DENUMIRE MODUL /UNITATE TEMATICĂ:

1.4 Proiectarea activităților de dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală

DENUMIRE TEMĂ / CONȚINUT:

1.4 Proiectarea activităților de dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală
Nr. de ore 2 curs /4 aplicații

Aplicații:
I.

Exercițiu ( activitate independentă)

Consultând Planul – cadru pentru educație timpurie și Metodologia de aplicare, analizați
comparativ cele două etape ale educației timpurii – etapa antepreșcolarității și cea a
preșcolarității- din punctul de vedere al tipurilor de activități specifice și timpul alocat acestora
pentru fiecare interval de vârstă,.

Intervalul de vârstă Categorii/Tipuri de Nr.ore de activități de Numărul total de ore

activități de învățare învățare desfășurate de activități de
cu copiii zilnic/tură învățare/săptămână
0-18 luni Jocuri și activități 2h 10 h
liber-alese
Tranziții, 2 ½ h (2 zile/săpt.) 14 h
Rutine 3 h (3 zile/săpt.)
Activități tematice 10/15 min. 1h
Total 25 h
Jocuri și activități 2½h 12 ½ h
19-36 luni liber-alese
Tranziții, 2 h (4 zile/săpt.) 10 ½ h
Rutine 2 ½ h (1 zi/săpt.)
Activităţi tematice 20/25 min. 2h
Total 25 h
37 – 60 luni Jocuri și activități 2h 10 h
liber-alese
Activități pentru 2h 10 h
dezvoltare personală

E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020
 Activităţi pe domenii 1h 5h
experiențiale
Total 25 h
61 – 72/84 luni Jocuri și activități 2h 10 h
liber-alese
Activități pentru 1½h 7½h
dezvoltare personală
Activităţi pe domenii 1½h 7½h
experiențiale
Total 25 h
0-18 luni mai mult timp rutine și tranziții pentru că acum se învață exersând, celelalte activități
presupun implicare voluntară așadar rutinele rămîn predominante, jocurile liber-alese rămân
constant, la dezvoltarea motrică jocul rămîne activitatea de bază având funcția de a exersa
activitățile/îndemânările motrice
Crește treptat timpul activităților la care copiii participă conștient.
Durata activităţilor poate varia, în funcţie de particularităţile copiilor şi, implicit, de interesul
manifestat de grupul de copii/ copil pentru acestea, de conţinutul activităţilor, precum şi în funcţie
de maniera de desfăşurare. Recomandat este ca, pentru primul interval de vârstă, durata unei
activităţi să fie de cel mult 5-10 minute, după care, pentru intervalele următoare, durata activităţii
poate crește progresiv, până la 35 minute, în funcţie de reperele enumerate mai sus.
De asemenea, este necesar ca, cel puţin la primul interval de vârstă, indiferent de durata
recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, cadrul didactic să aştepte reacţia fiecărui copil. În
funcţie de această reacţie, va decide asupra duratei, modului de desfăşurare şi conţinutului (spre
exemplu: dacă grupul de copii nu reacţionează suficient de bine sau nu dă semne că a înţeles textul
scurt însoţit de imaginile/păpuşile/marionetele pe care cadrul didactic le foloseşte, activitatea ar
putea continua cu o imitare a personajelor - onomatopee, dialog, mişcare- sau cu o simulare „a
plecării” acestora către alţi copii, ca semn că activitatea s-a încheiat). În cazul în care, în funcție de
particularitățile de vârstă și de dezvoltare ale copiilor din grupă, se optează pentru o durată mai
mică a activităților pe domenii experiențiale (< 1 h, < 1½ h ) diferența de timp poate fi alocată
celorlalte tipuri de activități de învățare.

II.

Exercițiu (activitate individuală)

Analizați comparativ programa școlară pentru educație timpurie în vigoare (vezi Curriculum
pentru educație timpurie 2019) cu programa educației preșcolare pe care ați avut-o ca reper
până în 2019 ( vezi Curriculum pentru învățământul preșcolar 2008).
Identificați corespondențe la nivelul finalităților urmărite în cele două programe.

