Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HORATIUS FLACCUS
ARTA POETICA
TRADUCERE IN METRU ORIGINAL
DE
DAVID POPESCU
C R 17192 C
www.dacoromanica.ro
06:641 CAA lO el Per',
SAKAR'Jt +iv., .1-1-;kk4.-,
vitk,11
Q. HORATIUS FLACCUS
ARTA POETICA
TRADUCERE IN METRU ORIGINAL
DE
DAVID POPESCU
www.dacoromanica.ro
,;
lIt'A :3 Li
1:5 t
C11)
j
S,
CUVANT INTRODUCTIV
www.dacoromanica.ro
aceastd parte a operei sale se desprind ideile despre lume §i-
viatd, reflectiile pe care Horatiu le-a fdcut in diferite imprejurdri
asupra aituatiilor §i oamenilor in mijlocul cdrora a irdit, gander':
pline de intelepciune care se ridicd peind la noi, prin valoarea
lor perrnanentd, pentrucd impreund cu sufletul omenesc, viata
intreagd reimaine in fond aceea§ neschimbatd, cu toate pre-
facerile de suprafafd pe care le suferd dealungul timpului.
Deaceea Concern cd pdnd la a recunoaeere completd a
operei lui Horatiu, nu este lipsild de folos cel putin tdimdcirea
incd o data a Artei poetice, pe ldngd celelalte traduceri
anterioare, core se gases° aga de rar §i dintre care cele mai
bune, fatd cu vechimea lor, au o limbd aproape inaccesibild
vremii noastre. Gdci intr'adevdr, frumoasa tradUcere in versuri
albe a lui flr. Denstvianu, prima in limba remand, 9 apdruld
in 1882 ci fdculd cu 12 ani mai inainte clupd cum ne in-.
formeazd autorul in prefatd este scrisd intro limbd latini--
zantd, care astdzi se citeee greu §i este lipsild de coloarea
ernotionald pe care trebuie set ne-o cornunice din original. h
doua traducere, aceea a lui Dam/tat G. 011dnescu, apdruld:
in 1897, in versuri rimale moderne este §i ea desiul de veche,.
ca ci prima de mull epuizatd, avdnd a limbd i versificatie ca
mulls stdngdcii i greuldli ce ar face-o azi inactuald, cu. tot:
[Medal pe care 011dnescu I-a dovedit in able lacrdri ale sale.
Traducerile urmdtoare au pdfdait versul i au apucat calea
ward a prozei, Idlmdcind arta poeticd mat mull pentru papa-.
larizarea ideilar sale, decdt pentru cultivarea versului clasic.
Rstfel este traducerea d-lui D. Marmelitic din 1916 3) 0 a d-lui
8. Govinescu, 4) publicatd la tin /oc cu satirele i epiato/ele
celelalte. Aru cred cd mai e nevoe de mentionat in sleeve i
traducerea juxtapusd a d-lui g. Vic& apdrutd in 1930, cea
mai recentd deci, fdrd introducere §i fdrd note explicative.
7) Horatiu; Arta poelicd a lui... Teed(' latinu ou note, in fetid cu tea
ducere romEind in versuri i ea prefatd un stadia literar de Rr.
Densugianu. Jasai 7882, pag. 52.
2) Horatius Macau& Rd. Peon. (flea Pothca) traductiane In versuri de-
Damara G. 011dnescu. Bueureei 1891. pag. 58.
5) Scrisoarea cdtre Pisani despre Aria poeticd, iraducere de D. Mar
zneliva. Bucuregii 1976 pag. 8.
zi) 8. Govinescu, Horatiu, Satire gi 8 pise1e, ucure§li pag. 22i.
5) Horatiu, InCa poelicd, traducere latino-rornand de g. Nina Jagfr
' 1930. pag. 40.
www.dacoromanica.ro
Traducerea de fatd se deosebegte de celelalie, in primal
rand prin respectarea metrului original ; alte deosebiri, in bine
sau in Mu, Blau in fata cititorilor. Nentiondm cd Re. Densugianu
o scos cc 32 versuri in romdnegie mai multe fatd cu numdrul
Jar D. G. 011dnescu, traducdnd In versuri
-celor latinegli.
moderne rimate, a Arbil par'cd din gravitatea ideilor gi din
maretia formei antice. ffoi credem ed o band traducere a
Ibid poetice irebue ca primd cerintd d respecte metrul original.
