeul Literaturii române, Uniunea Artiştilor plastici
c)Institutul de Economie Mondială, Muzeul Literaturii Române, Uniunea Artiştilor Plastici
d)Ziua Internaţională a Femeii, Anul Nou, O Scrisoare Pierdută, Câmpia română
7) Indică seria sinonimică alcătuită corect:

a) intuiţie, presimţire, anticipare, previziune, delaţiune
b) respect, stimă, consideraţie, condescendenţă, aprehensiune
c) euforie, beatitudine, filantropie, bonomie, extaz
d) auster, sobru, puritan, ascetic, cumpătat
8) În textul: „- Te opresc, magariule, să faci de mauvaises plaisanteries pi conta doamnei Grégoraschko,

soţia mè!” ( I.L.Caragiale), întâlnim:
a) arhaisme
b) termeni tehnici
c) elemente de argou
d) elemente de jargon
9) În enunţul: „Era neliniştit, deoarece avea ceva probleme cu fiscul.”, întâlnim următoarele procedee de
îmbogăţire a vocabularului:
a) derivarea
b) derivarea, compunerea şi conversiunea
c) derivarea şi conversiunea
d) conversiunea
10) În enunţul: „Datorită eforturilor domnului profesor de matematică am reuşit să ne pregătim foarte
bine pentru examene.”, cuvintele subliniate sunt, în ordine, la cazul:
a) G, G, G, A, D
b) D, D, D, A, N
c) G, G, A, A, A
d) D, G, N, A, A
11) Indică numărul de articole din textul: „Un om şedea jos pe pământ, altul pe prispa casei celei vechi,
dar cel de pe prispă nu părea a fi de-al casei.”
a) 6 articole
b) 7 articole
c) 8 articole
d) 5 articole
12) În enunţul: „Iarna, în luna decembrie, când se îmbolnăvi grav de o ciudată boală de stomac, fu eliberat
din armată.”, întâlnim:
a) 1 adjectiv, 3 adverbe
b) 2 adjective, 2 adverbe
c) 3 adjective, 3 adverbe
d) 2 adjective, 1 adverb
13) În enunţul: „El îi scrise din nou, dar de astă dată îl dojeni cu vârf şi îndesat.”, întâlnim:
a) un adverb /locuţiune adverbială
b) două adverbe /locuţiuni adverbiale
c) trei adverbe /locuţiuni adverbiale
d) niciun adverb /locuţiune adverbială
14) Indicaţi, în ordine, tipul locuţiunilor din textul: „Ţi-am spus din capul locului că am să dau totul în
vileag în caz că orice alt argument se va dovedi de prisos.”
a) verbală, verbală, verbală
b) adverbială, verbală, conjuncţională, adjectivală
c) substantivală, verbală, conjuncţională
d) adverbială, verbală, prepoziţională, pronominală
15) Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Din moment ce te-am anunţat,
eu mi-am făcut datoria. 2.I-am spus a mia oară că greşeşte. 3.Ori de câte ori îl văd, îmi vine să râd.
a) 1.locuţiune adverbială 2.numeral ordinal 3.numeral adverbial
b) 1.adj.pronominal +substantiv 2.numeral adverbial 3.locuţiune adverbială
c) 1.locuţiune conjuncţională 2.numeral adverbial 3.locuţiune adverbială
d) 1.locuţiune adverbială 2.numeral adverbial 3.locuţiune adverbială
16)Indicaţi numărul de pronume din enunţul: „Merseră ei toţi ce merseră, până făcutu-li-s-a foame.”
a) 2
b) 5
c) 4
d) 3
17) În fraza: „De ce să plece lumea aşa fără de niciun temei, înainte de a vedea ce e de văzut, de a auzi ce
30
e de auzit şi de a ospăta ceea ce s-a pregătit la cuhniile sfântului lăcaş?” (Sadoveanu), propoziţia
principală este:
a) De ce să plece lumea aşa fără de niciun temei...
b) De ce să plece lumea aşa fără de niciun temei, înainte de a vedea,...de a auzi...şi de a ospăta...
c) De ce să plece lumea...
d) ...ceea ce s-a pregătit la cuhniile sfântului lăcaş.
18) Stabileşte varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din enunţul: „E interesant ce spune şi
afirmaţia lui e uşor de verificat. ”
a) adverb /nume predicativ – adverb /c.c.mod
b) adjectiv /nume predicativ – adjectiv /nume predicativ
c) adverb /nume predicativ – adverb /nume predicativ
d) adverb /c.c.mod – adjectiv /nume predicativ
19) Indicaţi enunţurile în care există cuvinte numai la un singur caz: 1.Vino repede, dragă cumetre...2.În
birou îşi încuia de obicei mapa cu documente. 3.Aflându-se în opoziţie, e normal să lupte contra voastră.
4.Greşeala e a noastră, nu a ta, să fii liniştit! 5.I-am spus şi cumnatei acestuia.
a) 1, 2, 3, 4, 5
b) 2, 5
c) 2, 3, 5
d) 1, 3, 4
20) Verbele la gerunziu din enunţurile: „1.Purtându-te mai frumos, vei fi apreciat. 2.Tot ţipând, a răguşit.
3.Se aude tunând.”, îndeplinesc funcţia sintactică de:
a) 1.c.c.mod 2.c.c.mod 3.c.direct
b) 1.c.c.condiţional 2.c.c.timp 3.subiect
c) 1.c.c.timp 2.c.c.cauză 3.c.c.mod
d) 1.c.c.condiţional 2.c.c.cauză 3.subiect
21) Marcaţi enunţul în care există un anacolut:

a) Joia, de la şase la şapte, indiferent de vreme, noi alergăm prin parc.
b) Toţi cei aflaţi acum în această sală ne vom aminti de emoţiile pe care le încercăm.
c) Acela pe care l-ai văzut ieri la emisiunea culturală, eu îl cunosc încă din copilărie.
d) Toamna, pentru mai mulţi ani de acum înainte, ne vom întâlni la deschiderea anului şcolar .

a) Toţi pomii sunt înfloriţi.
b) Părea un om bun.
c) A nu înţelege un lucru nu înseamnă a-l ignora.
d) Ce-a fost cu el de-a fost atât de supărat?
23) În enunţurile: „1.Tot meritul este al echipei. 2.Ale cui sunt cărţile? 3.Haina de acolo este a mea.
4.Chipul i-a rămas ca de piatră.”, există un nume predicativ în nominativ:
a) în niciunul
b) în 1, 2 şi 3
c) în 2 şi 4
d) în 3
24) În enunţul: „Ce te-ai supărat aşa, Valentine?”, subiectul este:

a) inclus
b) subînţeles
c) ce
d) Valentine
a) Când aş fi sigur de mine, te-aş ajuta şi pe tine.
b) Dacă nu veneai să mă ajuţi, mă supăram.
c) Vrei să cunoşti adevărul, atunci întreabă-mă pe mine.
d) Dacă l-aş fi văzut cerşind, tot nu l-aş fi ajutat.
26) În fraza: „Munca este o condiţie fără de care nimeni n-ar putea reuşi în viaţă, e începutul, uneori greu,
a ceea ce are să devină pasiunea sub semnul căreia trăim.”, întâlnim următoarele tipuri de subordonate:
a) atributive şi completive directe
b) numai atributive
c) predicative şi atributive
d) completive directe, atributive, predicative
27) În fraza: „De unde să ştie el unde să mă caute, dacă nu-i spune nimeni?”, între propoziţiile
subordonate se află şi:
a) o condiţională
b) o cauzală
c) o locală
d) o temporală
28) Indicaţi enunţul care conţine o completivă directă:

a) Dacă e să plec până vii tu, îţi las cheia la un vecin.
b) Nu mai are sens să te duci acolo.
c) Toţi se bizuie pe ce voi face eu.
d) Văzând unde ajunge, s-a temut să continue.
29) În frazele: „1.Dacă dai, n-ai. 2.Dacă ai dat, d-aia n-ai acum. 3.Dacă dai e pentru că ai. 4.Dacă nu dai,
tot nu ai.”, subordonatele introduse prin dacă sunt, în ordine:
a) 1.condiţională 2.condiţională 3.condiţională 4.condiţională
b) 1.condiţională 2.cauzală 3.subiectivă 4.concesivă
c) 1.cauzală 2.condiţională 3.condiţională 4.consecutivă
d) 1.cauzală 2.cauzală 3.subiectivă 4.concesivă
30) În fraza: „Hai să mă ajuţi, eu nu mă descurc singur!”, există, în afara principalei:

a) o subiectivă
b) o completivă de loc
c) o finală şi o cauzală
d) toate propoziţiile sunt principale
32
PARTEA a II-a
Teste-grilă la limba română
Răspunsuri şi explicaţii
TEST 1 – răspunsuri şi explicaţii
1) Cei trei „i” din cuvântul ciocoii sunt, în ordine:

c) semn grafic, semivocală, vocală x
cio-co-ii (ultimul i este vocală deoarece este articol hotărât; în substantivul co-pii, primul i este vocală,
deoarece al doilea i nu este articol)
2) Cuvântul plastograf înseamnă:

c) falsificator de documente x
3) Indică seria care conţine numai cuvinte care pot avea omonime:
a) bursă, capră, carieră, milă, ţap x
-Elevii primesc bursă./ Societatea comercială este cotată la bursă.
-Are oi şi capre./ La ora de gimnastică copiii sar la capră.
-Această carieră de piatră a fost rentabilizată./ Fiul ei va urma cariera militară.
-Mi-e milă de el./ Distanţele se pot măsura şi în mile.
-Avea mai multe capre şi un ţap./ A servit un ţap de bere.
b) fără omonim: soare

c) fără omonim: climat
d) fără omonim: muncitor
4) În textul: „Afla-vei de la Dragoş-vodă, din descălecatul ţării..., la letopiseţul lui, pre rândul său scrise,
domniile ţării.”(Miron Costin), întâlnim:
d) 5 arhaisme sau mai multe x
-afla-vei (arhaism gramatical), descălecatul (întemeiere a unei ţări), letopiseţul (scriere veche), pre,
domniile; vodă intră în componenţa substantivului compus Dragoş-vodă

a) de-u-năzi, e-xil, a-bro-ga, sa-vant-lâc, fii-că, di-plo-mat x
b) corect: in-stru-ment
c) corect: lin-gvist
d) corect: vâs-lă
6) În enunţul: „În adâncul inimii îi era recunoscător.”, întâlnim următoarele procedee de îmbogăţire a
vocabularului:
b) derivarea şi conversiunea x
recunoscător (derivat parasintetic), adânc (substantiv provenit din adjectiv)
7) În enunţul: „Contrar aşteptărilor mele şi împotriva cursului jocului, echipa voastră a câştigat meciul
contra noastră.”, cuvintele subliniate sunt, în ordine, la cazul:
d) D, G, G, N, A x
mele (adj. posesiv în dativ, se acordă în caz cu subst. aşteptărilor; prepoziţia contrar cere dativul)
cursului (subst. în genitiv, cerut de prep. împotriva)
jocului (subst. în genitiv)
voastră (adj. posesiv în nominativ, se acordă cu subst. echipa)
noastră (adj. posesiv în acuzativ; regulă: adjectivele posesive precedate de prepoziţii de genitiv sunt
considerate a fi în cazul acuzativ, după modelul: înaintea noastră = în faţa noastră, unde noastră se acordă
cu subst. faţa în cazul acuzativ; în faţa devine locuţiune prepoziţională)
-prepoziţiile se pot verifica cu mine (pt.acuzativ), mie (pentru dativ) şi meu/mea (pentru genitiv):
Ac.: cu (mine), pentru (mine), fără (mine) etc.
D.: datorită (mie),graţie (mie), contrar (mie) etc.
G.: contra (mea), împotriva (mea), în faţa (mea), în jurul (meu) etc. Există următoarele excepţii:
1.(contra) cost, (contra) ramburs sunt substantive în acuzativ
2.(contra) mea, ta, sa, noastră, voastră, (în jurul) meu, tău, său, nostru, vostru, (împotriva)..... sunt
considerate adjective posesive în cazul acuzativ
Obs. după prepoziţiile de genitiv pot urma cuvinte în următoarele cazuri
-genitiv contra nedreptăţilor, împotriva lor, în jurul celor doi, deasupra norilor etc.
-adjective posesive în acuzativ contra mea, împotriva ta, în jurul său, deasupra noastră, înaintea
voastră etc.(mai rar, substantive contra cost, contra ramburs)
- pronume personale şi reflexive în dativ înainte-mi, asupră-ţi, în juru-i, asupra-şi
8) Identifică enunţul corect:

a) Dicţionarele sunt cele mai strâns legate de practică.
b) Avea nişte dinţi strălucitori de albi.
c) Spectatorii au fost destui de numeroşi.
d) Lucrările cel mai greu de realizat abia acum urmează. x
În sintagmele: strâns legate, strălucitor de albi, destul de numeroşi, greu de realizat, cuvintele subliniate
sunt adverbe şi, prin urmare, sunt neflexibile, nu pot avea forme de plural sau de feminin. La superlativ
relativ au numai forma cel mai.........
Ex.: cel mai bine vândute, cel mai strâns legate etc.
Face excepţie gradul superlativ relativ de inferioritate: cele mai puţin vândute, cei mai puţin deştepţi etc.
(Atenţie! Articolele demonstrative cei, cele etc. sunt ale adjectivelor vândute, deştepţi etc. aflate la
superlativ relativ de inferioritate; adverbul puţin ajută la formarea acestui superlativ)
9) Sunt la superlativ absolut următoarele construcţii: 1.plânge ce plânge 2.ce frumos curge! 3.ce gânduri
are...
c) 2 x
ce frumos curge! = curge foarte frumos
10) Indică numărul părţilor de propoziţie exprimate din enunţul: „O, mamă, dulce mamă, din negură de
vremi, / Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi.”
b) 9 părţi de propoziţie x
-dulce (atr.), negură (compl.), vremi (atr.), freamătul (compl.), frunze (atr.), tine (compl.), tu (sb.), mă
(compl.), chemi (pred.)
-o = interj. fără funcţie sintactică; mamă,... mamă = substantive în vocativ, fără funcţie sintactică
din, de, prin, de, la = prepoziţii, fără funcţie sintactică
Atenţie! Substantivele în vocativ nu au funcţie sintactică, cu excepţia apoziţiilor în vocativ!
Ex.: -Bade Ioane, m-aş gândi să-ţi fac...(Ioane =subst. în vocativ, atribut subst. apoziţional)
-Costele, băiatule, stai cuminte! (băiatule =subst. în vocativ, atribut subst. apoziţional)
11) În enunţul: „Nu doarme niciodată ziua, dar se culcă devreme în fiecare seară.”, cuvintele subliniate
sunt, în ordine:
c) adverb, substantiv x
Unele substantive care denumesc anotimpurile, zilele şi unele părţi ale zilei (luni, marţi, ...vara, iarna,...
dimineaţa, seara,.....) se adverbializează când îndeplinesc simultan două condiţii:
1.sunt complemente de timp (ziua=c.c.t.; (în).....seară=c.c.t.)
2.nu au determinanţi adjectivali (de ex. în fiecare seară, fiecare =adj. nehot., deci seară rămâne
substantiv)
Obs.: astă-vară, astă-seară, astă-noapte etc. sunt adverbe compuse
12) Indică fraza care conţine cel puţin o propoziţie finală:

a) Unde-ai stat //de-ai întârziat atâta? 1=PP, 2=CNS
b) M-am dus //de-am dat un telefon. x 1=PP, 2=F
c) Cheamă-l la tine //de ţi-e frică //să stai singur. 1=PP, 2=CDŢ, 3=CI
d) Nu-l mai iert,//de mi-ar cădea în genunchi. 1=PP, 2=CSV
13) Indică enunţurile care conţin cel puţin o propoziţie simplă: 1.Poate că nu-l cunoştea. 2.Ce s-a
întâmplat, copii? 3.Fraţii şi surorile erau sănătoşi şi veseli.
a) 1, 2, 3 x
Propoziţiile simple au doar subiect şi predicat.
P1: Poate=predicat adverbial (urmat de prop.subiectivă)..........prop.simplă
P2: ...că nu-l cunoştea (l=compl.)..............................................prop.dezvoltată
P3: Ce s-a întâmplat, copii? (ce=subiect, s-a întâmplat =predicat, copii =subst. în vocativ, fără funcţie
sintactică)..................................................................................prop. simplă
P4: Fraţii şi surorile erau sănătoşi şi veseli. ( Fraţii şi surorile =sub. multiplu, erau sănătoşi şi veseli =pred.
nominal)................................................................prop. simplă
14) Indică fraza care conţine cel puţin o propoziţie subordonată subiectivă:
a) Cel dintâi părea //că e frânt de oboseală. P2=PR
b) De prisos //să mai insişti //să-l convingi. x P2=SB, P3=CI
c) E puţin probabil faptul //că el ar fi făcut accidentul. P2=AT
d) E important a şti //să te descurci în viaţă. P2=CD
15) Identifică fraza care conţine un anacolut:

a) Oricine îi aude i se face milă de ei. x Corect: Oricui îi aude i se face milă de ei.
Anacolutul este o construcţie greşită, care constă în ruperea logicii sintactice a frazei. Vorbitorul începe
fraza într-un fel, se întrerupe pentru a spune altceva, apoi continuă fără o legătură sintactică cu prima
parte a frazei:
Mama, când am plecat, i-a părut foarte rău. (Mamei, ....................., i-a părut foarte rău.)
Cine mă caută, nu sunt acasă. (Pentru cine mă caută nu sunt acasă.)
Copilul, când l-a văzut aşa furios, a început să-i bată inima repede. (Copilului, când l-a văzut aşa
furios, a început să-i bată inima repede.)
16) Indică frazele care conţin subiective: 1.Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus. 2.Nu-mi pasă ce spune. 3.Mi-e
indiferent ce doreşte. 4.Îmi pare rău c-a plecat.
c) 1, 3 x
Asta (ce ţi-e scris) în frunte ţi-e pus. =SB
Nu-mi pasă de asta (de ce spune). =CI
Mi-e indiferent asta (ce doreşte). =SB
Îmi pare rău de asta. (c-a plecat). =CI
17) În textul: „Şi 3// dacă norii deşi se duc 1// De iese-n luciu luna, 2// E 3 // ca aminte să-mi aduc // De
tine-ntotdeauna.” 4//, propoziţiile subordonate sunt:
d) o consecutivă, o finală, o subiectivă x
SB CNS PP F
Redus: Dacă norii se duc 1//(încât iese luna) 2//este 3//ca să-mi aduc aminte...4//
Schema: (Asta se întâmplă pentru ca să...)
PP SB AT CSV SB
18) În fraza: „Mă miră 1//că a avut tupeul 2//să vină,3//deşi ar trebui 4//să nu mă mai mire nimic 5//
AT
din ce se întâmplă în ziua de azi.6//”, întâlnim, pe lângă alte subordonate, şi:
b) două atributive x
PP PP
19) În textul: „Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor,1//Iar noi locului ne ţinem,2//
CM PP
Cum am fost, 3//aşa rămânem.4//”, întâlnim, indiferent de ordine, următoarele tipuri de propoziţii:
d) 3 principale şi 1 subordonată x
PP PP PP CM
Redus: Omul este schimbător şi rătăcitor,// iar noi locului ne ţinem// şi rămânem aşa// cum am fost.
PP SB SB F
20) În fraza: „Te-ar deranja 1//dacă ar fi 2//să mă duc singur 3//să-l vizitez la spital?”4//, întâlnim
următoarele tipuri de subordonate:
c) două subiective, o finală x
Redus: Te-ar deranja //dacă s-ar întâmpla //să mă duc //să-l vizitez?

a) Averea lui sunt cărţile. x
b) Erai să te îneci. (corect: Era să te îneci.)
c) Uzul şi abuzul de medicamente poate duce la afecţiuni ale ficatului. (corect: Uzul şi abuzul pot duce...)
d) În ceea ce privesc banii, nu ducea lipsă.(corect: În ceea ce priveşte banii...)
Obs.: unele verbe impersonale realizează la imperfect un acord doar cu persoana a III-a pl., la celelalte
persoane rămânând la aceeaşi formă
-Eu trebuia să plec. Tu trebuia să... El trebuia să... Noi trebuia să... Voi trebuia să...
-Eu urma să plec.Tu urma să... El urma să... Noi urma să... Voi urma să...
-Eu era să cad. Tu era să... El era să... Noi era să... Voi era să...
La persoana a III-a pl.: Ei trebuiau să plece. Ei urmau să plece. Ei erau să cadă.
PP CZ
22) Prin contragerea ultimei subordonate din fraza: „Las', mamă, 1// că lumea asta nu-i numai 2//
PR
cât se vede cu ochii...”3//, se obţine:
b) un nume predicativ x
PP SB CD CD
23) În fraza: „Mi-ar plăcea 1// să cred 2// că se ocupă mai puţin de nostalgiile vagi 3// şi că se gândeşte
AT
la lumea 4// în care trăim.5//”, există, pe lângă alte tipuri de subordonate:
c) două completive directe x
24) Indică enunţul în care se află un verb la diateza pasivă cu valoare impersonală:
a) Oare ce ne va mai fi dat să trăim peste câţiva ani? x
b) A fost rugat să se calmeze.(el a fost rugat)
c) Nu este posibil să facă aşa ceva.(nu avem diateză pasivă)
d) Memoriul i-a fost scris de altcineva.(el, memoriul, a fost scris)
Obs.: valoarea impersonală a diatezei pasive este evidentă când în locul persoanei subiect apare o
propoziţie subiectivă
25) Propoziţiile subordonate din enunţurile: „1.Ne pune dracu’ //de urnim o stâncă. 2.Dacă n-am ţinut
seama de vorbele lui, //acum avem probleme. 3.Băietul se făcu //cum e ursul. 4.Nu-i era de ajuns //cât
furase.”, sunt, în ordine:
c) 1.indirectă, 2.cauzală, 3.predicativă, 4.subiectivă x
1. Ne pune dracu’ (la ceva =CI)
2. ...avem probleme (fiindcă n-am ţinut seama... =CZ)
3. ...se făcu (cumva = PR)
4. Nu-i era de ajuns (asta =SB)
26) Ce tip de coordonare există în fraza: „E o glumă şi nu o lua în seamă.”?

a) coordonare conclusivă x
(E o glumă, deci nu o lua în seamă.)
CT PP PP CM
27) Subordonatele din frazele: „1.Unde îl vede, // îl ia la întrebări. 2.Ai luat o notă mai mare // decât mă
aşteptam.”, sunt:
b) 1.temporală 2.modală x
-Unde îl vede (cu sensul: când îl vede) îl ia la întrebări.
CDŢ SB PP
28) Subordonatele din fraza: „Dacă e // să fie,// n-ai ce face.”, sunt, în ordine:
d) condiţională, subiectivă x
Obs.: verbul a fi este aici impersonal, cu sensul a se întâmpla
29) Indicaţi enunţul care nu conţine atribute adjectivale:

a) Acest copil va fi domnul ţării. (acest =adj. demonstrativ, atribut adj.)
b) Părerea acestuia nu contează. x (acestuia =pronume dem., atribut pronominal)
c) Ea este nepoata prietenei mele. (mele =adj. posesiv, atr. adj.)
d) Notele acestui elev sunt foarte bune. (adj. dem., atr. adj.)
30) Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textele: 1.Greşeala este a unuia dintre noi. 2.A
sunat gornistul de plecare. 3.Am plecat la pescuit.
a) 1.nume predicativ 2.c.scop 3.c.scop x
1.greşeala este (a cuiva =nume pred.)
2.a sunat (ca să plecăm =de scop)
3.am plecat (ca să pescuim =de scop)
1) Alege cuvintele scrise corect: 1.portdrapel, 2.binecunoscut (corect: bine-cunoscut), 3.aşa-zis, 4.bună-
voinţă (corect: bunăvoinţă), 5.rea-voinţă, 6.fărădelege, 7.bine-cuvântare (corect: binecuvântare),
8.douăzeci-şi-unu (corect: douăzeci şi unu)
b) 1, 3, 5, 6 x
2) Indică seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic:

d) voinic, voinţă, week-end, zână, zidar x
-alfabetul are 31 de litere (a,ă,â,b,c,d,e,f,g,h,i,î,j,k,l,m,n,o,p,q,r,s,ş,t,ţ,u,v,w,x,y,z)
3) Litera i are patru valori în seria:

a) aceiaşi, chiuli, singur, viaţă x
a-ce-iaşi (voc.+ i scurt); chiu-li (semn grafic+ voc.); sin-gur (voc.); via-ţă (semivoc.)
Obs.:
-litera e poate avea 5 valori fonetice:
1.vocală lem-ne, pe-ri-col, vre-me etc.
2.semivocală: tea-mă, leoar-că, plea-că etc.
3.semn grafic: (în grupurile ce, ge, che, ghe când e nu este vocală):
chea-mă[k’amă], ghea-ţă[g’aţă], Gheor-ghi-ţă[g’org’iţă] etc.
4. i semivocalic: (în silaba ea): ea[ia], i-de-ea[ideia], cre-ea-ză[creiază] etc.
5. diftongul ie eu[ieu], el[iel], ei[iei], ele[iele], eram[ieram], erai[ierai], era[iera], eraţi [ieraţi],
erau[ierau], e[ie], eşti[ieşti], este[ieste]
-litera i poate avea 4 valori fonetice:

1 =vocală: min-te, cin-stit, vi-oa-ră etc.
2 =semivocală: pia-tră, vul-poi, tei, co-pii, co-pi-ii (ultimul i este articol şi este vocală)
3 =semn grafic: (în grupurile ci, gi, chi, ghi când i nu este vocală): reci, ciot, mergi, ghiozdan, vechi
4 =i scurt (când nu este vocală şi nici semivocală, deoarece este despărţit de vocală prin una sau mai
multe consoane): porţi, ori-cum, moşi, pe-reţi, oa-meni, por-tari etc.
-litera o poate avea 3 valori fonetice:

1.vocală: poţi, mo-no-ton, po-por etc.
2.semivocală: poa-te, roa-tă, soar-tă etc.
3.u semivocalic (în silaba oa): oa-meni[uameni], vi-oa-ră[viuară]
-litera u poate avea 2 valori fonetice:

1.vocală: mun-că, dur, tu-tun, iu-te etc.
2.semivocală: leu, nou, fiu, râu, geam-giu etc.
-literele a, ă, â, î au o singură valoare fonetică:

-vocală: ta-tă, fân-tâ-nă, în-că etc.
-litera h este semn grafic în grupurile che, chi, ghe, ghi
4) Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

a) Ministerul de Interne, Muzeul Literaturii Române, Amintiri din copilărie, Anul Nou x
b) Ministerul de interne, Muzeul literaturii române, Amintiri din copilărie, Anul nou
c) Ministerul de Interne, Muzeul Literaturii române, Amintiri Din Copilărie, Anul nou
d) Ministerul De Interne, Muzeul Literaturii Române, Amintiri Din Copilărie, Anul Nou
Obs.: Numele de instituţii, de sărbători, se scriu cu majuscule (exceptând prepoziţiile şi conjuncţiile);
titlurile de reviste, de opere literare etc. se scriu cu majusculă doar la început.
5) Indică seria care conţine numele corecte de locuitori, corespunzătoare numelor proprii geografice:
a) Macedonia – macedonian (corect: macedonean); India – indian; Mangalia – mangaliot; Napoli /
Neapole – napolitan; Buhuşi – buhuşan (corect: buhuşean)
b) Timiş – timişean; Lugoj – lugojean; Milano – milanez; Cairo – cairot; Bosnia – bosniac
c) Baia Mare – băimărean; Bacău – băcăoan (corect: băcăuan); Dolj – doljan (corect: doljean); Malta –
maltez; Târgu-Jiu – târgujian
d) Făgăraş – făgărăşan (corect: făgărăşean); Cipru–ciprian (corect: cipriot); Guineea–guineez; Genova –
genovez; Geneva – genevez
Obs.: numele terminate în ş, j sunt derivate cu sufixul –ean; pentru celelalte, vezi lista.
NUME PROPRII GEOGRAFICE ŞI NUME DE LOCUITORI

Abrud –abrudean Mangalia – mangaliot
Afganistan –afgan Miercurea-Ciuc –miercurean
Africa Centrală –centrafrican Monaco –monegasc
Africa de Sud –sud-african Mongolia –mongol
Alba-Iulia –albaiulian Moscova –moscovit
Albania –albanez Noua Zeelandă –neozeelandez
America de Nord –nord-american Oradea –orădean
Andaluzia –andaluz Orşova –orşovean
Andorra –andorran Paşcani –păşcănean
Arad –arădean/arădan Peru –peruan /peruvian
Argeş –argeşean Piatra-Neamţ –pietrean
Armenia –armean Predeal –predelean
Bacău –băcăuan Râmnicul Sărat –râmnicean
Baia Mare –băimărean Râmnicu-Vâlcea –vâlcean
Berlin –berlinez Roman –romaşcan
Birmania –birman Roşiorii de Vede –roşiorean
Bistriţa-Năsăud –năsăudean San Marino –sanmarinez
Bordeaux –bordelez Sfântul Gheorghe –gheorghian
Bosnia –bosniac Sinaia –sinăian
Bruxelles –bruxellez Slobozia –slobozean
Buhuşi –buhuşean Sofia –sofiot
Cairo –cairot Tecuci –tecucean
Cernavodă –cernavodean Timiş –timişean
Cipru –cipriot Timişoara –timişorean
Câmpulung –câmpulungean Târgu-Jiu –târgujian
Cluj –clujean Târgu-Mureş –târgumureşean /târgmureşean
Coasta de Fildeş –ivorian Târgu-Neamţ –nemţean
Constantinopol –constantinopolitan Tokio –tokiot
Danemarca –danez Turda –turdean
Dolj –doljean Turnu-Măgurele –turnean
Drobeta-Turnu-Severin –severinean Ungaria –ungur, maghiar
Făgăraş –făgărăşean Vaslui –vasluian
Florenţa –florentin Vatra Dornei –dornean
Geneva –genevez Venezuela –venezuelan /venezuelian
Genova –genovez Yemen –yemenit
Giurgiu –giurgiuvean Zimbabwe –zimbabwian
Gorj –gorjean
Guineea –guineean /guineez
Gura Humorului –humorean
Haţeg –haţegan
Horezu –horezean
Huşi –huşean
Iaşi –ieşean
Israel –israelian, evreu
Japonia –japonez, nipon
6) Indică numele propriu scris greşit:

b) scriitorul Anton Pan x (corect: Anton Pann)
7) Indică seria care conţine numai antonime:

a) ireverenţă-respect; fantastic-himeric (sinonime); viu-defunct; diurn-nocturn; efemer-vremelnic
(sinonime)
b) laşitate-poltronerie (sinonime); darnic-avar; rezonabil-absurd; schimbat-metamorfozat (sinonime);
similar-diferit
c) sadea-fals; sincer-ipocrit; ordine-anarhie; orient-occident; volubil-ursuz x
d) fast-nefast; frumos-hidos; tămădui-vindeca (sinonime); încrezător-circumspect; himeric -iluzoriu
(sinonime)
8) Cuvântul a tăgădui înseamnă:

c) a nega x
9) Alege seria care conţine combinaţii corecte cu paronime:

a) virtuoz al pianului, om virtuos x
b) a învestit banii, a investit un ministru (corect: a investit banii, a învestit un ministru)
c) industrie mineră, tata este minier (corect: industrie minieră, tata este miner)
d) preceptorul încasează taxe, perceptorul educă copii (corect: perceptorul încasează taxe, preceptorul
educă copii)
10) În enunţul: „Măsurile de prim-ajutor i-au alinat destul de mult durerile atroce resimţite în urma
adv. adv. adj. adj.
accidentului.”, întâlnim:
d) 2 adjective, 2 adverbe x
11) În enunţul: „S-a ridicat cu chiu cu vai de pe scaun, deoarece băuse pe nerăsuflate o sticlă de vin şi
loc.adv. loc.adv.
se îmbătase turtă (adv. provenit din subst.)”, întâlnim:
c) trei adverbe /locuţiuni adverbiale x
12) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „Eram şi eu de faţă (prezent)
când, în faţa (înaintea) tuturor colegilor, l-a lovit pe George drept în faţă.”:
a) locuţiune adjectivală – locuţiune prepoziţională – substantiv în Ac. x
13) Cuvintele subliniate din enunţul: „...sunt şapte vieţi în pieptu-i de aramă.”, sunt în cazurile:
a) N , D x
şapte =numeral cu valoare adj., se acordă în caz cu subst. în nominativ vieţi
-i =pronume personal în dativ posesiv
14) Indică numărul de articole din enunţul: „Peste o(numeral) zi sau două vei primi un(art.nehotărât) nou
tratament al(art.posesiv) bolii(art.hotărât) de care suferi, deoarece cel (pron.dem.) de până acum n-a avut
niciun efect şi ţi-a provocat numai belele.”
d) 3 articole x
Obs.: - un (o).........nişte................ = art. nehotărât
- un (o).........doi (două).........=numeral
- un (o).........alt (altă)........... =adj. nehotărât
15) Indicaţi cazurile cuvintelor subliniate din enunţul: „Cărui fapt se datorează prezenţa dumneavoastră
cu aceste propuneri în faţa noastră şi nu în faţa lor?”
b) D , A , G x
cărui =adj. interogativ, se acordă cu substantivul în dativ fapt
(în faţa) noastră =adj. posesiv în acuzativ (vezi explicaţii Test 1/7)
lor =pron. personal în genitiv
Obs. după prepoziţiile de genitiv pot urma cuvinte în următoarele cazuri
-genitiv contra nedreptăţilor, împotriva lor, în jurul celor doi, deasupra norilor etc.
-adjective posesive în acuzativ contra mea, împotriva ta, în jurul său, deasupra noastră, înaintea
voastră etc. (mai rar, substantive contra cost, contra ramburs)
- pronume personale şi reflexive în dativ înainte-mi, asupră-ţi, în juru-i, asupra-şi
16) Stabileşte varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din textul: „Exerciţiul acesta este uşor de
rezolvat, este chiar mai simplu decât m-am aşteptat.”
c) adverb /c.c.mod ; adjectiv /nume predicativ x
Obs.: În construcţiile de tipul:
-muntele este greu de urcat, poezia este uşor de învăţat, adevărul este dificil de aflat etc., verbul a fi
este personal ( facem proba prin trecerea la plural a subiectului: munţii sunt greu de urcat,.....................)
-adverbele greu, uşor, dificil etc. determină verbele la supin şi sunt complementele lor de mod
-substantivele muntele, poezia, adevărul etc. sunt subiecte
-verbele la supin de urcat, de învăţat, de aflat etc. sunt nume predicative
În construcţiile de tipul:
-este greu de urcat pe munţi, este uşor de învăţat câteva poezii, este dificil de aflat cine are dreptate
etc., verbul a fi este impersonal;
- adverbele greu, uşor, dificil etc. sunt nume predicative
- verbele la supin de urcat, de învăţat, de aflat etc. sunt subiecte
17) Indicaţi enunţurile care conţin pronume relative: 1.Iată omul //care ne trebuie. 2.Nici nu ştii //ce
inteligent este! 3.Voi sunteţi elevii //ai căror părinţi nu au venit la şedinţă? 4.Acela este patronul //la firma
căruia lucrez eu. 5.Spune-mi //care copii merg în excursie.
d) 1, 3, 4 x
care ne trebuie (el ne trebuie), care =pronume relativ
ce inteligent este (foarte inteligent este), ce =adverb
ai căror părinţi (ai elevilor părinţi), ai căror =pron.relativ
la firma căruia lucrez (la firma patronului lucrez), căruia =pron.relativ
care copii merg (aceşti copii merg), care =adjectiv pronominal relativ
Obs.: -pronumele înlocuieşte un substantiv sau un alt pronume
-adjectivul poate fi înlocuit cu alt adjectiv
18) Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Cât timp (fiindcă) nu învaţă, nu
loc.conj. conj.
are cum să reuşească. 2.A citit o dată lecţia. 3.De câte ori (când) mi-aduc aminte, îmi vine să râd.
nr.adv. loc.adv. adv.
c) 1.locuţiune conjuncţională 2.numeral adverbial 3.locuţiune adverbială x
19) Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc adjective la gradul superlativ absolut: 1.Vin bun ca ăsta n-am
băut în viaţa mea! (vin foarte bun) 2.Fierbinte mai e cafeaua! (foarte fierbinte) 3.Ce mai soare luminos!
(foarte luminos) 4.Frumoasă soră ai! (foarte frumoasă) 5.Era negru de supărat pentru ceea ce făcuse.
(foarte supărat)
a) 1, 2, 3, 4, 5 x
20) Indicaţi numărul de pronume din enunţul: „Ce (adv.) frumos este cadoul pe care (p.relativ) i (p.pers.)
l (p.pers.)-ai dat lui (art.) Ştefan de ziua lui (p.pers.)!”
c) 4 x
21) În enunţurile: 1.A luptat împotriva mea. 2.Geanta este a mea. 3.Colegei mele îi este rău. 4.Ziua
mamei mele este mâine. 5.Spune-mi, draga mea, ce doreşti?, pronumele şi adjectivele pronominale
posesive sunt, în ordine, la cazurile:
a) A, N, D, G, V x
(împotriva) mea =adj. pos. în Ac.(vezi explicaţii Test 1/7)
a mea =pron. pos. în N (nu este în G, deoarece singurele forme de genitiv /dativ ale pronumelor posesive
sunt cele cu articolul alor: alor mei, alor tăi etc.).Observă:
-Cartea este a mea. (pron. pos. în N).
-Le-am spus alor mei. (pron. pos. în D)
-Lumea este împotriva ta. (prepoziţie de genitiv + adj. pos. în Ac.)
-Toţi sunt împotriva alor tăi. (prepoziţie de genitiv + pron. pos. în G.)
Nu confundaţi pronumele posesive (care, de obicei, se găsesc în N. sau în Ac. cu prepoziţie) cu
adjectivele posesive (care se acordă în caz cu substantivele determinate)!
mele =adj. pos. în D., se acordă cu subst. colegei
mele =adj. pos. în G., se acordă cu subst. mamei
mea =adj. pos. în V., se acordă cu substantivul draga (provenit din adjectiv)
22) Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, în ordine, din enunţurile: 1.Prin locurile acestea e
greu de călătorit. 2.Văzându-mă că tac, el mă privea cu atenţie. 3.Te rog, fă-mi cel din urmă bine! 4.Sunt
gata de drum.
b) subiect, c.c.cauză, atribut adjectival, c.indirect x
e greu de călătorit =(supin /subiect)
văzându-mă că tac (fiindcă mă vedea că tac) = (gerunziu /c.c.cauză)
cel din urmă bine (ultimul bine) =(locuţ. adjectivală /atribut adj.); (bine = substantiv aici)
gata de drum (gata de ceva) = (subst.+ prep./ c.ind.)
23) Indică funcţia sintactică a cuvântului subliniat din enunţul: „Oricare ar fi sfârşitul luptei, eşti dator să
lupţi.”
d) nume predicativ x SB N.P.
...sfârşitul ar fi oricare
24) Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Al cui este pixul acesta? 2.Cui îi
spui tu că nu este serios? 3.A cui fată eşti tu? 4.O dau // cui vine primul.
c) 1.nume predicativ 2.c.indirect 3.atribut pronominal 4.subiect x
al cui =pron. interog. în G / nume pred.
cui =pron. interog. în D / compl. ind.
a cui =pron. interog. în G / atribut pronominal (verificăm dacă este pronume: a femeii fată)
cui =pron. relativ în D / subiect (cui vine primul =el vine primul)
25) Indică enunţul care are subiect exprimat:

a) Afară e cald.......................cald =adv./nume pred.
b) Şi ieri a fost frumos..........frumos =adv./nume pred.
c) N-a fost vânt. x ......... vânt =substantiv /subiect
d) A mea eşti, vacanţă!..... ....a mea =pron. posesiv /nume pred....vacanţă =subst. în V /fără funcţie
sintactică
26) În fiecare dintre enunţurile: „ 1.Avea o privire de gheaţă (glacială). 2.Acest copil este premiantul
clasei. 3.A mâncat o bătaie în lege (serioasă). 4.Spusele acestui om sunt adevărate.”, întâlnim:
a) atribute adjectivale x
de gheaţă (glacială) =locuţiune adj. /atr. adj.
acest =adj. demonstrativ /atr.adj.
în lege (serioasă) =locuţiune adj. /atr.adj.
acestui =adj. dem./atr.adj.
27) În textul: „Ce te uiţi tu, că sunt goi? / Aşa-i turcu-n vitejie, / Zvârle haina ca să fie / Sprinten foc când
e-n război.” (G.Coşbuc), numărul predicatelor nominale este:
b) 3 x
P.N.: sunt goi, aşa-i, să fie sprinten foc (să fie foarte sprinten)
P.V.: te uiţi, e (se află-n război)
28) Ce propoziţii se obţin prin extensia cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Doctorul m-a chemat la
control (să mă controleze). 2.Fetele merg la cules fragi (să culeagă fragi). 3.Am venit pentru a-l încuraja.
(ca să-l încurajez)
d) finale x
29) În frazele:
1.Dacă n-aş fi eu,//ce s-ar alege de tine? (Nimic nu s-ar alege de tine //dacă n-aş fi eu.) ...CDŢ(+PP)
2.Dacă n-ai fost atent,//d-aia ai greşit. (Fiindcă n-ai fost atent,//d-aia ai greşit.) .....CZ(+PP)
3.Dacă ai scăpat // e // pentru că te-am ajutat eu. (Asta este pentru că...)..........SB(+PP+CZ)
4.Şi dacă mă cerţi,//eu tot ţin la tine.” (Chiar dacă mă cerţi,//eu tot ţin la tine) ....CSV(+PP)
subordonatele introduse prin dacă sunt, în ordine:
b) 1.condiţională 2.cauzală 3.subiectivă 4.concesivă x
PP PP CD SB SB
30) În textul: „Eu am drăguţe multe-n sat, //dar nicio fată n-a zis //că-i bine //s-o sărut //şi să-i ţin
PP CD SB
drumul,//dar nici (n-a zis) //că-i bine //când o las nesărutată.”// (G. Coşbuc), întâlnim, pe lângă alte
subordonate:
a) 3 subiective x
b) 2 subiective
c) 3 completive directe
d) o predicativă

b) hoţi, totuşi, ciocoi, fiinţă x
hoţi (i scurt), to-tuşi (i scurt), cio-coi (semn grafic + semivocală), fi-in-ţă (vocale)
2) Cuvântul maliţios înseamnă:

c) răutăcios x
3) Indicaţi seria care conţine numele corecte de locuitori corespunzătoare numelor proprii geografice:
a) Abrud –abrudean; Alba-Iulia –albaiulian; Blaj –blăjan (corect: blăjean); Bosnia –bosnian (corect: bos-
niac)
b) Cluj – clujan (corect: clujean); Galaţi – gălăţean; Iaşi – ieşean; Japonia – nipon
c) Israel – israelian; Monaco –monegasc; Madrid – madrilen; Peru – peruvian x
d) Timişoara – timişean (corect: timişorean); Tokio – tokiot; Ungaria – maghiar; Trotuş – trotuşean
4) Indicaţi seria care conţine numai abrevieri corecte pentru cuvintele: dumnealui, dumneata,
dumneavoastră, domnul, doamna:
a) d-lui; d-ta; d-voastră; dl; dna x
Abrevieri:
Substantive simple:
d.,dl =domnul
dlui =domnului
dlor =domnilor
dna =doamna
dnei =doamnei
dra =domnişoara
drei=domnişoarei
Pronume de politeţe compuse:
dv.,dvs.,d-voastră=dumneavoastră
d-ei =dumneaei
d-lor =dumnealor
d-lui =dumnealui
d-sa =dumneasa
d-sale =dumisale
d-ta =dumneata
d-tale =dumitale
Locuţiuni pronominale de politeţe
D-Lor =Domniile Lor
D-Sa =Domnia Sa
Dv., Dvs.=Domnia Voastră
D-Ta =Domnia Ta
D-Tale =Domniei Tale
D-Sale =Domniei Sale
5) Sunt corect despărţite în silabe cuvintele: 1.dub-lu-ră (corect:du-blu-ră) 2.de-scri-e-re 3.boj-de-u-că

(corect: boj-deu-că) 4.cins-te (corect: cin-ste) 5.vâ-slă (corect: vâs-lă) 6.somp-tu-os 7.fi-i-că (corect: fii-
că) 8.fiind-că (corect: fi-ind-că)
a) 2, 6 x
6) Indicaţi enunţul greşit:

c) Avea o privire glaciară. x corect: Avea o privire glacială.
7) În enunţul: „Nu doarme niciodată ziua.”, întâlnim următoarele procedee de îmbogăţire a vocabularului:
d) conversiunea şi compunerea x
conversiune: ziua =adverb provenit din substantiv
compunere: niciodată =adverb compus
8) Indicaţi enunţul corect:

a) Aceeaşi informaţie apăruse în mai multe mijloace mass-media.(pleonasm)
b) Ea însăşi avusese o puternică hemoragie de sânge.(pleonasm)
c) Profesorul conlucra în colaborare cu studenţii.(pleonasm)
d) Ele înseşi au recunoscut că au avut o atitudine insolentă faţă de mine. x
9) Este incorect scris următorul cuvânt:

b) reavoinţă x corect: rea-voinţă
10) Indicaţi numărul corect de substantive din enunţul: „Bătrânii au o bogată experienţă căpătată de-a
lungul întregii lor vieţi.”
b) 3 x
11) Indicaţi cazurile cuvintelor subliniate din enunţul: „Cui vrea să te asculte, poţi să-i spui ce te
frământă, asta este părerea mea.”
b) D,N,A,N x
cui =pron relativ în D /subiect
ce =pron. relativ în N /subiect
te =pron. personal în Ac./c.direct
mea =adj. posesiv în N (se acordă cu părerea) /atr. adjectival
12) Indicaţi numărul de articole din enunţul: „-Draga mea, cel din urmă gând al lui Ştefan a fost să nu-ţi
provoace nicio neplăcere.”
c) 4 x
în ordine: articol hotărât a, art. dem. (adjectival) cel, art. posesiv (genitival) al, art. hot. proclitic lui
13) Stabileşte varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din enunţul: „Meciul acesta n-a fost greu
de câştigat, mai greu a fost drumul până acolo.”
b) adverb /c.c.mod; adjectiv /nume predicativ x
Pentru a diferenţia adverbele de adjective încercăm să le punem la plural sau la feminin (doar adjectivele
îşi vor modifica forma):
-Meciurile n-au fost greu de câştigat.(adverb)
-...mai grele au fost drumurile... (adjectiv)
Vezi şi explicaţiile de le Testul 2 /16
14) În enunţul: „Conform statutului acestui partid, cei care demisionează nu vor fi reprimiţi.”, există:
a) 2cuvinte în genitiv, 2 în nominativ şi unu în dativ x
Pot avea cazuri: substantivele, adjectivele, pronumele şi numeralele cu valoare substantivală sau adj.
(conform) statutului = subst. în D (cerut de prepoziţia de dativ conform)
acestui =adj. dem. în G (se acordă cu subst. partid)
partid =subst. în G
cei (aceia) =pron. dem. în N (subiectul predicatului nu vor fi reprimiţi)
care =pron. relativ în N (subiectul predicatului demisionează)
15) În enunţul: „Cum ştiam ce mult îl bucură venirea mea, am trecut şi pe la el.”, cuvintele subliniate
sunt, în ordine:
d) conjuncţie, adverb relativ, adverb x
cum (deoarece) =conj. ....ce (foarte) =adv. ..........şi (de asemenea) =adv.
16) În versurile: „Cu degetele-i (degetele sale) vântul loveşte-n fereşti,
Se toarce-n gându-mi (gândul meu) firul duioaselor poveşti.”
a) pronume personale în dativ /atribute pronominale x
-i şi –mi sunt pronume personale în dativ posesiv deoarece pot fi înlocuite cu adjective posesive.
Recomandare: memoraţi tabelul pronumelor personale!
nominativ(cine ?) genitiv(al cui ?) dativ(cui ?) acuzativ(pe cine ?) vocativ
eu mie(îmi,mi) (pe) mine(mă,m)
tu ţie(îţi,ţi) tine(te) tu
el (al) lui lui(îi,i) el(îl,l)
ea (al) ei ei(îi,i) ea(o)
noi nouă(ne,ni) noi(ne)
voi vouă(vă,vi,v) voi(vă,v) voi
ei (al) lor lor(le,li) ei(îi,i)
ele (al) lor lor(le,li) ele(le)
17) Indicaţi enunţul în care adjectivul pronominal este în acuzativ:

a) Trenul // pe care îl aştepţi // are întârziere.(nu este niciun adjectiv pronominal)
b) Ce prăjituri îţi plac? (ce =adj. pronominal interogativ în N, se acordă cu subst. prăjituri)
c) Avem oameni valoroşi în jurul nostru. x (adj. posesiv în Ac., vezi explicaţii Test 1 / 7)
d) Ce înseamnă atitudinea asta? (asta =adj. dem. în N, se acordă cu subst. atitudinea)
18) Indicaţi enunţul în care interjecţia are funcţia sintactică de predicat (când interjecţia înlocuieşte un
verb)
c) Iepurele ţuşti! din tufiş. x (Iepurele a ţâşnit din tufiş.)
19) În enunţul: „Cânta de mama focului la o vioară veche.”, întâlnim următoarele părţi de propoziţie
secundare:
a) un c.c. mod, un c. indirect, un atribut adjectival x
-de mama focului =locuţiune adverbială /c.c. mod
-(la) o vioară =substantiv în Ac./c.indirect (instrumental)
-veche =adjectiv /atr. adj.
PN PV (diat.pasivă) PV
20) În textul: „Era mâhnit că fusese dat afară din partid fără a fi înştiinţat în prealabil, i se părea că
PV
visează un vis urât.”, există următoarele tipuri de predicate:
a) 1 PN şi 3 PV x
21) Indicaţi enunţurile care conţin atribute pronominale în dativ: 1.A plecat să-şi caute tatăl. 2.Zadarnică
vă e căutarea. 3.Vor să mi-l omoare. 4.Merg să-mi spăl maşina. 5.Mă miră profunda-i transformare.
d) 1, 2, 4, 5 x
-şi =pron. reflexiv în dativ posesiv /atribut pron.: a-şi căuta tatăl =a căuta pe tatăl său
vă =pron. personal în dativ posesiv /atribut pron.: Zadarnică vă e căutarea =zadarnică e căutarea voastră
mi- ( Vor să mi-l omoare) =pron. personal în dativ etic, fără funcţie sintactică
-mi =pron. reflexiv în dativ posesiv /atribut pron.: a-şi spăla maşina =a spăla maşina sa
-i =pron. personal în dativ posesiv /atribut pron.: profunda-i transformare =profunda sa transformare
Obs.:
Dativul posesiv - este exprimat prin formele neaccentuate ale pronumelui personal.
Dativul posesiv determină:
un substantiv: mâna-ţi albă, alba-ţi mână
un verb: Ţi-am ascultat sfatul.
Funcţie sintactică: atribut pronominal (in cazul dativ).
Atunci când se leagă prin cratimă de o prepoziţie, are funcţia sintactică de complement circumstanţial: El
sta inainte-i.
Dativul etic- se exprimă prin formele neaccentuate ale pronumelui personal.
Exemplu: Mi ţi-l luă şi mi ţi-l trânti...
Dativul etic nu are funcţie sintactică.
22) În textul: „...regi urcând pe eşafod, un câmp de bătălie fumegând, corăbii trecând apa Dunării şi
tropote surde venind din vechime se aud şi azi.”, întâlnim, pe lângă alte părţi de propoziţie:
b) 7 atribute şi un subiect x
-predicatul se aud are subiectul multiplu regi,...un câmp...corăbii ...şi tropote
-urcând =vb. gerunziu /atr. verbal
-(de) bătălie =subst. /atr. subst. prepoziţional
-fumegând =vb. gerunziu /atr. verbal
-trecând = vb. gerunziu /atr. verbal
-Dunării =subst. /atr. subst. genitival
-surde =adj. /atr. adj.
-venind =vb. gerunziu /atr. verbal
23) Indicaţi enunţurile în care întâlnim apoziţii: 1.L-am cunoscut pe colegul tău, pe Ion. 2.Venea toată
suflarea satului: bărbaţi, femei, copii, căruţe cu cai sau boi...” 3.Doctorul Ionescu l-a consultat.
a) 1, 2, 3 x
-(pe) Ion =apoziţie în acuzativ
-bărbaţi, femei, copii, căruţe cu cai sau boi =apoziţie dezvoltată
-Ionescu =apoziţie în nominativ
Reţine: -apoziţiile se pot găsi în toate cazurile:
-A venit şi prietenul meu Marin.(N)
-L-am întâlnit pe prietenul meu, pe Marin.(A)
-I-am spus prietenului meu, lui Marin.(D)
-Propunerea era a prietenului meu, a lui Marin.(G)
-Du-te repede, prietene Marine !(V)
24) Indicaţi enunţurile în care verbul a fi formează predicat verbal: 1.Era pe la 1500 (era cândva). 2.Am
fost la mare (am fost undeva). 3.Cât e ceasul? (cât indică ceasul?) 4.Cât sunt roşiile? (cât costă roşiile?)
5.Din ce parte a ţării eşti? (eşti de undeva) 6.Ce e când ţi se bate un ochi? (ce se întâmplă?) (pentru
sensul: ce înseamnă când ţi se bate un ochi? avem PN)
7.Cum e afară? (e cumva) =PN
c) 1, 2, 3, 4, 5, 6 x
25) Indicaţi felul subordonatei care se obţine prin expansiunea părţii de propoziţie subliniate din textul:
„Trăind printre ei, vei cunoaşte lucruri ce azi nu le ştii.”(Dacă vei trăi printre ei....)
b) condiţională x
26) Indicaţi enunţul care conţine cele mai multe părţi de propoziţie exprimate:
a) Nu te duce (PV) acolo (c.c. loc) cu noaptea-n cap! (c.c. timp /locuţiune adverbială)
b) Dă-i-o imediat! x Dă (PV) -i (c.ind.) –o (c. direct) imediat (c.c. timp)
c) N-are să-şi dea seama (PV /locuţiune verbală la viitor popular) de greşeala (c. indirect) sa.(atr. adj.)
d) Speriaţi fiind (c.c. cauză /construcţie nominală la gerunziu), bărbaţii, femeile şi copiii (subiect
multiplu)
o luaseră la fugă ( PV /locuţiune verbală).
27) Indicaţi numărul de propoziţii din enunţul: „Fie că te superi,1//fie că nu (te superi),2//colegul tău este
moale 3// şi (este) luat în râs de ceilalţi.”4//
c) 4 x
te superi =PV
nu (te superi) =predicat subînţeles
este moale =PN
(este) luat în râs =PV /locuţiune verbală la diateza pasivă cu verbul auxiliar subînţeles
28) Subordonatele din fraza: „Fie 1// ce-o fi,2//eu tot o să plec.”3//sunt:
d) subiectivă, concesivă x
CSV SB PP
(Chiar dacă s-ar întâmpla //orice s-ar întâmpla, //eu tot o să plec.)
SB PP
29) În enunţul: „Neauzindu-se prea bine 1// ce spunea vorbitorul, 2// oamenii s-au apucat 1// să
CI
murmure.3//”, subordonatele sunt:
b) subiectivă, c. indirectă x
30) Indicaţi felul subordonatelor din enunţurile:

CDŢ PP
1.Când aş avea numai grija asta,//ce mi-ar fi? =Dacă aş avea numai grija asta,//ce mi-ar fi?
PP CZ
2.De unde să aibă atâţia bani,//când el n-are nici măcar serviciu? =De unde să aibă atâţia bani,//fiindcă el
n-are nici măcar serviciu?
a) 1.condiţională 2.cauzală x

d) băieţi, chiulangiu, miere, oaie x
bă-ieţi (semivocală + i scurt), chiu-lan-giu (semn grafic + vocală), mie-re (semivocală), oa-ie (semivoc.)
2) Sunt corect despărţite în silabe cuvintele: 1.sculp-tor 2.con-jun-cţi-e (corect: con-junc-ţi-e) 3.ab-rupt
(corect: a-brupt) 4.ab-stract 5.a-cro-stih 6.a-cu-a-re-lă(corect: a-cua-re-lă)7.a-di-a-cent (corect: a-dia-cent)
a) 1, 4, 5 x

a) cizmar, antecameră (anticameră), adaos, ambiguu, bacnotă (corect: bancnotă), corijent
b) bioloagă (corect: biologă), capot, cearceaf, cox (corect: cocs), confort, adaus (corect: adaos)
c) contingent, delincvent, a deszăpezi, disident, distructiv, bancnotă x
d) cismar (corect: cizmar), anticameră, biologă, cocs, a creea (corect: a crea), cearşaf /cearceaf
4) Indicaţi enunţurile pleonastice: 1.Au plecat amândoi împreună în oraş. 2.A avut un aport deosebit la
acest meci. 3.Satelitul a aselenizat pe Lună (Selena =Luna). 4.Aici convieţuiesc laolaltă mai multe specii
de animale. 5.Trecea încadrat de jandarmi.
b) 1, 3, 4 x
5) În enunţurile: „ 1.Dealu-i deal şi valea-i vale... 2.Voi l-aţi supărat, voi să-l rugaţi să vă ierte. 3.Cine-şi
părăseşte satul / Dumnezeu să-i dea oftatul. 4.Mama mă ceartă, mama mă iartă.”, întâlnim, în ordine:
b) 1.tautologie 2.repetiţie 3.anacolut 4.repetiţie x
-Tautologia este o construcţie în care se repetă un cuvânt, dar cu funcţie sintactică diferită ; de cele mai
multe ori termenul repetat are funcţie sintactică de nume predicativ (omul este om). Se realizează relaţii
tautologice atât la nivelul propoziţiei (de cântat nu cântă), cât şi la nivelul frazei (ea este ceea ce este).
-pentru anacolut vezi explicaţii Test 1/15
6) Indicaţi seria care conţine numai forme corecte de plural:

a) barem -bareme, astru -astre (corect: aştri), cămin -cămine, aeroport -aeropoarte (corect: aeroporturi),
roată -roate (corect: roţi)
b) căpşună -căpşuni (şi căpşune), coală -coli, copertă -coperţi (şi coperte), defileu - defileuri, minge -
mingii (corect: mingi)
c) aeroport -aeroporturi, căpşună -căpşune, copertă -coperte, roată -roţi, cotidian - cotidiene x
d) defileu -defilee (corect: defileuri), barem -baremuri (corect: bareme), cotidian -cotidiane (corect:
cotidiene), minge -mingi, astru -aştri
7) Cuvântul ad-interim înseamnă:

c) provizoriu x
8) Indicaţi varianta incorectă:

b) membri noi – noii membrii x corect: membri noi – noii membri
9) În enunţul: „Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul...”,
adj. adj. adv. adj. adj. adv.
întâlnim:
b) 4 adjective, 2 adverbe x
10) Indicaţi numărul de adverbe din enunţul: „Acum vorbeşte destul de corect franţuzeşte, deşi înainte se
exprima greoi.”
c) 6 x
11) În enunţul: „După ce s-a uitat în stânga şi în dreapta cu atenţie, a traversat în fugă strada.”, întâlnim:
a) 4 locuţiuni adverbiale x
12) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „I-am spus în faţă (direct, pe
şleau) ce (foarte) rău a procedat.”
c) locuţiune adverbială – adverb – adverb x
13) Cuvintele subliniate din enunţul: „Celor trei iezi li se făcu frică auzind vocea lupului.” sunt în
cazurile:
a) D, N x
-trei =numeral cardinal cu valoare adjectivală, se acordă cu substantivul în dativ iezi
-frică =subiect /subst. în N
14) Indicaţi varianta corectă:

a) două martie, ora douăsprezece x
Observă: ora două, ora douăsprezece, ora douăzeci şi două, pe două iunie, pe douăsprezece martie, pe
douăzeci şi două aprilie etc.
15) Indicaţi în ordine cazurile cuvintelor subliniate din enunţul: „Asta e greşeala ta, că te ridici împotriva
noastră, în loc să lupţi împotriva lor.”
c) N, A, G x
-ta =adj. pos. în N (se acordă cu greşeala)
-noastră =adj. pos. în Ac.(vezi explicaţii Test 1/7)
-lor =pron. personal în G
16) Stabileşte varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din enunţul: „În general, e uşor de făcut
compromisuri, dar acest compromis chiar a fost greu de făcut.”
c) adverb /nume predicativ – adverb /c.c. mod x
-vezi explicaţii Test 2 / 16
17) Indicaţi enunţul care conţine cel puţin un adjectiv pronominal:

a) Băiatul acestuia (pron. dem.=omului) a avut o altercaţie cu mine.
b) Niciunuia (pr. neg.) dintre ei nu-i dau nimic (pr. neg.).
c) Înaintea voastră (adj. posesiv în Ac., vezi expl. Test 1/7) se află o opţiune importantă. x
d) Vai de echipa ai cărei (pron. relativ =ai echipei) jucători se dopează!
18) Indicaţi construcţiile în care se întâlnesc adjective la gradul superlativ absolut: 1.motivul principal
2.putred de bogat (foarte bogat) 3.cel mai tânăr (superlativ relativ) 4.curajos nevoie mare (foarte curajos)
5.obraznic peste măsură (foarte obraznic) 6.timbru rarisim (foarte rar) 7.stadion plin 8.fată mititică
b) 2, 4, 5, 6 x
19) În enunţurile:
Sb/N Sb/G
1.Reprezentantul nostru a venit,//dar al adversarilor a lipsit.
Sb/Ac.
2.Fac apel // la cine are încredere în mine.
Sb/D
3.Dă-i-l // cui vine primul.
Sb/N
4.Să mi-l arăţi pe cel // care te-a bătut.”
există un subiect exprimat în acuzativ:

d) în 2 x
20) Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Ştefan cel Mare a purtat multe
războaie. 2.Cel (acela) de acolo e colegul meu. 3.Iar la cea (acea) măicuţă, / Să nu-i spui, drăguţă... 4.Cel
isteţ învinge.
a) 1.articol demonstrativ 2.pronume demonstrativ 3.adjectiv pronominal demonstrativ 4.articol dem. x
1.S-a dus să-şi cumpere prăjituri. (a-şi cumpăra sieşi)
2.S-a dus să-şi vadă fata. (a-şi vedea fata sa)
3.Dă-mi-i înapoi! (pe ei),
b) 1.pron. refl. în D /compl. ind. 2.pron. refl. în D /atr. pron. 3.pron. pers./compl. direct x
22) Verbele la gerunziu din enunţurile: „1.Purtându-te (dacă te porţi) mai frumos, vei fi apreciat.
2.Plecând (fiindcă a plecat) de mult din sat, nu mai cunoştea oamenii.”, îndeplinesc funcţia sintactică de:
d) 1.c.c. condiţional 2.c.c. cauză x
23) În versurile: „Ţărâna trupurilor (atr. subst.) noastre (atr. adj.) / S-o scurmi de unde ne-ngropară / Şi
să-ţi (atr. pron. /pr. reflexiv în dativ posesiv) aduni apele toate (atr. adj.),/ Să ne mutăm în altă (atr. adj.)
ţară.”, întâlnim:
c) 1 atribut subst., 3 atribute adj., 1 atribut pronominal x

a) E posibil să rămână repetent. ...........PN + PN
b) A fost prea cald ieri..........................PN
c) A nu înţelege (subiect /vb. inf.) un lucru nu înseamnă a-l ignora. ...........PN
d) Ce-a fost cu el (ce s-a întâmplat cu el) de-a fost atât de supărat? ............PV + PN x

a) Când aş fi sigur (dacă aş fi sigur) de mine,// te-aş ajuta şi pe tine. CDŢ + PP
b) Dacă nu veneai // să mă ajuţi,// mă supăram. CDŢ + F + PP
c) Vrei (dacă vrei) // să cunoşti adevărul,// atunci întreabă-mă pe mine. CDŢ + CD + PP
d) Dacă (chiar dacă) l-aş fi văzut cerşind,// tot nu l-aş fi ajutat. x CSV + PP
26) Subordonatele din frazele:

1.Dat fiind că (fiindcă) lucrurile se complică,// nu conta pe mine. CZ + PP
2.Încercând 1// să te porţi civilizat 2// vei avea de câştigat.1// PP + CD
3.Alergând 1//să-ţi dau pachetul,2//m-am împiedicat.1// PP + F
4.Nu te-am mai sunat, temându-mă //că dormi. PP + CI
sunt, în ordine:
b) cauzală, completivă directă, finală, completivă indirectă x
PP CD SB PP
27) În fraza: „Văd 1// că trebuie 2// să părăsesc toate, 3// au să mă urmărească toţi cu ură şi blestem 4//
CZ CZ CZ
că-i las, 5// că nu mă ridic pentru dreptatea lor 6// şi nu plătesc sângele celor morţi.”7//, conjuncţia că
introduce propoziţii subordonate:
a) completive directe şi circumstanţiale de cauză x
PP CD CT
28) Indică felul propoziţiilor din fraza: „Iată 1// că mai sunt trei zile 2// până se împlineşte sorocul, 3//
PP SB CD
aşa că (deci) n-ar fi rău 4//să încerci 5//să-mi faci socotelile.”6//
a) 2 PP, 2 CD, 1 CT, 1 SB x
SB PP CSV
29) Indicaţi felul propoziţiilor din fraza: „Ceea ce nu înţelegi tu 1// este 2// că, 5//de s-ar întâmpla 3//
SB PR
ce s-ar întâmpla,4//nu mă mai interesează situaţia lui.5//”
d) două subiective, principală, predicativă, concesivă x
SB PP PR
-redus: ...ce nu înţelegi // este // că nu mă interesează...(ordinea subiect –nume predicativ)
30) Indicaţi felul subordonatelor, în ordine, din frazele:

1.Merita // să încerc şi eu. ..................................SB (regent un verb impersonal)
2.Faţa i se făcu neagră // cum e pământul...........CM (regent adjectivul neagră)
3.Uite // unde am copilărit. ...............................CD (regent interj. uite)
4. Rentează // să creşti animale...........................SB (regent un verb impersonal)
d) 1, 4-subiective, 2-modală, 3-completivă directă x
1) Stabiliţi numărul semnelor de ortografie, respectiv de punctuaţie, din enunţul:

p p p p o p
Între orele 22-24, în noaptea de 23/24 iulie, s-au petrecut mai multe accidente din cauza „viteziştilor”
o p o o p
care-au circulat pe şoseaua Piteşti-Râmnicu-Vâlcea cu mai mult de 100 km/h.
a) 7 de punctuaţie, 4 de ortografie x
ghilimelele =semn de punctuaţie dublu vezi Anexa 2
2) Litera e are cele mai multe valori fonetice în seria:

a) mei (vocală), mea (semivocală), ea (i semivocalic), eşti (diftongul ie), geam (semn grafic) x
-litera e poate avea 5 valori fonetice:
1.vocală lem-ne, pe-ri-col, vre-me etc.
2.semivocală: tea-mă, leoar-că, plea-că etc.
3.semn grafic: chea-mă[k’amă], ghea-ţă[g’aţă], Gheor-ghi-ţă[g’org’iţă] etc.
4. i semivocalic: (în silaba ea): ea[ia], i-de-ea[ideia], cre-ea-ză[creiază] etc.
5.diftongul ie: eu[ieu], el[iel], ei[iei], ele[iele], eram[ieram], erai[ierai], era[iera], eraţi[ieraţi], erau[ierau]
3) În cuvântul mieii sunetele sunt, în ordine:

a) consoană, semivocală, vocală, semivocală, vocală x
mie-ii (ultimul i este vocală deoarece este şi articol)
4) Indicaţi seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic:

d) vârstă, vidră, whisky, zână, zidi, zinc x

a) sfinc-şii, sub-es-ti-ma, ter-mo-stat, punc-taj, i-gno-ran-ţă, ma-ies-tu-os x
b) ab-stract, a-ghi-o-tant (corect: a-ghio-tant), an-or-ga-nic, a-u-toh-ton, bra-co-nier (corect: bra-co-ni-er),
leoar-că
c) ci-ne-scop, cons-truc-tor (corect: con-struc-tor), de-scri-e, dez-a-mă-gi, di-na-poi, jert-fă
d) e-u-ro-pean, fi-i-că (corect: fii-că), her-ma-fro-dit, i-gu-a-nă (i-gua-nă), in-e-gal, în-zdră-ve-ni
6) Cuvântul candoare înseamnă:

d) inocenţă x
7) În cuvântul ciungi [čunğ] există:

c) 1 vocală x (cei doi i sunt semne grafice)
8) Indicaţi cuvântul care conţine numai diftongi suitori (semivocală + vocală):

a) ploa-ie x /oa =sv+v↑ ie =sv+v↑
b) fru-moa-sei /oa =sv+v↑ ei =v+sv↓
c) pu-iu-lui /iu =sv+v↑ ui =v+sv↓
d) pâi-nea /âi =v+sv↓ ea =sv+v↑
9) Indicaţi enunţul care conţine o expresie corect integrată d.p.d.v. al sensului:

a) Era nemulţumit şi a plecat cu inima uşoară.(expresie =fără griji, mulţumit)
b) Ţinea mult la el şi îi purta sâmbetele.(expresie =a duşmăni)
c) I-ar fi făcut o vizită, dar nu era în graţiile mamei ei. x (expresie =nu beneficia de favorurile)
d) În gară, trenul a schimbat macazul.(expresie =a-şi schimba atitudinea, a se răzgândi)
10) Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria:
b) a fi, că, opt, noi, la, alb, măr, văr, marţi, masă, lup, pâine x
În vocabularul fundamental intră următoarele cuvinte:
-care denumesc obiecte şi acţiuni importante;
-numele unor băuturi şi alimente de necesitate;
-care denumesc părţi ale corpului omenesc;
-fiinţe foarte bine cunoscute;
-numele unor arbori, fructe, flori;
-culori mai importante;
-gradele de rudenie;
-zilele săptămânii şi diviziunea timpului;
-obiecte casnice şi unelte uzuale;
-calităţi şi defecte;
-cuvinte care denumesc mediul înconjurător;
-adverbele, numerale până la 10, articole, conjuncţii, prepoziţii.
11) Punctul este semn de ortografie când:

a) marchează sfârşitul unei propoziţii enunţiative neexclamative ....(punctuaţie)
b) este folosit între termenii cifrici ai unei date (20.05.2006) ..... (punctuaţie)
c) este folosit în abrevieri x ......................................... (ortografie)
d) este folosit în propoziţii fragmentate. ............................. (punctuaţie)
12) Din expresia: „A vinde blana..............din pădure”, lipseşte cuvântul /sintagma:

c) ursului x
-expresie: a vinde blana ursului din pădure = a conta pe un lucru înainte de a fi sigur că îl poate obţine
13) Este formată numai din cuvinte moştenite din limba latină seria:
b) timp, a veni, mână, casă, găină, rar x
de origine: -slavă: drag, plug, stană, vesel, a iubi, glas, nevoie, prieten, mănăstire, icoană;
-maghiară: belşug, chip, meşteşug, oraş;
-turcă: baclava, basma, cafea, caşcaval, telemea, chef, pilaf;
-greacă: cort, folos, mătase, omidă, traistă ;
-dacă: amurg, aprig, barză, brad, brânză, cătun, cioară, dulău, mazăre, mânz, moş, pârâu,
pupăză, stejar, strugure, ţap, viezure etc.
14) Indicaţi seria sinonimică alcătuită corect:

a) scop, destinaţie, finalitate, obiectiv, obstinaţie (încăpăţânare), intenţie
b) profund, clar, fin, lucid, penetrant, perspicace, tenace (perseverent, stăruitor)
c) încăpăţânare, obstinaţie, îndărătnicie, cerbicie, recalcitranţă x
d) fidelitate, ataşament, devotament, loialitate, senilitate (ramolire)
a) douăsprezece, al douăzecilea, a douăzecia (corect: a douăzecea), al două sutălea (corect: al două
sutelea), tustrele
b) foarfece (DOOM 2: foarfecă -foarfeci), ferăstrău (şi fierăstrău), dizident (corect: disident), curăţire
(corect: curăţare), juristconsult (corect: jurisconsult)
c) bunăvoinţă, bună-credinţă, rea-voinţă, rău-făcător (corect: răufăcător), un du-te vino (corect: un du-te-
vino)
d) face-li-se-va, ia-i-o, dădurăţi, plânsu-mi-s-a, dându-le-o x
16) Indicaţi seria în care toate adjectivele şi adverbele sunt la superlativ absolut:
a) un film super (fără grad), scriitor arhicunoscut, viteză maximă (fără grad), gol puşcă
b) nespus de bun, urât din cale-afară, beat criţă, ce curajos este x
c) sacrificiu suprem (fără grad), îndrăgostit lulea, atât de gustos, recunoştinţă veşnică (fără grad)
d) înalt de tot, ciocolată fină (grad pozitiv), operă desăvârşită (fără grad de comparaţie), tare şmecher
17) Indicaţi genul următoarelor substantive,în ordine: luni, do, februarie, euro, auz, baschet, sud:
a) f., m., m., m., n., n., n. x
-sunt de genul feminin: zilele săptămânii (luni, marţi etc.)
-sunt de genul neutru: denumirile simţurilor, ale punctelor cardinale, ale jocurilor sportive
-sunt de genul masculin: notele muzicale, lunile anului
a) băiatului aceluia, aceleiaşi femei, fetei însăşi (corect: înseşi), activităţii desfăşurată (corect: desfăşurate)
b) nu fă! (corect: nu face!), nu porni!, nu fii! (corect: nu fi!), nu te du! (corect: nu te duce!)
-pentru formarea imperativului negativ la persoana a II-a sg. se foloseşte forma de infinitiv
c) m-ar bate, mi-ar părea, vei tăcea, vor scade (corect: vor scădea)
-condiţionalul prezent şi viitorul simplu se formează de la forma de infinitiv
d) ora douăzeci şi unu, două august, cei două sute de elevi, cele câteva sute de elevi x
19) Precizaţi cazul cuvintelor subliniate din enunţul: „Ceea ce faci tu e un potenţial afront adresat tuturor
acelora care nu sunt cu tine.”
b) A, N, D, N, A x
-ceea ce =pr. relativ compus în Ac.(tu faci ceva)
-potenţial =adj. în N, se acordă cu substantivul afront (nume pred. în N)
-acelora =pron. dem. în D (adresat oamenilor)
-care =pr. relativ în N, subiect (ei nu sunt cu tine)
-(cu) tine =pr. personal în Ac.(cu prepoziţie)
20) Indicaţi numărul substantivelor din textul: „Şi ca o taină călătoare / Un nor cu muntele vecin /
Plutea-ntr-acest imens senin / Şi n-avea aripi să mai zboare.”(G.Coşbuc):
c) 5 substantive x
21) Indicaţi propoziţiile ce se pot obţine prin extensia cuvintelor subliniate din enunţurile:
1.De supărată 1//ce era,2//nici nu putea vorbi.1//.....(fiindcă era supărată...)
2.Alerga întruna, căutând un refugiu. ..(ca să caute...)
3.Am rezolvat problema din mers.
4.În ciuda tinereţii ei, părea mereu obosită.
d) cauzală, finală, modală, concesivă x
22) Indicaţi enunţul care conţine cel puţin o condiţională:

a) Să încercăm // de-i bun vinul. .........................................................................CD
b) De mă înţelegi //ori nu,// mi-e totuna.//..........(chiar dacă mă înţelegi...) .........CSV+CSV
c) Vin la tine cu condiţia // să nu se supere părinţii tăi............................................AT
d) Să-l vadă lângă ea,// i-ar fi mai bine.. x (dacă l-ar vedea...) ..........CDŢ
PP AT SB CI
23) În fraza: „Indiscutabil 1// că tot 3//ce ai spus tu 2// are o raţiune întemeiată 3// pe ceea ce s-a
PP SB AT
petrecut, 4// dar rămâne de văzut 5// dacă în afară de tine mai sunt şi alţii 6// care să gândească 7//cum
CM
gândeşti tu.”8//, întâlnim următoarele subordonate:
a) 2 subiective, 2 atributive, 1 c. indirectă, 1 modală x
PP CI SB CNS CI
24) În fraza: „Sunt convins 1//că-ţi ajunge doar 2//să-l vezi 3//ca să-ţi aduci aminte 4//câte ţi-a făcut
până a vă despărţi.”5//, întâlnim următoarele subordonate, în ordine:

b) indirectă, subiectivă, consecutivă, indirectă x
25) Indicaţi enunţurile în care există cel puţin o propoziţie simplă: 1.În timp ce tu te jucai, eu învăţam.
2.Cum am auzit, am şi venit la tine. 3.Spune-ne ce crezi.
b) 1, 2 x
-În timp ce tu te jucai = prop. simplă
loc.conj. Sb
-...eu învăţam =prop. simplă
-Cum(de îndată ce) am auzit =prop. simplă
conj.
-...am şi venit la tine (c.c. loc) = prop. dezv.
-Spune-ne (compl. ind.) =prop. dezv.
-...ce (compl. direct) crezi =prop. dezv.
26) Indicaţi enunţul care conţine un predicat nominal:

a) Ajungând om (construcţie nominală) important, avea (PV) mulţi prieteni.
b) E (există =PV) o mare nevoie de specialişti.
c) A fost impresionat (PV, vb. diateza pasivă) de ce-a văzut.(PV)
d) Este de notorietate (PN) acest fapt. x
27) În enunţul: „Când te miri ce (ceva) nu-i venea la socoteală, 1// îşi lua lucrurile 2//şi pleca.”3//, există
şi:
a) trei propoziţii, două locuţiuni x
-3 propoziţii: CT + PP + PP
-te miri ce =ceva =locuţiune pronominală
-nu-i venea la socoteală =nu-i convenea =locuţiune verbală
b) două atribute pronominale, un subiect exprimat
-îşi =pr. reflexiv în dativ posesiv (lucrurile sale) /atr. pronominal
-te miri ce (ceva) =subiect /locuţiune pron.
c) patru complemente, trei subiecte incluse
-3 complemente (când, -i, lucrurile) şi 2 subiecte subînţelese (el îşi lua...el pleca)
d) un verb impersonal, două verbe tranzitive
-o locuţiune verbală unipersonală (a veni la socoteală), un verb tranzitiv (a lua)
28) În enunţul: „De ce-ţi place să-ţi bagi nasul unde nu-ţi fierbe oala?”, există şi:
a) un adverb relativ, două conjuncţii
-o conjuncţie: să
b) un verb de conjugarea III, două atribute x
-a fierbe = vb. conjug. a III-a
-ţi (să-ţi bagi nasul) =pr. reflexiv în dativ posesiv (nasul tău) /atr. pron.
-ţi (nu-ţi fierbe oala) =pr. personal în dativ posesiv (oala ta) /atr. pron.
c) două subiecte incluse, patru complemente
-un subiect inclus (tu să-ţi bagi nasul), un subiect exprimat (oala) şi o prop. subiectivă (să-ţi bagi
nasul)
-4 complemente(de ce=pr.interog./c.cauză, -ţi(place) =pr.pers./c.ind., nasul=subst. /c. direct unde
=adv. rel./compl. de loc
d) două substantive în acuzativ, trei pronume în dativ
-un subst. în Ac.(nasul)
-3 pronume în dativ (-ţi, -ţi, -ţi)
PP CI
29) În enunţul: „Neavând ce face, ne pune dracul //de urnim o stâncă din locul ei.”, există şi:
a) o subordonată consecutivă, două pronume în acuzativ
-ce =pr. relativ în Ac.
-ne =pr. pers. în Ac.
b) o subordonată completivă directă, două prepoziţii
-face =verb la infinitivul scurt /complement direct
-o prepoziţie: din
c) un complement de cauză, un atribut pronominal x
-un complement de cauză: neavând (fiindcă nu aveam ce face)
-un atribut pronominal: ei (locul ei)
d) o completivă indirectă, un numeral cardinal
-de urnim o stâncă din locul ei (ne pune dracul la ceva) =CI
-o (o stâncă) =articol nehotărât
30) În enunţul: „Oglindă călătoare, cer mobil,/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă 1// Şi-ţi porţi acum
cristalul tău steril / Spre-a mărilor îndepărtată brumă.”2//, există şi:
a) două substantive în nominativ, un substantiv în genitiv
-substantive: oglindă(V), cer(V), o spumă(Ac.), cristalul(Ac.), a mărilor(G), brumă(Ac.)
b) şapte atribute adjectivale, două pronume reflexive
- 6 atr. adj.: călătoare, mobil, uşoară, tău, steril, îndepărtată
- 2 pr. reflexive: te-(a se încadra), -ţi (a-şi purta)
c) două propoziţii principale, un subiect multiplu
-2 propoziţii principale: P1 şi P2
-2 subiecte incluse (tu)
d) două prepoziţii de acuzativ, un atribut substantival genitival x
-2 prep. de acuzativ: într-, spre
-un atr. subst. gen.: a mărilor
1) Indică seria în care toate cuvintele conţin i scurt:

d) buni, îmi, vezi, oricum x
-vezi explicaţii Test 2 / 3

a) litera e se pronunţă i semivocalic (corect: ie diftong) în cuvântul eşti................[ieşti]
b) litera o se pronunţă u semivocalic în cuvântul oameni x ..................[ụameni]
c) litera i este semn grafic (corect: vocală) în cuvântul ghiocel ................. [g’iočel]
d) litera x se pronunţă ks (corect:gz) în cuvântul examen.................................[egzamen]

a) somn-am-bul, sub-u-ni-ta-te, su-per-flu-u, un-ghi-e, un-gu-ent x
b) mi-jloc (corect: mij-loc), piu-ne-ză, punc-tu-al, mons-tru (corect: mon-stru), prun-cu-ci-de-re
c) res-trân-ge, trans-pi-ra (corect: tran-spi-ra), res-pi-ra-ţi-e, i-nau-gu-ra-re, ple-oa-pă (corect: pleoa-pă)
d) pâ-slă (corect: pâs-lă), păt-la-gi-nă (corect: pă-tla-gi-nă), paş-op-tist, fe-bru-a-ri-e, in-stinc-tiv

a) oblojală (corect: oblojeală), greşală (corect: greşeală), clujean, ieşean, roşaţă (corect: roşeaţă)
b) biologă, capot, cearşaf, cocs, confort, adaos x
c) crea, creez, creează, creeai (corect: creai), creind (corect: creând)
d) Cezar Bolliac, Anton Pann, B.P.Haşdeu (Hasdeu), C.Negruzzi, Al.Philipide (Philippide)
5) Se scrie cu iniţială majusculă:

c) după două puncte, când începe vorbirea directă x
6) Indicaţi seria corectă:

c) Institutul de Economie Mondială, Muzeul Literaturii Române,Uniunea Artiştilor Plastici
Obs.: Numele de instituţii, de sărbători, se scriu cu majuscule (exceptând prepoziţiile şi conjuncţiile);
titlurile de reviste, de opere literare, se scriu cu majusculă doar la început.
7) Indică seria sinonimică alcătuită corect:

a) intuiţie, presimţire, anticipare, previziune, delaţiune (denunţ)
b) respect, stimă, consideraţie, condescendenţă, aprehensiune (teamă)
c) euforie, beatitudine, filantropie (milă, binefacere), bonomie (blândeţe şi credulitate), extaz
d) auster, sobru, puritan, ascetic, cumpătat x
8) În textul: „- Te opresc, magariule, să faci de mauvaises plaisanteries pi conta doamnei Grégoraschko,

