Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Germana
Curs Germana
Germana actualã foloseste alfabetul latin, la care se adaugã vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei
s, care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß.
A a (a)
Ä ä (e)
B b (be)
C c (ţe)
D d (de)
E e (e)
F f (ef)
G g (ghi)
H h (ha)
I i (i)
J j (iot)
( in interiorul cuv se pronunta "i")
K k (ka)
L l (el)
M m (em)
N n (en)
O o (o)
Ö ö (o lung)
P p (pe)
Q q (ku)
R r (er)
S s (es)
(la inceputul cuv se pronunta "ș")
ß (s)
eszett sau scharfes ß )
( poti face referire la aceasta litera spunand
T t (te)
U u (u)
Ü ü (iu)
V v (fao)
( in interiorul cuv se pronunta "f")
W w (ve)
X x (iks)
Y y (iepsilon)
( in interiorul cuv se pronunta "iu")
Z z (ţet)
1
În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în
numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ärespectiv ö si ü.
Vocalele duble se pronunþã mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
Consoanele sonore b,d,g,v se pronunþã în poziþie finalã [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat],
Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
Consoanele duble se pronunþã ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei
premergãtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând fatul cã vocala premergãtoare se
pronuntã scurt. ex : Sack, Deck, Bock, ....
Litera h precedatã de o vocalã nu se pronuntã, functia ei fiind aceea de a semnala cã este vorba de o vocalã
lungã ex : Bahn, sehr, Huhn,.....
La începutul cuvintelor de origine strãine grupul ch se pronunþã [k] ex : Chor, Charakter,…
Litera e în terminatiile –el, -em, -en se pronuntã ca un ã românesc, atunci când vorbim foarte clar. Când
vorbim repede, acest ã se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen
Litera r se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
Foarte multi vorbitori pronuntã terminatia –er ca un fel de ã românesc, schitând doar un r foarte
scurt ex: Mutter, Kinder, ....
Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das A,
das B .... etc.
2
Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.
Sa invatam sa numaram de la 1-10
0 - null (nul)
1 - eins (ainţ)
2 - zwei (ţvai)
3 - drei (drai)
4 - vier (fir)
5 - fünf (fiunf)
6 - sechs (zehs)
7 - sieben (ziben)
8 - acht (aht)
9 - neun (noin)
10 - zehn (ţen)
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede
decat te asteptai :
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte
buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;
Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20 :
11 - elf (elf)
12 - zwölf (ţvolf)
13 - dreizehn (draiţen)
14 - vierzehn (firţen)
15 - fünfzehn (fiunfţen)
16 - sechszehn (zehsţen)
17 - siebzehn (zibţen)
18 - achtzehn (ahtţen)
19 - neunzehn (noinţen)
20 - zwanzig (ţvanţig)
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice
la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si
vei invata sa-ti numeri si banii.
20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreißig
31 - einunddreißig
3
32 - zweiunddreißig
33 - dreiunddreißig
...............................
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
50 - fünfzig
51 - einundfünfzig
52 - zweiundfünfzig
53 - dreiundfünfzig
................................
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
90 - neunzig
91 - einundneunzig
.................................
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreißig
.................................
1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
.................................
1.000.000 - eine Million
1.500.000 - anderthalb Millionen
2.000.000 - zwei Millionen
1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:
-ig se citeste ca -ih;
Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -
zwanzig;
Accentul cade pe prima silaba;
Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste) ein.und.neunzig
4
Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.
Forme de salut in limba germana
Da = Ja (ia)
Nu = Nein (nain)
Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung)
Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid)
Multumesc ! = Danke ! (danche)
Multumesc mult ! = Danke schön!/ Vielen Dank ! (danche șoon/ viilen dank)
Te rog ! = Bitte ! (bite)
Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?)
Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vărștee niht)
Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.
Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte
bine.
Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O
ora/ Cateva zile/ O saptamana.
Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumäner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.
Wie heißt du? / Wie heißen Sie? - Ich heiße.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....
Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.
Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? -
Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!
Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nächstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/
Saptamana asta.
Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/
Imediat/ Acum.
Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.
Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.
Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. =Unde este statia de autobuz? -
In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.
Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverständlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/
Sigur.
Entschuldigung, störe ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog.
Kann ich mich vorstelle? - Ich heiße.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....
Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.
Was ist los? - Ich bin müde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.
5
Lectia nr.4: Banii si conversatie la banca in limba germana.
Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda, Franta,
Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste
200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem bancnotele si monezile euro.
Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri.
Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze (di ain oiro ţent miunţe)
Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze ( di ţvai oiro ţent miunţe)
Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze ( di fiunf oiro ţent miunţe)
Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze ( di ţen oiro ţent miunţe)
Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze ( di ţvanţig oiro ţent miunţe)
Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze ( di fiunfţih oiro ţent miunţe)
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze ( di ain oiro miunţe)
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze ( di ţvai oiro miunţe)
Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi bani. Cel mai
sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa
stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:
DIALOG 1:
- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.
- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?
- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute ? = Eu am dolari. Puteti sa-mi spuneti
cursul oficial de astazi?
- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti
multi?
- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebühr? = Nu
asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?
- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?
- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.
- Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.
- Danke sehr. = Multumesc mult.
Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto eröffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau
pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:
6
DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?
- Ich möchte ein Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont.
- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?
- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie müssen es mit den genauen Personaldaten ausfüllen.
Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie
unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele
personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde
trebuie sa semnati.
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Währung = valuta; amtlich = oficial; der kurs = cursul; die
Münze = moneda; die Umtauschgebühr = taxa de schimb, comision; der Schein = bancnota; eröffnen = a
deschide; einfach = simplu; überweisen,überwiesen = a vira; das Formular = formular; genau = exact; der Pass =
pasaport;unterschreiben = a semna; ausfüllen = a completa;
7
Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) :
8
Lectia nr.6: Familia mea.
Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam
si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.
Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine
este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) =
Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.
Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du gheșvistăr? - ia,
ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr )= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.
Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatăn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.
9
Lectia nr.7 Corpul omenesc.
Partile capului (Die Kopfteile)
10
Organele interne (Innere Organe)
der Magen (der maghen) = stomac
die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das herț) = inima
die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv
Exercitiu (Übung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata
cateva sugestii
die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
11
Partile din zi
12
Vremea. Fenomenele naturii.
Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe klaidung) = nu exista
vreme urata doar haine nepotrivite
Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn Lendăn)= Vremea in
Germania si in alte tari.
Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und München scheit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge.
Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa.
In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.
Wichtig = important
Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt =
este frig; Es ist bewölkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig = este vant
13
Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?
Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site:
08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt
si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach
acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este
opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ (
acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn
minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a
spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel
vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara
cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz vor
neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; umacht uhr
und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma
duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere
este in iunie.
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica.
14
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreißig minuten/ 16:30. (Ih
arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de
pranz la ora 12:00
Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im stau) = Imi pare rau
pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.) = Oh, este deja ora
trei ! Eu vin ceva mai tarziu.
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau;
entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu
intelesul de aproximativ.
15
Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta .
Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se afla la nord de München.
Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta ?
Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon
Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart.
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti?
/ vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc
ceva engleza si un pic de germana.
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in
Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in
Madrid?
16
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!
Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) =
Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in
Asia.
Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru
trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu,
din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori
sa beti?
Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
17
Pronumele personal.
Singular:
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba romana; se
folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este albastru.
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de genul neutru,
pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.
Plural:
ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
18
Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor "haben" si "sein"
Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este flexibil si este
singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate, verbe care isi modifica
radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta modificari
vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des intalnite. Sa
invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal.
HABEN = a avea
SEIN = a fi
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea
verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba
radacina pe parcursul conjugarii.
Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna cu formele
pronumelui personal.
19
9. essen (esen) = a manca
10. fahren (farăn) = a conduce
11. finden (findăn) = a gasi, a considera
12. fliegen (flighăn) = a zbura
13. fragen (fragăn) = a intreba
14. geben (ghebăn) = a da
15. gehen (gheen) = a se duce
16. haben (habăn) = a avea
17. heißen (haisen) = a se numi
18. helfen (helfăn) = a ajuta
19. hören (hoorăn) = a auzi
20. kaufen (caufăn) = a cumpara
21. kennen (chenen) = a cunoaste
22. kommen (comăn) = a veni
23. können (chionăn) = a putea
24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona
25. leben (lebăn) = a trai
26. leihen (laihen) = a imprumuta
27. lernen (lernen) = a invata
28. lesen (lezen) = a citi
29. lieben (libăn) = a iubi
30. machen (mahăn) = a face
31. möchten (miohtăn) = a dori
32. nehmen (nemăn) = a lua
33. schreiben (șraibăn) = a scrie
34. schlagen (șlaghen) = a lovi
35. schneiden (șnaiden) = a taia
36. schlafen (șlafăn) = a dormi
37. sitzen (sițen) = a sta, a lua loc
38. sehen (zeen) = a vedea
39. sein (zain) = a fi
40. sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi
41. spielen (șpilen) = a te juca
42. trinken (trinchen) = a bea
43. vergessen (ferghesăn) = a uita
44. versprechen (ferșprehen) = a promite
45. verstehen (ferșteen) = a intelege
46. waschen (vașăn) = a spala
47. werden (verdăn) = a deveni
48. wissen (vizăn) = a sti
49. wollen (volen) = a vrea
50. wohnen (vonen) = a locui
20
Substantivul.Descriere generala.
Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari,
fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape
intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mädchen =
fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen = o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine
este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul
substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. ( daca la inceput
o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala
majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte (care denumesc stari,
actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum
si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea; das Fenster =
fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nähe =
apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului.
Articolu poate fi de doua feluri:
articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia.
21
Genul masculin foloseste articolul : DER
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student =
studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Sähnchen = baiatul,
baietelul etc.
Categorii de substantive:
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer
= camera; etc.
-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece sufixul
este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen =
invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;
22
-än : der Kapitän = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar =
arhivarul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär = militarul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie;
cuvintele ce au terminatia "-ment";
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die
Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mädchen =
fata; das Weib = feminin;
Categorii de substantive:
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica;
denumiri pentru avioane;
denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
marci de motociclete;
denumiri de rauri;
denumiri de flori;
denumiri de arbori;
instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das Akkordeon =
acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
23
numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;
-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge =
ochiul;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul, navigatorul;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
24
-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;
In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm = mielul.
Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das Pferd = calul; das Rind
= vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;
Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das
Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul;
der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea;
Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;
Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat;
Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide = cereale; das
Geflügel = pasarile, gainile;
Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:
Terminatii pentru substantive de origine germana:
-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Fräulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfängnis = conceptie; die
Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die Mühsal =
dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
25
-ut : das Institut = institutul;
Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein, ich heiße Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna
cuvantul nr.2 din propozitie.
Enunturi afirmative:
Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece dupa verb.
Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la trecut care insoteste
un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.
Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / - (plural);
Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / -(plural);
Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
26
In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori pentru
scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat
Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte): ex: Wir haben
Zeit = Avem timp.
Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke Milch. =
Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)
Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumäniens. = Bucuresti este capitala
Romaniei.
In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a face focul.
Clasificarea prepozitiilor.
Clasificarea prepozitiilor dupa sens:
Sens local:
an; ex: an der Grenze = la granita.
auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
über; ex: über den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenüber; ex: gegenüber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flußes = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.
Sens temporal:
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.
in; ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
während (Genitiv); ex: während des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
für; ex: für einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul Genitiv.
Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.
Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.
mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gemäß (Dativ); ex: gemäß den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.
Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care arata genul
substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai
27
bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia nr.21 - Declinarea articolului pe langa
substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.
durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina prin oras.
für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac./
catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fährtbis Bukarest. = Trenul
merge pana la Bucuresti.
aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
gegenüber = vizavi; ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe perete.
hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der Wand. = Imaginea atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fußboden. = Pun covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fußboden. = Covorul este intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. = Pun raftul pe
perete.
28
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer
fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
durch+das = durchs;
Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti verbul in
dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si
persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.
Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen, haben. Unele verbe se
termina in -n, cum este verbul "sein".
EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile specifice prezentate mai
sus):
Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahăn) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;
29
Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce,fragen = a intreba, gehen = a
merge, heißen = a se numi, kaufen = a cumpara, kommen= a veni, leben = a trai, wohnen = a locui;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de
contact aici sau lasand un comentariu !
Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea terminatiilor de
persoana si numar: -st, -t.
Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se casatori, schneiden = a
taia, melden = a anunta, finden = a gasi;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de
contact aici sau lasand un comentariu !
* In Lectia nr.16 am precizat ca dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.
Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:
a => ä
au => äu
e => ie, i
o => ö
ü => a
30
blasen = a sufla (a => ä)
braten = a praji (a => ä)
brechen = a rupe (e => i)
dreschen = a strica, distruge (e => i)
dürfen = a fi permis (ü => a)
empfehlen = a recomanda (e => ie)
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de
contact aici sau lasand un comentariu !
SEIN (zain) = a fi
31
ich weiß (ih vais) = eu stiu
du weißt (du vaist) = tu stii
er / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie
2. Verbele mixte
Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta anumite
schimbari vocalice:
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu forma de
imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este :
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma :machen => machte =>
gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;
Imperfectul in germana.
Imperfectul verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si desinentele de numar si
persoana.
Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. Imperfectul exprima o
actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.
32
ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati
Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de persoana si
numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet
Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu sunt totdeauna
previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.
fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor
Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:
ich sah fern = eu ma uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor
er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor
33
Participiul II in germana.
La formarea Participiului II trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia.
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in radacina) + -
en (terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)
b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)
c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara prefixul ge- dar cu
terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)
Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen, möchten, wollen. + wissen (care nu
este verb modal dar se conjuga ca unul)
faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca germana.
prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la Viena in vara.
presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.
Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca sensul este diferit si exprima:
o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa
gatesc astazi ?
34
Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:
dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.
cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se construiasca
aici o casa.
adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un moment?
Perfectul compus.
Perfectul compus se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la timpul prezent la care se adauga
participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta
structura fiind una specifica limbii germane.
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.
35
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la perfect compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in acest caz indica durata
unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul compus are
legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul
se foloseste in povestiri, in scrieri literare.
Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste in general in
scrieri literare. => Er kam zurück, weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase paltonul.
Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba
36
Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :
Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea adverbelor de timp ca
: morgen = maine, übermorgen = poimaine, nächste = urmatorul etc.
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al verbului de conjugat
si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti.
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la munte.
Participiul 1
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-d"( kommend = care vine;
weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang
Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea
exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul
predicativ:
Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud)
Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
37
Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)
Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
schnell fahrend = conducere rapida
Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.
De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate de a
recunoaste vorbirea indirecta.
Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine
ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe
wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen
ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe
wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen
Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum se intampla la
prezent.
Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se formeaza de la
forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor
slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.
38
hoffen (a spera) - verb slab
Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er sänge = el ar canta;
Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit de forma de
infinitiv a verbului :
schlafen = a dormi
Adverbul. Clasificare.
Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o actiune. Cele mai
multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.
simple
derivate
compuse
Dupa sens, adverbele pot fi :
de loc
de timp
39
de mod
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata directia si
atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).
Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben(sus), unten (jos), vorn (in
fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga),drinnen (inauntru), draußen (afara) etc.
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos), heraus(in
afara), drüber (deasupra), vorwärts (inainte) etc.
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci),bisher (pana
acum), weiterhin (mai departe);
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de doua
ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori,
deseori),immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);
Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea:erstens, morgens,
sonntags.
- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est), rückwärts (inapoi);
Adverbele compuse:
Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie (Lectia nr.22). Prepozitiile care incep cu o
vocala primesc un "r" de legatura.
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber, womit;
40
Cazurile substantivelor. Caracteristici.
Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta inseamna ca isi schimba
forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ
si Dativ.
La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?
Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )
Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!! Atentie nu face confuzie cu
intrebarea Wenn? (Cand?) !!!
Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata el? => pe elevi )
Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebarea WEM? (Cui?)
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-
a intalnit cu prietena sa.
Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei
caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )
Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are functia de
atribut.
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -ling
Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h
Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
41
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.
Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc membrii unei
familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie )
Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate => Wald, Polizei =
padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele
de altele.
Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch = lapte, Wasser =
apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale (Holz = lemn, Wolle = lana ).
Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe = liniste, etc. Acest tip de
substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.
Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul,das Rot = rosul, das
Gute = binele;
Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces =>das Schreiben =
scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit :die Schreiben = scrierile, operele unui
scriitor.
Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru,Kilometer = kilometru, atunci
cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura =>eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5
litri de lapte.
Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien = vacanta, Eltern =
parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.
Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular =>Weihnachten = Craciunul, Ostern =
Pasti;
Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. ,die Alpen = Alpii, die
Karpaten = Carpatii;
Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;
42