Rceasta, din cloud motive : intdiu, pentruod fondul acestei scrieri,
fratdnd un subiect teoretic de criticd gi esteticd literard, pierde
din gravitatea sa, dacd e idlmdcii In versuri rimate. Rr. Densugianu
are dreptate cdnd spune cd rima e ceva modern, ea deformd
gi moleegte grandoarea anticd gi cu deosebire a esarnetrului'',
-Jn al doilea rand, hexametrul nu mai este astdzi o irnposi-
bilitale esteticd", an vers rebel accentului i mazicalitdii limbii
rornemegli. Rldlea traduceri cdte s'au fdcut in acest metru,
ne-o pot dovedi ca prisosintd. Gei mai mari poeti ai nogtri,
Sminescu pi Goals., gi-au dat seama cd limba noastrd poate
foarie bine imbrdca ritmul rnetricei antice, ei Inii criind
sau traducdnd in metru antic. Jn afard de aceasta, literature
alasied este gi trebuie sd rdmdnd o literaturd de eruditie gi de
aristocratie intelectuald gi ca atare incercdrile de actualizare
gi de modernizare a autorilor vechi trebue ad reapecte in
primal rand spiritul i aimosfera reald a unei opere, in gra-
vitatea i addncimea ei primordiald. Poemele homerice de
pildd, al cdror cadru 8e transpune intr'un limp cu total arhaic
i legendar, trebue i prin felul de veraificatie sd redea coloarea
timpului 0 a locului in care se petrece actiunea. Deaceea
cele mai bane traduceri ale Jliadei i Odiseii in toate limbile
nu aunt fdcute in versuri moderne. Rima convine foarte bine
liricei vechi ; poezia epicd insd ca i cea didacticd, se cuvine
ad pdstreze metrul in care a font scrisd.
Privitor la traducere, arta poeticd prezintd o multime de greu-
idti care nu se pot invinge cu ugurintd. Jald ce aerie in legdturd cu
aceasta Re. Densugianu : Traducerea acestei capo d'opere e cea
mai grea din toatd clasicitatea. 3tilul nespus de strans, multimea
ideilor indesate in cdt e poate mai patine cuvinte gi fraze, care
.au fdcut pe unii celebri editori gi comentatori sd-gi formeze din
proprie autoritate lectiuni deosebite in text, toate aceatea sant
ot atdtea cruci pentru traducdtori". (Prefata operei citate).
www.dacoromanica.ro
Fdrei sd ne tinem de vreuna, am confruniat aproape toate-
versiunile romemeei ale artei poetice, incercdnd sei evitdm din
grepelile, contuziile z imperfectiunile stilistice ale vechilor.
traducdtori, cu toate riscurile metrului in care am tradus. neu.
§tim dacd in tdlmdcirea noastrd, Beta poeticd va putea gdsi in
literele romdne mai multi admiratori i urmdtori ai preceptelor
marelui poet roman. JnientiUnea noasird insdi rdimeme aceew :
dorinta de a contrzbui §i noi cu ce ne stet in putintd la intdrirea
culturii clasice in tara noastrd, avand convingerea intim& cei-
deparie de a fi inutil clasicismul la noi, se impune ca o fort&
de renwiere spirituald, aa cum a foal 0 in celelalte tart-
civilizate, pentru tezaurul nesecat de intinerire sufleteascd, ce:
la oferit cu prisosintd tuturor generatiilor doritoare de adevdr,
bine §i frumos.
t' z
tt
D'
E)...
.
z A .1 .
, ).
. ,
c s
www.dacoromanica.ro
s. .
q-
t.! 3 CI
www.dacoromanica.ro
Iata acum cuprinsul artei poetice pe capitole :
I Precepte generale. (1-72).
1 23 : Operele literare, ca i cele de arta, trebue sa
pastreze o unitate armonica intre toate partite lor
componente.
24 37 : Poetul cautand sa- evite unele defecte sa nu cads
in altele.
38 45 : Poetii sa-si aleaga subiect in legatura cu puterile
lor de creatie.
46 59 : Libertatea poetilor in intrebuintarea cuvintelor.
Problema neologismelor.
60 72 : Viata cuvintelor.
II Teorla diferitelor genurl literare. (73.295).
73 85 : Ce vers convine fiecarui gen literar.
86 98 : Ce ton trebuie sa pastreze comedia i tragedia.
99-118 : Poetul trebue sa traeasca el insus subiectul si sa
redea caracterul permanent al personagiilor con-
form varstei si situatiei lor.
119 135 : Cum trebue tratate subiectele cunoscute si cele noui.
136-152 : Reguli asupra poeziei epice.
153-178 : Portretizarea diferitelor varste.
179-192 : Ce se poate infatisa pe scenS i ce nu, exten-
siunea unei piese, interventia zeilor, numarul
personagiilor.
193-201 : Rolul corului in tragediile antice. 1 I
www.dacoromanica.ro
,
J1) .+2 f -,11.1 ' -9116(1..b
9f11 ( .N13-rdr., ,b w';1
-.I.) mt. i ho IN) II., -too ring mtri(1
' - r -'1 ult
lt11 1 )(I b i (1 $Vt. I'VA Jr? 9Loq di!
tau b1 on' .1 I -6 Jit-19
: 3176..rn` sa Si 1 1917
'
1 IC '1.111' f
.6' . 19 1 ' - e our, nu'unl
,iloniaclb Hal...zero P,serf st'
ARTA POETICA ni z'b "
aiy9b lb(
Irr, I 1nr-.11 b 1 .
www.dacoromanica.ro
Ce de departe s'arate splendoare 1), si-asa se descrie
Fie dumbrava si-altarul Dianei, sau garla ce-si cata
Drum prin ogoare manoase, ori Rinul, ori chiar curcubeul.
Nu li-era insa acestora locul aici. Chiparosul 2)
Stii poate sa-1 zugravesti. Dar la ce bun, cand fara speranta, 20
Cel ce-a platit sa-1 pictezi abia 'noata cu navile rupte ?
Vrei sa 'ncepi amfora ; roata se 'nvarte : de ce iese ceasca ?
Inteun cuvAnt orice-o fi, cel putin unitate sa aiba. 3)
Mai toti poetii, de suntem cu vaza ori vrednici discipoli,
Dusi ne Wain de iluzii ; sa fiu scurt imi dau osteneala, 25
Dar devin obscur ; catand eleganta, se pierde
Forta si-avantul ; tintind maretia, ajungi la emfaza.
Serpuie jos in Walla' cel prea fricos de furtuna. 114C
a "". "
"
6) Cf. Boileau, op. cit. I, 9-10 ; Craignez d'un vain plaisir les trompeuses
lamorces,
Et consultez longtemps votre esprit et
DI 094 IV LIT:s111.111 ,..-
lvos forces".
10 ,
www.dacoromanica.ro
Umerii. Cel ce-si alege lucrarea pe cat e in stare it- 40
Si ordonat va compune si clar i cu simetrie. -
Porta si farmecul ordinei, sau ma 'nsel, sta in aceea -n
Ca scriitorul alege pe sele ce trebuie spuse, ;
Multe amana i lasa pe maine ce azi nu-si au .locul. .
11
www.dacoromanica.ro
Mortii suntem tributari, cu toate-ale noastre. Si marea ' .41 )rni
Ce-adaposteste de vifor corabii, primindu-le 'n porturi )b--,
Demne de-un rege, sau mlastina stearpa si buns de vasle, 65
Ce-i transformata acum in ogor, ce hraneste orasul,
Sau paraiasul ce-o cale mai buna si-a luat pentru holde,
Drumul cel vechiu parasindu-si : pieri-vor, caci sunt muritoare ;
Dar demnitatea i gratia limbii cum vor ramane ?
Multe cuvinte ce-acuM sunt pierdute din nou se vor naste, 70
Cele ce sunt in onoare cadea-vor, cum uzul dispune,
Singuru 'n stare sa puna masura si lege 'n vorbire.
. r.
.. . lol
A aratat Homer in ce metru se cade;-a fi scrise 1)
Faptele regilor i vitejia si tristele lupte. wor4
La inceput a fost scrisa 'n distih neegal elegia 2) 75
lar mai apoi multumiri catre zei si noui juruinte.
Care-a fost primul poet ce-a cantat in distihuri tristetea,
Criticii n'au stabilit i deschis e si astazi procesul.3) -13 I
Furia a inarmat pe-Arhiloc de-a creat versul iambic.4) dm<
Metrul acesta 1-a luat comedia i tragedia, 80
De dialog fiind bun, dominand galagia mulimii, b.)
Darul avand inascut sa conduca vioiu actiunea.
Muzele-au statornicit ca sa fie cantati in vers liric z3/q tai mu-_)
Zeii si fii acestora, gladiatorul i calul , ;mv sbr:
Primul la fug i vinul i vesela viata de tanar.5) .,,10/..mot 85
Cum sa ma las salutat ca poet, cand nu pot si nu stiu
Ton si coloare sa dau, precum genul i opera cere ?
Cum dintr'o falsa pudoare prefer ca sä nu stiu si nu 'twat ?
Nu 'n versuri tragice se 'nfatiseaza ceea ce-i comic. 6) .. i .
12
www.dacoromanica.ro
Tot asa este nedemn sa expui tragedia Thyeste ') 90
In monoloage ce-aproape sunt vrednice de comedie.
Toate se cade sa-si aiba deci tonul ce li se cuvine. ,
13
www.dacoromanica.ro
Soarta ta crud& Peleu, ori tu, Telefus ; daca rosti-veti
Vorbele voastre stangaciu, voiu dormi sau voiu rade. Se cade 105
Trist sa vorbeasca o fata 'ntristata i plin de manie
Cea maniata, domol de e 'n gluma si gray de-i severa.
Caci dela nastere suntem ziditi sufleteste asa fel, ..
Ca sd raspundem launtric la orice schimbare de-afara, ;
Cu bucurie, sau ura, sau ucigatoare tristete, 110
Limba flind pentru suflet talmaciul la orice miscare.
Daca actorul va spune cuvinte ce nu-s potrivite
Cu actiunea, va rade poporul venit la spectacol.
Nu e tot una sa faci pe eroul sau zeul in roluri,
Sau pe-un batran garbovit, sau pe-un tanar dornic de vieata, 115
Ori pe-o matrona energies, ori pe-o harnica doica,
Pe-un negustor tot umbland, sau pe-un biet muncitor dela tara,
Colchidian, ori Asirian, ori din Teba, ori Argos. 2)
14
www.dacoromanica.ro
Daca ceva nejucat pui pe scena si-un nou personagiu 125
Vrei sa aduci, sa se poarte acesta pana la urma,
'Cum a pornit la 'nceput i sa fie asemeni lui insu. 1
Greu e sa spui intr'un mod, personal sentimente comune. -
-
15
www.dacoromanica.ro
Necontenit se grabeste spre desnodamant i rapeste
In actiune pe auditor, care parc'o cunoaste.
Lasa ce crede ca nu va putea capata lustruire , 150
Si plasmueste asa, imbinand adevarul cu falsul,
Ca inceputul, mijlocul i finele, toate fac una. ')
t
Ceea ce vrea dela tine poporul cu mine, asculta,
Daca doresti spectatori ce sa stea pan'ce cade cortina
Si pana ce apoi aplaudaii" 2) flautistul va spune : 155
Trebuie sa 'nfatisezi caracterele oricarei varste
Si in schimbarea de ani si de suflet s'arati ce-i specific. 3)
Abea incepe copilul sa mearg i sa gangureasca
Si e atras sa se joace cu cei deopotriva cu dansul,
lute se manie si se impaca i 'ntruna e altul. 160
Tanarul doar a scapat de dadaca si-i plac nebuneste
Caii i cainii i Campul lui Marte 1) cu soare si iarba,
Moale ca ceara la vitiu, dar darz la o buna 'ndrumare, .
16
www.dacoromanica.ro
Ori e jucata pe scena actiunea, ori povestita.
Cele ce yin prin urechi mai putin ne trezesc interesul 180
Si ne apt& decat actiunea ce e prezentata
Sub ochii nostri i care-o cunoaste direct spectatorul. ') .
, 1.
1) Cf. Boileau, op. cit. III, 54.
2) In piesa lui Euripide, Medeea Ii ucide copiii in culise, auzindu-se tipe-
tele copiilor ; Seneca n'a respectat in tragedia sa recomandatia lui Horatiu.
3) Aluzie la tragedia Thyeste de Sofocle.
4) Procne dupi Greci a fost prefacuti in privighetoare, dupe Romani in
t . = randunica.
.4
5) Fundatorul Thebei, preschimbat in balaur inaripat.
6) Cf. Boileau (op. cit. III, 50) :
Une merveille absurde est pour moi sans appas :
J L'esprit n'est point emu de ce qu'il ne croit pas".
Deasemenea Voltaire (Diet. philosophique) : Un prodige opere par le
ciel meme ne revoltera point ; mais un prodige opere par un sorcier,
malgre le ciel, ne plaira jamais qu'a la populace!".
7) Cf. Boileau, op. cit. III, 14.
8) Este vori) a de interventia zeilor in piese al caror desnodimfint nu se
--t poate promova firesc.
9) In tragediile grecegti nu puteau fi prezente pe scena mai mult de trei persoane.
10) Horatio are in vedere rolul corului in teatrul grecesc ; la Romani acest
rol a fost mai putin important.
17
www.dacoromanica.ro
Flautul n'a fost in orichalc legat ca acuma, ) riu 11% .
z
.1, .
1) Orichalcul, un metal compus din zinc si aramà, un fel de alama din zilele
,
.
' r
18
www.dacoromanica.ro
Satirii insA, de rad ori vorbesc, este bine sA fie n mium 1-1 225
InfAtisati asa fel, impletind seriosul cu gluma, S/ 1/.53
Ca sa nu fie constrans vreun zeu ori erou, ce odata .-5q6 13 1-bg
S'a prezentat in vesminte de aur i purpurà aleasA, 11.) 'V
SA se coboare 'n taverne murdare, prin vorbe urite, 'Lift ' I
19
www.dacoromanica.ro
InsA cu multa mAsurà i fArA s'ajunga. acolo, .
5) Horatiu este prea sever cu Plaut. Posteritatea a dat marelui comic latin
cinstea ce i se cuvine.
6) A trait pe timpul lui Solon. El Ii juca singur tragediile.
7) Este vorba de cortegiile sgomotoase dela serbarile dionisiace, din timpul
culesului viilor, de unde a luat nastere tragedia, cantandu-se alaturi de
imnuri vesele i comice i episoade dureroase sau eroice din viata zeului.
8) Eschil, tragic grec din sec. VI a. Chr. introduse in tragedii o a doua
g.
persoani, formand astfel dialogul. Cf. Boileau, op. cit. III, 67 sq. care
in istoricul tragediei traduce pe Horatiu. *; . .
20
www.dacoromanica.ro
Scena cu scanduri grosute a pardosit-o si-actorii
I-a instruit sa vorbeasca pompos si sa poarte coturnii. 1) 280
Lor le-a urmat comedia cea veche, cu glorie multa,
Dar a cazut in desfrau libertatea si in violente,
Demne de-a fi 'ncercuite de-o lege ce-a fost decretata.
Corul atunci a tacut rusinat, fara drept sa insulte.
Nicio incercare n'a fost nestiuta poetilor nostri. 285
Ei o glorie mare si-au meritat prin aceea,
C'au parasit inspiratia greaca i fapte strabune
Au celebrat, imbracand pe actori in pretexta sau toga. 3)
Nu ar fi mai renumit prin virtute i armate viteze
Latiul de cat prin limba, de n'ar fugi scriitorii 290
Toti deopotriva de truda zabavnica a slefuirii.
Voi, cei de sange Pompilian, 4) sa reluati poezia
Neprelucrata prin stersaturi i munca 'ndelunga,
De zeci de ori lustruiti-o sa fie desavarsita.
J1 F.
n f:
21
www.dacoromanica.ro
N'ar face altul versuri mai bune ca mine ; dar lasd,
N'au mare pret asa fel. Acum mai bine voiu face '
SlujbA de gresie, ce fietul ascute, desi ea nu taie : 305
Fara ca insumi sa scriu, voiu reda mestesugul de-a scrie,
Cum se incepe o opera, cum se formeaza poetii, L-
Ce se cuvine, ce nu, la ce duce talentul, gresala.
I
I
Ce este dragostea tatalui, cea pentru frate i oaspe,
Ce datorii are iudecdtorul si senatorul,
Sau generalului care-i e rolul in lupta acela 315
Stie sa dea fiecdrei persoane felul ei propriu.
SA studiezi exemplarele mari ale umanitalii
Si imitand priceput sd creezi icoane reale.4)
Piesa de teatru, condusa 'ntelept si pe.-alocuri frumoasa,
Chiar daca n'are'ntru totul puterea i gratia artei, 320.
Poate mai mult sa incante poporul i sd-1 retina,
Decal piesele fara idei, sunand gol de nimicuri.5)
;
1) Sapere, in sensul sau cel mai cuprinzfitor, de ratiune §i .bun gust, din
care rasare echilibrul clasic al unei opere literare.
2) Cartile lui Plato, in care se cuprind preceptele filosofiei lui Socrat. Prin
ele un scriitor poate studia mai adanc sufletul omenesc i diferitele lui
atitudini fati de lume §i vieata. .
22
www.dacoromanica.ro
Fiul lui Albinus, 1) daca scadem din cinci uncii 2)
Una, cat mai ramane ? Puteai sa raspunzi intr'o clipd... " 3'
O treime de as". Bun ; stii sa-ti pastrezi mostenirea.
Dar daca adaogi o uncie, cat face ?" O jumatate". 330,
Daca ni-e gandul la bani i castiguri speram sa compunem ,
Versuri rnuiate in cedru si in chiparos cetluite ?
1.1
23
www.dacoromanica.ro
Nu e iertat un copil care face aceeas gresala,
Oricat a fost indreptat si este de ras chitaristul 355
Care intotdeauna greseste, lovind alta struna.
"Si-un scriitor ce greseste mereu e ca Cheril 1) acela,
Care ma mir ca de doua trei ori a facut versuri bune,
Cum ma supar ca bunul Homer uneori dormiteaza.
Dar e iertat sa te fure somnu'ntr'o opera lunga. 360
Tot ca pictura e poezia. 2) Exista tablouri
Ce te captiva mai mult, daca stai si le vezi mai deaproape,
Altele, de le privesti de departe. Intunerecul place ,
24
www.dacoromanica.ro
Sta la o parte sa n'atate rasul multimii din juru-i ;
Cel care n'a compus insa un vers, vrea sa scrie ; de ce nu?
El este liber, e nobil, isi are frumoase venituri
De Cava ler') si este scutit de orice neajunsuri.
Dar tu nimic n'ai sa faci, sau sa spui, fard voia Minervei.2) 385
Ai in vedere aceasta. Cand totus vei scrie o carte,
S'o'ncredintezi unui critic, ca Maecius,3) ca s'o citeasca
5i sa along? in urechile tatalui tau si ale noastre,
Apoi s'o'nchizi in sertar noua ani.4) Daca n'ai publicat-o
Poti s'o revezi ; dar o vorba scapata nu mai revine. 390'
25,
www.dacoromanica.ro
S'au cucerit prieteniile regilor,') iar apoi teatrul 405
S'a nascocit sfarsind munca cea lung& Nu-ti fie rusine
Deci de aedul Apo lo i muza cea mestra'n lira.
26
www.dacoromanica.ro
Despre 'mparati se spune ca 'mbie cu multe pahare,
Pana imbata cu vin pe cel ce voesc sa-1 cunoasca, 435
Daca e vrednic de-a lor prietenie.9 De faci insa versuri,
Nu te lasa inselat de suflete 'npiele de vulpe.
Daca citeai ceva lui Quintilius.2) ,,Vezi, de indreapta
Asta i asta"-ti spunea. Iar de-i raspundeai ca mai bune
Versuri nu puteai face, caci doua-trei ciorne zadarnic 440
Ai incercat, iti spunea pe ilau ce e rau sa pui iaras. .
27
www.dacoromanica.ro
Moartea poetului sicilian Empedocle. 9 Acesta
Vrand sa se creada drept zeu a sarit in Etna aprinsa, . 465
El rece fiind. 2) i poetul sa aiba dreptul sa piara 1
ID
18
www.dacoromanica.ro
.5
1
0I
1lj
www.dacoromanica.ro