soţia mè!” ( I.L.Caragiale), întâlnim:
d) elemente de jargon x
Jargonul este un limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorinţele celor ce-l vorbesc de a
se distinge de marea masă a vorbitorilor şi care se caracterizează prin abundenţa cuvintelor şi expresiilor
pretenţioase, de obicei împrumutate din alte limbi.
Argoul este un limbaj convenţional, folosit în mod conştient de către vorbitorii unui grup social sau
profesional, pentru a nu fi înţeleşi de ceilalţi, este un mod de exprimare nonliterar, specific anumitor
grupuri sociale(delincvenţi, dar şi din elevi, studenţi, militari) care şi-au format un „vocabular special”,
cuprinzând cuvinte cu sensuri deturnate. Ex.: a ciordi( „a fura”), babac( „părinte”), bacu( „Examenul de
bacalaureat”), bicicletă( „ochelari”), bilă(„cap”), ciripitor(„denunţător”), curcan(„poliţist”), dirig
(„diriginte”), gagiu(„individ”), limbă(„informator al poliţiei”), lovele(„bani”), mititica(„puşcărie”) etc.
9) În enunţul: „Era neliniştit, deoarece avea ceva probleme cu fiscul.”, întâlnim următoarele procedee de
îmbogăţire a vocabularului:
b) derivarea, compunerea şi conversiunea x
-derivare: neliniştit
-compunere: deoarece, ceva
-conversiune (schimbarea valorii gramaticale): ceva (din pronume nehotărât a devenit adj. pron. nehot.
10) În enunţul: „Datorită eforturilor domnului profesor de matematică am reuşit să ne pregătim foarte
bine pentru examene.”, cuvintele subliniate sunt, în ordine, la cazul:
d) D, G, N, A, A x
-eforturilor =subst. în D (cu prep. de dativ datorită)
-domnului =subst. în G
-profesor =subst. în N (apoziţie în N)
-(de) matematică =subst. în Ac.(cu prep.)
-ne =pr. reflexiv în Ac.
11) Indică numărul de articole din textul: „Un(adj.nehot.) om şedea jos pe pământ, altul (pr.nehot.) pe
prispa(art.hot.) casei(art.hot.) celei(art.dem.) vechi, dar cel(pr.dem.) de pe prispă nu părea a fi de-al
(art.pos.) casei(art.hot.).”
d) 5 articole x
12) În enunţul: „Iarna, în luna decembrie, când se îmbolnăvi grav de o ciudată boală de stomac, fu
adv. adv. adv. adj.
eliberat din armată.”, întâlnim:
a) 1 adjectiv, 3 adverbe x -vezi şi explicaţii Test 1 / 11
13) În enunţul: „El îi scrise din nou(iarăşi), dar de astă dată (acum) îl dojeni cu vârf şi îndesat (tare).”,
întâlnim:
c) trei adverbe /locuţiuni adverbiale x
14) Indicaţi, în ordine, tipul locuţiunilor din textul: „Ţi-am spus din capul locului (dinainte) că am să dau
totul în vileag (a dezvălui) în caz că (dacă) orice alt argument se va dovedi de prisos (inutil).”
b) adverbială, verbală, conjuncţională, adjectivală x
15) Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1.Din moment ce (întrucât) te-am
anunţat, eu mi-am făcut datoria. 2.I-am spus a mia oară că greşeşte. 3.Ori de câte ori (când) îl văd, îmi
vine să râd.
c) 1.locuţiune conjuncţională 2.numeral adverbial 3.locuţiune adverbială x
16) Indicaţi numărul de pronume din enunţul: „Merseră ei(pr.pers.) toţi(adj.pron.nehot.) ce(adv.rel.)
merseră până făcutu-li(pr.pers.) -s(pr.reflexiv) -a foame. ”
d) 3 x
17) În fraza: „De ce să plece lumea aşa fără de niciun temei, înainte de a vedea 1// ce e de văzut, 2// de a
auzi 1// ce e de auzit 3// şi de a ospăta 1// ceea ce s-a pregătit la cuhniile sfântului lăcaş?” 4//(M.
Sadoveanu), propoziţia principală este:
b) De ce să plece lumea aşa fără de niciun temei, înainte de a vedea,...de a auzi...şi de a ospăta... x
18) Stabileşte varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din enunţul: „E interesant ce spune şi
afirmaţia lui e uşor de verificat. ”
a) adverb /nume predicativ – adverb /c.c. mod x vezi şi explicaţii Test 2 /16
19) Indicaţi enunţurile în care există cuvinte numai la un singur caz:

– V V
1.Vino repede (adv.), dragă cumetre...
A D – A A
2.În birou îşi încuia de obicei (locuţiune adv.) mapa cu documente.
A A – A
3.Aflându-se în opoziţie, e normal (adv.) să lupte contra voastră.
N N N N
4.Greşeala e a noastră, nu a ta, să fii liniştit!
D D G
5. I-am spus şi cumnatei acestuia.
d) 1, 3, 4 x
Atenţie! În enunţurile de tipul Greşeala e a noastră... pronumele posesiv este în nominativ (sau în
acuzativ cu prepoziţie: de-a noastră etc.) şi nu în genitiv (care are doar formele: alor mei, alor tăi etc.)
20) Verbele la gerunziu din enunţurile: „1.Purtându-te (dacă te vei purta) mai frumos, vei fi apreciat.
2.Tot ţipând (fiindcă ţipa), a răguşit. 3.Se aude tunând.”, îndeplinesc funcţia sintactică de:
d) 1.c.c. condiţional 2.c.c. cauză 3.subiect x
21) Marcaţi enunţul în care există un anacolut:

c) Acela pe care l-ai văzut ieri la emisiunea culturală, eu îl cunosc încă din copilărie. x
-corect: Pe acela pe care l-ai văzut ieri la emisiunea culturală, eu îl cunosc încă din copilărie.

a) Toţi pomii sunt înfloriţi.(PN)
b) Părea un om bun.(PN)
c) A nu înţelege un lucru nu înseamnă a-l ignora.(PN)
d) Ce-a fost cu el de-a fost atât de supărat? (PV + PN) x
G
1.Tot meritul este al echipei.
G
2.Ale cui sunt cărţile?
N
3.Haina de acolo este a mea.
A
4.Chipul i-a rămas ca de piatră.
există un nume predicativ în nominativ:

d) în 3 x
-vezi şi explicaţii Test 6 / 19
24) În enunţul: „Ce te-ai supărat aşa, Valentine?”, subiectul este:

a) inclus x
-Valentine =subst. în V, fără funcţie sintactică

a) Când aş fi sigur (dacă aş fi sigur) de mine,// te-aş ajuta şi pe tine. CDŢ + PP
b) Dacă nu veneai // să mă ajuţi,// mă supăram. CDŢ + F + PP
c) Vrei (dacă vrei) // să cunoşti adevărul,// atunci întreabă-mă pe mine. CDŢ + CD + PP
d) Dacă (chiar dacă) l-aş fi văzut cerşind,// tot nu l-aş fi ajutat. x CSV + PP
PP AT PP
26) În fraza: „Munca este o condiţie 1// fără de care nimeni n-ar putea reuşi în viaţă, 2// e începutul,
AT AT
uneori greu,3// a ceea ce are să devină pasiunea 4//sub semnul căreia trăim.”5//, întâlnim următoarele
tipuri de subordonate:
b) numai atributive x
PP CD CZ
27) În fraza: „De unde să ştie el 1// unde să mă caute,2// dacă (fiindcă) nu-i spune nimeni?”3//, între
propoziţiile subordonate se află şi:
b) o cauzală x
28) Indicaţi enunţul care conţine o completivă directă:

a) Dacă e 1// să plec 2// până vii tu, 3// îţi las cheia la un vecin. 4// CDŢ + SB + CT + PP
b) Nu mai are sens // să te duci acolo. PP + SB
c) Toţi se bizuie // pe ce voi face eu. PP + CI
d) Văzând 1// unde ajunge,2// s-a temut să continue.1// x PP + CD
29) În frazele: „ 1.Dacă dai,// n-ai. 2.Dacă ai dat, //d-aia n-ai acum. 3.Dacă dai // e // pentru că ai. 4.Dacă
(chiar dacă) nu dai, // tot nu ai. ”, subordonatele introduse prin dacă sunt, în ordine:
b) 1.condiţională 2.cauzală 3.subiectivă 4.concesivă x
PP F CZ
30) În fraza: „Hai 1// să mă ajuţi, 2//(fiindcă) eu nu mă descurc singur!”3//, există, în afara principalei:
c) o finală şi o cauzală x
Cartea se găseşte şi pe site-ul www.okazii.ro

Romana Nita Grile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romana Nita Grile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIHAI NIŢĂ

TESTE-GRILĂ LA LIMBA ROMÂNĂ..................................................................................................... 7

TESTE-GRILĂ LA LIMBA ROMÂNĂ: RĂSPUNSURI ŞI EXPLICAŢII............................................141

Teste-grilă la limba română

1) Cei trei „i” din cuvântul ciocoii sunt, în ordine:

2) Cuvântul plastograf înseamnă:

5) Indicaţi seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe:

8) Identifică enunţul corect:

12) Indică fraza care conţine cel puţin o propoziţie finală:

15) Identifică fraza care conţine un anacolut:

21) Indică enunţul corect:

26) Ce tip de coordonare există în fraza: „E o glumă şi nu o lua în seamă.”?

29) Indicaţi enunţul care nu conţine atribute adjectivale:

1) Alege cuvintele scrise corect: 1.portdrapel, 2.binecunoscut, 3.aşa-zis, 4.bună-voinţă, 5.rea-voinţă,

2) Indică seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic:

3) Litera i are patru valori în seria:

4) Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

6) Indică numele propriu scris greşit:

7) Indică seria care conţine numai antonime:

8) Cuvântul a tăgădui înseamnă:

9) Alege seria care conţine combinaţii corecte cu paronime:

25) Indică enunţul care are subiect exprimat:

30) În textul: „Eu am drăguţe multe-n sat, dar nicio fată

1) Litera i are patru valori fonetice în seria:

2) Cuvântul maliţios înseamnă:

6) Indicaţi enunţul greşit:

8) Indicaţi enunţul corect:

9) Este incorect scris următorul cuvânt:

16) În versurile: „Cu degetele-i vântul loveşte-n fereşti,

18) Indicaţi enunţul în care interjecţia are funcţia sintactică de predicat:

1) Litera i are patru valori fonetice în seria:

3) Indicaţi seria care conţine numai cuvinte scrise corect:

6) Indicaţi seria care conţine numai forme corecte de plural:

7) Cuvântul ad-interim înseamnă:

8) Indicaţi varianta incorectă:

14) Indicaţi varianta corectă:

24) Indicaţi enunţul care conţine cel puţin un predicat verbal:

25) Indicaţi enunţul care nu conţine nicio subordonată condiţională:

1) Stabiliţi numărul semnelor de ortografie, respectiv de punctuaţie, din enunţul:

2) Litera e are cele mai multe valori fonetice în seria:

3) În cuvântul mieii sunetele sunt, în ordine:

4) Indicaţi seria în care cuvintele sunt corect ordonate alfabetic:

5) Indicaţi seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe:

6) Cuvântul candoare înseamnă:

7) În cuvântul ciungi există:

8) Indicaţi cuvântul care conţine numai diftongi suitori:

11) Punctul este semn de ortografie când:

12) Din expresia: „A vinde blana..............din pădure”, lipseşte cuvântul /sintagma:

14) Indicaţi seria sinonimică alcătuită corect:

22) Indicaţi enunţul care conţine cel puţin o condiţională:

26) Indicaţi enunţul care conţine un predicat nominal:

1) Indică seria în care toate cuvintele conţin i scurt:

2) Indică enunţul corect:

3) Indicaţi seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe:

4) Indicaţi seria care conţine numai cuvinte scrise corect:

5) Se scrie cu iniţială majusculă:

6) Indicaţi seria corectă:

7) Indică seria sinonimică alcătuită corect:

8) În textul: „- Te opresc, magariule, să faci de mauvaises plaisanteries pi conta doamnei Grégoraschko,

21) Marcaţi enunţul în care există un anacolut:

22) Indicaţi enunţul care conţine cel puţin un predicat verbal:

24) În enunţul: „Ce te-ai supărat aşa, Valentine?”, subiectul este:

28) Indicaţi enunţul care conţine o completivă directă:

30) În fraza: „Hai să mă ajuţi, eu nu mă descurc singur!”, există, în afara principalei: