Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova

STUDIUL
SITUAȚIA COPIILOR CU VÂRSTA
DE PÂNĂ LA 5 ANI CU TULBURĂRI
DE DEZVOLTARE, INCLUSIV CU
DIZABILITATE STABILITĂ,
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
 Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale
al Republicii Moldova

STUDIUL
SITUAȚIA COPIILOR CU VÂRSTA
DE PÂNĂ LA 5 ANI CU TULBURĂRI
DE DEZVOLTARE, INCLUSIV CU
DIZABILITATE STABILITĂ,
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

CHIȘINĂU, 2017

Coordonator: Irina Malanciuc
Autorii raportului:
Domnica Gînu
Galina Morari
Ala Holban
Angela Crudu
Consultanți:
Rodica Scutelnic
Viorica Dumbrăveanu
Viorica Marț
Recenzent: Ninel Revenco
Mulțumiri
Studiul ”Situația copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare, inclusiv cu dizabilitate stabi-
lită, în Republica Moldova” a fost realizat datorită eforturilor comune ale specialiștilor din cadrul Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, ale specialiștilor din cadrul
Centrelor de Sănătate/Centrelor Medicilor de Familie, organelor teritoriale de specialitate în domeniul asis-
tenței sociale, organelor teritoriale de specialitate în domeniul învățământului, cărora le mulţumim pentru
contribuţiile valoroase și timpul dedicat procesului de evaluare.
Mulţumim mult colaboratorilor din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale- Rodica Scutelnic,
Viorica Dumbrăveanu, Tatiana Zatîc, Vasile Cușca, Lilia Oleinic, Petru Crudu și Vioricăi Marț de la Ministerul
Educaţiei, Culturii și Cercetării, pentru coordonarea și asigurarea calității procesului complex de evaluare.
Mulţumim tuturor angajaților din cadrul autorităților publice locale, șefilor Centrelor de Sănătate/Centrelor
Medicilor de Familie, medicilor de familie, asistenților medicali de familie, organelor teritoriale de specialitate
în domeniul asistenței sociale, asistenților sociali comunitari, organelor teritoriale de specialitate în dome-
niul învățământului din țară pentru furnizarea informaţiilor în corespundere cu metodologia de evaluare
și, în special, celor din Ialoveni, Florești, Nisporeni, Soroca, UTA Găgăuzia pentru sprijinul oferit și susținerea
logistică în procesul de colectare a datelor la nivel local.
Mulţumim echipelor de evaluatori pentru eficienţă și responsabilitate în aplicarea instrumentelor de evalu-
are și în colectarea datelor.
Studiul „Situația copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare, inclusiv cu dizabilitate stabilită, în Republica Moldova” /
aut.: Domnica Gînu, Galina Morari, Ala Holban [et al.]; coord.: Irina Malanciuc; consultanţi: Rodica Scutelnic [et al.]; Min. Sănătăţii,
Muncii şi Protecţiei Soc. – Chişinău: Lumos Foundation, 2017 (Tipogr. „Bons Offices”). – 104 p.: fig., tab.
Aut. sunt indicaţi pe vs. f. de tit. – Referinţe bibliogr.: p. 104 (17 tit.) şi în subsol. – 300 ex.
ISBN 978‑9975-87‑328-4.
CZU [364.2+613.95] (478):303
S 93
2 3
CUPRINS
I. INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
II. CONTEXT GENERAL GLOBAL PRIVIND DIZABILITATEA LA COPII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
III. PRACTICI INTERNAȚIONALE PRIVIND SERVICIILE DE INTERVENȚIE TIMPURIE . . . . . . . . . . . . . . . . 10
IV. CONTEXT GENERAL NAȚIONAL PRIVIND DIZABILITATEA LA COPII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
4.1. Analiza situației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
4.2. Cadrul legal privind protecția copiilor mici, inclusiv cu dizabilități . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
4.2.1. Cadrul legal internațional privind protecția copiilor mici, inclusiv cu dizabilități . . . . . . . . . 15
4.2.2. Cadrul legal național privind protecția copiilor mici, inclusiv cu dizabilități . . . . . . . . . . . . . . 18
4.2.2.1. Strategii și politici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
4.2.2.2. Reglementări legale cu caracter general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
4.2.2.3. Reglementări legale privind prestaţiile, alte garanții pentru copilul mic, inclusiv
cu disabilități . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
4.2.2.4. Reglementări legale privind proceduri și servicii, adresate copilului mic, inclusiv
cu disabilități . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
4.3. Practici naționale în domeniul intervenției timpurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
V. ACTUALITATEA ȘI IMPORTANȚA STUDIULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
VI. METODOLOGIA STUDIULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
6.1. Scopul și obiectivele Studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
6.2. Metode și tehnici de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
6.3. Instrumente de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
6.4. Etapele de realizare a Studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
6.5. Culegerea și prelucrarea datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
6.6. Raportul de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
VII. CADRUL GENERAL AL STUDIULUI. REZULTATELE GENERALE ALE EVALUĂRII . . . . . . . . . . . . . . . . 35
VIII. REZULTATELE EVALUĂRII ÎN RAIOANELE INCLUSE ÎN STUDIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
8.1. Situația copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită)
și a serviciilor adresate acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
8.1.1. Date generale despre copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
8.1.2. Informații privind perioada antenatală de dezvoltare a copiilor cu vârsta de până la 5
ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
8.1.3. Depistarea antenatală a anormalităților în dezvoltarea fătului în structura copiilor cu
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . 43
8.1.4. Asistența în naștere de care au beneficiat copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări
de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
8.1.5. Asistență în perioada neonatală de care au beneficiat copiii cu vârsta de până la 5 ani
cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
8.1.6. Supravegherea în cadrul Serviciului de Follow-up neonatal a copiilor cu vârsta de până
la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
 8.1.7. Structura tulburărilor de dezvoltare a copiilor cu vârsta de până la 5 ani incluşi în Studiu . 48
8.1.8. Identificarea postnatală și supravegherea medicală a copiilor cu vârsta de până la 5 ani
cu tulburare de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
8.1.9. Serviciile prestate copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
8.2. Situația copiilor cu vârsta de pănă la 5 ani cu dizabilitate stabilită și a serviciilor, adresate
acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
8.2.1. Date generale despre copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși
în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
8.2.2. Informații privind perioada antenatală de dezvoltare a copiilor cu vârsta de până la 5
ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
8.2.3. Depistarea antenatală a anormalităților în dezvoltarea fătului, în structura copiilor cu
vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
8.2.4. Asistența în naștere, de care au beneficiat copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită, incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
8.2.5. Asistență în perioada neonatală, de care au beneficiat copiii cu vârsta de până la 5 ani
cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
8.2.6. Supravegherea în cadrul Serviciului de Follow-up neonatal a copiilor cu vârsta de până
la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
8.2.7. Asigurarea copiilor cu vârsta de până la 5 ani, incluși în Studiu, cu echipamente speciale . 61
8.2.8. Identificarea și supravegherea medicală a copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită, incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
8.2.9. Serviciile, prestate copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
8.3. Accesarea serviciilor medicale, de abilitare / reabilitare, sociale și de educație timpurie de
către familiile care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare, fără
dizabilitate stabilită (în baza datelor colectate de la părinții / îngrijitorii copiilor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
8.3.1. Depistarea tulburărilor de dezvoltare la copiii cu vârsta de până la 5 ani, incluși în Studiu . 68
8.3.2. Accesarea serviciilor medicale de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
8.3.3. Accesarea serviciilor de abilitare / reabilitare în instituții medicale și specializate de către
copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși
în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
8.3.4. Accesarea serviciilor sociale de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
8.3.5. Accesarea serviciilor de educație timpurie de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
8.3.6. Situația familiilor care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
8.3.7. Veniturile familiilor care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
8.3.8. Prestațiile sociale / ajutoarele, de care beneficiază familiile care au în îngrijire copii cu
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . 77
4 5
8.3.9. Cunoștințele și nivelul de implicare a părinților / îngrijitorilor în procesul de îngrijire a
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși
în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
8.3.10. Capacitățile parentale și necesitățile de instruire ale părinților / îngrijitorilor copiilor cu
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . 79
8.3.11. Caracteristici demografice ale părinților / îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5
ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
8.4. Accesarea serviciilor medicale de abilitare / reabilitare, sociale și de educație timpurie de
către familiile care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită (în baza
datelor, colectate de la părinții / îngrijitorii copiilor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
8.4.1. Depistarea dizabilității la copiii cu vârsta de până la 5 ani incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . 83
8.4.2. Accesarea serviciilor medicale de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
8.4.3. Accesarea serviciilor de abilitare / reabilitare în instituții medicale și specializate de către
copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
8.4.4. Utilizarea echipamentelor speciale de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
8.4.5. Accesarea serviciilor sociale de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
8.4.6. Accesarea serviciilor de educație timpurie de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
dizabilitate stabilită incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
8.4.7. Situația familiilor care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
8.4.8. Veniturile familiilor care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
8.4.9. Prestațiile sociale / ajutoarele, de care beneficiază familiile care au în îngrijire copii cu
vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
8.4.10. Cunoștințele și nivelul de implicare a părinților / îngrijitorilor în procesul de îngrijire
a copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită incluși în Studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
8.4.11. Capacitățile parentale și necesitățile de instruire ale părinților / îngrijitorilor copiilor
cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
8.4.12. Caracteristici demografice ale părinților / îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5
ani cu dizabilitate stabilită incluși în Studiu (%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
IX. CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII GENERALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
X. RECOMANDĂRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
XI. BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
LISTA DE ABREVIERI
MSMPS – Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
MECC – Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
ONU – Organizația Națiunilor Unite
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
UNICEF – Fondul Națiunilor Unite pentru Copii

CUVÂNT ÎNAINTE
Odată cu ratificarea Convenției ONU privind Drepturile persoanelor cu dizabilități (2009), care a stat la baza
elaborării și dezvoltării cadrului normativ în domeniul protecției persoanelor cu dizabilității, Republica
Moldova a realizat progrese în fortificarea obiectivelor strategice în domeniul promovării politicilor cu refe-
rire la protecția persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu standardele europene și internaționale.
Pornind de la importanța vârstelor mici pentru dezvoltare, supraviețuire și incluziune socială și educațională
optimă, precum și ținând cont de politica internațională în acest domeniu, Guvernul Republicii Moldova a
aprobat, în anul 2016, Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Serviciilor de intervenție tim-
purie și a Standardelor minime de calitate.
Regulamentul stabilește cadrul de finanțare a acestor servicii, care permite organizarea și prestarea servi-
ciilor de intervenție timpurie în fiecare teritoriu administrativ, asigurând accederea oricărui copil la aceste
servicii, în proximitatea familiei.
Republica Moldova este acum la începutul procesului de creare a serviciilor de intervenţie timpurie la copii
și, în acest context, are nevoie de modele de servicii care vor sta la baza creării unui sistem integrat și viabil
de intervenție timpurie la nivel național.
În acest context, Studiul privind ”Situația copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare, inclu-
siv cu dizabilitate stabilită, în Republica Moldova” a fost efectuat pentru a identifica problemele cu care se
confruntă acești copii și familiile lor, dar și pentru a determina spectrul de servicii necesare pentru buna creș-
tere, stimularea și dezvoltarea acestora.
Datele Studiului vor sta la baza dezvoltării unui Sistem de servicii integrate de intervenție timpurie la copii,
menite să îmbunătățească sănătatea și dezvoltarea copiilor, în special a copiilor cu tulburări de dezvoltare
și dizabilitate, dar și să diminueze ponderea tulburărilor de dezvoltare și a manifestărilor dizabilității exis-
tente, prin asistența unei echipe interdisciplinare de specialiști la locul de trai a copilului.
Rodica SCUTELNIC,
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
Secretar de Stat
6 7
I. INTRODUCERE
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
(MECC) și cu asistența tehnică a Organizației „Lumos Foundation” din Marea Britanie au realizat Studiul privind „Situația
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare, inclusiv cu dizabilitate stabilită, în Republica Moldova”.
În ultimele decenii a crescut considerabil rolul programelor de intervenție timpurie la nivel global. Acest progres se
datorează în mare parte dezvoltării tehnologiilor moderne, îmbunătățirii calității vieții, desfășurării cercetărilor ample
în domeniul sănătății, educației și protecției sociale. Ca răspuns la necesitatea reducerii ratei înalte a morbidității, mor-
talității infantile și a copiilor cu vârsta de până la 5 ani și a dizabilității în rândul copiilor, la nivel global s-a dezvoltat și
conceptul de”intervenție timpurie”.
La nivel global există mai multe definiții privind Intervenția Timpurie la Copii (ITC). Michael Guralnick (Director, Center
on Human Development and Disability, Professor of Psychology and Pediatrics, University of Washington, 2001) defi-
nește intervenția Timpurie drept „… sistem conceput pentru a sprijini modelele familiale de interacțiune dintre familie
și copil, care promovează și determină buna dezvoltare a copilului…”.
Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației Speciale (2005) definește Intervenția Timpurie ca fiind”…o complexi-
tate de servicii / resurse adresate copiilor mici și familiilor lor, care sunt prestate la cererea acestora și sunt aplicate atunci
când copilul / familia are nevoie de un sprijin special”.
Asociația Europeană de Intervenție Timpurie Eurlyaid (1993), menționează că „…Intervenția Timpurie reprezintă o gamă
de activități, care vizează dezvoltarea copilului, precum și sprijinul părinților. Aceste activități sunt realizate în mod direct
și imediat după determinarea statutului și nivelului de dezvoltare al copilului. Intervenția timpurie este adresată atât
copilului, cât și părinților, familiei și mediului social”.
„Programele de intervenție timpurie la copii (Intervenția Timpurie la Copii) sunt concepute pentru a sprijini copiii mici
cu risc de apariție a tulburărilor de dezvoltare sau copiii mici care au fost identificați, că prezintă tulburări de dezvoltare
sau dizabilități. ITC cuprinde o serie de servicii de sprijin pentru asigurarea și sporirea dezvoltării personale a copiilor
și a rezilienței acestora, consolidarea competențelor familiei și promovarea incluziunii sociale a familiilor și a copiilor”,
consemnează OMS și UNICEF, în „Early Childhood Development and Disability” (2012)1.
În Republica Moldova, Intervenția Timpurie este definită în Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea ser-
viciilor de intervenție timpurie2, prin care”…serviciile de Intervenție Timpurie sunt servicii medicale, sociale și psihope-
dagogice, oferite copiilor pentru identificarea, evaluarea și asistența tulburărilor de dezvoltare și a riscurilor de apariție
a acestora, în vederea stimulării dezvoltării fizice, motorii, senzoriale, inclusiv a vederii și auzului, dezvoltării cognitive,
comunicative, sociale, psihoemoţionale şi a celei adaptive”.
Astfel, pentru a atinge și a păstra un standard de sănătate și de dezvoltare a copilului, sunt necesare intervenții interin-
stituționale și interdisciplinare, elementul de bază fiind asigurarea unei tranziții eficiente de la servicii centrate numai
pe copil spre servicii centrate pe întreaga familie în care se educă un copil de vârstă mică cu tulburări de dezvoltare, cu
risc de apariție a acestora sau cu dizabilitate.
Pornind de la această premisă, obiectivul general al Studiului a constituit efectuarea unei analize ample a situației copi-
ilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare, inclusiv cu dizabilități și a serviciilor adresate acestor copii în
Republica Moldova, în vederea dezvoltării unui sistem de intervenție timpurie integrat.
Valorificarea datelor oferite de acest Studiu vor contribui la dezvoltarea și aplicarea abordărilor moderne în îngrijirea
tuturor copiilor, promovarea dezvoltării serviciilor de intervenție timpurie, consolidarea colaborării intersectoriale în
asistența copiilor, promovarea și implementarea programelor de educație parentală, toate acestea favorizând îmbună-
tățirea calității vieții copiilor mici, diminuarea riscurilor la care sunt supuși și scăderea ratei dizabilității în rândul acestora.
1 http://apps. who. int / iris / bitstream / 10665 / 75355 / 1 / 9789241504065_eng. pdf
2 Hotărîrea Guvernului nr. 816 din 30.06.2016 „Pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea serviciilor de intervenție
timpurie și a standardelor minime de calitate pentru serviciile de intervenție timpurie”
 II. CONTEXT GENERAL GLOBAL PRIVIND
DIZABILITATEA LA COPII
La nivel internațional, domeniul dizabilității este
reglementat de Convenția ONU privind Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități. Convenția evidențiază
responsabilitatea societății și rolul acesteia în asigu-
rarea unei vieți demne și șanse egale tuturor mem-
brilor săi, inclusiv copiilor cu dizabilități.
Convenția recunoaște că „dizabilitatea este un con-
cept în evoluție și că acesta rezultă din interacțiunea
dintre persoanele cu deficiențe și barierele de ati-
tudine și de mediu care împiedică participarea lor
deplină și efectivă în societate în condiții de egalitate
cu ceilalți”, ceea ce va avea consecințe majore în toate
politicile publice privitoare la dizabilitate. Convenția
privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități extinde
conceptul, afirmând că: „Persoanele cu dizabilități
includ acele persoane care au deficiențe fizice, men-
tale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe
care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi
participarea deplină și efectivă a persoanelor în soci-
etate, în condiții de egalitate cu ceilalți”.
Peste un miliard de persoane din lume trăiesc cu o
formă de dizabilitate, dintre care aproape 200 de
milioane se confruntă cu o dizabilitate gravă. Potrivit
estimărilor la nivel global, în anul 2010 persoanele
cu dizabilitate reprezentau circa 15 % din popula-
ţia lumii, iar circa două treimi din aceste persoane
erau din ţările în curs de dezvoltare şi cu economie
de tranziţie.
Dizabilitatea la nivel global este în creștere, fiind
determinată de îmbătrânirea populației și crește-
rea rapidă a bolilor cronice, precum și metodologiile
îmbunătățite, utilizate pentru măsurarea dizabilității
(conform estimărilor OMS, în anul 1970 dizabilitatea
a reprezentat circa 10 % din populația lumii).
La nivelul Uniunii Europene, dizabilitatea este con-
siderată o problemă a întregii societăți, ceea ce
8 9
întărește sentimentul de responsabilizare a comuni-
tății față de crearea unui mediu prietenos și accesibil
fizic și al atitudinilor, pentru incluziunea persoanelor
cu dizabilități.
La nivel european, numărul persoanelor cu dizabili-
tăţi reprezintă circa 80 milioane sau mai mult de 15 %
din întreaga populaţie. Unul din patru europeni are
un membru de familie cu dizabilitate.
Numărul copiilor cu dizabilităţi la nivel global variază
între 93 milioane în cazul copiilor în vârstă de 0‑14 ani,
până la 150 de milioane pentru grupa de vârstă de
0‑18 ani (OMS, Banca Mondială, 2011, Raport Mondial
privind Dizabilitatea)3, dintre care numărul copiilor
cu vârste între 0‑14 ani care se confruntă cu „diza-
bilitate moderată sau gravă” se estimează la 5,1 %,
inclusiv cu dificultăți grave – 0,7 %. În ţările cu statut
socio-economic scăzut și mediu, prevalenţa copiilor
cu dizabilităţi variază între 0,4 % și 12,7 %, rezultatele
estimărilor fiind în funcţie de definirea aplicată pen-
tru dizabilitate, capacitatea și instrumentele de eva-
luare utilizate.
Monitorizarea copiilor cu dizabilităţi în ţările în curs
de dezvoltare, efectuată în 2008 de Fondul Naţiunilor
Unite pentru Copii (UNICEF), a stabilit la copiii cu risc
de dizabilitate prevalenţa sporită a următoarelor con-
diţii favorizante: provenienţa din familiile cu statut
socio-economic scăzut sau social-vulnerabil; confrun-
tarea zilnică cu manifestări de discriminare și restric-
ţionare a accesului la serviciile sociale, inclusiv la
educaţie din fragedă copilărie și asistenţă medicală;
subnutriţia și oprirea în creștere; supunerea frecventă
la pedepse fizice din partea părinţilor sau îngrijitorilor
acestora, comparativ cu copiii fără risc de dizabilitate.
3 http://apps. who. int / iris / bitstream / 10665 / 44575 / 20 /
9789730135978_rum. pdf
Pentru persoanele cu dizabilitate rata sărăciei este cu Estimativ, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi
70 % mai mare, cauza de bază fiind accesul lumitat la în Republica Moldova este de 184,3 mii persoane,
angajarea în câmpul muncii4. inclusiv 14,0 mii copii cu vârsta de 0‑17 ani. În ultimii
5 ani numărul acestora a crescut cu 3,8 % în general,
Este înaltă rata sărăciei și în familiile care au în îngrijire
iar în cazul copiilor a scăzut cu 7,9 %. Persoanele cu
copii cu dizabilități. Familiile care au copii cu dizabili-
dizabilităţi reprezintă 5,2 % din populaţia totală a ţării,
tăţi se confruntă cu costuri de trai mai ridicate decât
iar copiii cu dizabilităţi constituie 2 % din numărul
restul populației şi pierd oportunităţi de a obţine
total al copiilor din Republica Moldova. În medie, la
venituri, se spune în Raportul „Starea Copiilor Lumii
10 mii locuitori revin 518 persoane cu dizabilităţi şi
2013 – Copiii cu dizabilităţi”, UNICEF. Astfel, estimă-
199 copii cu dizabilităţi la 10 mii copii cu vârsta 0‑17
rile costurilor suplimentare ale dizabilității supor-
ani. Aproape fiecare a şaptea persoană cu dizabilitate
tate de familii, variază de la 11 % la 69 % din venituri
se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă
în Regatul Unit, la 29‑37 % în Australia, 20‑37 % în
(Datele Biroului Național de Statistică)6.
Irlanda, 9 % în Vietnam, 14 % în Bosnia și Herțegovina.
Costurile asociate dizabilității includ astfel de cheltu- În Republica Moldova, rata persoanelor cu dizabili-
ieli directe precum tratament medical, călătorii, rea- tăți, inclusiv în rândul copiilor, este mai mică decât
bilitare sau altă asistență . 5
media la nivel mondial și european, fapt ce impune
reconsiderarea la nivel de politici și practici a abor-
În acest context, dizabilitatea este o provocare tot
dării dizabilității în rândul copiilor.
mai serioasă la nivel mondial, inclusiv în Republica
Moldova, din cauza procesului de îmbătrînire a popu-
laţiei, a riscului de accidente, precum şi a numărului în
creştere a cazurilor de afecţiuni cronice (diabet, boli
cardiovasculare, cancer etc.).
4 http://eur-lex. europa. eu / LexUriServ / LexUriServ.
do?uri=COM:2010:0636: FIN: en: PDF (EU Statistics on Income and Living
Conditions (EU-SILC), 2004)
5 https://www. unicef. org / sowc2013 / files / SWCR2013_ENG_Lo_
res_24_Apr_2013. pdf 6 http://www. statistica. md / newsview. php?l=ro&idc=168&id=4566
 III. PRACTICI INTERNAȚIONALE PRIVIND
SERVICIILE DE INTERVENȚIE TIMPURIE
Programele de intervenție timpurie au început să
se dezvolte între 1950‑1960. Evoluția dezvoltării
Intervenției Timpurii la nivel global a cuprins crea-
rea unei game largi și diverse de servicii și programe
de intervenție timpurie, fiecare țară aplicând cele
mai eficiente și corespunzătoare dintre ele, în func-
ție de necesitățile beneficiarilor și condițiile națio-
nale specifice existente. Astfel, Intervenția timpurie
este furnizată prin programe desfășurate în cadrul
unor centre / instituții (cum ar fi în Statele Unite ale
Americii, Austria, Germania), unor programe furni-
zate la domiciliu (precum în Marea Britanie) sau a
unor programe mixte, prestate atât în cadrul unor
instituții, cât și la domiciliul copilului (ca de exemplu
în Australia).
Indiferent de modul de furnizare și gestionare a pro-
gramelor, o componentă-cheie a intervenției timpurii
este aspectul interdisciplinar și transdisciplinar, care
asigură evaluarea complexă a necesităților funcțio-
nale ale copilului și familiei acestuia, precum și pla-
nificarea intervenției necesare. Serviciile, prestate în
mediul natural al copilului, preferabil la nivel local, cu
o abordare de echipă interdisciplinară, orientată spre
întreaga familie, aduc un beneficiu mai mare copilului
și familiei, dovedindu-se a fi mai eficiente.
Un aspect important în procesul de dezvoltare a
Sistemelor de Intervenție Timpurie în diverse țări /
regiuni ale lumii a fost crearea și dezvoltarea cadru-
lui legal pentru reglementarea acestor tipuri de ser-
vicii. Experiența mai multor state demonstrează că,
dezvoltarea cadrului legal nu întotdeauna s-a realizat
concomitent cu crearea primelor servicii.
Astfel, Statele Unite ale Americii au dezvoltat
Serviciile de intervenție timpurie începând cu anii
1960, Programul de intervenție timpurie fiind inclus
10
în cadrul Individuals with Disabilities Act doar în anul
1986.
Austria a creat primele servicii de intervenție timpu-
rie la mijlocul anilor 1970. La nivel federal Intervenția
Timpurie la Copii este stipulată în două legi, apro-
bate în următoarele decenii: Legea persoanelor cu
dizabilități sau supuși riscului de dizabilitate și Legea
Bunăstarea copilului.
Germania a început dezvoltarea sistemului de inter-
venție timpurie în anii 1970, prin crearea serviciului
de pediatrie multidisciplinară în cadrul sistemului de
sănătate. Cu toate acestea, legislația, în care se speci-
fică caracterul interdisciplinar al serviciului de inter-
venție timpurie, a fost elaborată și aprobată doar în
anii 2001‑2003.
Portugalia a efectuat trecerea de la modelul medical
tradițional la o nouă paradigmă de intervenție tim-
purie în anii 1990, iar cadrul legal a fost elaborat și
aprobat doar în anul 1999.
Spania a început activitatea în domeniul Intervenției
Timpurii în anii „70, Intervenția Timpurie (stimularea
timpurie) fiind înțeleasă ca o formă de tratament, care
urma să fie aplicată în primii ani de viață. Ulterior, în
baza Legii privind integrarea socială a persoanelor cu
handicap (1982), unitățile de intervenție timpurie au
fost integrate cu serviciul social.
Finlanda, reglementează pentru prima dată inter-
venția timpurie în Legea cu privire la centrele de zi
pentru copii (1970), punând accentul pe aspectele
medicale. În Rezoluția Guvernului din 2002 privind
reforma politicii naționale de educație și îngrijire în
perioada copilăriei mici, sunt stabilite pentru prima
dată principiile integrării și intervenției precoce.
Reieșind din cele expuse, constatăm că, în majoritatea
țărilor dezvoltarea serviciilor de Intervenție Timpurie
a precedat procesul de elaborare și aprobare a cadru-
lui legal în domeniu.
Analiza practicilor internaționale demonstrează că,
la nivelul fiecărui stat există o structură responsabilă
de implementarea programelor de intervenție timpu-
rie – sistemul de sănătate, cel educațional sau social,
asigurându-se, totodată, abordarea inter și transdis-
ciplinară a intervenției timpurii, în funcție de speci-
ficul țării.
În acest context, Studiul Global privind Intervenția
Timpurie la Copii (Hollie Hix-Small, Michael Guralnick
& EVB, 2015), care a cuprins 81 țări, constatată că
Sistemele naționale de Intervenție Timpurie la Copii
(incipiente sau mature) există în mai multe țări ale
lumii cu nivel diferit de dezvoltare economică.
Astfel, în 48 % dintre țările cu nivel mediu de dez-
voltare economică există Sisteme de Intervenție
Timpurie la Copii.
În același timp, doar în 10 % dintre țările cu nivel jos de
dezvoltare economică există Servicii de Intervenție
Timpurie la Copii.
Același studiu menționează că în 5 țări (6 %) Sistem
de Intervenție Timpurie la Copii există doar la nivel
regional.
De asemenea, Studiul constată că în 49 țări (60 %)
există politici privind Intervenția Timpurie la Copii pe
când prestarea de Servicii de Intervenție Timpurie la
Copii la nivel național în unul sau mai multe aspecte
se regăsește în 76 țări (94 %).
Prin urmare, la nivel global, serviciile de ITC sunt în
mare parte dezvoltate, în mod special serviciile des-
tinate copiilor sugari și de vârstă fragedă, dar dese-
ori acestea nu sunt încadrate într-un Sistem integrat.
Studiul subliniază că Intervenția Timpurie joacă un
rol tot mai important în sănătatea și dezvoltarea tim-
purie a copilului, iată de ce”…fiecare stat în parte
urmează să analizeze situația națională și progresele
existente, în vederea identificării și realizării măsuri-
lor necesare pentru dezvoltarea unui Sistem inte-
grat de ITC…”.
Concluzionând, analiza practicilor și experienței inter-
naționale demonstrează importanța și eficiența inter-
venției timpurii la copii, oferind diverse modele și
servicii prestate în cadrul sistemelor de sănătate, cel
educațional și social, care răspund necesităților copi-
lului și familiei.
Experiența de implementare a diverselor programe
de intervenție timpurie în diferite țări a adus recu-
noaștere pe plan internațional a importanței și efi-
cienței aplicării lor pentru dezvoltarea copilului și
prevenirea dizabilităților. Punerea în aplicare a aces-
tor programe câțiva ani consecutiv au dovedit efici-
ența ridicată a utilizării lor.
11
 IV. CONTEXT GENERAL NAȚIONAL
PRIVIND DIZABILITATEA LA COPII
4.1. ANALIZA SITUAȚIEI În ultimii 10 ani, dinamica indicatorilor dizabilității în
rândul copiilor de la 0‑18 ani a înregistrat o diminuare
În Republica Moldova la 01 ianuarie 2016 erau în evi-
la nivel național, de la 20,3 % în anul 2009 la 18,4 % la
dență statistică 685 523 copii cu vârsta 0‑17 ani 11
1000 copii cu vârsta 0‑18 ani în anul 2016, constitu-
luni 29 zile, dintre ei cu vârsta de până la 1 an – 36980
ind în cifre absolute 15 780 copii în anul 2009, com-
copii și 162 756 copii cu vârsta de la 1 an până la 4
parativ cu 12 694 copii în anul 2016 (Figura nr. 4.1.1).
ani 11 luni 29 zile7.
Figura 4.1.1. Dizabilitatea în rîndul copiilor cu
vîrsta 0-18 ani (cifre absolute/la 1000 copii)
Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrați 576 701
copii cu vârsta 0‑17 ani 11 luni 29 zile cu diferite mala-
18000
dii, ceea ce constituie 84 % din numărul total de copii
15780
din Republica Moldova, cu o prevalență de 8379,60 16000 15321
14851 14706
la 10 mii copii în anul respectiv.
14000 20.413349
20.3 20.3 12904 12865 12694
Totodată, pe parcursul anului 2016, au fost înregistrați 20.2
primar, cu diferite maladii (caz nou înregistrat), 474 12000
215 copii cu vârsta 0‑17 ani 11 luni 29 zile, circa 46 %
10000
din copiii luați primar în evidență medicală fiind cei 18.9
cu vârsta de până la 5 ani (220 107 copii). 18.6 18.7
8000
18.4 18.5
Printre cele mai frecvente maladii, înregistrate pri-
6000
mar, în anul 2016 în rândul copiilor cu vârsta de până
la 5 ani erau8:
4000
• bolile aparatului respirator 68,3 %;
• anemiile 8,14  %; 2000
• bolile infecțioase și parazitare 5,72 %;
0 17.0
• bolile aparatului digestiv 2,14 %;
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
• bolile sistemului nervos 1,9 %;
•
bolile endocrine 1,63 
%.
Analiza structurii pe vârste a tuturor copiilor cu diza-
Dizabilitatea, de asemenea, reprezintă o problemă în
bilitate pentru anul 2016 denotă că, circa 5.54 % copii
rândul copiilor: conform datelor Centrului Național de
din cei ce dețin grad de dizabilitate, sunt copiii cu vâr-
Management în Sănătate, la 01.01.2017, în suprave-
sta de la 0 până la 3 ani, iar în intervalul de vârstă de la
ghere medicală se aflau circa 12600 copii cu dizabi-
3 până la 7 ani ponderea copiilor cu dizabilitate este
lități, cu vârsta cuprinsă între 0‑17 ani 11 luni 29 zile.
de 3 ori mai mare (18,26 %). Acest fapt sugerează un
nivel scăzut de identificare a riscurilor pentru dezvol-
tare în rândul copiilor până la vârsta de 3 ani, respec-
7 Centrul Național de Management în Sănătate,
tiv și intervenții de evaluare și diagnostic tardive, în
Anuar statistic al sistemului de sănătate din Moldova, 2015
vederea includerii în programe specializate de trata-
8 Centrul Național de Management în Sănătate, Raport statistic nr.
31‑săn „Privind asistența medicală acordată copiilor”, anul 2016 ment și recuperare (Figura nr. 4.1.2).
12
Figura 4.1.2. Dizabilitatea copiilor conform vîrstei, Astfel, în anul 2016, au fost înregistrați primar 1661
anul 2016
copii cu dizabilitate cu vârsta cuprinsă între 0 și 18
0-3 ani, 5.54% ani, dintre care: 475 copii cu vârsta de la 0 până la 3
ani; 438 copii – de la 3 până la 7 ani; 616 copii – de la
7 până la 16 ani și 132 copii de la 16 până la 17 ani.
16-17 ani, 
16.63%
3-7 ani, 
18.26%
În structura nozologică a dizabilității primare în rân-
dul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani pri-
mează malformațiile congenitale (398 cazuri sau
23,9 %), urmate de tulburările mentale (377 cazuri
sau 22,7 %), bolile sistemului nervos (211 cazuri sau
7-16 ani, 59.57% 12,7 %), bolile sistemului osteoarticular (93 cazuri sau
5,6 %), bolile urechii și ochiului (cu, respectiv, 54 cazuri
și 50 cazuri, sau câte circa 3 %) (Tabelul nr. 1).
Rezultatele analizei datelor cu privire la vârsta copii-
21.0
Conform datelor Biroului Național de Statistică, în lor la care a fost stabilit primar gradul de dizabilitate
20.5 anul 2016, s-a înregistrat o creștere nesemnificativă pe parcursul anului 2016 arată că aproximativ 55 %
a dizabilității primare (caz nou înregistrat) în rândul sunt copii cu vârsta cuprinsă între 0‑7 ani, iar la circa
copiilor (Figura nr. 4.1.3) . 9
jumătate dintre ei (26,3 %) dizabilitatea a fost stabi-
20.0
Figura 4.1.3. Dizabilitatea primară la persoane în lită la vârsta de la 3 la 7 ani. Totodată, constatăm rata
19.5 vârstă de 0-17 ani 11 luni 29 zile, la 1000 locuitori înaltă a stabilirii dizabilității primare în rândul copiilor
de vârsta respectivă, 2012-2015
cu vârsta între 7‑16 ani (37,1 %) (Tabelul nr. 1).
19.0 1800 3
1661 Astfel, în cazul malformațiilor congenitale, care sunt
1580
1600 1528 1533 situate pe primul loc în structura nozologică a dizabi-
2.5 lității primare, în 43 % cazuri dizabilitatea a fost stabi-
1400 1317
2.4 lită după vârsta de 3 ani. Aceiași situație se regăsește
18.0
2.3
1200
2.2
2 și în cazul stabilirii dizabilității primare cauzate de
2.1
17.5 bolile sistemului nervos – în 47 %. Stabilirea dizabilită-
1000
1.8 ții după vârsta de 3 ani în cazul acestor maladii severe
1.5
indică o întârziere majoră în identificarea și oferirea
800
asistenței necesare acestui grup de copii.
 
600 1
Aceleași statistici relevă că, în cazul tulburărilor men-
400 tale, copiilor li se stabilește dizabilitatea primară doar
0.5
după vârsta de 3 ani: la vârsta preșcolară (3‑7 ani) și
200
școlară (7‑16 ani), respectiv, în 35 % și 50 % cazuri.
0 0
Prin urmare, diagnosticarea problemelor mintale și
2012
2014
2015
2016
2013*
intelectuale ale copilului este tardivă, sugerând că
Copii cu dizabilitate primară(c/abs) La 1000 copii
copilul cu diverse tulburări mintale este identificat
primar doar atunci când acesta accesează servicii /
instituții de educație, astfel ratându-se perioadele
9 Raportul cu privire la rezultatele activității Consiliului Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru anul 2016, senzitive pentru stimulare și reabilitare.
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei / Consiliul Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă
13
 Tabelul nr.1. Dizabilitatea în rândul copiilor 0-18 ani, caz nou (cifre absolute, %)
4.2. CADRUL LEGAL PRIVIND obligativitatea de a asigura tuturor copiilor, fără
inclusiv
rural
inclusiv PROTECȚIA COPIILOR MICI, deosebire, dreptul la educație, inclusiv la educa-

INCLUSIV CU DIZABILITĂȚI ție primară.