E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020
Curriculum pentru învățământul preșcolar 2008
Structural, acestui curriculum aduce în atenţia cadrelor didactice următoarele componente:
finalităţile, conţinuturile, timpul de instruire şi sugestii privind strategiile de instruire şi de
evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani şi 5-6/7 ani). Obiectivele cadru sunt formulate în
termeni de generalitate şi exprimă competenţele care trebuie dezvoltate pe durata învăţământului
preşcolar pe cele cinci domenii experienţiale. Obiectivele de referinţă, precum şi exemplele de
comportament, ca exprimări explicite rezultatelor învăţării (conceptelor, cunoştinţelor, abilităţilor
şi atitudinilor, dar şi ale competenţelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare temă şi fiecare
domeniu experienţial în parte. În formularea acestora s-a ţinut cont de: • posibilităţile, interesele
şi nevoile copilului preşcolar, precum şi respectarea ritmului propriu al acestuia; • corelarea
fiecărei noi experienţe de învăţare cu precedentele; • încurajarea iniţiativei şi participarea
copilului preşcolar la stabilirea obiectivelor, selecţia conţinuturilor şi a modalităţilor de evaluare;
• încurajarea învăţării independente prin oferirea de ocazii pentru a-şi construi cunoaşterea (atât
în instituţia de învăţământ cât şi în afara acesteia), precum şi a lucrului în grupuri mici pe centre
de activitate (arii de stimulare) şi, pe cât posibil, în grupuri cu o componenţă eterogenă ; •
stimularea autoreflecţiei, autoevaluării, autoreglării comportamentului de învăţare. Este bine să
subliniem faptul că, obiectivele de referinţă, comportamentele selectate pentru cele şase teme
curriculare integratoare, precum şi sugestiile de conţinuturi sunt orientativ aşezate şi constituie
mai degrabă un suport pentru cadrele didactice aflate la început de drum. Un cadru didactic
veritabil ştie că adevărata muncă a educatoarei este în spatele acestui document curricular, că au
mai rămas o mulţime de lucruri de fineţe pe care urmează să le conceapă şi să le evalueze singură
şi că nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional decât să „te întreci” cu
programa de studiu utilizată la grupă şi să-i găseşti, astfel, noi înţelesuri, abordări, strategii de
aplicare
- Domeniile experienţiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care
transced graniţele dintre discipline şi care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc
cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul
limbajului, domeniul socio-emoţional, domeniul cognitiv. În cele ce urmează, vom enumera şi
detalia domeniile experienţiale cu care vom opera în cadrul curriculumului pentru învăţământul
preşcolar.
- Planul de învăţământ are o structură pe două niveluri de vârstă şi, în contextul unei învăţări
centrate pe copil, încurajează eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe
criteriul cronologic). De asemenea, acesta prezintă o construcţie diferită, în funcţie de tipul de
program al grădiniţei (program normal şi program prelungit sau săptămânal) şi o delimitare pe
tipuri de activităţi de învăţare: Activităţi pe domenii experienţiale, jocuri şi activităţi didactice
alese şi activităţi de dezvoltare personală. (vezi explicitările din Metodologia de aplicare a
planului de învăţământ). Planul de învăţământ, ca şi domeniile experienţiale prezentate anterior,
permite parcurgerea interdisciplinară, integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate
cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice cu preşcolarii. Într-un demers coerent al
centrării demersurilor educaţionale pe copil, noul curriculum scoate în evidenţă relaţia biunivocă
conţinut-metodă şi pune un accent deosebit pe rolul educatoarei în procesul de activizare a

E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020
funcţiilor mintale constructive şi creative ale copiilor, pe realizarea unei dialectici pedagogice –
după H.Wallon – în care copiii şi educatoarea se află într-o interacţiune şi acomodare reciprocă,
subtilă şi continuă. De asemenea, ea insistă pe:
• ideea de cadru didactic care joacă rolul de persoană resursă, care informează preşcolarul şi îi
facilitează acestuia accesul la informaţii,care diagnostichează dificultăţile copilului şi care îl
sprijină şi orientează fără a-l contrazice sau eticheta, care lucrează individual sau în grupuri mici
cu preşcolarii respectând ritmul lor propriu etc.;
• deschiderea grădiniţei către exterior,către comunitate şi, în acest context consideră că învăţarea
realizată de la persoane din afara instituţiei este la fel de valoroasă precum cea de la cadrul
didactic;
• utilizarea în mod cât mai flexibil a spaţiului, mobilierului şi a materialelor şi echipamentelor
specifice. La final, simţim nevoia să accentuăm şi faptul că acest curriculum continuă demersurile
anterioare ale Ministerului Educaţiei de a îmbina ideile pedagogiei tradiţionale cu ideile
pedagogiilor alternative din lume şi încearcă să se situeze în acord cu tendinţele novatoare în
domeniul curriculumului.

Curriculum pentru educație timpurie 2019

-În acest context, finalitățile educației timpurii, vizează o serie de aspecte, care se constituie în
premise ale competențelor-cheie formate, dezvoltate și diversificate, pe traseul școlarizării
ulterioare:
Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu
şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia. Dezvoltarea capacităţii
de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi,
atitudini si conduite noi; Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca
experienţe autonome de învăţare; Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a
autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; Sprijinirea copilului în achiziţionarea de
cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.
Programa şcolară pentru educaţia timpurie valorifică paradigma curriculară centrată pe
competenţe şi fundamentează demersurile educaţionale pe copil şi pe activitatea de învăţare a
acestuia ca proces, respectiv pe dobândirea unor comportamente care să asigure premisele
dezvoltării competențelor cheie mai târziu. Luând în calcul particularitățile dezvoltării copilului
până la 6 ani, nu este proprie utilizarea conceptului de competență, înțeleasă ca ansamblu integrat
de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Competența implică existența unor scheme cognitive și
pattern-uri de comportament, deci un nivel de dezvoltare superior celui atins de copiii tipici în
etapa 0-3 ani și chiar 3-6 ani. În Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23
aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului European al calificărilor pentru învățarea de-a lungul
vieții (Jurnalul Oficial C 111 din 06.05.2008) competența este descrisă din perspectiva
responsabilității și a autonomiei, drept capacitate dovedită de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi
capacităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu şi pentru
dezvoltarea profesională şi personală.
-Valorificând această axa programei educației gtimpurie, cadrul didactic practician va realiza

E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020
 derivările pedagogice necesare şi, pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în Curriculumul
pentru educaţia timpurie și detaliate în Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea
copilului de la naștere la 7 ani: - va selecta dimensiunile de dezvoltare, pe fiecare domeniu de
dezvoltare specific nivelului de vârstă și comportamentele aferente, pe care le va urmări; - va
transfera în practica didactică şi va „operaţionaliza” comportamentele selectate, prin conceperea
unor activități de învăţare adecvate.
-Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenţionale, necesare din raţiuni pedagogice, pentru
asigurarea dezvoltării depline, complexe şi pentru observarea evoluţiei copilului. Între toate
domeniile de dezvoltare există dependenţe şi interdependenţe, astfel că fiecare achiziţie dintr-un
domeniu influenţează semnificativ progresele copilului în celelalte domenii. De exemplu, când
copilul învaţă să meargă, chiar dacă în cea mai mare parte este implicat domeniul fizic, cel al
motricităţii grosiere, copilul este implicat şi din punct de vedere al receptării semnalelor auditive
(dezvoltare senzorială) şi din punct de vedere al dezvoltării socio-emoţionale, prin interacţiunea
cu adultul, precum şi din punct de vedere al limbajului (receptează şi transmite mesaje orale).
Adultul cu care comunică în acel moment îi transmite emoţii, îl încurajează, îi zâmbeşte, iar
copilul înţelege mesajul şi simte susţinerea adultului, simte siguranţa. De asemenea, când copilul
încearcă să povestească ceva, în cea mai mare parte este implicat domeniul Dezvoltarea
limbajului şi a comunicării, dar copilul este implicat şi socio-emoţional, pentru că urmăreşte
reacţiile celorlalţi şi învaţă semnificaţia acestora, gesticulează (motricitate fină) sau se manifestă
chiar prin mişcări largi (motricitate grosieră), uneori inventând cursul narativ sau problematizând
cursul narativ (dezvoltare cognitivă). În fine, când experimentează, execută mişcări de motricitate
fină, copilul este implicat din punct de vedere senzorial, stabileşte relaţii de cauzalitate, trăieşte
emoţii şi descoperă ce poate şi ce nu poate să facă (își construiește imaginea de sine), sau simte
dacă are nevoie de ajutorul unui alt copil sau adult (dezvoltare socio-emoţională). De aceea,
domeniile de dezvoltare devin, pe parcursul primilor ani de viaţă organizată în mediul din creşă şi
din grădiniţă, instrumente pedagogice esenţiale pentru a realiza individualizarea educaţiei şi a
învăţării, dând posibilitatea educatorilor să identifice atât predispozițiile, cât și înclinațiile cu care
copilul a venit pe lume, „interesele” sale sau, mai bine spus, domeniile, secvenţele, aspectele sau
elementele mediului social şi natural de care este atras şi faţă de care îşi manifestă curiozitatea,
precum şi dificultăţile pe care la întâmpină fiecare în parte pe parcursul dezvoltării timpurii

III.

Exercițiu (activitate individuală)

Urmărind următoarele repere (1 și 6) precizate în RFIDTC pentru domeniului Dezvoltare
fizică, sănătate și igienă personală și exemplele de activități de stimulare și exersare prezentate
în tabelul de mai jos (vezi Material orientativ pentru stimularea dezvoltării copilului de la
naștere la 3 ani -MECT; 2008), propuneți alte activități pe care le puteți desfășura cu copiii în
perioada antepreșcolarității.

E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020
 Exemple de activități desfășurate la vârsta antepreșcolarității domeniul Dezvoltare
fizică,sănătate și igienă personală
- Să facem mișcare!
- Facem gimnastică!
- Culegem flori,fructe,frunze……….ect
- Ne spălăm pe dinți,față……!
- Parcurs aplicativ
- Să ne jucăm și strada să învățăm cum o traversăm!
- Fluturii la flori
- La plimbare prin:parc,pădure…..!
- Salata de legume/fructe!
- Să mâncăm sănătos!
- Supa de legume!
- Mergem la……..!
- Cum ne ferim de…..!

IV.

Exercițiu (activitate individuală)

Completați tabelul de mai jos cu titluri de activități potrivite fiecărei categorii de activitate de
învățare specifică etapei antepreșcolarității, urmărind dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei
personale.

Etapa antepreșcolară (0-3 ani) Activități propuse

Activități de învățare
Jocuri și activități liber-alese
Rutine și tranziţii
-Colțul păpușii-obiecte de igienă personală,obiectele de
vestimentație,Ce avem în bucătărie!
-Activitate gospodărească-facem curat,salata de
fructe/legume!
-Construcții- modelaj cu plastilină!
-Bibliotecă- album imagini Să fim sănătoși/Să mâncăm
sănătos!
-Puzzle-Cum traversez în siguranță
-Spălatul pe mâini,servirea mesei,utilizarea obiectelor
sanitare,formarea deprinderilor motricitare(folosirea unor
intrumente)
-Prinde mingea! Mută scăunelul!Să ne imaginăm că ne

E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020

Activităţi tematice (AT)
Jocul
(mijloace de realizare: jocul cu
jucăria, joc simbolic, joc
senzorial, joc de construcție, joc
didactic, joc cu nisip și apă, jocul
imitativ etc.)
Activități artistice și de
îndemânare
(mijloace de realizare: desen,
pictură, modelaj, activități
practice și gospodărești)
Activități de muzică și mișcare
(mijloace de realizare: audiții,
jocuri muzicale, jocuri cu text și
cânt, jocuri cu instrumente de
percuție, cântecele, exerciții
euritmice)
Activități de creație și de
comunicare
(mijloace de realizare: povestiri,
memorizări, lucrul cu cartea, citire
de imagini, jocuri de cuvinte,
jocuri verbal-imitative, exerciții
onomatopeice),
Activități de cunoaștere
(mijloace de realizare: observări,
lecturi după imagini, activități
matematice cu jucării și obiecte
concrete, convorbiri cu și fără
suport intuitiv, jocuri didactice,
microexperimente)
Activități în aer liber
(mijloace de realizare: plimbări,
jocuri la nisipar, jocuri și întreceri
sportive, utilizarea aparatelor de
joacă adecvate vârstei).
E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215
Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020
plimbăm prin…..!,Jocuri cu cânt,mișcare !
-Îmbrac/spăl păpușa!Pregătesc mâncarea păpușii!Facem
curat!Alimente sănătoase pentru păpuși(apă și nisip)Casa
păpușii!Mișcă-te ca mine!Rafturi pentru hăinuțele/jucăriile
mele(construcții)Mă îmbrac în funcție de vremea de afară!
-Dulce/sărat-senzorial Ce gust are alimentul sănătos!
-Cald/rece
-Fă ca mine!
-Ce pictez azi!,Pictez cu degețelul!Colorez
fructu/jucăria/hăinuța preferată!Mă joc cu plastilina!Fac
supă/salată/compot!Curăț hainele! Mă îmbrac/încalț/chitesc
lenjeria pătuțului! Mătur!Curățăm masa de lucru!Facem
Prăjituri!
-Cocorul,Am o căsuiță mică! Bat din palme!Dansează hopa
hopa!Bate vântul frunzele!A ram sam sam!Batem toba
tare!Cântăm la pian!Degețelele!Batistuța
-Murdărica! Maricica!Supa de legume!
-Greșeala Cumințicăi!
-Cenușăreasa-memorizare
-Cum face……!
-Album cu ….!
- Spune/repetă ca/după mine!
-Fă ca…!
-Hăinuțele! Obiecte de igienă corporală!
-Cum ne comportăm frumos la masă/în vizită……!
-Sari când spun numărul….!
-Aleargă când spun numărul…..!Predă ștafeta la
numărul……!Cu ce formă geometrică seamănă
obiectul…..ex farfuria!
-Cum curăță apa farfuria/hăinuța-experiment
-Ne plimbăm prin parc! Ne plimbăm prin curtea grădiniței!
Mergem în vizită la cabinetul medical!Facem forme în
nisip! Castelul ! Pișcina!Țară țară vrem ostași! Btistuța! Eu
cunosc un orășel! Buchețelele! Rândunică mută-ți cuibul!
Din perechi în…. În perechi a câte…!De-a gimnaștii!Dă
mai departe !Predă ștafeta!
V.

Portofoliu didactic
Propuneți un proiect didactic al unei activități pentru dezvoltare fizică/ sănătate /igienă
personală.

Bibliografie:
1. Albulescu, I. Catalano, H (coord), 2019, Sinteze de pedagogiepreșcolară, DPH,
București.
2. AntonoviciȘtefania, 2010, Educațiafizicăîngrădiniță, DPH, București;
3. Burlacu, F. Airoaie, I. 2016, ABC-ulsportuluiîngrădinița de copii, Suceava;
4. Cociorvei, Tatiana, 2020, Grupa BEBE 2-3 ani, Ghidorientativînplanificareaactivităților
de învățare, Editura Stef, Iași.
5. Dragomirescu, G, Kun, S., Bojin, E. 1970, Metodicapredăriieducațieifiziceîngrădinița de
copii, EDP, București;
6. Gherghina D., Modoran, M., Moroianu, M. scl, coord., 2007,
Metodicaactivitățilorinstructiv –educativeînînvățământul (pre)primar Vol II,
EdituraDidactica Nova, Craiova.
7. Jeder, Daniela (coord.) 2017, Elemente de didacticăaplicatăînînvățământulpreșcolar.
Metodedidactice- repereșiexemplificări, DPH, București.
8. Petruț Barbu, 2012, Copilulșimotricitatea, Editura Nomina, București.
9. Prodea, Cosmin, 2015, Activități motrice
adaptatepentrupersoaneaflateîncondițiispeciale, Suport de curs, UBB, Cluj-
Napoca;prodea.ro/wp-content/uploads/2016/02/AMA-IFR-suport-curs.pdf
10. Stan, Liliana, 2014, Pedagogiapreșcolaritățiișișcolaritățiimici, EdituraPolirom, Iași.
11. Frumos, Florin.,Dezvoltareamotricitățiiîncopilăriatimpurie, încoord. Stan L. 2016,
Dezvoltareacopiluluiîneducațiatimpurie, EdituraPolirom, Iași;
12. ***Curriculum pentrueducațiatimpurie, 2019, MinisterulEducațieiNaționale.
13. *** Conținutuleducativpentruserviciile de educațietimpurieantepreșcolară,
2012(pentruuzulpersonalului de îngrijireşi de educaţie) MECTS.
14. *** Materialorientativpentrustimulareadezvoltăriicopilului de la naştere la 3 ani
(material de sprijin 0-3 ani) http://www4.edu.ro/index.php/articles/11489
15. ***Reperelefundamentaleînînvăţareaşidezvoltareatimpurie a copilului de la naştere la 7
ani(RFÎDTC -aprobatprin OM nr. 3851/2010).
16. ***Quality Framework for Early Childhood Education and Care–RaportulGrupului de
LucrupentruEducațieșiÎngrijireTimpurie de la nivelulComisieiEuropene (2014);

E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020
17. *** Recomandare a Consiliuluiprivindsisteme de înaltăcalitate de educațieșiîngrijire a
copiilorpreșcolari(mai 2018).
18. ***Guide de références pour faciliter votre planification d’activités motrices.
19. Pour les Enfants de 0-5 ans. Quebec https://lavasoft.gosearchresults.com/?q=Guide+de+r
%C3%A9f%C3%A9rences+pour+faciliter+votre+planification+d%E2%80%99activit
%C3%A9s+motrices.+Pour+les+Enfants+de+0 5+ans.
+Quebec&tt=vmn__webcompa__1_0__go__lvs__webcompa__1_0__go__ch_WCYID10
420_200211__yrff__yrff&pid=5ac784309091147a162b4431
20. ***Bertrand, J.-Ch, Berlin N. 2004, 50 exercices pour l’éveil de bébé , Éditions
Flammarion.
21. http://www.fqccl.org/index.php?
option=com_content&view=article&id=478&Itemid=167

E.T.I.C – EducațieTimpurieIncluzivăși de CalitateCod SMIS 2014+: 128215

Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinprogramul Operational Capital Uman 2014 - 2020