0-2 ani 3-6 ani 7-15 ani 16-17 ani
Total
11 luni 11 luni 11 luni 11 luni
Un moment crucial care a contribuit la dezvolta-
abs. 29 zile 29 zile 29 zile 29 zile 4.2.1. CADRUL LEGAL rea politicilor internaţionale în domeniul protecției
INTERNAȚIONAL PRIVIND drepturilor copilului l-a constituit declararea anu-
abs. abs. abs. abs.
PROTECȚIA COPIILOR MICI, lui 1979 drept An Internaţional al copilului / The
Bolile infecțioase și parazitare 26 20 7 5 12 2 INCLUSIV CU DIZABILITĂȚI International Year of the Child, acest lucru con-
Malformații congenitale 398 256 227 76 80 15 Mai multe instrumente juridice, norme şi standarde stituind şi un prim semnal de alarmă privind riscu-
Tulburări mentale 377 239 22 132 190 33 europene şi internaţionale în domeniul drepturilor rile copilăriei, dar şi un imbold pentru schimbare.
omului, precum şi angajamente politice relevante în Pornind din acest moment, cercetările, studiile, con-
Bolile sistemului nervos 211 127 91 50 55 15
domeniul promovării şi protecţiei drepturilor copi- ferinţele, seminariile, organizarea de asociaţii cu
Bolile sistemului osteo-articular 93 60 10 21 50 12 scopul sprijinirii copilăriei, inclusiv a copilăriei mici,
lului conțin stipulări privind necesitatea și impor-
Tumori 89 54 20 22 39 8 tanța promovării Intervenției Timpurii. au constituit direcţii prioritare, plasând copilul în
centrul preocupărilor statelor.
Bolile endocrine, nutriție și metabolism 86 31 15 17 42 12 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului /
Leziuni traumatice 78 63 13 13 39 13 Universal Declaration of Human Rights (1948) Convenția ONU privind drepturile copilului /
a proclamat necesitatea respectării drepturilor şi UNCRC (1989)13 recunoaște importanța și necesi-
Bolile urechii 54 26 12 17 24 1
libertăţilor fundamentale ale omului, formulând o tatea intervenției timpurii, oferind un set complet
Bolile aparatului genito-urinar 51 32 18 14 16 3 de standarde obligatorii, care asigură o bază solidă
listă concretă a acestora, cum ar fi: dreptul persoanei
Bolile ochiului 50 29 6 16 21 7 la libertate, la viaţă, sănătate, securitate, la educa- pentru respectarea dreptului copiilor mici, inclusiv
ţie etc., precum şi obligaţiile statului şi ale societăţii cu dizabilități, la intervenția timpurie. Aceste stan-
Bolile aparatului respirator 50 28 4 25 17 4
privind asigurarea acestor drepturi fundamentale darte sunt reflectate în art. 2, 3, 4, 6, 18 alin. (2), 24
Bolile aparatului digestiv 41 18 19 9 12 1
diferitor categorii de persoane, inclusiv a dreptului alin. (3), 43‑45 etc. Art. 18 stipulează obligativitatea
Bolile sîngelui 29 17 1 13 11 4 mamei și a copilului la ocrotire deosebită.11 statelor părţi de a depune eforturi pentru asigura-

Bolile aparatului circulator 19 12 9 5 4 1

Bolile pielii 9 6
1661
TOTAL
(100,0%)
Analiza datelor statistice, conform mediului de reșe-
dință, pe țară, constată că 61,3 % (1018 copii) din
copiii cu dizabilități (caz nou) au fost cei din mediul
rural, unde serviciile necesare pentru reabilitarea
acestora sunt mai puțin disponibile, iar programele
specializate de intervenție nu sunt dezvoltate sau
lipsesc în totalitate.
rea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii
Pactul internațional cu privire la drepturile eco‑
părinţi au responsabilităţi comune pentru creşterea
1 3 4 1 nomice, sociale şi culturale /  The International
şi dezvoltarea copilului. Articolul 23 al Convenţiei
Covenant on Economic, Social and Cultural
1018 475 438 616 132 se referă expres la protecția copiilor cu dizabilităţi,
(61,3%) (28,6%) (26,3%) (37,1%) (8,0%) Rights (1966) 12 obligă statele părți să ia toate măsu-
declarând dreptul acestora de a se bucura de o
rile necesare pentru a asigura scăderea mortalită-
viaţă plină şi decentă, în condiţii care să le garan-
ţii noilor născuţi şi a mortalităţii infantile, precum
Distribuția, conform gradului de dizabilitate a copiilor teze demnitatea, să le favorizeze autonomia şi să
şi dezvoltarea sănătoasă a copilului; îmbunătăţi-
arată că 36,7 % din copii prezintă dizabilitate severă, le faciliteze participarea activă la viaţa comunităţii.
3,2 % – dizabilitate accentuată și medie – 20,2 %.10. rea tuturor aspectelor igienei mediului şi ale igie-
Toate drepturile acestor copii trebuie realizate într-o
nei industriale; profilaxia şi tratamentul maladiilor
manieră care să conducă la o integrare socială şi o
Situația reflectă intervenții întârziate atât în identifi- epidemice, endemice, profesionale şi a altora, pre-
dezvoltare individuală cât se poate de completă.
carea copiilor cu tulburări de dezvoltare, cât și în apli- cum şi lupta împotriva acestor maladii; crearea de
carea programelor de abilitare / reabilitare, absolut condiţii care să asigure tuturor persoanelor servi- După aprobarea Convenției ONU privind drepturile
necesare pentru diminuarea progresării maladiilor copilului, au fost adoptate, la nivel internațional,
cii medicale şi un ajutor medical în caz de boală.
și prevenirea dizabilității în rândul copiilor. un șir de documente care au precizat impor-
Totodată, acest document reconfirmă încă odată
tanța asigurării și respectării drepturilor copilului,
10 Raportul cu privire la rezultatele activității Consiliului Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru anul 2016, 11 http://www. un. org / en / documents / udhr
Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei / Consiliul Național pentru 12 http://lex. justice. md / index.
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă php?action=view&view=doc&lang=1&id=356369 13 https://www. unicef. org / moldova / CRC_RO. pdf

14 15
 reglementând standarde prin care toate Statele
Părți pot orienta dezvoltarea programelor, servi-
ciilor și cadrului normativ național, inclusiv privind
intervenția timpurie.
Conferința Mondială privind Educația pentru
Toți, Jomtien, Thailanda / World Conference on
Education for All, Jomtien, Thailand (1990)14 vine
să reitereze încă o dată importanța îngrijirii și edu-
cației timpurii. Articolul 5 al Declarației, semnate
în cadrul evenimentului, stipulează: „…învățarea
începe la naștere. Acest lucru necesită îngrijire tim-
purie și educaţie inițială. Acestea pot fi furnizate
prin aranjamente care implică familii, comunități
sau instituții, după caz”.
Regulile Standard privind Egalizarea Șanselor
pentru Persoanele cu Dizabilități / Standard
Rules on Equal Opportunities for Persons with
Disabilities (1993) 15 au inclus un proces complex
de prevenire și profilaxie a dizabilității, inclusiv cu
mențiuni privind sugarii și copiii mici. Regulile sta-
bilesc responsabilități Statelor părți în ceea ce pri-
vește asigurarea pentru persoanele cu dizabilități,
inclusiv copii, a serviciilor de diagnostic, abilitare /
reabilitare, conform necesităților acestora. La fel,
se menționează necesitatea oferirii de asistență /
consultanță / instruire corespunzătoare părinților,
pentru a-i abilita în procesul de îngrijire a copiilor.
Declaraţia, adoptată în cadrul Sesiunii speciale
a ONU, dedicate copiilor / UNGASS (mai, 2002) a 16
trasat un set de măsuri pentru deceniul 2000‑2010,
și anume – Planul de acţiune „O lume demnă pen-
tru copii” care prevedea obţinerea unor rezultate
pozitive în domeniul protecţiei copiilor, printre care:
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea mor-
talităţii infantile şi a malnutriţiei, scăderea cu 20 %
până în 2005 şi cu 50 % până în 2010 a numărului
de nou-născuţi infectaţi cu HIV etc.
14 http://dcalin. fr / internat / declaration_jomtien. html
15 http://www. ohchr. org / EN / ProfessionalInterest / Pages /
PersonsWithDisabilities. aspx
16 http://www. consilium. europa. eu / uedocs / cmsUpload / 16031. ro07.
pdf )
16
Cadrul de acțiune Dakar Educație pentru Toți /
The Dakar Framework for Education for All (EFA)
(2000) stipulează prin obiectivul 1:”…extinderea și
17
îmbunătățirea îngrijirii și educației în copilăria tim-
purie, în special pentru cei mai vulnerabili și defavo-
rizați copii”, reafirmând că, investiția în intervenția
timpurie reprezintă baza critică pentru pregătirea
școlară și realizarea succesului copilului.
Comentariul general nr. 7 al Comitetului ONU
pentru Drepturile Copilului, Drepturi de imple‑
mentare în copilăria timpurie (2006)18 conține un
alineat care are o relevanță deosebită pentru drep-
tul la intervenție timpurie: „Copilăria timpurie este
perioada în care dizabilitățile sunt, de obicei, iden-
tificate și impactul asupra bunăstării și dezvoltării
copiilor este recunoscut. Copiii mici nu ar trebui
niciodată să fie instituționalizați numai pe motive de
dizabilitate. Este o prioritate să se asigure că aceștia
au șanse egale de a participa pe deplin la educație
și la viața comunității, inclusiv prin eliminarea barie-
relor care împiedică realizarea drepturilor lor. Copiii
mici cu dizabilități au dreptul la asistență speciali-
zată adecvată, inclusiv asistență pentru părinții lor
(sau pentru alți îngrijitori). Copiii cu dizabilități tre-
buie tratați în permanență cu demnitate și în modul
care încurajează încrederea lor în sine (Comitetul
pentru Drepturile Copilului, paragraful 36 (d).
Convenţia ONU privind drepturile persoane‑
lor cu dizabilităţi (2007)19 asigură respectarea de
către Statele părți a angajamentului de a furniza
persoanelor, inclusiv copiilor cu dizabilități, servicii
de sănătate specifice, inclusiv servicii adecvate de
diagnosticare şi de intervenţie timpurie şi servicii
menite să prevină riscul apariţiei altor dizabilităţi,
inclusiv în rândul copiilor. Convenția include, de ase-
menea, standarde prin care toate Statele părți își
pot orienta dezvoltarea programelor, serviciilor și
17 http://www. unesco. org / en / efa / the-efa-movement / dakar-2000 /
18 http://www2. ohchr. org / english / bodies / crc / docs /
AdvanceVersions / GeneralComment7Rev1. pdf
19 http://onphr. ro / conventia-privind-drepturile-persoanelor-cu-
dizabilitati /
legilor naționale privind intervenția timpurie. Art.
25 al Convenției prevede:”…Statele părți recunosc
faptul că persoanele cu dizabilități au dreptul să
se bucure de cea mai bună stare de sănătate, fără
discriminare pe criterii de dizabilitate. Statele Părți
vor lua toate măsurile adecvate pentru a asigura
accesul persoanelor cu dizabilități la serviciile de
sănătate, care acordă atenție problemelor speci-
fice de gen, inclusiv refacerea stării de sănătate. În
special, Statele părți vor”…furniza acele servicii de
sănătate specifice, necesare persoanelor cu dizabi-
lități, inclusiv servicii adecvate de diagnosticare și
de intervenție timpurie și servicii, menite să prevină
riscul apariției altor dizabilități, inclusiv în rândul copi‑
ilor și persoanelor vârstnice.” La art. 26 alin. (1) lit.
(b) se menționează că aceste servicii încep „cât mai
curând posibil și se bazează pe evaluarea multidisci‑
plinară a nevoilor și punctelor forte ale indivizilor”.
Planul de Acţiune al Consiliului Europei pentru
persoanele cu dizabilităţi 2006‑2015 / Council of
Europe Action Plan for People with Disabilities
2006‑2015 stipulează dreptul persoanelor cu
20
dizabilități, inclusiv al copiilor, la accesul echitabil
la servicii şi facilităţi de sănătate de calitate, la un
cost rezonabil şi cât mai aproape posibil de comu-
nităţile în care acestea locuiesc, inclusiv la servicii
de diagnosticare şi intervenţie timpurie, la măsuri
pentru prevenirea riscului apariţiei dizabilităţii.
Agenda UE privind drepturile copilului / EU
Agenda for the rights of the child, adoptată de
Comisia Europeană (2011)21 a reafirmat angajamen-
tul ferm al tuturor instituțiilor UE și al tuturor statelor
membre ale UE de a promova, proteja și îndeplini
drepturile copilului în toate politicile UE relevante,
subliniind că în Uniunea Europeană angajamentul
față de drepturile copilului necesită o abordare coe-
rentă în toate acțiunile relevante ale UE, având în
vedere „perspectiva drepturilor copilului”, inclusiv
prin abordare timpurie.
20 http://eur-lex. europa. eu /
21 ec. europa. eu / social / BlobServlet?docId=15133&langId
Recomandarea Comitetului de Miniștri către
Statele Membre privind drepturile copiilor și ser‑
viciile sociale prietenoase (în beneficiul) copii‑
lor și al familiilor (CM / Rec (2011) 12)22 stipulează,
printre altele, că”…oferta de servicii sociale pentru
copii și familii, cu scopul de a proteja copiii vulne-
rabili trebuie, inter alia, să respecte următoarele
principii: prevenirea și intervenția timpurie; parte-
neriatul cu părinții în interesul copilului; evaluarea
amănunțită a nevoilor individuale ale copilului cu
privire la factorii de protecție, dar și la factorii de
risc în mediul social al copilului; prevenirea re-vic-
timizării copilului…”.
Pachetul de Investiții Sociale / Social Investment
Package, adoptat de Comisia Europeană (2013)23
prevede un șir de activități vizând asigurarea de
către Statele Părți a bunăstării sociale, subliniind
că”…intervenția și prevenirea timpurie sunt esen-
țiale pentru dezvoltarea unor politici mai eficace
și mai eficiente, deoarece cheltuielile publice, care
se adresează consecințelor sărăciei și excluziunii
sociale a copilului, tind să fie mai mari decât cele
necesare intervenției la o vârstă fragedă.” Comisia
recomandă asumarea de către Statele părți a unor
acțiuni menite să asigure bunăstarea copilului,
inclusiv a copilului mic, prin: îmbunătățirea acce-
sului la serviciile educaționale și de îngrijire precoce
accesibile din copilărie; îmbunătățirea accesului la
servicii de calitate, care sunt esențiale pentru rezul-
tatele copiilor; accesul la educația și îngrijirea copi-
ilor de vârstă fragedă, inclusiv pentru copii sub 3
ani etc.
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă
(2015)24 stabilește un cadru global pentru realiza-
rea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Obiectivul
3 – Sănătate bună și bunăstare – stabilește
22 http://www. msmps. gov. md / ro / content / politici-de-protectie-
familiei-si-drepturilor-copilului
23 Prevention and early intervention services to address
children at risk of poverty http://www. ec. europa. eu / social /
BlobServlet?docId=15133&langId…
24 https://en. wikipedia. org / wiki / Sustainable_Development_
Goals#Goal_4:_Quality_Education
17
 angajamentul tuturor statelor de a asigura, până
în 2030: reducerea în continuare, la nivel global, a
mortalității materne, neonatale, infantile și a copi-
ilor cu vârsta sub 5 ani, asigurarea accesului uni-
versal la serviciile de îngrijire a sănătății sexuale și
reproductive, inclusiv pentru planificarea familială,
informare și educație, precum și integrarea sănătății
reproducerii în strategiile și programele naționale.
Obiectivul 4 – Educație de calitate, Ținta 2 – prevede
angajamentul tuturor statelor de a se asigura că”…
toate fetele și băieții au acces la dezvoltarea, îngri-
jirea și educația preșcolară timpurie, până în 2030”.
4.2.2. CADRUL LEGAL NAȚIONAL
PRIVIND PROTECȚIA COPIILOR
MICI, INCLUSIV CU DIZABILITĂȚI
În contextul reformării sistemului de protecţie a
copilului din Republica Moldova şi alinierii aces-
tuia la standardele şi documentele europene şi
internaţionale, în ultimii ani, în Republica Moldova
au fost înregistrate o serie de realizări importante,
astfel ca în prezent să existe un cadru normativ şi
instituţional dezvoltat la acest capitol. Problemele
vizând copiii mici, inclusiv cu dizabilități, se regă-
sesc într-un şir de documente strategice naționale,
legi și acte normative.
4.2.2.1. STRATEGII ȘI POLITICI
Strategia de dezvoltare a sistemului de sănă‑
tate în perioada 2008‑2017 și Planul de acţiuni
pentru implementarea Strategiei de dezvoltare
a sistemului de sănătate în perioada 2008‑2017
(HG nr. 1471 din 24.12.2007) promovează, prin 25
obiectivele sale, necesitatea de a consolida partene-
riatul intersectorial în luarea deciziilor de sănătate,
alinierea legislaţiei naţionale în domeniul sănătăţii
la standardele europene. Totodată, documentele
abordează necesitatea promovării asistenței medi-
cale integrate şi asigurării continuităţii serviciilor
25 http://lex. justice. md / md / 326615 /
18
medicale pentru soluţionarea problemelor de sănă-
tate ale populaţiei, îmbunătăţirea calităţii serviciilor
medicale şi creşterea nivelului de satisfacţie a paci-
enţilor, îmbunătăţirea sănătăţii mamei şi a copilu-
lui în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare
ale Mileniului, prevenirea mortalității infantile și a
copiilor cu vârsta sub 5 ani; implicarea comunită-
ţii în soluţionarea problemelor medico-sociale ale
familiilor vulnerabile cu copii etc.
Strategia privind incluziunea socială a persoa‑
nelor cu dizabilităţi pe anii 2010‑2013 (HG nr.
169 din 09 iulie 2010)26 a avut drept scop asigura-
rea creării şi funcţionării unui sistem consecvent de
protecţie a copiilor cu dizabilităţi, unul dintre obiec-
tive fiind dezvoltarea serviciilor de intervenție timpu‑
rie. Pentru prima dată acest document enunță lipsa
serviciilor medico-sociale de intervenţie timpurie
pentru prevenirea dizabilităţii, lipsa intervenţiei pre-
coce şi calitative în susţinerea familiei în care creşte
un copil cu dizabilităţi sau care prezintă un astfel
de risc și declară necesitatea dezvoltării acestora.
Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în
Republica Moldova pentru anii 2011‑2020 (HG nr.
523 din 11.07.2011)27 prevede necesitatea schim-
bării și adaptării continue a sistemului educaţional
naţional pentru a răspunde diversităţii copiilor şi
nevoilor ce decurg din aceasta, inclusiv prin dezvol-
tarea noilor tipuri de servicii, cum ar fi și serviciile
de identificare, evaluare precoce şi diagnosticare a
dezvoltării copiilor și cele de intervenţie timpurie.
Strategia pentru protecţia copilului pe anii
2014‑2020 (HG nr. 434 din 10.06.2014)28 – are ca
scop dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de
protecţie a familiilor şi copiilor în situaţie de risc,
bazându-se pe cele mai bune practici internaţionale
în domeniu. Primul obiectiv general al Strategiei,
focusat pe protecția copiilor sub 3 ani – asigurarea
26 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=336276&lang=1
27 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=339343&lang=1
28 http://lex. justice. md / md / 353459 /
condiţiilor necesare pentru creşterea şi educaţia
copiilor în mediu familial – trasează următoarele
direcții de activitate: prevenirea separării copilului
de familie; stoparea graduală a instituţionalizării
copiilor cu vârsta de 0‑3 ani; continuarea reformei
sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului; redu-
cerea efectelor negative ale migraţiei părinţilor asu-
pra copiilor rămaşi în ţară).
Planul de acţiuni pentru anii 2016‑2020 pri‑
vind implementarea Strategiei pentru protec‑
ţia copilului pe anii 2014‑2020 (HG nr. 835 din
04.07.2016)29 prevede dezvoltarea serviciilor, adre-
sate copilului mic, inclusiv cu dizabilități, și anume:
dezvoltarea serviciilor de plasament (APP) pen-
tru copii nou-născuţi, copii cu dizabilităţi, minore
gravide, mame minore cu risc de abandon al copi-
lului; dezvoltarea Serviciului social „Centrul de zi
pentru îngrijirea copiilor cu vârsta de 4 luni-1,5 (3)
ani”; dezvoltarea serviciilor de suport (evaluare,
reabilitare, asistenţă) pentru incluziunea copiilor
cu dizabilităţi de vârstă preşcolară; dezvoltarea pro-
gramelor de formare a deprinderilor parentale, care
urmează a fi implementate în domeniul asistenţei
sociale, educaţiei, sănătăţii; promovarea servicii-
lor de sprijin pentru părinţii, încadraţi în câmpul
muncii.
Strategia de dezvoltare a educației pentru
anii 2014‑2020 „Educaţia-2020” (HG nr. 944 din
14.11.2014) 30
de asemenea, reflectă un aspect
important în domeniul educației, cum ar fi accesul
scăzut la servicii de educație timpurie a copiilor de
vârstă mică și a copiilor cu dizabilități, inclusiv din
mediul rural, dintre categoriile de copii din familii
dezavantajate şi din cele cu venituri medii. Strategia
prevede diversificarea și asigurarea serviciilor de
educaţie timpurie în funcţie de nevoile locale.
29 http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&lang=1&id=365755
30 http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&lang=1&id=355494
Programul Național privind Incluziunea Socială a
Persoanelor cu Dizabilități pentru anii 2017‑2022
și Planul de acţiuni privind implementarea aces-
tuia (HG din 10.08.2017)31 reprezintă documente
de politici, care asigură continuarea reformelor ini-
țiate prin Strategia de incluziune socială a persoane‑
lor cu dizabilități pe anii 2010‑2013 și au drept scop
dezvoltarea unor servicii accesibile şi incluzive care
să răspundă necesităţilor reale ale persoanelor cu
dizabilităţi, inclusiv ale copiilor, și anume: asigura-
rea accesului copiilor cu dizabilități la serviciile de
intervenție timpurie; dezvoltarea și prestarea ser-
viciilor de intervenție timpurie la nivelul fiecărui
raion / municipiu etc.
4.2.2.2. REGLEMENTĂRI LEGALE CU
CARACTER GENERAL
Constituţia Republicii Moldova (adoptată la
29.07.1994)32 reglementează dreptul familiei și a
copilului la protecție, inclusiv prin garantarea drep-
tului la viaţă și integritate fizică și psihică, asigurarea
asistenţei și protecţiei sociale, protecţia mamelor,
copiilor, orfanilor și tinerilor, protecţia specială a
persoanelor cu dizabilităţi, garantarea dreptului la
asistenţă medicală și a dreptului de a locui într-un
mediu sigur.
Codul familiei (nr. 1316 din 26.10.2000)33 conține
o serie de prevederi privind drepturile copilului,
fără vreo deosebire între copiii fără și cu dizabili-
tăți (dreptul la abitaţie şi educaţie în familie, drep-
tul de a comunica cu părinții și rudele, dreptul de a
fi protejat, dreptul la exprimarea opiniei, dreptul la
identitate, drepturi patrimoniale etc.). Instituţiile de
stat sunt obligate, în toate deciziile adoptate refe-
ritoare la copii, să ţină cont de interesele acestora.
În diferite cazuri soluţionarea problemelor ce ţin
de copii se examinează în comun cu reprezentanți
31 www. gov. md / … / programul-national-de-incluziune-sociala-
persoanelor-cu-dizabilitati –
32 http://lex. justice. md / document_rom. php?id=44B9F30E:7AC17731
33 http://lex. justice. md / md / 286119 /
19
 ai organizaţiilor, activitatea cărora e legată de pro-
movarea drepturilor copiilor.
Legea privind drepturile copilului (nr. 338 din
15.12.1994) stipulează că toţi copiii sunt egali în
34
drepturi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, ori-
gine etnică, sex, limbă, religie, convingeri, avere sau
origine socială și declară ocrotirea de către stat şi
societate a copilului și familiei drept preocupare
politică, socială şi economică de prim ordin. Legea
prevede asigurarea sănătăţii fizice şi spirituale a
copilului, acordarea unei griji deosebite şi protec-
ţii sociale copiilor lipsiţi temporar sau permanent
de mediul familial sau care se află în alte condiţii
nefavorabile sau extreme. Statul garantează fiecă-
rui copil dreptul la un nivel de viaţă adecvat dez-
voltării sale fizice, intelectuale, spirituale şi sociale.
Statul întreprinde acţiuni în vederea acordării de
ajutor părinţilor, precum şi altor persoane respon-
sabile de educaţia şi dezvoltarea copiilor.
Legea ocrotirii sănătăţii (nr. 411 din 28.03.1995)35
prevede dreptul copilului la asigurarea sănătăţii,
fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, aparte-
nenţă socială şi religie, inclusiv dreptul la asistență
medicală de recuperare; asistenţa medicală pen-
tru femeia gravidă şi nou-născut; dreptul copiilor
de vârstă fragedă la asigurarea din partea statului
cu produse alimentare speciale, inclusiv gratuit, în
modul stabilit; dreptul copiilor cu dizabilități de a
beneficia de servicii specializate. Legea reglemen-
tează, de asemenea, obligativitatea pentru repre-
zentanţii legali de a prezenta copilul, la solicitarea
unităţilor medico-sanitare, pentru examinare medi-
cală şi aplicare a măsurilor de profilaxie. Legea stipu-
lează că controlul asupra asigurării sănătăţii copiilor
în creşe, grădiniţe, şcoli şi în alte instituţii pentru
copii este exercitat de unităţi medico-sanitare şi
de învățământ.
34 http://lex. justice. md / viewdoc. php?id=311654&
35 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=312823&lang=1
20
Legea asistenţei sociale (nr. 547 din 25.12.2003)36
reglmentează diversificarea și dezvoltarea reţelei
de servicii sociale, inclusiv destinate copiilor și fami-
liilor: copiii și tinerii, ale căror sănătate, dezvoltare
și integritate fizică, psihică sau morală sunt preju-
diciate în mediul în care locuiesc; familii care nu
își îndeplinesc în mod corespunzător obligaţiile
privind îngrijirea, întreţinerea și educarea copii-
lor; familii fără venituri sau cu venituri mici; familii
afectate de violenţa intrafamilială; familii cu trei și
mai mulţi copii; familii monoparentale cu copii; alte
persoane sau familii aflate în dificultate.
Legea privind incluziunea socială a persoanelor
cu dizabilități (nr. 60 din 30.03.2012) stabileşte
37
dreptul la recuperarea medicală şi socială a persoa-
nelor cu dizabilităţi, inclusiv măsuri ce ţin de pre-
venirea dizabilităţii, intervenţie timpurie, program
individual de reabilitare şi incluziune socială. Legea
definește, pentru prima dată, noțiunea de „interven‑
ţie timpurie (pentru copii)”, definind-o drept „proces
de anticipare, identificare şi întreprindere a măsu-
rilor eficiente pentru copil şi familie în scop de a
minimaliza impactul şi consecinţele potenţial nega-
tive ale stării patologice a copilului şi de a contribui
substanţial la sănătatea şi dezvoltarea acestuia”. Art.
44 al legii reglementează activitatea serviciilor de
intervenție timpurie, stipulând:
”(1) Serviciile de intervenţie timpurie sunt servi-
cii medico-sociale oferite copiilor în vederea
dezvoltării fizice, inclusiv a vederii şi auzului,
dezvoltării cognitive, dezvoltării comunicării,
dezvoltării sociale, dezvoltării psiho-emoţionale
şi a celei adaptive.
(2) Serviciile de intervenţie timpurie sunt oferite
de instituţiile medico-sanitare şi de organizaţi-
ile specializate în domeniul prestării serviciilor
medico-sociale, indiferent de tipul de proprie-
tate şi forma juridică de organizare, care acti-
vează în conformitate cu legislaţia.
36 http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&id=312847
37 http://lex. justice. md / md / 344149 /
(3) Serviciile de intervenţie timpurie se realizează
de către un personal calificat, în volum maximal
adaptat nevoilor copilului, într-un mediu familial
şi comunitar firesc.
(4) Finanţarea serviciilor de intervenţie timpurie se
asigură din mijloacele fondurilor asigurării obli-
gatorii de asistenţă medicală sau, după caz, din
granturi, donaţii şi alte surse conform legislaţiei
în vigoare.
(5) Regulamentul-cadru de activitate şi standardele
minime de calitate ale serviciilor de intervenţie
timpurie se aprobă de către Guvern.”
Legea privind protecţia specială a copiilor aflaţi
în situaţie de risc și a copiilor separaţi de părinţi
(în vigoare de la 01 ianuarie 2014) stabileşte pro-
38
cedurile de identificare, evaluare, asistenţă, referire,
monitorizare şi evidenţă a copiilor aflaţi în situaţie
de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, precum şi
autoritățile şi structurile responsabile de aplicarea
procedurilor respective. Legea stipulează dreptul
tuturor copiilor la protecţie din partea statului, fără
nici o discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex,
limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, de
cetăţenie, apartenenţa etnică sau originea socială,
de statutul obţinut prin naştere, de situaţia mate-
rială, de gradul şi tipul de dizabilitate, de aspectele
specifice de creştere şi educaţie a copiilor, a părin-
ţilor lor ori a altor reprezentanți legali ai acestora,
de locul aflării lor (familie, instituţie educaţională,
serviciu social, instituţie medicală, comunitate etc.).
Codul Educaţiei al Republicii Moldova (HG nr. 152
din 17 aprilie 2014)39 reglementează serviciiile de
educație timpurie pentru copiii cu vârsta cuprinsă
între 0 şi 6 (7) ani, precum și ciclurile de educație
timpurie: educaţia antepreşcolară – pentru copiii
cu vârsta de la 0 la 3 ani; învățământul preşcolar –
pentru copiii cu vârsta de la 3 la 6 (7) ani. Legea
stipulează tipurile de instituții de educație timpu-
rie – creşe, grădiniţe, centre comunitare de educaţie
38 http://lex. justice. md / md / 348972 /
39 http://lex. justice. md / md / 355156 /
timpurie sau alte instituţii, care prestează servicii în
conformitate cu standardele educaţionale de stat.
Instrucţiunile privind mecanismul intersecto‑
rial de cooperare pentru identificarea, evalua‑
rea, referirea, asistenţa și monitorizarea copiilor
victime și potenţiale victime ale violenţei, negli‑
jării, exploatării și traficului. (HG nr. 270 din
08.04.2014)40 stabilesc mecanismul de cooperare
și responsabilităţile autorităților publice centrale și
locale, ale structurilor, instituţiilor și serviciilor din
cadrul sau subordonate acestora, care activează
în domeniile asistenţei sociale, educaţiei, ocrotirii
sănătăţii, juridic, în procesul de identificare, evalu-
are, referire, asistență și monitorizare intersectorială
a cazurilor de violență, neglijare, exploatare, trafic
de copii, precum și de prevenire a acestor fenomene
prin intermediul serviciilor de asistență socială, edu-
cație, de ordine publică și medicale.
4.2.2.3. REGLEMENTĂRI LEGALE
PRIVIND PRESTAŢIILE, ALTE
GARANȚII PENTRU COPILUL MIC,
INCLUSIV CU DISABILITĂȚI
Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie
de asistenţă medicală (nr. 1585 din 27.02.1998)41
Guvernul are calitatea de asigurat pentru copii;
persoane cu dizabilități; persoane, care îngrijesc la
domiciliu un copil cu dizabilități cu severitatea I sau
o persoană imobilizată cu dizabilități din copilărie
de gradul I şi alte persoane defavorizate.
Legea privind sistemul public de pensii (nr.
156‑XIV din 14.10.1998)42 stabileşte cadrul legal de
asigurare a persoanelor la pensii, inclusiv copiilor
cu vârsta sub 18 ani, la pensie de dizabilitate și la
pensie de urmaș.
Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru
unele categorii de cetăţeni (nr. 499‑XIV din 14 iulie
40 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=352587&lang=1
41 http://lex. justice. md / md / 311622 /
42 http://lex. justice. md / md / 313291 /
21
 1999)43 reglementează dreptul la alocaţii pentru
copiii cu dizabilităţi severe, accentuate şi medii în
vârstă de până la 18 ani, precum și pentru copiii care
au pierdut întreţinătorul.
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu
privire la indemnizaţiile, adresate familiilor cu
copii (nr. 1478 din 15.11.2002)44 stabilește dreptul
familiilor cu copii mici la îndemnizații din partea
statului: îndemnizaţie unică la naşterea copilului;
indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului până
la împlinirea vârstei de 3 ani – în cazul persoane-
lor asigurate şi indemnizaţie lunară pentru îngri-
jirea copilului până la împlinirea vârstei de 1,5 / 2
ani – în cazul persoanelor neasigurate; indemniza-
ție lunară de suport pentru creșterea până la vâr-
sta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai mulți copii
născuți dintr-o singură sarcină, persoanelor asigu-
rate și neasigurate.
Legea privind indemnizaţiile pentru incapa‑
citate temporară de muncă şi alte prestaţii de
asigurări sociale (nr. 289‑XV din 22 iulie 2004)
stabilește dreptul la prestaţii de asigurări sociale a
asiguraților, care au în îngrijire copii mici: indemni-
zaţie de maternitate, indemnizaţie pentru creşte-
rea copilului în perioada aflării în concediu pentru
îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3
ani, indemnizație pentru îngriirea copilului bolnav
în vârstă de până la 10 ani, iar în cazul copilului care
suferă de maladie oncologică şi al copilului cu diza-
bilitate pentru afecţiuni intercurente – până la împli-
nirea vârstei de 18 ani.
Legea cu privire la ajutorul social (nr. 133‑XVI din
13 iunie 2008) reglementează dreptul la asigura-
46
rea unui venit lunar minim garantat, prin acordarea
ajutorului social, stabilit în conformitate cu evalua-
rea venitului global mediu lunar al familiei şi nece-
43 http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&lang=1&id=311676
44 http://lex. justice. md / document_rom. php?id=FA845B95: C0C94885
45 http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&id=313082
46 http://lex. justice. md / viewdoc. php?id=329197&lang=1
22
sitatea de asistenţă socială, familiilor defavorizate,
inclusiv familiilor care întrunesc următoarea condi-
ție:”…se află în perioada dintre săptămâna a 30‑a de
sarcină şi săptămâna a 12‑a după naştere în cazul
în care copilul se naşte mort sau moare în perioada
concediului postnatal, ori îngrijeşte un copil până
la vârsta de 3 ani”.
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu pri‑
vire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente
vulnerabile (nr. 198 din 16 aprilie 1993)47 stipulează
eliberarea gratuită a medicamentelor pentru copiii
de până la 3 ani; invalizii din copilărie până la vârsta
de 16 ani; protezarea audividă şi fonetică pe gratis a
copiilor până la vârsta de 16 ani, copiilor din casele
de copii; protezarea ortopedică şi asigurarea cu arti-
cole de uz medical pe gratis a copiilor până la vârsta
de 16 ani, a invalizilor din copilărie şi a copiilor din
casele de copii şi din internatele de invalizi.
Regulamentul cu privire la modul de asigurare a
unor categorii de cetăţeni cu mijloace ajutătoare
45
tehnice (HG nr. 567 din 26 iulie 2011) stabilește
48
procedurile de asigurare, în mod gratuit, a copiilor
cu dizabilităţi şi copiilor cu probleme ale aparatului
locomotor în vârsta de până la 18 ani, cu mijloace
ajutătoare tehnice, inclusiv încălţăminte ortope-
dică complicată, specială şi pe proteze, proteze ale
membrelor superioare şi inferioare, fotolii rulante
fără motor şi diferite mijloace ajutătoare de mers
manipulate cu ambele braţe.
Legea privind incluziunea socială a persoanelor
cu dizabilități (nr. 60 din 30.03.2012)49 statuează
dreptul persoanelor cu dizabilităţi severe şi accen-
tuate, inclusiv dreptul copiilor cu dizabilităţi şi înso-
ţitorilor acestora de a beneficia de compensaţii în
transportul comun urban, suburban şi interurban.
47 http://lex. justice. md / md / 295936 /
48 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=339650&lang=1
49 http://lex. justice. md / md / 344149 /
4.2.2.4. REGLEMENTĂRI LEGALE
PRIVIND PROCEDURI ȘI SERVICII,
ADRESATE COPILULUI MIC,
INCLUSIV CU DISABILITĂȚI
În ultimele 2 decenii a fost elaborat, în scopul asigu-
rării calităţii serviciilor, adresate familiilor cu copii,
cadrul normativ pentru asigurarea funcţionalităţii
diverselor servicii.
Legea privind administraţia publică locală (nr.
436‑XVI din 28.12.2006)50 reglementează dreptul
consiliilor raionale de a decide, în condiţiile legii
şi în limitele competenţei sale, organizarea servi-
ciilor publice de interes raional şi / sau regional şi
de a aproba tarifele la serviciile cu plată prestate
de acestea; aprobarea de programe de dezvoltare
a serviciilor sociale, conform necesităţilor raionu-
lui şi identificarea surselor financiare necesare etc.
Legea privind descentralizarea administrativă
(nr. 435‑XVI din 28 decembrie 2006)51 stabileşte pen-
tru autoritățile publice locale de nivelul al doilea
domenii proprii de activitate: j) administrarea uni-
tăţilor de asistenţă socială de interes raional; k) dez-
voltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare
pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea
calităţii serviciilor sociale etc.
Legea cu privire la serviciile sociale (nr. 123 din
18.06.2010)52 stabilește cadrul general de creare și
funcţionare a sistemului integrat de servicii soci-
ale, cu determinarea sarcinilor și responsabilităţi-
lor autorităților administraţiei publice centrale și
locale, ale altor persoane juridice și fizice, abilitate
cu asigurarea și prestarea serviciilor sociale, precum
și protecţia drepturilor beneficiarilor de servicii soci-
ale. Totodată, legea prevede procedura de acordare
a serviciilor sociale și inspecţia serviciilor sociale.
50 http://lex. justice. md / document_rom. php?id=C8E304A4:037190E8
51 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=321387&lang=1
52 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=335808&lang=1
Standartele minime de calitate pentru serviciile
sociale, prestate în centrele de plasament pentru
copii cu dizabilităţi (HG nr. 823 din 04.07.2008)53
reglementează activitatea de prestare, în regim de
plasament temporar, a serviciilor de recuperare, rea-
bilitare și (re) integrare socială şi familială copiilor
cu dizabilități de la naştere până la 18 ani, care, din
cauza limitărilor de ordin senzorial (auz, vedere),
fizic / locomotor, mintal / de intelect, psihic şi de
comportament, au nevoie de îngrijire şi suport spe-
cial din partea familiei, comunităţii.
Standardele minime de calitate pentru servici‑
ile sociale, prestate în centrele de zi pentru copii
cu dizabilităţi (HG nr. 824 din 04.07.2008)54 regle-
mentează prestarea serviciilor în regim de zi pentru
recuperarea / reabilitarea copiilor cu dizabilități de la
naştere până la 18 ani în vederea (re) integrării soci-
ale, precum şi în scopul prevenirii separării copiilor
de mediul familial și excluziunii sociale a acestora.
Standardele minime de calitate privind serviciile
sociale, prestate în cadrul centrelor maternale
(HG nr. 1019 din 02.09.2008)55 prevăd oferirea de
servicii de protecţie a cuplului mamă-copil în scopul
prevenirii abandonului copilului și asigurării formă-
rii, menţinerii şi consolidării legăturilor familiale prin
oferirea unui mediu suportiv cuplului mamă-copil
aflat în dificultate, dezvoltarea abilităţilor parentale
ale mamei, precum şi medierea relaţiilor cu familia
extinsă în vederea (re) integrării în mediul familial.
Regulamentul privind mecanismul de colabo‑
rare intersectorială în domeniul medico-social,
în vederea prevenirii şi reducerii ratei morta‑
lităţii materne, infantile şi a copiilor cu vârsta
de până la 5 ani la domiciliu (HG nr. 1182 din
22.12.2010)56 reglementează rolul structurilor de
stat şi al instituţiilor subordonate acestora în soluţi-
53 http://lex. justice. md / md / 328489 /
54 http://lex. justice. md / md / 328490 /
55 http://lex. justice. md / md / 329066 /
56 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=337205&lang=1
23
 onarea problemelor ce ţin de domeniul vizat, moda-
lităţile de identificare, evaluare, referire, soluţionare
şi monitorizare a cazurilor familiilor cu copii cu vâr-
sta de până la 5 ani în situaţie de risc şi a femeilor
de vârstă reproductivă în situaţie de risc.
Regulamentul-cadru privind organizarea şi
funcţionarea Serviciului social „Echipă Mobilă”
şi Standardele minime de calitate (HG nr. 722
din 22.09.2011)57 conțin reglementări cu privire la
organizarea și funcționarea serviciului. Scopul ser-
viciului este oferirea de asistenţă socială şi suport
la domiciliul beneficiarilor, în baza nevoilor iden-
tificate ale acestora, precum şi consiliere şi suport
persoanelor implicate în procesul de incluziune a
acestora; beneficiarii serviciului sunt persoane cu
dizabilităţi (în special copii cu dizabilităţi), selectate
în conformitate cu criteriile de admitere a benefici-
arilor la servicii prestate în cadrul Serviciului; echipa
multidisciplinară de specialişti este cea care pre-
stează servicii beneficiarilor.
Regulamentul-cadru privind organizarea şi func‑
ţionarea Serviciului social „Asistenţă personală”
şi Standardele minime de calitate (HG 314 din
23.05.2012) stabilesc modul de oferire a asistenţei
58
şi îngrijirii copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi severe,
în vederea favorizării independenţei şi integrării lor
în societate. Asistența beneficiarului este realizată
de către asistentul personal, în conformitate cu pla-
nul individual de asistență.
Regulamentul-cadru privind organizarea şi
funcţionarea Serviciului social „Respiro” şi
Standardele minime de calitate (HG nr. 413 din
14.06.2012)59 prevăd oferirea de asistenţă socială,
suport, îngrijire şi supraveghere timp de 24 de ore
din 24, în cadrul unor centre specializate sau altor
tipuri de servicii sociale, persoanelor cu dizabilități
severe, inclusiv copiilor, perioadă în care familiile,
57 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=340345&lang=1
58 http://lex. justice. md / viewdoc. php?id=343395&lang=1
59 http://lex. justice. md / viewdoc.
php?action=view&view=doc&id=343701&lang=1
24
rudele sau alte persoane care le îngrijesc pe aces-
tea, să poată beneficia de un repaus de maximum
30 de zile în an, cumulativ.
Regulamentul-cadru cu privire la organizarea şi
funcţionarea Serviciului de asistenţă parentală
profesionistă şi Standardele minime de calitate
(HG nr. 760 din 17.09.2014)60 reglementează proce-
dura de creare și dezvoltare a serviciilor de asistență
parentală profesionistă, inclusiv celor de urgență
(de regulă, pentru copii mici) și de răgaz. Printre
beneficiarii serviciului de Asistență parentală pro-
fesionistă sunt și copiii cu dizabilităţi, părinţii sau
persoanele care au nevoie de timp pentru recupe-
rare; copiii mici, mamele minore cu risc de aban-
don al copilului.
Regulamentul-cadru cu privire la organizarea şi
funcţionarea Serviciului social de sprijin pentru
familiile cu copii (HG nr. 889 din 11.11.2013)61 și
Standardele minime de calitate privind Serviciul
social de sprijin pentru familiile cu copii (HG nr.
780 din 25.09.2014)62 reglementează procedurile
de oferire a sprijinului familial pentru familiile cu
copii, având drept scop susținerea dezvoltării capa-
cităţilor familiei în creşterea şi educaţia copilului,
prin consolidarea factorilor protectori din interi-
orul familiei şi conectarea ei la resursele relevante
din comunitate, prin consolidarea competenţelor
parentale şi sensibilizarea comunităţii în scopul
prevenirii timpurii a riscurilor posibile; susţinerea
familiei în vederea depăşirii situaţiilor de risc şi pre-
venirii separării copilului de familie; susţinerea fami-
liei în vederea reintegrării copilului în familie.
Programul unic al asigurării obligatorii de asis‑
tenţă medicală (HG nr. 1387 din 10.12.2007)63 cu
completările ulterioare, prevede prestarea de către
medicul specialist de profil împreună cu personalul
60 http://lex. justice. md / md / 354816 /
61 http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&lang=1&id=350352
62 http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&lang=1&id=354884
63 http://lex. justice. md / viewdoc. php?id=326302&lang=1
mediu încadrat în asistența medicală de ambulator
a ”…serviciilor de intervenție timpurie copiilor (de
la naștere până la vârsta de 3 ani) cu nevoi speci-
ale / tulburări de dezvoltare și risc sporit și familiilor
acestora, în conformitate cu actele normative apro-
bate de Guvern”.
Standardele de supraveghere a copilului sănătos
în condiții de ambulator64 prevăd un număr majo-
rat de vizite la domiciliul copilului mic, în cazul iden-
tificării unor riscuri medico-sociale, inclusiv tulburări
de dezvoltare, stabilind pentru personalul medical
obligativitatea elaborării pentru asemenea cazuri a
Planului individual de asistență. Standardele conțin
stipulări cu privire la realizarea screening-testului de
depistare precoce a autismului și examinarea copi-
ilor cu risc de diabet la glicemie.
Regulamentul-cadru privind organizarea și
funcționarea serviciilor de intervenție timpurie
și Standardele minime de calitate pentru ser‑
viciile de intervenție timpurie (HG nr. 816 din
30.06.2016)65 reglementează modul de organizare
şi funcţionare a serviciilor de intervenție timpurie,
caracterul intersectorial al activităilor de intervenție
timpurie, realizat de către specialiştii din domeniul
medical, social, psihopedagogic, în cadrul echipelor
interdisciplinare, în parteneriat cu părinții / alt repre-
zentant legal / îngrijitorii copilului. Activitățile de
intervenție timpurie realizate includ: identificarea
timpurie, intervenția și prevenirea primară, secun-
dară şi terţiară, abilitarea / reabilitarea tulburărilor
de dezvoltare şi a dizabilităţii copiilor, precum şi
incluziunea educaţională şi socială a acestora.
Legislația Republicii Moldova conține numeroase
reglementări cu privire la protecția drepturilor copi-
lului, inclusiv celui cu dizabilități, fiind armonizată la
prevederile legale internaționale în domeniul pro-
tecției drepturilor copilului, inclusiv cu referire la
drepturile copiilor cu dizabilităţi. Au fost realizate
64 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1000 din 08.12.2012
65 http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&lang=1&id=365709
numeroase măsuri pentru a asigura implementarea
Convenției cu privire la drepturile copilului, inclu-
siv: elaborarea și aprobarea de strategii și politici
care vizează copiii, inclusiv cei cu dizabilități, în spe-
cial în domeniul sănătății, educației, protecției soci-
ale; reglementarea serviciilor sociale, educaționale
adresate copiilor, inclusiv celor cu dizabilități.
4.3. PRACTICI NAȚIONALE ÎN
DOMENIUL INTERVENȚIEI
TIMPURII
Deși a fost aprobat cadrul legal național cu privire la
organizarea și funcționarea serviciilor de interven-
ție timpurie, în prezent, în Republica Moldova încă
nu a fost dezvoltat un sistem integrat de intervenție
timpurie. Unele servicii / elemente ale serviciilor de
intervenţie timpurie (medicale, sociale şi educaţio-
nale) pentru copiii cu tulburări de dezvoltare, inclu-
siv cu dizabilităţi, sunt prestate separat de către cele
3 sisteme (medical, social, educațional).
Astfel, sistemul de sănătate, la toate nivelurile
de asistență medicală, oferă anumite elemente de
Intervenție Timpurie.
La nivelul Asistenței Medicale Primare Serviciile de
Intervenție Timpurie sunt oferite de către medicul
de familie / asistentul medical de familie, în echipă
cu medicul pediatru. Aceste servicii sunt orientate,
în mod special, pe identificarea problemelor de dez-
voltare și a dizabilității la copii.
Medicul de familie reprezintă persoana de prim
contact în cadrul sistemului de sănătate, asigu-
rând asistența medicală primară și continuă prin
acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de
recuperare66.
Una din activitățile de bază ale medicului de fami-
lie / asistentului medical de familie constă în supra-
vegherea copiilor și femeilor gravide în condiții de
66 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 695 din 13 octombrie 2010 „Cu
privire la Asistența Medicală Primară din Republica Moldova”
25
 ambulator, în conformitate cu Standardele medi-
cale, aprobate de Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale , cu identificarea riscurilor sau
67
posibilelor riscuri, a tulburărilor de dezvoltare, cu
acordarea asistenței necesare și, după caz, referi-
rea către alți specialiști și / sau alte servicii, cu ela-
borarea și implementarea unui Plan individualizat
de asistență.
În scopul prevenirii dizabilității în rândul copii-
lor, cauzate de malformații congenitale, de către
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
au fost actualizate Standardele de supraveghere a
femeilor gravide în condiții de ambulator , acestea 68
fiind suplimentate cu teste de depistare precoce a
diverselor patologii și malformații congenitale în
perioada antenatală (Dublu și Triplu test), cu eva-
luarea profilului și gradului de risc pe toată peri-
oada sarcinii.
Totodată, în cadrul Centrelor de Sănătate de nive-
lul I / Centrelor Medicilor de Familie funcționează
Cabinetul Copilului Sănătos, prin care se realizează
programe de educație parentală privind îngrijirea
copilului, nutriția, securitatea, identificarea sem-
nelor de pericol pentru sănătatea și dezvoltarea
acestuia și altele. Activitatea acestor cabinete este
neuniformă, nereglementată clar, prin urmare efici-
ența acestora în educația parentală și identificarea
riscurilor pentru dezvoltarea copilului necesită a fi
reconsiderată, reglementată și fortificată, inclusiv
pentru identificarea riscurilor și referirea acestora
către alte servicii și instituții.
La nivelul Asistenței Medicale Primare, în fiecare
teritoriu administrativ, sunt dezvoltate și alte sub-
diviziuni structurale, cu anumite competențe în
domeniul Intervenției Timpurii la Copii, cum ar fi:
67 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1000 din 08.12.2012 „Cu privire la
aprobarea Standardelor de supraveghere a copilului sănătos în condiții
de ambulatoriu și a Carnetului de dezvoltare a copilului”
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 31 din 27 ianuarie 2016 „Cu privire la
aprobarea Standardelor de supraveghere a femeilor gravide în condiții de
ambulator”
68 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 31 din 27 ianuarie 2016 „Cu privire la
aprobarea Standardelor de supraveghere a femeilor gravide în condiții de
ambulator”
26
• Cabinetele de sănătate a reproducerii, care oferă
servicii de planificare familială și de sănătate per-
soanelor de vârstă reproductivă. Sunt orientate
spre susținerea cuplurilor în realizarea dreptu-
rilor la reproducere, prevenirea sarcinilor nedo-
rite sau cu risc sporit, reducerea morbidității și
mortalității materne și perinatale ș. a., prin pre-
starea serviciilor medicale calitative, accesibile,
acceptabile și convenabile în domeniul sănătății
reproducerii tuturor celor care o doresc.69
• Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor, care
oferă servicii consultative integrate, adresate
adolescenților și tinerilor și presupun infor-
mare, consiliere, servicii medicale și asistență
psiho-socială pentru ameliorarea sănătății și cre-
area premiselor benefice de dezvoltare și inte-
grare socială a acestora în comunitate.70
• Centrele Comunitare de Sănătate Mintală, care
oferă persoanelor cu probleme mintale ser-
vicii de sănătate mintală la nivel comunitar,
inclusiv de reabilitare psiho-socială, în vederea
incluziunii socio-profesionale și familiale, pre-
cum și suport și mediere în relație cu familia și
comunitatea. . 71
La nivelul Serviciului Asistență Medicală Speciali­
zată de ambulator, Serviciile de Intervenție
Timpurie sunt oferite de către medicii specialiști de
diferite profiluri, în dependență de forma de organi-
zare și nivelul instituției (raional, municipal, republi-
can), și sunt orientate, preponderent, pe stabilirea
diagnosticului și aprecierea conduitei terapeutice
și, la necesitate, referire către specialiștii de la un
nivel superior. Totodată, există discrepanțe majore
între instituțiile medicale raionale și cele munici-
pale / republicane în ceea ce privește asigurarea cu
medici specialiști, mai cu seamă medici pediatri,
neurologi, kinetoterapeuți.
69 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 425 din 12 octombrie 2006 „Cu
privire la crearea și activitatea cabinetului raional (municipal) de sănătate
a reproducerii și centrului de sănătate a femeii”
70 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 868 din 31 iulie 2013 „Privind
organizarea activității Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor”
71 Ordinul Ministerului Sănătății nr. 407 din 16 mai 2014 „Cu privire la
Centrele Comunitare de Sănătate Mintală”
La nivelul Serviciului asistență medicală spitali-
cească, mai multe subdiviziuni medicale cum ar
fi Centrele Perinatale, Secțiile de pediatrie, Secțiile
reabilitare / recuperare, Secțiile fizioterapie etc.
oferă Servicii de Intervenție Timpurie orientate în
special pe aplicarea unor programe de screening
neonatal, diagnostic, tratament și reabilitare.
Totodată, aceste servicii sunt dezvoltate la nivel
național neuniform, diminuând accesul echitabil
al copiilor la servicii complexe și integrate.
În anul 2010, în cadrul Institutului Mamei și Copilului
(IMC) a fost creat Serviciul Republican de diagnos-
tic și supraveghere medicală (Follow-up neonatal)
a copiilor în vârsta de până la 2 ani, născuți cu gre-
utate mică și foarte mică. Serviciul aplică programe
de supraveghere în dinamică a acestor copii. Copiii
incluși în acest program beneficiază, la necesitate,
în funcție de rezultatele evaluărilor periodice, de
programe de tratament și recuperare.
Acest serviciu oferă și programe de screening neo-
natal, așa ca: screening-ul selectiv al dereglărilor de
auz și screening-ul selectiv al retinopatiei la copiii
din grupul de risc. De asemenea, serviciul respec-
tiv oferă asistență și familiei copilului cu privire la
îngrijirea copilului, consilierea părinților și referirea
la alte servicii.
Cu toate acestea, programele de screening asigu-
rate în prezent sunt limitate și nu acoperă întreg
spectrul aplicat la nivel internațional și recomandat
pentru diagnosticul precoce a maladiilor la copii și
Intervenția Timpurie.
De asemenea, aceste servicii nu asigură accesul uni-
form al tuturor copiilor, în special al celor din familii
vulnerabile și din mediul rural. În același timp, chiar
dacă problemele copilului sunt identificate, lipsa
serviciilor de Intervenție Timpurie la Copii în proxi-
mitatea familiei acestuia, diminuează esențial posi-
bilitatea de asistență necesară, inclusiv abilitarea și
reabilitarea dezvoltării copilului.
Actualmente, în Republica Moldova, serviciile de
reabilitare, ca element important în Intervenția
Timpurie la Copii, sunt reprezentate doar la nivel
național.
Astfel, Centrul Republican de Reabilitare pentru
Copii, acordă servicii de reabilitare copiilor de la
0‑18 ani cu deficiențe neuro-motorii, preponde-
rent copiilor de vârstă fragedă cu risc sporit pentru
sechele neurologice și de dezvoltare psihofizică. În
Centru activează specialiști multiprofil, încadrați în
echipa interdisciplinară (neurolog, pediatru, oftal-
molog, ortoped, fizioterapeut, logoped, kinetote-
rapeut, psiholog, asistent social etc.), care aplică
programe de evaluare și apreciere a dezvoltării fizice
și neuropsihice, a statutului social și familial al copi-
lului, a capacităților de implicare a familiei în pro-
grame de reabilitare a copilului. În cadrul instituției
funcționează secția staționar cu 30 paturi și secția
de reabilitare ambulator pentru 100 vizite pe zi.
Centrele Reabilitare / Recuperare (Ceadîr-Lunga,
Sergheevka) de asemenea acordă diverse servicii
de reabilitare copiilor cu vârsta de la 2 până la 14
ani, conform necesităților acestora (kinetoterapie
individuală, terapie ocupațională, mecanoterapie,
acupunctură, hidroterapie, termoterapie, metode
fizio-terapeutice (amplipulsoterapie, magnetotera-
pie, electroforeză medicamentoasă, electroanalge-
zie etc.), ocupații logopedice, consiliere psihologică,
psihoterapie, terapie senzorială etc.).
Beneficiarii Centrului de Reabilitare pentru Copii
„Sergheevka” sunt copiii cu afecțiuni pulmonolo-
gice, cardio-reumatologice, gastro-intestinale și
neuro-motorii, iar ai Centrului de Recuperare pen-
tru Copii  „Ceadîr-Lunga” – copiii cu afecțiuni pul-
monologice și neuro-motorii. Capacitatea Centrului
de Reabilitare pentru Copii „Sergheevka” este de
200 paturi, iar a Centrului de Recuperare pentru
Copii „Ceadîr-Lunga” – 80 paturi.
Ambele Centre dispun de secții „mamă-copil” a câte
25 paturi, destinate copiilor de vârstă preșcolară
27
 (de la 2 ani până la 7 ani) și celor de vârstă școlară
cu dizabilități severe, cauzate de afecțiuni pulmo-
nologice și neurologice.
Pe parcursul ultimilor 10 ani au fost dezvoltate și
diversificate serviciile medico-sociale și de reabi-
litare în cadrul celor două Centre de plasament și
reabilitare pentru copii din subordinea Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale:
• Centrul de plasament și reabilitare pentru copii
de vârstă fragedă, mun. Chișinău
• Centrul de plasament temporar și reabilitare
pentru copii, mun. Bălți.
În ambele Centre, pe lângă secțiile rezidențiale, au
fost deschise și funcționează:
• Secțiile de zi pentru reabilitarea copiilor cu dizabili‑
tăți care prestează servicii prin intermediul echi-
pelor multidisciplinare, inclusiv de reabilitare a
copiilor de vârstă fragedă, pentru a preveni dez-
voltarea dizabilităților severe, dar și a abando-
nului / instituționalizării copiilor cu dizabilități.
• Secțiile maternale în care sunt găzduite tempo-
rar cupluri „mama-copil”, aflate în dificultate (a
câte 8 paturi pentru cuplu mamă / copil în fiecare
Centru). Acest centru contribuie la dezvoltarea
abilităților parentale la mame și la prevenirea
separării copilului de familie.
• Serviciul „Respiro”, în cadrul Centrului de plasa-
ment și reabilitare pentru copii de vârstă fragedă
din mun. Chișinău, are drept scop susținerea
familiei prin oferirea unei perioade de recupe-
rare (respiro) acesteia în procesul de îngrijire a
copilului cu dizabilități, dar și prin acordarea de
asistență specializată medico-psiho-pedago-
gică și socială, precum și servicii de consiliere și
instruire membrilor familiilor, contribuind, ast-
fel, la prevenirea instituționalizării și protecția
copiilor cu dizabilități.
• Serviciul pentru îngrijirea și reabilitarea copii‑
lor cu greutate mică și foarte mică la naștere, în
cadrul Centrului de plasament temporar și reabi-
litare pentru copii din mun. Bălți, oferă asistență
28
cuplurilor mamă-copil pentru îngrijiri, inclusiv
medicale și tratament de recuperare. Același
Centru dispune de o Secție de zi pentru copii cu
necesități speciale în vârstă de până la 3 ani, care
acordă asistență și îngrijire copiilor din familii
social-vulnerabile.
Sistemul actual de asistență socială oferă un șir de
servicii copiilor cu tulburări de dezvoltare și copi-
ilor cu dizabilități, precum și familiilor acestora.
Astfel, pe parcursul ultimilor ani, a fost dezvoltat
Serviciul de Asistență Parentală Profesionistă pentru
copiii cu dizabilități, Serviciul Asistență Personală,
Serviciul Echipă Mobilă, create Centre de zi (creșe
sociale) pentru copii de la 4 luni până la 3 ani, Centre
Maternale.
La nivel primar, activități de intevenție timpurie sunt
realizate prin intermediul Serviciului social de sprijin
pentru familiile cu copii, în procesul de identificare,
evaluare, asistență multidsciplinară și referire către
servicii specializate a copiilor în situație de risc. În
cadrul serviciului de sprijin familial, familiile cu copii
beneficiază, planificat, de o gamă largă de activități
de sprijin în funcție de necesități. Totodată, aceste
activități se regăsesc în cadrul implementării la nivel
local a mecanismului de colaborare intersectorială
medico-social în vederea prevenirii și reducerii ratei
mortalității materne, infantile și a copiilor cu vârsta
sub 5 ani la domiciliu.
La nivel teritorial funcționează o gamă de servicii
sociale specializate, dezvoltate pentru copii, inclu-
siv cu dizabilități: Centrul de zi pentru copii cu diza-
bilități, serviciul Echipa Mobilă, serviciul Asistență
Personală, serviciul Respiro, serviciul Asistență
Parentală Profesionistă (de urgență, pentru copiii
cu dizabilități, de răgaz). În ultima perioadă se dez-
voltă un nou serviciu social – Centru de zi (creșă
socială) pentru copii de la 4 luni până la 3 ani, cadrul
de reglementare a acestui tip de serviciu fiind în
proces de elaborare.
Aceste servicii, la nivel național, sunt dezvoltate Cu toate acestea, experiența acestor Centre în pre-
neuniform și au capacitate insuficientă de a răs- starea serviciilor de intervenție timpurie, având
punde necesităților beneficiarilor, atât ca număr, personal calificat, poate servi drept o sursă atât în
cât și din punct de vedere al calității. dezvoltarea Serviciilor de Intervenție Timpurie la
nivel național, cât și pentru capacitarea profesio-
Sistemul educațional, în ultimii ani, a pilotat câteva
nală a specialiștilor, încadrați în serviciile noi create.
modele de Servicii de Educație Timpurie (creșe,
Centre Comunitare de Educație Timpurie) pentru În Republica Moldova sunt dezvoltate unele ele-
copiii sub vârsta de 3 ani, iar începând cu anul 2010, mente ale intervenției timpurii, aceste practici
dezvoltă servicii de educație incluzivă pentru copii ținând de sectoarele sănătate, social și educațio-
cu cerințe educaționale speciale inclusiv cu dizabi- nal. O bună parte din aceste practici sunt iniţiate
lități, de vârstă școlară. Serviciile de educație inclu- şi susţinute în cadrul unor programe și dezvoltate /
zivă pentru copii de vârstă preșcolară sunt la etapa implementate de organizaţii neguvernamentale cu
incipientă de dezvoltare. activitate în domeniu. Acestea suplimentează ser-
viciile de recuperare prestate de stat.
Cât privește copiii cu vârsta sub 3 ani, aceștia nu
beneficiază de servicii de Intervenție Timpurie în Totodată, în țară nu există încă un sistem de inter-
cadrul sistemului de educație la nivel național. venție timpurie bine conturat, care să integreze
și că coordoneze activitatea în acest domeniu.
Pe parcursul ultimilor două decenii, cu suportul
Valorificarea, multiplicarea și consolidarea practi-
organismelor internaționale și donatorilor străini,
cilor existente ar putea constitui un element impor-
sectorul neguvernamental a creat unele modele
tant pentru dezvoltarea sistemului de servicii de
de servicii de reabilitare și de Intervenție Timpurie.
intervenție timpurie la copii în Republica Moldova,
Serviciile create sunt prestate în cadrul unor centre,
asigurând copiilor dreptul de a beneficia de servicii
amplasate preponderent în mun. Chișinău și aplică
de calitate în mediul lor natural.
programe de identificare și diagnostic a riscurilor
pentru dezvoltare, precum și programe speciali-
zate, bazate pe modelele și practicile internaționale
(Norvegia, Marea Britanie, Germania, Austria ș. a.),
care și-au dovedit eficiența. Centrele existente asistă
un număr mic de copii, preponderent din mun.
Chișinău. Totodată, aceste modele nu dispun de
echipe mobile, care ar putea oferi programe indi-
viduale la domiciliu, în mediul natural al copilului.
29
 V. ACTUALITATEA ȘI IMPORTANȚA
STUDIULUI
Pe parcursul ultimilor ani, sistemul de sănătate din
Republica Moldova a elaborat și implementat politici
eficiente și coerente în domeniul sănătății, protecției
și asistenței sociale a copilului, fapt ce a determinat
îmbunătățirea indicatorilor mortalității infantile și a
copiilor cu vârstă de până la 5 ani, inclusiv la domiciliu.
Pornind de la faptul că dezvoltarea și sănătatea copi-
ilor, inclusiv celor cu dizabilități, rămâne a fi o pro-
blemă pentru Republica Moldova, Studiul va permite:
• identificarea problemelor și dificultăților copilului
cu dizabilitate și a familiei acestuia;
VI. METODOLOGIA STUDIULUI
6.1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE
STUDIULUI
Scopul Studiului constă în efectuarea unei analize a
situației copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulbu-
rări de dezvoltare, inclusiv cu dizabilități și a serviciilor
pentru acești copii în Republica Moldova, în vede-
rea dezvoltării unui sistem de intervenție timpurie
integrat.
Pentru realizarea scopului propus au fost stabilite
următoarele obiective:
• Evaluarea practicilor internaționale în domeniul
intervenției timpurii la copii;
• Evaluarea cadrului legal național existent în dome-
niu, care vizează protecția copilului cu tulburări
de dezvoltare, inclusiv dizabilități și intervenția
timpurie;
• Analiza indicatorilor morbidității și mortalității
copiilor de vârstă fragedă, inclusiv a cauzelor diza-
bilității la copii;
• Identificarea serviciilor comunitare medico-sociale
30
• identificarea dificultăților copiilor cu tulburări de
dezvoltare și risc de apariție a acestora;
• elaborarea recomandărilor concrete privind
necesitatea dezvoltării unui sistem de interven-
ție timpurie.
Dezvoltarea serviciilor de intervenție timpurie la copii
și asistența familiilor copiilor cu dizabilități va asigura
dezvoltarea optimală a copiilor cu tulburări de dez-
voltare și dizabilități, abilitarea și incluziunea copiilor
cu dizabilități, precum și asistența familiilor lor.
și educaționale, adresate familiilor cu copii cu vâr-
sta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare,
inclusiv dizabilități;
• Identificarea necesităților de dezvoltare a servici-
ilor de intervenție timpurie la copiii cu vârsta de
până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare, inclusiv
dizabilități, la nivel local;
• Identificarea barierelor existente pentru dezvol-
tarea serviciilor de intervenție timpurie;
• Elaborarea recomandărilor pentru dezvoltarea
unui sistem de servicii de intervenție timpurie,
care să integreze serviciile medicale, sociale și
educaționale, accesibile pentru copiii cu vârsta
de până la 5 ani și familiile lor.
6.2. METODE ȘI TEHNICI DE
CERCETARE
În vederea atingerii scopului și obiectivelor cercetă-
rii, au fost selectate metode cantitative și calitative
pentru realizarea unei analize complexe și compre-
hensive a situației copiilor cu vârsta de până la 5 ani
cu tulburări de dezvoltare, inclusiv cu dizabilități. republică;
Metodele și tehnicile de cercetare aplicate au inclus: 4) Documentația medicală primară a copiilor incluși
i. Analiza documentelor naționale și internaționale
privind programele și serviciile de intervenție tim-
în Studiu (Carnetul de dezvoltare a copilului, F
112 /e și alte acte adiacente);
purie, cât și a cadrului legal de creare și dezvoltare 5) Rapoarte de monitorizare, inclusiv vizite de moni-
a acestora. torizare a copiilor în situație de risc în teren etc.
ii. Analiza datelor statistice, realizată prin mijlocirea:
a) statisticilor naționale privind indicatorii morbi- 6.3. INSTRUMENTE DE EVALUARE
dității și mortalității copiilor, inclusiv a cauzelor
În vederea realizării cercetării au fost utilizate urmă-
dizabilității la copii.
toarele chestionare:
b) datelor colectate în baza instrumentelor de eva-
luare, aplicate în cadrul Studiului. Formularul 1 (aplicat în localitățile din regiunile
pilot):
Grupurile țintă incluse în cercetare:
i. Formularul 1A: Date generale privind familiile cu
• copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate sta-
copii cu vârsta de până la 5 ani din localitate. Acest
bilită72 și familiile acestora;
Formular a fost completat de către operatorul de
• copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
teren, de comun cu asistentul social comunitar și
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită)73 și familiile
reflectă situația pe localitate la data de 01 ianu-
acestora;
arie 2016. Formularul cuprinde date despre situ-
• copiii cu vârsta de până la 5 ani în situație de risc
ația copiilor din localitate și serviciile adresate
și familiile acestora;
acestora.
• asistenții medicali de familie;
ii. Formularul 1B: Copii cu vârsta de până la 5 ani din
• medicii de familie;
• vicedirectorii / specialiștii principali în asistența
localitate aflați în îngrijire în afara familiei biologice.
medicală a mamei și copilului la nivel municipal /
Acest Formular a fost completat de către operato-
rul de teren, de comun cu asistentul social comu-
raional;
nitar și reflectă situația pe localitate la data de 01
• asistenții sociali comunitari;
ianuarie 2016. Formularul include date privind
• specialiștii în identificarea problemele familiilor cu
numărul total al copiilor cu vârsta de până la 5
copii în situație de risc din cadrul organului terito-
ani, aflați în îngrijire în afara familiei biologice,
rial de specialitate în domeniul asistenței sociale
inclusiv: familia extinsă / la rude (fără tutelă), la
și protecției a familiei;
persoane terțe fără temei legal, familia tutorelui,
Sursa datelor Casă de copii de tip familial, Serviciul de Asistență
1) Baze de date, formulare, fișe etc; Parentală Profesionistă, Centru de plasament,
2) Materiale de raportare de la asistenții sociali Centru Maternal.
comunitari și supervizori; iii. Formularul 1C: Date generale privind serviciile de
3) Rapoarte privind morbiditatea și mortalitatea intervenție timpurie adresate copiilor cu vârsta de
copiilor de vârstă fragedă la nivel de raion și până la 5 ani și familiilor acestora din localitate.
Acest Formular a fost completat de către către
72 Copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, includ copiii
care au determinată dizabilitatea, conform prevederilor legale în vigoare
operatorul de teren, de comun cu medicul de
(HG Nr. 65 din 23.01.2013 cu privire la determinarea dizabilității și a familie și reflectă situația pe localitate la data de
capacității de muncă).
73 Copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
01 ianuarie 2016. Formularul cuprinde date des-
dizabilitate stabilită) reprezintă copiii, care au rețineri pe anumite pre situația copiilor din localitate și serviciile de
compartimente de dezvoltare, dar nu au stabilită dizabilitatea (copii
născuți prematur, cu RCIU, malnutriție, retard în dezvoltarea neuropsihică, intervenție timpurie adresate acestora.
maladii congenitale fără dizabilitte stabilită / în proces de stabilire a
dizabilității).
31
 Formularul 2 (aplicat la nivel național):
i. Formularul 2A: Date generale privind serviciile soci‑
ale prestate copilor cu vârsta de până la 5 ani și fami‑
liilor acestora din raion / municipiu. Acest Formular
a fost completat de către specialistul în proble-
mele familiilor cu copii în situație de risc și speci-
alistul în protecția copilului din cadrul organului
teritorial de specialitate în domeniul asistenței
sociale și protecției a familiei și reflectă situația
pe raion / municipiu la data de 01 ianuarie 2016
cu privire la serviciile sociale pentru copiii în situ-
ație de risc cu vârsta de până la 5 ani.
ii. Formularul 2B: Date generale privind serviciile medi‑
cale din raion / municipiu adresate copiilor cu vâr‑
sta de până la 5 ani și familiilor acestora. Acest
Formular a fost completat de către vicedirecto-
rul / specialistul principal în asistența medicală
a mamei și copilului și reflectă situația pe raion /
municipiu la data de 01 septembrie 2016 dar și
tipurile de servicii de abilitare / reabilitare oferite
copiilor și instituțiile medicale în care sunt pre-
state acestea.
iii. Formularul 2C: Date generale privind serviciile de
abilitare / reabilitare oferite copilor cu vârsta de
până la 5 ani și familiilor acestora în cadrul institu‑
țiilor din sistemul educațional din raion / municipiu.
Acest Formular a fost completat de către specia-
listul responsabil de educația incluzivă din cadrul
Direcției Raionale de Învățământ și reflectă situa-
ția pe raion / municipiu la data de 01 septembrie
2016 cu privire la tipurile de servicii de abilitare /
reabilitare oferite copiilor și instituțiile educațio-
nale în care sunt prestate acestea.
Ancheta sociologică pe bază de chestionar (în
cadrul Studiului au fost elaborate și aplicate 6 tipuri
de chestionare):
1) Chestionar pentru părinții copiilor cu vârsta de
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită;
2) Chestionar pentru îngrijitorii copiilor cu vârsta de
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită;
3) Chestionar pentru părinții copiilor cu vârsta de
până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără diza-
bilitate stabilită);
32
4) Chestionar pentru îngrijitorii copiilor cu vârsta de
până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără diza-
bilitate stabilită);
5) Chestionar pentru specialiștii din domeniul medi-
cal cu privire la starea sănătății copiilor cu vârsta
de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită;
6) Chestionar pentru specialiștii din domeniul medi-
cal cu privire la starea sănătății copiilor cu vârsta
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
dizabilitate stabilită).
Chestionarele conțin întrebări închise și deschise,
pentru a da posibilitate respondenților să-şi exprime
gândurile, opiniile, așteptările în mod liber.
6.4. ETAPELE DE REALIZARE A
STUDIULUI
Procesul de realizare a Studiului a cuprins următoa-
rele etape și activități (Tabel 2).
6.5. CULEGEREA ȘI PRELUCRAREA
DATELOR
Culegerea datelor a fost realizată în perioada noiem-
brie 2016 – februarie 2017. Cercetarea a fost realizată
în 2 etape:
Etapa I – realizarea evaluării cantitative în toate
raioanele / municipiile Republicii. La această etapă
au fost colectate date în baza Formularelor 2A, 2B, 2C.
Centralizarea datelor a fost realizată de către minis-
terele de resort.
Etapa II – colectarea datelor în raioanele incluse în
Studiu: Ialoveni, Florești, Nisporeni, Soroca și UTA
Găgăuzia (Comrat, Ceadîr Lunga, Vulcănești). În
aceste raioane au fost aplicate Formularele 1A, 1B,
1C și Ancheta sociologică.
Chestionarele pentru părinți și îngrijitori au fost
completate de către evaluatori, însoțiți de asisten-
tul social comunitar din localitatea de domiciliere a
copilului.
Aceste tipuri de chestionare au inclus cinci
compartimente:
Tabelul nr. 2: Etapele de realizare a Studiului
Nr. Etape / acțiuni
I Pregătirea evaluării
Organizarea ședințelor de lucru cu reprezentanții autorităților publice centrale, în vederea planificării și inițierii
1.1.
procesului de evaluare
Elaborarea, expertizarea și consultarea metodologiei și a instrumentelor de evaluare de către reprezentanții
1.2.
autorităților publice centrale, locale și a mediilor academice
1.3. Determinarea și aprobarea teritoriilor pentru realizarea Studiului, pentru a asigura reprezentativitatea cercetării
1.4.
Organizarea ședințelor de lucru cu reprezentanții Autorităților Publice Locale de nivel II, în vederea planificării și
inițierii procesului de evaluare (Florești, Ialoveni, Nisporeni, Soroca, UTA Găgăuzia)
1.5. Elaborarea și aprobarea programului de evaluare în raioanele incluse în Studiu
1.6. Selectarea și instruirea evaluatorilor pentru colectarea datelor în raioanele incluse în Studiu
1.7 Elaborarea Programului pentru introducerea și procesarea datelor colectate
II Realizarea evaluării
2.1.
Colectarea datelor cantitative din toate raioanele/municipiile Republicii și din raioanele, incluse în Studiu.
Monitorizarea procesului de colectare a datelor
2.3. Verificarea și validarea datelor colectate
2.4. Introducerea datelor și crearea bazei de date.
2.5. Sistematizarea și sinteza datelor colectate.
III Elaborarea Raportului
3.1. Analiza datelor colectate.
3.2. Elaborarea și editarea Raportului de evaluare.
I. Date generale despre copilul cu vârsta de până la Chestionarele privind starea sănătății copiilor cu
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
stabilită) / cu dizabilitate stabilită; (fără dizabilitate stabilită) / cu dizabilitate stabilită
II. Accesarea serviciilor de către copilul cu vârsta de au fost completate de către evaluatori, de comun cu
până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără diza- medicul de familie, în evidența căruia se află copilul
bilitate stabilită) / cu dizabilitate stabilită; cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) /
III. Instituții care au oferit servicii de abilitare / reabi- dizabilitate stabilită.
litare copilului cu vârsta de până la 5 ani cu tul-
Chestionarul a inclus două compartimente:
burări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) /
I. Date generale despre copilul cu vârsta de până la
cu dizabilitate stabilită;
5 ani ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabili-
IV. Date despre familia copilului cu vârsta de până la
tate stabilită) / cu dizabilitate stabilită;
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
II. Asistența medicală de care a beneficiat copilul.
stabilită) / cu dizabilitate stabilită;
V. Caracteristici demografice ale părinților/ Chestionarul pentru părinți / îngrijitori și cel pen-
îngrijitorilor. tru specialiștii din domeniul medical constituie, în
33

ansamblu, dosarul copilului, care conține și consim-
țământul părintelui / îngrijitorului pentru includerea
în Studiu.
În procesul Studiului au fost organizate și ședințe
focus-grup pentru următoarele categorii de
respondenți:
a. Părinții / îngrijitorii copiilor cu vârsta de până la
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
stabilită / cu dizabilitate stabilită). Pentru acest
grup-țintă, Ghidul a inclus următoarele module:
1. Situația familiilor cu copii cu vârsta de până la 5
ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
stabilită / cu dizabilitate stabilită);
2. Accesul la serviciile sociale, medicale și educațio-
nale la nivel comunitar pentru familiile cu copii cu
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
(fără dizabilitate stabilită / cu dizabilitate stabilită);
3. Necesitățile privind îngrijirea copilului cu vârsta
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
dizabilitate stabilită / cu dizabilitate stabilită);
4. Propuneri privind îmbunătățirea calității servicii-
lor pentru copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tul-
burări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită / cu
dizabilitate stabilită) și familiile acestora.
b. Medicii de familie / asistenții medicali de familie
Ghidul pentru organizarea focus-grup-ului cu acești
specialiști a inclus următoarele compartimente:
1. Situația familiilor cu copii cu vârsta de până la 5
ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
stabilită / cu dizabilitate stabilită);
2. Servicii de asistență medicală, inclusiv de abili-
tare / reabilitare, pentru familiile cu copii cu vârsta
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
dizabilitate stabilită / cu dizabilitate stabilită);
3. Colaborare intersectorială și intervenție;
4. Cadrul normativ privind serviciile pentru copiii cu
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
(fără dizabilitate stabilită / cu dizabilitate stabilită);
5. Propuneri privind îmbunătățirea calității servicii-
lor pentru copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tul-
burări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită / cu
dizabilitate stabilită) și familiile acestora.
34
c. Asistenții sociali comunitari
Ghidul pentru acești specialiști a inclus următoarele
compartimente:
1. Situația familiilor cu copii cu vârsta de până la 5
ani în situație de risc, inclusiv cu dizabilități;
2. Servicii sociale pentru copiii cu vârsta de până la
5 ani cu dizabilități;
3. Colaborare intersectorială și intervenție;
4. Cadrul normativ privind serviciile pentru copiii cu
vârsta de până la 5 ani în situație de risc, inclusiv
cu dizabilități;
5. Propuneri privind îmbunătățirea calității serviciilor
pentru copiii cu vârsta de până la 5 ani în situație
de risc, inclusiv cu dizabilități și familiile acestora.
Informația colectată în cadrul Studiului a fost verifi-
cată și validată, fiind ulterior prelucrată, cu aplicarea
programului SPSS.
Procesarea datelor cu caracter personal și manipu-
larea chestionarelor pe suport de hârtie și a bazei
de date electronice a fost realizată cu respectarea
prevederilor în vigoare privind protecția datelor cu
caracter personal.
În cadrul Studiului au fost prelucrate și procesate:
• 413 Formulare localități (Formular 1A, 1B, 1C)
• 111 Formulare generale (Formular 2A, 2B, 2C)
• 1608 Chestionare individuale
6.6. RAPORTUL DE CERCETARE
Raportul de cercetare a fost elaborat în mod concis,
iar în vederea prezentării mai ample a datelor au fost
utilizate figuri și tabele.
VII. CADRUL GENERAL AL STUDIULUI.
REZULTATELE GENERALE ALE EVALUĂRII
În rezultatul evaluării situației copiilor cu tulburări
de dezvoltare, inclusiv cu dizabilitate stabilită, în
37 teritorii administrative (35 raioane și 2 munici-
pii- Chișinău și Bălți) s-a constatat că, la data de 01
ianuarie 2016, în evidență la nivelul sistemului de
sănătate se aflau 180 010 copii cu vârsta de până la
5 ani. Dintre ei, cu maladii cronice – 17 909 copii sau
9,9 % din numărul total de copii de vârsta respectivă
și cu dizabilitate stabilită de aceeași vârstă – 2 183
copii sau 1,2 % din numărul total de copii de vârsta
respectivă (Figura 7.1.1).
Figura 7.1.1. Structura generală a copiilor cu
vârsta de până la 5 ani pe țară (total / cu maladii
cronice / cu dizabilități – cifre absolute / %)
9.9%
1.2%
total copii 0-5 ani (180 010 copii)
copii 0-5 ani în supraveghere cu maladii cronice (17 909 copii)
copii 0-5 ani cu dizabilitate (2 183 copii)
Studiul a constatat că există discrepanțe statistice
în evidența copiilor, inclusiv a celor cu dizabilități.
Conform datelor prezentate de către structurile teri-
toriale de asistență socială și protecție a familiei, în
evidența acestora, la data de 01 ianuarie 2016, erau
1339 copii cu dizabilități, cu vârsta cuprinsă între 0‑5
ani. Totodată, la aceeași dată, în evidența sistemului
de sănătate erau 2 183 copii cu dizabilități cu vârsta
cuprinsă între 0‑5 ani.
Conform informaţiilor colectate din instituţiile medi-
cale, circa 6 % sau 10 740 copii din numărul total de
copii cu vârsta de până la 5 ani sunt în evidenţă ca
copii din familii în situaţie de risc. În acelaşi timp, evi-
denţele structurilor teritoriale de asistenţă socială din
aceleaşi teritorii administrative indică o pondere de
două ori mai mică (circa 3 % sau 6 375 copii), iar dis-
cordanţa constatată reprezintă un argument în defa-
voarea unei colaborări intersectoriale eficiente între
cele două sisteme.
Aceste discrepanțe sunt explicate prin lipsa unui loc
stabil de trai al familiilor cu copii mici în situație de
risc și drept rezultat – migrația internă frecventă a
acestor familii, prin fluctuația cadrelor din sistemul de
asistență medicală primară și asistență socială comu-
nitară care generează neconcordanțe în procesul de
evidență, asistență și referire a cazurilor.
Spectrul de patologii care cauzează dizabilitatea la
copii identificate în procesul de elaboare a actualu-
lui Studiu coincide cu datele de la nivel internațional.
Astfel, pe prim plan se situează malformațiile con-
genitale, cu o pondere de 42,5 %, urmate de afecţi-
unile neurologice cu 19,6 % și tulburările mentale și
de comportament cu 9,3 % (Figura 7.1.2).
Figura 7.1.2. Structura dizabilității în rândul
copiilor cu vârsta de până la 5 ani, după
principalele patologii (%)
21.10%
42.50%
3.20%
4.30%
9.30%
19.60%
malformații congenitale afecțiuni neurologice
tulburări mintale bolile urechii
bolile ochiului altele  
35
 Totodată, s-a constatat că aproape jumătate din toţi
copiii cu vârsta de până la 5 ani, le-a fost stabilit gra-
dul sever de dizabilitate (46 %), gradul accentuat
şi mediu fiind apreciat la 36,5 % și 17,5 % respectiv
(Figura 7.1.3).
Figura 7.1.3. Structura dizabilității în rândul
copiilor cu vârsta de până la 5 ani după gradul de
severitate (%)
Analizând spectrul de servicii de abilitare / reabilitare Cel mai vast spectru de servicii de abilitare / reabili- vârsta de până la 5 ani cu dizabilități accesau acest
oferite de către aceste instituţii, s-a constatat că 179 tare sunt oferite de Centrele de Reabilitare și insti- serviciu (Figura 7.1.7).
din ele prestează servicii de fizioterapie, 72 – kine- tuțiile private, care sunt preponderent amplasate în Figura 7.1.7. Numărul de copii cu vîrsta de pînă la 5
toterapie, 68 – asistență psihologică, 57 – asistență mun. Chișinău și Bălți și care nu sunt accesibile pen- ani, beneficiari ai serviciilor sociale de sprijin (cifre
abs.)
logopedică, celelalte tipuri de servicii având o repre- tru toate categoriile de copii.
zentare nesemnificativă (Figura 7.1.5). copii 0-5 ani cu
Având în vedere spectrul modest de servicii de abi- 0 dizabilități
Figura 7.1.5. Numărul de instituții și tipurile de Cantină socială
litare / reabilitare la nivelul sistemului de sănătate și 52
servicii de abilitare / reabilitare, oferite copiilor copii 0-5 ani,
cu vârsta de până la 5 ani, în toate teritoriile accesibilitatea redusă a acestora, doar 35 % copii cu 0
total
administrative (cifre absolute) Centru maternal
vârsta de până la 5 ani, cu maladii cronice, au bene- 73

200 179 ficiat de acestea, iar copiii de aceiași vârstă cu diza- 3

grad mediu, 17.5% Respiro
180
bilitate stabilită, au beneficiat de servicii de abilitare / 3
160
140 reabilitare în doar 7 % din cazuri. 30
Centru de zi pentru copii cu
grad sever, 46.0% 120
dizabilități 72
100 Serviciile sociale adresate copilului și familiei sunt ser-
72 68
80 57
grad accentuat, 36.5% 60 vicii relativ noi în Republica Moldova, comparativ cu Centru de zi
27
35
40 173
17 serviciile medicale și cele educaționale. Aceste servicii
20 6
0 sunt destinate copiilor și familiilor lor pentru preve- 70
Echipă mobilă

asistență logopedică
fizioterapie

asistență psihologică

ergoterapie

hidroterapie
kinetoterapie

ludoterapie
nirea și depășirea situațiilor de risc social. 81

71
Indiferent de gama existentă a serviciilor sociale, nu Asistență personală
71
  toate unitățile administrativ-teritoriale prestau aceste
Serviciile medicale de abilitare / reabilitare adresate 0 50 100 150 200
servicii copiilor cu vârsta de până la 5 ani, inclusiv
copiilor cu vârsta de până la 5 ani şi familiilor acestora
Rezultatele evaluării au scos în evidență faptul că celor cu dizabilități.
din toate teritoriile administrative, erau prestate în
spectrul serviciilor prestate la nivelul asistenței medi- La nivel național sunt create și dezvoltate Centre /
cadrul asistenţei medicale primare, asistenţei medi- Cel mai accesibil serviciu pentru familiile cu copii este
cale primare este destul de limitat, fiind reprezentat secții maternale, scopul acestora fiind prevenirea
cale specializate de ambulator și spitaliceşti (la nivel Serviciul Social de Sprijin, care la data evaluării era
cel mai frecvent de fizioterapie (în 72,6 %), alte ser- separării copilului de familie, oferirea de suport și dez-
de spital raional) şi, la necesitate, la nivel terţiar, în instituit în 19 teritorii administrative.
vicii (kinetoterapie, asistență logopedică / psiholo- voltarea abilităților parentale. Rezultatele Studiului
cadrul instituțiilor medicale republicane (Figura 7.1.4).
gică) sunt prestate într-un număr mic de instituții De menționat că acest serviciu are drept scop dezvol- atestă un număr de 73 de copii cu vârsta de până 5
Figura 7.1.4. Structura Instituțiilor care prestează (Figura 7.1.6.) tarea competențelor și abilităților parentale, asigura- ani, plasați, la data evaluării, împreună cu mamele lor,
servicii de abilitare / reabilitare (cifre absolute)
Figura 7.1.6. Spectrul de servicii de abilitare / rea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea adecvată în Centre / secții maternale. Aceste date vin să con-
200 reabilitare în funcție de instituțiile prestatoare (%)
184 a copilului, reducerea risculului abuzului, neglijării și firme încă o dată riscurile sporite la care sunt supuși
180 100.0% separării copilului de familie. copiii de vârstă mică, precum și importanța dezvol-
7.3%
160 20.1%
tării serviciilor de sprijin pentru aceste categorii de
80.0% Un serviciu foarte important și necesar pentru famili-
140 58.3% familii cu copii.
60.0%
69.2% 75.5% ile cu copii cu dizabilități severe este Serviciul Asistență
118
120 Personală. La data evaluării doar 7,0 % (71 copii) din Rezultatele Studiului arată că, la data colectării date-
40.0%
100 72.6% 18.1% copii cu dizabilitate severă cu vârsta de până la 5 ani lor, numărul copiilor cu vârsta de până la 5 ani pla-
20.0% 17.6%
80 70
10.5% beneficiau de acest servicu. Și mai puțin reprezentat sați în servicii substitutive de tip familial (Asistență
23.6%
62 13.2% 14.0%
0.0% este Serviciul „Echipa mobilă” („outreach”), de care la Parentală Profesionistă, Casă de Copii de Tip Familial:
60
fizioterapie

asistența psihologică

asistență logopedică
kinetoterapie

data evaluări beneficiau mai puțin de 1 % de copii cu 76 copii) era de circa 5 ori mai mic decât cel al copi-
40
dizabilități cu vârsta de până la 5 ani. Deși Serviciile de ilor de aceiași vârstă, aflați în plasament rezidențial
20
Centre Reabilitare/Instituții Private tip respiro sunt reglementate de legislația națională, (Centre de plasament pentru copii de vârstă fragedă:
0 Spitale Raionale/Municipale
acestea nu sunt încă dezvoltate și nu sunt disponibile 280 copii). Fiecare al 5‑lea copil din serviciile substitu-
AMP Spitale Centre specializate Alte instituții   Instituții AMP  
pentru beneficiari. La data evaluării doar 3 copiii cu tive de tip familial a fost plasat în regim de urgență.

36 37
 Circa 8,0 % din copiii cu vârsta de până la 5 ani (5
copii), plasați în servicii substitutive de tip familial,
erau copii cu dizabilități.
Rezultatele Studiului atestă că 33,6 % (94 copii) din cei
280 de copii cu vârsta de până la 5 ani, aflați în plasa-
ment rezidențial aveau dizabilitate stabilită. Totodată,
202 copii (72 %) erau plasați în afara raionului de ori-
gine a copilului. (Figura 7.1.8).
Figura 7.1.8. Numărul de copii cu vârsta de până
la 5 ani, beneficiari ai serviciilor de plasament
(cifre abs.)
400
350
300
250
200
150
100 5 170 copii, dintre care circa 70 % frecventau grădini-
50 0 țele-creșe; 28 % grădinițele (Figura 7.1.10).
60
16
0
Asistență parentală Casă de copii de tip
profesionistă familial
copii 0-5 ani, total copii 0-5 ani cu dizabilități
Se constată, astfel, că numărul serviciilor substitutive
de tip familial nu este încă suficient și nu acoperă
necesitățile tuturor copiilor mici în situație de risc,
inclusiv cu dizabilități, o mare rată din acești copii
fiind plasați, în continuare, în servicii de tip rezidențial.
Acest lucru este alarmant și indică clar asupra lipsei
serviciilor de sprijin, inclusiv de intervenție timpurie,
pentru copiii mici și familiile acestora la nivel local,
precum și asupra necesității dezvoltării lor.
În procesul elaborării, Studiul a cuprins și segmentul
serviciilor educaționale oferite copiilor cu vârsta de
până la 5 ani. Serviciile de educație pentru acest grup
de copii erau prestate, conform datelor Studului, în
1450 de instituții de educație timpurie. Majoritatea
din acestea o constituiau grădinițele-creșe (734) și
grădinițele (618 instituții) (Figura 7.1.9).
38
Figura 7.1.9. Structura instituțiilor de educație 772 copii erau copii cu dizabilitate stabilită. Ponderea • Malformaţiile congenitale şi afecţiunile neurolo-
timpurie, din toate teritoriile administrative (cifre
abs.)
copiilor cu dizabilitate severă din acest grup de vâr- gice reprezintă marea majoritate a patologiilor
stă, beneficiari ai serviciilor de educație, reprezenta care generează dizabilitatea la copii la nivel de
1600
1450 40,4 %; a celor cu dizabilitate accentuată – 32,5 % și republică. Aproape jumătate din copiii incluşi în
1400 a celor cu dizabilitate medie – 27,1 % (Figura 7.1.11). studiu (46 %) dețin grad sever de dizabilitate.
1200
Figura 7.1.11. Ponderea copiilor cu vîrsta de pînă • Evidenţele copiilor cu vârsta de până la 5 ani din
1000
la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în instituții familii în situaţie de risc prezentate de către sis-
de educație timpurie după gradul de severitate,
800 734 Republica Moldova (%) temul de sănătate şi cel de asistenţă socială sunt
618
în discordanţă vădită: instituţiile medicale indică
600
6 % din numărul total de copii cu vârsta de până
400
32.5%
la 5 ani în evidenţă ca copii din familii în situaţie
200
4 15 16 36 de risc, iar evidenţele asistenţei sociale din ace-
0
leaşi teritorii administrative – o pondere de două
total instituții de educație timpurie
Centre Comunitare de Educație Timpurie
grădinițe
creșe
grădinițe-creșe
grădinițe speciale
gimnazii-grădinițe
ori mai mică (3 %). Aceste diferenţe demonstrează
94
lipsa / insuficiența colaborării intersectoriale şi
40.4% asistenţei interdisciplinare eficiente a copiilor cu
dizabilităţi.
27.1%
• Serviciile medicale, inclusiv serviciile de abilitare /
reabilitare adresate copiilor cu vârsta de până la
280 5 ani şi familiilor acestora, existente în teritoriile
În instituțiile de educație timpurie erau incluși 131
dizabilitate severă dizabilitate accentuată dizabilitate medie administrative, sunt prestate la toate nivelurile:
în cadrul asistenţei medicale primare, asistenţei
În concluzie: medicale spitaliceşti la nivel de spital raional şi,
Figura 7.1.10. Ponderea copiilor cu vîrsta de pînă
Servicii de tip
la 5 ani, incluși în instituțiile de educație timpurie • Evaluarea situației copiilor cu tulburări de dezvol- la necesitate, la nivel republican.
rezidențial (%)
tare, inclusiv cu dizabilitate stabilită, efectuată în • Majoritatea serviciilor de abilitare / reabilitare, la
  cadrul Studiului în toate cele 37 teritorii adminis- momentul efectuării Studiului, erau prestate în
creșe 0.3% trative a constatat că, la data de 01 ianuarie 2016 cadrul instituţiilor de Asistență Medicală Primară,
Centre Comunitare de Educație
se aflau în evidenţă 180 010 copii cu vârsta de fiind reprezentate cel mai frecvent de fizioterapie,
0.5%
Timpurie până la 5 ani, din ei cu maladii cronice – 17 909 de două ori mai puțin – de kinetoterapie, asistenţă
gimnazii-grădinițe
(9,9 %), inclusiv copii cu dizabilităţi – 2 183, ceea psihologică, logopedică etc.
1.1%
ce reprezintă 1,2 %. • Existenţa unui spectru îngust de servicii de abili-
grădinițe specializate 1.2% • Conform statisticilor oficiale, în ultimii 10 ani, dina- tare / reabilitare la nivel de teritorii au permis ca
mica indicatorilor dizabilității în rândul copiilor cu doar 35 % din copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
grădinițe 28.0% vârsta de la 0 până la 18 ani a înregistrat o dimi- maladii cronice să beneficieze de aceste servicii,
nuare la nivel național. Totodată, în structura pe iar copiii de aceeași vârstă cu dizabilitate stabilită
grădinițe-creșe 68.9%
vârste, copiii cu dizabilitate în vârstă de până la au beneficiat de servicii de abilitare / reabilitare în
total copii incluși în instituții de
131 171 copii
3 ani reprezintă circa 5,54 %, comparativ cu cei doar 7,0 % cazuri.
educație timpurie
de vârsta 3‑7 ani, unde ponderea este de trei ori • Implicarea sistemelor de asistență socială și cel
0% 20% 40% 60% 80% 100%
mai înaltă (18,26 %). Situația reflectă intervenții educațional este insuficientă, serviciile de inter-
întârziate atât în identificarea copiilor cu tulbu- venție timpurie la copii fiind axate, preponderent,
Studiul a demonstrat că un număr foarte mic de copii rări de dezvoltare, cât și în aplicarea programelor pe identificarea tulburărilor de dezvoltare și pro-
cu dizabilitate stabilită erau incluși în instituțiile de de abilitare / reabilitare, absolut necesare pentru grame medicale de tratament.
educație timpurie. Din cei 131 170 copii cu vârsta de diminuarea progresării maladiilor și prevenirea
până la 5 ani incluși în instituții de educație timpurie, dizabilității în rândul copiilor.
39
 VIII. REZULTATELE EVALUĂRII ÎN
Figura 8.1.4. Rata supravegherii sarcinii, în
8.1.2. INFORMAȚII PRIVIND structura copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani cu
PERIOADA ANTENATALĂ DE tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),

RAIOANELE INCLUSE ÎN STUDIU DEZVOLTARE A COPIILOR CU VÂRSTA

DE PÂNĂ LA 5 ANI CU TULBURĂRI
incluși în Studiu (%)

100.0% 5.0%
DE DEZVOLTARE (FĂRĂ DIZABILITATE 90.0%
STABILITĂ), INCLUȘI ÎN STUDIU 80.0%
8.1. SITUAȚIA COPIILOR CU (fără dizabilitate stabilită) diferă nesemnificativ de la 70.0%
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU un teritoriu administrativ la altul. Informaţiile privind dezvoltarea intrauterină a copi- 60.0%

TULBURĂRI DE DEZVOLTARE Figura 8.1.1. Structura copiilor cu vîrsta de pînă la ilor în vârstă de până la 5 ani cu tulburări de dezvol- 50.0% 95.0% 93.3% 95.2% 94.9% 93.7% 94.3% 95.4% 100.0%
(FĂRĂ DIZABILITATE STABILITĂ) 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate tare (fără dizabilitate stabilită) s-au bazat pe datele
40.0%
30.0%
stabilită), incluși în Studiu, în dependență de gen (%)
ȘI A SERVICIILOR ADRESATE colectate din documentaţia medicală primară, pre- 20.0%
ACESTORA cum şi din răspunsurile obţinute în cadrul chestionării 10.0%
lucrătorilor medicali din asistența medicală primară. 0.0%
În categoria „copii cu vârsta de până la 5 ani cu tulbu-

Soroca
Ialoveni

Florești

Comrat

Ceadîr Lunga
Total Studiu

Vulcănești
Nisporeni
rări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită)” au fost Astfel, studiul a constatat că 2 / 3 din copiii cu vârsta
incluşi copiii care au întrunit criteriile de eligibilitate
fem, 53.2%
masc, 46.8% de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără diza- da nu NȘ/NR  
stipulate în Regulamentul-cadru privind organiza- bilitate stabilită) provin din I-a și II-a sarcină (70,1 %)
rea și funcționarea serviciilor de intervenție timpurie (Figura 8.1.3). Cu toate acestea, nu în toate cazurile supravegherea
și Standardele minime de calitate pentru servici- Figura 8.1.3. Rangul sarcinii în structura copiilor medicală în sarcină a fost realizată în corespundere
ile de intervenție timpurie, aprobate prin Hotărîrea cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de cu Standardele medicale în vigoare. Studiul a consta-
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în
Guvernului nr. 816 din 30.06.2016 74. Studiu (%) tat că numai 77,5 % din femeile gravide au fost supra-
Analizând structura în funcţie de vârstă a copiilor cu
vegheate conform Standardelor de supraveghere a
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) s-a 100.0%
8.1.1. DATE GENERALE DESPRE COPIII constatat că cei în vârsta de la 0 până la 3 ani con-
6.3% femeilor gravide în condiții de ambulator, fiind mai
14.1% 14.7% 14.3% 11.5% 13.0%
CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU stituie majoritatea celor incluși în Studiu, ponderea
90.0%
26.7%
19.2% jos decât media pe Republică (81,7 %)75 (Figura 8.1.5).
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE (FĂRĂ depăşind 80 % (Figura 8.1.2). Această situație poate 80.0%
20.3% 5.7% 13.0%
Figura 8.1.5. Rata supravegherii sarcinii în
15.8% 16.2%
DIZABILITATE STABILITĂ), INCLUȘI 21.7% structura copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani
fi explicată prin segmentele diferite de vârstă com- 70.0% 19.2% cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
ÎN STUDIU parate (copii sub 3 ani și copii de la 3 până la 5 ani) și
10.0%
stabilită), incluși în Studiu, conform Standardelor
60.0% 29.1% 45.7% de supraveghere a gravidelor în condiții de
poate fi condiţionată de supravegherea ambulatorie 38.2% ambulator (%)
Eșantionul respectiv a cuprins 538 copii cu vârsta de 32.5% 16.7% 28.7% 21.7%
50.0%
până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabili- mai strictă a copiilor, realizată de către lucrătorii medi-
35.6% 2.4%
cali până la vârsta de 3 ani, cu identificarea semnelor 40.0% 100.0%
tate stabilită), din 113 localități din 7 raioane (Ialoveni,
90.0% 11.4% 12.2% 13.0%
Florești, Nisporeni, Soroca, Comrat, Ceadîr Lunga, tulburărilor de dezvoltare manifeste. 30.0% 20.1% 20.0% 17.3%
80.0% 27.9% 29.1%
Vulcănești). Figura 8.1.2. Structura copiilor cu vârsta de până 46.7%
20.0% 37.6% 40.4% 44.3% 43.5%
70.0%
la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate 34.3% 37.4%
26.0% 60.0%
Chestionarele au fost completate de către medicii stabilită), incluși în Studiu, în dependență de 10.0%
vârstă și teritoriul administrativ (%) 50.0%
de familie, în baza documentației medicale primare 0.0% 85.7% 85.5% 82.6%
40.0% 77.5% 80.0% 80.8%
a copilului.

Nisporeni

Soroca

Comrat

Vulcănești
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu
100.0% 69.1% 68.4%
13.9% 13.3% 10.6% 16.2% 15.2% 20.0% 12.2% 13.1% 30.0%
80.0% 20.0%
Din numărul total de copii incluși în Studiu, 53,2 %
60.0% I sarcină II sarcină III sarcină >III sarcini 10.0%
au fost fete și 46,8 % – băieți (Figura 8.1.1). Studiul a
0.0%
constatat că raportul fete / băieţi în categoria copii 40.0% 86.1% 86.7% 89.4% 83.8% 84.8% 80.0% 87.8% 87.0%

Vulcănești
Florești

Soroca

Comrat
Total Studiu

Ialoveni

Nisporeni

Ceadîr Lunga
cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare 20.0% Majoritatea sarcinilor din care provin copiii cu tulbu-

0.0%
rări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) au fost da nu NȘ/NR  
sub supraveghere medicală (95,0 % din cazuri), situ-
Ialoveni

Florești

Soroca

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Nisporeni

Ceadîr Lunga

74 http://lex. justice. md / index. ație caracteristică pentru toate raioanele evaluate
php?action=view&view=doc&lang=1&id=365709 copii 0-3 ani copii 3-5 ani   75 Anuar Statistic la sistemului de sănătate din Moldova, 2016. Centrul
(Figura 8.1.4). Național de Management în Sănătate

40 41
 Totodată, supravegherea medicală mai joasă, în jos nivel s-a constatat în raionul Vulcănești, unde fie- Cele mai frecvente patologii identificate în timpul sar- Respondenții Studiului (lucrătorii medicali din asis-
raport cu Standardele medicale aprobate, s-a consta- care a 2‑a femeie gravidă nu a primit acid folic în tim- cinii au fost reprezentate de către anemie, iminență tența medicală primară) au enumerat cele mai
tat în raioanele Soroca (68,4 %) și Nisporeni (69,1 %). pul sarcinii (Figura 8.1.7). de avort și gestoze (Figura 8.1.9). De menţionat că, fie- frecvente cauze ce au condus la neadministrarea tra-
Figura 8.1.7. Rata administrării acidului folic în care a 2‑a femeie gravidă din acest grup al Studiului tamentelor în timpul sarcinii pentru patologiile iden-
S-au evidențiat 2 cauze principale care au condus la
timpul sarcinii în structura copiilor cu vârsta a avut anemie în timpul sarcinii (58,4 %). tificate, acestea fiind în circa 37 % – nerespectarea
nerespectarea Standardelor de supraveghere a gra- de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) Figura 8.1.9. Patologiile identificate în timpul recomandărilor medicilor / neprezentarea la efectu-
videlor în condiții de ambulator: în 88 % a fost lua-
sarcinii, în structura copiilor cu vârsta de până la area investigațiilor medicale, iar în circa 17 % – migra-
rea tardivă a sarcinii în evidență medicală și în 12 % 100.0% 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
4.28%
stabilită), incluși în Studiu (%) rea femeii gravide (Figura 8.1.11).
femeia gravidă nu a stat în evidență medicală. 90.0% 22.1% 5.7% 15.3%
23.4% 23.3% Figura 8.1.11. Cauzele care au condus la
80.0% 33.8% 21.5% 80.0% neadministrarea tratamentului în timpul sarcinii
Această situație a condus la neinvestigarea sau inves-
70.0% 47.8% pentru patologiile identificate, în structura
tigarea parțială a acestora, cu o pondere de 59 % din 70.0%
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
60.0% 58.4% dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în
numărul total de femei gravide care nu au fost supra- 60.0%
50.0% Studiu (%)
vegheate în conformitate cu Standardele respective 85.5% 50.0%
40.0% 77.9% 80.2%
(Figura 8.1.6). 72.3% 73.3% 69.6% 40.0% 37.4%
30.0% 62.5% 40.0% 26.2%
Figura 8.1.6. Cauzele nesupravegherii sarcinii, 47.8% 35.0%
20.0% 30.0% 23.8%
conform Standardelor de supraveghere a 30.0%
femeilor gravide în condiții de ambulator, în 10.0% 20.0%
structura copiilor cu vîrsta de pînă la 5 ani cu 0.0%
25.0%
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), 10.0% 17.9%

Soroca

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Nisporeni

Ceadîr Lunga
20.0%
incluși în Studiu (%)
0.0% 15.0%

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Nisporeni

Soroca

Ceadîr Lunga
da nu NȘ/NR 10.0%
  6.5% 5.7% 5.7%
5.0% 1.6%
anemie iminență de avort gestozele   0.8%
0.0%
Cercetarea evoluţiei sarcinii a demonstrat că numai

investigații

a refuzat să se spitalizeze

dificultăți în deplasare
nu a respectat recomandările/nu s-a prezentat la

a migrat

lipsa mijloacelor financiare

nu a fost referită la servicii pentru tratament

nu a fost informată
88.0% 59% în 18,8 % cazuri sarcina a decurs fără particularități, în În funcţie de patologiile identificate, 69,1 % din feme-
majoritatea cazurilor fiind consemnate diverse pato- ile gravide au primit tratament în timpul sarcinii
logii (Figura 8.1.8). (Figura 8.1.10).
Figura 8.1.8. Rata sarcinilor care au decurs fără Figura 8.1.10. Ponderea femeilor gravide, care
12.0% particularități, în structura copiilor cu vârsta au primit tratament în timpul sarcinii pentru
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără patologiile identificate, în structura copiilor cu
nu a fost în evidență dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
luată în evidență tardiv
(fără dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%)
din ele neinvestigate/investigate parțial 50.0%

45.0% 43.3% 100.0%

8.0%
Atât lipsa evidenţei medicale, cât şi evidenţa înce- 40.0% 90.0%
27.9%
12.5%
11.4% 21.7% 8.1.3. DEPISTAREA ANTENATALĂ A
34.8%
pând cu un termen avansat de sarcină, au creat 35.0%
80.0% 22.9% 25.3% 22.1% ANORMALITĂȚILOR ÎN DEZVOLTAREA
70.0%
impedimente în efectuarea oportună a investigaţii- 30.0%
25.7%
FĂTULUI ÎN STRUCTURA COPIILOR
60.0%
lor prevăzute de către Standardul medical în vigoare 25.0% 22.8% 23.3% CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU
50.0%
şi pentru intervenţiile incluse în Protocoalele Clinice,
20.0%
18.8% 19.2% 19.9%
84.6%
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE (FĂRĂ
40.0% 77.1%
corespunzătoare patologiilor identificate în sarcină.
15.0% 30.0%
69.1% 69.2% 67.1% 66.4%
73.9% DIZABILITATE STABILITĂ), INCLUȘI
Astfel, protocolul de administrare a acidului folic în 10.0% 20.0% 43.3% ÎN STUDIU
5.2%
timpul sarcinii, din care provin copiii cu tulburări de 5.0% 10.0% Studiul a constatat că, la 15,8 % din copii incluşi în
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluşi în Studiu, 0.0%
0.0% Studiu, anumite semne de anormalități au fost sus-

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Soroca

Comrat
Total Studiu

Nisporeni

Ceadîr Lunga
Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Nisporeni

Soroca

Ceadîr Lunga

nu a fost respectat în 23,4 %. Aceasta înseamnă că, pectate / depistate încă în perioada de dezvoltare
practic fiecare a 4‑a femeie gravidă nu a efectuat pro- intaruterină (Figura 8.1.12).
  da nu NȘ/NR  
filaxia malformațiilor congenitale în sarcină. Cel mai

42 43
 Figura 8.1.12. Ponderea femeilor gravide, la care Figura 8.1.14. Anormalitățile în dezvoltarea
au fost suspectate semne de anormalități în fătului, depistate în timpul sarcinii, în structura
8.1.4. ASISTENȚA ÎN NAȘTERE DE cu masa corporală < 2499 gr (Figura 8.1.17). Pentru

dezvoltarea fătului, în structura copiilor cu vârsta copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de CARE AU BENEFICIAT COPIII CU comparaţie, ponderea născuților cu masă mică la naş-
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU tere în Republica Moldova, conform statisticilor ofici-
dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) Studiu (%)
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE (FĂRĂ ale, constituie 5,0 %77.
100.0% 4.5%
50.0%
49.4% DIZABILITATE STABILITĂ), INCLUȘI Cei mai mulți copii născuți cu masa corporală < 2499
90.0% ÎN STUDIU gr s-au atestat în raioanele Nisporeni (55,9 %), Soroca
80.0% 40.0%
70.0% Studiul constată că practic fiecare al treilea copil cu (40,5 %) și Florești (38,5 %).
60.0% 28.2%
73.3% 30.0%
60.0% 72.5% vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare Figura 8.1.17. Masa corporală a copilului la
79.7% 21.2%
50.0% 83.7% 85.3% 87.3% 82.6% naștere în structura copiilor cu vârsta de până la
20.0% (fără sizabilitate stabilită) s-a născut înainte de termen
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
40.0%
(33,6 %), comparativ cu ponderea generală a naşte- stabilită), incluși în Studiu (%)
30.0% 10.0%
1.2% rilor premature pe ţară, indicatorul căreia constituie
20.0% 37.1% 100.0% 1.1%
26.2% 0.0% în Republica Moldova, conform statisticilor oficiale,
10.0% 23.7% retard de creștere intaruterină
15.8% 90.0%
9.6% 11.0% 7.6% 8.7%
0.0%
suspecție la malformații congenitale 2,8 %76 (Figura 8.1.16).
suspecție la maladii ereditare
Nisporeni

Soroca

Comrat
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu

Vulcănești

80.0%
altele 44.1%
Datele Studiului indică o corelație directă între
70.0% 59.3% 59.6% 57.0%
da nu NȘ/NR 64.1%
rata joasă de supraveghere a sarcinii, conform
76.7% 69.6%
Analiza factorilor care ar fi putut influența negativ 60.0% 82.9%
Standardelor medicale în vigoare, și rata înaltă a copi-
dezvoltarea fătului în perioada sarcinii, arată că pe 50.0%
De asemenea, s-a constatat că din numărul total de ilor născuți prematuri (raioanele Soroca, Nisporeni).
prim plan se situează alimentația precară în tim- 40.0%
cazuri, în 68,2 % au fost suspectate tardiv semne de Figura 8.1.16. Termenul sarcinii la care s-au
pul sarcinii (32,9 %), condițiile nefavorabile de trai născut copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
anormalități în dezvoltarea intrauterină a fătului, 30.0%
55.9%
(32,2 %), urmate de patologiile cronice (24,4 %) și tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
după termenul de 22 săptămîni de gestație (Figura incluși în Studiu (%) 20.0% 39.6% 38.5% 40.5%
acute (20,5 %). Concomitent, ca factori nefavorabili 35.1%
8.1.13). 23.3% 26.1%
10.0% 17.1%
în perioada sarcinii, Studiul evidențiază și munca în 100.0% 2.2%
Figura 8.1.13. Termenul de sarcină la care s-au 0.0%
depistat semne de anormalități în dezvoltarea
condiții nocive a femeii gravide, de rând cu migrația 16.7%

Vulcănești
Soroca
Ialoveni

Florești

Comrat

Ceadîr Lunga
Total Studiu

Nisporeni
90.0% 17.1%
fătului în structura copiilor cu vârsta de până la în acest grup de populație, cu o pondere echivalentă 8.7%
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate 33.6% 29.0%
80.0% 41.4% 39.0%
de 12 % (Figura 8.1.15). Deseori, evoluția sarcinii a fost
stabilită), incluși în Studiu (abs.,%) 43.0% 500gr-2499gr 2500gr și m.m. NȘ/NR  
influențată de factori multipli. 70.0%

90 (abs) (%) Figura 8.1.15. Factorii nefavorabili constatați în

100.0% 60.0%
80 6 7.1% perioada sarcinii în structura copiilor cu vârsta De menţionat că, practic toate nașterile (99,8 %) au
90.0% de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără 50.0% fost asistate de către lucrătorii medicali în cadrul insti-
70 80.0% dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%)
60 70.0% 40.0% 83.3% 80.0% 82.6% tuțiilor medicale. Ponderea nașterilor în afara insti-
50 58 60.0% 68.2% NȘ/NR 12.5% 64.1% 67.9% tuțiilor medicale în Republica Moldova, conform
30.0% 57.7% 60.3%
40 50.0% altele 3.4% 53.2% statisticilor oficiale, constituie 0,5 %78.
40.0% TBC 0.6% 20.0%
30
30.0% abuz fizinc în familie 2.2% Totodată, Studiul a constatat o pondere a nașterilor
20 tabagizm 10.0%
20.0% 2.2%
10 21 24.7%
patologice de 7,6 %, iar cele produse prin operație
10.0% traumă psihică 2.2%
dizabilitate intelectuală (la mamă) 0.0% cezariană au constituit, în mediu, 18,6 %. De menți-
0 0.0% 3.4%

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Nisporeni

Soroca

Ceadîr Lunga
maladii sexual transmisibile 3.7% onat că în unele raioane evaluate (Ialoveni, Florești),
< 21 săptămâni < 21 săptămâni
la 22 săptămâni și mai mult
consum de alcool 4.8%
la 22 săptămâni și mai mult operația cezariană a fost efectuată în circa 30 % din
NȘ/NR NȘ/NR muncă în coniții nocive 12.8% la termen prematur NȘ/NR
migrația 12.9%   cazurile naşterii copiilor cu tulburări de dezvoltare
patologii acute 20.5% (fără dizabilitate stabilită), adică conduita în fiecare a
Cele mai frecvente anormalități în dezvoltarea fătului, patologii cronice 24.4%
condiții nefavorabile de trai
Circa 60 % copii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări 3‑a naștere a fost chirurgicală (Figura 8.1.18).
depistate în timpul sarcinii, au fost reprezentate de 32.2%
alimentație precară 32.9% de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) s-au născut
către retardul de creștere intrauterină (RCIU) (49,4 %)
și malformațiile congenitale (28,2 %) (Figura 8.1.14).
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0%   77 Centrul Național de Management în Sănătate, 2016
76 Centrul Național de Management în Sănătate, 2016 78 Centrul Național de Management în Sănătate, 2016

44 45
 Figura 8.1.18. Ponderea nașterilor patologice, Figura 8.1.19. Patologiile identificate la naștere, Figura 8.1.21. Identificarea patologiei la naștere Figura 8.1.23. Stările patologice, constatate în
inclusiv prin operație cezariană, în structura în structura copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu în structura copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu perioada neonatală, în structura copiilor cu vârsta
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în incluși în Studiu (%) incluși în Studiu (%) dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%)
Studiu (%)
100.0%
8.4% NȘ/NR 8.9%
100.0% 1.1% NȘ/NR 29.6% 90.0%
11.8% altele 9.3%
90.0% 18.6% 14.3% 18.3% 13.0% 80.0% intervenții
15.2% 39.0% chirurgicale 0.4%
30.0% 29.8% 8.1% 70.0% 46.2% 45.8%
altele 10.8% 45.9% boală hemolitică a
80.0% 8.6% 4.5% 4.4% 76.7% 51.4% nou-născutului 3.9%
7.6% 60.0%
12.7% 39.2% 60.9% traumă natală
70.0% 4.7%
5.8% traumă 2.4% 50.0%
suport respirator în
13.3% perioada perinatală 11.3%
60.0% 40.0%
infecții 15.2%
30.0% 56.6%
50.0% asfixie 5.8% 49.0%
45.7% 48.1%
20.0% 0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0%
36.7% 37.1%
40.0% 80.2% 23.3% 26.1%
78.3% 10.0%
72.7% 74.3% 77.1% hipoxie 24.7%
64.4% 67.1%
0.0%
30.0% 56.7% 8.1.6. SUPRAVEGHEREA ÎN CADRUL

Nisporeni

Soroca

Comrat
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu

Vulcănești
20.0%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0%   SERVICIULUI DE FOLLOW-UP
10.0% da nu NȘ/NR NEONATAL A COPIILOR CU VÂRSTA
Screening-ul neonatal cel mai listat a fost screening-ul DE PÂNĂ LA 5 ANI CU TULBURĂRI
0.0%
la fenilcetonurie, cu o pondere de 77,5 %. De menţi-
Totodată, Studiul demonstrează că, primele stări DE DEZVOLTARE (FĂRĂ DIZABILITATE
Vulcănești
Soroca
Ialoveni

Florești

Comrat
Total Studiu

Nisporeni

Ceadîr Lunga

onat că, screening-ul neonatal la hipotireoză nu este

patologice și intervenţii medicale, practic la fiecare STABILITĂ), INCLUȘI ÎN STUDIU
disponibil la noi în țară (Figura 8.1.20).
al 3‑lea copil (32,5 %) cu tulburare de dezvoltare (fără Conform datelor anterior menţionate, fiecare al 3‑lea
NȘ/NR
prin operație cezariană Figura 8.1.20. Rata aplicării testelor de screening dizabilitate stabilită), s-au notat în perioada neonatală
per vias naturalis, cu complicații neonatal în structura copiilor cu vârsta de până la copil a fost identificat cu probleme medicale în peri-
fiziologică, per vias naturalis, fără complicații   5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate (Figura 8.1.22). Cele mai frecvente dintre acestea au oada neonatală (32,5 %), însă de supraveghere medi-
stabilită), incluși în Studiu (%) fost infecțiile (15,2 %) şi detresa respiratorie (11,3 %) cală în cadrul Serviciului de Follow-up neonatal au
(Figura 8.1.23). beneficiat doar 9,3 % din copii. Această situație se
8.1.5. ASISTENȚĂ ÎN PERIOADA Figura 8.1.22. Stările patologice, constatate în reflectă practic în toate teritoriile administrative eva-
NEONATALĂ DE CARE AU NȘ/NR 18.8%
perioada neonatală, în structura copiilor cu vârsta
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără luate (Figura 8.1.24).
BENEFICIAT COPIII CU VÂRSTA DE dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) Figura 8.1.24. Rata copiilor cu vârsta de până la
PÂNĂ LA 5 ANI CU TULBURĂRI DE altele 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
0.7%
DEZVOLTARE (FĂRĂ DIZABILITATE 100.0% stabilită), incluși în Studiu, evaluați în cadrul
4.3% Serviciului de Follow-up neonatal (%)
STABILITĂ), INCLUȘI ÎN STUDIU 90.0% 18.3%
25.7%
hipotireoză 14.5% 80.0% 32.5% 25.7% 100.0%
Informaţia privind perioada neonatală s-a bazat pe 8.0%
40.0% 53.9% 45.6% 90.0%
70.0%
documentaţia medicală primară şi datele prezentate
60.0% 80.0%
în cadrul intervievării lucrătorilor medicali din cadrul fenilcetonurie 77.5% 70.0%
50.0%
asistenței medicale primare. 60.0% 67.1%
40.0% 79.4% 78.3% 88.6% 81.6%
71.4% 50.0% 82.7% 96.7% 96.3%
Astfel, analizând evoluţia perioadei neonatale în cazu-
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%   30.0% 63.2%
68.4% 67.3% 61.2%
53.3% 40.0%
48.1%
rile naşterii copiilor cu tulburări de dezvoltare (fără 20.0% 44.2%
30.0%
dizabilitate stabilită) s-a constatat că, în 24,7 %, la naș- Dupa cum arată datele Studiului, în 45,7 % din cazuri 10.0% 20.0%
tere a fost consemnată hipoxia fătului, urmată de patologia care a determinat tulburarea de dezvol- 0.0% 10.0%
26.6%
9.3% 12.5% 8.6% 13.1% 13.0%

Nisporeni

Soroca

Comrat
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu

Vulcănești
asfixie și traume natale. Totodată, în 29,6 % cazuri nu tare ulterioară la copil, a fost identificată la naștere. 0.0% 3.3% 3.7%

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Soroca
Nisporeni

Ceadîr Lunga
a fost primit un răspuns concret privind patologiile Identificarea patologiilor la naștere este de 2 ori
identificate la naștere, fapt ce ridică întrebări legate mai joasă în raioanele Ialoveni (23,3 %) și Vulcănești fără particularități cu probleme medicale NȘ/NR
da nu NȘ/NR  
de documentarea adecvată a cazurilor (Figura 8.1.19). (26,1 %) (Figura 8.1.21).

46 47
 Conform relatărilor a 50 % din lucrătorii medicali din Figura 8.1.26. Structura nozologică a patologiei Figura 8.1.27. Vârsta copilului la care a fost în dezvoltarea motorie cu o pondere de 11,9 % (Figura
care a cauzat tulburarea de dezvoltare la copiii cu identificată primar patologia, care a cauzat
cadrul asistenței medicale primare, această situaţie a vârsta până la 5 ani incluși în Studiu (%) ulterior tulburarea de dezvoltare, și termenul de
8.1.29).
fost determinată de lipsa de indicații pentru supra- stabilire / luare în evidență a copiilor cu tulburări Figura 8.1.29. Tipul tulburărilor de dezvoltare
de dezvoltare incluși în Studiu (%) identificate în structura copiilor cu vârsta de până
veghere în cadrul Serviciului de Follow-up neonatal
la 5 ani incluși în Studiu (%)
(Figura 8.1.25). altele 5.4% 100.0% 90.5%
86.80% întîrziere în dezvoltarea socio-
De menționat că, cel puţin 11,3 % dintre copii la care patologie ORL 1.5% afectivă 1.1%
80.0%
tulburare de comportament 2.6%
s-a intervenit cu suport respirator la naştere, con-
patologie hematologică 4.5% întîrziere în dezvoltarea cognitivă
60.0% 1.9%
form cerinţelor în vigoare, au avut indicaţii directe de
patologie a sistemului endocrin
întîrziere în dezvoltarea limbajului 6.3%
includere în acest program de supraveghere (Figura 12.5%
40.0% întîrziere în dezvoltarea motorie 11.9%
8.1.23), fapt ce semnalează deficiențe în mecanismul patologie oftalmologică 3.4% malnutriție grad III 1.3%
de referire și supraveghere în cadrul acestui Serviciu, 20.0%
malnutriție grad II 6.3%
patologie a sistemului digestiv 6.9% 4.5% 2.4% 1.7%
precum și cunoștințe scăzute a unor lucrători medicali 0.7% 0.2%
malnutriție grad I
0.0% 12.1%
privind Serviciul de Follow-up neonatal. patologie a sistemului respirator 4.7% 0-12 luni 13-24 luni 25-36 luni 37-48 luni 49-60 luni NȘ/NR retard de creștere intrauterină 17.7%
Figura 8.1.25. Cauzele principale de patologie a sistemului urinar
identificarea primară a patologiei care a cauzat TD prematuritate 30.1%
5.8%
nesupraveghere a copiilor în cadrul Serviciul de stabilirea TD și luarea în evidență a copilului cu TD  
Follow-up neonatal, în structura copiilor cu vârsta 0.0% 10.0% 20.0% 30.0%
patologie a sistemului cardio-
11.0%
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără vascular
dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) Totodată, Studiul constată că, cel mai frecvent, pato-
tumori 0.6% În funcţie de patologia care ulterior a cauzat tulbu-
logia, care ulterior a cauzat tulburarea de dezvoltare,
rarea de dezvoltare, copiii cu vârsta de până la 5 ani
leziuni traumatice 0.4% este identificată la naștere sau în perioada neonatală
NȘ/NR 35.9% s-au aflat în evidență medicală la medicul pediatru în
patologie a sistemului osteo-articular 7.4% precoce de către medicul neonatolog (47,0 %), urmat
circa 40 % cazuri, la medicul neurolog în 20,6 % și la
de medicul de familie (26,6 %) și medicul pediatru
altele 2.8% tulburări mintale și de comportament 4.1% medicul cardiolog în 11,7 % (Figura 8.1.30).
(10,0 %) (Figura 8.1.28).
Figura 8.1.30. Specialiștii la care s-au aflat în
patologie a sistemului nervos 20.6% Figura 8.1.28. Specialiștii care au identificat
a respectat evidență copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
recomandările 1.5% patologia, care ulterior a cauzat tulburarea de tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
medicului malformații congenitale, maladii
ereditare și cromozomiale 11.5% dezvoltare în structura copiilor cu vârsta de până incluși în Studiu (%)
la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
nu a fost
recomandat 9.1%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0%   stabilită), incluși în Studiu (%)
medic dermatolog 0.6%
medic pulmonolog 0.4%
NȘ/NR 0.8% medic endocrinolog 0.2%
nu au fost indicații 50.7% medic otalmolog 1.3%
altcineva
8.1.8. IDENTIFICAREA POSTNATALĂ asistent medical de
3.0% medic hematolog 0.6%
medic gastrolog
0.0% 20.0% 40.0% 60.0%   ȘI SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A familie 0.4%
medic genetician
0.9%
0.6%
medic oftalmolog
COPIILOR CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 medic
0.9% medic ORL 0.2%
medic psihiatru
ANI CU TULBURARE DE DEZVOLTARE chirurg/ortoped 5.4% 0.0%
8.1.7. STRUCTURA TULBURĂRILOR medic neurolog
medic oncolog 0.4%
(FĂRĂ DIZABILITATE STABILITĂ), 7.6% medic nefrolog/urolog 2.8%
DE DEZVOLTARE A COPIILOR CU medic pediatru 10.0% medic pediatru 38.9%
INCLUȘI ÎN STUDIU
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI INCLUŞI medic de familie 26.6%
medic chirurg/ortoped
medic cardiolog
5.6%
11.7%
ÎN STUDIU Studiul a demonstrat că patologia, care ulterior a cau- medic neonatolog 47.0% medic neurolog 20.6%
zat tulburarea de dezvoltare, în marea majoritate de 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%
Spectrul de patologii care au cauzat ulterior tulbu-
cazuri (90,5 %) este identificată primar până la vârsta
rarea de dezvoltare la copiii incluşi în Studiu a fost
de 1 an a copilului.
divers, însă patologia sistemului nervos prevalează, Analiza spectrului tulburărilor de dezvoltare la copiii Conform datelor Studiului, copiii cu vârsta de până
având o rată de 20,6 %, urmată de patologia sistemu- Diagnosticul tulburării de dezvoltare și luarea în evi- cu vârstă de până la 5 ani incluşi în Studiu, evidenţi- la 5 ani care s-au aflat în evidență medicală cu tulbu-
lui endocrin (12,5 %), malformațiile congenitale, mala- dență / supraveghere medicală a copilului, de aseme- ază că cele mai întâlnite sunt: prematuritatea (30,1 %), rări de dezvoltare, au fost supravegheați și examinați
diile ereditare și cromozomiale (11,5 %) și patologia nea, este efectuată, preponderent, până la vârsta de malnutriția cu diferit grad de manifestare (19,7 %), de către medicul de familie lunar doar în 39,0 % şi tri-
cardio-vasculară (11,0 %) (Figura 8.1.26). 1 an (86,8 %) (Figura 8.1.27). retardul de creștere intrauterină (17,7 %) şi întârzierea mestrial – în 26,8 % cazuri.

48 49
 Totodată, fiecare al 5‑lea copil cu vârsta de până la 5 Cu toate acestea, în 13,0 % cazuri părinții / îngrijito- Figura 8.1.34. Serviciile medicale de care a respondenții au menționat în 41,1 % cazuri lipsa de
beneficiat copilul cu vârsta de până la 5 ani cu
ani cu tulburări de dezvoltare a fost vizitat de medi- rii nu au respectat indicațiile medicale, prescrise de tulburare de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
indicații medicale pentru efectuarea tratamentului
cul de familie și la solicitarea părinților / îngrijitorilor medicul de familie sau alți specialiști (Figura 8.1.32). incluși în Studiu, pe parcursul ultimului an (%) de abilitare / reabilitare.
(Figura 8.1.31). În conformitate cu informația primită de la lucrătorii
altele 0.4%
Totodată, analiza cauzelor pentru care copiii cu tul-
Figura 8.1.31. Frecvența vizitelor la medicul de medicali, de cele mai dese ori, acest fapt s-a datorat
acupunctură burări de dezvoltare nu au primit tratament de abi-
familie pe parcursul ultimului an a copiilor cu iresponsabilității părinților (în 87,1 %), destul de frec- 0.7%
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare hidroterapie
litare / reabilitare denotă că, în circa o treime din
(fără dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) vent – lipsei resurselor financiare (în 28,6 %) și dificul- 0.6%
asistență logopedică
cazuri (34,9 %), copiii nu au fost referiţi la servicii de
tăților ce ţin de deplasarea copilului către serviciile 5.2%
acest gen sau acestea lipsesc în teritoriile respective
existente (17,1 %) (Figura 8.1.33). intervenții chirurgicale 3.7%
la solicitare 20.8% (15,1 %) (Figura 8.1.36).
fizioterapie 16.4%
Figura 8.1.33. Determinantele care au condus
o dată în an 11.5% la nerespectarea de către familie / îngrijitor a kinetoterapie/masaj 20.6%
Figura 8.1.36. Cauzele pentru care copiii cu vârsta
indicațiilor / prescripțiilor medicului de familie de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
evidență/asistență ca copil din
trimestrial 26.8% și / sau a altor specialiști, în structura copiilor cu grupul de risc 54.7% dizabilitate stabilită), nu au primit tratament în
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare tratament medicamentos perioada desfășurării Studiului (%)
84.6%
lunar 39.0% (fără dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) consultare/recomandări privind
îngrijirea copilului 94.6%
consultare/recomandări privind altele 3.4%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 95.7%
alimentația copilului părinții nu doresc ca comunitatea
să cunoască despre existența TD la 1.9%
0.0% 30.0% 60.0% 90.0% copil
părinții nu cred în eficiența
8.1.9. SERVICIILE PRESTATE COPIILOR serviciilor 1.9%

Menționăm că, în perioada desfășurării Studiului, părinții nu au fost informați

CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU despre existența serviciilor 2.4%

TULBURĂRI DE DEZVOLTARE (FĂRĂ au refuzat 11.4% doar 1 din 5 copii cu vârsta de până la 5 ani cu tulbu- dificultăți de transportare a
copilului către servicii 7.0%
DIZABILITATE STABILITĂ), INCLUȘI rări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) a bene-
lipsa mijloacelor financiare pentru
achitarea sreviciilor 11.1%
ÎN STUDIU ficiat de tratament de abilitare / reabilitare (21,4 %)
lipsa servicilor necesare copilului 15.1%
au migrat în/din altă localitate 11.4% (Figura 8.1.35).
Studiul constată că, în marea majoritate a cazurilor nu a fost referit la servicii
Figura 8.1.35. Rata copiilor cu vârsta de până la 34.9%
(83,1 %), familia care a avut în îngrijire un copil cu 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
nu a avut indicații 41.1%
vârsta de până la 5 ani cu tulburare de dezvoltare dificultăți de transportare a
stabilită), care au beneficiat de tratament de
copilului 17.1% abilitare / reabilitare în perioada desfășurării
(fără dizabilitate stabilită) respectă prescripțiile medi- Studiului (%)
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%  
cale ale medicului de familie sau ale altor specialiști
(Figura 8.1.32). 100.0% 1.3% Conform datelor Studiului, lucrătorii medicali din
sunt iresponsabili 87.1%
90.0% cadrul asistenței medicale primare consideră prioritar,
Figura 8.1.32. Respectarea de către familie /
îngrijitor a indicațiilor / prescripțiilor medicului 80.0% pe lângă necesitatea în servicii de sănătate (89,9 %),
de familie și / sau a altor specialiști care au nu au avut resurse financiare 70.0%
în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu pentru medicamente/intervenție 68.6% 66.4%
dezvoltarea și prestarea serviciilor sociale (78,4 %),
28.6% 60.0%
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), chirurgicală 60.0% 77.3% 79.8%
80.8% serviciilor educaționale (36,8 %) și a serviciilor de rea-
incluși în Studiu (%) 89.0% 82.6%
50.0% bilitare specializată (40,7 %) (Figura 8.1.37).
0.0% 30.0% 60.0% 90.0%
  40.0%
100.0% Figura 8.1.37. Serviciile de care ar fi avut sau ar
13.0% 30.0% putea avea nevoie copiii cu vârsta de până la 5
80.0% ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
Dintre serviciile de care au beneficiat copiii cu vâr- 20.0%
33.3% 31.4% 31.3% stabilită), incluși în Studiu, pentru îmbunătățirea
60.0% sta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără 10.0% 21.4% 19.2% 20.3% situației (%)
10.3% 13.0%
86.5% 91.4% 91.6% dizabilitate stabilită), incluşi în Studiu, cu referire la 0.0%
40.0% 83.1% 76.7% 78.7% 74.7%

Nisporeni

Soroca

Comrat
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
altele

Total Studiu

Vulcănești
69.6% patologia care a cauzat-o, cel mai frecvent s-a apli- 1.9%
echipamente 4.7%
20.0% cat tratamentul medicamentos, administrat în 84 % educaționale 36.8%
da nu NȘ/NR reabilitare specializată 40.7%
0.0% de cazuri, consultarea şi prescrierea recomandări-
sociale 78.4%
Soroca

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Nisporeni

Ceadîr Lunga

lor în alimentare și îngrijire (a câte 95 %), urmate de de sănătate 89.8%

asistarea acestuia ca copil din grupul de risc (54,7 %) Deşi toți copiii cu tulburări de dezvoltare ar avea
da nu NȘ/NR   0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%  
(Figura 8.1.34). nevoie de anumite servicii de abilitare / reabilitare,

50 51

Concluzii
1. Structura, în funcţie de gen, a copiilor cu tulbu-
rări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), nu
diferă semnificativ de la un raion la altul, rapor-
tul pe Studiu fiind 53,2% / 46,8%, respectiv, fete /
baieţi. Copiii cu vârsta de până la 3 ani constituie
majoritatea celor cu tulburări de dezvoltare (fără
dizabilitate stabilită). Acest fapt se datorează, în
mare măsură, prevederilor Standardelor de supra-
veghere, care includ mai multe vizite de suprave-
ghere / examinări obligatorii în primii ani de viață
a copilului.
2. Fiecare a 5‑a sarcină din care provin copiii cu vâr-
sta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
(fără dizabilitate stabilită) nu a fost supravegheată
conform Standardelor de supraveghere a femeii
gravide în condiţii de ambulator. În marea majori-
tate de cazuri (88 %), femeile gravide au fost luate
tardiv în evidență medicală (după 12 săptămîni de
gestație), iar în 12 % cazuri – nu au stat în evidență
medicală, fapt care a condus ulterior la reducerea
spectrului de investigaţii aplicate, prevăzute pen-
tru anumiţi termeni şi, respectiv, a intervenţiilor
la termenii oportuni.
3. În condiţiile în care în 81,2 % din cazuri sarcina a
evoluat cu asociere de diverse patologii, în mod
special, cu anemie (50 %), doar 2 / 3 din femeile
gravide au primit tratament în timpul sarcinii pen-
tru patologiile identificate.
4. Anormalităţile în dezvoltarea intrauterină a fătu-
lui, de asemenea, au fost depistate în 2 / 3 cazuri
tardiv, acestea, în mare parte, au fost reprezentate
de către RCIU (49,4 %) şi malformaţiile congenitale
(28,2 %).
5. Factorii sociali, cum ar fi alimentaţia precară și con-
diţiile nefavorabile de trai, au condiționat nega-
tiv sarcina din care provin majoritatea copiilor cu
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită).
Atât factorii sociali nefavorabili, cât şi fondalul
patologic, asociat sarcinii, ar fi putut influenţa fap-
tul că, majoritatea absolută a copiilor cu tulburări
de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluşi în
Studiu, s-au născut fie prematur (33,6 %), fie cu
RCIU (60 %) – indicatori ce îi depăşesc mult pe cei,
52
Figura 8.2.2. Structura copiilor cu vârsta de până
înregistraţi pe ţară (respectiv 2,8 % şi 5,0 %). 8.2. SITUAȚIA COPIILOR CU la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu,
6. Primele semne ale patologiei, care ulterior au VÂRSTA DE PĂNĂ LA 5 ANI în dependență de vârstă și teritoriul administrativ
determinat tulburarea de dezvoltare, au fost CU DIZABILITATE STABILITĂ (%)
identificate la naștere sau în perioada neonatală, ȘI A SERVICIILOR, ADRESATE 100.0%
în ordine descrescândă de către medicul neona- ACESTORA
tolog, medicul de familie şi medicul pediatru (în 90.0% 20.0%
În categoria respectivă, conform metodologiei 31.5% 31.6% 31.0%
47,0 %, 26,6 % şi 10,0 %, respectiv). 80.0%
35.3% 35.6%
41.5% 42.5%
7. În majoritatea cazurilor (83,1 %), familia care are Studiului, au fost încadrați copiii cu vârsta de până
la 5 ani care, la data de 01 ianuarie 2016, aveau sta- 70.0%
în îngrijire un copil cu vârsta de până la 5 ani cu
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) bilit grad de dizabilitate. 60.0%
respectă prescripțiile medicale. Nerespectarea
50.0%
acestora, cel mai frecvent, a fost cauzată de ires- 8.2.1. DATE GENERALE DESPRE COPIII
ponsabilitatea părinților (87,1 %), lipsa mijloace- CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU 40.0% 80.0%
lor financiare (28,6 %), dar și de dificultăți ce țin de DIZABILITATE STABILITĂ, INCLUȘI ÎN 30.0%
64.7%
68.5% 68.4% 69.0%
64.4%
58.5% 57.5%
deplasarea copilului către serviciile recomandate STUDIU
20.0%
(17,1 %).
Eșantionul a cuprins 266 copii cu vârsta de până la
8. Copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de 10.0%
5 ani cu dizabilitate stabilită, domiciliaţi în 92 locali-
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) au benefi-
tăți din cele 7 raioane (Ialoveni, Florești, Nisporeni, 0.0%
ciat de un spectru îngust de servicii. Acestea s-au
Vulcănești
Soroca
Ialoveni
Florești
Comrat
Total Studiu
Nisporeni
Ceadîr Lunga
Soroca, Comrat, Ceadîr Lunga, Vulcănești), dintre care
axat preponderent pe consultații / recomandări în
47,4 % au fost fete și 52,6 % – băieți (Figura 8.2.1).
îngrijirea și alimentația copilului (circa 95 %), cât
Figura 8.2.1. Structura copiilor cu vârsta de până
copii 0-3 ani copii 3-5 ani  
și prescrierea / administarea tratamentelor medi- la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu,
camentoase (circa 85 %). în dependență de gen (%)
Rezultatele evaluării au demonstrat că cele mai frec-
9. Doar 1 din 5 copii (21,4 %) cu vârsta de până la 5
vente patologii care au determinat dizabilitatea în
ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate sta-
rândul copiilor cu vârsta de până la 5 ani au fost mal-
bilită) a beneficiat de tratament de abilitare / rea-
formațiile congenitale, maladiile ereditare și cromo-
bilitare, iar în circa o treime cazuri (34,9 %) copiii nu
zomiale cu o rată de 37,2 %, urmate de patologia
au fost referiți către servicii de acest gen. Totodată,
sistemului nervos – cu 35 % şi tulburările mintale și
fiecare al 6‑lea copil cu vârsta de până la 5 ani
52.6% de comportament – 7.5 % (Figura 8.2.3).
cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabi-
lită) nu a primit tratament de abilitare / reabilitare 47.4% Datele colectate atestă că structura nozologică
din cauza lipsei serviciilor necesare în teritoriul a maladiilor care au cauzat dizabilitatea la copiii
administrativ. cuprinși în Studiu, corespunde cu structura nozolo-
gică a maladiilor care au cauzat dizabilitatea la copii
la nivel de țară.
fete băieți
Dintre toți copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabi-
litate stabilită incluși în Studiu, 2 / 3 sau 64,7 % au fost
cei cu vârsta de la 0 până la 3 ani, iar 35,3 % – cei cu
vârsta de la 3 ani până la 5 ani (Figura 8.2.2)
53
 Figura 8.2.3. Structura nozologică a patologiei,
care a cauzat dizabilitatea copiilor cu vârsta de
8.2.2. INFORMAȚII PRIVIND Menţionăm că, deşi în marea majoritate a cazurilor investigate sau au fost investigate parțial, ceea ce

până la 5 ani incluși în Studiu (%) PERIOADA ANTENATALĂ DE (94,7 %) sarcina a fost în evidenţă medicală (Figura a și condus la nerespectarea Standardelor de supra-
DEZVOLTARE A COPIILOR CU VÂRSTA 8.2.6), asistența acestora conform Standardelor de veghere a gravidei în condiții de ambulator (Figura
altele 1.2% DE PÂNĂ LA 5 ANI CU DIZABILITATE supraveghere a gravidelor în condiții de ambulator 8.2.8).

patologie ORL 0.4%

STABILITĂ, INCLUȘI ÎN STUDIU este mai joasă ca nivel, fiind de numai 82,7 % (Figura Figura 8.2.8. Cauzele nesupravegherii în timpul
8.2.7). sarcinii, în structura copiilor cu vârsta de până
patologie hematologică Pentru a evidenţia posibilii factori determinanți ce la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu,
0.4%
Figura 8.2.6. Rata supravegherii sarcinii în conform Standardelor de supraveghere a
au influenţat ulterior, direct sau indirect, dizabilitatea structura copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu gravidelor în condiții de ambulator (%)
patologie a sistemului endocrin 0.8%
în rândul copiilor cu vârsta de până la 5 ani incluşi în dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
patologie oftalmologică 0.8%
Studiu, s-au colectat informaţii privind perioada ante- 1.5%
100.0%
patologie a sistemului digestiv 1.1% natală, inclusiv supravegherea gravidei în sarcină. 3.8%
90.0%
patologie a sistemului respirator 1.5% 80.0%
Ca și în cazul copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tul- 50%
92.5%
70.0%
patologie a sistemului urinar 1.5% burări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), infor-
60.0%
patologie a sistemului cardio- mația a fost colectată din documentația medicală
vascular 1.9% 50.0%
primară și răspunsurile obținute în cadrul chestionării 94.7% 100.0% 92.7% 92.1% 96.6% 95.0% 93.2%
tumori 40.0% 80.0%
1.9%
lucrătorilor medicali din asistența medicală primară. 30.0%
leziuni traumatice 3.0% 7.5%
20.0%
Analiza efectuată a demonstrat că 36,1 % din copiii cu
patologie a sistemului osteo- 10.0% nu a fost în evidență
articular 6.0% vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită incluși luată în evidență tardiv
0.0%
tulburări mintale și de în Studiu proveneau de la I-a sarcină; 34,2 % – de la din ele neinvestigate/investigate parțial
7.5%

Ialoveni

Nisporeni

Soroca

Comrat

Vulcănești
Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu
comportament

patologie a sistemului nervos

a II-a sarcină; 18,4 % – de la III-a sarcină, iar în 11,3 %
35.0%
cazuri rangul sarcinii a fost IV-a și mai mare. da nu NȘ/NR Administrarea acidului folic în timpul sarcinii cu scop
malformații congenitale, maladii
ereditare și cromozomiale 37.2%
de profilaxie a malformațiilor congenitale este notată
Prin urmare, ca și în cazul copiilor cu tulburări de dez- Figura 8.2.7. Rata supravegherii sarcinii în
0.0% 20.0% 40.0% la nivel de 74,4 %, cu toate că, conform datelor ante-
  voltare (fără dizabilitate stabilită), circa 70 % dintre structura copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu, conform rior menţionate, în 82,7 % cazuri sarcina a fost luată
copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabi- Standardelor de supraveghere a gravidelor în în evidenţă după termenul recomandat de 12 săp-
În 52,6 % cazuri a fost stabilit grad sever de dizabi- lită incluşi în Studiu, au fost născuți de la I-a și a II-a condiții de ambulator (%)
tămîni de gestaţie, când acest tip de profilaxie este
litate, în 40,6 % – grad accentuat și în 6,8 % – grad sarcină, cu variații de la 58,5 % în raionul Florești până
100.0% 2.3% indicată (Figura 8.2.9).
mediu de dizabilitate (Figura 8.2.4). la 76,3 % în raionul Nisporeni (Figura 8.2.5). 13.0% 10.3%
90.0% 15.0% 14.6% 13.2% 15.0% 20.0%
20.3% Figura 8.2.9. Rata administrării acidului folic în
Figura 8.2.4. Gradul de dizabilitate, stabilit Figura 8.2.5. Rangul sarcinii din care provin copiii 80.0% timpul sarcinii, în structura copiilor cu vârsta de
copiilor cu vârsta de până la 5 ani incluși în cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
Studiu (%) incluși în Studiu 70.0%
Studiu (%)
60.0%
100.0% 5.3% 100.0% 100.0%
6.8% 5.0% 50.0%
14.8% 9.8%
7.5% 11.3% 12.9% 14.7% 7.9% 6.9% 15.2% 20.0% 7.1%
90.0% 20.0% 90.0% 89.7%
40.0% 82.7% 87.0% 82.9% 81.6% 82.5% 90.0% 18.5% 12.2%
80.0% 37.9% 37.3% 80.0% 11.1% 15.8% 17.2% 76.3% 80.0% 18.4% 18.4%
13.8%
18.4% 32.5% 11.9% 80.0% 10.0% 28.8% 40.0%
40.6% 31.7% 26.8% 30.0%
70.0% 31.5% 52.6% 70.0% 20.0% 70.0%
57.5% 60.0% 27.6% 20.0%
60.0% 40.0% 34.2% 27.1% 0.0% 60.0%
50.0% 34.2% 48.2%
50.0% 10.0% 50.0%
35.0%
40.0% 40.0% 34.1%
0.0% 40.0% 82.9%
74.4% 79.6% 73.7% 79.3% 75.0%
30.0%

Nisporeni

Soroca

Comrat
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu

Vulcănești
30.0% 58.5% 62.1% 62.7% 60.0% 62.7% 60.0%
52.6% 53.7% 48.3% 30.0%
20.0% 42.1% 45.8%
20.0% 42.1% 40.0% 36.1%
35.0% 27.8% 24.4% 27.5% 20.0%
10.0% 10.0%
da nu NȘ/NR 10.0%
0.0% 0.0%
0.0%
Florești

Soroca

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Nisporeni

Ceadîr Lunga
Nisporeni

Soroca

Comrat
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Total Studiu

Vulcănești
Florești

Nisporeni

Soroca

Comrat

Vulcănești
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu
În acelaşi context, jumătate din gravidele care au
sever accentuat mediu I sarcină II sarcină III sarcină >III sarcini   fost luate tardiv în evidență medicală, nu au fost da nu NȘ/NR

54 55
 Figura 8.2.12. Ponderea femeilor gravide, care Figura 8.2.15. Termenul de sarcină, la care s-au
Evoluţia sarcinii, conform datelor Studiului, a fost în
au primit tratament în timpul sarcinii pentru
8.2.3. DEPISTAREA ANTENATALĂ A depistat semne de anormalități în dezvoltarea
cea mai mare parte cu probleme, numai în 23,3 % sar- patologiile identificate, în structura copiilor cu ANORMALITĂȚILOR ÎN DEZVOLTAREA fătului, în structura copiilor cu vârsta de până
cina a decurs fără particularități, iar în 76,7 % au fost vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu
incluși în Studiu (%)
FĂTULUI, ÎN STRUCTURA COPIILOR (abs.,%)
identificate un șir de patologii (Figura 8.2.10). CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU
Figura 8.2.10. Rata sarcinilor care au decurs fără 100.0%
10.9%
DIZABILITATE STABILITĂ, INCLUȘI ÎN 50
(abs) (%)
particularități, în structura copiilor cu vârsta de 7.9% 100%
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
90.0% STUDIU 90%
16.5% 31.7% 20.7%
Studiu (%) 80.0%
5.6%
23.7% 40.0%
40 80%
70.0%
7.5% Malformațiile congenitale reprezintă una din cauzele
70%
40.0% 60.0%
principale ale dizabilității în rândul copiilor. Cu toate
35.6% 30 60%
acestea, conform datelor Studiului, rata de depistare / 41 83.7%
35.0% 50.0%
50%
89.5% suspectare a anormalităților în dezvoltarea fătului
30.0% 26.8% 40.0% 20 40%
23.3% 24.1% 72.6% 74.1% 72.4% 70.0% 67.8%
25.0% 22.5% 30.0%
65.9%
60.0% în perioada antenatală a fost de doar 18,4 % (Figura 30%
20.0%
20.0% 20.0% 8.2.14). 10 20%
15.0%
10.5% 10.3% 10.0% Figura 8.2.14. Ponderea femeilor gravide la care 8 10% 16.3%
10.0% 0.0% au fost suspectate semne de anormalități în 0 0%
dezvoltarea fătului, în structura copiilor cu vârsta la 22 săptămâni și mai mult

Nisporeni

Soroca

Comrat
la 22 săptămâni și mai mult

Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu

Vulcănești
5.0%
de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în < 21 săptămâni < 21 săptămâni
0.0% Studiu (%)
Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Soroca
Ialoveni

Florești

Ceadîr Lunga
Nisporeni

da nu NȘ/NR
100.0% Cele mai frecvente anormalităţi depistate în timpul
3.4%
 
Motivele invocate ale neaplicării tratamentului nece- sarcinii s-au dovedit a fi malformațiile congenitale,
90.0%
sar au fost fie nerespectarea prescripţiilor medicale care au constituit 53,5 % din numărul total de cazuri,
Cele mai frecvente patologii identificate în timpul sar-
de către gravidă (15,9 %), fie faptul că gravida nu s-a 80.0% urmate de retardul de creștere intrauterină (RCIU) cu
cinii au fost reprezentate de anemie, cu o pondere de
prezentat la examinările programate (13,6 %). Deşi 26,8 % şi maladiile ereditare, cu o pondere de 11,3 %
44,7 %, urmate de gestoze – 26,3 % şi diverse infecții – 70.0%
destul de rar, au existat şi cazuri în care tratamentul (Figura 8.2.16).
25,2 % (Figura 8.2.11). 72.2%
recomandat nu s-a administrat din cauza lipsei mij- 60.0% 72.4% 78.0%
78.2% Aceiași situație, însă cu o pondere inversată, s-a
Figura 8.2.11. Patologiie identificate în timpul 75.6% 85.0%
loacelor financiare (4,5 %) (Figura 8.2.13). 84.2%
sarcinii, în structura copiilor cu vârsta de până la 50.0% 100.0%
remarcat în grupul copiilor cu tulburări de dezvol-
5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) Figura 8.2.13. Cauzele care au condus la tare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu, unde
neadministrarea tratamentului în timpul sarcinii
40.0% malformațiile congenitale au fost suspectate intrau-
80.0% pentru patologiile identificate, în structura
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate terin în 28,2 % cazuri, iar RCIU – în 49,4 %.
70.0% stabilită, incluși în Studiu (%) 30.0%
Figura 8.2.16. Anormalitățile în dezvoltarea
60.0% 44.7% fătului, depistate în timpul sarcinii, în structura
20.0% 20.0%
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
50.0% 15.9% 25.9% 24.4% stabilită, incluși în Studiu (%)
15.0% 13.6% 10.0% 18.4% 17.1% 20.3%
40.0% 26.3% 10.5% 12.5%
11.4%
25.2% 60.0% 53.5%
30.0% 9.1% 0.0% 0.0%
10.0%

Comrat
Total Studiu

Florești

Nisporeni

Soroca
Ialoveni

Ceadîr Lunga

Vulcănești
50.0%
20.0% 4.5%
5.0% 40.0%
10.0% da nu NȘ/NR   26.8%
30.0%
0.0% 0.0%
tratament
medicului
nu a respectat recomandările

a migrat
nu s-a prezentat la investigații

lipsa mijloacelor financiare

nu a fost referită la servicii pentru

anemie gestoză infecții   20.0%

Totodată, Studiul a constatat că în 83,7 % suspecta- 11.3%
8.5%
10.0%
rea unor semne de anormalități în dezvoltarea fătu-
Deşi diagnosticate cu diverse patologii, numai 72,6 % lui s-a produs la un termen avansat de sarcină, după 0.0%
retard de creștere intaruterină
din numărul total de femei gravide care necesitau 22 săptămîni de gestație, situație similară cu grupul suspecție la malformații congenitale
tratament au primit acest tratament în timpul sarci- suspecție la maladii ereditare
de copii cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
  altele  
nii (Figura 8.2.12). stabilită) incluși în Studiu (Figura 8.2.15).

56 57
 Spectrul de factori nefavorabili care ar fi putut influ- Figura 8.2.18. Termenul sarcinii la care s-au Analizând asistenţa oferită la naşterea copiilor cu vâr- Figura 8.2.21. Ponderea nașterilor patologice,
născut copiii cu vârsta de până la 5 ani cu inclusiv prin operație cezariană, în structura
ența dezvoltarea fătului în timpul sarcinii a fost des- dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
sta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluşi copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
tul de variat, în jumătate din cazuri evidenţiindu-se în Studiu, s-a constatat o rată înaltă a nașterilor în stabilită, incluși în Studiu (%)
patologiile cronice și acute la mamă (25,6 % și, respec- 100.0% 0.8% afara instituțiilor medicale, care este de 6 ori mai
7.9% 10.3% 3.4%
11.7% 100.0%
90.0% 18.5% 12.2% 20.0% 5.3%
tiv 23,3 %), urmate de condițiile nefavorabile de trai mare decât media pe Republică, constituind 3,0 % 10.4% 10.0%
90.0%
(23,3 %) şi alimentația precară (22,9 %) (Figura 8.2.17). 80.0% faţă de 0,2 % în grupul copiilor cu vârsta de până la 5 17.3% 22.0% 13.2% 11.9%
80.0% 27.8% 0.0%
70.0% 5.3% 20.7% 17.5% 8.5%
Figura 8.2.17. Factorii nefavorabili constatați în ani cu tulburări de dezvoltare, fără dizabilitate stabi-
70.0% 13.2% 12.2%
perioada sarcinii, în structura copiilor cu vârsta 60.0%
lită (0,5 %, rata nașterilor în afara instituțiilor medicale,
de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în 60.0% 20.4% 17.2%
50.0%
Studiu (%) 92.1% 89.7% 94.9% 100.0% conform datelor Centrului Național de Management
87.6% 85.4% 50.0%
40.0% 81.5% 80.0%
în Sănătate81(Figura 8.2.20).
40.0% 76.3% 80.0%
30.0% 70.0% 72.9%
NȘ/NR 15.4% Figura 8.2.20. Ponderea nașterilor în afara 30.0% 64.3% 63.4%
20.0% instituțiilor medicale, în structura copiilor cu 51.7%
altele 4.9% 48.2%
vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, 20.0%
10.0%
TBC 0.4% incluși în Studiu (%) 10.0%
0.0%
abuz fizinc în familie 1.5%

Nisporeni

Soroca

Comrat
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu

Vulcănești
0.0%
100.0%

Nisporeni

Soroca

Comrat
Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu

Vulcănești
consum de alcool 3.0% 5.6% 2.4% 2.5% 3.4%
2.6%
dizabilitate intelectuală (la la termen prematur NȘ/NR
mamă) 2.6% 90.0% 20.0%
traumă psihică NȘ/NR
3.4%
prin operație cezariană
maladii sexual transmisibile 3.8% Și ponderea născuților cu masa corporală mai mică 80.0% per vias naturalis, cu complicații
fiziologică, per vias naturalis, fără complicații
tabagizm 4.1% de 2500gr, în structura copiilor cu vârsta de până la
migrația 9.0% 5 ani cu dizabilitate stabilită, este mult mai înaltă 70.0%

muncă în coniții nocive 9.7% decât media pe Republică, constituind 15,8 % faţă 8.2.5. ASISTENȚĂ ÎN PERIOADA
60.0%
alimentație precară 22.9% de 5,0 % (Figura 8.2.19).
80
NEONATALĂ, DE CARE AU
condiții nefavorabile de trai 23.3% Figura 8.2.19. Masa corporală la naștere a copiilor
50.0% 100.0% 100.0% 97.5%
BENEFICIAT COPIII CU VÂRSTA DE
patologii acute 23.3%
cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, 97.0% 94.4% 97.6% 96.6%
PÂNĂ LA 5 ANI CU DIZABILITATE
incluși în Studiu (%)
patologii cronice 25.6% 40.0% 80.0%
STABILITĂ, INCLUȘI ÎN STUDIU
100.0% 1.9%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0%
  Informația privind perioada neonatală s-a bazat pe
90.0% 30.0%
datele din documentația medicală primară și infor-
80.0% mațiile prezentate în cadrul chestionării lucrătorilor
20.0%
8.2.4. ASISTENȚA ÎN NAȘTERE, 70.0% medicali din asistența medicală primară.
DE CARE AU BENEFICIAT COPIII 10.0%
60.0% 72.4% 77.5%
CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU 82.3% 85.2%
80.5% 89.5% 86.4% Studiul a constatat că fiecare al 3‑lea copil s-a născut
DIZABILITATE STABILITĂ, INCLUȘI ÎN 50.0% 60.0%
0.0%
în hipoxie (24,8 %) și asfixie (10,2 %) (Figura 8.2.22).
STUDIU

Vulcănești
Florești

Soroca
Figura 8.2.22. Patologiile identificate la naștere,

Comrat
Total Studiu

Ialoveni

Nisporeni

Ceadîr Lunga
40.0%
în structura copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu
Studiul a demonstrat că în 11,7 % nașterea a fost pre- 30.0% dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)

matură sau practic fiecare al 8‑lea copil cu vârsta de 20.0%

în instituția medicală la domiciliu altele  
NȘ/NR 56.0%
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită s-a născut înainte 10.0% 24.1% 20.0% 20.0%
15.8% 14.8% 14.6% 13.6%
de termen (Figura 8.2.18). Astfel, ponderea nașterilor 10.5% Nașterile cu complicații și prin operație cezariană au altele 5.3%
0.0%
premature în rândul copiilor cu dizabilitate stabilită, constituit circa 30 % din numărul total de nașteri, ceea
Florești

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Soroca
Ialoveni

Nisporeni

Ceadîr Lunga

traumă 4.9%
incluşi în Studiu, este de aproape patru ori mai mare ce sugerează că fiecare al 3‑lea copil cu vârsta de până
asfixie 10.2%
decât ponderea acestora pe ţară, unde naşterile pre- la 5 ani cu dizabilitate stabilită a avut de suferit în naș-
500gr-2499gr 2500gr și m.m. NȘ/NR   hipoxie
mature constituie 2,8 %79. tere (Figura 8.2.21). 24.8%

0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%  

79 Centrul Național de Management în Sănătate, 2016 80 Centrul Național de Management în Sănătate, 2016 81 Centrul Național de Management în Sănătate, 2016

58 59
 Similar cu situaţia în grupul copiilor cu vârsta de până Practic aceeaşi frecvenţă (44,7 la sută cazuri) s-a înre- Figura 8.2.26. Stările patologice, constatate la Drept cauză principală a nesupravegherii copiilor
copil în perioada neonatală, în structura copiilor
la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate gistrat şi pentru diverse stări patologice, constatate cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită,
cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită în
stabilită) şi la copiii cu dizabilitate stabilită, incluși imediat după naştere (Figura 8.2.25). incluși în Studiu (%) cadrul Serviciului de Follow-up neonatal, indicată
în Studiu, cel mai listat screening aplicat în perioada de către lucrătorii medicali chestionați, a fost lipsa
Totodată, este necesar de menţionat faptul că în
neonatală a fost testul la fenilcetonurie, efectuat în NȘ/NR 46.2% recomandărilor / indicațiilor medicale (65,8 %) (Figura
unele raioane, așa ca Ialoveni, rata depistării la naș-
80,5 % cazuri (Figura 8.2.23). altele 6.8% 8.2.28). Răspunsurile lucrătorilor medicali chestionați
tere a patologiei care a determinat ulterior dizabilita-
Figura 8.2.23. Rata aplicării testelor de screening intervenții scot în evidență cunoașterea insuficientă a necesității
tea, a fost de 2 ori mai joasă decât media pe Studiu. chirurgicale 3.8%
neonatal, în structura copiilor cu vârsta de până și importanței supravegherii în cadrul Serviciului de
boală hemolitică a
la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu Figura 8.2.25. Stările patologice constatate în nou-născutului 4.1%
(%) Follow-up neonatal.
perioada neonatală, la copii cu vârsta de până la
traumă natală 7.5%
5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) Figura 8.2.28. Cauzele principale ale
suport respirator în nesupravegherii copiilor cu vârsta de până la 5
perioada perinatală 15.4%
NȘ/NR 16.9% 60.0% ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu, în
infecții 16.2% cadrul Serviciului de Follow-up neonatal (%)

altele 1.1% 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%

50.0%
 
44.4%
hipotireoză 15.0% NȘ/NR 33.8%

40.0%
44.70% 8.2.6. SUPRAVEGHEREA ÎN CADRUL
fenilcetonurie 80.5% SERVICIULUI DE FOLLOW-UP
NEONATAL A COPIILOR CU VÂRSTA
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
  30.0% DE PÂNĂ LA 5 ANI CU DIZABILITATE altele 0.4%

STABILITĂ, INCLUȘI ÎN STUDIU

Studiul a constatat că patologia care ulterior a deter-
20.0% În pofida problemelor medicale identificate în peri-
minat dizabilitatea copilului a fost identificată la naș- a respectat
oada neonatală, circa 2 / 3 din copii cu dizabilitate recomandările 0.8%
tere în doar 44,4 % (Figura 8.2.24). medicului
stabilită incluşi în Studiu, nu au fost supuși evaluării
Figura 8.2.24. Identificarea patologiei la naștere, 10.0%
care a determinat ulterior dizabilitatea la copiii
în cadrul Serviciului de Follow-up neonatal (63,5 %)
cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, (Figura 8.2.27).
incluși în Studiu (%) nu a fost
65.8%
0.0% Figura 8.2.27. Rata copiilor cu vârsta de până la recomandat/indicat
5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu,
Florești

Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Nisporeni

Soroca

Ceadîr Lunga

100.0%
6.0% evaluați în cadrul Serviciului de Follow-up
90.0% neonatal (%) 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%  
rata identificării patologiei la naștere
80.0% rata problemelor medicale apărute în perioada perinatală 100.0%
  6.8%
6.8%
70.0% 51.2% 39.5% 31.0% 57.5% 44.1% 60.0% 90.0%
49.6%
80.0%
8.2.7. ASIGURAREA COPIILOR CU
60.0% 64.8% Analiza efectuată atestă că cele mai frecvente stări
70.0% 20.0%
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI, INCLUȘI
48.3%
50.0% patologice constatate la copii în perioada neonatală
60.0% 63.5%
ÎN STUDIU, CU ECHIPAMENTE
40.0%
au fost: infecțiile (16,2 %), detresa respiratorie (15,4 %),
50.0% 90.7%
94.7% 90.0% SPECIALE
trauma natală (7,5 %) și boala hemolitică a nou-năs- 89.8%
30.0% 40.0% 70.7% Posibilitatea de a se deplasa de sine stătător a fost
52.6% 55.2% 49.2% cutului (4,1 %) etc. (Figura 8.2.26).
44.4% 46.3% 30.0% 60.0% un alt criteriu analizat în cadrul Studiului, având în
20.0% 42.5% 40.0%
20.0% 44.8%
27.8% Totodată, circa jumătate dintre lucrătorii medicali vedere atât severitatea patologiei care a determinat
10.0% 29.7%
în care se află în supraveghere medicală copilul, nu 10.0% dizabilitatea, cât şi evaluarea necesității și disponibili-
7.4% 4.9% 2.6% 7.5%
0.0% cunosc despre starea de sănătate a acestuia în peri- 0.0% tății seviciilor / echipamentelor suplimentare. Confom
Vulcănești
Florești

Soroca

Comrat
Total Studiu

Nisporeni

Soroca
Ialoveni

Nisporeni

Comrat
Ceadîr Lunga

Ialoveni

Ceadîr Lunga
Florești
Total Studiu

Vulcănești
oada neonatală, fapt ce indică deficiențe semnifica- datelor Studiului, 26,7 % de copii cu vârsta de până
da nu NȘ/NR tive în documentarea și supravegherea stării copilului la 5 ani cu dizabilitate stabilită, nu se deplasează de
  da nu NȘ/NR
la diverse etape. sine stătător (Figura 8.2.29).

60 61
 Figura 8.2.29. Rata copiilor cu vârsta de până la Figura 8.2.30. Asigurarea și necesitatea în atât intervenţia specializată, cât și asistența timpurie Figura 8.2.32. Ponderea patologiilor identificate /
5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu, ce echipamente specializate a copiilor cu vârsta de diagnosticate la naștere, care au cauzat ulterior
nu se deplasează de sine stătător (%) până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
a necesităților de dezvoltare a copilului. dizabilitatea, în structura copiilor cu vârsta de
Studiu (%) Figura 8.2.31. Vârsta copilului, la care a fost până la 5 ani incluși în Studiu (%)
100.0% identificată primar patologia, care a cauzat
24.0% ulterior dizabilitatea, și stabilirea gradului de
altele 46.6%
90.0% 18.4% 20.0% 22.0% dizabilitate, în structura copiilor cu vârsta de
21.4%
26.7% 24.1% până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
34.2% RCIU 8.5%
80.0% 40.0% Studiu (%)
20.0%
48.3% prematuritate 14.4%
70.0% 90.0%
16.2% 16.5% 82.7% suspecție la maladii
16.2% ereditare 5.1%
16.0% 80.0%
60.0% suspecție la maladii
congenitale 25.4%
70.0%
12.4%
50.0%
12.0% 60.0%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%  
81.6% 55.26%
40.0% 80.0% 78.0%
73.3% 75.9% 50.0%
65.9% 8.7% Identificarea primară a patologiei care ulterior a
30.0% 60.0% 8.0% 40.0%
51.7% 5.3% determinat dizabilitatea, de cele mai dese ori (în
5.6% 5.6% 3.0%
20.0% 4.5% 30.0% 35,7 %) a fost efectuată de către medicul neonato-
1.5% 3.0%
4.0% 2.6% 1.5% 3.0% 20.0% log, ceea ce confirmă datele cu referire la identifica-
10.0% 1.1% 12.0%
1.5% 3.4% rea acestor patologii la naștere, în 24,4 % – de către
10.0%
0.0% 0.4% 0.4% 0.8% 3.0% 1.5% medicul de familie, iar în 16,2 % – de către medicul
0.0% 0.4% 0.4%
Comrat
Total Studiu

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Nisporeni

Soroca

Ciadîr Lunga

0.0% neurolog (Figura 8.2.33).

ochelari
scaun cu rotile

încălțăminte ortopedică

scaun adaptat

altele
premărgător

proteze membre superioare

proteze membre inferioare
verticalizator

compiter special scris/citit

aparat auditiv
0-12 luni 13-24 luni 25-36 luni 37-48 luni 49-60 luni NȘ/NR
identificarea primară a patologiei, care a cauzat dizabilitatea Figura 8.2.33. Specialiștii, care au identificat
se deplasează desinestătător stabilirea gradului de dizabilitate   patologia, ce ulterior a determinat dizabilitatea
nu se deplasează de sine stătător
  în rândul copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
Patologia care a cauzat ulterior dizabilitatea, la mai
echipamente speciale utilizate
Luând în consideraţie dependenţa directă a unor mult de jumătate (56,8 %) din copiii cu dizabilitate sta-
necesitatea în echipamente speciale
NȘ/NR 0.8%
copii cu dizabilitate de echipamente speciale, a fost bilită incluşi în Studiu, a fost diagnosticată la naştere,
evaluată și situația privind asigurarea cu acestea. altcineva 3.0%
din ei jumătate nu au fost evaluaţi și supravegheați
Astfel, s-a identificat o necesitate majoră privind asi- 8.2.8. IDENTIFICAREA ȘI în cadrul sistemului de Follow-up neonatal (55,9 %).
medic oftalmolog 1.5%
gurarea cu scaune cu rotile, premărgătoare, verticali- medic
SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ A chirurg/ortoped 7.2%
zatoare, scaune adaptate etc., care nu este satisfăcută Cu referire la structura nozologică, se conturează situ-
COPIILOR CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA medic pediatru 11.3%
în totalitate. aţia expusă în Figura 8.2.32, din care reiese că circa o
5 ANI CU DIZABILITATE STABILITĂ, medic neurolog 16.2%
treime din patologiile diagnosticate la naştere care au
Cea mai mare discordanță s-a înregistrat în ceea ce INCLUȘI ÎN STUDIU medic de familie 24.4%
cauzat ulterior dizabilitatea, sunt malformaţiile con-
privește asigurarea versus necesitatea verticalizatoa- Pornind de la premisa că intervenţia timpurie este genitale și cele ereditare (25,4 % și, respectiv, 5,1%), medic neonatolog 35.7%
relor, care a constituit un raport 1:4. O discordanță foarte importantă și eficientă la vârstele mici, unul 63 % din acestea fiind confirmate la naştere sau pe 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0%
mare există și în asigurarea cu premergătoare, scaune din itemii studiaţi a fost vârsta la care a fost identifi- parcursul primului an de viaţă.
cu rotile, scaune adaptate, necesitatea acestora fiind cată patologia care a determinat ulterior dizabilitatea.
asigurată doar în 30 % (Figura 8.2.30). Este ingrijorător faptul că mai mult de 1 / 3 din malfor- În cadrul Studiului a fost analizat indicatorul „ce spe-
Rezultatele evaluării arată că, în 82,7 %, patologia care maţii congenitale / aberaţii cromozomiale sunt confir- cialist a identificat patologia, care ulterior a cauzat
a determinat ulterior dizabilitatea la copii a fost iden- mate abia după împlinirea vârstei de 1 an a copilului. dizabilitatea”. Constatăm că, malformațiile congeni-
tificată în primul an de viață. Pe de altă parte, gradul Această situaţie este caracteristică şi pentru patolo- tale, fiind cea mai frecventă patologie care a cauzat
de dizabilitate a copiilor a fost stabilit în primul an de gia sistemului nervos central. Întârzierea stabilirii dia- dizabilitatea, a fost identificată cel mai frecvent de
viață numai în 55,3 % cazuri (Figura 8.2.31). Practic în gnosticului a deplasat în timp și intervenţiile necesare medicul neonatolog (51 %), în circa 21 % – de către
1 / 3 din cazuri procesul de stabilire a dizabilităţii a fost şi termenul de stabilire a gradului de dizabilitate la medicul de familie şi în circa 13 % – de către medicul
tergiversat din diverse motive, fiind deplasate în timp copiii în vârstă de până la 5 ani. pediatru (Figura 8.2.34).

62 63
 Figura 8.2.34. Specialiștii, care au identificat Figura 8.2.39. Structura serviciilor medicale de
malformațiile congenitale, ce ulterior au
Un alt indicator evaluat în cadrul Studiului este supra- 8.2.9. SERVICIILE, PRESTATE care au beneficiat copiii cu vârsta de până la 5
determinat dizabilitatea în rândul copiilor cu
vegherea medicală a copiilor cu dizabilităţi. Conform COPIILOR CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu, pe
vârsta de până la 5 ani incluși în Studiu (%) rezultatelor evaluării copiii cu dizabilități se află în 5 ANI CU DIZABILITATE STABILITĂ, parcursul ultimului an în legătură cu maladia,
care a provocat dizabilitatea (%)
evidență, cel mai frecvent, la medicul neurolog, cu o INCLUȘI ÎN STUDIU
rată de circa 40 %, ceea ce corelează cu structura pato-
altele 1.1%
logiilor, care au cauzat dizabilitatea (Figura 8.2.36). Serviciile prestate copiilor cu vârsta de până la 5 ani
21.0% acupunctură 1.1%
cu dizabilitate stabilită au fost analizate în baza unui
Figura 8.2.36. Specialiștii, la care se află în hidroterapie 2.3%
evidență copiii cu vrsta de până la 5 ani, incluși șir de indicatori, cu referire la necesitate, accesibili-
asistență logopedică 15.8%
în Studiu, referitor la patologia, care a cauzat tate, prestare și accesare.
dizabilitatea (%) intervenții chirurgicale 24.1%
51.0%
Rezultatele Studiului au arătat că serviciile de sănă- fizioterapie 42.5%
medic pulmonolog 1.5%
13.0% tate sunt considerate de către majoritatea responden- kinetoterapie/masaj 45.9%
medic endocrinolog 1.5%
medic oftalmolog ților (lucrători medicali din cadrul asistenței medicale tratament medicamentos 92.5%
1.9%
medic hematolog 1.9% primare) ca foarte importante şi prioritare. Totodată, 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
medic gastrolog 2.3%
6.0% respondenții au remarcat că, pe lângă aceste servi-
medic genetician 2.3%
3.0% medic ORL 2.6% cii, pentru îmbunătățirea situației copilului și familiei, Evaluarea respectării de către părinți / îngrijitori a indi-
4.0% medic psihiatru
2.0% 2.6%
medic oncolog sunt necesare şi servicii sociale (83,1 % din respon- cațiilor / prescripțiilor medicului de familie și / sau a
medicul neonatolog medicul de familie medicul pediatru 3.1%
medicul neurolog medicul chirurg medicul oftalmolog
medic nefrolog/urolog 4.1% denţi), servicii specializate de reabilitare (83,1 %), altor specialiști la care se află în evidenţă copilul arată
medic pediatru 6.0%
alt specialist servicii educaționale (46,2 %). De asemenea, pentru că în majoritatea cazurilor (91,7 %) aceștia urmează
medic chirurg/ortoped 10.5%
medic cardiolog 13.9% fiecare al treilea copil a fost indicată necesitatea în recomandările medicilor (Figura 8.2.40).
medic neurolog 38.7% echipamente specializate (Figura 8.2.38).
Alt tablou a fost constatat în cazul identificării patolo- Figura 8.2.40. Respectarea de către familie /
giei sistemului nervos care a cauzat ulterior dizabili- 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% îngrijitor a indicațiilor medicului de familie și / sau
Figura 8.2.38. Serviciile de care ar fi avut sau ar
a altor specialiști, prescrise copiilor cu vârsta de
tatea la copii. Cu o pondere aproape egală de 35 % şi, putea avea nevoie copiii cu vârsta de până la 5
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu și
respectiv 37 % sunt medicii neurologi și medicii neo- În ceea ce privește frecvenţa examinărilor, conform Studiu (%)
familiile acestora, pentru îmbunătățirea situației
natologi, urmaţi de către medicii de familie cu o pon- datelor Studiului, cel mai frecvent copilul a fost con- (%)
100.0% 1.13% 3.70% 2.44%
dere de 24 % din cazurile identificate (Figura 8.2.35). sultat de către medicul de familie. Pe parcursul ulti-
7.1% 10.2%
5.6% 9.8% 10.5%
mului an majoritatea copiilor cu dizabilități (44,4 %) altele 1.5%
Figura 8.2.35. Specialiștii care au identificat 90.0% 20.0%
patologia sistemului nervos, ce ulterior a au fost examinați de către medicul de familie odată
echipamente 28.6%
determinat dizabilitatea în rândul copiilor cu la 3 luni, doar 18,1 % copii au fost examinați lunar. 80.0%
vârsta de până la 5 ani incluși în Studiu (%)
educaționale 46.2%
Totodată, medicul de familie este și specialistul care
70.0%
consultă copilul la solicitare (29,0 %) (Figura 8.2.37). reabilitare specializată 83.1%
35.0% 60.0%
Figura 8.2.37. Frecvența vizitelor pe parcursul sociale 83.1%
ultimului an la medicul de familie a copiilor cu
vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, 50.0% 100.0%
de sănătate 94.7% 96.6%
incluși în Studiu (%) 91.7% 90.7% 89.8%
87.8% 89.5%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0% 40.0% 80.0%
 
la solicitare 29.0% 30.0%

Este important de menţionat că, din spectrul de ser-

20.0%
o dată în an 9.4%
37.0% vicii medicale oferite copiilor cu vârsta de până la 5
24.0%
ani cu dizabilitate stabilită, incluşi în Studiu, pe par- 10.0%
trimestrial 44.4%
cursul ultimului an, cel mai frecvent au fost indicate
0.0%
3.0% tratamentele medicamentoase (92,5 %). Totodată,

Comrat

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Soroca

Ceadîr Lunga
Total Studiu

Nisporeni
lunar 18.1%
1.0% circa jumătate din copiii evaluaţi au primit kinetote-
medicii neurologi medicii neonatologi medicii de familie rapie / masaj și fizioterapie (respectiv 45,9 % și 42,5 %) da nu NȘ/NR
medicii pediatri medicii chirurgi
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%
   
  (Figura 8.2.39).

64 65
 Chiar dacă ponderea familiilor care nu au respectat
recomandările medicale a fost mai mică de 10 %, este
important de menționat că, cel mai frecvent motiv
invocat de către respondenți referitor la nerespec-
tarea prescripțiilor medicale, a fost lipsa de resurse
financiare necesare pentru procurarea medicamen-
telor, efectuarea intervențiilor chirurgicale, precum și
dificultăţile de transportare a copilului către servicii.
Totodată, una dintre cauzele menționate frecvent
(57,9 %) a fost și iresponsabilitatea părinților / îngriji-
torilor (Figura 8.2.41).
Figura 8.2.41. Structura determinantelor care
au condus la nerespectarea de către familie /
îngrijitor a indicațiilor medicului de familie și / sau
a altor specialiști, prescrise copiilor cu vârsta de
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
Studiu (%)
au refuzat
tratamentul 10.5%
au migrat în/din
altă localitate 15.8%
dificultăți de
transportare a 31.6%
copilului
sunt iresponsabili 57.9%
nu au avut resurse
financiare pentru
63.2%
medicamente/inter
venție chirurgicală
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%  
Menționăm că, în perioada desfășurării Studiului,
doar 1 copil din 3 a beneficiat de tratament de abi-
litare / reabilitare (37,9 %). Este îngrijorător faptul că
tratamentul de abilitare / reabilitare, în cazurile în care
acesta a fost necesar, nu a fost aplicat, deoarece copiii
nu au fost referiţi către serviciile respective (în 36,9 %
cazuri), pentru că nu au existat servicii necesare gra-
tuite în teritoriul administrativ respectiv (29,4 %) sau
din cauza lipsei de mijloace financiare a familiei pen-
tru achitarea serviciilor de reabilitare existente, dar
contra plată (20,6 %) (Figura 8.2.42).
66
Figura 8.2.42. Motivele pentru care copiii cu
vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită,
nu au primit tratament, inclusiv de abilitare /
reabilitare, în perioada desfășurării Studiului (%)
altele 11.3%
părinții nu doresc ca
comunitatea să cunoască 0.6%
despre existența TD la copil
părinții nu cred în eficiența
serviciilor 3.1%
părinții nu au fost informați
despre existența serviciilor 1.9%
dificultăți de transportare a
8.8%
copilului către servicii
lipsa mijloacelor financiare
pentru achitarea sreviciilor
lipsa servicilor necesare
copilului
nu a fost referit la servicii
0.0% 10.0%
Concluzii:
1. Ca şi în cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare
(fără dizabilitate stabilită), în grupul copiilor în
vârstă de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită,
structura în funcţie de gen a fost similară pentru
toate raioanele, cu un raport fete / baieţi: 47,4 % /
52,6 %, majoritatea copiilor având vârsta de până
la 3 ani.
2. Standardul de supraveghere a femeii gravide în
condiții de ambulator nu a fost respectat, la fie-
care a 6‑a sarcină, din care provin copii cu vârsta
de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, motivul
de bază fiind luarea tardivă a sarcinii în evidență
medicală- după 12 săptămîni de gestație (92,5 %).
Jumătate din aceste gravide nu au fost investi-
gate / sau au fost investigate parțial, astfel, tra-
tamentele și intervențiile la termen oportun în
perioada antenatală nu au fost aplicate.
3. În 3 din 4 cazuri (76,7 %) sarcina, din care provin
copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită, a decurs pe fondal patologic, cu asoci-
ere de anemie, gestoze și diverse infecții (44,7 %,
26,3 %, 25,2 %, respectiv). Astfel, patologia în
sarcină şi factorii sociali nefavorabili- condiţiile
nefavorabile de trai (23,3 %) şi alimentaţia pre-
cară (22,9 %), au fost indicați ca factori cu influență
negativă majoră pentru dezvoltarea intrauterină
a copiilor.
4. Nașterile în afara instituțiilor medicale, în cazul
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită, incluși în Studiu, se produc de 6 ori mai
frecvent, decât media pe țară, constituind 3,0 %,
față de 0,5 %.
5. Ponderea naşterilor premature şi cu greutate mică
la naştere în grupul copiilor cu dizabilitate sta-
bilită, comparativ cu cei cu tulburări de dezvol-
20.6%
tare (fără dizabilitate stabilită) a fost mai mică,
respectiv, 11,7 % şi 15,8 %, faţă de 33,6 % şi 60,0 %.
29.4%
În ambele grupuri însă, ponderea născuţilor pre-
maturi şi a celor cu greutate mică la naştere depă-
36.9% şeşte mult media pe ţară (respectiv 2,8 % și 5,0 %).
6. Infecţiile, detresa respiratorie și boala hemolitică
20.0% 30.0% 40.0%
a nou-născutului sunt cele mai frecvente pro-
bleme cu care s-au confruntat în perioada neo-
natală copiii cu dizabilitate stabilită, incluşi în
Studiu. Cu toate acestea, 2 / 3 dintre aceştia, din
diverse motive, nu au fost supravegheaţi în cadrul
Serviciului de Follow-up neonatal. Patologia care a
cauzat ulterior dizabilitatea, la mai mult de jumă-
tate (56,8 %) din copiii cu dizabilitate stabilită,
incluşi în Studiu, a fost diagnosticată la naştere,
din ei jumătate nu au fost evaluaţi în sistemul de
Follow-up neonatal (55,9 %).
7. Malformaţiile congenitale reprezintă mai mult de
jumătate (53,5 %) din anormalităţile, depistate în
perioada antenatală la copiii în vârstă de până la 5
ani cu dizabilitate stabilită, 63 % din aceste cazuri
fiind confirmate la naştere sau pe parcursul primu-
lui an de viaţă. Este îngrijorător faptul că mai mult
de 1 / 3 din malformaţiile congenitale / aberaţiile
cromozomiale au fost confirmate abia după împli-
nirea vârstei de 1 an a copilului. Această situaţie
este caracteristică şi pentru patologia sistemului
nervos central. Întârzierea stabilirii diagnosticului
a deplasat în timp atât intervenţiile necesare, cât
şi termenul de stabilire a gradului de dizabilitate
la copiii în vârstă de până la 5 ani.
8. Supravegherea copiilor în vârstă de până la 5 ani
cu dizabilitate stabilită, indiferent de patologia
care a determinat-o şi specialistul la care s-a aflat
în evidenţă, este realizată, de regulă, de către
medicul de familie, care examinează acești copii
cel mai frecvent, deși în 9,4 % cazuri – doar o dată
în an.
9. Lipsa resurselor financiare este motivul princi-
pal al nerespectării de către familie / îngrijitor a
indicațiilor medicale prescrise copiilor cu vârsta
de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
Studiu, constituind 63,2 % (comparativ cu 28,6 %
în cazul familiilor care au în îngrijire copii cu vârsta
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
dizabilitate stabilită).
10. Cel mai frecvent serviciu oferit copiiilor cu vâr-
sta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită a
fost administrarea tratamentului medicamentos
(92,5 %). Motivele de bază pentru care copiii din
grupul respectiv nu au primit tratament de abili-
tare / reabilitare au fost nereferirea către servici-
ile respective (36,9 %) și lipsa serviciilor necesare
copiilor în teritoriul administrativ (29,4 %).
11. Este puțin evidenţiată participarea asistentului
medical de familie în procesul de supraveghere
și asistență a ambelor grupuri de copii incluși în
Studiu.
67
 Figura 8.3.5. Serviciile medicale accesate de
8.3. ACCESAREA SERVICIILOR Datele colectate atestă o adresare mai frecventă a Cel mai frecvent, identificarea tulburării de dezvol-
către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări
MEDICALE, DE ABILITARE / părintelui / îngrijitorului pentru confirmarea / infir- tare s-a produs la vârsta de 0‑12 luni a copilului, fapt de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în
REABILITARE, SOCIALE ȘI DE marea tulburării de dezvoltare la medicul de familie confirmat atât de către părinți (83,3 %), cât și de către Studiu (%)

EDUCAȚIE TIMPURIE DE CĂTRE (38,7 %), medicul pediatru (23,3 %) și medicul neona- îngrijitori (81,3 %). Depistarea precoce a tulburărilor
Alte servicii
FAMILIILE CARE AU ÎN ÎNGRIJIRE tolog (17,2 %) (Figura 8.3.2). de dezvoltare face posibilă intervenţia oportună și 14.5%

COPII CU VÂRSTA DE PÂNĂ Figura 8.3.2. Specialiștii la care s-au adresat prevenirea complicațiilor, mai cu seamă în cazul mal- Asistență Medicală Spitalicească 51.1%
părinții / îngrijitorii pentru prima dată pentru a Asistență Medicală Urgentă
LA 5 ANI CU TULBURĂRI DE confirma / infirma tulburarea de dezvoltare la
formațiilor congenitale (Figura 8.3.4). prespitalicească 27.9%

DEZVOLTARE, FĂRĂ DIZABILITATE copiii cu vârsta de până la 5 ani incluși în Studiu Figura 8.3.4. Vârsta la care a fost confirmată Asistență Medicală Primară 100.0%
(%) tulburarea de dezvoltare la copiii incluși în Studiu
STABILITĂ (ÎN BAZA DATELOR (%) Total Studiu 100.0%
COLECTATE DE LA PĂRINȚII /
NȘ/NR 0.0% 40.0% 80.0% 120.0%  
ÎNGRIJITORII COPIILOR) 2.9%
90.0%
altcineva 4.9% 83.3%
81.3%
În procesul evaluării au fost intervievate două catego- Din numărul total de copii cu vârsta de până la 5 ani
medicul oftalmolog 0.4% 80.0%
rii de persoane care au în îngrijire copii cu vârsta de cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
medicul
chirurg/ortoped 5.2%
până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabili- 44 copii au suportat intervenții chirurgicale (8,1 %),
70.0%
tate stabilită), și anume: părinții copilului și îngrijitorii medicul neurolog 7.4% dintre care 37 copii (84,1 %) au suportat intervenții
copilului – în cazurile în care copiii locuiau în familia medicul chirurgicale în Republica Moldova, iar 7 copii (15,9 %)
neonatolog 17.2% 60.0%
acestora. În total, au fost intervievate 538 persoane, medicul pediatru au suportat intervenții chirurgicale în legătură cu tul-
23.3%
dintre care 522 părinți și 16 îngrijitori. 50.0% burarea de dezvoltare peste hotarele țării. Din cei 7
medicul de familie 38.7%
copii operați peste hotare, 3 copii au suportat câte 1
8.3.1. DEPISTAREA TULBURĂRILOR 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%   40.0% intervenție chirurgicală, 3 copii au suportat câte 2‑3
DE DEZVOLTARE LA COPIII CU intervenții chirurgicale și 1 copil – mai mult de 3 inter-
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI, INCLUȘI Totodată, respondenții (părinții / îngrijitorii copiilor), 30.0% venții chirurgicale (Figura 8.3.6).
ÎN STUDIU în cele mai multe cazuri, au indicat că tulburarea de Figura 8.3.6. Intervențiile chirurgicale suportate
18.7% de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
dezvoltare la copil a fost confirmată de către medicul 20.0%
Studiul a arătat că primele semne de tulburare de tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
pediatru (27,9 %), urmat de medicul de familie (18,6 %) incluși în Studiu, realizate în Republica Moldova
dezvoltare au fost identificate primar de către părinți / 8.6%
și medicul neurolog (13,4 %). În 14,1 % cazuri, tulbu- 10.0% și peste hotare, în structură (%, cifre absolute)
îngrijitori, preponderent, până la atingerea de către 5.0% 2.3%
0.6%
rarea de dezvoltare a copilului a fost confirmată de 0.2%
copil a vârstei de 1 an (89,5 % / 75,0 %). 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
un alt specialist (Figura 8.3.3). 0.0%
84.1% 15.9%
Conform datelor Studiului, părinții au reprezentat o
părinți îngrijitori  
Figura 8.3.3. Specialistul care a confirmat (37 copii) (7 copii)
rată mai înaltă de depistare precoce a primelor semne tulburarea de dezvoltare la copiii cu vârsta de
până la 5 ani incluși în Studiu (%)
de tulburare de dezvoltare a copilului (Figura 8.3.1). 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
8.3.2. ACCESAREA SERVICIILOR operați în RM operați peste hotare
Figura 8.3.1. Vârsta la care s-au depistat primele NȘ/NR 6.2% MEDICALE DE CĂTRE COPIII CU
semne de tulburare de dezvoltare la copiii incluși
în Studiu (%) altcineva 14.1%
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU
medicul oftalmolog
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE (FĂRĂ 42.9%
1.5%
100.0% 89.5%
medicul
DIZABILITATE STABILITĂ), INCLUȘI
80.0% 75.0% chirurg/ortoped 5.8%
ÎN STUDIU 42.9%
medicul
neonatolog 12.5%
60.0% Serviciile medicale au fost accesate de către toți copiii
medicul neurolog 14.20%
13.4%
40.0% cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare.
21.6% medicul de familie 18.6% Acest spectru de servicii a fost prestat copiilor în cadrul 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%
20.0% 0.2% 1.9%
6.1% 1.9% 0.4% medicul pediatru 27.9% sistemului de Asistenţă Medicală Primară, urmată de
0.0% 0.0% 0.0% 3.4% 1 intervenție chirurgicală (3 cazuri)
0.0% Asistenţa Medicală Spitalicească şi Asistenţa Medicală 2-3 intervenții chirurgicale (3 cazuri)
părinți îngrijitori  
0.0% 10.0% 20.0% 30.0%   > 3 intervenții chirurgicale (1 caz)
Urgentă prespitalicească (Figura 8.3.5).

68 69
 Datele colectate au arătat că de intervenții chirurgi- din copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de Figura 8.3.9. Accesarea serviciilor de abilitare / Figura 8.3.10. Durata unei cure de tratament de
reabilitare în instituțiile medicale și specializate abilitare / reabilitare în instituțiile medicale și
cale în legătură cu tulburarea de dezvoltare au bene- dezvoltare (fără dizabilitate stabilită). de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu specializate (zile, abs.)
ficiat copii din toate cele 7 raioane supuse evaluării. tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
Cei mai mulți copii care au beneficiat de servicii de incluși în Studiu (%)
Cea mai mare rată de copii cu tulburări de dezvoltare Centrul de Recuperare pentru
abilitare / reabilitare în cadrul instituțiilor medicale și Copii ”Ceadîr Lunga” 11.0%
supuși intervențiilor chirurgicale se atestă în raioa-
specializate provin din raioanele Soroca (82,27 %) și Centrul de Intervenție Precoce
Altele 8.0% ”Voinicel” 7.5%
nele Comrat (14,3 %), Florești (10,6 %), Soroca (10,1 %),
Florești (80,77 %) (Figura 8.3.8). Centrul de Plasament și
Ceadâr Lunga (9,9 %). Centrul de Reabilitare pentru Reabilitare pentru Copii de 35.3%
Copii ”Sergheevka” 0.0% vîrstă fragedă, Chișinău
Figura 8.3.8. Rata copiilor cu vârsta de până la
Centrul de Plasament Temporar
Studiul a constatat că marea majoritate din respon- 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate și Reabilitare pentru Copii Bălți 30.8%
stabilită), incluși în Studiu, beneficiari ai Centrul Tony Hawks 0.0%
denți s-au arătat multumiţi şi foarte mulţumiţi de serviciilor de abilitare / reabilitare din cadrul
Centrul Republican de
10.5%
Reabilitare pentru Copii
instituțiilor medicale și specializate (%) Centrul Medical de Reabilitare
serviciile medicale accesate, rata celor nesatisfă- ”Ortoped” 0.4%
Spitale Raionale 7.2%
cuţi constituind doar 4,0 %. Distribuţia răspunsurilor Centrul de Recuperare pentru
90.0% 0.6%
Copii ”Ceadîr Lunga” Institutul Mamei și Copilului
beneficiarilor privind satisfacţia de serviciile medi- 80.8% 82.3% 12.1%

cale acordate copiilor cu tulburări de dezvoltare (fără 80.0% 76.5% Centrul de Intervenție Precoce
0.6%
74.3% ”Voinicel” 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0%  
dizabilitate stabilită) este reprezentată în Figura 8.3.7. Centrul de Plasament și
70.0% 66.7% 65.2% Reabilitare pentru Copii de vîrstă 1.1%
Figura 8.3.7. Gradul de satisfacție a părinților / fragedă, Chișinău
Datele din Figura 8.3.11 reprezintă rata de accesare
îngrijitorilor de serviciile medicale accesate de 60.0% Centrul de Plasament Temporar
către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări și Reabilitare pentru Copii Bălți 2.0% a serviciilor de abilitare / reabilitare, în diferite insti-
de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în 48.9%
tuții medicale / specializate, de către copiii cu vâr-
50.0% Centrul Republican de
Studiu (%) Reabilitare pentru Copii 5.0%
sta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
40.0%
Spitale Raionale 42.0% dizabilitate stabilită) din raioanele cuprinse în Studiu.
foarte nemulțumit 1.4% Practic, majoritatea respondenților au nominalizat
30.0%
Institutul Mamei și Copilului 45.2%
IMSP Institutul Mamei și Copilului ca fiind cea mai
20.0%
nemulțumit 2.6% 0.0% 20.0% 40.0% 60.0%   frecvent accesată instituție, cu o rată de la 20,0 %
10.0% (Ialoveni) până la 65,2 % (Vulcănești).
satisfăcut 9.2% Figura 8.3.11. Rata copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare care au beneficiat
0.0% de servicii de abilitare / reabilitare în cadrul instituțiilor medicale și specializate, pe teritorii
Comrat

Vulcănești
Ialoveni

Florești

Nisporeni

Soroca

Ceadâr Lunga

administrative (%)
mulțumit 62.6%
  65.4%
61.9%
65.2%

foarte mulțumit 55.2% 55.7%

24.2% 54.3%
Studiul conține date privind accesarea de către copiii
47.1%
cu tulburări de dezvoltare a serviciilor de abilitare / 44.1%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%  
reabilitare în cadrul diferitor instituții medicale.
31.3%
Cel mai frecvent copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
8.3.3. ACCESAREA SERVICIILOR 20.0% 28.6% 19.1%
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) 20.0%
DE ABILITARE / REABILITARE 16.7%
16.5%
14.3%
au accesat servicii de abilitare / reabilitare în insti- 11.5%
ÎN INSTITUȚII MEDICALE ȘI 6.7%
9.6%
11.4%
tuțiile medico-sanitare publice, după cum urmează:
SPECIALIZATE DE CĂTRE COPIII 3.3% 3.9%
1.0%
3.7% 3.8%
1.3%
5.7%
2.9%
4.6%
2.3%
Institutul Mamei și Copilului – în 45,2 %; spitalele
CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU
raionale – în 42,0 % (Figura 8.3.9). Totodată, e impor-
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE (FĂRĂ Ialoveni Florești Nisporeni Soroca
Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii
Comrat Ceadâr Lunga Vulcănești
tant de menţionat că durata unei cure de tratament
DIZABILITATE STABILITĂ), INCLUȘI Centrul de intervenție timpurie ”Voinicel”
diferă de la o instituţie la alta, per total, această peri- Centrul de Recuperare pentru Copii ”Ceadâr Lunga”
ÎN STUDIU Instituția Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului
oadă fiind foarte scurtă pentru a fi considerată efici- Centrul de Plasament și Reabilitare pentru Copii de Vârstă Fragedă, mun. Chișinău
Centrul de Plasament și Reabilitare, mun.Bălți
Serviciile de abilitare / reabilitare din cadrul instituții- entă pentru reabilitarea dezvoltării copilului (Figura Centrul Medical de Reabilitare ”Ortoped”
Spitalul Raional
lor medicale și specializate au fost accesate de 70,3 % 8.3.10).

70 71
 Figura 8.3.12 reprezintă numărul mediu al curelor de Figura 8.3.13. Gradul de satisfacție a părinților / În perioada colectării datelor în cadrul prezentului Figura 8.3.15. Vârsta copiilor cu tulburări de
îngrijitorilor de serviciile de abilitare / reabilitare dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în
tratament de abilitare / reabilitare de care au bene- accesate de către copiii cu vârsta de până la 5
Studiu, Serviciul de Sprijin Familial nu era încă creat Studiu, care frecventau instituții de educație
ficiat copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate în raioanele din UTA Găgăuzia (Comrat, Ceadâr Lunga, timpurie (%)
stabilită), incluși în Studiu (%)
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși în Studiu. Vulcănești).
100.0% 3% 4.0%
Astfel, jumătate din copii (51 %) au beneficiat, de 5.8% 9.1% Majoritatea respondenților (82,9 %), beneficiari ai ser-
90.0% 16.7%
17.7%
la naștere până la data evaluării, doar de o singură viciilor sociale, au fost multumiți de calitatea servicii-
80.0%
cură de tratament de abilitare / reabilitare, cu excep- lor accesate. (Figura 8.3.14). 3 - 4 ani, 41.6%
70.0% 21.3% 51.9%
ția copiilor din raionul Ialoveni. 56.0% 54.5% Figura 8.3.14. Gradul de satisfacție a părinților /
60.0% 50.0%
îngrijitorilor de serviciile sociale accesate de
Figura 8.3.12. Frecvența accesării serviciilor 50.0%
către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări
de abilitare / reabilitare (cure de tartament) în
40.0% de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în
instituțiile medicale și specializate de către 42.5%
Studiu (%)
copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de 30.0%
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în 20.0% 44.4%
36.2% 36.4% 33.3% 60.0% 4 - 5 ani, 33.6%
Studiu, pe fiecare teritoriu administrativ (%)
10.0% 56.1%
15.9% 2 - 3 ani, 22.1%
100.0% 0.0%

Institutul Mamei și Copilului

Centrul de Plasament și Reabilitare pentru Copii de

Copii Bălți

vîrstă fragedă Chișinău

Spitale Raionale

Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii

Centrul de Plasament Temporar și Reabilitare pentru

9.8% 50.0%
16.3% 16.7% 15.9% 15.5% 17.3%
90.0%

33.3% 33.3% 1 - 2 ani, 2.7%

40.0%
80.0%
24.4%
20.4% 21.1%
70.0%
31.8%
31.7% foarte mulțumit mulțumit
30.0%
26.8% Cele mai frecvente motive invocate de către părinți /
35.0%
satisfăcut nemulțumit îngrijitori privind nefrecventarea instituțiilor de edu-
60.0%
20.0%
foarte nemulțumit   cație timpurie de către copiii cu vârsta de până la 5
20.0%
ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabi-
50.0% 14.7%
lită) au fost: lipsa dorinței părinților de a duce / înscrie
46.7%
8.3.4. ACCESAREA SERVICIILOR
copilul la grădiniță (36,4 %), lipsa grădiniței în comu-
40.0% SOCIALE DE CĂTRE COPIII CU 10.0%
nitate (15,2 %), refuzul înscrierii copilului la grădiniță
65.9%
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU 2.4%
din cauza tulburării de dezvoltare (9,1 %).
30.0%
63.3% 63.2%
TULBURĂRI DE DEZVOLTARE (FĂRĂ 0.0%
0.0%  
48.3%
52.3%
46.7%
51.0% DIZABILITATE STABILITĂ), INCLUȘI Lipsa dorinței de a înmatricula copilului la grădiniță
20.0% ÎN STUDIU este influențată de mai mulți factori: lipsa de infor-
8.3.5. ACCESAREA SERVICIILOR mare / informarea insuficientă a părinților despre
Conform celor relatate de părinți / îngrijitori, serviciile
10.0% 20.0% DE EDUCAȚIE TIMPURIE DE CĂTRE incluziunea educațională / socială a copiilor cu pro-
sociale au fost accesate de circa jumătate din copiii
COPIII CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 bleme de dezvoltare, caracterul încă rezilient al sis-
cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
0.0%
ANI CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE temelor / instituțiilor educaționale din unele raioane
(fără dizabilitate stabilită) și familiile acestora, consti-
Florești

Comrat

Vulcănești
Ialoveni

Nisporeni

Soroca

Ceadâr Lunga

Total, 7 raioane

(FĂRĂ DIZABILITATE STABILITĂ), la incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speci-

tuind 53,2 % (286 copii din 538 copii). Cel mai accesi-
1 cură 2-3 cure 4 cure și mai mult  
INCLUȘI ÎN STUDIU ale (CES), lipsa de informare / informarea și pregătirea
bil a fost Servicul Sprijin Familial, care a fost prestat
insuficientă a membrilor societății pentru acceptarea
tututor persoanelor care au accesat serviciile sociale. Conform datelor Studiului, 27,7 % din copiii (149 copii)
persoanelor cu probleme de dezvoltare, inclusiv cu
Gradul de satisfacție față de serviciile de abilitare / cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
Totodată, familiile și copii din acest grup au beneficiat dizabilități.
reabilitare accesate de către copiii cu vârsta de până (fără dizabilitate stabilită) frecventau instituții de edu-
de alte servicii sociale într-o măsură mică:
la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate cație timpurie, dintre ei 2,7 % – copii cu vârsta de la 1 Totodată, 9,1 % din respondenți au menționat că
stabilită) a fost maxim (98,0 % – 100,0 %) pentru insti- doar 2 copii au beneficiat de serviciul Echipă mobilă, până la 2 ani; 22,1 % – copii cu vârsta de la 2 până la instituția preșcolară nu accepta copilul lor, iar 6,1 %
tuțiile de nivel republican și destul de scăzut (79,3 %) 3 copii – de serviciile Centrelor de Zi și 1 singur copil – 3 ani; 41,6 % – copii cu vârsta de la 3 până la 4 ani și au remarcat că acesta nu se adaptează în instituție
pentru spitalele raionale (Figura 8.3.13). de serviciile Centrului de zi pentru copii cu dizabilități. 33,6 % – cu vârsta de la 4 până la 5 ani (Figura 8.3.15). (Figura 8.3.16).

72 73
 Figura 8.3.16. Motivele nefrecventării instituțiilor Figura 8.3.18. Preferințele copiilor cu vârsta de
de educație timpurie invocate de către părinții / până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără
8.3.6. SITUAȚIA FAMILIILOR CARE AU Rețeaua de sprijin a respondenților în procesul de

îngrijitorii copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) ÎN ÎNGRIJIRE COPII CU VÂRSTA DE îngrijire a copilului cu tulburări de dezvoltare este
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), PÂNĂ LA 5 ANI CU TULBURĂRI DE ilustrată în Figura 8.3.21.
incluși în Studiu (%)
NȘ/NR 0.6% DEZVOLTARE (FĂRĂ DIZABILITATE De menționat că, prioritar, respondenții au discu-
altele 7.8%
STABILITĂ), INCLUȘI ÎN STUDIU tat despre principala problemă cu familia și rudele
altceva 30.2%
să citească 1.5% Studiul a atestat un spectru larg de probleme cu care (93,5 % și 89,0 %, respectiv), urmat de medicul de fami-
lipsa locurilor 3.0% lie (73,1 %) și asistentul social comuniar (42,0 %).
să facă sport
se confruntă familiile care îngrijesc copiii mici cu tul-
2.6%
copilul nu se burări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită). Doar 1 din 5 respondenți au discutat cu primarul des-
adaptează 6.1% să meargă în excursii 4.3%
copilul nu este În mod reprezentativ, au fost indicate cele mai pre problemele principale în familie. Este îngrijorător
acceptat din cauza 9.1% să utilizeze calculatorul 10.8%
TD importante 3 probleme pe care le întâmpină famili- că 6,5 % din respondenți nu au discutat cu nimeni
să se joace cu animalele 17.1% despre problema sa. Acest lucru indică, parțial, lipsa /
lipsa grădiniței în ile copiilor, și anume: insuficiența resurselor financi-
comunitate 15.2%
să construiască 19.7% are, aceasta reprezentând o rată de 87,7 %. Pe locul insuficiența colaborării intersectoriale / între repre-
nu doresc să-l ducă zentanții serviciilor care oferă asistență copilului mic
la grădiniță 36.4% 2 se clasează problemele de sănătate ale copilului –
să cânte 21.6%
75,8 %, urmate de lipsa unui loc de muncă / șomaj al și familiei acestuia, precum și lipsa rețelelor de sprijin
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0%   să picteze 26.8%
a familiilor respective, toate acestea favorizând creș-
părinților / îngrijitorilor – 50,7 % (Figura 8.3.20).
să danseze 36.4% terea riscului în rândul copiilor, excluziunea comuni-
Figura 8.3.20. Principalele probleme cu care se
Marea majoritate a părinților / îngrijitorilor chestio- sa comunice cu alți copii 36.6% confruntă familiile copiilor cu vârsta de până la tară / socială a acestora.
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
nați atestau un grad înalt de satisfacție față de ser- Figura 8.3.21. Rețeaua de sprijin a părinților /
să privească televizorul 52.2% stabilită), incluși în Studiu (%)
viciiile de educație timpurie accesate de copiii lor. îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu
să se joace cu jucării tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
Astfel, 98,5 % din respondenți au rămas foarte mul- 87.9%
altele 2.0% incluși în Studiu (%)
țumiți, mulțumiți și satisfăcuți de serviciile respective 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%   discriminare 0.6%
(Figura 8.3.18). nimeni 6.5%
lipsa grădiniței în localitate 1.7%
Figura 8.3.17. Gradul de satisfacție a părinților / Concluzionând, cele mai accesate servicii de către refuz de a primi copilul la altcineva 23.6%
grădiniță 1.9%
îngrijitorilor de serviciile de educație timpurie
accesate de către copiii cu vârsta de până la 5 copiii cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate neacceptare de către familie
asistentul personal 0.2%
2.0%
ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluşi în Studiu au fost serviciile medicale, probleme de sănătate ale polițistul 0.2%
stabilită), incluși în Studiu (%) familie 8.0%
urmate de serviciile sociale și cele de educație tim- imposibilitatea mamei de a se preotul 1.5%
îngaja în cîmpul muncii 10.8%
purie (Figura 8.3.19). lipsa serviciilor pentru copiii cu educatorul
13.4% 3.4%
foarte nemulțumit 0.0% dizabilitate
Figura 8.3.19. Accesarea serviciilor de către psihologul 4.7%
lipsa strictului necesar 16.5%
nemulțumit copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
1.5%
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în lipsa locuinței 35.1% reprezentantul ONG 5.4%
satisfăcut Studiu (%)
15.3% lipsa unui loc de muncă/șomaj logopedul 5.4%
50.7%
mulțumit 100.0% probleme de sănătate ale prietenii/colegii 11.3%
52.7% 100.0% copilului 75.8%
insuficiența resurselor specialistul Direcția Asistență
financiare 87.7% Socială 11.5%
foarte mulțumit 30.5%
80.0% asistentul medical de familie 13.0%
70.3% 0.0% 30.0% 60.0% 90.0%  
0.0% 20.0% 40.0% 60.0%   primarul 19.0%
60.0% 53.2%
medicul pediatru 33.1%
Este important să menționăm că, practic fiecare fami-
În cadrul Studiului, părinții / îngrijitorii au fost întrebați 40.0% asistentul social comunitar
27.7%
lie care avea în îngrijire un copil cu vârsta de până la 42.0%
despre activitățile preferate ale copiilor.
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate sta- medicul de familie 73.1%
20.0%
S-a constatat că cei mai mulți copii preferă să se joace bilită) a demonstrat responsabilitate în abordarea rudele 89.0%
cu jucării (87,9 %), să privească televizorul (52,2 %), să 0.0% problemelor de sănătate cu care se confruntă copi- familia 93.5%
comunice cu alți copii (36,6 %), să danseze (36,4 %) servicii medicale servicii de abilitare/reabilitare lul, solicitând sprijin din partea mai multor categorii
servicii sociale servicii de educație timpurie 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%  
(Figura 8.3.18). de persoane / instituții.

74 75
 8.3.7. VENITURILE FAMILIILOR CARE lei pentru copiii cu vârsta de până la 1 an, 1466,8 lei Pentru comparație: datele Biroului Național de lunare pentru îngrijirea copilului până la atingerea
AU ÎN ÎNGRIJIRE COPII CU VÂRSTA pentru copii în vârstă de 1‑6 ani82. Statistică83 pentru anul 2016 indică drept principala vârstei de 1,5 ani (pentru persoane neasigurate) și
DE PÂNĂ LA 5 ANI CU TULBURĂRI Figura 8.3.23. Veniturile lunare ale familiilor care sursă de formare a veniturilor în familiile cu copii – 15,6 % – indemnizații lunare pentru îngrijirea copi-
au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu
DE DEZVOLTARE (FĂRĂ DIZABILITATE tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
activitatea salariată (46,6 %), veniturile din prestaţii lului până la atingerea vârstei de 3 ani (pentru per-
STABILITĂ), INCLUȘI ÎN STUDIU incluși în Studiu (%) sociale (10,2 %), activitatea individuală non-agricolă soane asigurate). De ajutor social beneficiau 15,6 %
(9,2 %) şi activitatea individuală agricolă (8,6 %). de familii, de alimentație gratuită / amestecuri lactate
Datele Studiului atestă venituri insuficiente / lipsă de 30.0% adaptate – 5,0 % (Figura 8.3.25).
26.4% 26.2% Figura 8.3.24. Sursele de venit ale familiilor care
venituri în familiile în care sunt îngrijiți copiii mici 24.9% au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu
25.0% Totodată, un număr semnificativ de familii incluse în
cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită). tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
incluși în Studiu (%) Studiu (40,5 %) nu beneficiau de nici un tip de pre-
Studiul a demonstrat că cheltuielile pentru îngrijirea 20.0%
copilului cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stații / ajutoare.
15.0% salariul îngrijitorului 0.6%
stabilită) depășeau, în mare parte, veniturile familiei. 10.9% Figura 8.3.25. Prestații sociale / ajutoare de care
venit din afacerea proprie 1.3%
10.0% beneficiază familiile copiilor cu vârsta de până la
Cei mai mulți respondenți au indicat că cea mai mare 5.50%
venit din producția agricolă 3.2% 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
5.0% salariul mamei stabilită), incluși în Studiu (%)
parte din venit o cheltuiau pe tratamentul medica- 2.20% 2.80% 9.7%
1.10%
suport bănesc de la părinți/rude 15.1%
mentos (45,4 %), urmată de cheltuielile pentru îmbră- 0.0%
salariul tatălui 26.2% altele 1.5%
căminte (44,2 %), alimentație (42,9 %), produse / pînă la 1000 lei 1000-2000 lei 2000-3000 lei 3000-4000 lei
venit din munca indemnizații de maternitate 0.9%
ocazională/sezonieră 44.2%
obiecte de îngrijire (42,6 %) etc. (Figura 8.3.22). 4000-5000 lei 5000-6000 lei m.m.6000 lei nu are venituri
prestații sociale alocații de stat p/u pierderea
47.8% îngrijitorului 1.7%
Figura 8.3.22. Tipurile de cheltuieli suportate
ajutoare materiale unice 1.7%
pentru întreținerea copiilor cu vârsta de până la
În ceea ce priveşte percepţia părinților / îngrijitorilor
0.0% 20.0% 40.0% 60.0%  
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate pensie de urmaș 1.9%
stabilită), incluși în Studiu (%) despre nivelul de bunăstare pe care veniturile reali- întreținere gratuită la
creșă/grădiniță 1.9%
zate îl asigură, 12,3 % consideră că veniturile pe care
altele
8.3.8. PRESTAȚIILE SOCIALE / alimentație gratuită a copiilor
la școală 2.0%
0.7% le au sunt suficiente pentru întreținerea copilului.
plata pentru dădacă 0.9%
AJUTOARELE, DE CARE BENEFICIAZĂ pensie alimentară 3.8%

echipamente speciale 1.5% Circa 42 % din respondenții care au răspuns „da” la FAMILIILE CARE AU ÎN ÎNGRIJIRE pensie de dizabilitate
părinte/îngrijitor 4.5%
transport către servicii 10.0% întrebarea privind suficiența veniturilor sunt persoane COPII CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 indemnizație unică la nașterea
copilului 5.0%
întreținerea la grădiniță 13.6% cu studii colegiu / universitare / postuniversitare. ANI CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE alimentație gratuită
(amestecuri lactate adaptate) 5.0%
tratament abilitare/reabilitare 14.1% (FĂRĂ DIZABILITATE STABILITĂ), ajutor social 15.6%
Sursele de venituri sunt distincte şi multiple pentru
jucării/cărți 18.8% INCLUȘI ÎN STUDIU indemnizații lunare pentru
îngrijirea copilului < 3 ani 16.7%
aproape jumătate din familiile copiilor cu vârsta de
investigații medicale 28.6% indemnizații lunare pentru
În prezent, în Republica Moldova există un șir de îngrijirea copilului < 1,5 ani 31.8%
până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabili-
produse/obiecte de îngrijire 42.6%
tate stabilită). Predomină categoria de familii în care beneficii pentru familiile cu copii, acestea fiind axate, 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0%
 
alimentația copilului 42.9%
îmbrăcăminte venitul provine dintr-o singură sursă (49,6 %). Alte preponderent, pe copiii mici. Totodată, politicile exis-
44.2%
tratament medicamentos 45.4%
42 % dintre familiile care au în îngrijire copii cu vârsta tente sunt mai mult centrate pe categorii de benefi-
de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare au 2 surse ciari decât pe abordare țintită per copil, iar măsurile 8.3.9. CUNOȘTINȚELE ȘI NIVELUL
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%   DE IMPLICARE A PĂRINȚILOR /
de venit și doar 6,1 % din respondenți au menționat aplicate sunt mai mult efectuate postfactum con-
că veniturile lunare ale familiilor lor sunt acumulate firmării sărăciei decât prevenirii acesteia pe criterii ÎNGRIJITORILOR ÎN PROCESUL DE
Cea mai mare parte a famililor cu copii cu vârsta de ÎNGRIJIRE A COPIILOR CU VÂRSTA
din 3 surse și mai mult. de risc.
până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabi- DE PÂNĂ LA 5 ANI CU TULBURĂRI
litate stabilită) aveau venituri lunare în mărime de În structura veniturilor familiilor incluse în Studiu, Familiile eligibile ale copiilor cu vârsta de până la 5 DE DEZVOLTARE (FĂRĂ DIZABILITATE
până la 3000 lei (77,6 %), dintre care: până la 1000 predomină veniturile provenite din prestații sociale – ani cu tulburări de dezvoltare incluși în Studiu, bene- STABILITĂ), INCLUȘI ÎN STUDIU
de lei (24,9 %), 1000‑2000 lei (26,4 %) și 2000‑3000 lei 47,8 %, munca ocazională – 44,2 % și salariul unuia din ficiau, la data colectării datelor, de un șir de prestații
(26,2 %) (Figura 8.3.23). părinți / îngrijitori – 36,5 % (Figura 8.3.24). sociale / ajutoare, dintre care: 31,8 % – indemnizații În cadrul Studiului a fost evaluată cunoaşterea de
către respondenți a domeniilor de care are nevoie
În anul 2016, valoarea minimului de existenţă a con- 83 http://www. statistica. md / newsview. copilul pentru o dezvoltare echilibrată: să fie sănă-
php?l=ro&idc=168&id=5638&parent=0
stituit în total pentru copii – 1703,8 lei, inclusiv 678,7 82 http://www. statistica. md / newsview. php?l=ro&idc=168&id=5638 tos, să fie alimentat bine, să trăiască în siguranță /

76 77
 Figura 8.3.27. Opinia părinților / îngrijitorilor Figura 8.3.29. Specialiștii care au organizat
securitate, să aibă jucării, să fie auzit / respectat, să
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări
8.3.10. CAPACITĂȚILE PARENTALE instruiri pentru părinții / îngrijitorii copiilor cu
aibă parte de dragoste / afecțiune, să comunice etc. de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși ȘI NECESITĂȚILE DE INSTRUIRE vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
în Studiu despre „Cum trebuie să fii un părinte / ALE PĂRINȚILOR / ÎNGRIJITORILOR (fără dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%)
Cei mai mulți părinți / îngrijitori sunt de părere că, îngrijitor bun?” (%)
pentru ca copilul să se dezvolte, acesta are nevoie să COPIILOR CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5
altele
fie sănătos (86,4 %), să fie alimentat bine (69,0 %), să altele 0.7%
ANI CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE 0.7%

aibă parte de dragoste / afecțiune (43,5 %), să trăiască să aibă studii

în siguranță / securitate (37,7 %).
Mai puțin menționate de respondenți au fost necesi-
tățile copilului de a comunica cu părinții, rudele, alți
copii, alte persoane etc. (9,9 %), precum și necesitatea
copilului de a fi auzit / respectat (6,5 %) (Figura 8.3.26).
Așadar, părinţii încă se concentrează pe acoperi-
rea necesităţilor materiale, fiziologice ale copilului,
mai mult decât pe stimularea dezvoltării acestuia.
Răspunsurile înregistrate demonstrează un nivel
redus de recunoaştere de către părinți / îngrijitori a
importanţei dimensiunii psiho-emoţionale şi sociale
a dezvoltării copilului.
Figura 8.3.26. Opinia părinților / îngrijitorilor cu
privire la necesitățile copiilor cu vârsta de până la
5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
stabilită), incluși în Studiu (%)
altele
1.5%
să aibă cărți 1.7%
să fie auzit/respectat 6.5%
să comunice 9.9%
să aibă jucării 10.8%
să fie îmbrăcat după vîrstă/sezon 11.5%
să trăiască în siuranță/securitate
să aibă parte de
dragoste/afecțiune
să fie alimentat bine
să fie sănătos
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%100.0%
Majoritatea respondenților au menționat că un
părinte / îngrijitor bun trebuie să fie grijuliu (86,4 %),
responsabil (53,2 %) și răbdător (48,1 %).
Mai mulţi părinţi / îngrijitori recunosc importanţa tim-
pului petrecut cu copiii drept un factor important
în procesul de îngrijire și educare a acestora (Figura
8.3.27).
(FĂRĂ DIZABILITATE STABILITĂ), educatorul 0.0%
5.0%
INCLUȘI ÎN STUDIU asistentul social comunitar 30.1%
să fie tolerant 10.2%
specialiștii din Centrele Perinatale 30.1%
să fie optimist 12.8% Studiile efectuate în domeniile sănătăţii, educaţiei,
medicul de familie 86.7%
să fie afectuos protecţiei copilului au constatat lipsa sau existenţa
32.0%
unor cunoştinţe, atitudini, practici lacunare şi ina- asistentul medical de familie 89.4%
să comunice cu copilul 35.3%
daptate condiţiilor socio-culturale actuale în rândul
să fie răbdător 48.1%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%100.0%  
familiilor, referitoare la aspecte ce ţin de îngrijirea,
să fie responsabil 53.2%
educarea şi dezvoltarea copilului.84
să fie grijuliu Referitor la sprijinul necesar în procesul de creștere
86.4%
Necesitatea de dezvoltare a abilităţilor, competenţe- și îngrijire a copilului, părinții / îngrijitorii și-au expri-
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%   mat votul de încredere pentru partenerul său (soț /
lor parentale, precum şi a unor servicii specializate de
educaţie parentală este confirmată și de rezultatele soție – 71,6 %), familia extinsă (57,3 %) și rude (20,5 %).
Majoritatea părinților / îngrijitorilor au indicat că în prezentului Studiu.
Concomitent, părinții / îngrijitorii copiilor consi-
procesul de îngrijire a copiilor cu tulburări de dez-
Astfel, 79,0 % din părinții / îngrijitorii intervievați au deră important rolul și sprijinul medicului de fami-
voltare (fără dizabilitate stabilită) au nevoie de spri-
jin material / financiar (82,9 %) și suport în îngrijirea afirmat că nu au participat la instruiri pentru a deveni lie (23,4 %) și a asistentului social comunitar (16,9 %).
zilnică a copilului (34,0 %). un părinte mai bun. Principala sursă de informare cu Circa 1 / 3 din părinți / îngrijitori au menționat că nece-
privire la îngrijirea, dezvoltarea și educația copi- sită să fie sprijiniți de către stat (31,4 %).
Totodată, 30,9 % din părinți / îngrijitori au recunos- lului în aceste cazuri era familia, reţeaua socială şi
cut că au nevoie de informație privind dezvoltarea Este de menționat că sprijinul din partea asistentului
mass-media, mai puțin – literatura specializată şi spe-
și educația copilului, iar 18,4 % – de consiliere psiho- medicului de familie a fost indicat de părinți / îngri-
cialiştii din domeniu.
logică, aceasta fiind mai puțin accesibilă pentru ei jitori doar în 7,4 %, iar din partea primarului – doar
(Figura 8.3.28). Totodată, Studiul a constatat că 21,0 % de părinți / în 3,5 %, ce denotă un grad scăzut de încredere față
îngrijitori au beneficiat de instruiri. Acestea au fost de aceștia.
Figura 8.3.28. Sprijinul necesar părinților /
îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu organizate, preponderent, de lucrătorii medicali din
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), asistența medicală primară (asistentul medical de 8.3.11. CARACTERISTICI
37.7% incluși în Studiu (%)
familie – 89,4 %, medicul de familie – 86,7 %), iar fie- DEMOGRAFICE ALE PĂRINȚILOR /
43.5%
care al 3‑lea părinte / îngrijitor a beneficiat de instruiri ÎNGRIJITORILOR COPIILOR CU
69.0% altele 2.0%
și din partea asistentului social comunitar și a specia- VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU
86.4%
servicii tip Respiro 2.6% liștilor din Centrele Perinatale (30,1 %) (Figura 8.3.29). TULBURĂRI DE DEZVOLTARE (FĂRĂ
  echipamente specializate 2.8% DIZABILITATE STABILITĂ), INCLUȘI
adaptarea locuinței conform
13.2%
ÎN STUDIU
nevoilor individuale
consiliere psihologică 18.4% În procesul elaborării Studiului au fost chestionați
informație privind dezvoltarea și 538 respondenți, inclusiv 522 părinți (97,0 %) și 16
educația copilului 30.9%
îngrijitori (3,0 %). În funcție de mediul de reședință au
suport în îngrijirea zilnică 34.0%
fost chestionați 70,8 % părinți / îngrijitori din mediul
sprijin material/financiar 82.9%
rural și 29,2 % părinți / îngrijitori din mediul urban. În
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0% funcție de sex, au fost chestionate 487 femei (90,5 %)
  84 Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor
parentale pentru anii 2016‑2022 – http://lex. justice. md / index.
php?action=view&view=doc&lang=1&id=366978 și 51 bărbați (9,5 %).

78 79
 Cea mai mare rată a respondenților au constituit-o cei Figura 8.3.31. Nivelul de studii al părinților / Figura 8.3.32. Statutul ocupațional al părinților / Astfel, un număr substanțial de familii care aveau în
îngrijitorilor, care au în îngrijire copii cu vârsta îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu
cu vârstele cuprinse între 26‑30 ani (175 persoane), de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită),
îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu tilburări de
urmați de cei de 18‑25 ani (160 persoane) (Tabelul nr. dizabilitate stabilită), incluși în Studiu (%) incluși în Studiu (%) dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) nu dispuneau de
3). Cea mai mare parte a respondenților (73,6 %) erau apă caldă (66,7 %), de apă rece curgătoare (35,7 %),
căsătoriți, încă 13,0 % erau familii complete prin con- altele altele 1.8% baie / duș (60,6 %) și canalizare (60,4 %).
0.6%
cubinaj (Figura 8.3.30). studii persoană cu grad de
0.6%
universitare/postuniversitare 15.1% dizabilitate Totodată, conform datelor Birolului Național de
Tabelul nr. 3. Vârsta părinților / îngrijitorilor angajat/ă în agricultură
Colegiu 8.0% 0.6% Statistică85, în anul 2016 circa 79,9 % din gospodăriile
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), incluși în studii profesionale 16.0% student 0.9% cu copii dispuneau de apeduct, circa 71,2 % gospodă-
Studiu (cifre absolute, %)
rii erau conectate la sistemul de canalizare, aproxima-
studii medii complete/liceu 19.5% pensionar 1.1%
vîrsta
18-25 26-30 31-35 36-40 > 40 tiv 61,3 % dispuneau de baie sau duş, 58,4 % aveau
ani ani ani ani ani studii gimnaziale 38.5% muncitor ocazional 2.8%
acces la apă caldă.
persoane studii primare angajat/ă în sfera
1.7% nonagricolă 10.0%
(cifre 160 175 103 56 44
absolute)
Analizând datele evaluării, precum și datele statistici-
fără studii 0.6% șomer/ă 14.1%
lor naționale, conchidem că familiile cu copii sub 5 ani
rata (%) 29,7% 32,5% 19,1% 10,4% 8,2%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0%   casnică/neangajat 29.4% cu tulburări de dezvoltare din cele 7 regiuni cuprinse
Figura 8.3.30. Starea familială a părinților / concediu de maternitate/ în Studiu prezintă o situație sub media pe țară la capi-
îngrijire copil 38.7%
îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), Statutul ocupațional al părinților / îngrijitorilor este tolul dotarea locuințelor cu utilități publice.
0.0% 20.0% 40.0% 60.0%  
incluși în Studiu (%) unul din factorii principali care determină nivelul de Concluzii
bunăstare a copilului. Încadrarea părinților în câmpul 1. Primele semne de tulburare de dezvoltare, în
Locuința reprezintă, la fel, un factor foarte important
muncii diminuează esențial probabilitatea de a intra majoritatea cazurilor, au fost identificate pri-
în asigurarea bunăstării copilului mic, inclusiv cu tul-
în categoria săracilor. mar până la atingerea vârstei de 1 an a copilu-
73.6%
burări de dezvoltare.
Lipsa serviciilor de suport obligă renunţarea tempo- lui. Medicul de familie și medicul pediatru au fost
Studiul a dovedit că doar 41,1 % dintre familii aveau
rară a femeilor la activitatea profesională odată cu specialiștii care cel mai frecvent au fost implicați
locuință proprie, celelalte 58,9 % locuiau în spații care
apariţia copiilor, mai cu seamă a celor cu tulburări de în identificarea și confirmarea tulburării de dez-
aparțin altor persoane. Aproape jumătate dintre fami-
dezvoltare și dizabilități. Realitatea vizată este vala- voltare la copil.
liile intervievaților (47,6 %) locuiau la buneii copilului,
bilă şi pentru bărbaţi, astfel întreaga familie resimte 2. Serviciile medicale au fost accesate de toți copiii
13.0% alte 2,8 % – la alte rude (Figura 8.3.33).
impactul economic cauzat de părăsirea locului de cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dez-
Figura 8.3.33. Locuința familiilor care au în voltare (fără dizabilitate stabilită). Preponderent
muncă, în special până la şcolarizarea copiilor. îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), au fost accesate serviciile medicale universale,
7.1%
Studiul atestă că, din numărul total de chestionați. incluși în Studiu (%) prestate în cadrul Asistenței Medicale Primare
4.6%
casnicele și șomerii reprezintau 43,5 % cumulativ, (100,0 %).
1.7%
căsătorit/ă locuiește cu partenerul urmați de mamele aflate în concediu de maternitate / altele 0.9% 3. Deși intervenții chirurgicale au suportat un număr
necăsătorit/ă divorț/locuiește separat
îngrijire a copilului cu 38,7 % din totalul de respon- la nesemnificativ de copii cu vârsta de până la 5
văduv/ă   prieteni/cunoștințe 0.7%
denți (Figura 8.3.32). ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
chirie 6.9%
stabilită), acestea au fost efectuate nu doar în
Studiile respondenților reprezintă o altă variabilă Imposibilitatea de a găsi un loc de muncă adecvat alte rude 2.8%
Republica Moldova, dar și peste hotarele ei, la
importantă care scoate în evidență nivelul de pre- pregătirii și a condițiilor specifice este o problemă locuința buneilor
copilului 47.6%
unii copii repetat.
gătire / formare a acestora. Evaluarea demonstrează pentru părinții / îngrijitorii copiilor sub 5 ani, mai
locuință proprie 41.1% 4. Circa jumătate din copiii cu vârsta de până la 5
că majoritatea respondenților (60,3 %) nu au însușit cu seamă în mediul rural. De regulă, angajatorii nu
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate
nici o profesie. Cea mai mare parte dintre părinți / sunt dispuși să încadreze pe o perioadă nedetermi-  
stabilită) au beneficiat de servicii de abilitare /
îngrijitori aveau studii gimnaziale (38,5 %), urmați nată persoanele din categoria celor din grupul de
de cei cu studii medii complete / liceale (19,5 %), stu- risc (femeile care au copii mici / copii cu dizabilități O altă variabilă evaluată în cadrul Studiului a fost
dii profesionale (16,0 %), studii universitare (15,1 %) și care, din această cauză, lipsesc frecvent de la ser- dotarea locuinţelor și accesul acestora la utilitățile 85 http://www. statistica. md / newsview.
php?l=ro&idc=168&id=5638&parent=0
(Figura 8.3.31). viciu, în scopul oferirii de îngrijire copilului bolnav). publice.

80 81
 reabilitare prestate în cadrul instituțiilor medi-
cale de nivel terțiar, cu nivel de satisfacție maxim
(98 % – 100 %), comparativ cu cele prestate în
cadrul Spitalelor Raionale, unde gradul de satis-
facție este mult mai jos (79,3 %). Aceasta indică
spectrul îngust de servicii dezvoltate la nivel teri-
torial, acesta fiind necorespunzător necesităților.
5. Jumătate din copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabi-
lită) au beneficiat de la naștere până momentul
evaluării de o singură cură de tratament de abii-
tare / reabilitare (51,0 %), din cauza accesibilității
reduse (sub aspect geografic, insuficiența resurse-
lor financiare pentru deplasare către servicii etc.).
6. De serviciile de abilitare / reabilitare prestate în
cadrul instituțiilor specializate de intervenție timpu-
rie (Centrul de Intervenție Precoce„Voinicel”, Centrul
Tony Howks) au beneficiat un număr extrem de mic
de copii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
dezvoltare incluși în Studiu (3 copii din 538). Accesul
limitat la aceste servcii este legat de amplasarea,
în exclusivitate, a Centrelor de reabilitare în mun.
Chișinău, insuficiența resurselor financiare pentru
deplasare către aceste servicii etc.
7. Serviciile sociale au fost accesate de circa jumătate
din copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări
de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) incluși
în Studiu (53,2 %), cel mai accesibil fiind Serviciul
de Sprijin Familial. Această se explică prin gama
îngustă a serviciilor sociale disponbile, aflate în
proces de dezvoltare la etapa actuală.
8. Circa 1 / 3 din copiii cu vârsta de până la 5 ani
cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate sta-
bilită) frecventau instituții de educație timpurie.
Cele mai frecvente motive privind nefrecventarea
acestora sunt: lipsa dorinței părinților de a duce/
înscrie copilul la grădiniță (36,4 %), lipsa grădiniței
în comunitate (15,2 %), refuzul înmatriculării copi-
lului din cauza tulburării de dezvoltare (9,1 %).
9. Insuficiența resurselor financiare este principala
problemă cu care se confruntă 87,7 % din familiile
cu copiii cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită). Cheltuielile
cele mai mari pe care le suportă acestea, sunt
82
legate de asigurarea tratamentului medicamen- 15. Practic fiecare al 2‑lea părinte / îngrijitor al copiilor (Figura 8.4.1). Astfel, conform datelor Studiului, părin-
tos, îmbrăcămintei și alimentației copilului. cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvol- ții copilului au observat mai precoce primele semne
10. Majoritatea familiilor cu copii cu vârsta de până tare (fără dizabilitate stabilită) nu era încadrat în de dizabilitate la copil.
la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabili- câmpul muncii, statutul ocupațional fiind unul din Figura 8.4.1. Vârsta la care au fost observate
tate stabilită) au venituri insuficiente. În 77,6 % factorii principali care determină nivelul de bunăs- primele semne de dizabilitate la copiii cu vârsta
de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în
cazuri, acestea nu asigurau copiilor minimumul tare a copilului. „Stresul financiar” rezultat din lipsa Studiu (%)
de existență. Cele mai frecvente surse de venit locurilor de muncă, precum și locurile de muncă
100.0%
erau prestațiile sociale (47,8 %), munca ocazio- cu venituri mici afectează în mod direct calitatea
88.1%
90.0%
nală (44,2 %), salariul unuia din părinți / îngrijitori vieții oferită copilului.
80.0%
(36,5 %). Pentru 11,9 % familii, prestațiile sociale 16. Condițiile de trai (locuința și utilitățile de bază), la 66.7%
70.0%
constituiau unica sursă, exclusivă, de venituri. o bună parte din familiile cu copii, erau sub nivelul
60.0%
11. Familia, rudele, medicul de familie și asistentul necesităților. Circa 2 / 3 din familii nu dispuneau de 50.0%
social comunitar oferă sprijinul principal părinți- apă caldă, baie și canalizare, 1 / 3 – nu dispineau 40.0%
lor / îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani de apă rece curgătoare, fapt ce inflențează direct 30.0%
16.7% 16.6%
cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabi- la calitatea îngrijirii copilului. 20.0%
8.1%
lită), rămânând și în continuare o rețea de sprijin 10.0% 2.7% 0.4% 0.0%
0.0% 0.0% 0.0% 0.7%
solicitată. Doar o familie din cinci a discutat despre 8.4. ACCESAREA SERVICIILOR 0.0%
NȘ/NR
13-24 luni
25-36 luni
37-48 luni
49-60 luni
0-12 luni
problemele întâmpinate cu primarul, iar 6,5 % din- MEDICALE DE ABILITARE /
tre familii nu au discutat cu nimeni despre acestea. REABILITARE, SOCIALE ȘI DE părinți îngrijitori
Prin urmare, este insuficientă implicarea intersec- EDUCAȚIE TIMPURIE DE CĂTRE
torială a specialiștilor / structurilor în soluționarea FAMILIILE CARE AU ÎN ÎNGRIJIRE
Ca și în cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare (fără
problemelor acestor copii și familii. COPII CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5
dizabilitate stabilită), cel mai frecvent, părinții / îngriji-
12. Majoritatea familiilor au indicat că, în procesul de ANI CU DIZABILITATE STABILITĂ
torii s-au adresat primar pentru confirmarea / infirma-
îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tul- (ÎN BAZA DATELOR, COLECTATE
rea dizabilității copilului la medicul de familie (28,6 %),
burări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), DE LA PĂRINȚII / ÎNGRIJITORII
la medicul neonatolog (18,1 %), medicul pediatru
au nevoie de sprijin material / financiar (82,9 %), COPIILOR)
(17,7 %) (Figura 8.4.2).
urmat de suportul în îngrijirea zilnică, informați-
În Studiu au fost incluși 266 de copii cu vârsta de Figura 8.4.2. Specialiștii la care s-a adresat
ile privind dezvoltarea și educația copilului, con-
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită și părinții / îngri- părinții / îngrijitorii pentru prima dată pentru a
silierea psihologică etc. confirma / infirma dizabilitatea la copiii cu vârsta
jitorii acestora. În procesul evaluării au fost intervie- de până la 5 ani incluși în Studiu (%)
13. Participarea părinților / îngrijitorilor copiilor cu
vate două categorii de persoane: părinții copilului și
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
îngrijitorii copilului – în cazurile în care copiii locuiau NȘ/NR 0%
(fără dizabilitate stabilită) în activități de educa-
în familia acestora.
ție parentală este foarte scăzută (21,0 %). Cu toate altcineva 6.77%
acestea, fiecare al 3‑lea părinte / îngrijitor a men- În total, au fost intervievate 266 persoane, dintre care medicul oftalmolog 2.26%
ționat necesitatea în instruiri / informare privind 260 părinți și 6 îngrijitori. asistentul medical
de familie 0.75%
îngrijirea și dezvoltarea copilului.
medicul
14. În procesul de îngrijire a copiilor cu vârsta de până 8.4.1. DEPISTAREA DIZABILITĂȚII LA chirurg/ortoped 10.90%
la 5 ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate COPIII CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI medicul neurolog 15.04%
stabilită) părinții / îngrijitorii încă se concentrează INCLUȘI ÎN STUDIU medicul
neonatolog 18.05%
pe acoperirea necesităților de bază, mai mult decât
pe stimularea dezvoltării copiilor. Faptul că 52,2 % Studiul a arătat că primele semne de dizabilitate au medicul pediatru 17.67%
din copii preferă să privească televizorul, denotă fost identificate primar, preponderent, până la atinge- medicul de familie 28.57%
implicarea insuficientă a părinților / îngrijitorilor în rea de către copil a vârstei de 1 an, în 88,1 % cazuri –
de către părinți și 66,7 % cazuri – de către îngrijitori
0.0% 10.0% 20.0% 30.0%  
procesul de stimulare a dezvoltării acestora.
83
 Din spusele părinților / îngrijitorilor, în cele mai multe De menționat că mai mult de jumătate din copiii relatate de către lucrătorii medicali din AMP (Figura Din numărul total de copii cu vârsta de până la 5 ani
cazuri, dizabilitatea la copil a fost confirmată de către incluşi în Studiu aveau dizabilitate severă (58,3 %), 8.2.4), 58,3 % – date relatate de părinți / îngrijitori cu dizabilitate stabilită, în legătură cu patologia care
medicul neurolog (21,7 %), urmat de către chirurg / urmaţi de copiii cu dizabilitate accentuată (33,8 %) şi (Figura 8.4.5). a cauzat dizabilitatea, 109 copii (85,5 %) au supor-
ortoped (16,5 %), neonatolog (13,9 %). În 18,4 % cazuri, cu grad mediu de dizabilitate (7,9 %), ceea ce coincide tat intervenții chirurgicale în Republica Moldova, iar
dizabilitatea copilului a fost confirmată de către alți cu structura dizabilității la copiii din același grup de 8.4.2. ACCESAREA SERVICIILOR 20 copii (15,5 %) au suportat intervenții chirurgicale
specialiști (Figura 8.4.3). vârstă la nivel național (Figura 8.4.5). MEDICALE DE CĂTRE COPIII CU peste hotarele țării.
Figura 8.4.3. Specialistul care a confirmat Figura 8.4.5. Gradul de dizabilitate al copililor cu VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU
Din cei 20 copii operați peste hotare: 9 copii au supor-
dizabilitatea la copiii cu vârsta de până la 5 ani vârsta de până la 5 ani incluși în Studiu (%) DIZABILITATE STABILITĂ, INCLUȘI ÎN
incluși în Studiu (%) tat câte 1 intervenție chirurgicală, 10 copii – câte 2‑3
STUDIU
intervenții chirurgicale și 1 copil a suportat mai mult
NȘ/NR 9.26% Ca şi categoria de copii cu vârsta de până la 5 ani cu de 3 intervenții chirurgicale (Figura 8.4.7).
altcineva 18.42% tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), toți Figura 8.4.7. Intervențiile chirurgicale suportate
medicul oftalmolog 3.01% copiii cu dizabilitate stabilită au beneficiat servicii de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu, realizate în
medicul de familie 7.89% medicale (100,0 %). Republica Moldova și peste hotare (%)
58.3%
medicul pediatru 9.02%
Spectrul de servicii de care au beneficiat copiii cu
medicul
neonatolog 13.91% 33.8%
dizabilităţi incluşi în Studiu este reprezentat în Figura
medicul
chirurg/ortoped 16.54%
8.4.6.
85.5% 15.5%
medicul neurolog 21.70% (37 copii) (7 copii)
Cel mai frecvent au fost accesate serviciile de
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%
  Asistență Medicală Primară, urmate de serviciile de
Asistenţa Medicală Spitalicească și Urgentă prespita- 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%
7.9%
Studiul a scos în evidență că, cel mai frecvent, dizabi- licească (Figura 8.4.6).
operați în RM operați peste hotare
litatea la copii a fost confirmată în intervalul de vâr- sever accentuat mediu Figura 8.4.6. Serviciile medicale, accesate
stă de la 0 până la 12 luni a copilului, fapt confirmat de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
atât de către părinți (66,5 %), cât și de către îngrijitori
Menționăm că Studiul a demonstrat o corelare, cu 5.0%
(50,0 %). 16,7 % din îngrijitori au spus că nu cunosc
mici devieri, între răspunsurile date de lucrătorii
vârsta la care a fost depistată dizabilitatea copilului Alte servicii medicale
medicali din asistența medicală primară (AMP) și cele 11.3% 50.0%
(Figura 8.4.4).
ale părinților / îngrijitorilor, la mai multe aspecte ce
Figura 8.4.4. Vârsta la care a fost confirmată 45.0%
dizabilitatea la copiii cu vârsta de până la 5 ani țin de dizabilitatea în rândul copiilor.
Asistență Medicală Spitalicească 75.2%
incluși în Studiu (%)
Identificarea primară a patologiei care ulterior a cau-
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%
70.0% 66.5% zat dizabilitatea este efectuată în primul an de viață: Asistență Medicală Urgentă > 3 intervenții chirurgicale (1 caz)
prespitalicească 44.0%
60.0%
82,7 % – date relatate de lucrătorii medicali din asis- 2-3 intervenții chirurgicale (10 cazuri)
tența medicală primară (Figura 8.2.31), 88,1 % – date 1 intervenție chirurgicală (9 cazuri)
50.0%
50.0%
relatate de părinți (Figura 8.4.1). Asistență Medicală Primară 100.0%
40.0%
Atât părinții / îngrijitorii, cât și lucrătorii medicali din Datele colectate au arătat că cea mai mare rată de
30.0%
AMP, au evidențiat că, în peste 50 % cazuri, dizabili- copii cu dizabilitate stabilită supuși intervențiilor
20.5% Total Studiu 100.0%
20.0% 16.7% 16.7% 16.7% tatea a fost stabilită la vârsta de până la 1 an: 55,3 %- chirurgicale se atestă în raioanele: Ialoveni (51,9 %),

10.0% 7.2% date relatate de lucrătorii medicali din AMP (Figura Soroca (51,7 %), Ceadâr Lunga (50,9 %), Florești
3.1% 1.5%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%  
0.0% 1.2% 0.0% 8.2.31), 66,5 % – părinți, 50,0 % – îngrijitori (Figura (10,58 %), Soroca (10,13 %).
0.0%
8.4.4).
NȘ/NR
13-24 luni

25-36 luni

37-48 luni

49-60 luni
0-12 luni

Datele Studiului demonstrează că fiecare al 2‑lea copil Marea majoritate a părinților / îngrijitorilor au fost
Mai mult de jumătate din copiii cu vârsta de până la cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită a fost mulțumiți de calitatea serviciilor medicale primite
părinți îngrijitori
5 ani aveau grad sever de dizabilitate: 52,6 % – date supus intervenției chirurgicale (48,5 % sau 129 copii). (96,3 %) (Figura 8.4.8).

84 85
 Figura 8.4.8. Gradul de satisfacție a părinților / parte, referiți către instituțiile de reabilitate / recupe- Figura 8.4.10. Durata unei cure de tratament de Figura 8.4.11. Gradul de satisfacție a părinților /
îngrijitorilor de serviciile medicale, accesate abilitare / reabilitare în instituțiile medicale și îngrijitorilor deserviciile de abilitare / reabilitare,
de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
rare specializate. Astfel, de tratament specializat în specializate (zile, abs.) accesate în cadrul instituțiilor medicale de către
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) Centrului de Recuperare pentru Copii „Ceadîr Lunga” copiii vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită, incluși în Studiu (%)
au beneficiat numai 12 copii (4,5 %), iar în Centrul de
Centrul Medical de Reabilitare
Reabilitare pentru Copii „Sergheevka” – doar 2 copii ”Ortoped” 11
2.2% 3%
foarte nemulțumit 0.5% 100.0%
(0,7 %) (Figura 8.4.9). 9.1%
90.0% 12.9% 16.4% 16.7%
Figura 8.4.9. Accesarea serviciilor de abilitare / Centrul Tony Hawks 15 26.1%
reabilitare în instituțiile medicale și specializate 80.0%
nemulțumit 3.2% de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
70.0%
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) Centrul de Reabilitare pentru Copii
”Sergheevka” 17 16.1% 34.6% 54.5%
60.0% 50.0%
53.6%
satisfăcut 17.2% 50.0%
Altele 11.3% Centrul de Recuperare pentru Copii
”Ceadîr Lunga” 15.2
40.0%
38.3%
Centrul de Reabilitare pentru 30.0%
mulțumit 54.4% Copii ”Sergheevka” 0.8%
Centrul de Intervenție Precoce 47.3%
”Voinicel” 6.3 20.0% 36.4% 33.3%
30.2%
Centrul Tony Hawks 0.8% 10.0% 16.8%
Centrul de Plasament și Reabilitare
foarte mulțumit 24.7% pentru Copii de vîrstă fragedă, 16.5 0.0%
Chișinău
Centrul Medical de Reabilitare

Institutul Mamei și Copilului

Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii

Centrul de Plasament Temporar și Reabilitare pentru Copii

Centrul de Plasament și Reabilitare pentru Copii de vîrstă

Bălți

fragedă Chișinău
Spitalul Raional
”Ortoped” 0.8%

0.0% 20.0% 40.0% 60.0%

  Centrul de Recuperare pentru
Centrul de Plasament Temporar și
Reabilitare pentru Copii Bălți 13.7
Copii ”Ceadîr Lunga” 4.5%

Centrul de Intervenție Precoce Centrul Republican de Reabilitare

8.4.3. ACCESAREA SERVICIILOR ”Voinicel” 2.3% pentru Copii 13

DE ABILITARE / REABILITARE Centrul de Plasament și

ÎN INSTITUȚII MEDICALE ȘI Reabilitare pentru Copii de vîrstă
fragedă, Chișinău
1.5%
SPECIALIZATE DE CĂTRE COPIII
Centrul de Plasament Temporar
CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU și Reabilitare pentru Copii Bălți 1.9%
DIZABILITATE STABILITĂ, INCLUȘI ÎN
Centrul Republican de Reabilitare
STUDIU pentru Copii
Serviciile de abilitare / reabilitare din cadrul instituți-
Spitale Raionale
ilor medicale și specializate au fost accesate de către
85,3 % dintre copiii cu vârsta de până la 5 ani cu diza- Institutul Mamei și Copilului
bilitate stabilită.
0.0% 20.0%
Cel mai frecvent aceștia au accesat servicii de abilitare /
reabilitare în cadrul Institutului Mamei și Copilului
(67,3 %) și Centrului Republican de Reabilitare pen- Durata unei cure de tratament oferite în cadrul insti-
tru Copii (20,7 %). tuțiilor medicale și cele specailizate, care prestează
servicii de abilitare și reabiliare copiilor cu vârsta de
De servicii de abilitare / reabilitare, prestate în cadrul
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, variază de la
spitalelor raionale, la locul de trai a copilului, au
6,3 zile (Centrul de Intervenție Precoce „Voinicel”)
beneficiat doar 32,7 % copii, fapt ce indică un spec-
până la 17 zile (Centrul de Reabilitare pentru Copii
tru îngust / insuficient a acestora la nivel de teritoriu.
„Sergheevka”), perioadă destul de scurtă pentru rea-
Totodată, Studiul a constatat că copiii cu vârsta de bilitarea unui copil cu dizabilitate stabilită (Figura
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită nu sunt, în mare 8.4.10).
Spitale Raionale 9.8
foarte mulțumit mulțumit
satisfăcut nemulțumit
foarte nemulțumit
Institutul Mamei și Copilului
16.6
20.7%
0 5 10 15 20
8.4.4. UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR
numărul mediu de zile la o cură de tratament
32.7%   SPECIALE DE CĂTRE COPIII CU
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU
67.3% Majoritatea părinților / îngrijitorilor s-au arătat foarte DIZABILITATE STABILITĂ, INCLUȘI ÎN
40.0% 60.0% 80.0%
multumiți / mulțumiți / satisfăcuți de serviciile pre- STUDIU
state în cadrul instituțiilor medicale.
Necesitatea echipamentelor speciale este determi-
Totodată, 29,1 % de respondenți s-au arătat nemul- nată de tipul patologiei care a cauzat dizabilitatea,
țumiți / foarte nemulțumiți de serviciile de abilitare / gradul de severitate al acesteia, dar și de particularită-
reabilitare din cadrul Spitalelor Raionale, ceea ce țile individuale ale copilului. Cel mai frecvent necesită
sugerează insuficiența / spectrul îngust de servicii echipamente copiii cu dizabilitate motorie, care nu se
de abilitare / reabilitare pentru copiii mici cu dizabi- deplasează de sine stătător. Ponderea acestora în rân-
lități, la nivel teritorial (Figura 8.4.11). dul copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită, incluși în Studiu, constituie 32,0 % (85 copii).
Din cei 266 copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabili-
tate stabilită, incluşi în Studiu, 129 sau 48,5 % utilizau

86 87
 echipamente speciale. Cu toate acestea, în opinia
părinților / îngrijitorilor, necesitatea în utilizarea echi-
pamentelor speciale o aveau 179 copii sau 67,3 %.
Studiul a inclus și evaluarea spectrului de echipa-
mente speciale utilizate de către copiii cu vârsta de
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită incluși în Studiu
(Figura 8.4.12).
Astfel, 17,3 % din copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
dizabilitate stabilită utilizau încălțăminte ortopedică,
pe când, de fapt, 20,7 % din copiii din grupa respec-
tivă aveau această necesitate.
Cel mai mare decalaj între echipamentul special utili-
zat de facto de către copii, și necesitatea acestuia s-a
dovedit a fi, în opinia părinților / îngrjitorilor, scaunul
cu rotile (2,9 % utilizatori versus 9,0 % care necesitau)
și scaunul adaptat (3,4 % utilizatori versus 7,5 % care
necesitau).
Figura 8.4.12. Echipamentele speciale utilizate
de către copiii cu vârsta de până la 5 ani
cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu și
necesitatea acestora (%)
Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități prevede dreptul persoanelor cu dizabi-
lităţi, inclusiv a copiilor, la asigurarea gratuită sau
cu plată parţială cu mijloace ajutătoare tehnice,
în baza prescripţiilor medicale, acestea fiind fur-
nizate de către Centrul Republican Experimental
Protezare, Ortopedie şi Reabilitare şi de alte institu-
ţii specializate.86
Totodată, în cadrul chestionării părinții / îngrijitorii au
menționat că, deseori, copiilor cu dizabilitate stabilită
li se oferă echipamente de mâna a doua, învechite,
uzate (provenite din donații) și care nu întotdeauna
corespund necesităţilor individuale ale copiilor.
8.4.5. ACCESAREA SERVICIILOR
SOCIALE DE CĂTRE COPIII CU
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU
DIZABILITATE STABILITĂ, INCLUȘI ÎN
STUDIU
Conform informațiilor primite de la părinți / îngrijitori
serviciile sociale au fost accesate de 61,0 % copii cu
vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită incluși
Accesarea joasă a serviciilor sociale existente poate fi Astfel, numai 1 copil din 3 cu vârsta de până la 5 ani
explicată și prin lipsa de informare / informarea insufi- cu dizabilitate stabilită frecventează o instituție de
cientă a părinților despre spectrul de servicii existent educație timpurie, fapt ce denotă lipsa serviciilor spe-
și misiunea acestora. cializate de suport pentru această categorie copii.
Figura 8.4.14. Vârsta copiilor cu dizabilitate
De menționat că, la data colectării informațiilor,
stabilită, incluși în Studiu, care frecventează
Serviciul Sprijin Familial încă nu era creat în teritoriul instituții de educație timpurie (%)
dministrativ UTA Găgăuzia (raioanele Comrat, Ceadîr
Lunga, Vulcănești).
Totodată, Studiul a demonstrat că, în general, respon- 3 - 4 ani,
denții au fost mulțumiți de serviciile sociale primite 48.8%
(Figura 8.4.13).
Figura 8.4.13. Gradul de satisfacție a părinților /
îngrijitorilor de serviciile sociale accesate
de către copiii cu vârsta de până la 5 ani cu
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
4 - 5 ani,
2 - 3 ani, 28.6%
60.0% 15.4%
50.0% 47.7% 47.7% 1 - 2 ani,
7.2%
40.0%
Cele mai frecvente motive invocate de către părinți /
30.0%
îngrijitori, privind nefrecventarea instituțiilor de edu-

altele
în Studiu. 20.0% cație timpurie de către copiii cu dizabilitate stabilită
13.5%
au fost: lipsa dorinței părinților a-l duce / înscrie la gră-
proteze p/u 1.1% Ca și în cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare (fără
membrele inferioare 10.0% diniță (36,4 %), lipsa grădiniței în comunitate (6,5 %),
0.0% dizabilitate stabilită), cel mai accesibil a fost Servicul 4.6%
refuzul înmatriculării copilului în grădiniță din cauza
computer special 2.6% Sprijin Familial, prestat tuturor copiilor care au acce- 0.0% 0.0%
citit/scris 0.4% 0.0% dizabilității (9,1 %) și alte cauze (35,1 %) (Figura 8.4.15).
sat serviciile sociale.

foarte mulțumit

foarte
mulțumit

nemulțumit

nemulțumit
satisfăcut
proteze p/u membre 0.4%
superioare 0.4%
Ca și în cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare (fără
Totodată, un număr foarte mic de copii cu vârsta de
1.9%   dizabilitate stabilită), fiecare al 3‑lea părinte / îngrijitor
aparat auditiv până la 5 ani cu dizabilitate stabilită au beneficiat
1.1% (36,4 %) nu dorește să înmatriculeze copilul în grădi-
de servicii specializate pentru copii cu dizabilități:
verticalizator
3.4% niță. Acest fapt poate fi influențat, parțial, de lipsa de
1.5% Serviciul Echipa mobilă (7,9 %), Serviciul Asistență 8.4.6. ACCESAREA SERVICIILOR informare / informarea insuficientă a părinților despre
9.0% Personală (4,1 %) și Serviciul Centrul de zi pentru copii DE EDUCAȚIE TIMPURIE DE CĂTRE
scaun cu rotile incluziunea educațională / socială a copiilor cu diza-
2.3% cu dizabilități (4,1 %). Nici o familie cu copii cu diza- COPIII CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 bilități, lipsa de informare / informarea și pregătirea
7.5% bilitate stabilită, incluși în Studiu, nu a beneficiat de
scaun adaptat
3.4% ANI CU DIZABILITATE STABILITĂ, insuficientă a membrilor societății pentru accepta-
Serviciul „Respiro”. INCLUȘI ÎN STUDIU
ochelari
5.6% rea copiilor cu dizabilități, dar și lipsa de servicii de
3.4%
Astfel, Studiul demonstrează că serviciile sociale des- educație incluzivă.
Conform datelor Studiului, doar 84 copii din cei 266
6.4%
premergător
5.3%
tinate copiilor cu dizabilități sunt insuficient dez- copii (31,6 %) cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
voltate și nu acoperă necesitățile reale ale acestei stabilită, incluși În Studiu, frecventau, la data evalu-
încălțăminte 20.7%
ortipedică 17.3% categorii de copii. ării, o instituție de educație timpurie, din ei 48,8 % –
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0%   copiii cu vârsta de la 3‑4 ani, 28,6 % – copii cu vârsta
86 http://lex. justice. md / md / 344149 /
de la 4‑5 ani (Figura 8.4.14).

88 89
 Figura 8.4.15. Motivele nefrecventării instituțiilor Figura 8.4.16. Preferințele copiilor cu vârsta de Accesarea joasă a serviciilor de educație timpurie și Figura 8.4.19. Principalele probleme cu care se
de educație timpurie invocate de către părinții / până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în confruntă familiile copiilor cu vârsta de până la 5
îngrijitorii copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu Studiu (%)
sociale (atât în structura copiilor cu vârsta de pănă la ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) 5 ani cu tulburări de dezvoltare fără dizabilitate și a
NȘ/NR 1.1% celor cu dizabilitate stabilită) indică insuficiența dez-
altele Altele 3.0%
3.4% voltării acestora atât la nivel național, cât și teritoriile
altceva 35.1% să citească 1.9%
administrative evaluate. Probleme de sănătate ale altor
membri ai familiei 5.3%
să facă sport 1.9%
să meargă în excursii 9.0% Figura 8.4.18. Accesarea serviciilor de către copiii
Probleme de sănătate ale copilului 91.7%
lipsa transportului
1.3% să utilizeze calculatorul 18.1% cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită,
necesar
să cânte incluși în Studiu (%)
25.6% Imposibilitatea mamei de a se
angaja în câmpul muncii 17.7%
să construiască 26.3%
120.0%
lipsa locurilor 1.3% să picteze 26.7% Discriminare 1.1%
să se joace cu animalele 27.1%
să danseze 36.5% 100.0% Lipsa serviciilor pentru copiii cu
100.0% dizabilități 46.9%
copilul nu se adaptează 10.4% sa comunice cu alți copii 41.0%
să privească televizorul 57.1% 85.3% Refuzul de a primi copilul la
grădiniță 1.1%
să se joace cu jucării 86.1%
copilul nu este acceptat 80.0%
9.1% Lipsa grădiniței în localitate 0.8%
din cauza dizabilității 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%  
61.0% Lipsa strictului necesar 8.6%
lipsa grădiniței în 60.0%
comunitate 6.5% Totodată, majoritatea părinților / îngrijitorilor din cei
Neacceptare de către familie 0.3%
care beneficiază de servicii de educație timpurie au
nu doresc să-l ducă la atestat un grad înalt de satisfacție de la serviciile de 40.0% Lipsa locului de muncă/șomaj 21.1%
36.4% 32.7%
grădiniță
educație timpurie. Astfel, 98,9 % din respondenți au
Insuficiența resurselor financiare 86.8%
rămas foarte mulțumiți, mulțumiți și satisfăcuți de
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0%   20.0%
serviciile accesate (Figura 8.4.17). Lipsa locuinței 18.0%

Figura 8.4.17. Gradul de satisfacție a părinților /

Rolul familiei în îngrijirea, abilitarea / reabilitarea și
stimularea dezvoltării copilului, mai cu seamă celui
cu dizabilitate este foarte important.
În acest context, Studiul a analizat date cu referire la
ocupațiile și preferințele copiilor, constatând urmă-
toarele: copiii cu dizabilitate stabilită preferă să se
joace cu jucăriile (86,1 %), să privească televizorul
(57,1 %), să comunice cu alți copii (41,0 %) și să dan-
seze (36,5 %) (Figura 8.4.16).
Preferințele listate sugerează că copiii nu au multe
activități comune cu părinții / îngrijitorii, aceștea acor-
dând puțin timp activităților stimulative cu copiii.
îngrijitorilor de serviciile de educație timpurie 0.0%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%  
accesate de către copii cu vârsta de până la 5 ani servicii medicale servicii de abilitare/reabilitare
cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) servicii sociale servicii de educație timpurie  
Este important că părinții / îngrijitorii copiilor cu vâr-
sta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită au mani-
foarte nemulțumit 0.0%
8.4.7. SITUAȚIA FAMILIILOR CARE festat responsabilitate în abordarea problemelor de
nemulțumit 1.1% AU ÎN ÎNGRIJIRE COPII CU VÂRSTA sănătate, cu care se confruntă copilul, solicitând spri-
DE PÂNĂ LA 5 ANI CU DIZABILITATE jin și suport în procesul de îngrijire a acestora, din
satisfăcut 13.8% STABILITĂ, INCLUȘI ÎN STUDIU partea mai multor categorii de persoane / instituții.
În acest context, Figura 8.4.20 ilustrează rețeaua de
mulțumit 59.8% Studiul a atestat un spectru larg de probleme cu care
sprijin a familiilor în procesul de îngrijire a copilului
se confruntă familiile care au în îngrijire copii mici cu
foarte mulțumit
cu dizabilități.
25.3%
dizabilitate stabilită.
Astfel, marea majoritate a respondenților au indicat
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%   Cele mai majore probleme menționate de către
că au discutat despre principalele probleme cu fami-
părinți / îngrijitori au fost: problemele de sănătate
lia (90,6 %), medicul de familie (82,7 %), rudele (65,4 %)
În concluzie, Studiul demonstrează că, la fel ca și în ale copilului (91,7 %), insuficiența resurselor financi-
și asistentul social comunitar (42,9 %).
cazul copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulbu- are (86,8 %) și lipsa serviciilor pentru copiii cu diza-
rări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), copiii cu bilități (46,9 %) (Figura 8.4.19). Astfel, practic fiecare Doar 1 din 6 părinți / îngrijitori a apelat după sprijin
dizabilitate stabilită au accesat preponderent servici- a 2 familie care are în îngrijire un copil cu vârsta de la primar, iar 1 din 10 familii nu a discutat / apelat la
ile medicale, urmate de cele de abilitare / reabilitare, până la 5 ani cu dizabilitate a menționat lipsa servi- nimeni pentru suport în soluționarea problemelor
sociale și de educație timpurie (Figura 8.4.18). ciilor pentru copii cu dizabilități la nivel de teritoriu. existente în familie.

90 91
 Figura 8.4.20. Rețeua de sprijin a familiilor care Figura 8.4.21. Tipurile de cheltuieli suportate
au în înrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu pentru întreținerea copiilor cu vârsta de până la 5
Analiza relevă că doar 5,6 % din părinți / îngrijitori con- 8.4.9. PRESTAȚIILE SOCIALE /
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) sideră că veniturile pe care le au sunt suficiente pen- AJUTOARELE, DE CARE BENEFICIAZĂ
tru întreținerea și îngrijirea copilului cu vârsta de până FAMILIILE CARE AU ÎN ÎNGRIJIRE
nimeni 9.4%
altele 0.8% la 5 ani cu dizabilitate stabilită, rata acestora fiind de COPII CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI
altcineva 32.0%
plata pentru dădacă
întreținerea la grădiniță
1.5% 2,5 ori mai joasă decât în rândul părinților / îngrijito- CU DIZABILITATE STABILITĂ
9.4%
polițistul 0.0% rilor care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5
echipamente speciale 10.9%
ani cu tulburări de dezvoltare (fără dizabilitate sta- După cum am menționat anterior, pentru circa 13,2 %
preotul 1.5% jucării/cărți 22.6%
transport către servicii 31.6% bilită) (12,3 %). din familii care au în îngrijire copii cu vârsta de până
asistentul personal 3.8%
îmbrăcăminte 41.7% 5 ani cu dizabilitate stabilită, prestațiile sociale con-
educatorul 4.9% tratament abilitare/reabilitare 43.6% De menționat că circa 66 % din respondenții care au
reprezentantul ONG
stituiau unica sursă de venit.
9.4% produse/obiecte de îngrijire 46.6%
răspuns „da” la întrebarea privind suficiența venitu-
psihologul 11.3% alimentația copilului 51.9%
Valoarea prestațiilor sociale oferite familiilor care au în
investigații medicale 61.7% rilor sunt persoane care au studii, dețin o profesie și
logopedul 12.8%
tratament medicamentos îngrijire copii cu dizabilități, nu acoperă coșul minim
80.8% un loc de muncă.
primarul 15.8%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0% de consum. Această situație este condiționată și de
prietenii/colegii 16.2%   Sursele de venituri pentru circa 2 / 3 din respondenți faptul că, la nivel de stat, nu există date care să reflecte
asistentul medical de familie 17.7% au fost multiple. În structura veniturilor familiilor cu minimul de existență pentru un copil cu dizabilități.
specialistul Direcția Asistență Socială 18.4%
Astfel, Studiul a constatat că cheltuielile pentru îngri- copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabi- În Republica Moldova nu există cercetări care să fi
medicul pediatru 41.0%
jirea copilului cu dizabilități sunt semnificative pentru lită incluse în Studiu, predomină cele provenite din cuantificat necesitațile reale ale copiilor cu dizabilități,
asistentul social comunitar 42.9%
familie și depășesc, în mare parte, veniturile familiei. prestațiile sociale (82,2 %), munca ocazională / sezoni- inclusiv pe categorii de vârste și probleme existente.
rudele 65.4%
eră (41,0 %) și salariul unuia din părinți (39,9 %) (Figura Biroul Național de Statistică stabilește coșul minim de
medicul de familie 82.7% Cel mai numeros grup de familii cu copii cu vârsta de
8.4.23). consum pentru un copil sănătos, dar nu și pentru un
familia 90.6% până la 5 ani cu dizabilitate stabilită este reprezentat
Figura 8.4.23. Sursele de venit ale familiilor care copil cu dizabilități. Este recunoscut faptul că necesi-
0.0% 50.0% 100.0%   de familiile care au venituri lunare în mărime de până au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu tățile acestor copii sunt mult mai mari, din punct de
la 3000 lei pentru întreaga familie (79,6 %), dintre care: dizabilitate stabilită, incluși în Studiu %)
vedere financiar, decât ale copiilor fără probleme de
până la 1000 de lei (12,1 %), 1000‑2000 lei (36,5 %),
sănătate. Mai mult ca atât, adesea, părinții copiilor
8.4.8. VENITURILE FAMILIILOR CARE 2000‑3000 lei (31,0 %) (Figura 8.4.22). salariul îngrijitorului 0.0% cu dizabilități sunt nevoiți să abandoneze serviciul,
AU ÎN ÎNGRIJIRE COPII CU VÂRSTA Figura 8.4.22. Veniturile lunare ale familiilor care pentru a le asigura copiilor îngrijire și asistență per-
DE PÂNĂ LA 5 ANI CU DIZABILITATE au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu venit din afacerea proprie 1.1%
manentă, 24 din 24 de ore. Aceste situații complexe
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
STABILITĂ, INCLUȘI ÎN STUDIU legate de cheltuieli crescute și venituri reduse gene-
40.0% venit din producția agricolă 2.3%
Ca și în cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare (fără 36.5% rează sărăcia în familiile respective.
dizabilitate stabilită), în familiile în care sunt îngrijiți 35.0% salariul mamei 14.3% Evaluarea a constatat că familiile copiilor cu vârsta de
copiii cu dizabilități se atestau venituri insuficiente / 31.0%
30.0%
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită incluși în Studiu,
lipsă de venituri. suport bănesc de la părinți/rude 16.2%
beneficiau, la data colectării datelor, de un șir de pre-
Majoritatea părinților / îngrijitorilor copiilor cu vâr- 25.0% stații sociale / ajutoare.
salariul tatălui 25.6%
sta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită au indicat
20.0% Astfel, fiecare a 6‑a familie (16,5 %), care avea în îngri-
că cheltuielile cele mai mari pe care le suportă sunt venit din munca
41.0%
ocazională/sezonieră jire copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate sta-
legate de tratamentul medicamentos (80,8 %), urmate 15.0%
12.1% 12.0% bilită, beneficia de ajutor social, dar ajutorul oferit era
de cele pentru investigații medicale (61,7 %), alimen- prestații sociale 82.2%
10.0% foarte mic şi nu acoperea cheltuielile necesare pentru
tația copilului (51,9 %), produse / obiecte de îngrijire
întreţinerea unui copil cu dizabilități.
(46,6 %), tratament de abilitare / reabilitare (43,6 %), 5.0% 4.0% 3.4%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%  
îmbrăcăminte (41,7 %). Circa o treime din respondenți 0.3% 0.7% Conform datelor prezentate de părinții / îngriji-
(31,6 %) suportă cheltuieli semnificative pentru trans- 0.0% Este îngrijorătoare situația pentru 13,2 % părinți / torii copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabili-
pînă la 1000 lei 1000-2000 lei 2000-3000 lei 3000-4000 lei
portarea copilului cu dizabilități spre serviciile de abi- 4000-5000 lei 5000-6000 lei m.m.6000 lei nu are venituri îngrijitori care au menționat prestațiile sociale drept tate stabilită incluși în Studiu, 10,5 % – beneficiau
 
litare / reabilitare (Figura 8.4.21). unica sursă de venit a familiilor. de indemnizații lunare pentru îngrijirea copilului

92 93
 Figura 8.4.26. Opinia părinților / îngrijitorilor
până la atingerea de către acesta a vârstei de 3 ani, să fie sănătos (93,6 %), să fie alimentat bine (56,4 %),
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
8.4.11. CAPACITĂȚILE PARENTALE
iar 10,2 % – de indemnizații lunare pentru îngrijirea să aibă parte de dragoste / afecțiune (53,4 %) și să tră- stabilită, incluși în Studiu, despre „Cum trebuie ȘI NECESITĂȚILE DE INSTRUIRE
copilului până la atingerea vârstei de 1,5 ani (pentru iască în siguranță / securitate (44,4 %) (Figura 8.4.25). să fii un părinte / îngrijitor bun?”, (%) ALE PĂRINȚILOR / ÎNGRIJITORILOR
persoane neasigurate).
Ca și în cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare (fără COPIILOR CU VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5
Totodată, 4,5 % familii beneficiau de pensie de diza- dizabilitate stabilită), mai puțin menționate de res-
altele 0.0% ANI CU DIZABILITATE STABILITĂ
să aibă studii 6.4%
bilitate a părintelui / îngrijitorului copilului, 2,6 % – de pondenți au fost necesitățile copiilor de a fi auzit / Studiul a scos în evidență că majoritatea părinților /
alocații sociale de stat pentru pierderea întreținătoru- respectat (10,5 %), de a comunica cu părinții, rudele, să fie tolerant 9.4% îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu diza-
lui, 2,3 % – de pensie alimentară, 1,9 % – de întreținere alți copii (6,8 %). Acest fapt sugerează că părinţii se bilitate stabilită nu au participat la instruiri de educa-
să fie optimist 22.9%
gratuită la creșă / grădiniță. (Figura 8.4.24). centrează prioritar pe acoperirea necesităţilor de bază ție parentală (77,1 %).
ale copilului și mai puțin pe comunicarea cu copilul să fie afectuos 27.1%
Figura 8.4.24. Prestațiile sociale / ajutoarele de
care beneficiau familiile copiilor cu vârsta de și stimularea dezvoltării acestuia. Cele mai frecvente instruiri au fost organizate de
să comunice cu copilul 27.4%
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în către lucrătorii medicali din asistența medicală pri-
Studiui (%) Figura 8.4.25. Opinia părinților / îngrijitorilor cu
să fie răbdător 50.4%
privire la necesitățile copiilor cu vârsta de până la mară (asistentul medical de familie – 82,0 %, medicul
5 ani cu dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) de familie – 74,0 %), specialiștii Centrelor Perinatale
altele să fie responsabil 50.4%
2.6%
și asistenții sociali comunitari (a câte 24,0 %) (Figura
indemnizații de maternitate 0.4% să fie grijuliu 85.0%
altele 1.5% 8.4.28).
indemnizație unică la nașterea
copilului 0.4% 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%   Figura 8.4.28. Specialiștii care au organizat
pensie de urmaș 1.1% să aibă cărți 2.6% instruiri pentru părinții / îngrijitorii copiilor cu
alimentație gratuită vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită,
(amestecuri lactate adaptate) 0.8%
să fie îmbrăcat după vîrstă/sezon 5.3%
Majoritatea părinților / îngrijitorilor au menționat că incluși în Studiu (%)
alimentație gratuită a copiilor
la școală 1.5%
în procesul de îngrijire și creștere a copiilor, ar avea
întreținere gratuită la
creșă/grădiniță 1.9% să aibă jucării 6.4% nevoie de sprijin material / financiar (86,1 %), suport în
pensie alimentară 2.3% îngrijirea zilnică a copilului (42,9 %), informații privind altele 1.5%
alocații de stat p/u pierderea să comunice 6.8%
îngrijitorului 2.6% dezvoltarea și educația copilului (31,2 %) și asigurarea
ajutoare materiale unice 3.4% cu echipamente speciale (19,2 %) etc. Totodată, 1 din
să fie auzit/respectat 10.5% educatorul 0.0%
pensie de dizabilitate 3 părinți / îngrijitori au indicat că au nevoie de consi-
părinte/îngrijitor 4.5%
indemnizații lunare pentru
10.2% să trăiască în siuranță/securitate 44.4% liere psihologică (Figura 8.4.27).
creșterea copilului < 1,5 ani
indemnizații lunare pentru Figura 8.4.27. Sprijinul necesar părinților / asistentul social comunitar 24.0%
creșterea copilului < 3 ani 10.5% să aibă parte de
dragoste/afecțiune 53.4% îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu
ajutor social 16.5% dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
să fie alimentat bine 56.4%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0%   specialiștii din Centrele Perinatale 24.0%
altele 1.5%
să fie sănătos 93.6%

8.4.10. CUNOȘTINȚELE ȘI NIVELUL servicii tip Respiro 5.3%

medicul de familie 74.0%
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%100.0%  
DE IMPLICARE A PĂRINȚILOR / echipamente specializate 19.2%
ÎNGRIJITORILOR ÎN PROCESUL DE
Ca și în cazul copiilor de aceeași vârstă cu tulburări adaptarea locuinței conform
ÎNGRIJIRE A COPIILOR CU VÂRSTA nevoilor individuale 11.3% asistentul medical de familie 82.0%
de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), majoritatea
DE PÂNĂ LA 5 ANI CU DIZABILITATE consiliere psihologică 32.3%
părinților / îngrijitorilor au menționat că un părinte /
STABILITĂ, INCLUȘI ÎN STUDIU 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%100.0%  
îngrijitor bun trebuie să fie grijuliu (85,0 %), respon- informație privind dezvoltarea și
educația copilului 31.2%
Studiul a inclus cercetarea datelor privind cunoaşte- sabil (50,4 %) și răbdător (50,4 %).
suport în îngrijirea zilnică
Ca și în cazul copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tul-
rea de către părinți / îngrijitori a necesităților copilului 42.9%
Totodată, mai puțin de 1 / 3 din părinţi recunosc burări de dezvoltare (fără dizabilitate stabilită), votul
pentru a-i asigura o dezvoltare adecvată.
importanţa timpului petrecut cu copiii drept un fac- sprijin material/financiar 86.1% de încredere privind sprijinul necesar oferit a fost
Cea mai mare rată a intervievaților consideră că, pen- tor important în procesul de îngrijire și educare a exprimat pentru partener (soț / soție – 72,2 %), urmat
0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% 100.0%  
tru ca copilul să se dezvolte adecvat, acesta are nevoie acestora (Figura 8.4.26). de familia extinsă (57,5 %) și rude (18,8 %).

94 95
 Totodată, a fost menționată necesitatea sprijinului din Dintre aceștia, 81,5 % erau căsătoriți, 6,4 % – consti- Ca și în cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare (fără Figura 8.4.32. Date privind locuința familiilor care
au în îngrijire copii cu vârsta de până la 5 ani cu
partea medicului de familie (36,8 %) și a asistentului tuiau familiile complete prin concubinaj și 5,3 % – dizabilitate stabilită), cea mai numeroasă categorie dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
social comunitar (13,9 %), fapt ce indică diversitatea nu erau căsătoriți / nu fuseseră niciodată căsătoriți dintre persoanele intervievate o reprezentau casni-
problemelor cu care se confruntă această categorie (Figura 8.4.29). cele și șomerii, aceștia constituind 41,8 % cumulativ,
altele 1.9%
de familii. Figura 8.4.29. Starea familială actuală a părinților / urmată de mamele aflate în concediu de maternitate /
îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu la
îngrijire a copilului (34,6 %) (Figura 8.4.31). prieteni/cunoștințe 0.4%
Fiecare a 3‑a familie consideră necesar suportul și dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
sprijinul din partea statului (35,3 %) pentru creșterea Această situație este explicată prin necesitatea copi- chirie 6.0%
și îngrijirea copilului. ilor cu dizabilități de a fi îngrijiți permanent, de lipsa
alte rude 2.6%
81.5% serviciilor inclusive pentru acești copii (grădinițe,
Sprijinul din partea asistentului medical de familie a
Centre de Zi / creșe pentru copii mici etc.). locuința buneilor
fost menționat de părinți / îngrijitori doar în 4,1 %, iar copilului 46.2%
Figura 8.4.31. Statutul ocupațional al părinților /
din partea primarului – doar în 2,6 %, fapt ce denotă
îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu locuință proprie 42.9%
un grad scăzut de implicare a acestora în sprijinul dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%)
familiilor și, respectiv, de încredere față de aceștia. 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0%
 
6.4% altele 3.6%
8.4.12. CARACTERISTICI 5.3%
Datele privind condițiile de îngrijire a copiilor și dota-
DEMOGRAFICE ALE PĂRINȚILOR / 6.0%
persoană cu grad de dizabilitate 1.9%
rea locuinţelor cu principalele utilități publice indică
ÎNGRIJITORILOR COPIILOR CU 0.8% angajat/ă în agricultură 0.8% lipsa: apei calde în 59,4 %, apei reci curgătoare în
căsătorit/ă locuiește cu partenerul
VÂRSTA DE PÂNĂ LA 5 ANI CU necăsătorit/ă divorț/locuiește separat 24,4 %, camerei de baie în 53,4 % și a canalizării în
DIZABILITATE STABILITĂ, INCLUȘI ÎN văduv/ă   student 0.4% 50,0 %.
STUDIU (%)
pensionar 0.0% Informațiile obținute privind principalele utilități
Analiza informației prezentate de către părinții / îngri-
După cum a fost prezentat anterior, în Studiu au parti- publice de care dispun familiile copiilor cu vârsta de
jitorii copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate muncitor ocazional 2.6%
cipat 266 respondenți, inclusiv 260 părinți (97,7 %) și 6 până la 5 ani cu dizabilitate stabilită confirm, încă o
stabilită, în funcție de studiile acestora, a constatat
îngrijitori (2,3 %). În funcție de mediul de reședință, au angajat/ă în sfera non agricolă 14.3% dată, vulnerabilitatea sporită a acestora sub aspect
că majoritatea respondenților au studii gimnaziale
fost chestionați 69,6 % părinți / îngrijitori din mediul socio-economic.
(34,6 %) și studii liceale (19,2 %). șomer/ă 14.7%
rural și 30,4 % părinți / îngrijitori din mediul urban. În
Concluzii:
funcție de sex, au fost chestionate 185 femei (94,7 %) Totodată, Studiul stabilit că mai mult de jumătate casnică/neangajat 27.1%
și 14 bărbați (5,3 %). 1. Primele semne de dizabilitate la copii, în majori-
dintre respondenți (55,7 %) nu au însușit / obținut nici
concediu de maternitate/îngrijire
34.6% tatea cazurilor, au fost identificate până la atinge-
o profesie și doar 19,2 % / 16,5 % / 7,1 % aveau studii a copilului
Cei mai mulți părinți / îngrijitori aveau vârstele rea vârstei de 1 an a copilului. Medicul de familie,
universitare / profesionale / colegiale (Figura 8.4.30).
cuprinse între 26 și 30 de ani (34,9 %), urmați de cei 0.0% 20.0% 40.0%   medicul pediatru, medicul neonatolog, medicul
cu vârstele între 31‑35 de ani (22,9 %) și de cei cu vâr- Figura 8.4.30. Nivelul de studii al părintilor /
îngrijitorilor copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu neurolog și medicul chirurg / ortoped au fost spe-
stele de 18‑25 ani (21,0 %) (Tabelul nr. 4). dizabilitate stabilită, incluși în Studiu (%) Referitor la locul de trai al familiilor cu copii cu vârsta cialiștii care cel mai frecvent au fost implicați în
Tabelul nr. 4. Vârsta părinților / îngrijitorilor de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită, Studiul a ates- identificarea și confirmarea dizabilității la copii.
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
tat că doar 42,9 % din familii aveau locuință proprie, 2. Necesitatea în echipamente speciale a copiilor
stabilită, incluși în Studiu (cifre absolute, %) altele 1.5%
Studii universitare/
iar 46,2 % – locuiau la bunei (Figura 8.4.32). cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită
postuniversitare 19.2%
18‑25 26‑30 31‑35 36‑40 Colegiu 7.1% De menționat că, Codul cu privire la locuințe87 pre- depășește simțitor nivelul de disponibilitate și asi-
vârsta > 40 ani
ani ani ani ani Studii profesionale 16.5% vede dreptul prioritar de a primi locuinţă socială pen- gurare cu acestea (67,3 % față de 48,%). Copiii cu
Studii medii complete/liceu 19.2%
tru familiile cu copii cu dizabilități severe, familiile dizabilitate motorie sunt cei care necesită cel mai
persoane Studii gimnaziale 34.6%
(cifre 56 93 61 35 21 tinere, familiile în care s-au născut tripleţi, cvadrupleţi frecvent echipamente speciale. Totodată, deseori,
Studii primare 1.9%
absolute)
fără Studii sau mai mulţi copii născuţi simultan. echipamentele disponibile sunt necorespunză-
0.0%
toare vârstei, patologiei și particularităților indi-
rata (%) 21,05 % 34,96 % 22,93 % 13,16 % 7,9 % 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0%
  viduale ale copillui.
87 http://lex. justice. md / md / 358764 /

96 97
 3. Intervențiile chirurgicale în legătură cu dizabilita-
tea au fost suportate de către copiii cu vârsta de
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită de 10 ori mai
frecvent decât în grupul copiilor cu tulburări de
dezvoltare (fără dizabilitate stabilită) (85,5 % față
de 8,1 %). În același timp, raportul intervențiilor
chirurgicale efectuate în țară și peste hotare, în
ambele grupuri, rămâne același (15,5 % și 15,9 %).
4. Toți copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabili-
tate stabilită au beneficiat de servicii medicale
(100,0 %), de regulă, din cadrul Asistenței Medicale
Primare (100,0 %) și Asistenței Medicale Spitalicești
(75,2 %), acestea fiind servicii medicale universale.
5. 2 /3 din copiii cu vârsta de până la 5 ani cu diza-
bilitate stabilită au accesat servicii de abilitare /
reabilitare din cadrul instituțiilor medicale de
nivel terțiar (Institutul Mamei și Copilului, Centrul
Republican de Reabilitare pentru Copii) și doar
1/3 din copii au primit servicii medicale în cadrul
Spitalelor Raionale, fapt ce indică la gradul scă-
zut de dezvoltare, ca spectru și calitate, a acestor
servicii în raioane sau la lipsa lor în unele teritorii
administrative.
6. Copiii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
stabilită incluși în Studiu rareori au accesat ser-
viciile de abilitare / reabilitare din cadrul institu-
țiilor republicane specializate în acest domeniu
(Centrele de Recuperare / Reabilitare pentru Copii
„Ceadîr Lunga” / „Sergheevka”), doar 14 copii din
266. Un număr și mai mic de copii cu vârsta de
până la 5 ani cu dizabilitate stabilită incluși în
Studiu (doar 8 copii din 266) au accesat serviciile
de abilitare / reabilitare, prestate în cadrul institu-
țiilor private specializate de intervenție timpurie
(Centrul de Intervenție Precoce „Voinicel”, Centrul
Tony Howks). Accesul limitat la aceste servicii este
cauzat de amplasarea geografică a acestora, refe-
rirea scăzută din teritorii, dificultățile financiare ale
familiilor pentru deplasarea către aceste servicii
și cazare.
7. Serviciile sociale au fost accesate de 61,0 % familii
cu copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate
98
stabilită. Cel mai frecvent prestat serviciu social indicat în 13,9 % cazuri, și a asistentului medicului 14. Fiecare al 2‑a părinte / îngrijitor a copiilor cu vâr-
pentru acest grup de copii și familii a fost Serviciul de familie – în 4,1 %, denotă implicarea insufici- sta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită nu era
Sprijin Familial. entă intersectorială în soluționarea problemelor încadrat în câmpul muncii, fapt determinat de
8. Doar 1 / 3 din copiii cu vârsta de până la 5 ani cu acestor copii și familii. necesitatea asigurării îngrijirii continuie a copilului
dizabilitate stabilită, incluși în Studiu, frecventau 12. Doar 1 din 4 părinți / îngrijitori ai copiilor cu vârsta cu dizabilitate. Doar 11 din 266 părinți / îngrijitori
instituții de educație timpurie. Cel mai frecvent, de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită a partici- erau angajați în calitate de Asistent Personal.
cauzele invocate privind neaccesarea acestora au pat la activități de educație parentală. Totodată, 15. Condițiile de trai (locuința și utilitățile de bază), la
fost lipsa dorinței de a înscrie copilul la grădiniță fiecare al 3‑lea părinte / îngrijitor a menționat des- o bună parte din familiile cu copii, erau sub nive-
(36,4 %), lipsa grădiniței în comunitate (6,5 %) și pre necesitatea în instruiri / informare privind dez- lul necesităților, mai mult de jumătate nu aveau
neacceptarea copilului în grădiniță din cauza diza- voltarea și educația copilului. locuință proprie, jumătate din familii nu dispu-
bilității (9,1 %). 13. Părinții / îngrijitorii copiilor cu vârsta de până la neau de apă caldă, baie și canalizare, iar 1 din 4
9. În lista problemelor cu care se confruntă familiile 5 ani cu dizabilitate stabilită consideră acoperi- familii – de apă rece curgătoare.
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate rea necesităților de bază ale copiilor prioritară,
stabilită primează probleme de sănătate a copiilor pe când stimularea dezvoltării copiilor nu este
(91,7 %), urmate de insuficiența resurselor finan- cunoscută de către părinți. Vizionarea televizo-
ciare (86,8 %) și lipsa serviciilor integrate pentru rului (57,1 %) și jocul cu jucăriile (86,1 %) sunt o
copii cu dizabilități (46,9 %). Cheltuielile cele mai modalitate de a ocupa copilul atât timp cât părin-
mari pe care le suportă familiile acestor copii sunt tele nu-i poate acorda atenție. Rezultă că, părinții /
legate de asigurarea tratamentului medicamen- îngrijitorii nu conștientizează importanța realizării
tos (80,8 %) și a investigațiilor medicale (61,7 %). activităților comune cu copiii pentru stimularea
10. Vulnerabilitatea financiară în rândul familiilor cu dezvoltării acestora.
copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate sta-
bilită este mai mare decât în familiile cu copii cu
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare
(fără dizabilitate stabilită). Doar 5,6 % din părinți /
îngrijitori consideră că veniturile pe care le au sunt
suficiente pentru întreținerea și îngrijirea copii-
lor. De menționat că, la 13,2 % din familii presta-
țiile sociale constituiau unica sursă de venituri.
Majoritatea familiilor au indicat că în procesul
de îngrijire a copiilor au nevoie de sprijin mate-
rial / financiar (86,2 %), suport în îngrijirea zilnică
(42,9 %), consiliere psihologică (32,3 %), informații
privind dezvoltarea și educația copilului (31,2 %)
etc.
11. Familia, rudele și medicul de familie oferă spriji-
nul principal părinților / îngrijitorilor copiilor cu
vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită,
rămânând și în continuare ca o rețea de sprijin
importantă. Fiecare a 3‑a familie a menționat că
necesită să fie sprijinită de către stat. Importanța
sprijinului din partea asistentului social comunitar,
99
 IX. CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII GENERALE
Studiul „Situația copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu
tulburări de dezvoltare, inclusiv cu dizabilitate sta-
bilită, în Republica Moldova”, a permis să conturăm
următoarele concluzii și constatări:
• Dizabilitatea este o provocare tot mai serioasă la
nivel mondial, inclusiv și în Republica Moldova.
Persoanele cu dizabilități reprezintă 5,2 % din
populația totală a țării, iar copiii cu dizabilități
constituie 2 % din numărul total al copiilor din
Republica Moldova. În medie, la 10 mii locuitori
revin 518 persoane cu dizabilități; la 10 mii copii
revin 199 copii cu dizabilități cu vârsta 0‑17 ani.
Rata persoanelor cu dizabilități, inclusiv în rân-
dul copiilor, în Republica Moldova este mai mică
decât media la nivel mondial și european, această
situație fiind determinată de unele diferențe de
abordare a dizabilității în rîndul copiilor.
• La nivel național nu există un sistem unic de date
cu privire la copiii în situații de risc, copii cu tul-
burări de dezvoltare, inclusiv copii cu dizabilități,
beneficiari ai serviciilor de sănătate, sociale și de
educație. Această situație stă la baza discrepanțe-
lor privind evidențele acestor copii și generează
probleme în asistența intersectorială a acestora.
• Cele mai accesate servicii de către copiii cu vâr-
sta de până la 5 ani cu tulburări de dezvoltare,
inclusiv copii cu dizabilități, sunt serviciile medi-
cale, urmate de serviciile de abilitare / reabilitare,
sociale și cele de educație timpurie. Accesarea
redusă a serviciilor de educație timpurie și soci-
ale indică la insuficiența dezvoltării acestora atât
la nivel național, cât și în teritoriile administrative
evaluate.
• Sistemul de sănătate prestează servicii la diverse
nivele de asistență medicală (primar, specializat
de ambulator, staționar), dar acestea, de regulă,
sunt axate pe identificarea și diagnosticul tulbu-
rărilor de dezvoltare și a dizabilităților la copii, pe
aplicarea programelor medicale de tratament și
100
• Datele evaluării demonstrează că serviciile sociale nivelul redus de studii, statutul ocupațional, gra-
adresate copiilor mici în situație de risc, inclusiv dul scăzut de implicare parentală etc.) influen-
copiilor cu dizabilități, sunt insuficient dezvol- țează calitatea îngrijirii având impact negativ
tate. Serviciul social de Sprijin Familial este cel asupra dezvoltării copiilor.
mai puțin pe programe de abilitare / reabilitare și
mai accesibil și cel mai accesat serviciu de către • Familia, rudele și medicul de familie oferă sprijinul
asistență interdisciplinară.
familiile acestor copii. Totodată, servicii sociale principal părinților / îngrijitorilor copiilor cu vârsta
• Studiul a scos în evidență existența deficiențe-
specializate pentru copiii cu dizabilități și familiile de până la 5 ani cu dizabilitate stabilită. Totodată,
lor / abaterilor ce țin de identificarea precoce a
acestora în mare parte lipsesc (Serviciul Asistență fiecare a 3‑a familie menționează, că necesită să
tulburărilor de dezvoltare în perioada antena-
personală, Serviciul Echipa Mobilă, Centre de Zi fie sprijinită de către stat, prin dezvoltarea servi-
tală și postanatală, precum și a carențelor privind
etc.) sau lipsesc în totalitate (ex.: Serviciul Respiro). ciilor în proximitatea familiei, majorarea presta-
supravegherea copiilor, fapt ce deplasează în timp
• Problemele majore cu care se confruntă familiile țiilor sociale etc. Este diminuat rolul asistentului
intervențiile necesare pentru prevenirea riscurilor
copiilor cu vârsta de până la 5 ani cu tulburări de social comunitar și a asistentului medical de fami-
și asistența adecvată.
dezvoltare, inclusiv familiile copiilor cu dizabi- lie, ceea ce subliniază implicarea și colaborarea
• Managementul situaților de risc, inclusiv a tul-
lități, sunt: problemele de sănătate ale copiilor, intersectorială insuficientă a acestora, ca rețea de
burărilor de dezvoltare și a patologiilor, care
insuficiența resurselor financiare și lipsa servicii- sprijin, în procesul de asistență a familiei.
cauzează dizabilitatea, deseori, este realizat neu-
lor integrate. Cheltuielile cele mai mari, suportate • Cunoștințele, atitudinile și practicile părinților
niform, fragmentat, intervenția fiind medicalizată,
de familiile acestor copii sunt legate de asigurarea joacă un rol cheie în dezvoltarea timpurie și edu-
fără implicare intersectorială, minimalizându-se
tratamentului medicamentos, accesarea servici- cația copiilor. Fiecare al 3‑lea părinte / îngrijitor are
șansele de abilitare / reabilitare și incluziune
ilor de abilitare / reabilitare, procurarea îmbrăcă- nevoie de instruiri / informare privind dezvoltarea
socio-educațională a copiilor.
mintei şi a alimentației pentru copil, precum şi și educația copilului.
• Nivelul scăzut de dezvoltare, ca spectru și calitate
cheltuielile de transport a copilului cu dizabilități
a serviciilor de abilitare / reabilitare, lipsa aces- Deși, în Republica Moldova există un cadru legal nați‑
spre serviciile necesare.
tora în proximitatea familiei, diminuează accesul onal pentru organizarea, funcționarea și finanțarea
• Vulnerabilitatea financiară în rândul familiilor cu
copiilor cu tulburări de dezvoltate și a copiilor serviciilor de intervenție timpurie la copii, racordat la
copii cu vârsta de până la 5 ani cu dizabilitate sta-
cu dizabilități la serviciile de abilitare / reabilitare standardele internaționale, totuși, un Sistem integrat
bilită este mai mare decât în familiile cu copii cu
integrate, bazate pe necesitățile copiilor. de Servicii de Intervenție Timpurie la Copii încă nu este
vârsta de până la 5 ani cu tulburări de dezvol-
• Programele de abilitare / reabilitare și asistența dezvoltat.
tare (fără dizabilitate stabilită). Majoritatea famili-
interdisciplinară, la nivelul standardelor interna-
ilor consideră că în procesul de îngrijire a copiilor Unele elemente de intervenție timpurie, oferite, în mod
ționale, sunt dezvoltate și se aplică doar în unele
au nevoie de sprijin material / financiar, suport în special, de către sistemul de sănătate, sunt realizate
instituții medicale specializate de nivel terțiar.
îngrijirea zilnică, consiliere psihologică, informații fragmentat, neuniform, cu discrepanțe semnificative
Accesul copiilor la aceste Programe fiind extrem
privind dezvoltarea și educația copilului etc. în diferite teritorii administrative, fără implicare inter‑
de limitat, situație determinată de amplasarea
• Cheltuielile familiilor pentru tratamentul și îngri- disciplinară și colaborare între specialiști / servicii / insti‑
geografică a serviciilor, referirea scăzută a copii-
jirea copiilor cu tulburări de dezvoltare, inclusiv a tuții / structuri.
lor din teritorii către servicii, precum și de dificul-
copiilor cu dizabilități sunt semnificative și depă-
tățile financiare, legate de deplasarea familiei cu
șesc, în mare parte, veniturile acestora, aflate în
copii cu dizabilități la serviciile respective.
majoritatea cazurilor sub nivelul coșului minim
• Accesarea de către copiii mici cu dizabilități a ser-
de consum. Prestațiile sociale constituie una din
viciilor de educație timpurie rămâne o problemă.
principalele surse de venituri ale familiilor, iar în
Grădinițele sunt în mare parte inaccesibile copi-
unele cazuri – unica sursă de venit a acestora.
ilor din această categorie din mai multe motive:
• Condițiile nefavorabile de trai, inclusiv absența /
accesibilitate fizică a clădirilor, lipsa serviciilor de
accesul redus la utilități publice, contextul fami-
suport, lipsa cadrelor specializate, precum și a
lial afectat (interacțiunile deficiente părinte-copil,
resurselor insuficiente.
101
 X. RECOMANDĂRI
I. Perfecționarea / dezvoltarea cadrului normativ
• Reconsiderarea abordării dizabilității în rândul
copiilor la nivel de politici a statului, cu ajustarea
la standardele și practicile internaționale.
• Dezvoltarea unui sistem unic / integrat automati-
zat de evidenţă a datelor în domeniul intervenţiei
timpurii, în cadrul sistemelor de sănătate, social şi
de educație cu privire la: copiii în situații de risc,
inclusiv copiii cu dizabilități; serviciile sociale,
medicale și educaționale, oferite acestora; presta-
țiile sociale, în vederea evidenței și monitorizării
eficiente, generării rapoartelor statistice, analizei
și planificării argumentate a intervențiilor în acest
domeniu.
• Dezvoltarea pachetului de acte normative pen-
tru implementarea unui Sistem de Intervenție
Timpurie la Copii, care să integreze serviciile și sis-
temele de resurse existente, prin abordare inter- și
transdisciplinară, să determine etapele de inter-
venție, parcursul / traseul beneficiarilor în cadrul
acestui sistem, să asigure accesibilitate la serviciile
de intervenție timpurie tuturor beneficiarilor.
• Dezvoltarea unui mecanism de identificare a
necesităților și de asigurare a copiilor cu dizabi-
lități cu echipamente speciale corespunzătoare
cerințelor individuale.
• Stabilirea unor parteneriate durabile între institu-
țiile de stat și organizaţiile neguvernamentale, în
vederea promovării și aplicării bunelor practici în
domeniul intervenției timpurii.
II. Dezvoltarea și consolidarea cadrului instituți‑
onal privind Intervenția Timpurie la Copii
• Crearea unui Sistem de Servicii Integrate de
Intervenție Timpurie la Copii, care ar asigura acce-
sibilitate echitabilă tuturor copiilor la identificare
precoce, referire, diagnosticare, asistentă, abilitare
şi reabilitare, în corespundere cu necesitățile indi-
viduale ale fiecărui copil.
102
• Dezvoltarea și implementarea Programelor de for- • Dezvoltarea mecanismelor de informare, con-
mare inițială și continuă a specialiștilor încadrați sultare, implicare și participare a părinților /
în Serviciile de Intervenție Timpurie la Copii. îngrijitorilor copiilor cu tulburări de dezvoltare /
• Dezvoltarea Serviciilor Integrate de Intervenție • Asigurarea procesului de formare profesională ini- dizabilități și risc de apariție a acestora, în proce-
Timpurie la Copii, la nivel republican, raional şi țială, în domeniul Intervenției Timpurii la Copii, la sul de asistență timpurie a copiilor, promovând
comunitar, în toate teritoriile administrative ale toate nivelurile şi ciclurile de învățământ profesio- modelul transdisciplinar de abordare a proble-
țării. nal a specialiștilor din sistemele de sănătate, asis- maticii copiilor.
• Valorificarea resurselor instituționale disponibile tență socială și educație, prin includerea acestei • Instruirea părinților, bazată pe formarea abilităților
din sistemul de sănătate (Cabinetul Copilului componente în Curriculum de instruire. acestora de a crește, educa și participa la procesul
Sănătos, Cabinetul de Sănătate a Reproducerii, • Formarea continuă, în domeniul Intervenției de abilitare / reabilitare a copilului cu tulburări de
Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor etc.) în pro- Timpurii la Copii, a specialiștilor din sistemele de dezvoltare, inclusiv cu dizabilități.
cesul de dezvoltare a Sistemului de Intervenție sănătate, asistență socială și de educație, în con- • Dezvoltarea şi implementarea Programelor multi-
Timpurie și de prestare a serviciilor în acest formitate cu rolurile profesionale şi necesitățile sectoriale de educație parentală, de lungă durată,
domeniu. diferitor grupuri de beneficiari. care ar asigura schimbarea comportamentelor
• Fortificarea serviciilor de screening și Folow-up IV. Consolidarea abilităților și competențelor parentale şi creșterea calității îngrijirii copilului
neonatal, inclusiv a mecanismelor instituționale, parentale ale părinților / îngrijitorilor mic, inclusiv a copiilor cu dizabilități.
pentru identificarea, referirea și asistența timpu- • Dezvoltarea şi promovarea implementării
rie a copiilor cu patologii, care duc la tulburări de Programelor de educație parentală pentru părin-
dezvoltare sau la apariţia dizabilităţilor la copii. ții şi îngrijitorii copiilor cu tulburări de dezvoltare,
• Promovarea și aplicarea programelor de planifi- copiilor cu dizabilități şi copiilor în situaţii de risc
care a familiei, în mod special pentru familiile care pentru dezvoltare.
prezintă risc sporit de eșec parental.
• Dezvoltarea serviciilor sociale și de educa-
ție timpurie, accesibile copiilor cu tulburări de
dezvoltare, inclusiv copiilor cu dizabilități, în pro-
ximitatea copilului şi a familiei acestuia.
• Consolidarea colaborării intersectoriale între sis-
temele de sănătate, asistență / protecție socială și
de educație în procesul de identificare, referire și
asistență a copiilor mici din familii în situație de
risc, inclusiv a copiilor cu tulburări de dezvoltare /
dizabilități.
• Eficientizarea supravegherii copiilor în primii 5
ani de viață în condiții de ambulator pentru iden-
tificarea precoce a tulburărilor de dezvoltare și a
riscului pentru dezvoltarea acestora, prin fortifi-
carea componentei vizitelor asistentului medical
de familie la domiciliul copilului.
III. Consolidarea capacităților profesioniștilor în
prestarea serviciilor de Intervenție Timpurie
la Copii
103
 XI. BIBLIOGRAFIE
1. Raport Mondial privind Dizabilitatea, OMS, Banca детский фонд ООН (ЮНИСЕФ), Доброва-Крол
Mondială, 2011. Наталия.
2. Raportul „Starea Copiilor Lumii 2013 – Copiii cu 14. Repere fundamentale în învățare și dezvoltare
dizabilități”, UNICEF, 2013. timpurie a copilului de la naștere la 7 ani. UNICEF,
3. Raportul „Situația persoanelor cu dizabilități în 2010.
Republica Moldova”, Biroul Național de Statistică, 15.
Аналитический обзор по теме: Раннее
2014. вмешательство в системе реабилитации детей
4. Anuar statistic al sistemului de sănătate din с ограниченными возможностями здоровья.
Moldova. Centrul Național de Management în Москва: Фонд поддержки детей, находящихся
Sănătate, 2015. в трудной жизненной ситуации. Баранова,
5. Raport statistic „Privind asistența medicală acor- Н., Довбня, C., Клочкова, Е., Кожевникова, Е.,
dată copiilor”. Centrul Național de Management Морозова, Т., 2011.
în Sănătate, 2016. 16. Стандартные требования к организации
6. Raportul cu privire la rezultatele activită- деятельности службы раннего вмешательства.
ții Consiliului Național pentru Determinarea Санкт-Петербург. Аксенова О. Ж., Баранова Н.
Dizabilității și Capacității de Muncă pentru anul Ю., Емец М. М., Самарина Л. В., 2012.
2016, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și 17.
Из истории развития ранней помощи.
Familiei / Consiliul Național pentru Determinarea Благотворительный фонд „Даунсайд Ап”,
Dizabilității și Capacității de Muncă, 2016. Журнал „Синдром Дауна. XXI век”, №27. Грозная
7. Raportul alternativ privind implementarea Н. С.
Convenției cu privire la drepturile copilului în
Republica Moldova. Chișinău, 2017.
8. Raportul „Situația copiilor în Republica Moldova”,
Biroul Național de Statistică, 2016.
9. Report about answers to an EURLYAID
Questionnaire. The Implementation of Early
Childhood Intervention (ECI) in 15 European
Countries, The European Association on Early
Childhood Intervention, 2015.
10. Studiul Global privind Intervenția Timpurie la
Copii. Hollie Hix-Small, Michael Guralnick & EVB,
2015.
11. Evaluare și Recomandări privind Sistemul de
Prevenire și Îngrijire a Dizabilităților la Copii din
Republica Moldova, UNICEF Moldova, Alfredas
Zabieta, 2009.
12. Intervenția timpurie în copilărie. Actualități. I. Puiu,
Chișinău, 2017.
13. Раннее вмешательство: Ключевые аспекты
и международный опыт, Международный

104
E D I TAT C U S U P O R T U L