Sunteți pe pagina 1din 938

Manual pentru

Implementarea
Conven]iei
cu privire la
Drepturile

Copilului
EDI}IE REVIZUIT~
CD

For every child


Health, Education, Equality, Protection
e
in

ADVANCE HUMANITY
n]
Co
Manual pentru Implementarea
Conven]iei
cu privire la
Drepturile Copilului

Edi]ie revizuit`
Manual
pentru Implementarea
Conven]iei cu privire la
Drepturile
Copilului
Edi]ie revizuit`

lucrare elaborat` pentru UNICEF de:


Rachel Hodgkin [i Peter Newell
Materialul din acest Manual a fost realizat la solicitarea Fondului Na]iunilor
Unite pentru Copii (UNICEF). Con]inutul nu reflect` \ns`, \n mod necesar,
politicile sau punctele de vedere ale UNICEF.
Men]iunile folosite [i prezentarea materialului din acest Manual nu implic`
din partea UNICEF exprimarea nici unei opinii referitoare la statutul legal al
niciunei ]`ri sau teritoriu, al autorit`]ii lor, sau la delimitarea frontierelor lor.
Orice parte din acest Manual poate fi reprodus` \n mod liber, cu condi]ia
men]ion`rii corespunz`toare a sursei. Permisiunea de a traduce \n totalitate sau
par]ial acest Manual trebuie ob]inut` de la: UNICEF, Biroul Regional pentru
Europa, Departamentul de Comunicare, Palais des Nations, 1211 Geneva 10,
Switzerland.

Fotografii: Marilena Bivol - UNICEF România


Design: Philippe Terrigeol
Revizie traducere: Dana Costin
Layout: Victoria Dumitrescu
Revizie: Valentina Vârlan

Editura: VANEMONDE  331.02.00

ISBN 973-86502-5-9

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


Manual pentru implementarea Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului - Bucure[ti: Vanemonde,
2004
Bibliogr.
ISBN 973-86502-5-9

342.7:3-053.2

UNICEF, UNICEF House,


Three United Nations Plaza,
New York, NY 10017, USA

UNICEF Regional Office for Europe


Palais des Nations
1211 Geneva 10, Switzerland

UNICEF, Casa ONU


Bd. Prim`verii 48A
011975 Bucure[ti 1, România
Con]inut

Cuvânt \nainte................................. XI 3 Interesul superior al copilului............................ 47


 „...Interesul superior al copilului...“.............. 50
Prefa]`........................................... XIII  Impactul ac]iunii guvernamentale
asupra copilului............................................... 52
Mul]umiri....................................... XV  Statelor trebuie s` asigure protec]ia
[i \ngrijirea copilului: (articolul 3(2)).............. 56
Introducere.................................. XVII  Standarde stabilite pentru institu]ii,
Obiective [i structur`................................ XVII servicii [i unit`]i: (articolul 3(3))..................... 57
Cum s` folosim listele de control............. XIX  Lista de control a procesului
Explicarea referin]elor................................ XX de implementare............................................. 60

Articole.............................................. 1 4 Aplicarea Drepturilor din Conven]ie................. 63


 M`suri Generale de Implementare................ 66
1 Defini]ia copilului................................................. 1  Folosirea maximului de resurse
 Debutul copil`riei.............................................. 3 disponibile....................................................... 68
 |ntâlnirea Festiv` cu ocazia celei de-a X-a
 Sfâr[itul copil`riei............................................. 5
Anivers`ri a Conven]iei ................................. 69
 Definirea vârstelor minime
 „Toate m`surile corespunz`toare de
\n legisla]ie........................................................ 7
natur` administrativ`...“................................ 81
 Lista de control a procesului
O „strategie na]ional` comprehensiv`“
de implementare............................................. 19
pentru copii.................................................. 81
2 Nediscriminarea................................................. 23 Mecanismele guvernamentale
permanente.................................................. 81
 Defini]ia „discrimin`rii“................................. 25
Coordonarea eficient`................................. 83
 O abordare „activ`“ a procesului de Analiza impactului asupra copilului........... 84
implementare a principiului Bugetul [i analiza bugetar`......................... 84
nediscrimin`rii................................................ 27 Monitorizarea [i colectarea
 „...Pentru fiecare copil aflat sub datelor........................................................... 90
jurisdic]ia lor...“............................................... 32  Institu]iile independente pentru drepturile
 Motive de discriminare \mpotriva copiilor.... 34 omului dedicate copiilor................................. 92
 Forme legitime de discriminare .................... 37  Cooperarea interna]ional` pentru
 Discriminarea \mpotriva fetelor..................... 38 implementarea Conven]iei............................. 96
 Copiii care tr`iesc [i sau muncesc pe str`zi...42  Lista de control a procesului
 Protejarea copiilor contra discrimin`rii de implementare............................................. 98
bazate pe statutul p`rin]ilor: (articolul 2(2))...43
 Lista de control a procesului 5 |ndrumarea p`rinteasc` [i capacit`]ile
de implementare............................................. 44 \n evolu]ie ale copilului................................... 101

CON}INUT III
 „Statele P`r]i vor respecta responsabilit`]ile, Copiii delincven]i....................................... 161
drepturile [i obliga]iile...“............................. 103 Imigrarea [i deportarea............................. 161
 „... De a oferi, \ntr-o manier` corespunz`toare Conflictul armat......................................... 162
capacit`]ilor \n evolu]ie ....“......................... 106 Tradi]ii sau cutume.................................... 162
 Lista de control a procesului  Luarea deciziilor cu privire la separare........ 163
de implementare........................................... 111 „Autorit`]ile competente“........................... 163
„Sub rezerva revizuirii judiciare“............. 163
6 Dreptul copilului la via]`, supravie]uire [i „|n concordan]` cu legisla]ia [i
dezvoltare......................................................... 113 procedurile aplicabile“.............................. 164
 Dreptul inerent la via]` al copilului.............. 115 „... Toate p`r]ile interesate s` aib`
posibilitatea de a participa la procedurile
 C`s`toriile timpurii....................................... 117
judiciare“.................................................... 164
 Pedeapsa cu moartea................................... 117
 Dreptul copilului de a „men]ine“ rela]ii
 Conflictul armat............................................. 118
personale [i contacte directe cu ambii
 Omuciderea................................................... 119 p`rin]i............................................................. 166
 Infanticidul..................................................... 119  Acordarea informa]iilor esen]iale despre un
 Omorurile pentru salvarea onoarei............. 121 p`rinte sau un copil ce a fost separat datorit`
 Sinuciderea................................................... 122 unei ac]iuni ini]iate de stat........................... 167
 Accidente de circula]ie.................................. 122  Protejarea celor care solicit` informa]ii
 Investigarea [i \nregistrarea deceselor....... 123 despre un membru al familiei care a fost
 „Supravie]uirea [i dezvoltarea“................... 123 separat........................................................... 167
 Lista de control a procesului  Lista de control a procesului
de implementare............................................ 125 de implementare........................................... 168

7 |nregistrarea na[terii, numele, cet`]enia [i 10 Intrarea \n ]ar` sau p`r`sirea ]`rii \n vederea
dreptul copilului de a-[i cunoa[te p`rin]ii re\ntregirii familiei......................................... 171
[i de a fi \ngrijit de ace[tia............................... 127  Dreptul unui copil sau al unui p`rinte ca
 Importan]a \nregistr`rii universale.............. 128 cererea sa de „a intra \ntr-un Stat Parte sau
 Cum [i unde trebuie \nregistra]i copiii........ 132 de a-l p`r`si \n vederea re\ntregirii familiei“,
 Ce detalii vor fi \nregistrate?........................ 133
s` fie tratat`.................................................... 173
„Pozitiv“..................................................... 173
 Dreptul copilului la „un nume, \nc`
„Uman“...................................................... 174
de la na[tere“................................................ 134
„Rapid“....................................................... 175
 Dreptul copilului de a „dobândi o
 Dreptul copilului de a men]ine rela]ii cu
cet`]enie........................................................ 135
p`rin]ii care locuiesc \n state diferite........... 177
 „Pe cât posibil dreptul de a-[i cunoa[te
 Dreptul de a p`r`si orice ]ar`....................... 177
p`rin]ii“.......................................................... 138
 Dreptul de a intra \n propria ]ar`.................. 177
Semnifica]ia no]iunii de „p`rinte”........... 138
 Lista de control a procesului
Semnifica]ia no]iunii „pe cât posibil”...... 139
 „Pe cât posibil dreptul de a fi \ngrijit
de implementare........................................... 178
de p`rin]ii s`i“............................................... 142
 Lista de control a procesului
11 Transferul ilegal al copiilor \n str`in`tate [i
\mpiedicarea re\ntoarcerii acestora................ 181
de implementare........................................... 144
 M`suri pentru a combate transferul ilegal
8 P`strarea identit`]ii.......................................... 147 [i \mpiedicarea re\ntoarcerii copiilor........... 183
 Lista de control a procesului
 Dreptul copilului de a-[i p`stra identitatea...... 148
Cet`]enia.................................................... 148 de implementare........................................... 185
Numele....................................................... 149
Rela]iile de familie..................................... 149
12 Respectarea opiniilor copilului....................... 187
 Copilul, titular al drepturilor [i
 „Asisten]a [i protec]ia \n vederea rapidei
participant activ............................................. 190
restabiliri a identit`]ii sale“.......................... 151
 Copilul care „este capabil s`-[i formeze
 Lista de control a procesului
propriile opinii”: articolul 12(1).................... 193
de implementare........................................... 153
 Proceduri judiciare sau administrative
9 Separarea de p`rin]i......................................... 155 care \l privesc: (articolul 12(2))..................... 194
 Dreptul copilului de a nu fi separat de  Strategii de implementare a drepturilor

p`rin]ii s`i decât \n cazul \n care aceast` la participare.................................................. 196


separare este \n interesul superior al  Implementarea la diferite nivele.................. 199
copilului......................................................... 157 Dreptul la vot.............................................. 202
|ngrijirea de c`tre stat................................ 158 Procedurile de formulare a plângerilor.....202
Copiii care tr`iesc sau muncesc pe str`zi..... 159 |n protec]ia copilului.................................. 203
Copiii afla]i \n spitale................................. 160 |n cadrul mediului familial........................ 204
P`rin]ii afla]i \n \nchisoare........................ 160 La adop]ie................................................... 205

IV Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


|n \ngrijirea alternativ`.............................. 205  Nevoile lingvistice ale copilului indigen...... 281
|n [coli........................................................ 205  Via]a privat` a copilului [i media................. 284
La angajarea copilului............................... 209  Lista de control a procesului
|n serviciile locale...................................... 209 de implementare........................................... 285
|n protec]ia mediului \nconjur`tor........... 210
|n serviciile medicale................................. 211 18 Responsabilit`]ile comune ale p`rin]ilor,
|n mass media............................................ 212 sprijinite de c`tre stat...................................... 289
La solicitarea de azil................................... 212  Responsabilitatea primar` a p`rin]ilor
|n sistemul justi]iei juvenile...................... 213 fa]` de copii................................................... 292
 Lista de control a procesului
 Interesul superior al copilului va constitui
de implementare........................................... 214 „principala lor preocupare“.......................... 292
13 Dreptul copilului la libertatea de exprimare.. 219  Educa]ia p`rin]ilor......................................... 292
 Responsabilit`]ile comune ale
 Restric]ii privind dreptul copilului................... 223
ambilor p`rin]i............................................... 293
 Lista de control a procesului
 Familiile monoparentale.............................. 294
de implementare........................................... 226
 Când p`rin]ii se despart................................ 296
14 Dreptul copilului la libertatea de gândire,  Statele trebuie s` le ofere p`rin]ilor
con[tiin]` [i religie........................................... 229 asisten]` adecvat`........................................ 298
 Libertatea de gândire.................................... 232  Statele vor asigura crearea de institu]ii,

 Libertatea de con[tiin]`................................ 232


unit`]i [i servicii pentru \ngrijirea copilului..299
 M`surile corespunz`toare pentru copiii
 Libertatea religiei.......................................... 232
ai c`ror p`rin]ii lucreaz`............................... 300
 |ndrumarea p`rinteasc`............................... 235
 Lista de control a procesului
 {coala [i libertatea religiei........................... 238
de implementare........................................... 303
 Limit`ri privind manifestarea
religioas`: articolul 14(3).............................. 239 19 Dreptul copilului la protec]ie \mpotriva tuturor
 Discriminarea pe considerente religioase....239
formelor de violen]`......................................... 307
 Lista de control a procesului  „Tuturor formelor de violen]`”.................... 310
de implementare........................................... 241  Recomand`ri \n urma zilelor de

15 Dreptul copilului la libertatea de asociere [i Dezbatere General` privind violen]a


\mpotriva copiilor.......................................... 312
\ntrunire pa[nic`.............................................. 245
 „V`t`mare sau abuz“.................................... 316
 Dreptul copilului la libertatea de asociere... 246
 Violen]a \n institu]ii....................................... 322
 Libertatea de \ntrunire pa[nic`.................... 250
 Pedepsele corporale \n sistemele
 Restric]ii la drepturile copilului....................... 250
de justi]ie juvenil`......................................... 323
 Lista de control a procesului
 M`suri de protec]ie [i prevenire:
de implementare........................................... 252 articolul 19(2)................................................. 325
16 Dreptul copilului la via]` privat`..................... 255  Lista de control a procesului
de implementare........................................... 330
 Nici o imixtiune arbitrar` \n via]a privat`.....257
 Consiliere confiden]ial` pentru copii........... 258 20 Copiii lipsi]i de mediul lor familial.................. 333
 Via]` privat` \n institu]ii................................ 260  „Mediul familial”.......................................... 335
 Via]` privat` \n sistemul de  Dreptul la protec]ie [i asisten]` speciale..... 335
justi]ie juvenil` ............................................. 260  Protec]ie alternativ`, inclusiv plasamentul
 Dosarele copiilor........................................... 261 familial [i adop]ia.......................................... 338
 No]iunile de „familie”, „domiciliu” [i  Plasarea \n institu]ii....................................... 340
„coresponden]`”.......................................... 263  Privarea de libertate...................................... 342
 „Nici un fel de atac ilegal la adresa  Copiii cu dizabilit`]i....................................... 343
onoarei [i reputa]iei sale“............................... 264
 Copiii care tr`iesc [i/sau muncesc pe strad`... 343
 Lista de control a procesului
 „Necesitatea unei anumite continuit`]i \n
de implementare........................................... 266
cre[terea copilului“....................................... 345
17 Accesul copilului la informa]ii adecvate......... 271  Lista de control a procesului
de implementare........................................... 347
 Importan]a mass-mediei.............................. 273
 Dezbaterea General` cu tema 21 Adop]ia............................................................. 351
„Copilul [i mass media“............................... 274
 Statele care recunosc [i/sau permit
 Garantarea accesului la informa]ii............... 276
sistemul adop]iilor........................................ 353
 Beneficii sociale [i culturale din  Interesul superior al copilului – ra]iunea
partea mass-mediei...................................... 278 superioar`..................................................... 354
 „Vor \ncuraja producerea [i difuzarea  Adop]ia autorizat` „numai de
c`r]ilor pentru copii“..................................... 281 autorit`]ile competente“.............................. 355

CON}INUT V
 Opiniile copilului........................................... 357  Declara]ia privind Asisten]a
 Adop]ia interna]ional` ca mijloc Medical` Primar`.......................................... 416
alternativ de \ngrijire a copilului...................... 357  Summit-ul Mondial pentru Copii................. 418
„Numai dac` copilul nu poate fi \ngrijit  Implementarea progresiv` a dreptului
\n ]ara de origine“...................................... 358 la s`n`tate..................................................... 418
Standarde echivalente cu cele din cazul  Discriminarea legat` de
adop]iei na]ionale...................................... 359 accesul la s`n`tate.........................................420
„Nici un câ[tig financiar necuvenit“......... 359  Participarea legat` de dreptul la
 |n]elegeri [i acorduri interna]ionale s`n`tate......................................................... 422
privind plasamentul \n alt` ]ar`................... 360  „Pentru a reduce mortalitatea infantil` [i
 Lista de control a procesului
mortalitatea \n rândul copiilor“................... 423
de implementare........................................... 361  „Pentru a asigura asisten]a
22 Copiii refugia]i.................................................. 365 medical` necesar`“...................................... 424
 „Pentru a combate bolile [i
 Legisla]ia privind statutul refugia]ilor......... 368
malnutri]ia“................................................... 425
 „Copilul care solicit` statutul de refugiat“.. 369
 „Pentru a asigura asisten]` medical`
 Dreptul la protec]ie [i asisten]`.................... 370 prenatal` [i postnatal`“................................428
 Deten]ia copiilor............................................ 370  „Pentru a asigura informarea [i
 Cooperarea statelor cu organiza]iile inter- accesul la educa]ie“...................................... 428
guvernamentale [i neguvernamentale....... 370  Al`ptarea....................................................... 428
 „Pentru c`utarea p`rin]ilor“......................... 373  Prevenirea accidentelor................................ 429
 Protec]ia copiilor ai c`ror membri de  Lupta \mpotriva HIV/SIDA............................ 431
familie nu pot fi g`si]i................................... 374  „Pentru a dezvolta serviciile
 Nediscriminarea............................................ 375 de medicin` preventiv`“.............................. 434
 Cet`]enia........................................................ 375  Imunizarea..................................................... 435
 Servicii de educa]ie, medicale [i de  Planificarea familial`.................................... 435
asisten]` social` adecvate............................ 376  Servicii de s`n`tate pentru adolescen]i...... 437
 Lista de control a procesului
 S`n`tatea mental`........................................ 439
de implementare........................................... 377
 M`suri pentru abolirea practicilor
23 Drepturile copiilor cu dizabilit`]i..................... 381 tradi]ionale d`un`toare................................ 439
 Cooperarea interna]ional`........................... 443
 Dezbaterea General` privind „Drepturile
 Lista de control a procesului
copiilor cu dizabilit`]i“.................................. 384
de implementare........................................... 444
 Cadrul general al Regulilor
Standard........................................................ 387 25 Dreptul copilului la reevaluarea periodic` a
 Defini]ia „dizabilit`]ii” [i „handicapului”..... 389
tratamentului................................................... 449
 Monitorizarea Regulilor Standard:
 Dreptul copilului de a fi plasat \n vederea
Raportorul Special........................................ 390
\ngrijirii, protec]iei sau tratamentului.......... 451
 Cauzele dizabilit`]ii:...................................... 391
 Dreptul copilului la o reevaluare
S`r`cia [i dizabilitatea............................... 391
periodic` a tratamentului............................. 452
Conflictele armate [i dizabilitatea............. 392
 Lista de control a procesului
Munca copilului [i dizabilitatea................ 393
de implementare........................................... 454
 Discriminarea \mpotriva copiilor
cu dizabilit`]i................................................. 395 26 Dreptul copilului de a beneficia de
 Dreptul copilului cu dizabilit`]i la
securitate social`............................................. 457
\ngrijire [i asisten]` speciale........................ 399  Dreptul copilului de a beneficia de
 Dreptul la participare.................................... 401
securitate social`.......................................... 459
 Evitarea institu]ionaliz`rii............................. 401  Responsabilitatea de a lua m`surile necesare
 Copiii cu dizabilit`]i [i educa]ia incluziv`......... 403 \n conformitate cu legisla]ia na]ional`.........462
 |ngrijirea s`n`t`]ii [i serviciile  „}inându-se seama de resursele [i situa]ia
de recuperare................................................ 405 copilului [i persoanelor responsabile“....... 462
 Preg`tirea pentru angajarea \n munc`........ 405  „Cererea de acordare a beneficiului“.......... 464
 Posibilit`]i de recreere.................................. 406  Lista de control a procesului
 Cooperarea interna]ional`........................... 406 de implementare........................................... 466
 Lista de control a procesului
de implementare........................................... 408 27 Dreptul copilului la un nivel de trai
corespunz`tor.................................................. 469
24 Dreptul copilului la s`n`tate [i la servicii de  „Dreptul la un nivel de trai corespunz`tor
s`n`tate............................................................ 411 pentru dezvoltarea fizic`, mental`,
 Dreptul la s`n`tate \n Carta Interna]ional` spiritual`, moral` [i social`“........................ 473
a Drepturilor Omului..................................... 416  Responsabilitatea principal` a p`rin]ilor......... 473

VI Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


 „Statele vor lua m`surile corespunz`toare
pentru a-i sprijini pe p`rin]i“........................ 477
30 Copiii apar]inând minorit`]ilor sau
 „|n special \n ceea ce prive[te hrana“......... 477 popula]iilor indigene........................................ 545
 „Locuirea“..................................................... 479  „Dreptul de a se bucura de

 Dreptul copilului la pensie propria cultur`“............................................. 550


de \ntre]inere: (articolul 27(4))...................... 482  Dreptul copilului de a-[i declara

 Recuperarea pensiei de \ntre]inere apartenen]a religioas`.................................. 553


din str`in`tate............................................... 482  Dreptul copilului de a vorbi

 Lista de control a procesului propria limb` ................................................ 543


de implementare........................................... 484  Lista de control a procesului
de implementare........................................... 556
28 Dreptul copilului la educa]ie............................ 487 31 Dreptul copilului la odihn` [i timp liber,
 „Educa]ia“..................................................... 493
 „|n mod progresiv“....................................... 493
la joac` [i cultur`.............................................. 559
 Dreptul copiilor la „odihn` [i timp liber“.....561
 Dreptul la educa]ie realizat „pe baza
 Dreptul copilului „la joac` [i activit`]i
egalit`]ii de [anse“....................................... 495
Fetele.......................................................... 496 adecvate vârstei sale“.................................. 564
Copiii \n mediul rural................................. 498  Dreptul copiilor de a „participa liber la
Grupurile minoritare.................................. 498 via]a cultural` [i artistic`“............................ 566
Copiii cu dizabilit`]i................................... 500  Obliga]ia statelor de a promova [i
Copiii afla]i \n diferite forme de deten]ie...500 \ncuraja oportunit`]ile copiilor..................... 566
 „S` asigure educa]ia primar`  Oportunit`]i egale......................................... 567
obligatorie [i gratuit`“.................................. 500  Lista de control a procesului
 |ncurajarea dezvolt`rii diferitelor forme de de implementare........................................... 570
educa]ie secundar`....................................... 502
 |nv`]`mânt superior accesibil tuturor pe
32 Munca copiilor.................................................. 573
baza capacit`]ilor fiec`ruia........................... 506  Instrumente [i standarde interna]ionale
 Informarea [i orientarea [colar` [i privind munca copiilor.................................. 575
profesional`.................................................... 506  Conven]iile Interna]ionale cu privire la
 M`suri pentru reducerea ratei munc`............................................................ 576
abandonului [colar....................................... 506  Recomandarea OIM cu privire la
 M`suri de disciplin` [colar`......................... 511 vârsta minim` (nr. 146)................................. 577
 Conven]ia cu privire la cele mai grave
 Promovarea cooper`rii interna]ionale........ 514
forme ale muncii copiilor ............................. 578
 Lista de control a procesului
 Recomandarea OIM cu privire la cele mai
de implementare........................................... 515
grave forme de munc` a copiilor................. 579
29 Scopurile educa]iei........................................... 519  Dreptul copilului la protec]ie \mpotriva
 Comentariul General nr. 1: exploat`rii economice.................................. 587
Scopurile educa]iei....................................... 522  Stabilirea „unei vârste minime
 Acordul interna]ional cu privire la pentru angajare“........................................... 590
scopurile educa]iei........................................ 527  Munca [i educa]ia......................................... 591
 Dezvoltarea plenar` a  Adoptarea unor reglement`ri privind
personalit`]ii copilului.................................. 528 orele de munc` [i condi]iile de
 Cultivarea respectului pentru drepturile angajare......................................................... 591
omului [i libert`]ile fundamentale............... 530  Prevederea unor pedepse sau sanc]iuni..... 592
 Cultivarea respectului copilului  Lista de control a procesului
fa]` de p`rin]i s`i........................................... 532 de implementare........................................... 593
 Cultivarea respectului fa]` de identitatea
sa cultural`.................................................... 533
33 Copiii [i consumul de droguri......................... 597
 Amenin]area la adresa copiilor.................... 599
 Preg`tirea copilului pentru a duce o via]`
responsabil` \ntr-o societate liber`.............. 534  |n]elegerea consumului de droguri............. 601
 „|n spiritul \n]elegerii, p`cii, toleran]ei“...... 536  M`suri „legislative [i administrative“
 „|n spiritul egalit`]ii \ntre sexe“................... 537 \mpotriva drogurilor..................................... 602
 M`suri „sociale [i educa]ionale“................. 604
 „|n spiritul p`cii“........................................... 539
 Lista de control a procesului
 Cultivarea respectului fa]` de mediul
natural............................................................ 540 de implementare........................................... 606
 Libertatea de a \nfiin]a [coli \n afara
sistemului de stat.......................................... 541
34 Exploatarea sexual` a copiilor........................ 609
 Cadrul general al adopt`rii
 Lista de control a procesului
Protocolului Facultativ.................................. 611
de implementare........................................... 542

CON}INUT VII
 Alte instrumente [i standarde  Consecin]ele conflictelor armate................. 686
interna]ionale................................................ 612  Studiul privind „Impactul conflictelor
 Examinarea rapoartelor Statelor P`r]i armate asupra copiilor”................................ 688
de c`tre Comitet............................................ 614  Recrutarea persoanelor sub vârsta
 Grupuri deosebit de vulnerabile fa]` de de 18 ani......................................................... 690
exploatarea sexual`...................................... 616  Protocolul Facultativ referitor la implicarea
 M`suri legislative [i de alt` natur`.............. 619 copiilor \n conflicte armate.......................... 692
Vârsta consim]`mântului sexual.............. 619  Tribunalul Penal Interna]ional...................... 693
Turismul sexual......................................... 621  Conven]ia OIM privind Cele Mai Grave
 Alte m`suri.................................................... 622 Forme ale Muncii Copiilor............................ 693
 Alte ini]iative interna]ionale......................... 624  Rezolu]iile Consiliului de Securitate............ 693
 Lista de control a procesului  Minele anti-personal..................................... 694
de implementare........................................... 626  Lista de control a procesului
35 Prevenirea r`pirii, vânz`rii [i de implementare........................................... 697

traficului de copii.............................................. 629 39 Reabilitarea copiilor victime............................ 701


 Traficul [i munca copiilor ............................ 632  Copiii victime ale neglij`rii, exploat`rii
 Traficul [i adop]ia.......................................... 634 sau abuzului.................................................. 705
 Traficul [i exploatarea sexual`.................... 635 Copiii victime ale exploat`rii
 Traficul [i transplantul de organe................ 636 economice.................................................. 706
 Traficul [i conflictele armate........................ 637 Copiii din sistemul de justi]ie
 Victime, nu infractori.................................... 637 juvenil`....................................................... 707
 Lista de control a procesului
Copiii victime ale torturii,
tratamentelor sau pedepselor
de implementare........................................... 639
inumane sau degradante.......................... 708
36 Protec]ia \mpotriva altor forme Copiii victime ale conflictelor
armate......................................................... 709
de exploatare.................................................... 643
 Lista de control a procesului
 Exemple de „alte forme de exploatare“...... 645
de implementare........................................... 711
 Lista de control a procesului
de implementare........................................... 647 40 Administrarea justi]iei juvenile....................... 713
37 Tortura, tratamentul degradant [i privarea  Regulile [i Principiile ONU cu privire la
justi]ia juvenil`.............................................. 717
de libertate........................................................ 649
 Preocupari generale ale Comitetului........... 718
 Regulile [i Principiile ONU privind
Nediscriminarea........................................ 720
justi]ia juvenil`.............................................. 653
Interesul superior al copilului................... 720
 „Nici un copil s` nu fie supus torturii“........ 654
Participarea................................................ 720
 Tipuri de pedepse inumane
Efectul opiniei publice............................... 721
sau degradante............................................. 657 Formarea personalului din sistemul
 |nchiderea \n izolator a copiilor.................... 659 justi]iei juvenile.......................................... 722
 „Nici pedeapsa capital` [i nici Prevenirea delincven]ei............................. 722
\nchisoarea pe via]`“.................................... 659  Dreptul de a beneficia de
 Privarea de libertate \n mod ilegal............... 661 prezum]ia de nevinov`]ie............................. 724
Arestarea, arestul preventiv...................... 663  Dreptul de a fi informat prompt [i direct
|ncarcerarea............................................... 664 cu privire la acuza]iile care i se aduc............ 724
Deten]ia \n afara sistemului de  Dreptul la examinarea cauzei sale de
justi]ie juvenil`........................................... 665 c`tre o autoritate sau o instan]`
Tratamentul \n cazul priv`rii judiciar` competent`.................................... 725
de libertate................................................. 667  Dreptul de a nu fi constrâns s`
Separarea de adul]i................................... 667 depun` m`rturie........................................... 726
„Dreptul de a p`stra leg`tura  Dreptul de a recurge la o cale de atac.......... 726
cu familia“.................................................. 669  Dreptul de a fi asistat gratuit
 Lista de control a procesului de un traduc`tor............................................ 726
de implementare........................................... 672  Dreptul de a i se respecta pe deplin
via]a privat`................................................... 726
38 Protec]ia copiilor afecta]i de  Lista de control a procesului
conflicte armate............................................... 679 de implementare........................................... 732
 Dreptul umanitar interna]ional.................... 682
 Conven]iile de la Geneva [i
41 Respectul pentru standardele \n domeniul
Protocoalele Adi]ionale................................ 683 drepturilor omului............................................ 737
 Dezbaterea General` a Comitetului cu  Lista de control a procesului
privire la„Copiii \n conflicte armate“........... 685 de implementare........................................... 738

VIII Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


42 Aducerea Conven]iei la cuno[tin]a  Protocol Facultativ la Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului cu privire la implicarea
publicului larg................................................... 739 copiilor \n conflicte armate........................... 804
 O „strategie comprehensiv`“ pentru  Protocol Facultativ la Conven]ia cu privire
diseminare..................................................... 741 la Drepturile Copilului referitor la vânzarea
 Formarea privind Conven]ia........................ 743 de copii, prostitu]ia copiilor [i
 Lista de control a procesului pornografia infantil`..................................... 807
de implementare........................................... 746
3 Instruc]iuni generale privind Rapoartele
43 Comitetul pentru Drepturile Copilului............ 749 Periodice........................................................... 811
 Calitatea de membru al Comitetului  Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor
[i alegerea \n acest post............................... 751 Ini]iale conform Protocolului Facultativ cu
 |ntrunirile Comitetului.................................. 752 privire la implicarea copiilor \n conflicte
 Activit`]ile de Documentare......................... 753 armate............................................................ 827
 Instruc]iuni privind elaborarea Rapoartelor
44 Obliga]iile de raportare ale Statelor P`r]i....... 755 Ini]iale conform Protocolului Facultativ cu
 Rapoartele Ini]iale [i Periodice..................... 758 privire la vânzarea de copii, prostitu]ia
 Ghid referitor la Instruc]iunile copiilor [i pornografia infantil`.................... 830
Comitetului ................................................... 760 4 Alte instrumente de baz`................................ 833
 Revizuirea Procedurilor de Raportare......... 761
 Declara]ia Universal` a Drepturilor
 Popularizarea pe scar` larg` a rapoartelor...... 768
Omului........................................................... 833
 Lista de control a procesului
 Declara]ia Drepturilor Copilului................... 836
de implementare: (articolul 44(6))................. 768
 Pactul Interna]ional cu privire la Drepturile
45 Cooperarea cu agen]iile [i celelalte Economice, Sociale [i Culturale................... 838
 Pactul Interna]ional cu privire la
organisme ale Na]iunilor Unite....................... 769
Drepturile Civile [i Politice........................... 842
46-54 Prevederi diverse privind  Conven]ia ILO privind Vârsta
Conven]ia................................................. 771 Minim` (nr. 138)............................................ 849
 Regulile Standard Minime ale Organiza]iei
Protocolul Facultativ privind implicarea Na]iunilor Unite pentru Administrarea
copiilor \n conflicte armate................................. 773 Justi]iei Juvenile (Regulile de la Beijing).... 853
 Dispozi]iile Protocolului Facultativ.............. 776  Principiile Na]iunilor Unite pentru
 Obliga]ii de prezentare de rapoarte............. 777 Prevenirea Delincven]ei Juvenile
 Lista de control a procesului (Principiile de la Riyadh)............................... 862
de implementare........................................... 778  Regulile Organiza]iei Na]iunilor Unite
pentru protec]ia minorilor
Protocolul Facultativ privind vânzarea de priva]i de libertate......................................... 867
copii, prostitu]ia copiilor [i  Conven]ia de la Haga asupra Protec]iei
pornografia infantil`............................................ 781 Copiilor [i Cooper`rii \n Materia
 Dispozi]iile Protocolului................................ 782 Adop]iei Interna]ionale................................. 874
 Lista de control a procesului  Reguli Standard privind Egalizarea {anselor
de implementare........................................... 785 pentru Persoanele cu Dizabilit`]i................. 879
 Conven]ia ILO privind Cele Mai Grave
Forme ale Muncii Copiilor (nr. 182)............. 889
Anexe............................................ 789  Protocol privind Prevenirea, Reprimarea
1 Ghidul Organiza]iei Na]iunilor Unite [i al [i Pedepsirea Traficului de Persoane,
\n special al Femeilor [i Copiilor.................. 891
Agen]iilor Organiza]iei Na]iunilor Unite........ 790
5 Bibliografie....................................................... 896
2 Conven]ia cu privire la Drepturile  Acronime....................................................... 911
Copilului............................................................ 796

CON}INUT IX
Cuvânt \nainte

atificarea aproape universal` a Conven]iei nelor, ONG-urilor [i organiza]iilor Na]iunilor Uni-

R cu privire la Drepturile Copilului este o re-


alizare remarcabil`. Faptul c`, practic fie-
care ]ar` din lume [i-a asumat r`spunde-
rea unui cod de obliga]ii \n favoarea copiilor s`i,
ne d` mari speran]e pentru viitor [i plaseaz` drep-
te pentru ca drepturile omului s` devin` o realita-
te pentru fiecare copil al acestei planete.

Sper`m c` acest Manual va fi folosit ca punct de


referin]` \n activitatea practic` de zi cu zi de \m-
turile copilului \n fruntea obiectivelor luptei pen- bun`t`]ire a calit`]ii vie]ii copiilor. Acest Manual a
tru drepturile omului. De asemenea, plaseaz` o fost structurat \ntr-o manier` care s` permit`
imens` responsabilitate pe umerii guvernelor [i a utilizatorilor s` consulte acele capitole pe care le
societ`]ii civile, [i anume, aceea de a se ridica la consider` cele mai relevante pentru munca lor [i
\n`l]imea angajamentelor asumate. a fost redactat \ntr-un limbaj clar [i simplu, pentru
a fi accesibil tuturor.
Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii este manda-
tat s` militeze pentru protejarea drepturilor copii- Consider`m c` acest Manual de Implementare
lor, s` contribuie la satisfacerea nevoilor lor fun- este un instrument foarte important, care va ajuta
damentale [i s` fac` eforturi pentru extinderea UNICEF [i partenerii s`i \n demersul lor comun de
oportunit`]ilor lor \n vederea atingerii poten]ialu- a promova [i proteja drepturile copiilor.
lui maxim de dezvoltare. |n realizarea acestor
demersuri suntem c`l`uzi]i de prevederile [i prin-
cipiile Conven]iei cu privire la Drepturile Copilu-
lui. Bine\n]eles c` realizarea acestei misiuni nece-
sit` ac]iuni concrete cu impact direct asupra
copiilor. Ca parte a eforturilor noastre de a trans-
pune vorbele \n fapte, UNICEF are onoarea de a
publica acest Manual pentru Implementarea Con- Carol Bellamy
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului. Scopul Director Executiv
acestui Manual este de a stimula eforturile guver- UNICEF

CUVÂNT |NAINTE XI
Prefa]`
Prefa]`

n calitatea noastr` de primii [ase pre[edin]i ai continu` dezvoltare a Comitetului, iar anexa inclu-

| Comitetului pentru Drepturile Copilului, apre-


ciem elaborarea [i publicarea acestui Manual
de Implementare a Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului.
de un Ghid al Agen]iilor Organiza]iei Na]iunilor
Unite precum [i textele unor importante instru-
mente interna]ionale.
Sper`m ca Manualul s` fie utilizat pe scar` larg`
Manualul face referiri detaliate cu privire la imple- de c`tre to]i cei implica]i în promovarea [i imple-
mentarea legisla]iei, a politicilor [i a practicilor mentarea cât mai deplin` a prevederilor Conven-
pentru promovarea [i protejarea drepturilor copi- ]iei – guverne [i agen]ii guvernamentale, UNICEF
lului. Manualul reune[te - în cadrul fiec`ruia din- [i alte organisme [i organiza]ii ale Na]iunilor Uni-
tre articolele sale a[a cum au fost ele formulate \n te, ONG-uri interna]ionale, regionale [i na]ionale,
a doua edi]ie a Conven]iei - o analiz` a viziunii tot alte organiza]ii.
mai ample a Comitetului, care s-a dezvoltat pe Dup` cum a subliniat Comitetul în Raportul celei
parcursul primilor nou` ani de func]ionare a aces- de-a II-a sesiuni din 1992, membrii s`i sunt r`s-
tuia timp \n care au fost examinate peste 150 de punz`tori pentru mandatul ce le-a fost \ncredin]at,
Rapoarte Ini]iale [i Secundare ale Statelor P`r]i. „doar în fa]a copiilor lumii”. Sper`m c` acest Ma-
Manualul plaseaz` aceste elemente în contextul nual va gr`bi transpunerea în realitate a Conven-
comentariilor, deciziilor [i rapoartelor elaborate ]iei [i c` îi va ajuta pe to]i cei care lucreaz` cu [i
de alte organisme care monitorizeaz` aplicarea pentru copii, s` perceap` aceast` implementare
tratatelor interna]ionale \n domeniul drepturilor ca fiind mai mult decât un proces formal: o munc`
omului [i de alte organiza]ii relevante din siste- intens` [i incitant` pentru \mbun`t`]irea vie]ii tu-
mul Na]iunilor Unite. turor copiilor lumii.
Manualul ofer` de asemenea o descriere concis`
a rolului, autorit`]ii, procedurilor [i activit`]ii \n

Hoda Badran Akila Belembaogo Sandra Mason


Chairperson Chairperson Chairperson
1991-1995 1995-1997 1997-1999

Nafsiah Mboi Awa Ndeye Ouedraogo Jakob E. Doek


Chairperson Chairperson Chairperson
1999-2000 2000-2001 2001-Present

PREFA}~ XIII
Prefa]` la edi]ia \n
limba român`
atificarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului în 28 septembrie 1990, la mai pu]in de un

R an de la adoptarea sa de c`tre Adunarea General` a Na]iunilor Unite la 20 noiembrie 1989, a


reprezentat unul dintre primii pa[i f`cu]i de România în direc]ia construirii unei societ`]i
democratice care respect` drepturile omului [i libert`]ile individuale.

Traducerea în limba român` a Manualului de Implementare a Conven]iei reprezint` rezultatul consult`-


rilor [i deciziei comune a reprezentan]ilor Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie / Mi-
nisterul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, ai Secretariatului General al Guvernului, ai Delega]iei Co-
misiei Europene [i ai UNICEF.

Obiectivul public`rii acestui Manual este de a oferi tuturor actorilor din domeniul drepturilor copilului [i
nu numai, un set de principii recunoscute la nivel mondial care s` constituie baza pentru o în]elegere [i
o ac]iune comun` în favoarea copiilor.

Ne exprim`m speran]a c` acest Manual va deveni un document de referin]` pentru:


 Dezvoltarea [i implementarea noului pachet legislativ în domeniul protec]iei [i promov`rii drepturi-
lor copilului;
 Dezvoltarea [i implementarea unui Plan Na]ional de Ac]iune Integrat pentru Copii;
 Dezvoltarea [i implementarea noilor standarde pentru serviciile de protec]ie a copilului;
 Preg`tirea tuturor celor care lucreaz` cu [i pentru copii, la toate nivelele, în domeniul drepturilor co-
pilului;
 Con[tientizarea opiniei publice, educa]ia p`rin]ilor [i a copiilor în acest domeniu;
 {i în final, dar nu în cele din urm`, tranzi]ia sistemului de protec]ie a copilului [i familiei de la o per-
spectiv` bazat` pe nevoi, la o perspectiv` bazat` pe drepturi.

Pentru toate aceste motive UNICEF a decis s`-[i ofere suportul tehnic [i financiar pentru traducerea, pu-
blicarea [i diseminarea Manualului de Implementare a Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului. Acest
suport se al`tur` eforturilor guvernului de a traduce în practic` articolul 42 al Conven]iei care stipuleaz`
angajamentul Statelor semnatare de a face cunoscute pe scar` larg` prevederile [i principiile Conven]iei
atât în rândul adul]ilor cât [i în rândul copiilor.

Pentru valoroasa contribu]ie la traducerea [i revizuirea acestei publica]ii UNICEF mul]ume[te partenerilor
[i întregii sale echipe, men]ionând \n mod special contribu]ia doamnei Dana Costin, consultant pentru
Protec]ia Copilului.
Pierre Poupard
1 noiembrie 2004

Reprezentant UNICEF
Mul]umiri

deea acestui Manual a luat na[tere din discu- Nigel Cantwell,

I ]iile avute cu fo[ti [i actuali membri ai Comite-


tului pentru Drepturile Copilului, precum [i cu
Bilge Ogun Bassani, fostul Director Regional
Adjunct al Biroului Regional UNICEF pentru Euro-
pa, de la Geneva. Suntem recunosc`tori pentru
Geert Cappelaere,
Eva Clärhall,
David Clark,
Shalini Dewan,
Bruce Dick,
Abdel Wahed El Abassi,
sus]inerea [i ajutorul considerabil pe care le-am
Carl von Essen,
primit pe parcursul preg`tirii acestui Manual din Preeti Ghelano,
partea lui Andre Roberfroid, Director Regional \n Malfrid Grude Flekky,
acea perioad`, D-na Bassani, [i din partea lui Les- Kimberly Gamble-Payne,
ley Miller, Coordonator de Proiecte pentru Drep- Savitri Gooneskere,
turile Copilului \n cadrul Biroului Regional Christina Gynna Oguz,
UNICEF pentru Europa. Ian Hassall,
Ne asum`m totala responsabilitate pentru even- James R. Himes,
Caroline Hunt,
tualele omisiuni [i gre[eli. Sper`m din tot sufletul
Rachel Hurst,
c` cei care vor utiliza Manualul vor trimite la Urban Johnsson,
UNICEF comentariile lor, pentru a permite \mbu- June Kane,
n`t`]irea edi]iilor viitoare. Gerison Lansdown,
|n primul rând [i mai mult decât orice, suntem Janis Marshall,
recunosc`tori fo[tilor [i actualilor membri ai Co- Kathleen Marshall,
mitetului pentru Drepturile Copilului, pentru con- Marta Mauras,
Sarah McNeill,
tribu]ia avut`.
Vitit Muntarbhorn,
Mul]umim |naltului Comisariat pentru Drepturile Marjorie Newman-Wiliams,
Omului, \n special lui: Sousan Raadi – Ayarakhchi Yoshie Noguchi,
[i Paolo David, de la Secretariatul Comitetului Alfhild Petrén,
pentru Drepturile Copilului [i Echipei de Suport. Rebecca Rios-Kohn,
Philippa Russell,
Mul]umim tuturor celor pe care i-am rugat s` revi- Hélène Sackstein,
zuiasc` par]ial sau total diferitele versiuni ale pri- Ben Schonveld,
mei edi]ii ale acestui Manual [i care ne-au trimis Robert Smith,
\ncuraj`ri [i comentarii: Rodolfo Stavenhagen,
Birgit Arellano, Laura Theytaz-Bergman,
Ulla Armyr, Trond Waage.
Carlos Arnaldo, Mul]umim celor care ne-au ajutat la cercetare,
Mark A. Belsey, editare [i verific`ri: François De Luca Lacoste [i
Julie Bissland, Hélène Martin.
Paul Bloem,
Neil Boothby, Rachel Hodgkin [i Peter Newel
Denis Broun, Londra, Mai 2002

MUL}UMIRI XV
acestuia. Publica]iile ei includ lucr`rile „Structuri
Rachel Hodgkin [i Peter Newell, care au fost
Guvernamentale Eficiente pentru Copii”
mandata]i de c`tre UNICEF s` elaboreze Manualul (\mpreun` cu Peter Newell), „Impactul asupra
de Implementare, sunt de mult timp sus]in`tori [i Copiilor” – un experiment \n protejarea copiilor,
ap`r`tori ai drepturilor omului aplicate copiilor, legisla]ia elaborat` de Parlamentul Marii Britanii,
atât \n Marea Britanie cât [i pe plan interna]ional; „Case sigure pentru copii \n Anglia: prezent [i
ambii lucreaz` pentru UNICEF ca [i consultan]i. |n viitor”.
1996 au realizat o cercetare \n Marea Britanie [i au
Peter Newell conduce Consiliul Alian]ei pentru
elaborat un raport despre Structurile Guverna-
Drepturile Copilului din Anglia. Este [i coordo-
mentale Eficiente pentru Copii, la solicitarea Fun-
nator al EPOCH (End Physical Punishment of
da]iei Gulbenkian (dimensiunea interna]ional` a
Children) – „|nceta]i Pedepsirea Fizic` a Copiilor“
cercet`rii a fost sus]inut` de UNICEF). Ei tr`iesc la
[i coordonator al Ini]iativei Globale pentru
Londra [i au trei copiii.
|ncetarea Pedepselor Corporale aplicate Copiilor,
Rachel Hodgkin este consultant [i militant \n lansat` \n 2001. Peter Newell a mai scris diferite
domeniul drepturilor copiilor. |nainte, a lucrat comentarii despre drepturile copiilor \n Marea
pentru Biroul Na]ional pentru Copii (unde a Britanie [i a elaborat o propunere detaliat` pentru
activat ca func]ionar \n Grupul pentru Copii al instituirea unui comisariat pentru drepturile
Tuturor Partidelor Parlamentare) [i pentru Centrul copiilor, publicat` sub titlul „S`-i lu`m pe Copii \n
Juridic pentru Copii, contribuind la crearea Serios ”.

XVI Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Introducere

Obiective
[i structur`
anualul se dore[te a fi un instrument \n rapoartele oficiale ale sesiunilor sale [i \n ca-

M practic pentru implementarea, explica-


rea [i ilustrarea implica]iilor fiec`rui
articol al Conven]iei cu privire la Drep-
turile Copilului [i a celor dou` Protocoale Facul-
tative adoptate \n 2000, precum [i inter-rela]iona-
drul Dezbaterilor Generale când a decis asupra
unor aspecte ale Conven]iei), semnifica]ia
aparte a comentariilor Comitetului este evi-
den]iat` cu albastru \n text (sunt citate [i opi-
niile individuale ale membrilor Comitetului,
rea acestora. f`r` a fi \ns` eviden]iate, deoarece nu au ace-
|n cadrul fiec`rui articol, Manualul reune[te, anali- ea[i autoritate).
zeaz` [i rezum` urm`toarele aspecte:  comentarii ilustrative din Lucr`rile preg`titoa-
 comentarii [i recomand`ri ale Comitetului re ale Conven]iei, rapoarte din sesiunile Gru-
pentru Drepturile Copilului, recunoscut ca fiind pului de Lucru care a elaborat Conven]ia;
cea mai \nalt` autoritate pentru interpretarea  declara]ii [i rezerve exprimate de diferite state,
acestei Conven]ii, cuprinse \n rapoartele oficia- cu ocazia ratific`rii sau ader`rii la Conven]ie;
le ale primelor sale XXVIII de sesiuni (din 1991  prevederi relevante din cadrul altor instrumen-
pân` \n septembrie/octombrie 2001), precum te interna]ionale, de exemplu din Declara]ia
[i extrase, relevante din Instruc]iunile Comite- Universal` a Drepturilor Omului [i a celor dou`
tului pentru Elaborarea Rapoartelor. Este in- Pacturi Interna]ionale cu privire la Drepturile
clus [i primul Comentariu General al Comite- Civile [i Politice, [i cu privire la Drepturile Eco-
tului, emis \n 2001, referitor la articolul 29 (1) al nomice, Sociale [i Culturale (multe dintre arti-
Conven]iei. |n special, sunt analizate „Obser- colele Conven]iei \[i au originea \n aceste tra-
va]iile Finale” ale Comitetului privind Rapoar- tate), alte Declara]ii [i Conven]ii, reguli [i direc-
tele Ini]iale [i Secundare elaborate de Statele tive ale Na]iunilor Unite privind justi]ia juveni-
P`r]i. Atunci când Comitetul \[i exprim` pozi]ia l`, Regulile Standard privind Egalizarea {an-
sa oficial` (de exemplu \n Observa]iile Finale, selor pentru Persoanele cu Dizabilit`]i, Con-

INTRODUCERE XVII
ven]ii ale Organiza]iei Interna]ionale a Muncii minare a acestora de c`tre Comitet, precum [i
(OIM) [i Conven]iile de la Haga; Observa]iile Finale ale Comitetului.
 Comentarii Generale relevante provenind de la Sec]iunile referitoare la fiecare articol din Manual
alte organisme interna]ionale, [i anume Comi- con]in urm`toarele elemente:
tetele responsabile cu supervizarea implemen-  un rezumat concis al implica]iilor articolului [i
t`rii altor instrumente interna]ionale, incluzând rela]ionarea acestuia cu alte articole;
aici \n special Comitetul pentru Drepturile O-
mului (responsabil pentru Pactul Interna]ional  extrase relevante din Instruc]iunile pentru ela-
cu privire la Drepturile Civile [i Politice) [i Co- borarea Rapoartelor Ini]iale [i Periodice redac-
mitetul pentru Drepturile Economice, Sociale tate de c`tre Comitetul pentru Drepturile Co-
[i Culturale (responsabil pentru Pactul Interna- pilului (textul integral al Instruc]iunilor pentru
]ional cu privire la Drepturile Economice, So- elaborarea Rapoartelor Periodice este inclus,
ciale [i Culturale); de asemenea, \n Anexa 3, pagina 811);
 Comentarii din Manualul de Rapoartare pri-  considera]ii detaliate asupra cadrului general
vind Respectarea Drepturilor Omului edi]ia [i a implica]iilor fiec`ruia dintre elementele ar-
1997, care include un capitol referitor la Con- ticolului;
ven]ie, elaborat de primul Raportor al Comi-  exemple (prezentate \n casete) prelevate din
tetului pentru Drepturile Copilului, Marta San- Rapoartele Statelor P`r]i [i din alte rapoarte
tos Pais; oficiale [i recomand`ri (Manualul nu a analizat
 Comentarii [i recomand`ri ale altor organiza]ii rapoartele [i alte informa]ii transmise de or-
[i agen]ii cheie ale Na]iunilor Unite, precum [i ganiza]iile neguvernamentale). Exemplele pre-
concluzii [i recomand`ri ale conferin]elor glo- zentate \n casete nu reprezint` neap`rat prac-
bale cu privire la drepturile omului [i dezvolta- tici pozitive sau modele de excelen]`, ci
rea social`. ilustreaz` [i clarific` problemele legate de arti-
colul respectiv. Exemplele folosite nu au fost
Manualul nu include analiza tratatelor regionale evaluate, [i s-ar putea chiar s` nu mai descrie
privind drepturile omului, [i nici jurispruden]a practica curent`;
regional` sau interna]ional`.
 „Lista de Control a Procesului de Implemen-
Rolul [i activit`]ile Comitetului pentru Drepturile tare” din final: eviden]iaz` faptul c` articolele
Copilului [i obliga]iile de raportare ale Statelor Conven]iei sunt interdependente [i indic` alte
P`r]i, ce decurg din Conven]ie, sunt precizate \n articole strâns corelate cu articolul \n discu]ie.
cadrul articolelor 43 [i 44 ale acesteia. Lista de Control con]ine \ntreb`ri menite s`
Manualul nu se dore[te a fi un ghid al aplic`rii evalueze progresul realizat \n procesul de im-
Conven]iei \n diferite ]`ri. Scopul citatelor din Co- plementare;
mentariile [i Recomand`rile Comitetului c`tre  anexa include textele integrale ale Conven]iei
Statele P`r]i [i scopul exemplelor din Rapoartele cu privire la Drepturile Copilului, ale celor dou`
Ini]iale [i Secundare [i din alte surse este de a Protocoale Facultative [i alte altor tratate che-
prezenta [i de a extinde interpretarea Conven]iei. ie, precum [i Instruc]iunile Comitetului pentru
Cei ce vor dori s` analizeze progresul \nregistrat elaborarea Rapoartelor Periodice. |n plus, mai
\n anumite ]`ri sunt \ncuraja]i s` utilizeze Raportul este prezentat un ghid al Na]iunilor Unite [i al
Ini]ial [i Rapoartele Periodice ale statelor respec- agen]iilor sale, precum [i o bibliografie.
tive, al`turi de \nregistr`ri ale procesului de exa-

XVIII Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Cum s` folosim
„Listele de control al
Procesului de Implementare“
istele de control nu au un statut oficial. Fie- voltarea unui sistem de monitorizare [i evaluare,

L care dintre acestea au fost elaborate pentru


a-i ajuta pe to]i cei implica]i \n procesul de
implementare – Guverne, UNICEF, alte
agen]ii ale Na]iunilor Unite, organiza]ii interna]io-
nale, ONG-uri [i al]ii – s` analizeze implica]iile
preg`tirea personalului [i a[a mai departe. Alte
\ntreb`ri sunt referitoare la detaliile implemen-
t`rii.
|ntreb`rile sunt astfel formulate \ncât s` se r`s-
pund` cu „DA“, „NU“, „PAR}IAL“ sau „NU {TIU“
articolelor Conven]iei asupra legisla]iei, politicilor (nu sunt disponibile suficiente informa]ii pentru
[i a practicilor din domeniu, s` promoveze [i s` evaluarea gradului de implementare). R`spunsu-
evalueze progresele \nregistrate \n procesul de rile de „da“ sau „nu“ la \ntreb`rile din cadrul fie-
implementare. c`rei Liste de Control nu indic` neap`rat respec-
Listele de Control urm`resc procesul de imple- tarea sau ne-respectarea Conven]iei.
mentare, nicidecum cel de raportare. Acestea nu Listele de Control pot fi folosite ca baz` de la care
trebuie confundate cu Instruc]iunile oficiale pen- s` fie dezvoltate liste de control mai detaliate [i
tru raportare, elaborate de Comitetul pentru Drep- mai pertinente, aplicabile la nivel na]ional sau lo-
turile Copilului pentru a \ndruma Statele P`r]i \n cal. |n afar` de r`spunsurile de baz` de „da“,
procesul de preg`tire a Rapoartelor Ini]iale [i a „nu“ sau „nu [tiu“, \ntreb`rile ofer` un cadru de
celor Periodice conform Conven]iei (extrase rele- lucru pentru colectarea informa]iilor relevante
vante din aceste Instruc]iuni sunt incluse \n cadrul pentru elaborarea unei analize complete [i a unui
fiec`rui articol din Manual). comentariu pertinent privind procesul de imple-
Fiecare List` de Control include o aten]ionare cu mentare.
privire la faptul c` nici un articol nu trebuie luat \n Dac` r`spunsul la o \ntrebare din Lista de Control
considerare \n mod izolat; Conven]ia este indivi- este „DA“, ar putea urma un rezumat al legisla-
zibil` iar articolele acesteia sunt interdependente. ]iei, politicilor [i practicilor relevante, precum [i
Listele de Control subliniaz` faptul c`, \n cadrul referin]e despre informa]ii mai detaliate, care
procesului de implementare al fiec`rui articol, confirm` aplicarea unui anume drept pentru toate
trebuie acordat` aten]ie „principiilor generale” grupurile de copii relevante. Dac` r`spunsul este
eviden]iate de c`tre Comitetul pentru Drepturile „NU“, se va prezenta situa]ia [i un rezumat al
Copilului [i c` trebuie identificate celelalte articole ac]iunilor necesare pentru respectarea procesului
care sunt strâns corelate cu articolul \n discu]ie. de implementare. Dac` r`spunsul este „PAR-
Fiecare List` de Control \ncepe cu un set de \ntre- }IAL“, acesta va fi \nso]it de informa]ii despre sta-
b`ri standard despre m`surile generale de imple- diul de implementare [i despre ac]iunile necesa-
mentare a articolului \n discu]ie: Departamentele re. Dac` r`spunsul este „NU {TIU“, se poate pre-
guvernamentale [i alte agen]ii responsabile au zenta un rezumat al informa]iilor disponibile pre-
fost, oare, identificate [i coordonate \n mod cum [i a celor care nu sunt disponibile [i, ca ur-
adecvat? S-a f`cut o analiz` aprofundat` [i s-au mare, fac imposibil` determinarea stadiului de
adoptat urm`toarele: strategia de implementare, implementare al unui anumit drept.
analiza bugetar` [i alocarea resurselor, dez-

INTRODUCERE XIX
Explicarea
referin]elor
extul include referin]ele abreviate [i o bi-

T bliografie ce prezint` toate referin]ele, pre-


cum [i o list` a instrumentelor interna]io-
nale la care se face referire \n Anexa 1, pa-
gina 790. Acronimele uzuale sunt explicate la pa-
gina 911.

Rapoartele oficiale ale Comitetului IRCO: Concluziile Finale ale Raportului Ini]ial
pentru Drepturile Copilului (precum [i 2RCO – Concluziile Finale ale celui de-
al Doilea Raport). Astfel abrevierea „Nigeria IRCO,
|n Manual sunt folosite urm`toarele versiuni abre- Add.61, paragraful 39” se refer` la Paragraful 39
viate ale referin]elor despre anumite serii de Ra- al Observa]iilor Finale ale Comitetului referitoare
poarte Oficiale elaborate de c`tre Comitetul pen- la Raportul Ini]ial al Nigeriei; abrevierea „Add.61”
tru Drepturile Copilului: deriv` din referin]a oficial` complet` „CRC/C/15/
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]ia- Add. 61”.
le; Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Pe- De asemenea, abrevierea IR Prelim. Obs. \nseam-
riodice: acestea sunt instruc]iunile Comitetului n` Observa]iile Preliminare privind Raportul Ini-
pentru Statele P`r]i, referitoare la rapoartele ce ]ial (pe care Comitetul le emite câteodat`, atunci
trebuie trimise de c`tre acestea, conform Conven- când dore[te ca un stat s` transmit` informa]ii
]iei. Titlurile complete ale acestora sunt: suplimentare). Toate Observa]iile Finale [i Preli-
Instruc]iuni Generale privind forma [i con]inutul minare privind Rapoartele Ini]iale ale Statelor
Rapoartelor Ini]iale ce trebuie trimise de c`tre P`r]i sunt cuprinse \n seriile „CRC/C/15/ Add…”.
Statele P`r]i conform articolului 44, paragraful SR reprezint` Rezumatul sesiunilor Comitetului
1(a) al Conven]iei, (CRC/C/5, 15 octombrie 1991); pentru Drepturile Copilului, \ndeosebi discu]iile
Instruc]iunile Generale privind forma [i con]inutul dintre reprezentan]ii Statelor P`r]i [i Comitet,
Rapoartelor Periodice ce trebuie trimise de c`tre identificând \n fiecare caz statul implicat (toate \n-
Statele P`r]i conform articolului 44, paragraful registr`rile Rezumatelor sesiunilor Comitetului
1(b) al Conven]iei, (CRC/C/58, 20 noiembrie 1996). sunt cuprinse \n seriile „CRC/C/SR. …”).
IR: Raportul Ini]ial - este raportul pe care Statele Rapoarte ale sesiunilor: sunt rapoartele oficiale
P`r]i trebuie s`-l trimit` \n primii 2 ani de la data publicate dup` fiecare sesiune a Comitetului
ratific`rii Conven]iei (statele mai trebuie s` trimit` pentru Drepturile Copilului. |n Manual sunt pre-
Rapoarte Periodice, la 5 ani de la data expir`rii zentate referin]e complete, de exemplu, Raportul
termenului pentru trimiterea Raportului Ini]ial). celei de-a V-a sesiuni, din ianuarie 1994, CRC/C/
Simbolul 2R reprezint` al Doilea Raport prezentat 24, pp. 38-43.
de un Stat Parte. (|n cadrul sistemului de documentare ale Na]i-
unilor Unite, au fost stabilite coduri speciale pen-
tru fiecare dintre organismele interna]ionale care
au un mandat \n respectarea Drepturilor Omului.
De aceea, referin]ele tuturor documentelor ela-
borate de Comitetul pentru Drepturile Copilului
\ncep cu „CRC/C/…“. Explica]ii complete asupra
tuturor codurilor din documentele elaborate de
Na]iunile Unite cu privire la drepturile omului, pot
fi g`site la |naltul Comisariat pentru Drepturile
Omului).

XX Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Alte documente cheie shers. |n Manual, acolo unde sunt prezentate ex-
trase din Lucr`rile preg`titoare, sunt indicate [i
Alte documente cheie la care se fac referiri frec- referin]ele din documentul oficial al Na]iunilor
vente sunt: Unite precum [i din cartea citat` mai sus.
Rezervele, Declara]iile [i Obiec]iile referitoare la Manualul de Rapoartare privind Respectarea
Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului. Acest Drepturilor Omului: prima edi]ie, cuprinzând ma-
document este actualizat \n mod periodic. Versiu- joritatea instrumentelor interna]ionale referitoare
nea la care se face referire \n text este CRC/C/2/ la drepturile omului, dar nu [i Conven]ia cu privi-
Rev. 8, 7 decembrie 1999. re la Drepturile Copilului, a fost publicat \n 1991
Compendiul de Comentarii [i Recomand`ri Gene- de Centrul Na]iunilor Unite pentru Drepturile
rale adopatate de c`tre Organismele Interna]iona- Omului [i de Institutul Na]iunilor Unite pentru
le care au un mandat \n respectarea drepturilor Formare [i Cercetare (UNITAR). Noua edi]ie, pu-
(„Human Rights Treaty Bodies“ - \n original). blicat` \n 1997, include o sec]iune despre „Con-
Acest document este actualizat \n mod periodic. ven]ia cu privire la Drepturile Copilului”, elabo-
Versiunea la care se face referire \n text este (HRI/ rat` de Marta Santos Pais, care a fost primul Ra-
GEN/1/Rev.5). portor al Comitetului pentru Drepturile Copilului
(aceast` edi]ie a fost publicat` ca urmare a coo-
Lucr`rile preg`titoare: pân` \n prezent, nu au fost
per`rii dintre |naltul Comisariat pentru Drepturile
publicate documente despre „Grupul Deschis de
Omului, Geneva; Institutul Na]iunilor Unite pentru
Lucru” care a elaborat Conven]ia cu privire la
Formare [i Cercetare (UNITAR); Proiectul Cole-
Drepturile Copilului. Grupul a fost creat de Comi-
giului Na]iunilor Unite pentru Personal, Torino;
sia Na]iunilor Unite pentru Drepturile Omului \n
Na]iunile Unite, Geneva, 1997). |n Manual se fac
1979. Extrase din rapoartele oficiale au fost publi-
referiri la cele dou` edi]ii sub denumirea de Ma-
cate \n 1992 \n Conven]ia Na]iunilor Unite cu pri-
nualul de Raportare privind Respectarea Dreptu-
vire la Drepturile Copilului, Un Ghid al „Lucr`rilor
rilor Omului, 1991 [i respectiv, Manualul de Ra-
preg`titoare”, lucrare \ntocmit` [i editat` de
portare privind Respectarea Drepturilor Omului,
Sharon Detrick, Editura Martinus Nijhoff Publi-
1997.

Cum se ob]in rapoartele Comitetului


|naltul Comisariat pentru Drepturile Omului \ndepline[te func]ia de Secretariat al Comitetului pentru Drep-
turile Copilului, \n numele Secretarului General. Pentru toate \ntâlnirile publice [i unele dintre \ntâlnirile
private ale Comitetului sunt preg`tite pentru publicul larg \nregistr`ri ale rezumatelor discu]iilor (toate
\ntâlnirile sunt publice, exceptând cazurile când Comitetul decide altfel). Rapoartele Ini]iale [i Periodice ale
Statelor P`r]i, Observa]iile Finale ale Comitetului, Rezumatele discu]iilor [i rapoartele prezentate \n
sesiunile Comitetului sunt de obicei disponibile \n cele trei limbi utilizate \n cadrul Comitetului (Englez`,
Francez` [i Spaniol`); \n plus, Comitetul poate decide traducerea unor anumite documente \n una sau mai
multe dintre celelalte limbi „oficiale“ ale Conven]iei (Arab`, Chinez` [i Rus`).

Departamentul de Distribu]ie [i Vânz`ri,


Palatul Na]iunilor
8-14 Avenue de la Paix,
1211 Geneva 10, Elve]ia
Documentele sunt disponibile [i \n format electronic:
"http://www.unhchr.ch"

INTRODUCERE XXI
Defini]ia
Copilului 1
Textul Articolului 1
|n sensul prezentei Conven]ii, prin copil se \n]elege orice fiin]` uman` sub vârsta de 18
ani cu excep]ia cazurilor când, \n baza legii aplicabile copilului, majoratul este stabilit sub
aceast` vârst`.

rticolul 1 al Conven]iei cu pri- ]ie special`. |n anumite privin]e, Con-

A vire la Drepturile Copilului defi-


ne[te „copilul” \n sensul pre-
zentei Conven]ii, ca orice fiin]`
uman` sub vârsta de 18 ani. Formularea
las` deschis` discu]ia cu privire la mo-
ven]ia postuleaz` o linie de conduit` cla-
r`: interzicerea pedepsei capitale sau a
\nchisorii pe via]` f`r` posibilitatea eli-
ber`rii pentru cei care sunt sub vârsta de
18 ani (articolul 37); nici un fel de recru-
mentul \n care \ncepe copil`ria; este tare \n for]ele armate sau participare di-
acesta momentul na[terii, momentul rect` la ostilit`]i pentru cei sub vârsta de
concep]iei sau undeva \ntre cele dou`? 15 ani (articolul 38 [i vezi [i Protocolul
Adoptarea, \n cadrul Conven]iei, a unei Facultativ cu privire la implicarea co-
pozi]ii privind avortul [i problemele co- piilor \n conflicte armate, pagina 804). |n
nexe, ar fi pus \n pericol \ns`[i ratifica- alte privin]e, statelor li se cere s` fixeze, Sumar
rea ei. A[adar, \n sensul prezentei Con- de pild`, vârstele minime pentru: anga-
ven]ii, copil`ria se sfâr[e[te la cea de-a jare (articolul 32) [i r`spunderea penal`
18-a aniversare a zilei de na[tere, mai (articolul 40). Cerin]a de a se institui \n-
pu]in \n cazul statelor unde majoratul v`]`mântul primar obligatoriu implic` [i
este atins mai devreme. stabilirea unei vârste la care acesta s` fie
Stabilirea unei vârste pentru dobândirea \nceput (articolul 28).
anumitor drepturi sau pierderea unei Comitetul pentru Drepturile Copilului a
anumite protec]ii este o problem` com- subliniat faptul c`, atunci când statele
plex`. Ea stabile[te un echilibru \ntre definesc o vârst` minim` \n legisla]ia
conceptul de copil ca titular al acestor lor, trebuie s` fac` acest lucru \n contex-
drepturi ale c`rui capacit`]i \n evolu]ie tul principiilor de baz` ale Conven]iei, \n
trebuie s` fie respectate (problematic` special al principiului nediscrimin`rii
definit` \n articolele 5 [i 14) [i conceptul (articolul 2, de exemplu, punând \n dis-
obliga]iei statului de a asigura o protec- cu]ie diferen]ele \n privin]a vârstei mini-

DEFINI}IA COPILULUI 1
me pentru c`s`torie la b`ie]i [i la fete), |n cadrul instruc]iunilor pentru procesul
precum [i principiul interesului superior de raportare, Comitetul solicit` infor-
al copilului (articolul 3) sau al dreptului ma]ii cu privire la toate vârstele minime
inerent la via]`, la supravie]uire [i la dez- stabilite \n legisla]ie pentru diverse sco-
voltare \n toat` m`sura posibilului (arti- puri. |n comentarii, statele au fost \ncu-
colul 6). Totodat`, se va ]ine cont de „ca- rajate s` revizuiasc` defini]ia copil`riei
pacit`]ile \n evolu]ie” ale copilului (arti- [i s` creasc` vârstele minime de pro-
colul 5). De exemplu, trebuie s` existe o tec]ie, \n special vârsta minim` pentru
corela]ie \ntre vârsta stabilit` pentru ab- consim]`mântul sexual, angajarea \n
solvirea \nv`]`mântului obligatoriu [i munc` [i r`spunderea penal`. S-a subli-
vârsta minim` pentru angajarea \n mun- niat, de asemenea, necesitatea elimin`rii
c`. discrimin`rii pe criterii de gen. 

1 Extrase din
Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copilului referitoa-
re la Rapoartele care trebuie trimise de c`tre Statele P`r]i, con-
form Conven]iei
Pentru textul integral al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
vezi Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale
„DEFINI}IA COPILULUI
|n aceast` sec]iune Statele P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii relevante, conform
articolului 1 al Conven]iei, referitoare la defini]ia copilului \n legisla]ia [i reglemen-
t`rile na]ionale. |n mod special, Statele P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii referi-
toare la vârsta când se atinge majoratul [i la vârstele minime stabilite de lege
pentru diverse activit`]i, cum sunt \ntre altele, consilierea juridic` sau medical`
f`r` consim]`mântul p`rin]ilor, sfâr[itul educa]iei obligatorii, vârsta minim` pentru
angajarea cu jum`tate de norm`, norm` \ntreag` sau \ntr-o munc` riscant`,
consim]`mântul sexual, consim]`mântul pentru c`s`torie, \nrolarea voluntar` \n
for]ele armate, recrutarea \n for]ele armate, depunerea unei m`rturii \n mod volun-
tar la tribunal, vârsta minim` pentru responsabilitatea la comiterea unor fapte pe-
nale, vârsta minim` pentru privarea de libertate, \ncarcerare, vârsta minim` la care
este permis consumul de alcool [i a altor substan]e controlate de c`tre stat“
(CRC/C/5, paragraful 12).
Instruc]iuni pentru Elaborarea Rapoartelor Periodice
„II. DEFINI}IA COPILULUI (articolul 1)
|n aceast` sec]iune, Statele P`r]i trebuie s` furnizeze informa]ii relevante, con-
form articolului 1 al prezentei Conven]ii, despre:
Orice diferen]e \ntre legisla]ia lor na]ional` [i prevederile Conven]iei referitoare
la defini]ia copilului;
Vârsta minim` definit` de legisla]ia na]ional` pentru:
Consilierea juridic` sau medical`, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor
Tratamentul medical sau interven]ia chirurgical`, f`r` consim]`mântul p`rin-
]ilor
Sfâr[itul educa]iei obligatorii
Angajarea \n munc`, inclusiv o munc` riscant`, cu jum`tate de norm` [i cu
norm` \ntreag`
C`s`torie
Consim]`mântul sexual
|nrolarea voluntar` \n for]ele armate
Recrutarea \n for]ele armate

2 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Participarea la ostilit`]i
Responsabilitatea la comiterea unor fapte penale
Privarea de libertate, inclusiv arestul, deten]ia [i \ncarcerarea, inter-alia \n
domeniul administr`rii justi]iei, solicit`rii de azil [i plas`rii copiilor \n institu-
]ii de protec]ie sau medicale;
Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe via]`;
Depunerea unei m`rturii voluntare la un tribunal, \n procese civile [i penale;
Depunerea de plângeri [i solicitarea rezolv`rii acestora \n fa]a unui tribunal
sau a unei alte autorit`]i competente, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor;
Participarea la procedurile administrative [i judiciare care-l privesc;
Acordarea consim]`mântului pentru schimbarea identit`]ii sale, incluzând
schimbarea numelui, modificarea rela]iilor de familie, adop]ie, tutel`;
Accesul la informa]ii privind familia sa natural`;
Dobândirea capacit`]ii legale de a mo[teni [i de a dispune de propriet`]i;
Crearea de asocia]ii [i aderarea la diferite asocia]ii;
Alegerea religiei sau participarea la orele de educa]ie religioas`, din cadrul 1
[colii;
Consumul de alcool [i alte substan]e controlate de c`tre stat;
Modul \n care vârsta minim` pentru angajare se coreleaz` cu vârsta minim`
pentru absolvirea \nv`]`mântului obligatoriu, cum este afectat dreptul
copilului la educa]ie [i cum sunt luate \n considerare instrumentele inter-
na]ionale relevante;
|n cazurile \n care legisla]ia trateaz` diferit fetele [i b`ie]ii, inclusiv \n privin]a
vârstei minime legale pentru c`s`torie [i pentru consim]`mântul sexual, tre-
buie precizat gradul \n care articolul 2 al Conven]iei a fost luat \n considerare;
|n cazul \n care criteriul pubert`]ii este luat \n considerare \n legisla]ia penal`,
trebuie precizat gradul \n care aceste prevederi se aplic` diferit pentru fete [i
pentru b`ie]i, [i dac` principiile [i prevederile Conven]iei sunt luate \n consi-
derare”.
(CRC/C/58, paragraful 24. Sunt de asemenea relevante pentru rapoartele ce trebuie
transmise conform acestui articol [i urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pen-
tru elaborarea Rapoartelor Periodice: 107, 124-125, 134, 147, 153, pentru textul in-
tegral al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).

Debutul copil`riei, \n sensul zi]ie \n privin]a avortului [i a altor pro-


bleme legate de perioda prenatal`, ceea
prezentei Conven]ii ce ar fi pus sub semnul \ntreb`rii accep-
Nici Declara]ia Drepturilor Copilului din tarea universal` a Conven]iei. Astfel,
1924, nici cea din 1959, nu definesc \n- Manualul de Raportare privind Respec-
ceputul sau sfâr[itul copil`riei. |ns`, \n tarea Drepturilor Omului din 1997, pre-
Preambulul Conven]iei se atrage aten]ia cizeaz`: „Maniera \n care este redactat
asupra prevederii din Preambulul Decla- articolul 1 nu specific` \n mod explicit
ra]iei semnate \n 1959, potrivit c`reia momentul \n care se consider` c` \ncepe
„copilul, dat` fiind imaturitatea sa fizic` perioada „copil`riei“, problem` evitat`
[i intelectual`, necesit` o serie de m`- \n mod inten]ionat, cu scopul de a res-
suri speciale de protec]ie [i de \ngrijire, pecta diversitatea tuturor solu]iilor ofe-
inclusiv o protec]ie legal` adecvat`, \na- rite de legisla]iile na]ionale, \n locul une-
inte, ca [i dup` na[tere” (sublinierea e- ia comune tuturor statelor“.
ditorilor). „Prin evitarea unei referiri clare la na[te-
A[a cum s-a men]ionat anterior, formu- re sau la momentul concep]iei, Conven-
larea din articolul 1 al Conven]iei evit` ]ia aplic` o solu]ie flexibil` [i deschis`,
stabilirea unui moment de debut al copi- l`sând la latitudinea legisla]iei na]ionale
l`riei. Inten]ia celor care au elaborat specificarea momentului \n care \ncepe
acest articol a fost s` evite o luare de po- copil`ria sau via]a” (Manual, pagina 413).

DEFINI}IA COPILULUI 3
Formularea din preambulul Declara]iei |n declara]iile sale, Sfântul Scaun „con-
din 1959, citat` mai sus, a provocat di- sider` Conven]ia un act de promulgare a
ficult`]i Grupului de lucru care a elaborat unor principii adoptate \n prealabil de
Conven]ia. Pentru a ajunge la un con- c`tre Na]iunile Unite, care, o dat` ratifi-
sens, Grupul a c`zut de acord ca \n lu- cat, va ap`ra drepturile copilului \nainte
cr`rile preg`titoare (travaux prepara- [i dup` na[tere, a[a cum se afirm` \n
toires) s` se introduc` o afirma]ie \n sen- mod explicit \n Declara]ia Drepturilor
sul c` „prin adoptarea acestui paragraf Copilului [i cum se reafirm` \n cel de al
din preambul, Grupul de lucru nu inten- nou`lea paragraf din preambulul Con-
]ioneaz` s` aduc` prejudicii interpret`rii ven]iei. Sfântul Scaun \[i exprim` \ncre-
articolului 1 sau oric`rei alte prevederi a derea c` paragraful 9 al preambulului va
Conven]iei, de c`tre Statele P`r]i (E/ crea o perspectiv` prin care s` fie inter-
CN.4/1989/48, pp8-15; Detrick, p.110). pretat restul Conven]iei, \n conformitate
Astfel, Conven]ia las` fiec`rui stat posi- cu articolul 31 al Conven]iei de la Viena
privind Dreptul Tratatelor din 23 mai
1 bilitatea de a cânt`ri \ntre drepturile [i
interesele contradictorii implicate de 1969” (CRC/C/2/Rev.8, pagina 4).
problema avortului [i a planific`rii fami- Marea Britanie, dimpotriv`, a declarat c`
liale. Este relevant, totodat`, faptul c`, \n ea „interpreteaz` Conven]ia ca aplicabi-
articolul 41, se subliniaz` c` nici o dispo- l` numai dup` na[terea unui copil viu”
zi]ie din prezenta Conven]ie nu trebuie s` (CRC/C/2/Rev.8, pagina 42).
afecteze o „prevedere mai favorabil` Comitetul pentru Drepturile Copilului a
pentru realizarea drepturilor copilului” sugerat c` rezervele legate de p`strarea
din legisla]ia na]ional` (sau legile inter- legilor referitoare la avort, existente \n
na]ionale \n vigoare). anumite state, nu sunt necesare. Dar Co-
Este clar c` majoritatea articolelor pre- mitetul a comentat \n mod negativ ratele
zentei Conven]ii se pot aplica copilului \nalte ale avorturilor, utilizarea avortului
numai dup` na[tere. Mai multe State ca metod` de planificare familial` [i
P`r]i au considerat necesar s` fac` decla- avorturile „clandestine”, [i a \ncurajat
ra]ii sau s`-[i manifeste anumite rezerve m`surile de reducere a inciden]ei avor-
din perspectiva propriilor legisla]ii sau/[i turilor. Raportul celei de-a IV-a Confe-
a propriilor atitudini fa]` de copilul rin]e Mondiale privind Situa]ia Femeilor
nen`scut \nc`, \n special \n leg`tur` cu \ncurajeaz` guvernele s` „aib` \n vedere
„dreptul inerent al copilului la via]`” [i revizuirea legilor care con]in m`suri pu-
cu obliga]ia statului de „a asigura, supra- nitive \mpotriva femeilor care au f`cut
vie]uirea [i dezvoltarea copilului \n toat` avorturi ilegale” (A/ RES/S-23/3, para-
m`sura posibilului” drepturi prev`zute graful 72(o). Pentru continuarea discu-
\n articolul 6. ]iei vezi articolul 6, pagina 115).
De exemplu, Argentina a afirmat: „\n le- China a formulat urm`toarele rezerve:
g`tur` cu articolul 1 al Conven]iei, Repu- „Republica Popular` Chinez` \[i va \nde-
blica Argentina declar` c` articolul tre- plini obliga]iile prev`zute \n articolul 6 al
buie s` fie interpretat considerindu-se c` Conven]iei, \n m`sura \n care acestea
numim copil orice fiin]` uman` din mo- sunt compatibile cu articolul 25 referitor
mentul concep]iei pân` la vârsta de 18 la planificarea familial` din Constitu]ia
ani” (CRC/C/2/Rev.8, pagina13). Aceast` Republicii Populare Chineze, precum [i
declara]ie \[i are originea \n Codul Civil cu prevederile articolului 2 din Legea
Argentinian care prevede c`: „Existen]a privind Copiii Minori din Republica Po-
uman` \ncepe de la concep]ia \n uter; [i pular` China” (CRC/C/2/Rev.8, pagina16).
o persoan` poate dobândi anumite Comitetul, consecvent practicii sale ge-
drepturi \nainte de na[tere, ca [i când ar nerale de a recomanda tuturor statelor
fi fost deja n`scut`. Aceste drepturi r`- s`-[i retrag` rezervele, a comentat:
mân \n mod irevocabil dobândite dac`
fiin]a conceput` \n uter este n`scut` vie, „|n lumina discu]iilor purtate \n cadrul
chiar dac` ele intr` \n vigoare numai \n Comitetului asupra nevoii continue a
momentul imediat urm`tor separ`rii de Statelor P`r]i de a-[i manifesta rezervele
organismul matern” (Argentina IR, para- fa]` de prevederile articolului 6 al Con-
graful 38). ven]iei, [i dat fiind faptul c` materialele
puse la dispozi]ie de aceste state arat`

4 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


c` pot fi operate unele ajust`ri \n pri- vizuiasc` vârsta majoratului dac` acesta
vin]a rezervelor respective, Comitetul este stabilit sub 18 ani, [i \n special s`
\ncurajeaz` toate Statele P`r]i ale Con- m`reasc` vârsta pân` la care se ofer`
ven]iei \n revizuirea – eventual retra- protec]ie. De exemplu:
gerea – rezervelor comunicate” (China, „Comitetul este preocupat de lipsa de
IRCO, Add. 56, paragraful 24). claritate a statutului copiilor \ntre 16 [i
Statul Luxemburg constat`: „Guvernul 18 ani…”
Luxemburgului declar` c` articolul 6 al „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
Conven]iei nu ridic` nici un obstacol \n m`reasc` vârsta legal` pân` la care o
calea implement`rii prevederilor legisla- persoan` este considerat` copil, care
]iei luxemburgheze privind informarea este fixat` \n prezent la 16 ani. |n aceast`
asupra vie]ii sexuale, prevenirea avortu- privin]`, vârstele minime legale pentru
rilor ilegale (realizate de persoane nes- c`s`torie [i r`spunderea penal` trebuie
pecializate [i \n condi]ii improprii - nota s` fie revizuite” (Insulele Maldive IRCO,
traduc`torului) precum [i reglementarea
\ntreruperilor de sarcin`” (CRC/C/2/ Rev.8,
Add. 91, paragraful 13 [i 33).
„|n timp ce Legea Minorilor stabile[te
1
pagina 28). vârsta majoratului la 18 ani, alte legisla-
Alte state au declarat c` vor interpreta ]ii stabilesc mai multe limite cu privire la
articolul 1 \n conformitate cu propria lor nivele de protec]ie oferite copiilor \n
legisla]ie sau constitu]ie (vezi, de exem- vârst` de peste 16 ani. Legea Protec]iei
plu, CRC/C/2/Rev.8: Botswana, pagina Copilului din 1990 ofer` protec]ie
15; Indonezia, pagina 25). \mpotriva exploat`rii \n pornografie
pentru to]i copiii sub 18 ani, dar Comi-
Sfâr[itul copil`riei tetul este preocupat de Legea Infrac]iu-
nilor Sexuale din 1992, care nu ofer` o
|n sensul Conven]iei cu privire la Dreptu- protec]ie special` copiilor peste 16 ani [i
rile Copilului, copil`ria se \ncheie o dat` ofer` numai o protec]ie limitat` celor
cu majoratul, la \mplinirea vârstei de 18 \ntre 14 [i 16 ani.
ani, „cu excep]ia cazurilor \n care con- Copiii peste16 ani se bucur` de o protec-
form legisla]iei aplicabile copilului, ma- ]ie limitat` \n legisla]ia care reglemen-
joratul este stabilit sub aceast` vârst`.” teaz` prevenirea cruzimii fa]` de copii.
Astfel, \n privin]a definirii unui prag din- Comitetul recomand` ca legisla]ia exis-
colo de care \nceteaz` perioada copil`- tent` s` fie revizuit` pentru a se m`ri ni-
riei, Conven]ia este ceva mai precis`, velul de protec]ie acordat tuturor copii-
dar nu inflexibil`. lor sub vârsta de 18 ani” (Barbados
Comitetul a \ncurajat Statele P`r]i s` re- IRCO, Add. 103, paragraful 14).

Defini]ia copilului - o dilem`


India discut` problema definirii copil`riei \n Raportul s`u Ini]ial din 1997, examinat
de c`tre Comitet \n anul 2000:
„Actele legale invoc` diferen]ele dintre persoane de aceea[i vârst`, creând astfel o
dilem` cu privire la faptul dac` o anume fiin]` uman` este sau nu copil, \n func]ie
de legea care este invocat` \ntr-un anumit caz. Dat fiind faptul c` na[terea unui
copil s`rac este \nregistrat` \n mod inadecvat sau incorect, impactul [i fiabilitatea
legilor nu pot fi reglementate \n \ntregime \n termeni de vârst`… Discrepan]a \ntre
identificarea copilului prin vârst`, legile aplicabile \n termeni de nivele de maturita-
te [i capacitatea copilului de a-[i exprima nevoile, necesit` o gândire congruent`
\n politic`, \n reglement`rile legale [i \n aplicarea lor.
„Acceptarea defini]iei copilului dat` de Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului
va avea probabil implica]ii pentru planificarea programelor [i prevederilor bugeta-
re. Guvernul Indiei revizuie[te din acest motiv legisla]ia [i are \n vedere adoptarea
defini]iei copilului stabilit` \n articolul 1 al Conven]iei, oricând este fezabil` [i apli-
cabil`, astfel \ncât drepturile copiilor s` fie protejate de societate \n toate \mpreju-
r`rile” (India IR, paragrafele 68 [i 69).

DEFINI}IA COPILULUI 5
Manualul de Raportare privind Respec- vârsta la care poate fi tratat ca un adult
tarea Drepturilor Omului, 1997, conside- aflat sub inciden]a codului muncii. Sta-
r` vârsta de 18 ani ca „limit` general` tele P`r]i trebuie s` indice [i vârsta la
superioar`”. care un copil este considerat adult \n
„Aceast` limit` de vârst` trebuie astfel sensul articolului 10, paragrafele 2 [i 3
folosit` de c`tre Statele P`r]i, ca regul` (care prev`d tratamente diferite pentru
[i referin]` pentru stabilirea oric`rei alte delincven]ii juvenili). |n orice caz, Comi-
limite de vârst` pentru orice scop sau tetul subliniaz` faptul c` vârstele mi-
activitate specific`. Aceast` prevedere nime stabilite \n aceste scopuri nu tre-
accentueaz` o dat` \n plus necesitatea, buie s` fie „nejustificat de sc`zute” [i c`
pentru Statele P`r]i, de a asigura o pro- nici un Stat Parte nu va putea fi absolvit
tec]ie deosebit` oric`rui copil aflat sub de obliga]iile fa]` de persoanele sub
aceast` limit` de vârst`. vârsta de 18 ani, prev`zute prin Pact,
chiar dac`, \n baza legisla]iei na]ionale,
„Atunci când stabile[te limita general` acestea au atins deja vârsta majoratului
1 superioar` la 18 ani, articolul 1 admite [i
posibilitatea ca majoratul copilului s` fie
(Comitetul pentru Drepturile Omului,
Comentariul General 17, 1989, HRI/GEN/
atins mai devreme, \n conformitate cu 1/Rev.5 pagina 133).
legisla]ia aplicabil` copilului. O aseme-
nea formulare nu trebuie \n nici un caz |n timpul elabor`rii Conven]iei cu privire
considerat` ca o clauz` general` de elu- la Drepturile Copilului, unii reprezentan]i
dare a legii; ea nu deschide nici o posibi- ai Statelor au pledat, f`r` succes \ns`, \n
litate de stabilire a altor vârste-limit`, favoarea stabilirii unei vârste mai mici
care s` contrazic` principiile [i prevede- de 18 ani. Cu toate acestea, opinia con-
rile Conven]iei…” (Manual, pagina 414). form c`reia trebuie fixat` o vârst` mai
mare pentru a permite o protec]ie mai
|ntr-un Comentariu General relevant cu bun`, a prevalat (vezi E/CN.4/L.1542,
privire la prevederea referitoare la pro- paginile 5-6; Detrick, paginile 115-116).
tec]ia copilului din Pactul Interna]ional Textul permite statelor \n care majoratul
cu privire la Drepturile Civile [i Politice, se atinge \nainte de vârsta de 18 ani s`
Comitetul pentru Drepturile Omului coboare limita de vârst` pentru anumite
subliniaz` c` vârsta pân` la care copilul situa]ii – cu condi]ia men]inerii compa-
beneficiaz` de protec]ie nu trebuie s` fie tibilit`]ii cu textul Conven]iei [i mai ales
„nejustificat de sc`zut`”, [i c`, \n nici un cu principiile sale generale. De aseme-
caz, Statul Parte nu poate s` se absolve, nea, Conven]ia nu impune reducerea
\n virtutea Pactului, de obliga]iile fa]` de vârstei majoratului \n cazul statelor care
copiii sub 18 ani, chiar dac` au atins au stabilit un prag mai ridicat al
vârsta majoratului \n conformitate cu le- acestuia, deoarece, definirea copilului \n
gisla]ia na]ional`. articolul 1 se face „\n sensul prezentei
Articolul 24 al Pactului recunoa[te drep- Conven]ii“. Toate drepturile prev`zute
tul fiec`rui copil, f`r` nici o discriminare, \n Conven]ie trebuie aplicate tuturor
de a primi de la familia sa, de la societa- copiilor sub vârsta de 18 ani, cu excep]ia
te [i de la stat protec]ia impus` de sta- cazurilor \n care majoratul este atins
tutul de „minor”. Pactul nu define[te no- \nainte de aceast` vârst`.
]iunea de „minor” [i nici nu specific` |nc` din timpul discu]iilor din Grupul de
vârsta la care un copil trebuie conside- Lucru care a redactat Conven]ia, era evi-
rat major. Comentariul General din 1989 dent c` nu se va ajunge la un consens \n
al Comitetului pentru Drepturile Omului privin]a unei defini]ii uzuale a majora-
prevede: „Acestea vor fi stabilite de fie- tului [i c`, \n anumite cazuri, acest prag
care Stat Parte, \n func]ie de condi]iile va fi stabilit pe baza altor criterii decât
sociale [i culturale relevante. |n acest cele de vârst` (de exemplu, criteriul
scop, Statele P`r]i vor trebui s` indice \n pentru stabilirea vârstei minime pentru
rapoartele lor vârsta majoratului din c`s`torie, este atingerea unui „nivel su-
punctul de vedere al dreptului civil, pre- ficient de \n]elegere”). S-a f`cut referire
cum [i vârsta la care copiii r`spund pe- la faptul c`, conceptul majoratului
nal. Statele P`r]i trebuie, de asemenea, „variaz` foarte mult de la o ]ar` la alta,
s` indice vârsta la care unui copil i se precum [i \n cadrul legisla]iilor na]iona-
permite \n mod legal s` munceasc` [i le, \n func]ie de aspectele civile, penale,

6 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


politice [i de alt` natur` ale majoratului, minim` legal` definit` de legisla]ia na]i-
aflate \n discu]ie” (E/CN.4/L.1542, pagi- onal`” pentru diverse scopuri. Multe
nile 5-6; Detrick, pagina 116). Aceste di- alte probleme men]ionate se refer` la
feren]e au fost pe deplin ilustrate \n Ra- alte articole din Conven]ie; o interpreta-
poartele Ini]iale ale Statelor P`r]i [i \n re mai larg` [i discu]ii mai ample se vor
discu]iile dintre reprezentan]ii statelor [i g`si \n sec]iunile prezentului Manual
ai Comitetului pentru Drepturile Copilului. care trateaz` articolele respective.

Revizuirea defini]iei „copilului” Solicitarea informa]iilor cu privire la


vârstele minime legale nu \nseamn` c`
|n cele mai multe societ`]i, \nainte de Conven]ia cere s` se stabileasc` o vârst`
ratificarea Conven]iei, nu s-a realizat o specific` pentru fiecare caz \n parte.
analiz` comprehensiv` a diferitelor legi Comitetul dore[te pur [i simplu infor-
care definesc copil`ria. Articolul 1 pro- ma]ii \n leg`tur` cu modul \n care
voac` o astfel de revizuire a \ntregii legisla]ia na]ional` define[te copilul. |n
legisla]ii relevante din fiecare Stat Parte.
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
telor Periodice cer, de asemenea, infor-
general, vârstele minime care ofer` pro-
tec]ie copilului trebuie s` fie cât mai 1
mari cu putin]` (de exemplu, cele care
ma]ii despre „orice fel de diferen]e \ntre se refer` la protejarea copiilor \mpotriva
legisla]ia na]ional` [i Conven]ie cu pri- muncii periculoase, a sentin]elor privati-
vire la defini]ia copilului”. Comitetul \n- ve de libertate sau a implic`rii \n conflic-
curajeaz` statele s` revizuiasc` [i s` ar- te armate). Alte vârste minime sunt
monizeze legisla]ia na]ional` cu defini]ia legate de dobândirea de c`tre copil a
din Conven]ie. De exemplu: autonomiei [i de nevoia ca statul s` res-
„…Comitetul recomand` \n continuare pecte drepturile civile [i capacit`]ile \n
ca vârstele prev`zute \n diversele legi evolu]ie ale copilului, situa]ie \n care
na]ionale s` fie armonizate pentru a se poate s` fie nevoie de un sistem flexibil,
elimina inconsecven]ele, contradic]iile [i sensibil la nevoile fiec`rui copil, \n mod
disparit`]ile de gen [i pentru ca legisla- individual.
]ia na]ional` s` fie adus` \n conformitate Unele dintre vârstele minime pentru
cu Conven]ia…” (Uganda IRCO, Add. 80, care Comitetul solicit` informa]ii se re-
paragraful 26). fer` la dobândirea de c`tre copii a unor
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` drepturi referitoare la autonomie, spre
revizuiasc` [i s` amendeze \n mod co- deosebire de drepturile la protec]ie, cum
respunz`tor legisla]ia actual` pentru a ar fi: drepturile de a \ntreprinde ac]iuni [i
armoniza vârsta majoratului [i defini]ia de a lua decizii \n nume propriu (de
general` a copilului, pentru a introduce exemplu, s` ob]in` consiliere juridic` [i
o vârst` minim` legal` pentru c`s`torie, medical` [i s`-[i dea consim]`mântul
pentru a m`ri vârsta minim` pentru r`s- pentru un tratament medical sau chirur-
punderea penal`, pentru a rezolva preo- gical, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor; s`
cup`rile legate de vârsta minim` pentru creeze asocia]ii sau s` intre \n asocia]ii,
consultarea unui medic f`r` consim]`- s`-[i aleag` o religie, s`-[i dea consim-
mântul p`rin]ilor [i pentru a stabili o sin- ]`mântul pentru adop]ie [i pentru
gur` vârst` minim` pentru consim]`- schimbarea identit`]ii).
mântul sexual” (Lesotho IRCO, Add. Conven]ia nu d` indica]ii cu privire la o
147, paragraful 24). anumit` vârst` sau vârste, la care copiii
ar trebui s` dobândeasc` aceste drep-
turi, dar ofer` un cadru general de prin-
Definirea vârstelor minime \n cipii. |n conformitate cu articolul 12, co-
legisla]ie piii capabili s`-[i formeze propriile opinii
au dreptul s` [i le exprime liber \n toate
Sec]iunea urm`toare discut` pe scurt di- problemele care-i privesc. Opiniilor co-
versele probleme ridicate de Instruc]iu- piilor trebuie s` li se acorde „impor-
nile Comitetului pentru elaborarea tan]a“ adecvat`, \n conformitate cu vârs-
Rapoartelor Ini]iale [i Periodice (vezi ca- ta [i maturitatea copilului”. Conven]ia
seta, pagina 2) \n leg`tur` cu articolul 1 subliniaz` importan]a respect`rii „capa-
[i defini]ia copilului. Ambele Instruc]iuni cit`]ilor \n evolu]ie” ale copilului (artico-
solicit` informa]ii cu privire la „vârsta lul 5, pagina 106; vezi [i articolul 14,

DEFINI}IA COPILULUI 7
pagina 235). |n unele state, pe lâng` sta- pubert`]ii este folosit \n legea penal`, se
bilirea prin legisla]ie a unor anumite solicit` informa]ii despre m`sura \n care
vârste pentru dobândirea unor anumite aceast` prevedere este aplicat` \n mod
drepturi, conceptul flexibil al „capaci- diferit la fete [i la b`ie]i [i dac` prin-
t`]ilor \n evolu]ie“ ale copilului a fost re- cipiile [i prevederile Conven]iei sunt
flectat prin includerea \n lege a unui luate \n considerare” (paragraful 24; vezi
principiu general: copiii dobândesc caseta pagina 3). De exemplu:
dreptul de a lua decizii pentru ei \n[i[i \n „Comitetul recomand` ca Statele P`r]i
anumite probleme dup` ce au dobândit s` revizuiasc` legisla]ia \n a[a fel \ncât
„nivel suficient de \n]elegere“ (vezi defini]ia copilului [i cerin]ele referitoare
caseta, pagina 9). Avantajul unor astfel la vârsta minim` s` fie conforme cu
de formul`ri este c` evit` barierele principiile [i prevederile Conven]iei [i \n
rigide de vârst`; dezavantajul este c` special ca acestea s` fie neutre din
las` \n seama adul]ilor hot`rârea cu punctul de vedere al diferen]elor de gen,
privire la momentul \n care copiii au
1 dobândit un nivel suficient de \n]ele-
gere, iar adul]ii s-ar putea s` nu respecte
[i s` se asigure c` sunt aplicate” (Repu-
blica Islamic` Iran IRCO, Add. 123, pa-
gina 20).
conceptul „capacit`]ilor \n evolu]ie“ ale
copilului. La modul mai general, Comitetul a notat
c` dezvoltarea fizic` – pubertatea – nu
Respectarea principiilor generale ale este un bun punct de reper \n trecerea
Conven]iei de la copil`rie la maturitate.
Comitetul a subliniat \n mod consecvent |n comentariile pentru unele state,
c`, \n stabilirea vârstelor minime, statele Comitetul a recomandat ca anumite
trebuie s` aib` \n vedere \ntreaga Con- vârste minime pân` la care se ofer`
ven]ie [i \n mod deosebit principiile ei protec]ie s` fie ridicate – mai ales \n ceea
generale. Nu trebuie s` existe nici un fel ce prive[te consim]`mântul sexual, ac-
de discriminare, interesul superior al co- cesul la angajarea \n munc` [i r`spun-
pilului trebuie s` fie ra]iunea primordi- derea penal` (pentru comentariile Co-
al`, iar copilului trebuie s` i se asigure la mitetului vezi mai jos, pagina 11 [i 15, [i
cel mai \nalt nivel posibil, supravie]uirea articolul 34 pagina 619; articolul 32
[i dezvoltarea. De exemplu, Comitetul pagina 590; articolul 40 pagina 728).
apreciaz` c`: A[a dup` cum arat` Manualul de Rapor-
„…este nevoie s` se aib` \n vedere \n tare privind Respectarea Drepturilor
mod serios problemele legate de defi- Omului din 1997: „Ar fi nerealist s` se
ni]ia legal` a copilului, \n special vârsta stabileasc` o singur` vârst` pentru toate
minim` pentru c`s`torie, angajarea \n situa]iile posibile care s` se aplice \n toa-
munc`, serviciul militar [i depunerea te ]`rile lumii. Totu[i, \n lumina princi-
m`rturiei \n instan]`. Se pare c` aceste piilor [i prevederilor Conven]iei, astfel
prevederi nu iau \n considerare, \ntr-o de limite nu pot fi stabilite la o vârst`
m`sur` suficient`, principiile interesului „nejustificat de sc`zut`“ sau pe baza
superior al copilului [i al nediscrimi- unor criterii arbitrare. Ele trebuie s` ia \n
n`rii” (El Salvador IRCO, Add.9, paragra- considerare, \n mod deosebit, interesul
ful 10. Vezi [i Sudan IRCO Add. 10, para- superior al copilului ca o importan]`
graful 18). prioritar`, \n conformitate cu articolul 3
Importan]a principiului nediscrimin`rii [i s` nu dea niciodat` na[tere la
(articolul 2) \n leg`tur` cu defini]ia copi- discrimin`ri, a[a cum se stabile[te \n
lului este subliniat` \n Instruc]iunile articolul 2. |n plus, \n lumina articolul 41,
Comitetului pentru elaborarea Rapoarte- trebuie s` prevaleze \ntotdeauna solu]ia
lor Periodice, unde se solicit` informa]ii cea mai favorabil` pentru copil, ceea ce
specifice despre „m`sura \n care s-a va \mpiedica \ntotdeauna sc`derea
avut \n vedere articolul 2 al Conven]iei \n nivelului minim de protec]ie asigurat de
cazurile \n care exist` o diferen]` \n Conven]ie \n ansamblul ei, sau pierde-
prevederile legisla]iei referitoare la fete rea semnifica]iei obliga]iilor stabilite de
[i b`ie]i, inclusiv \n ceea ce prive[te c`- Conven]ie” (Manual, paginile 414-415).
s`toria [i consim]`mântul sexual“. De Anumite probleme legate de „vârsta mi-
asemenea, „\n cazurile \n care criteriul nim`” se refer` atât la o mai mare auto-

8 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


nomie, cât [i la o protec]ie crescut`. De bleme suplimentare legate de vârst`:
exemplu, dreptul copilului de a recurge vârsta de vot [i vârsta minim` pentru a
la consiliere juridic` [i medical`, de a candida \n alegeri; vârsta la care un copil
depune plângeri f`r` consim]`mântul poate dobândi \n mod independent un
p`rin]ilor [i de a depune m`rturie \n in- pa[aport; limitele de vârst` pentru acce-
stan]` poate fi crucial pentru protec]ia sul la anumite mijloace media (filme,
\mpotriva abuzului \n familie. De aceea video etc.); vârsta la care un copil poate
nu este \n interesul copilului s` se de- s` intre \ntr-un ordin religios sau \ntr-o
fineasc` o vârst` minim` pentru astfel comunitate, pentru toat` via]a.
de situa]ii. |n ceea ce prive[te monitorizarea imple-
Lista vârstelor minime legale asupra ment`rii \ntregii Conven]ii, Comitetul a
c`rora Comitetul solicit` informa]ii se sugerat
afl` \n Instruc]iuni, dar ea nu este \n nici „ca strângerea [i analiza datelor statis-
un caz exhaustiv`. |n timpul examin`rii tice pe grupe de vârst` s` se ghideze
Rapoartelor Ini]iale [i Secundare ale Sta-
telor P`r]i s-au ridicat urm`toarele pro-
dup` prevederile articolului 1 al Conven-
]iei…” (Teritoriul dependent al Marii Bri-
1

Consilierea medical` [i consim]`mântul minorilor


Raportul Ini]ial al Fran]ei arat` c` legea francez` permite minorilor de ambele sexe
s` aib` acces la contracep]ie [i s` fie aproviziona]i cu contraceptive \n mod anonim
(\n condi]ii de protejare a propriei identit`]i- nota trad.). O lege recent` prevede
pentru minori ca, la cererea lor, ace[tia s` fie testa]i [i trata]i pentru bolile cu trans-
mitere sexual` \n mod gratuit [i anonim, \n loca]ii autorizate. Legea prevede c`, o
fat` sub vârsta majoratului, trebuie s`-[i exprime consim]`mântul pentru \ntreru-
perea voluntar` a sarcinii [i c` acest consim]`mânt trebuie s` fie dat f`r` ca p`rin]ii
ei s` fie prezen]i (Fran]a IR, paragraful 154-156).
Raportul Ini]ial al Marii Britanii arat` c`, \n conformitate cu Legea Copilului din
1989, un copil poate refuza s` consimt` la o examinare psihiatric` sau medical`
sau orice alt` evaluare \n cadrul procedurilor din sistemul de protec]ie a copilului
dac` se consider` c` are „un nivel suficient de \n]elegere”. Ca urmare a cazului
Gillick din 1985, \n conformitate cu dreptul comun, copiii de orice vârst` au dreptul
s`-[i dea consim]`mântul pentru \ngrijirile [i tratamentul medical, cu condi]ia s`
demonstreze maturitatea de a \n]elege implica]iile \ngrijirilor [i tratamentului pro-
pus. Un caz mai recent sus]ine c` instan]a are jurisdic]ia de a anula refuzul copilu-
lui referitor la tratamentul medical atunci când acest refuz amenin]` via]a copilului
(Marea Britanie IR, paragraful 66).
|n Suedia, „consilierea contraceptiv` este acordat` copiilor [i tinerilor f`r` ca p`-
rin]ii acestora s` fie informa]i, dac` aceasta este dorin]a copilului. Se ia \n consi-
derare totu[i maturitatea copilului. P`rin]ii nu sunt informa]i nici \n cazul avortului
efectuat de o minor`, dac` aceasta are obiec]ii \mpotriva unei astfel de inform`ri
[i se presupune c` ar avea de suferit \n cazul \n care informa]ia ar fi divulgat`
custodelui s`u” (Suedia, 2R, paragraful 212).
Raportul Ini]ial al Norvegiei arat` c` „Doctorii vor furniza pacien]ilor \n vârst` de
peste 12 ani informa]ii cu privire la starea prezent`, boal` [i tratament. Copiii \ntre
12 [i 16 ani pot cere doctorului s` nu dea informa]ii specifice p`rin]ilor lor. O astfel
de cerere va fi \ndeplinit` dac` medicul consider` c` dorin]a copilului trebuie res-
pectat`. Gradul de maturitate al copilului este un factor care trebuie luat \n consi-
derare \n aceast` evaluare” (Norvegia IR, paragraful 73).
Legisla]ia finlandez` prevede ca, copiii cu un nivel suficient de maturitate s` ia
propriile decizii medicale (personalul medical evalueaz` maturitatea copilului \n
situa]ia dat`); dac` un copil \n vârst` de 12 ani sau mai mult, refuz` \ngrijirile psihi-
atrice, orice decizie cu privire la un tratament involuntar trebuie \naintat` Cur]ii
Provinciale, iar copilul are dreptul la apel (Finlanda IR, paragraful 36 [i 37).

DEFINI}IA COPILULUI 9
tanii: Hong Kong, IRCO, Add. 63, para- s` participe la procedurile legate de se-
graful 22). pararea de p`rin]i, \n conformitate cu
Acest comentariu subliniaz` importan]a articolul 9.
colect`rii unor date consistente cu pri- Consilierea medical`. Dreptul copilului
vire la to]i copiii pân` la 18 ani. de a primi consiliere medical` f`r` con-
Sec]iunea urm`toare cuprinde diverse sim]`mântul p`rin]ilor este vital \n cazu-
probleme enumerate \n Instruc]iuni, \n rile \n care opiniile copilului [i/sau
leg`tur` cu care Comitetul solicit` infor- interesele lui sunt distincte de cele ale
ma]ii, \n conformitate cu articolul 1. p`rin]ilor sau pot fi \n conflict cu aces-
tea, de exemplu, \n cazurile de violen]`
Consilierea juridic` sau medical` f`r` [i abuz din partea p`rin]ilor sau a altor
consim]`mântul p`rin]ilor membri ai familiei; \n cazurile care im-
plic` conflicte \ntre copii [i p`rin]i \n pri-
|n timp ce Instruc]iunile solicit` informa-
vin]a accesului la serviciile de s`n`tate
]ii cu privire la orice „vârst` minim` le-
1 gal` definit` de legisla]ia na]ional`”,
Conven]ia nu ofer` nici un suport pentru
[i deciziile de tratament [i accesul copi-
lului adolescent la educa]ie [i servicii \n
domeniul planific`rii familiale. Dreptul
stabilirea unei vârste minime, sub care
copilului la consiliere [i sf`tuire este
copilul nu poate solicita [i primi consi-
distinct de vârsta la care copilul poate
liere juridic` sau medical`, \n mod inde-
consim]i \n mod independent pentru un
pendent. Scopul acestei \ntreb`ri este s`
anumit tratament medical – vezi mai jos.
stabileasc`, care copii, dac` este cazul,
sunt exclu[i de la acest drept. Dreptul de Articolul 24(2)(e) cere statelor s` ia m`-
a solicita consiliere nu implic` \n sine [i surile corespunz`toare pentru a se asi-
dreptul de a lua decizii, ceea ce ar depin- gura c` atât p`rin]ii cât [i copiii „sunt in-
de de nivelul de dezvoltare al copilului. forma]i, au acces la educa]ie [i sunt spri-
jini]i \n utilizarea cuno[tin]elor de baz`
Consilierea juridic`. Dreptul copilului de
referitoare la s`n`tatea [i hrana copilu-
a primi consiliere juridic` f`r` consim]`-
lui, avantajele al`pt`rii, igiena [i salubri-
mântul p`rin]ilor este, \n mod clar, vital
tatea mediului [i prevenirea acciden-
pentru aplicarea multor drepturi garan-
telor”.
tate de Conven]ie, inclusiv a celor \n
care interesele copilului sunt diferite sau |n recomand`rile cu privire la nevoile de
\n conflict cu cele ale p`rin]ilor: de s`n`tate ale adolescen]ilor, Comitetul a
exemplu, \n cazurile de violen]` subliniat c` ace[tia trebuie s` aib` acces
\mpotriva copiilor, inclusiv abuzul la consiliere [i sf`tuire, \n mod confiden-
sexual din cadrul familiilor [i al ]ial. De exemplu:
institu]iilor; \n cazurile de disput` asupra „|n plus, se recomand` ca Statele P`r]i s`
drepturilor copiilor la un nume sau o \ntreprind` [i alte m`suri, inclusiv aloca-
cet`]enie; \n cazurile care implic` rea de resurse umane [i financiare adec-
separarea de p`rin]i, re\ntregirea vate, pentru dezvoltarea unor servicii pri-
familiei, transferul ilicit [i r`pirea, adop- mitoare pentru tineri [i adolescen]i
]ia, exploatarea prin angajare \n munc` („youth friendly“) care s` ofere consili-
[i alte forme de exploatare. ere, unit`]i de \ngrijire [i reabilitare [i s`
Dreptul propriu al copilului la asisten]` fie accesibile, f`r` consim]`mântul p`rin-
juridic`, când este suspectat sau acuzat ]ilor, atunci când aceasta este \n interesul
c` a \nc`lcat legea penal` este men]io- superior al copilului…” (Benin IRCO,
nat \n articolul 40(2)(b)(ii). |n mod ase- Add. 106, paragraful 25).
m`n`tor, copilul a c`rui libertate este li- „Comitetul recomand` insistent Statelor
mitat` are dreptul la „acces prompt la P`r]i s` r`spund` nevoilor legate de dez-
asisten]` juridic` [i alte tipuri de asis- voltarea sexual` [i de s`n`tatea repro-
ten]` corespunz`toare…” \n conformi- ducerii copiilor cu vârste mai ridicate,
tate cu articolul 37(d). De asemenea, inclusiv a celor c`s`tori]i la o vârst` fra-
este necesar pentru copii s` poat` primi ged` [i a celor afla]i \n situa]ii de vulne-
consiliere juridic` atunci când \[i exer- rabilitate. Se recomand` ca Statele P`r]i
cit` dreptul de a-[i face auzit` opinia, \n s` asigure acces la informa]ii cu privire
„orice proceduri judiciare [i administra- la s`n`tatea sexual` [i a reproducerii [i
tive care-i afecteaz`” (articolul 12(2)) [i ca serviciile din acest domeniu s` fie pri-

10 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


mitoare pentru utilizator [i s` se preo- [i articolul 32, pagina 590). |n mai multe
cupe de nevoia de confiden]ialitate a cazuri, Comitetul [i-a exprimat preocu-
adolescen]ilor…” (Djibouti IRCO, Add, parea cu privire la „discrepan]ele” dintre
131, paragraful 46). aceste vârste [i a propus „o vârst` ega-
l`” (vezi pagina 591).
Tratamentul medical sau opera]ia chi-
rurgical` f`r` consim]`mântul p`rin]ilor Angajarea \n munc`, inclusiv \n munca
Unele ]`ri au stabilit o vârst` la care co- periculoas`, cu norm` par]ial` [i \ntreag`
pilul poate s`-[i dea consim]`mântul [i Articolul 32 cere statelor s` protejeze co-
acesta s` fie considerat valid sau poate piii de „orice fel de munc`, care poate fi
s` refuze s`-[i dea consim]`mântul periculoas` sau care poate afecta edu-
pentru un tratament medical. Legisla]ia ca]ia copilului”, „s` asigure o vârst` mi-
din alte ]`ri prevede c`, copiii dobân- nim` sau vârste minime pentru anga-
desc dreptul de a consim]i \n mod inde- jarea \n munc`” [i „s` asigure reglemen-
pendent sau de a nu consim]i, din mo- tarea corespunz`toare a orelor de lucru
mentul \n care se consider` c` au „un
nivel suficient de \n]elegere” (vezi ca-
[i a condi]iilor de angajare”. Comitetul
pentru Drepturile Copilului a recomandat
1
seta de la pagina 9); \n unele cazuri le- \n mai multe cazuri ca vârsta minim` s`
gisla]ia define[te [i vârsta minim` la fie m`rit` [i, \n continuare, a recomandat
care se presupune c` aceast` maturitate frecvent ca statele s` ratifice Conven]iile
este atins`. relevante ale Organiza]iei Interna]ionale
|n unele ]`ri, legisla]ia d` Instan]ei Jude- a Muncii cu privire la vârstele minime
c`tore[ti posibilitatea s` intervin` [i s` pentru angajare \n munc` (v. articolul 32,
impun` tratamentul medical al unui co- pagina 590).
pil, \n cazurile \n care un p`rinte a re- Consim]`mântul sexual
fuzat s`-[i dea consim]`mântul, even-
tual din motive culturale sau religioase. |n cele mai multe ]`ri, este stabilit` o
Aceast` interven]ie se justific` \n confor- vârst` minim`, sub care copiii sunt con-
mitate cu Conven]ia, articolul 3(1) [i (2). sidera]i incapabili de a consim]i la orice
form` de activitate sexual` cu alte
Când se \ncheie \nv`]`mântul obligatoriu persoane. Defini]ia abuzului [i a exploa-
Articolul 28(1) (a) [i (b) cere statelor s` t`rii sexuale include nu numai un com-
asigure dreptul copilului la educa]ie „\n portament care implic` violen]` sau alte
mod progresiv [i pe baza egalit`]ii de forme de constrângere, ci [i orice alte
[anse”; \nv`]`mântul primar trebuie s` comportamente sexuale \mpreun` cu un
fie obligatoriu, iar dezvoltarea diferitelor copil sub o anumit` vârst`, chiar dac`
forme de \nv`]`mânt secundar trebuie acest comportament a fost sau a p`rut a
s` fie \ncurajat`, acestea, trebuie „s` fie fi consensual (vezi [i articolul 19 pagina
disponibile [i accesibile pentru fiecare 316 [i articolul 34 pagina 619). |n con-
copil”. Vârstele pentru \nv`]`mântul pri- secin]`, rela]ia sexual` cu un copil sub
mar [i secundar nu sunt definite de vârsta la care \[i poate da consim]`-
Conven]ie (vezi articolul 28, pagina 487). mântul \l face automat pe f`pta[ pasibil
Articolul 32 cere statelor s` protejeze co- de acuza]ia de viol.
piii de orice munc`, care le poate afecta Comitetul pentru Drepturile Copilului a
educa]ia. Comitetul pentru Drepturile subliniat importan]a stabilirii unei vârste
Copilului a indicat necesitatea de a se minime sub care consim]`mântul unui
corela vârsta la care se \ncheie \nv`]`- copil nu poate fi considerat valabil.
mântul obligatoriu cu vârsta accesului la Comitetul a propus mai multor ]`ri cre[-
munca cu norm` \ntreag`; iar Instruc]i- terea vârstei pentru consim]`mântul se-
unile pentru elaborarea Rapoartelor Pe- xual.
riodice \nt`resc acest lucru, punând \n-
trebarea „Cum este corelat` vârsta mini- Se presupune c` statutul c`s`toriei
m` pentru angajare cu vârsta \ncheierii implic` capacitatea de a consim]i la re-
\nv`]`mântului obligatoriu, cum afectea- la]ia sexual` cu propriul partener. In-
z` aceasta dreptul copilului la educa]ie [i struc]iunile pentru elaborarea Rapoarte-
cum sunt luate \n considerare instru- lor Periodice formuleaz` \ntrebarea dac`
mentele interna]ionale relevante” (vezi s-a acordat suficient` considera]ie reco-
mand`rilor privind nediscriminarea,

DEFINI}IA COPILULUI 11
prev`zute \n articolul 2 al Conven]iei „\n sau are un copil. Vârsta c`s`toriei are o
cazurile \n care exist` o diferen]` \n importan]` deosebit` pentru c`, \n mul-
legisla]ie \ntre fete [i b`ie]i, inclusiv \n te ]`ri, se consider` c`, prin c`s`torie,
ce prive[te c`s`toria [i consim]`mântul copiii dobândesc majoratul [i astfel \[i
sexual…” (paragraful 24). pierd drepturile la protec]ie, conform
|n timpul discut`rii Raportului Ini]ial din Conven]iei. |n timpul discut`rii Rapor-
Uruguay, un membru al Comitetului a tului Ini]ial al Senegalului, un membru al
atras aten]ia c` vârsta pentru consim- Comitetului a comentat aceast` form`
]`mântul sexual a fost fixat` la 14 ani de discriminare \mpotriva fetelor: „Une-
pentru b`ie]i [i 12 ani pentru fete; Con- le state au argumentat c` vârsta mai
ven]ia nu \ncurajeaz` o distinc]ie de sc`zut` pentru c`s`toria fetelor este un
aceast` natur` (Uruguay SR.326, para- avantaj pentru c` legitimeaz` o rela]ie \n
graful 18). |n unele cazuri Comitetul a cazul apari]iei unei sarcini, dar, dup`
notat c` nu exist` o limit` de vârst` pen- p`rerea Comitetului, nu este un argu-
ment foarte puternic atunci când este
1 tru consim]`mântul b`ie]ilor (vezi, de
ex., India IRCO, Add. 115, paragraful 26; comparat cu consecin]ele negative de
mai târziu” (Senegal SR.248, paragraful 11).
Lesotho IRCO, Add. 147, paragraful 23).
Comitetul [i-a exprimat preocuparea cu Comitetul pentru Eliminarea Discrimi-
privire la discrepan]ele dintre vârstele n`rii |mpotriva Femeilor a propus \ntr-o
de consim]`mânt pentru rela]iile de tip Recomandare General` ca vârsta mini-
heterosexual [i homosexual, situa]ie m` pentru c`s`torie s` fie de 18 ani (vezi
care reprezint` o discriminare pe baza pagina 13).
orient`rii sexuale: Comitetul pentru Drepturile Copilului a
„…s-a exprimat preocuparea fa]` de subliniat, pentru multe State P`r]i, c`
eforturile insuficiente f`cute \mpotriva vârsta pentru c`s`torie trebuie s` fie
discrimin`rii bazate pe orientarea sexu- aceea[i [i pentru fete [i pentru b`ie]i \n
al`. De[i Comitetul ia not` de inten]ia conformitate cu articolul 2 al Conven]iei
Insulei Man de a reduce vârsta legal` [i c` aceast` vârst` nu trebuie s` fie ne-
pentru consim]`mântul la rela]iile ho- justificat de sc`zut` (sugerând prin co-
mosexuale de la 21 la 18 ani, Comitetul mentariul s`u c` vârsta de 14 ani este
este \n continuare preocupat de discre- nejustificat de sc`zut`), pentru a res-
pan]a care continu` s` existe \ntre vârs- pecta celelalte principii generale, cum ar
tele pentru consim]`mântul la rela]iile fi acela al interesului superior al copilu-
heterosexuale (16 ani) [i respectiv ho- lui [i dreptul la supravie]uire [i dezvol-
mosexuale. tare maxim`.
„Se recomand` ca Insula Man s` ia toate „Comitetul este preocupat de faptul c`
m`surile corespunz`toare, inclusiv de legisla]ia na]ional` stabile[te vârste mi-
natur` legislativ`, pentru a preveni dis- nime pentru c`s`torie diferite pentru b`-
criminarea pe baza orient`rii sexuale [i ie]i [i fete [i c` autorizeaz` c`s`toria fe-
pentru a respecta \ntru totul articolul 2 al telor \n vârst` de numai 14 ani, care au
Conven]iei” (Marea Britanie – Insula Man ob]inut consim]`mântul parental de la
IRCO, Add. 134, paragraful 22 [i 23. Vezi tat` sau de la mam`. Astfel de situa]ii
[i Marea Britanie - teritoriile de peste pot ridica problema compatibilit`]ii cu
m`ri, IRCO, Add. 135, paragrafele 25 [i 26). principiile nediscrimin`rii [i al interesu-
lui superior al copilului, \n special dac`
C`s`toria ace[ti copii vor fi considera]i adul]i dup`
|n multe societ`]i se stabile[te o vârst` c`s`torie [i, prin urmare, nu vor mai fi
la care copiii pot s` se c`s`toreasc` f`r` eligibili pentru protec]ie, \n conformitate
consim]`mântul p`rin]ilor, (de regul` cu Conven]ia” (Madagascar IRCO, Add.
vârsta majoratului) dar se stabile[te [i o 26 paragraful 9).
vârst` mai sc`zut` la care copiii se pot Recomandând egalizarea vârstei mini-
c`s`tori cu consim]`mântul p`rin]ilor. |n me legale pentru c`s`torie, Comitetul a
unele societ`]i, c`s`toria este admis` \n subliniat c` aceasta trebuie s` se fac`
cazuri excep]ionale la o vârst` mai tim- prin ridicarea vârstei \n cazul fetelor [i
purie, cu permisiunea Instan]ei Jude- nu prin sc`derea ei \n cazul b`ie]ilor.
c`tore[ti sau a altei autorit`]i, de exem- Astfel, \n timpul examin`rii celui de-al
plu atunci când o fat` este \ns`rcinat`

12 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


doilea Raport din Yemen, s-a comentat: tul Parte s` aib` \n vedere schimbarea
„Comitetul r`mâne preocupat de faptul legisla]iei, pentru cre[terea protec]iei
c` ‘vârstele legale de atingere a maturi- \mpotriva efectelor d`un`toare ale unei
t`]ii’, care se refer` la criteriul pubert`]ii, c`s`torii timpurii [i pentru eliminarea
stabilite la 10 ani pentru b`ie]i [i 9 ani discrimin`rii \ntre copiii afla]i sub
pentru fete sunt prea sc`zute… |n plus, jurisdic]ia sa” (Suedia 2RCO, Add. 101,
Comitetul reitereaz` profunda sa preo- paragraful 10).
cupare (vezi Yemen IRCO, Add. 47, para- Declara]ia Universal` a Drepturilor
graful 7), cu privire la faptul c` Statul Omului, \n articolul 16, spune c` b`rba]ii
Parte a sc`zut vârsta minim` legal` [i femeile „majori“ au dreptul s` se c`-
pentru c`s`toria b`ie]ilor de la 18 la 15 s`toreasc` [i s` \ntemeieze o familie.
ani, \n loc s-o m`reasc` pe cea a fetelor. Conven]ia cu privire la Consim]`mântul
Comitetul recomand` ca Statul Parte s` pentru C`s`torie, Vârsta Minim` pentru
introduc` reforme adecvate \n legisla]ie C`s`torie [i |nregistrarea C`s`toriilor
pentru a ridica vârstele de atingere a
maturit`]ii [i de r`spundere penal` [i
(1962) noteaz` aceasta \n Preambul [i
continu` apoi, reafirmând c` toate state- 1
vârsta minim` pentru c`s`torie, \n ve- le trebuie s` ia toate m`surile corespun-
derea conform`rii depline cu principiile z`toare pentru a elimina complet c`s`-
[i prevederile Conven]iei. |n aceast` pri- toria copiilor [i logodna tinerelor fete,
vin]`, Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte \nainte de vârsta pubert`]ii. |n articolul 2
s` \ntreprind` campanii de con[tienti- se cere Statelor P`r]i s` „\ntreprind`
zare referitoare la efectele d`un`toare m`suri legislative pentru a specifica o
ale c`s`toriilor timpurii” (Yemen 2RCO, vârst` minim` pentru c`s`torie. Nici o
Add. 102, paragraful 16). c`s`torie nu va fi considerat` legal vala-
Comitetul [i-a exprimat, de asemenea, bil` \ntre persoane sub aceast` vârst`,
preocuparea \n leg`tur` cu modul discri- cu excep]ia cazurilor \n care o autoritate
minatoriu \n care diferitele legi stabilesc competent` a acordat o dispens` de
vârste diferite de c`s`torie \n cadrul unui vârst` din motive serioase, \n interesul
stat – afirmându-[i astfel opinia c` prin- viitorilor so]i”.
cipiile generale ale Conven]iei trebuie s` Astfel, Conven]ia nu stabile[te o vârst`
primeze fa]` de considerentele culturale minim` pentru c`s`torie. Dar, o Reco-
[i religioase \n cazul unei astfel de discri- mandare a Adun`rii Generale cu privire
min`ri: la Consim]`mântul pentru C`s`torie,
„Comitetul este preocupat de existen]a Vârsta Minim` pentru C`s`torie [i |nre-
unor discrepan]e identificate \n trei legi gistrarea C`s`toriilor, din 1965, pro-
diferite (srilankez`, kandian` [i musul- pune, \n Principiul II, ca vârsta minim`
man`), care reglementeaz` vârsta mini- prev`zut` de lege „s` nu fie \n nici un
m` pentru c`s`torie. Aceste legisla]ii caz mai mic` de cincisprezece ani”.
stabilesc vârste minime diferite pentru |n 1994, Comitetul pentru Eliminarea
c`s`torie pentru b`ie]i [i fete [i autori- Discrimin`rii |mpotriva Femeilor (CEDAW)
zeaz` c`s`toria fetelor care au ob]inut a f`cut o Recomandare General` cu pri-
consim]`mântul p`rin]ilor chiar de la vire la egalitatea \n c`s`torie [i \n rela-
vârsta de 12 ani. O astfel de situa]ie poa- ]iile de familie, care propune ca vârsta
te ridica problema compatibilit`]ii cu minim` pentru c`s`torie s` fie 18 ani
principiul nediscrimin`rii [i al interesu- atât pentru femei, cât [i pentru b`rba]i.
lui superior al copilului“. |n cadrul Recomand`rii, ca o contribu]ie
„Comitetul recomand` ferm s` se aib` la Anul Interna]ional al Familiei (1994)
\n vedere ridicarea [i standardizarea CEDAW analizeaz` trei articole ale Con-
vârstelor pentru contractarea c`s`toriei, ven]iei pentru Eliminarea Tuturor For-
\n toate comunit`]ile…” (Sri Lanka IRCO, melor de Discriminare |mpotriva Feme-
Add. 40, paragrafele 11 [i 28). ilor, care au o semnifica]ie special` pen-
„Comitetul apreciaz` decizia Statului tru statutul femeilor \n familie. Articolul
Parte de a revizui legisla]ia care stabile[- 16 al Conven]iei cere statelor s` ia toate
te o vârst` mai sc`zut` pentru c`s`toria m`surile corespunz`toare, pentru a eli-
copiilor care sunt reziden]i sau cet`]eni mina discriminarea \mpotriva femeilor
ai altor state. Comitetul \ncurajeaz` Sta- \n toate problemele legate de c`s`torie
[i de rela]iile de familie. Paragraful 2

DEFINI}IA COPILULUI 13
cere ca „logodna [i c`s`toria unui copil meii de a-[i alege \n mod liber partenerul.
s` nu aib` efecte legale, s` se ia toate „Statele P`r]i trebuie s` cear` \nregis-
m`surile necesare, inclusiv legislative, trarea tuturor c`s`toriilor indiferent dac`
pentru a se specifica vârsta minim` pen- au fost contractate pe cale civil` sau \n
tru c`s`torie [i s` se introduc` \nregis- conformitate cu legea cutumiar` sau reli-
trarea obligatorie a c`s`toriilor \ntr-un gioas`. Statul trebuie s` asigure, \n felul
registru oficial”. acesta, respectarea Conven]iei [i s` stabi-
Comitetul pentru Eliminarea Discrimi- leasc` egalitatea \ntre parteneri, o vârst`
n`rii |mpotriva Femeilor comenteaz`: minim` pentru c`s`torie, interzicerea bi-
„|n Declara]ia de la Viena [i \n Progra- gamiei [i a poligamiei [i protejarea drep-
mul de Ac]iune adoptat de Conferin]a turilor copiilor” (Comitetul pentru Elimi-
Mondial` cu privire la Drepturile Omu- narea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor,
lui, ]inut` la Viena \ntre 14 – 25 iunie Recomandarea General` 21, 1994, HRI/
1993, statelor li s-a recomandat insistent GEN/I/Rev. 5, pagina 229 [i 230).

1 s` revizuiasc` legile [i reglement`rile


existente [i s` \ndep`rteze obiceiurile [i |nrolarea voluntar` [i recrutarea \n for-
]ele armate; participarea la ostilit`]i
practicile care discrimineaz` [i aduc
prejudicii fetelor. Articolul 16(2) [i pre- Articolul 38 al Conven]iei cu privire la
vederile Conven]iei cu privire la Dreptu- Drepturile Copilului cere statelor s` se
rile Copilului \mpiedic` Statele P`r]i s` ab]in` de la a recruta \n for]ele lor armate
permit` sau s` valideze o c`s`torie \ntre orice persoan` care nu a atins vârsta de
persoane care nu au atins majoratul. |n 15 ani [i, atunci când recruteaz` copii
contextul Conven]iei cu privire la Drep- \ntre 15 [i 18 ani, „s` acorde prioritate ce-
turile Copilului, „un copil \nseamn` lor care sunt mai \n vârst`”. |n plus, Sta-
orice fiin]` uman` sub vârsta de 18 ani tele P`r]i „trebuie s` ia toate m`surile
cu excep]ia situa]iei \n care, \n conformi- fezabile, pentru a se asigura c` persoa-
tate cu legea aplicabil` copilului, ma- nele care nu au atins vârsta de 15 ani nu
joratul este atins mai devreme”. iau parte direct la ostilit`]i”.
„Indiferent de aceast` defini]ie [i având |n mai 2000, Adunarea General` a Na]iu-
\n vedere prevederile Declara]iei de la nilor Unite - pentru a \mbun`t`]i protec-
Viena, Comitetul consider` c` vârsta ]ia acordat` copiilor - a adoptat Proto-
minim` pentru c`s`torie trebuie s` fie colul Facultativ la Conven]ie cu privire la
de 18 ani atât pentru b`rbat, cât [i pen- implicarea copiilor \n conflicte armate,
tru femeie. Când b`rbatul [i femeia se iar Comitetul \ncurajeaz` toate Statele
c`s`toresc, ei \[i asum` responsabilit`]i P`r]i s` semneze [i s` ratifice Protocolul,
importante. |n consecin]`, c`s`toria nu f`r` \ntârziere (pentru discu]ia integral`
trebuie s` fie permis` \nainte ca ei s` fi vezi pagina 804).
ajuns la deplina maturitate [i capacitate Comitetul pentru Drepturile Copilului a
de exerci]iu. Conform Organiza]iei Mon- apreciat statele care au fixat o vârst`
diale a S`n`t`]ii, atunci când minorii, \n limit` de recrutare mai mare de 15 ani [i
special fetele, se c`s`toresc [i au copii, care au ratificat Protocoalele Adi]ionale
s`n`tatea lor poate fi grav afectat`, iar ale Conven]iilor de la Geneva. Comitetul
educa]ia lor este frânat`. Drept urmare, [i-a exprimat \n mod clar opinia c` nu
autonomia lor economic` este limitat`. trebuie s` existe nici o implicare \n osti-
„Unele state prev`d vârste diferite de lit`]i [i nici o recrutare \n for]ele armate
c`s`torie pentru b`rba]i [i femei. |ntru- a nici unei persoane sub 18 ani.
cât astfel de prevederi pornesc de la
R`spunderea penal`
presupunerea incorect` c` femeile au o
rat` de dezvoltare intelectual` diferit` de Articolul 40(3)(a) al Conven]iei cu privire
cea a b`rba]ilor sau c` nivelul lor de dez- la Drepturile Copilului cere „stabilirea
voltare fizic` [i intelectual` \n momentul unei vârste minime sub care se va pre-
c`s`toriei este neimportant, aceste pre- supune c`, copiii nu au capacitatea de a
vederi trebuie abolite. |n alte state, este \nc`lca legea penal`”.
permis` logodna fetelor sau promiterea Raportul Dezbaterii Generale a Comite-
lor de c`tre membrii familiei, \n numele tului cu privire la „Administrarea justi]iei
fetelor. Astfel de m`suri contravin nu juvenile” arat` c`:
numai cu Conven]ia, ci [i cu dreptul fe-

14 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


„A existat \n mod special impresia c` ca: „\n acele sisteme legale care recu-
principiile generale ale Conven]iei nu au nosc conceptul de vârst` a r`spunderii
fost reflectate \n mod corespunz`tor \n penale pentru copii, \nceputul acestei
legisla]ia na]ional` sau \n practic`. |n le- vârste nu trebuie s` fie fixat la un nivel
g`tur` cu principiul nediscrimin`rii, s-a de vârst` prea sc`zut, ]inând seama de
exprimat preocuparea deosebit` cu pri- specificul maturit`]ii emo]ionale, men-
vire la cazurile \n care mai prevaleaz` tale [i intelectuale” (pentru continuarea
\nc` criterii de natur` subiectiv` [i arbi- discu]iei [i textul comentariilor Comite-
trar` (cum ar fi vârsta atingerii puber- tului, vezi articolul 40, pagina 703).
t`]ii, vârsta discern`mântului sau perso-
nalitatea copilului) \n evaluarea r`spun- Privarea de libertate; deten]ia
derii penale a copiilor [i \n luarea deci- Articolul 37(b) cere ca „nici un copil s`
ziilor cu privire la m`surile aplicabile nu fie privat de libertate \n mod ilegal
acestora” (Raportul celei de-a X-a sesi- sau arbitrar. Arestarea, deten]ia sau
uni, octombrie/noiembrie 1995, CRC/C/ \ncarcerarea unui copil trebuie s` fie \n
46, paragraful 218). conformitate cu legea [i va fi utilizat`
numai ca m`sur` de ultim` instan]` [i
1
Este clar, din Rapoartele Ini]iale [i Se-
cundare ale Statelor P`r]i [i din rapoar- pentru cea mai scurt` perioad` de timp
tele discu]iilor cu Comitetul, c` defini]ia posibil`.” De[i Conven]ia cu privire la
vârstei r`spunderii penale este adesea Drepturile Copilului nu stabile[te o li-
neclar`. |n unele state, se constat` \n mit` mai sc`zut` pentru restric]ionarea
mod paradoxal c` copiii sunt r`spunz`- libert`]ii reiese clar, din comentariile Co-
tori \n cadrul legii penale pentru infrac]i- mitetului, c` acesta consider` c` trebuie
uni majore la o vârst` mai sc`zut` decât stabilit` o vârst` minim`, \n leg`tur` cu
pentru infrac]iunile minore. alte principii de baz` ale Conven]iei [i \n
special cu articolele 2, 3 [i 6; Comitetul
Comitetul a subliniat \n mai multe cazuri [i-a exprimat preocuparea cu privire la
c` trebuie s` se defineasc` o vârst` mi- restric]ionarea libert`]ii copiilor mai mici
nim` \n legisla]ie. Pentru multe state, („young children“ - orig.). |n articolul 9,
Comitetul a recomndat insistent ca principiul conform c`ruia un copil va fi
vârsta s` fie ridicat`, [i de asemenea a separat de p`rin]ii s`i numai atunci când
apreciat propunerile de a fixa limita de „aceast` separare este \n interesul supe-
vârst` la 18 ani. De exemplu: rior al copilului”, stabile[te [i alte limite
„Comitetul \[i exprim` preocuparea cu pentru restric]ionarea libert`]ii \n afara
privire la vârsta legal` sc`zut` pentru familiei.
r`spunderea penal` (10 ani). Comitetul Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
recomand` ca Statul Parte s` ridice vârs- telor Periodice extind aria informa]iilor
ta legal` pentru r`spunderea penal` solicitate: acestea trebuie s` acopere
pân` la o vârst` mai acceptabil` pe plan vârsta minim` definit` \n legisla]ia na-
interna]ional prin amendarea legisla]iei ]ional` pentru „Privarea de libertate, in-
\n aceast` privin]`” (Surinam IRCO, clusiv prin arest, deten]ie sau \ncarce-
Add. 130, paragrafele 19 [i 20). rare, inter alia \n domeniul administr`rii
„Comitetul recomand` insistent ca Sta- justi]iei, a solicit`rii de azil [i a plasa-
tul Parte s` ridice vârsta minim` a r`s- mentului copiilor \n institu]ii de protec]ie
punderii penale [i s` se asigure c`, [i medicale” (paragraful 24; vezi [i arti-
copiii \ntre 15 [i 18 ani, sunt proteja]i de colul 37, paginile 661-662), subliniind c`
prevederile justi]iei juvenile [i nu sunt articolul 37 se aplic` oric`ror restrângeri
trata]i ca adul]i…” (Etiopia 2RCO, Add. ale libert`]ii copilului, nu numai celor
144, paragraful 29). care apar \n cadrul sistemului penal.
Comitetul a indicat, de asemenea, c` Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe
prevederile cu privire la vârsta r`spun- via]`
derii penale trebuie s` fie consecvente \n
\ntreaga jurisdic]ie a statului respectiv. Articolul 37(a) al Conven]iei cu privire la
Regulile Standard Minime ale Na]iunilor Drepturile Copilului interzice pronun]a-
Unite pentru Administrarea Justi]iei rea pedepsei capitale [i a \nchisorii pe
Juvenile, cunoscute sub numele de „Re- via]` f`r` posibilitatea de eliberare pen-
gulile de la Beijing”, propun \n regula 4 tru infrac]iunile comise \naintea vârstei

DEFINI}IA COPILULUI 15
de 18 ani. |n mai multe cazuri, Comitetul colului 12 cere ca orice copil s` aib` ac-
a exprimat preocuparea pentru \nc`lc`- ces la procedura de depunere a plân-
rile acestei interdic]ii clare. |n plus, Co- gerilor (vezi pagina 204). Capacitatea co-
mitetul [i-a exprimat preocuparea pen- pilului de a depune plângeri [i de a so-
tru situa]iile \n care legea permite \nc`, licita desp`gubiri, f`r` consim]`mânt
din punct de vedere tehnic, aplicarea parental, \n fa]a unei instan]e, este deo-
pedepsei capitale pentru cei sub 18 ani, sebit de important` \n cazul plângerilor
de[i sentin]a nu este aplicat` \n practic` referitoare la violen]` sau exploatare,
[i pentru situa]iile \n care este permis` inclusiv exploatare sexual` \n cadrul fa-
condamnarea la moarte cu suspendare miliei. Nu exist` nici o propunere \n
pentru cei sub 18 ani (vezi articolul 37 Conven]ie conform c`reia copiii sub o
paginile 661-662). anumit` vârst` nu sunt capabili s` depu-
n` plângeri sau s` se adreseze instan]ei
Depunerea m`rturiei \n instan]`, \n sau altor organisme pentru desp`gubiri,
cazurile civile [i penale cu sau f`r` consim]`mântul p`rin]ilor;
1 Articolul 12(2) cere ca, copilul s` aib`
[ansa de a fi ascultat \n orice procedur`
orice decizie de a exclude un copil de la
astfel de drepturi, va trebui luat` \n con-
judiciar` [i administrativ` care \l afec- textul principiilor generale, care includ
teaz`. Nici \n acest caz, Conven]ia nu nediscriminarea [i interesul superior.
propune stabilirea unei vârste minime;
Comitetul solicit` informa]ii prin Instruc- Participarea la procedurile administra-
]iunile de elaborare a Rapoartelor, des- tive [i judiciare care afecteaz` copilul
pre situa]iile \n care copiilor sub o anu- A[a cum s-a ar`tat mai sus, articolul
mit` vârst` li se interzice s` fie audia]i \n 12(2) al Conven]iei cu privire la Dreptu-
cazurile civile sau penale. rile Copilului cere s` se asigure copilului
Cazurile civile care implic` copii le in- posibilitatea de a fi ascultat \n orice pro-
clud pe cele referitoare la custodie [i ceduri judiciare [i administrative care \l
cre[terea copiilor, inclusiv separarea de afecteaz`. Conven]ia nu stabile[te nici o
p`rin]i, adop]ia etc. limit` de vârst` pentru acest drept (vezi
articolul 12 pagina 195).
Cazurile penale care implic` copii includ
cazurile \n care copilul depune m`rturie, Acordarea consim]`mântului pentru
inclusiv cele \n care copilul este judecat schimbarea identit`]ii, inclusiv schim-
pentru o infrac]iune penal`; cazurile \n barea numelui, modificarea rela]iilor de
care alte persoane sunt judecate pentru familie, adop]ia, tutela
infrac]iuni \mpotriva copilului; [i cazurile Articolul 8 al Conven]iei cere respecta-
care implic` alte p`r]i, când copilul este rea drepturilor copilului de a-[i p`stra
martor. |n leg`tur` cu situa]ia \n care identitatea, inclusiv cet`]enia, numele [i
copilul este suspectat sau acuzat de a fi rela]iile de familie. Conven]ia nu suge-
\nc`lcat legea penal`, \n conformitate cu reaz` c` ar trebui s` existe o vârst` mini-
articolul 40(2) (b)(iv), el nu trebuie s` fie m` pentru recunoa[terea acestui drept.
obligat s` depun` m`rturie. Se constat` c`, foarte pu]ine state au
Comitetul a subliniat importan]a faptului definit \n legisla]ia lor prevederi pentru
de a oferi copiilor posibilitatea s` de- exprimarea consim]`mântului copilului,
pun` m`rturie \n cazurile care implic` \n leg`tur` cu toate aspectele schimb`rii
prevenirea violen]ei [i a exploat`rii, in- de identitate.
clusiv exploatarea sexual` a copiilor. Solicitarea de informa]ii cu privire la
Comitetul a apreciat statele care au sta- aceste aspecte particulare ale schimb`rii
bilit m`suri speciale pentru audierea co- de identitate este inclus` \n Instruc]iuni-
piilor \n astfel de cazuri (vezi articolul 19 le pentru elaborarea Rapoartelor Perio-
pagina 328). dice, dar nu a existat \n Instruc]iunile
Depunerea de plângeri [i solicitarea pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale,
desp`gubirilor f`r` consim]`mântul astfel \ncât foarte pu]ine Rapoarte Ini-
parental, \n fa]a unei instan]e sau a altei ]iale au inclus informa]ii comprehensive
autorit`]i [i s-a discutat foarte pu]in \n Comitet
despre aceast` problem`. Multe state au
Comitetul pentru Drepturile Copilului a indicat \n Rapoartele Ini]iale c` au sta-
ar`tat c` implementarea deplin` a arti-

16 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


bilit o vârst` la care copilul are dreptul pentru Eliminarea Discrimin`rii |mpotri-
s` consimt` sau s` refuze adop]ia. Co- va Femeilor (CEDAW) ia not` de faptul
mitetul a apreciat \ncerc`rile de a se c`, \n multe state, legea [i practica refe-
reduce vârsta la care este solicitat con- ritoare la mo[tenire [i proprietate dau
sim]`mântul copilului pentru adop]ie, na[tere la serioase discrimin`ri \mpotri-
de exemplu de la 15 ani \n Belgia (vezi va femeilor: „…Femeile pot primi o par-
articolul 21 pagina 357). te mai mic` din proprietatea tat`lui sau
a so]ului, la moartea acestuia, decât v`-
Accesul la informa]iile despre familia duvii [i fiii” (Comitetul pentru Elimina-
biologic` a copilului rea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor, Re-
Articolul 7 al Conven]iei cu privire la comandarea General` 21, 1994, HRI/
Drepturile Copilului cere ca, copilul s` GEN/1/Rev.5, pagina 229). O astfel de
aib` „pe cât posibil dreptul s`-[i cunoas- discriminare poate s` afecteze [i per-
c`… p`rin]ii”. Dreptul de a-[i cunoa[te soanele sub 18 ani, caz \n care apare o
p`rin]ii biologici este de o deosebit` problem` \n conformitate cu Conven]ia
importan]` pentru copiii adopta]i [i
copiii n`scu]i prin mijloace artificiale de
cu privire la Drepturile Copilului. Comi-
tetul pentru Drepturile Copilului a co-
1
concep]ie. |n multe state, legisla]ia sta- mentat \n leg`tur` cu discriminarea la
bile[te limite, atât pentru informa]iile mo[tenire:
care sunt puse la dispozi]ia copilului, cât „…Comitetul ia not` \n mod special de
[i pentru vârsta la care informa]iile devin nerespectarea principiului nediscrimin`-
accesibile pentru copil. Implementarea rii, \n cazul prevederilor legislative refe-
acestui drept depinde de existen]a unor ritoare la c`s`torie, mo[tenire [i propri-
informa]ii suficiente incluse \n documen- etatea p`rin]ilor” (Nepal IRCO, Add. 57,
tul de \nregistrare a na[terii copilului [i paragraful 10).
de modul \n care informa]iile devin
accesibile copilului (vezi articolul 7 pa- Capacitatea legal` de a \nfiin]a sau de a
gina 138). |n multe state copiii adopta]i intra \n asocia]ii
nu au dreptul la informa]ii referitoare la Dreptul copilului la libertatea de asocie-
p`rin]ii lor biologici pân` la vârsta de 18 re este recunoscut \n Conven]ia cu
ani, ceea ce \ncalc` articolul 7. privire la Drepturile Copilului \n articolul
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- 15, iar Comitetul a subliniat c`, acest
telor Periodice, pe lâng` solicitarea drept este legat de articolele 12 [i 13 pri-
informa]iilor cu privire la vârsta minim` vind realizarea drepturilor la participare
definit` \n legisla]ie pentru accesul ale copilului.
copilului la aceste informa]ii, solicit`, \n Unele state au indicat \n Rapoartele lor
cadrul sec]iunii referitoare la adop]ie, Ini]iale c` exist` o vârst` sub care copiii
(paragraful 83) informa]ii despre „efec- nu au voie s` intre \n asocia]ii sau s`
tele adop]iei asupra drepturilor copilu- fac` acest lucru f`r` acordul p`rin]ilor
lui, \n special asupra drepturilor sale ci- lor. Conven]ia nu ofer` nici un sprijin
vile, inclusiv identitatea copilului [i pentru limit`rile arbitrare ale dreptului
dreptul copilului de a-[i cunoa[te p`rin- copilului la libertatea de asociere (vezi
]ii biologici”. articolul 15 pagina 245).
Capacitatea legal` de a mo[ten [i de a Alegerea unei religii; frecventarea \nv`-
dispune de propriet`]i ]`mântului religios \n [coal`
|n unele state, capacitatea de a mo[teni Articolul 14 cere respectarea dreptului
[i de a efectua tranzac]ii de proprietate copilului la libertatea de gândire, con[ti-
se dobânde[te numai la majorat [i/sau in]` [i religie. Pu]ine state au deocam-
la c`s`torie; \n alte state se stabilesc dat` o legisla]ie specific`, referitoare la
diverse vârste, \n legisla]ie. Acolo unde dreptul copilului la libertatea de religie,
se stabilesc vârste minime, acestea tre- dar, \n unele state este stipulat` o vârst`
buie s` fie \n conformitate cu principiile la care deciziile referitoare la educa]ia [i
generale ale Conven]iei, \n special cu \nv`]`mântul religios se transfer` de la
principiul nediscrimin`rii [i al interesu- p`rinte la copil. |n statele \n care educa-
lui superior al copilului. ]ia religioas` este permis` \n [coli, pot
|ntr-o Recomandare General`, Comitetul exista prevederi \n legisla]ie care s` per-

DEFINI}IA COPILULUI 17
mit` elevilor s` renun]e la anumite ma- ele definite \n instrumentele interna]io-
terii sau/[i practici religioase [i/sau s` li nale \n materie…”. |n multe state, vân-
se dea dreptul la cursuri alternative. Arti- zarea produselor alcoolice, a tutunului [i
colul 14(2) cere statelor s` respecte a altor substan]e controlate, copiilor sub
drepturile [i \ndatoririle p`rin]ilor „de a o anumit` vârst`, este considerat`
acorda \ndrumare copilului \n exerci- infrac]iune. Stabilirea acestor vârste
tarea dreptului s`u \ntr-o manier` care trebuie s` fie legat` de principiile de
s` corespund` capacit`]ilor \n evolu]ie baz` stipulate \n articolele 2, 3 [i 6 (vezi
ale acestuia” (vezi articolul 14 pagina 229). articolul 33 pagina 597).

Consumul de alcool [i alte substan]e Comitetul a comentat vârsta prea mic`


controlate stabilit` de legisla]ia din Marea Britanie:

Articolul 33 cere statelor s` „ia toate „S-a exprimat, de asemenea, preocupa-


m`surile corespunz`toare, inclusiv m`- rea cu privire la vârsta minim` sc`zut`
suri legislative, administrative, sociale [i pentru consumul de alcool \n spa]iul
1 educa]ionale, pentru a-i proteja pe copii
\mpotriva consumului ilicit de droguri [i
privat, \n Insulele Falkland (5 ani)…”
(Marea Britanie – Teritoriile de peste
de substan]e psihotrope a[a cum sunt m`ri IRCO, Add, 135, paragraful 21).

18 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Lista de Control a Procesului de Implementare 1
 M`suri generale de implementare
Au fost luate m`surile generale adecvate pentru implementarea articolului 1,
incluzând:
 identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile, la toate ni-
velurile guvernamentale (defini]ia copilului din articolul 1 este relevant` pentru toa-
te departamentele guvernamentale)?
 identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din soci-
etatea civil`?
 revizuirea comprehensiv` a legisla]iei, politicilor [i practicilor, pentru a asigura
compatibilitatea acestora cu articolul 1, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile juris-
dic]iei?
adoptarea unei strategii care s` garanteze deplina implementare a Conven]iei:
 care include, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a
indicatorilor de progres?
 care nu afecteaz` nici o prevedere deja existent` \n legisla]ia na]ional` [i care
este mai favorabil` pentru respectarea drepturilor copilului?
 care recunoa[te alte standarde interna]ionale relevante?
 care implic` – atunci când este necesar – cooperarea interna]ional`?
(Astfel de m`suri pot face parte dintr-o strategie guvernamental` general` pentru
implementarea Conven]iei \n ansamblul ei)
 analiza bugetar` [i alocarea resurselor necesare?
 dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare [i evaluare?
 popularizarea pe scar` larg`, a implica]iilor articolului 1, \n rândul adul]ilor [i co-
piilor?
 dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de
con[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 1, acestea ar trebui s` includ` formarea tu-
turor celor care lucreaz` cu [i pentru copii precum [i a celor implica]i \n educa]ia
p`rin]ilor)?

 Probleme specifice \n implementarea articolului 1


Statul define[te copil`ria, \n sensul prezentei Conven]ii, ca \ncepând
 la na[tere?
 din anumite motive, \nainte de na[tere?
 Copilul dobânde[te toate drepturile de adult la \mplinirea vârstei de 18 ani sau mai
devreme?
To]i copiii dobândesc dreptul de de a vota [i de a fi votat la vârsta de
 18 ani?
 \nainte de 18 ani?
Vârstele minime de protec]ie sunt definite \n legisla]ie pentru:
 \nceperea [i \ncheierea \nv`]`mântului obligatoriu?
 angajarea \n munc`, inclusiv

DEFINI}IA COPILULUI 19
Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 1
 munc` periculoas`?
 munc` cu norm` par]ial`?
 munca cu norm` \ntreag`?
 acordarea unui consim]`mânt valabil pentru activit`]ile sexuale?
 c`s`torie?
 accesul la anumite categorii de media violente / pornografice?
 cump`rarea / consumul de alcool [i alte substan]e controlate?
 \nrolarea voluntar` \n for]ele armate?
 r`spunderea penal`?
 privarea de libertate \n orice situa]ie, inclusiv \n sistemul de justi]ie juvenil`;
imigrarea, inclusiv cererea de azil; [i restric]ionarea libert`]ii \n institu]iile de
\nv`]`mânt, de protec]ie sau medicale?
 Pedeapsa capital` [i \nchisoarea pe via]` sunt interzise pentru infrac]iunile comise
\nainte de \mplinirea vârstei de 18 ani?
 Recrutarea obligatorie \n for]ele armate este interzis` sub vârsta de 18 ani?
 Statul ia toate m`surile fezabile pentru a se asigura c` cei sub 18 ani nu iau parte
direct la ostilit`]i?
 Este stabilit \n legisla]ie principiul general c`, din momentul \n care copilul ajunge la
un „nivel suficient de \n]elegere”, dobânde[te anumite drepturi \n ce prive[te luarea
deciziilor?
 Exist` mecanisme pentru evaluarea capacit`]ii / competen]ei unui copil?
 Poate copilul contesta astfel de evalu`ri?
 Exist` [i alte modalit`]i prin care legisla]ia respect` conceptul „capacit`]ilor \n evo-
lu]ie” ale copilului?
Copiii dobândesc, fie la anumite vârste fie \n anumite circumstan]e, drepturi pentru:
 tratament medical sau opera]ii chirurgicale, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor?
a depune m`rturie \n instan]` \n
 procese civile?
 procese penale?
 a p`r`si locuin]a, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor?
 a-[i alege re[edin]a [i a stabili modalit`]ile de a p`stra leg`tura cu p`rin]ii,
atunci când ace[tia se despart?
 a ob]ine un pa[aport?
 a depune plângeri [i a solicita desp`gubiri \n fa]a unei instan]e sau a altei
autorit`]i relevante, f`r` consim]`mântul p`rin]ilor?
 a participa la procedurile administrative [i judiciare care-l afecteaz`?
 a-[i da consim]`mântul pentru schimbarea de identitate, inclusiv
 schimbarea de nume?
 cet`]enie?
 modificarea rela]iilor de familie?
 adop]ie?
 tutel`?
 a avea acces la informa]ii cu privire la originile sale biologice (de ex. \n cazul

20 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 1
adop]iei, a formelor artificiale de concep]ie etc.)?
 a avea capacitatea legal` de a mo[teni?
 a dispune de propriet`]i?
 a \nfiin]a [i a intra \n asocia]ii?
 a-[i alege religia?
 a alege s` frecventeze sau nu \nv`]`mântul religios din [coal`?
 a intra \ntr-o comunitate religioas`?
 Acolo unde, astfel de vârste minime sunt definite \n legisla]ie, au fost ele revizuite
\n lumina principiilor de baz` ale Conven]iei, \n special al principiului nediscrimin`-
rii, al interesului superior al copilului [i al dreptului la supravie]uire [i dezvoltare \n
toat` m`sura posibilului (articolele 2, 3 [i 6)?
 Prevederile legale referitoare la atingerea majoratului, la dobândirea unor drepturi
specifice la o anumit` vârst` sau la stabilirea vârstelor minime, a[a cum se men]io-
neaz` mai sus, se aplic` tuturor copiilor f`r` nici un fel de discriminare?

De re]inut: Conven]ia este indivizibil` [i articolele sale sunt interdependente. De-


fini]ia copilului din articolul 1 este relevant` pentru aplicarea fiec`rui articol al Conven-
]iei. Articolul 1 nu trebuie interpretat separat.
Trebuie acordat` o aten]ie special`:
Principiilor generale
Articolul 2: toate drepturile s` fie recunoscute pentru fiecare copil aflat sub jurisdic]ie,
f`r` nici un fel de discriminare
Articolul 3(1): interesul superior al copilului trebuie s` aib` o importan]` prioritar` \n
toate ac]iunile care-l privesc
Articolul 6: dreptul la via]` [i la supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; posibili-
tatea de a fi ascultat \n toate procedurile administrative [i judiciare care-l afecteaz`
Articolelor conexe
Articole a c`ror implementare este strâns legat` de articolul 1:
Articolul 5: respectarea „capacit`]ilor de evolu]ie” ale copilului ([i articolul 14(2))
Articolul 24: accesul la consiliere [i sf`tuire medical`; consim]`mântul pentru tratament
Articolul 28: limite de vârst` pentru \nv`]`mântul obligatoriu
Articolul 32: stabilirea vârstelor pentru angajarea \n munc`
Articolul 34: vârsta pentru consim]`mântul sexual
Articolul 37: nici pedeapsa capital` [i nici \nchisoarea pe via]` nu vor fi pronun]ate
pentru infrac]iunile comise \naintea vârstei de 18 ani
Articolul 38: vârsta minim` pentru recrutarea \n for]ele armate [i participarea la ostili-
t`]i
Articolul 40: vârsta pentru r`spunderea penal`
Protocolul Facultativ la Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului referitor la implica-
rea copiilor \n conflicte armate

DEFINI}IA COPILULUI 21
Nediscriminarea 2
Textul Articolului 2
1. Statele P`r]i vor respecta [i vor garanta drepturile stabilite \n prezenta Conven]ie, pen-
tru fiecare copil aflat sub jurisdic]ia lor, f`r` nici un fel de discriminare, indiferent de rasa,
culoarea, sexul, limba, religia, de opiniile politice sau alte opinii, de na]ionalitatea, apar-
tenen]a etnic` sau originea social`, de situa]ia material`, dizabilitatea, statutul la na[tere
sau alte statute, ale copilului, ale p`rin]ilor sau ale reprezentan]ilor s`i legali.
2. Statele P`r]i vor lua toate m`surile necesare, pentru a garanta protec]ia copilului \mpo-
triva oric`rei forme de discriminare sau de sanc]ionare bazat` pe considerente care ]in de
statutul, activit`]ile, opiniile exprimate sau convingerile p`rin]ilor copilului, a reprezen-
tan]ilor s`i legali sau a altor membrii ai familiei sale.

l`turi de articolele 3(2) [i 4, pri- s` fie \n]eles ca implicând „orice diferen-

A mul paragraf al articolului 2 de-


fine[te obliga]iile fundamentale
ale Statelor P`r]i referitor la
drepturile stipulate \n Conven]ia cu pri-
vire la Drepturile Copilului, [i anume de
]iere, excludere, restric]ie sau preferin]`
bazate pe motive de ras`, culoare, sex,
limb`, religie, convingeri politice [i alte
opinii, pe na]ionalitate sau origine soci-
al`, situa]ie material`, statutul la na[tere
a „respecta [i garanta” toate drepturile sau alte statute, ce au ca scop sau ca
prev`zute \n Conven]ie pentru to]i copiii efect anularea sau \mpiedicarea recu-
afla]i sub jurisdic]ia lor, f`r` nici un fel noa[terii, de]inerii sau exercit`rii de c`-
de discriminare. „Nediscriminarea” a tre toate persoanele, a tuturor dreptu-
fost definit` de Comitetul pentru Dreptu- rilor [i libert`]ilor, \n mod egal”.
rile Copilului ca un principiu general, cu Principiul nediscrimin`rii nu trebuie s` Sumar
o importan]` fundamental` pentru im- \mpiedice ac]iunile afirmative [i diferen-
plementarea Conven]iei \n \ntregul ei. ]ierea legitim` \n tratamentul individual
Comitetul a subliniat importan]a proce- aplicat copiilor; \ntr-un Comentariu Ge-
sului de colectare a datelor dezagregate neral al Comitetului pentru Drepturile
pentru a monitoriza gradul de extindere Omului se accentueaz` chiar faptul c`
a discrimin`rii. Statele P`r]i vor adopta adesea m`suri
|n cadrul Comentariilor sale Generale, afirmative pentru a diminua sau a eli-
Comitetul pentru Drepturile Omului a mina condi]iile care provoac` sau favo-
propus ca termenul de „discriminare” rizeaz` discriminarea. |n Preambulul

NEDISCRIMINAREA 23
s`u, Conven]ia cu privire la Drepturile mai u[or prad` discrimin`rii, cum sunt
Copilului recunoa[te c` „\n toate ]`rile de exemplu copiii cu dizabilit`]i (artico-
lumii, exist` copii care tr`iesc \n condi]ii lul 23) [i copiii refugia]i (articolul 22).
de dificultate extrem`, iar ace[tia au Deoarece discriminarea st` la baza
nevoie de o aten]ie special`…”. |n acest diferitelor forme de exploatare a copii-
sens, Comitetul pentru Drepturile Copi- lor, \n alte articole, \n vederea protej`rii
lului a subliniat mereu necesitatea de a copiilor se solicit` luarea de m`suri care
acorda o aten]ie special` grupurilor de s` elimine discriminarea.
copii defavorizate [i vulnerabile. Paragraful 2 al articolului 2 subliniaz`
Implica]iile pe care discriminarea le are necesitatea de a proteja copiii de orice
asupra anumitor drepturi ale copilului form` de discriminare sau de sanc]io-
sunt prezentate \n acest Manual de Im- nare bazat` pe statutul sau activit`]ile
plementare, \n cadrul articolelor conexe. p`rin]ilor sau ale altor persoane apro-
Anumite articole instituie prevederi piate. 
2 speciale pentru copiii care pot c`dea cel

Extrase din
Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copilului referitoa-
re la Rapoartele care trebuie trimise de c`tre Statele P`r]i, con-
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
vezi Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale
„Principii Generale
Vor fi prezentate toate informa]iile relevante, incluzând \n principal m`surile legis-
lative, judiciare, administrative [i de alt` natur`, care sunt \n vigoare sau vor fi
adoptate, factorii [i dificult`]ile \ntâlnite [i progresul \nregistrat \n implementarea
prevederilor Conven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile procesului de im-
plementare [i obiectivele specifice ce vor fi realizate \n viitor \n ce prive[te:
(a) Nediscriminarea (articolul 2);
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` furnizeze informa]iile relevante despre apli-
carea acestor principii \n vederea implement`rii articolelor prezentate \n celelalte
p`r]i ale acestor instruc]iuni”
(CRC/C/5, paragrafele 13 [i 14).
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
„III PRINCIPII GENERALE
A. Nediscriminarea (articolul 2)
Rapoartele vor indica dac` principiul nediscrimin`rii este inclus ca principiu obliga-
toriu \n Constitu]ie sau \n legisla]ia na]ional` cu privire la copii [i dac` \n cadrul
acestor prevederi legale sunt prev`zute si comb`tute toate formele posibile de dis-
criminare incluse \n articolul 2 din Conven]ie.
Rapoartele vor mai indica m`surile adoptate pentru garantarea drepturilor prev`-
zute de Conven]ie pentru fiecare copil aflat sub jurisdic]ia unui Stat Parte, f`r` nici
un fel de discriminare, inclusiv pentru copiii f`r` cet`]enie, refugia]i [i cei care soli-
cit` azil.
Se vor prezenta informa]ii despre pa[ii f`cu]i, pentru a se asigura prevenirea si
combaterea discrimin`rii, atât \n legisla]ie cât [i \n practic`, inclusiv m`surile \m-
potriva discrimin`rii pe criteriul rasei, culorii, sexului, limbii, religiei, convingerilor
politice sau de alt` natur`, na]ionalit`]ii, apartenen]ei etnice sau originii sociale,

24 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


situa]iei materiale, dizabilit`]ii, statutului la na[tere sau altor statute ale copilului,
ale p`rin]ilor acestuia sau ale reprezentan]ilor s`i legali.
V` rug`m s` preciza]i m`surile adoptate pentru reducerea disparit`]ilor econo-
mice, sociale [i geografice, inclusiv \ntre mediul urban [i cel rural, \n vederea pre-
venirii discrimin`rii copiilor din grupurile cele mai dezavantajate, incluzând aici co-
piii apar]inând comunit`]ilor minoritare [i indigene, copiii cu dizabilit`]i, cei n`s-
cu]i \n afara c`s`toriei, copiii de alt` cet`]enie, migran]i sau apar]inând unor popu-
la]ii dislocate, refugia]ii sau solicitan]ii de azil, precum [i copiii care tr`iesc [i/sau
muncesc pe str`zi.
V` rug`m s` furniza]i informa]ii cu privire la m`surile specifice adoptate pentru
eliminarea discrimin`rii fetelor [i, acolo unde este cazul, s` se precizeze m`surile
adoptate ca urmare a celei de-a IV-a Conferin]e Mondiale privind Situa]ia Femeilor.
V` rug`m s` indica]i m`surile luate pentru colectarea datelor dezagregate referi-
toare la diferitele grupuri de copii, men]ionate anterior.
Ce m`suri au fost luate pentru a preveni si elimina atitudinile contra [i prejudiciile
2
aduse copiilor, ce dau na[tere la tensiuni inter etnice sau sociale, la rasism [i xeno-
fobie?
De asemenea, trebuie prezentate informa]ii despre m`surile luate \n conformitate
cu articolul 2, paragraful 2, pentru a se asigura protejarea copilului \mpotriva tutu-
ror formelor de discriminare sau sanc]ionare pe baza statului, activit`]ilor, opiniilor
exprimate sau a convingerilor p`rin]ilor, a reprezentan]ilor s`i legali sau ale mem-
brilor familiei sale.
V` rug`m s` preciza]i problemele majore \ntâlnite \n decursul procesului de imple-
mentare a prevederilor articolului 2 [i planurile pentru a rezolva aceste probleme,
precum [i orice evaluare a progreselor \nregistrate \n prevenirea [i combaterea
tuturor formelor de discriminare, incluzându-le pe acelea care rezult` din practicile
tradi]ionale negative”.
(CRC/C/58, paragrafele 25 - 32. Urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pentru
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt de asemenea relevante pentru rapoartele ce
trebuie prezentate conform acestui articol: 24, 64, 65, 74, 76, 80, 87, 92, 93, 106, 109,
115, 118, 120, 128, 132, 138, 143, 152, 159, 161, 164, 166; pentru textul integral al In-
struc]iunilor, vezi Anexa 3, pagina 811).

Defini]ia „discrimin`rii” ofenseaz` demnitatea uman` a copilului


[i poate submina sau chiar distruge ca-
Termenul de „discriminare” nu este de- pacitatea copilului de a beneficia de
finit nici \n cadrul Conven]iei, [i nici \n oportunit`]ile educa]ionale”.
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- Se intr` \n detaliu cu privire la practicile
rile Civile [i Politice, care con]ine, totu[i, discriminatorii care
un principiu asem`n`tor privind protec-
]ia \mpotriva discrimin`rii. Comitetul „sunt \n contradic]ie direct` cu preve-
pentru Drepturile Copilului a subliniat derile articolului 29(1)(a), ce stipuleaz`
importan]a fundamental` a articolului 2 c` educa]ia trebuie direc]ionat` pentru
[i a ridicat problema nediscrimin`rii \n ‘dezvoltarea personalit`]ii copilului, a ta-
cadrul analizei fiec`rui raport trimis de lentelor sale, a abilit`]ilor sale fizice [i
un Stat Parte. Din Mai 2002, Comitetul mentale pân` la atingerea poten]ialului
nu a mai emis nici un Comentariu Gene- maxim’” (Comitetul pentru Drepturile
ral privind interpretarea articolului 2. Copilului, Comentariul General 1, 2001,
|ns`, \n cadrul primului s`u Comentariu HRI/GEN/1/ Rev.5, p. 257. Vezi articolul
General, emis \n 2001 referitor la scopu- 29, pagina 522).
rile educa]iei, Comitetul stipuleaz`: Comitetul pentru Drepturile Omului,
„Discriminarea f`]i[` sau disimulat`, pe care supervizeaz` aplicarea Pactului
baza oric`rui motiv listat \n articolul 2 Interna]ional cu privire la Drepturile

NEDISCRIMINAREA 25
Civile [i Politice, a emis \n 1989 un Co- proprietate, statutul la na[tere sau alte
mentariu General care prezint` defini]ii statute, care au ca scop sau efect de-
ale discrimin`rii incluse \n alte instru- clararea nulit`]ii sau \mpiedicarea recu-
mente interna]ionale pentru drepturile noa[terii, a dobândirii sau exercit`rii
omului [i care propune o defini]ie gene- tuturor drepturilor [i libert`]ilor, \n con-
ral` a discrimin`rii. di]ii de egalitate, de c`tre toate persoa-
nele”.
|n conformitate cu articolul 2 din cadrul
Pactului Interna]ional cu privire la Drep- Comitetul pentru Drepturile Omului ci-
turile Civile [i Politice, „Fiecare Stat teaz` articolul 1 al Conven]iei Interna]io-
Parte la acest Pact se oblig` s` respecte nale pentru Eliminarea Tuturor Formelor
[i s` garanteze pentru to]i oamenii de pe de Discriminare Rasial` [i articolul 1 al
teritoriul s`u, subiec]i ai jurisdic]iei sale, Conven]iei pentru Eliminarea Tuturor
drepturile recunoscute \n prezentul Pact, Formelor de Discriminare |mpotriva Fe-
indiferent de ras`, culoare, sex, limb`, meilor, \n care a fost folosit` o defini]ie

2 religie, convingeri politice sau de alt`


natur`, origini na]ionale sau sociale,
similar`.
Comitetul pentru Drepturile Omului su-
propriet`]i, statutul la na[tere sau de bliniaz` c` „a beneficia de drepturi [i
alt` natur`”. libert`]i egale, nu \nseamn` neap`rat un
Articolul 24(1) al Pactului cere, de ase- tratament identic \n orice situa]ie”.
menea, ca „Fiecare copil s` aib` dreptul Principiul egalit`]ii impune uneori ca
de a beneficia de acele m`suri de Statele P`r]i „s` \ntreprind` m`suri ac-
protec]ie corespunz`toare statutului s`u tive pentru diminuarea [i eliminarea
de minor, din partea familiei sale, a so- condi]iilor care au cauzat sau au con-
ciet`]ii [i a statului, f`r` nici un fel de tribuit la perpetuarea formelor de discri-
discriminare fa]` de rasa, culoarea, se- minare interzise de Pact“. |n final, se
xul, limba, religia, originea sa na]ional` stipuleaz` c` „nu orice tratament dife-
sau social`, propriet`]ile sau na[terea sa”. ren]iat \nseamn` discriminare, dac` cri-
teriile acestei diferen]ieri sunt rezonabile
Articolul 26 al Pactului stipuleaz` c`:
[i obiective, iar ]elul acestora este de a
„Toate persoanele sunt egale \n fa]a
realiza un scop care este legitim con-
legii [i au dreptul de a beneficia, f`r` nici
form Pactului” (Comitetul pentru Drep-
un fel de discriminare, de protec]ia egal`
turile Omului, Comentariul General 18,
a legii. |n acest sens, legea trebuie s`
1989, HRI/GEN/1/Rev.5, pp. 135-137).
interzic` orice tip de discriminare [i s`
garanteze tuturor persoanelor o protec- Comitetul pentru Drepturile Omului a
]ie egal` [i efectiv` \mpotriva discrimi- mai emis \n 1989 un Comentariu Gene-
n`rii pe criterii de ras`, culoare, limb`, ral cu privire la rela]ia dintre discrimi-
religie, convingeri politice sau de alt` narea \mpotriva copiilor [i prevederile
natur`, na]ionalitate sau origine social`, Pactului, care stipuleaz`: „Pactul cere ca,
proprietate, statut la na[tere sau alte sta- copiii s` fie proteja]i \mpotriva discrimi-
tute”. n`rii de orice fel, pe criterii ce ]in de
ras`, culoare, sex, limb`, religie, origine
|n Comentariul s`u General emis \n
na]ional` sau social`, proprietate sau de
1989, Comitetul pentru Drepturile Omu-
statutul la na[tere. Comitetul observ`
lui eviden]iaz` faptul c`: „nediscrimi-
c`, \n timp ce obliga]ia de nediscrimi-
narea, al`turi de egalitatea \n fa]a legii [i
nare decurge din articolul 2 (\n ceea ce
de protec]ia egal` oferit` de lege, f`r`
prive[te ansamblul drepturilor prev`zu-
nici un fel de discriminare, reprezint`
te de Pact) [i din articolul 26 (\n ceea ce
principiul general [i fundamental al pro-
prive[te egalitatea \n fa]a legii), clauza
tec]iei drepturilor omului”. Comitetul
de nediscriminare din articolul 24 se re-
pentru Drepturile Omului ia not` de
fer` la m`surile de protec]ie specifice
faptul c` „termenul de discriminare”,
pentru copii.
folosit \n textul Pactului, trebuie \n]eles
ca implicând orice diferen]iere, exclude- Rapoartele elaborate de Statele P`r]i tre-
re, restric]ionare sau preferin]`, bazate buie s` indice modul \n care legisla]ia [i
pe motive ce ]in de ras`, culoare, limb`, practica asigur` m`surile de protec]ie
religie, convingeri politice sau de alt` pentru eliminarea tuturor formelor de
natur`, origine na]ional` sau social`, discriminare din toate domeniile, inclu-

26 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


siv \n ceea ce prive[te dreptul de a mo[- „Comitetul subliniaz` faptul c` princi-
teni, \n special \ntre copiii care au cet`]e- piul nediscrimin`rii, a[a cum este el sti-
nie na]ional` [i cei care sunt str`ini \n pulat \n articolul 2 din Conven]ie, trebuie
respectivele ]`ri, sau \ntre copiii legitimi aplicat cu fermitate, fiind totodat` nece-
[i cei n`scu]i \n afara c`s`toriei” (Comi- sar` o abordare mai activ` pentru elimi-
tetul pentru Drepturile Omului, Comen- narea discrimin`rilor \mpotriva anumi-
tariul General 17,1989, HRI/GEN/1/ Rev.5, tor grupuri de copii [i \n special a fete-
p. 133). lor” (Bolivia IRCO, Add.1, paragraful 14).
Implementarea prevederilor articolului 2
„Statele P`r]i vor respecta [i trebuie integrat` cu implementarea
tuturor celorlalte articole, asigurându-se
vor garanta drepturile stipu- c` toate drepturile men]ionate \n Con-
late \n prezenta Conven]ie…” ven]ie sunt acordate tuturor copiilor,
f`r` nici un fel de discriminare.
Limbajul folosit la redactarea articolului
2 \n sine [i \n interpretarea acestuia de
c`tre Comitetul pentru Drepturile Copi-
Revizuirea legisla]iei [i introducerea
principiului nediscrimin`rii \n legisla]ie
2
lului accentueaz` faptul c` Statele P`r]i
Comitetul pentru Drepturile Copilului a
au obliga]ia de a preveni discriminarea
recomandat multor state introducerea
\n mod activ, ceea ce le impune, ca alte
principiului nediscrimin`rii \n cadrul
aspecte ale procesului de implementare,
legisla]iei na]ionale, precum [i \n cadrul
o serie de m`suri ce includ analiza, pla-
oric`rei politici na]ionale pentru copii [i
nificarea strategic`, legisla]ia, monito-
\n procesul de implementare a acestora,
rizarea, campanii de informare, educare
al`turi de toate celelalte articole consi-
[i con[tientizare a opiniei publice, pre-
derate a fi principii generale.
cum [i evaluarea m`surilor luate pentru
reducerea disparit`]ilor. De asemenea, a mai subliniat faptul c`
ar trebui s` existe posibilitatea de a con-
Un comentariu publicat \n Buletinul
testa discrimin`rile \n fa]` justi]iei. De
Drepturilor Omului stipuleaz` faptul c`
exemplu:
\n termenii legisla]iei interna]ionale,
„Comitetul recomand` ca, principiile
obliga]ia de a „respecta” impune state-
generale ale Conven]iei [i, cu prec`dere
lor „s` se ab]in` de la orice ac]iuni care
prevederile articolelor 2, 3 [i 12 s` fie
ar putea viola oricare dintre drepturile
integrate \ntr-un mod adecvat \n \n-
copilului, \n sensul prezentei Conven-
treaga legisla]ie relevant` pentru copii [i
]ii… Obliga]ia de a „garanta” semnific`
aplicate \n toate deciziile politice, judi-
mult mai mult decât obliga]ia de a „res-
ciare sau administrative precum [i \n
pecta”, deoarece implic` asumarea ac-
proiectele, programele [i serviciile cu
tiv` de c`tre Statele P`r]i a obliga]iilor
impact asupra copiilor, inclusiv asupra
ce le revin [i luarea tuturor m`surilor
celor care nu au cet`]enie; [i s` stea la
necesare pentru a le permite persoane-
baza proceselor de elaborare a politicilor
lor individuale s` beneficieze [i s`-[i e-
la toate nivelurile precum [i a ac]iunilor
xercite drepturile fundamentale” (Philip
\ntreprinse de institu]iile sociale [i de
Alston, „Cadrul legal al Conven]iei cu
s`n`tate, de tribunale [i de autorit`]ile
privire la Drepturile Copilului”, Buletinul
administrative” (Lituania IRCO, Add.
Drepturilor Omului 91/2, p. 5).
142, paragraful 22. Vezi, de asemenea,
O abordare „activ`” a procesului de im- Mexic IRCO, Add.13, paragrafele 7 [i 15;
plementare a principiului nediscrimi- Indonesia IRCO, Add.25, paragraful 18;
n`rii Danemarca IRCO, Add.33, paragraful 24;
Canada IRCO, Add.37, paragraful 11; Sri
Comitetul pentru Drepturile Copilului a
Lanka IRCO, Add.40, paragraful 25; Se-
subliniat, \n mod constant, nevoia unei
negal IRCO, Add.44, paragraful 25; Fin-
abord`ri „active” a procesului de imple-
landa IRCO, Add.53, paragraful 13).
mentare a Conven]iei [i \n special a
principiului nediscrimin`rii. Acest punct Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
de vedere este subliniat \n comentariile telor Periodice solicit` informa]ii cu
asupra primului Raport Ini]ial ce i-a fost privire la includerea nediscrimin`rii, ca
trimis: principiu obligatoriu \n Constitu]ie sau
\n legisla]ia na]ional` specific` pentru

NEDISCRIMINAREA 27
Protec]ia \mpotriva discrimin`rii pe criteriul vârstei
Anumite reglement`ri legale privind drepturile omului, \n provinciile Canadei, au
scos \n afara legii discrimin`rile pe criteriul vârstei (cu anumite excep]ii), conform
Raportului Ini]ial al Canadei. Pân` \n 1992, Legea Drepturilor Omului din provincia
New Brunswick comb`tea discriminarea pe motiv de vârst` pentru cei cu vârsta de
la 19 ani \n sus, iar dup` ce a fost revizuit`, protejeaz` [i copiii \mpotriva
discrimin`rii pe motiv de vârst`.
|n provincia Nova Sco]ia, Legea Drepturilor Omului a fost revizuit` \n 1991, iar
interzicerea discrimin`rii pe motiv de vârst` a fost extins` pentru a proteja toate
grupele de vârst`. Raportul Ini]ial stipuleaz` faptul c` Actul permite excep]ii, astfel
\ncât copiilor s` li se acorde beneficiile sau protec]ia corespunz`toare, cu referire
la diferite servicii sau facilit`]i (Canada IR, paragrafele 1034, 1126).

2 copii [i cu privire la „reflectarea \n ca- paragraful 28).


drul acestor prevederi legale a tuturor |n cadrul procesului de examinare a
motivelor posibile de discriminare sti- Rapoartelor Ini]iale [i Secundare, Comi-
pulate \n articolul 2 din Conven]ie”. tetul \ntâlne[te deseori situa]ii când \n
|n anumite state o clauz` de nediscri- legisla]ia existent` sunt incluse anumite
minare este inserat` \n Constitu]ie, [i forme de discriminare. Un exemplu rela-
prin urmare, aceasta se aplic` tuturor tiv comun de discriminare \n func]ie de
copiilor. |n alte ]`ri, principiile nediscri- gen, este legisla]ia care define[te vârste
min`rii sunt incluse \n legisla]ia pentru minime pentru c`s`torie diferite pentru
ap`rarea drepturilor omului cu referire b`ie]i [i pentru fete (pentru discu]ii su-
la copii. plimentare vezi pagina 41 [i articolul 1,
Conven]ia, la fel ca [i alte instrumente pagina 12); un alt exemplu de discrimi-
de drepturile omului, nu solicit` statelor nare inerent` prezent` \n legisla]ia unor
s` aib` o Constitu]ie. Acolo unde \ns` state este diferen]ierea copiilor ai c`ror
exist` o Constitu]ie, prevederile acesteia p`rin]i sunt c`s`tori]i, de cei n`scu]i \n
trebuie s` fie compatibile cu Conven]ia, afara cadrului legal al familiei [i care
sau, conform termenilor articolului 41, sunt numi]i „copii n`scu]i \n afara c`s`-
trebuie s` fie mai favorabil` pentru rea- toriei“ (vezi pagina 43 de mai jos).
lizarea drepturilor copilului. Politicile ce au drept scop descurajarea
Comitetul a subliniat, de asemenea, ne- cre[terii popula]iei prin limitarea dimen-
voia ca statele s`-[i revizuiasc` Constitu- siunilor familiei, nu trebuie s` duc` la
]iile [i \ntreaga legisla]ie existent` pen- discriminarea individual` a copiilor:
tru a fi sigure c` acestea nu includ discri- „|n conformitate cu prevederile articolu-
min`ri; \n cadrul acelora[i comentarii, lui 2 din Conven]ie, Comitetul recoman-
Comitetul a atras deseori aten]ia asupra d` Statului Parte s` g`seasc` mijloace
unor exemple de discriminare existente alternative prin care s` implementeze
\n legisla]ie: politica celor 3 copii, altele decât cele
„Statele P`r]i trebuie s`-[i continue efor- care exclud al patrulea copil de la drep-
turile depuse \n vederea reflect`rii de- tul de a beneficia de servicii sociale, [i s`
pline a prevederilor [i principiilor Con- asigure tuturor copiilor accesul egal la
ven]iei \n cadrul legisla]iei [i practicilor acest tip de asisten]`, f`r` discrimin`ri”
proprii, \n special a principiului nediscri- (Fosta Republic` Iugoslav` a Macedo-
min`rii, al interesului superior al copilu- niei IRCO, Add.118, paragraful 17).
lui [i al dreptului copilului de a-[i expri- Comitetul a subliniat faptul c` principiul
ma \n mod liber opiniile. |n acest sens, nediscrimin`rii se aplic`, \n mod egal,
Comitetul recomand` modificarea legis- institu]iilor private, persoanelor [i statu-
la]iei existente pentru a asigura egali- lui, iar acest lucru trebuie reflectat \n le-
tatea deplin` de tratament \ntre copiii gisla]ie:
n`scu]i \n cadrul [i \n afara c`s`toriei“ „Comitetul observ` cu preocupare fap-
(Italia IRCO, Add.41, paragraful 16. Vezi, tul c` principiul nediscrimin`rii nu se a-
de asemenea, Germania IRCO, Add.43, plic` profesioni[tilor sau institu]iilor din

28 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


domeniul privat…” (Zimbabwe IRCO, minarea \n multe societ`]i, indiferent
Add. 55, paragraful 12). dac` discriminarea este reflectat` \n
legisla]ie sau nu:
Alte m`suri active pentru combaterea
discrimin`rii „Comitetul este preocupat de atitudinile
discriminatorii r`spândite pe scar` larg`
Comitetul pentru Drepturile Copilului fa]` de fete [i de copiii cu dizabilit`]i” (El
recunoa[te faptul c`, simpla reflectare a Salvador IRCO, Add.9, paragraful 12).
principiului nediscrimin`rii \n legisla]ie,
de[i este fundamental` pentru procesul „...Comitetul este, de asemenea, preo-
de implementare, nu este suficient`, cupat de prejudec`]ile remanente [i cre-
fiind necesare [i alte strategii pentru din]ele tradi]ionale ce afecteaz` anumite
implementarea principiului, \n special grupuri de copii, incluzând aici, copiii cu
combaterea atitudinilor [i obiceiurilor dizabilit`]i [i copiii n`scu]i \ntr-o anumi-
discriminatorii tradi]ionale [i nu numai. t` zi a s`pt`mânii (considerat` a fi cu
Pe parcursul discu]iilor cu Mongolia, un ghinion), ceea ce-i \mpiedic` s` se bucu-
membru al Comitetului a men]ionat: re pe deplin de drepturile ce le sunt re-
cunoscute de Conven]ie” (Madagascar
2
„…Comitetul a fost deseori informat c`, IRCO, Add.26, paragraful 8).
\ntr-o anumit` ]ar`, nu exist` discrimi-
n`ri, dar asemenea afirma]ii \nsemnau „Comitetul este preocupat de faptul c`,
doar c` legisla]ia interzicea discrimi- atitudinile tradi]ionale ce prevaleaz` \n
narea. Comitetul dore[te s` \ncurajeze aceast` ]ar`, s-ar putea dovedi nefavo-
eforturile suplimentare de \mbun`t`]ire rabile aplic`rii principiilor generale ale
a situa]iei anumitor grupuri de copii din Conven]iei, \n special datorit` persisten-
Mongolia care pot suferi de facto…” ]ei stereotipurilor legate de gen [i a dis-
(Mongolia SR.265, paragrafele 31 [i 32). tribu]iei rolurilor \ntre b`ie]i [i fete, a
practicilor sexuale abuzive care pot afec-
Comitetul a identificat atitudini [i obice- ta fete foarte tinere [i a atitudinilor dis-
iuri tradi]ionale care perpetueaz` discri-

|ntre lege [i realitate


|n anumite cazuri, statele \nsele au identificat persisten]a discrimin`rilor \n cadrul
obiceiurilor tradi]ionale: „…nediscriminarea reprezint` un principiu general al le-
gisla]iei pentru protec]ia copilului \n Madagascar. |ntre lege [i realitate, exist` o
zon` de goluri, confuzie [i practici bazate pe actualul tip de via]` social`. Cu pre-
c`dere \n mediile rurale, anumite tradi]ii sunt \n continuare foarte puternice [i vor
disp`rea complet doar dac` vor fi \ntreprinse activit`]i bine coordonate de infor-
mare [i de educare civic` [i moral`. Exist` \n continuare „respingeri” tradi]ionale,
mijloace de excludere social` cu efecte adverse foarte grave. Comunit`]ile rurale,
fokonolona, grupul familiei sau chiar p`rin]ii pot respinge un copil, doar datorit`
condi]iilor \n care a fost n`scut (n`scut ca geam`n, n`scut \ntr-o zi considerat` a fi
cu ghinion, n`scut cu anumite defecte fizice privite ca reprezentând o amenin]are
pentru grupul social, n`scut \n condi]ii anormale, etc.).
Legiuitorii au \ncercat s` combat` acest tip de respingere a minorilor prin inter-
zicerea ei prin lege. Totu[i, „Nu este \nc` evident c` aceast` interdic]ie a avut rezul-
tate tangibile. Respingerea minorilor a \nregistrat un regres evident, dar \n princi-
piu acesta s-a datorat muncii dedicate a ONG-urilor, a misiunilor religioase [i a
organiza]iilor de binefacere care contacteaz` familiile [i preiau copiii afla]i \n peri-
col de a fi respin[i” (Madagascar IR, paragrafele 14 [i 15).
Pe parcursul discu]iilor cu Comitetul pentru Drepturile Copilului, reprezentantul
Madagascarului a r`spuns: „Am fost \ntreba]i despre pa[ii f`cu]i pentru a schimba
atitudinea p`rin]ilor fa]` de copiii n`scu]i \ntr-o zi care este tradi]ional considerat`
a fi cu ghinion. Nu au fost adoptate m`suri oficiale. Au fost f`cute eforturi \n acest
sens de c`tre organiza]ii religioase [i de ONG-uri, iar copiii din [colile primare au
fost educa]i s` nu-i resping` pe ceilal]i copii; dar nu a fost \ntreprins` pân` acum
nici o \ncercare oficial` de a-i educa pe p`rin]i…” (Madagascar SR.164, paragraful
20).

NEDISCRIMINAREA 29
criminatorii fa]` de anumite categorii complet` a Legii Castelor [i Triburilor
vulnerabile de copii cum ar fi: tinerele din 1989 (Prevenirea Atrocit`]ilor), a
mame nec`s`torite, copiii cu dizabilit`]i, Legii din 1995 privind Regulile Castelor
cei afecta]i de HIV/SIDA sau copiii de [i Triburilor (Prevenirea Atrocit`]ilor) [i
etnie rastafarian` (Jamaica IRCO, Add. a Legii din 1993 privind Angajarea M`tu-
32, paragraful 11). r`torilor de Strad`. Comitetul \ncu-
„|n leg`tur` cu implementarea artico- rajeaz` Statul Parte s`-[i continue efor-
lului 2 din Conven]ie, Comitetul [i-a ex- turile pentru realizarea unor campanii
primat preocuparea fa]` de persisten]a ample de educa]ie public` destinate
unor atitudini discriminatorii [i a unor prevenirii si combaterii discrimin`rii ba-
practici d`un`toare, care le afecteaz` pe zate pe caste. |n concordan]` cu preve-
fete. Acestea se manifest` prin grave derile Comitetului pentru Eliminarea
disparit`]i care \ncep uneori \nc` de la Discrimin`rii Rasiale, (CERD/C/304/ Add.
na[tere [i afecteaz` dreptul fetelor la 13), Comitetul (pentru Drepturile Copilu-
lui - nota trad.) subliniaz` importan]a
2 supravie]uire, s`n`tate, nutri]ie [i edu-
ca]ie. Comitetul a eviden]iat, de aseme- faptului ca, to]i membrii acestor grupuri
s` beneficieze \n mod egal de drepturile
nea, perpetuarea unor practici d`un`-
toare cum ar fi practicile legate de zestre conferite de Conven]ie, incluzând aici
[i c`s`toriile timpurii. Comitetul este, de dreptul de a avea acces la \ngrijire medi-
asemenea, preocupat de atitudinile dis- cal`, la educa]ie, dreptul la munc`, drep-
criminatorii fa]` de copiii n`scu]i \n afara tul de acces \n locuri publice [i de a
c`s`toriei, copiii care tr`iesc [i/sau mun- beneficia de serviciile publice, [i altele
cesc pe strad`, copiii victime ale exploa- asemenea lor” (India IRCO, Add.115,
t`rii sexuale, copiii cu dizabilit`]i, copiii paragraful 31).
refugia]i [i cei apar]inând unor triburi |n comentariile cu privire la Rapoartele
minoritare... Ini]iale, Comitetul a propus diferite
„...Trebuie luate m`suri, inclusiv ela- forme de ac]iune, incluzând:
borarea de studii [i organizarea unor  studii asupra discrimin`rii – Instruc]i-
campanii pentru combaterea atitudinilor unile Comitetului pentru elaborarea
tradi]ionale [i a stereotipurilor [i pentru Rapoartelor Periodice pun accent pe
sensibilizarea societ`]ii fa]` de situa]ia [i importan]a procesului de colectare a
nevoile fetelor, ale copiilor n`scu]i \n datelor dezagregate [i a altor infor-
afara c`s`toriei, ale copiilor care tr`iesc ma]ii \n vederea identific`rii discri-
[i/sau muncesc \n strad`, copiilor vic- min`rii \n ce prive[te accesul la anu-
time ale abuzului sexual [i exploat`rii, mite drepturi (vezi articolul 4, pagina
copiilor cu dizabilit`]i, copiilor refugia]i 90, pentru detalii);
[i copiilor apar]inând unor minorit`]i tri-  dezvoltarea unor strategii compre-
bale“ (Bangladesh IRCO, Add.74, para- hensive;
grafele 15 [i 35).  campanii de informare [i de con[ti-
entizare, incluzând aici campaniile
„|n conformitate cu articolul 17 din ca- publice pentru eliminarea atitudinilor
drul Constitu]iei [i cu articolul 2 din Con- [i practicilor discriminatorii - o „cam-
ven]ie, Comitetul recomand` Statului panie de informare public` compre-
Parte s` \ntreprind` pa[i concre]i \n ve- hensiv` [i integrat`”;
derea abolirii practicii discriminatorii a  implicarea liderilor politici, religio[i [i
„untouchability“ („untouchables“ sunt comunitari \n influen]area atitudinilor
„cei care nu trebuie atin[i“ adic` persoa- [i \n descurajarea discrimin`rii;
ne apar]inând celei mai de jos caste din
India - nota trad.), a prevenirii abuzurilor De exemplu:
motivate de cutume ale castelor sau ale „Trebuie elaborate [i aplicate strategii [i
triburilor [i a pedepsirii actorilor publici programe educa]ionale, al`turi de o
sau priva]i responsabili de aceste prac- diseminare adecvat` a informa]iilor \n
tici. Mai mult, \n conformitate cu artico- vederea combaterii anumitor prejude-
lul 46 din Constitu]ie, Statul Parte este c`]i ce afecteaz` copiii \n mod negativ,
\ncurajat s` implementeze, inter alia, cum sunt discriminarea bazat` pe gen
m`suri afirmative de protejare a acestor (cunoscut` sub numele de ‘machismo’)
grupuri. [i discriminarea copiilor cu dizabilit`]i
Comitetul recomand` implementarea (mai ales \n mediile rurale)…” (El Salva-

30 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


dor IRCO, Add.9, paragraful 18). \n articolele 2 [i 3 din Conven]ie nu tre-
„Comitetul sugereaz` ca Guvernul s` buie „s` fie dependent` de constrângeri
demareze campanii publice focalizate pe bugetare”. |n practic`, s`r`cia este \n
respectarea drepturilor copilului care s` mod clar o cauz` major` a discrimin`rii
reprezinte o interven]ie eficient` \n pro- care \i afecteaz` pe copii. Inten]ia Comi-
blema persisten]ei atitudinilor [i practi- tetului este s` se asigure c` nediscri-
cilor discriminatorii \mpotriva anumitor minarea [i interesul superior al copilului
grupuri de copii cum sunt fetele, copiii sunt criterii primordiale pentru elabora-
apar]inând minorit`]ilor sau grupurilor rea bugetelor [i alocarea resurselor dis-
indigene, precum [i copiii s`raci. Su- ponibile.
ger`m, \n plus, s` fie adoptate m`suri |n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
pro-active pentru \mbun`t`]irea status- poartelor Periodice, Comitetul solicit`
ului social al acestor grupuri de copii” informa]ii despre „M`surile \ntreprinse
(Nicaragua IRCO, Add.36, paragraful 31). pentru a asigura protec]ia copiilor [i, \n
„Pentru a combate efectiv atitudinile
discriminatorii persistente [i tradi]iile
special, a celor din grupurile cele mai
dezavantajate, \mpotriva efectelor ad- 2
negative ce afecteaz` fetele, Comitetul verse ale politicilor economice, inclu-
\ncurajeaz` Statul Parte s` lanseze o zând aici reducerea aloca]iilor bugetare
campanie public` de informare compre- pentru sectoarele sociale“ (paragraful
hensiv` [i integrat`, cu scopul de a pro- 20).
mova drepturile copilului \n societate, [i Comitetul insist` pe necesitatea \ntre-
\n special \n cadrul familiei” (Nepal prinderii unor ac]iuni afirmative – de dis-
IRCO, Add.57, paragraful 26). criminare pozitiv` – pentru grupurile
|n primul s`u Comentariu General pri- dezavantajate [i vulnerabile. De exem-
vind scopurile educa]iei, Comitetul plu:
subliniaz` importan]a educa]iei \n com- „Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]`
baterea discrimin`rii, inclusiv a rasismu- de limitarea aloca]iilor bugetare [i a
lui: mobiliz`rii pentru sectorul social, \n
„Rasismul [i fenomenele asociate aces- special pentru acele zone care se adre-
tuia apar acolo unde exist` ignoran]`, seaz` nevoilor celor mai vulnerabile gru-
temeri nefondate fa]` de diferen]ele de puri de copii.
ras`, etnie, religie, cultur`, limb` [i „Comitetul reitereaz` recomand`rile de
altele, acolo unde sunt exploatate preju- a fi luate toate m`surile pentru respecta-
dec`]ile sau unde sunt promovate prin rea drepturilor economice, sociale [i cul-
\nv`]are sau diseminare, valori distor- turale, prin folosirea la maximum a re-
sionate. Antidotul sigur [i de durat` al surselor disponibile” \n conformitate cu
acestor fenomene negative este educa- prevederile articolelor 2, 3 [i 4 din Con-
]ia, cea care promoveaz` \n]elegerea [i ven]ie. Trebuie s` se acorde o aten]ie
aprecierea valorilor reflectate de artico- special` mobiliz`rii [i aloc`rii efective a
lul 29(1), incluzând aici respectul fa]` de resurselor bugetare \n special pentru
diferen]e [i combaterea tuturor aspec- protec]ia copiilor din grupurile vulnera-
telor ce ]in de discriminare [i de pre- bile [i marginalizate” (Republica Domi-
judec`]i. nican` IRCO, Add.150, paragrafele 15 [i
16).
Tocmai de aceea, educa]ia trebuie s` fie
una dintre principalele priorit`]i \n ca- Monitorizarea [i evaluarea
drul tuturor campaniilor \mpotriva spec- Monitorizarea realiz`rii tuturor dreptu-
trului rasismului [i a fenomenelor aso- rilor prev`zute de Conven]ie pentru to]i
ciate acestuia“ (Comitetul pentru Drep- copii, f`r` discriminare este esen]ial`.
turile Copilului, Comentariul General 1, De aceea, procesul de monitorizare [i
2001, HRI/ GEN/ 1/Rev.5, p. 258. Vezi indicatorii utiliza]i trebuie s` fie sensibili
articolul 29, pagina 519). la diferitele aspecte specifice men]io-
Implementarea principiilor generale „in- nate \n articol: ras`, culoare, sex, limb`,
diferent de constrângerile bugetare” religie, opinii politice sau de alt` natur`,
originea na]ional`, etnic` sau social`, si-
Comitetul a subliniat faptul c` imple- tua]ie material`, dizabilitate, statutul la
mentarea principiilor generale evocate na[tere sau alt tip de statut. Dup` cum

NEDISCRIMINAREA 31
se vede, lista nu este exhaustiv`, ci doar Conven]ia le acord` acestora drepturi e-
ilustrativ`, iar statele trebuie s` ia \n gale:
considerare [i alte motive care pot cauza „Comitetul subliniaz` faptul c`, to]i
discriminarea. Instruc]iunile pentru ela- copiii ale c`ror cereri de azil au fost res-
borarea Rapoartelor Periodice solicit` \n pinse, dar care r`mân \n ]ara respectiv`,
cadrul mai multor articole date dezagre- beneficiaz` de dreptul la \ngrijire medi-
gate \n func]ie de vârst`, gen, regiune, cal` [i de dreptul la educa]ie, drepturi
mediu urban sau rural, originea etnic` acordate de facto dar nu de jure. Punctul
sau social` (pentru a vedea lista com- de vedere al Comitetului este c` aceste
plet` a datelor dezagregate solicitate de servicii trebuie acordate din principiu,
Comitet, vezi articolul 4, pagina 87). conform cu litera [i spiritul articolelor 2
Scopul urm`rit este acela de a fi siguri [i 3 din Conven]ie” (Norvegia IRCO,
c` Statele P`r]i dispun de informa]ii su- Add.23, paragraful 12).
ficiente pentru a determina dac` exist` o
discriminare \n implementarea artico- Urm`toarea concluzie a rezultat dup`
2 lului sau a prevederii \n cauz`. examinarea Raportului Secundar al Nor-
vegiei :
La stabilirea implica]iilor fiec`rui articol
\n parte, trebuie avut` \n vedere posibila „Comitetul apreciaz` eforturile Statului
discriminare \mpotriva unui singur co- Parte de a se asigura c`, \n practic`, to]i
pil, \n mod individual, sau a unui grup copiii afla]i sub jurisdic]ia norvegian`,
de copii. Articolul 2 subliniaz` „dublul inclusiv cei a c`ror prezen]` nu \ntru-
pericol” la care sunt expu[i mul]i copii, ne[te toate prevederile legale, bene-
[i anume de a fi discrimina]i, nu doar pe ficiaz` de drepturile definite \n Conven-
baza motivelor ce ]in de vârst` sau de ]ie. Comitetul \[i exprim` totu[i preocu-
statusul lor, ci [i pe baza motivelor ce ]in parea c`, acest principiu nu este stabilit
de gen, ras` sau dizabilitate. [i inclus \n \ntreaga legisla]ie na]ional`
relevant` [i c` absen]a garan]iilor legale
|n plus, Comitetul pentru Drepturile Co- poate priva anumi]i copii f`r` na]iona-
pilului a sugerat c` [i strategiile pentru litate norvegian` de drepturile lor [i c`
combaterea discrimin`rii trebuie eva- exist` anumite limit`ri ale accesului
luate: acestor copii la serviciile medicale [i la
„Comitetul sugereaz` acordarea unei educa]ie.
priorit`]i sporite procesului de evaluare „Comitetul recomand` Statului Parte s`
a eficacit`]ii m`surilor de con[tientizare ia \n considerare impactul complet [i pe
a popula]iei, \n vederea prevenirii [i termen lung al acestei situa]ii asupra
combaterii discrimin`rii [i promov`rii drepturilor copiilor f`r` na]ionalitate
toleran]ei, care se refer` cu prec`dere la norvegian` [i f`r` statut legal, care tr`-
discriminarea bazat` pe gen, origine iesc sub jurisdic]ie norvegian`.
etnic`, la discriminarea copiilor cu diza- Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
bilit`]i [i a celor n`scu]i \n afara c`s`- amendeze legisla]ia na]ional` pentru a
toriei” (Marea Britanie, teritoriile depen- asigura aplicarea deplin` a articolului 2
dente Hong Kong IRCO, Add.63, para- din Conven]ie” (Norvegia 2RCO, Add.
graful 24). 126, paragrafele 20 [i 21. Vezi, de ase-
menea, Belgia IRCO, Add.38, paragraful
„...pentru fiecare copil aflat 9; Danemarca IRCO, Add.33, paragraful
30; Portugalia IRCO, Add.45, paragraful
sub jurisdic]ia lor...” 21; Suedia 2RCO, Add.101, paragraful
Articolul 2 subliniaz` faptul c`, toate 11).
drepturile din Conven]ia cu privire la |n statele cu provincii [i teritorii semi-
Drepturile Copilului, trebuie s` se aplice autonome, Comitetul a subliniat c` dife-
tuturor copiilor dintr-un stat, inclusiv ren]ele din legisla]ie sau al]i factori nu
pentru copiii afla]i \n vizit`, refugia]i, co- trebuie s` cauzeze discrimin`ri [i s` \m-
piii muncitorilor str`ini [i cei afla]i ilegal piedice copiii s` beneficieze de dreptu-
\n statul respectiv. rile conferite de Conven]ie, \n func]ie de
Comitetul pentru Drepturile Copilului a locul \n care ace[tia tr`iesc.
ridicat \n mai multe ocazii problema co- |n discu]iile cu reprezentan]ii Guvernului
piilor „str`ini” [i a reiterat faptul c`, Canadian, un membru al Comitetului a

32 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


declarat: „conform articolului 2 Statele sf`tuite s` asigure extinderea imple-
P`r]i trebuie s` ‘respecte [i s` garanteze’ ment`rii Conven]iei \n toate aceste teri-
drepturile copiilor, \n termenii Conven- torii:
]iei, indiferent de ras`, gen sau de ‘alte „Comitetul ia not` cu preocupare de
statute’. Prin aceasta, a vrut s` sublini- faptul c`, Statul Parte nu a extins \nc`
eze ideea c` Guvernul Federal este obli- implementarea Conven]iei \n toate Teri-
gat s` garanteze c` drepturile tuturor toriile Dependente din Domeniile
copiilor din toate teritoriile [i provinciile Coroanei \n special teritoriile Jersey [i
Canadei sunt protejate \n mod egal. Co- Guernsey.”
mitetul a fost \ns`rcinat s` monitorizeze „Comitetul recomand` Statului Parte s`
progresele \nregistrate de Statele P`r]i insereze \n urm`torul s`u raport perio-
\n implementarea Conven]iei [i, de dic informa]ii referitoare la m`surile
aceea, a fost obligat s` se asigure c`, luate pentru extinderea implement`rii
Conven]ia este aplicat` pe \ntreg terito- Conven]iei \n toate Teritoriile Depen-
riul Canadei, indiferent de diferen]ele re-
gionale” (Canada SR.214, paragraful 45).
dente din Domeniile Coroanei” (Marea
Britanie – Insula Man IRCO, Add.134, pa- 2
Comitetul a emis un comentariu c`tre ragrafele 4 [i 5).
Canada [i \n mod similar, c`tre alte Ocazional, Comitetul a propus adop-
state: tarea unor reforme care s` garanteze
„Neconcordan]ele dintre legisla]ia [i implementarea legisla]iei anti-discrimi-
practicile provinciilor sau teritoriilor, nare \n toate teritoriile aflate sub juris-
care afecteaz` implementarea Conven- dic]ia ]`rii respective, a[a cum a fost ca-
]iei, constituie un motiv de preocupare zul Marii Britanii:
pentru Comitet. Se pare c`, de exemplu, „Comitetul recomand` introducerea de
din cauza faptului c` definirea statutului urgen]` a legisla]iei referitoare la rela-
juridic al copiilor n`scu]i \n afara c`s`- ]iile inter-etnice \n Irlanda de Nord, fiind
toriei este de competen]a legisla]iei \ncurajat de informa]iile prezentate de
provinciilor, se poate ajunge la nivele di- delega]ia Statului Parte referitoare la
ferite de protec]ie legal` pentru ace[ti inten]ia Guvernului de a ac]iona \n acest
copii, \n diferite p`r]i ale ]`rii” (Canada sens” (Marea Britanie IRCO, Add.34, pa-
IRCO, Add.37, paragraful 9). ragraful 28).
„Comitetul ia not` de faptul c` articolul Comitetul a mai subliniat existen]a unor
2 din Conven]ie solicit` Statelor P`r]i s` discrimin`ri mai generale existente \ntre
garanteze implementarea Conven]iei \n diferite regiuni ale unei ]`ri, care nu sunt
zonele aflate sub jurisdic]ia lor, ceea ce cauzate de diferen]ele legislative:
include [i obliga]ia de a raporta progre-
sul \nregistrat \n toate teritoriile care le „Comitetul \[i exprim` preocuparea \n
apar]in” (Australia IRCO, Add.79, para- leg`tur` cu distribuirea inegal` a avu]iei
graful 2). na]ionale precum [i disparit`]ile [i
discrepan]ele \nregistrate de procesul
„Comitetul este preocupat c` sistemul de implementare a drepturilor stipulate
federal din Statul Parte poate crea difi- de Conven]ie \ntre diferitele regiuni ale
cult`]i autorit`]ilor federale, \n efortul ]`rii, \n detrimentul copiilor din mediul
acestora de a implementa prevederile rural [i al celor apar]inând minorit`]ilor
Conven]iei, asigurând, \n acela[i timp, sau comunit`]ilor indigene” (Mexic
respectarea principiului de nediscri- IRCO, Add.13, paragraful 9).
minare, \n conformitate cu prevederile
articolului 2 din Conven]ie. Comitetul „Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]`
recomand` insistent Statului Parte s` se de disparit`]ile geografice [i sociale \n
asigure c` mecanismele de coordonare exercitarea drepturilor stipulate de Con-
existente, bazate pe principiile constitu- ven]ie” (Chile IRCO, Add.22, paragraful 13).
]ionale generale, sunt complet utilizate, „Comitetul este, de asemenea, preo-
pentru a-i proteja pe deplin pe copii de cupat de disparit`]ile socio-economice
orice disparit`]i din zonele de „compe- persistente [i semnificative dintre partea
ten]` exclusiv`” a Länd-ului” (Austria de nord [i de sud a ]`rii, ceea ce are un
IRCO, Add.98, paragraful 8). impact negativ asupra situa]iei copiilor”
Statele cu teritorii „dependente” sunt (Italia IRCO, Add.41, paragraful 10).

NEDISCRIMINAREA 33
Motive de discriminare \mpotriva copiilor
|n urma examin`rii Rapoartelor Ini]iale, Comitetul a identificat urm`toarele motive
de discriminare [i urm`toarele grupuri afectate de discriminare (enumerarea s-a
f`cut \n ordine aleatorie):
genul
dizabilitatea
rasa, xenofobia [i rasismul
originea etnic`
orientarea sexual`
anumite caste, triburi
„untouchables” („cei care nu trebuie atin[i“, persoane apar]inând celei mai
de jos caste din India - nota trad.)
limba
copiii ne\nregistra]i la na[tere
copiii n`scu]i gemeni
copiii n`scu]i \ntr-o zi cu ghinion
2 copiii n`scu]i prin \nc`lcarea pozi]iei sociale
copiii n`scu]i \n condi]ii anormale
politica „copilului unic” sau a „celor trei copii”
orfanii
domiciliul
diferen]ele dintre diferite provincii/teritorii/state, etc.
mediul rural (inclusiv exodul rural)
mediul urban
copiii care tr`iesc \n mahalale
copiii din zone izolate [i de pe insule izolate
copiii care apar]in unor grupuri sau popula]ii dislocate
copiii f`r` cas`
copiii abandona]i
copiii plasa]i \n forme alternative de \ngrijire
copiii apar]inând minorit`]ilor etnice plasa]i \n forme
alternative de \ngrijire
copiii institu]ionaliza]i
copiii care tr`iesc [i/sau muncesc pe strad`
copiii din sistemul de justi]ie juvenil`
\n particular, copiii a c`ror libertate a fost restric]ionat`
copiii afecta]i de conflictele armate
copiii care muncesc
copiii care au fost supu[i violen]ei
copiii cer[etori
copiii afecta]i de HIV/SIDA
copiii ai c`ror p`rin]i sunt afecta]i de HIV/SIDA
tinerele mame singure
minorit`]ile, incluzând
copiii romi/]igani/c`l`tori/nomazi
copiii comunit`]ilor indigene
copiii f`r` na]ionalitate, incluzând:
copiii imigran]ilor
copiii imigran]ilor ilegali
copiii muncitorilor migran]i
refugia]ii/solicitan]ii de azil
inclusiv copiii refugia]i care c`l`toresc ne\nso]i]i
copiii afecta]i de dezastre naturale
copiii care tr`iesc \n s`r`cie [i \n s`r`cie extrem`
distribu]ia inegal` a bog`]iilor na]ionale
statusul social / dezavantajul social /disparit`]ile sociale
copiii afecta]i de probleme sau de schimb`ri economice
statusul economic al p`rin]ilor ce cauzeaz` segregare rasial` \n [coli
propriet`]ile p`rin]ilor
religia p`rin]ilor
legile ce reglementeaz` statusul personal \n func]ie de religie
copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei
copiii apar]inând unor familii monoparentale
copiii n`scu]i din rela]ii incestuoase
copiii rezulta]i din mariaje \ntre persoane apar]inând unor grupuri etnice sau
religioase sau de na]ionalit`]i diferite

34 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


„Comitetul este preocupat de disparit`- fa]` de cele politice)“, conform prevede-
]ile predominante dintre mediile urbane rilor articolului 2 din Conven]ie” (Sierra
[i cele rurale [i dintre regiuni, referitor la Leone IRCO, Add.116, paragrafele 30 [i
accesibilitatea [i furnizarea serviciilor 31).
sociale, inclusiv a educa]iei, a serviciilor Examinând rapoartele Statelor P`r]i
medicale [i a securit`]ii sociale” (China Comitetul a identificat numeroase moti-
IRCO, Add.56, paragraful 11). ve de discriminare inclusiv, de exemplu,
„...Comitetul \[i exprim` preocuparea orientarea sexual` (vezi [i caseta):
fa]` de diferen]ele existente \ntre copiii „...ne exprim`m preocuparea fa]` de e-
care tr`iesc pe insula capital` Male [i forturile insuficiente depuse pentru
copiii care tr`iesc pe insulele izolate” combaterea discrimin`rii bazate pe ori-
(Insulele Maldive IRCO, Add.91, para- entarea sexual`.
graful 15).
De[i Comitetul ia not` de inten]ia
Insulelor Man de a reduce vârsta legal`
„...f`r` nici un fel de discrimi- pentru consim]`mântul pentru rela]ii 2
nare, indiferent de rasa, culoa- homosexuale de la 21 la 18 ani, r`mâne
preocupat de discrepan]a care continu`
rea, sexul, limba, religia, opi-
s` existe \ntre vârsta legal` pentru
niile politice sau de alt` natu- consim]`mântul heterosexual (16 ani) [i
r`, na]ionalitatea, apartenen]a rela]iile homosexuale.
etnic` sau originea social`, de „Se recomand` ca Insulele Man s` ia
toate m`surile corespunz`toare, inclusiv
situa]ia material`, dizabilitate, de natur` legislativ`, pentru prevenirea
statutul la na[tere sau alte sta- discrimin`rii bazate pe motive de orien-
tute ale copilului, ale p`rin]ilor tare sexual` [i s` respecte \n totalitate
articolul 2 al Conven]iei“ (Marea Britanie
sau ale reprezentan]ilor s`i – Insulele Man IRCO, Add.134, paragra-
legali”. fele 22 [i 23. Vezi, de asemenea, Marea
Britanie - Teritoriile de Peste M`ri IRCO,
Motivele de discriminare men]ionate \n Add.135, paragrafele 25 [i 26).
mod specific \n cadrul articolului 2 din
Conven]ia cu privire la Drepturile Co- Comitetul a mai ridicat problema discri-
pilului sunt similare celor stipulate \n min`rii pe motive de orientare sexual`
Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu- \n contextul HIV/SIDA, \n urma Dezbate-
rile Civile [i Politice [i \n Pactul Interna- rii Generale din 1998 asupra „Copiilor
]ional cu privire la Drepturile Econo- care tr`iesc \ntr-o lume cu HIV/SIDA”:
mice, Sociale [i Culturale (articolul 2 al „...Trebuie, de asemenea, acordat` o
fiec`rui Pact), cu ad`ugarea motivelor ce aten]ie special` discrimin`rii bazate pe
]in de apartenen]a etnic` [i dizabilitate. orientarea sexual`, deoarece b`ie]ii [i
Comitetul [i-a exprimat preocuparea fetele de orientare homosexual` se
atunci când Constitu]ia sau legisla]ia confrunt`, adesea, cu o discriminare
na]ional` a unui stat nu interzic discrimi- acut` [i \n timp ce reprezint` un grup
narea pe baza tuturor motivelor enun- deosebit de vulnerabil \n contextul
]ate \n articolul 2: HIV/SIDA”.
„Comitetul ...r`mâne preocupat de fap- Comitetul a adoptat recomand`ri mai
tul c`, anumite criterii enun]ate ca fiind generale pentru a preveni discriminarea
motive interzise pentru discriminare \n contextul HIV/SIDA:
prin Conven]ia cu privire la Drepturile „...Statele trebuie s`-[i revizuiasc` legis-
Copilului lipsesc din Constitu]ia unor la]ia existent` [i s` adopte noi legi pen-
State P`r]i. tru implementarea complet` a articolu-
„Comitetul recomand` Statului Parte lui 2 din Conven]ia cu privire la Dreptu-
s`-[i revizuiasc` Constitu]ia [i legisla]ia rile Copilului, \n special pentru interzi-
na]ional` relevant` prin l`rgirea listei cu cerea expres` a discrimin`rii bazate pe
motivele interzise ca baz` pentru discri- statutul real sau perceput, de purt`tor al
minare, incluzând printre acestea „diza- virusului HIV [i s` interzic` testarea obli-
bilit`]ile, na[terea, alte opinii (\n plus gatorie”.

NEDISCRIMINAREA 35
Conferin]a Mondial` |mpotriva Rasismului, Discrimin`rii Rasi-
ale, Xenofobiei [i Intoleran]ei
Declara]ia [i Programul de Ac]iune al Conferin]ei Mondiale (Durban, Africa de Sud,
septembrie 2001) remarc` cu \ngrijorare num`rul mare de copii [i de tineri, \n
special fete, care se afl` printre victimele rasismului, discrimin`rii rasiale, xenofo-
biei [i intoleran]ei aferente [i subliniaz` „necesitatea de a include m`suri speciale,
\n concordan]` cu principiul interesului superior al copilului [i a respectului fa]` de
opiniile sale, \n cadrul programelor destinate combaterii rasismului, discrimin`rii
rasiale, xenofobiei [i intoleran]ei aferente, pentru a acorda o aten]ie prioritar`
drepturilor [i situa]iei copiilor [i tinerilor care sunt victime ale acestor practici” (De-
clara]ia, paragraful 72).
Declara]ia [i Programul de Ac]iune trateaz` multe aspecte referitoare la drepturile
copilului, inclusiv: drepturile copiilor apar]inând minorit`]ilor etnice, religioase sau
2 lingvistice sau care apar]in popula]iilor indigene; victimele traficului de persoane,
leg`turile dintre munca copiilor, s`r`cie [i discrimin`rile rasiale; influen]a noilor
tehnologii ale informa]iei asupra copiilor [i a tinerilor atunci când sunt folosite
pentru a propaga rasismul, [i a[a mai departe.
Declara]ia subliniaz` „leg`turile dintre dreptul la educa]ie [i lupta contra rasis-
mului, discrimin`rii rasiale, xenofobiei [i intoleran]ei aferente, precum [i rolul
esen]ial al educa]iei, inclusiv a educa]iei referitoare la drepturile omului, care ia \n
considerare [i respect` diversitatea cultural`, mai ales \ntre copii [i tineri, cu rol
important \n prevenirea [i eradicarea tuturor formelor de intoleran]` [i de discrimi-
nare” (Declara]ia, paragraful 97).
Programul de Ac]iune ofer` recomand`ri detaliate \n ce prive[te educa]ia, solici-
tând statelor s`-[i asume obliga]ia de a asigura accesul nediscriminatoriu la edu-
ca]ie, inclusiv accesul la educa]ia primar` gratuit` pentru to]i copiii, atât pentru
fete cât [i pentru b`ie]i. Statele trebuie s` asigure accesul egal la educa]ie pentru
to]i, atât prin legisla]ie cât [i \n practic`, [i s` se ab]in` de la orice m`suri legale
sau de alt` natur` care s` duc` la impunerea segreg`rii rasiale \n ce prive[te acce-
sul la [colarizare (Programul de Ac]iune, paragrafele 121 [i 122).
Programul solicit` statelor „s` \ncurajeze participarea deplin` [i activ` a tinerilor
care s` fie mai mult implica]i \n elaborarea, planificarea [i implementarea activit`-
]ilor pentru combaterea rasismului, a discrimin`rii rasiale, xenofobiei [i intoleran-
]ei aferente”, \ndemnându-le s` faciliteze, \n parteneriat cu organiza]iile neguver-
namentale [i cu al]i reprezentan]i ai societ`]ii civile, dialogul na]ional si interna]io-
nal \ntre tineri pe aceste teme.
Statele sunt \ndemnate s` \ncurajeze [i s` faciliteze stabilirea [i men]inerea unor
mecanisme pentru combaterea rasismului, specifice tinerilor (Programul de Ac]i-
une, paragrafele 216 [i 217).
(Raportul Conferin]ei Mondiale contra Rasismului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofo-
biei [i Intoleran]ei, Durban, Africa de Sud, 21 august – 8 septembrie 2001, A/CONF.
189/12)

„Trebuie acordat` o aten]ie imediat` pentru comunit`]i specifice.


modalit`]ilor \n care discriminarea pe Statele trebuie s`-[i revizuiasc` legis-
motive de gen supune fetele unui risc la]ia existent` sau s` adopte noi legi
mai mare \n ce prive[te HIV/SIDA. Fetele pentru garantarea drepturilor de mo[te-
trebuie, \n mod special, avute \n vedere nire [i pentru securitatea dreptului de
pentru a le acorda acces la servicii, infor- proprietate al copiilor, indiferent de ge-
ma]ii [i posibilitatea de participare la nul lor” (Raportul celei de-a XIX-a se-
programele referitoare la HIV/SIDA, \n siuni, septembrie/octombrie 1998, CRC/
timp ce rolurile de gen specifice fiec`rei C/80, paragraful 243).
situa]ii trebuie atent avute \n vedere Alte articole ale Conven]iei eviden]iaz`
atunci când sunt planificate strategiile grupuri de copii care pot suferi de ase-

36 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


menea forme particulare de discrimi- telor Periodice solicit` informa]ii despre
nare, de exemplu copiii f`r` familii „m`surile specifice adoptate pentru re-
(articolul 20), copiii refugia]i (articolul ducerea disparit`]ilor economice, soci-
22), copiii cu dizabilit`]i (articolul 23), ale [i geografice, inclusiv \ntre mediile
copiii apar]inând minorit`]ilor sau co- rurale [i cele urbane, pentru prevenirea
munit`]ilor indigene (articolul 30), copiii discrimin`rii \mpotriva celor mai deza-
care sunt exploata]i din punct de vedere vantajate grupuri de copii, inclusiv a co-
economic sau \n alt mod (articolele 32, piilor apar]inând minorit`]ilor sau co-
34, 36), copiii din sistemul de justi]ie ju- munit`]ilor indigene, a copiilor cu diza-
venil` [i copiii a c`ror libertate a fost bilit`]i, a celor n`scu]i \n afara c`s`toriei,
restric]ionat` (articolele 37 [i 40), [i co- a copiilor f`r` na]ionalitate, a migran-
piii afla]i \n situa]ii de conflict armat (ar- ]ilor, a copiilor apar]inând unor grupuri
ticolul 38). sau popula]ii dislocate, a refugia]ilor, so-
O discu]ie mai ampl` cu privire la discri- licitan]ilor de azil [i a copiilor care
tr`iesc [i/sau muncesc pe str`zi“. In-
minarea bazat` pe gen este prezentat`
\n continuare (pagina 38), dar apare, de struc]iunile solicit`, de asemenea, \n
cadrul diferitelor articole, informa]ii des-
2
asemenea, [i \n cadrul altor articole rele-
vante ale Conven]iei. pre m`surile speciale sau specifice
adoptate pentru copiii dezavantaja]i.
Conferin]a Mondial` |mpotriva Rasis-
mului, Discrimin`rii Rasiale, Xenofobiei Comitetul pentru Drepturile Copilului a
si Intoleran]ei, ]inut` la Durban \n Africa accentuat nevoia stringent` de a iden-
de Sud \n august 2001, a elaborat o nou` tifica cei mai vulnerabili [i mai dezavan-
agend` global` pentru combaterea taja]i copii dintr-un stat, exprimându-[i
acestui tip de discriminare (A/CONF. preocuparea fa]` de situa]ia acestora [i
189/12, vezi caseta pag 36) a recomandat luarea m`surilor nece-
sare pentru ca ace[tia s` beneficieze de
Ca o contribu]ie la preg`tirea Conferin- toate drepturile ce le sunt conferite prin
]ei, Comitetul a redactat primul s`u Co- Conven]ie. De exemplu:
mentariu General despre scopurile edu-
ca]iei (vezi articolul 29, pagina 522) „Comitetul este preocupat de insufici-
enta aten]ie acordat` de societate ne-
Forme legitime de discriminare voilor [i situa]iei copiilor din grupurile
cele mai vulnerabile [i dezavantajate,
Dup` cum s-a men]ionat anterior, (pagi-
cum sunt copiii cu dizabilit`]i, \n confor-
na 26), interdic]ia discrimin`rilor de
mitate cu prevederile articolului 2 al
orice fel, nu elimin` diferen]ierile legi-
Conven]iei” (Federa]ia Rus` IRCO, Add.
time dintre copii, pe parcursul proce-
4, paragraful 9).
sului de implementare – care deriv` de
exemplu, din respectarea „capacit`]ilor „Comitetul este profund preocupat de
\n evolu]ie” ale copiilor, precum [i din viol`rile grave ale dreptului de a fi
acordarea priorit`]ii, oferirea unei „aten- protejat contra discrimin`rii [i de impac-
]ii speciale” [i adoptarea unor ac]iuni tul discrimin`rii asupra copiilor din Sta-
afirmative pentru copiii care tr`iesc \n tul Parte, remarcând faptul c` discrimi-
condi]ii extrem de dificile. narea \mbrac` diferite forme, incluzând
aici originea etnic`, genul, provenien]a
Preambulul Conven]iei recunoa[te c`
geografic` (din zonele ]`rii) [i statusul
„\n toate ]`rile lumii, exist` copii care
social.
tr`iesc \n condi]ii extrem de dificile, iar
ace[tia necesit` o aten]ie special`”. Ine- Comitetul ia not` de faptul c` omorurile
vitabil, categoria copiilor care tr`iesc \n [i alte acte s`vâr[ite \n timpul conflic-
condi]ii extrem de dificile include copii telor armate [i care au afectat copiii, au
cu o arie larg` de probleme care nece- fost adesea comise pe baza originii lor
sit` o arie larg` de solu]ii. Situa]ia aces- etnice. Comitetul ia not` [i de existen]a
tora este cel mai bine definit` ca repre- altor forme \ngrijor`toare de discrimina-
zentând o discriminare \n ce prive[te re cu privire la: inter alia, accesul la re-
posibilitatea lor de a se bucura [i de a surse, mo[tenirea propriet`]ilor, dreptul
beneficia de realizarea diferitelor drep- la cet`]enie [i accesul fetelor la educa]ie.
turi stipulate \n Conven]ie. De asemenea, Comitetul este preocupat
de faptul c`, Statul Parte pare s` nu ia \n
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-

NEDISCRIMINAREA 37
totalitate \n considerare prevederile inegalit`]ii [i a discrimin`rii” (Raportul
articolului 2 [i nici celelalte principii ale celei de-a VIII-a sesiuni, ianuarie 1995,
Conven]iei \n vederea introducerii aces- CRC/C/38, p. 3).
tora \n cadrul legisla]iei sale [i \n prac- Raportul Dezbaterii Generale ia not` de
tica administrativ` [i judiciar`, precum faptul c`, Conven]ia cu privire la Dreptu-
[i \n cadrul programelor destinate pro- rile Copilului este cel mai r`spândit/
tej`rii copiilor. ratificat instrument interna]ional privind
„Comitetul recomad` insistent Statului drepturile omului [i
Parte s` fac` toate eforturile, pentru a
pune cap`t tuturor practicilor discrimi- „este f`r` \ndoial` cel mai larg acceptat
natorii, s` asigure respectarea egal` a cadru de ac]iune \n favoarea drepturilor
drepturilor tuturor copiilor din Statul fundamentale ale fetelor.
Parte, s` impun` [i s` garanteze imple- Comunitatea interna]ional` [i-a asumat
mentarea legisla]iei existente \mpotriva \n mod incontestabil angajamentul de a
discrimin`rii” (Burundi IRCO, Add.133, folosi prevederile Conven]iei ca pe un
2 paragrafele 26 [i 27). program de ac]iune \n vederea identifi-
c`rii formelor persistente de inegalitate
Discriminarea \mpotriva fetelor [i de discriminare \mpotriva fetelor, \n
Comitetul acord` o aten]ie special` dis- vederea abolirii practicilor [i tradi]iilor ce
crimin`rii \mpotriva fetelor. Instruc]iunile le \mpiedic` s` se bucure de drepturile
pentru elaborarea Rapoartelor Periodice lor [i pentru a elabora o strategie pe ter-
solicit` informa]ii despre „m`surile spe- men lung pentru promovarea [i proteja-
cifice pentru eliminarea discrimin`rii rea acestor drepturi”.
fetelor [i, acolo unde e cazul, m`surile |n raportul Dezbaterii Generale se
adoptate ca urmare a Celei de-a IV-a Con- subliniaz`:
ferin]e Mondiale privind Situa]ia Feme- „Pentru rezolvarea problemelor legate
ilor” (paragraful 28). de inegalit`]i [i discriminare pe criterii
Comitetul a sus]inut o Dezbatere Ge- de gen, acestea nu trebuie privite izolat,
neral` privind „Fetele”, \n ianuarie 1995, ca [i cum fetele ar reprezenta un grup
pentru a-[i preg`ti contribu]ia la Cea de- special cu drepturi speciale. De fapt, fe-
a IV-a Conferin]` Mondial` privind Si- tele sunt fiin]e umane, care trebuie pri-
tua]ia Femeilor: Ac]iunea pentru Egali- vite ca ni[te persoane [i nu doar ca fiice,
tate, Dezvoltare [i Pace, desf`[urat` la surori, so]ii sau mame, [i care ar trebui
Beijing, \n septembrie 1995. Comitetul a s` se bucure pe deplin de drepturile fun-
adoptat o recomandare referitoare la damentale inerente demnit`]ii lor uma-
„Participarea [i contribu]ia” sa la Con- ne… Istoria mi[c`rii pentru recunoa[-
ferin]a de la Beijing, reafirmând terea drepturilor femeii a demonstrat
clar, c` este esen]ial s` ne concentr`m
„importan]a Conven]iei cu privire la aten]ia asupra situa]iei fetelor \n vede-
Drepturile Copilului [i a procesului de rea \ntreruperii ciclului tradi]iilor d`un`-
implementare a acesteia pentru \mbun`- toare [i a prejudec`]ilor \mpotriva feme-
t`]irea semnificativ` a situa]iei fetelor din ilor.
\ntreaga lume [i pentru garantarea rea- Numai prin implementarea unei strategii
liz`rii depline a drepturilor lor fundamen- comprehensive pentru promovarea [i
tale”. protejarea drepturilor fetelor, \ncepând
Comitetul a reamintit c`, Conven]ia cu cu genera]iile tinere, va fi posibil` con-
privire la Drepturile Copilului [i Conven- struirea unei abord`ri comune [i de
]ia pentru Eliminarea Tuturor Formelor durat` [i a unei mi[c`ri de sus]inere [i de
de Discriminare |mpotriva Femeilor con[tientizare, care s` promoveze res-
pectul de sine al femeilor [i care s` le
„au caracter complementar [i se sus]in
permit` s`-[i \nsu[easc` abilit`]ile care le
reciproc”
vor preg`ti s` participe activ la luarea
[i a recomandat ca ele s` devin` deciziilor [i la activit`]ile care le afecteaz`
„un cadru de lucru esen]ial pentru ela- direct.
borarea unei strategii pe termen lung, O asemenea abordare trebuie s` se ba-
care s` promoveze [i s` protejeze drep- zeze pe recunoa[terea faptului c` drep-
turile fundamentale ale fetelor [i ale fe- turile omului reprezint` o realitate uni-
meilor, pentru eradicarea definitiv` a

38 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


versal` [i incontestabil`, f`r` nici o dife- precum [i orice alte forme de violen]`
ren]iere \n func]ie de gen...”. \mpotriva fetelor, inclusiv abuzul sexual.
Comitetul ia not` de faptul c`, \n Obser- „Comitetul a identificat, de asemenea,
va]iile sale Finale, a recomandat: anumite zone \n care legisla]ia trebuie
revizuit`, atât \n sfera dreptului civil cât [i
„elaborarea [i implementarea efectiv` a a celui penal, \n ceea ce prive[te vârsta
unei strategii comprehensive pentru m`- minim` pentru c`s`torie [i leg`tura
rirea gradului de con[tientizare [i de \n]e- dintre vârsta minim` pentru r`spunderea
legere a principiilor [i a prevederilor Con- penal` [i vârsta atingerii pubert`]ii”.
ven]iei; lansarea unor programe edu-
ca]ionale pentru eradicarea tuturor for- Comitetul [i-a exprimat preocuparea
melor de discriminare \mpotriva fetelor; pentru situa]ia anumitor grupuri de fete
\ncurajarea implic`rii active a tuturor aflate \ntr-o situa]ie special` de vulne-
segmentelor societ`]ii, inclusiv a organi- rabilitate, inclusiv a celor afectate de con-
za]iilor neguvernamentale. |n acest sens, flicte armate [i cele având statutul de
Comitetul a sugerat \n continuare, c` li-
derii tradi]ionali, religio[i sau comunitari
copii refugia]i:
„Având \n vedere circumstan]ele de sta-
2
pot fi \n mod sistematic implica]i \n pa[ii re de urgen]` \n care se g`sesc, aceste
care trebuie f`cu]i pentru dep`[irea fete nu au timp s` se bucure de copil`rie,
influen]elor negative ale tradi]iilor [i obi- iar inferioritatea tradi]ional` care le afec-
ceiurilor”. teaz` este - \n acest caz - [i mai acut`.
Comitetul a mai f`cut [i alte recoman- Apar, adesea, abuzul [i violen]a sexual`,
d`ri, [i anume: precum [i exploatarea economic`, iar
 asigurarea accesului efectiv al fetelor educa]ia nu mai este perceput` ca o
la sistemul educa]ional [i de preg`tire prioritate atunci când nevoile fundamen-
profesional`, pentru cre[terea ratei de tale trebuie satisf`cute de urgen]`, iar c`-
[colarizare [i reducerea ratei de aban- s`toria for]at` [i la o vârst` foarte tân`r`
don [colar; este v`zut` ca o m`sur` de protec]ie.
De[i sunt afectate dramatic de situa]iile
 eliminarea stereotipurilor din materi- de stare de urgen]`, adesea fetele nu-[i
alele educa]ionale [i formarea tuturor pot exprima frica sau nesiguran]a [i nici
persoanelor din sistemul de \nv`]`- nu-[i pot \mp`rt`[i speran]ele sau senti-
mânt \n leg`tur` cu Conven]ia; mentele”.
 introducerea studiului prevederilor Exist` preocupare [i \n leg`tur` cu situ-
Conven]iei \n programa [colar`; a]ia fetelor care muncesc:
 eradicarea procesului de degradare [i „Fetele mai mici de 15 ani fac adesea
de exploatare a imaginii fetelor [i fe- acelea[i munci casnice ca femeile adulte;
meilor \n mass media [i \n publicitate; aceste activit`]i nu sunt privite ca fiind
Comitetul remarc`, de asemenea, faptul „munc` real`” [i, de aceea, nu sunt nici-
c` odat` reflectate de datele statistice.
Pentru a elibera fetele din acest cerc vi-
„m`surile legislative transmit un mesaj
cios, trebuie s` li se acorde [anse [i trata-
formal c` tradi]iile [i obiceiurile contrare
mente egale punându-se un accent spe-
drepturilor copilului nu vor mai fi accep-
cial pe educa]ie”.
tate, provocând intimidare [i contribuind
astfel decisiv la schimbarea atitudinilor. Discu]iile au subliniat nevoia urgent` de
Comitetul a recomandat deseori, \n con- a colecta datele dezagregate \n func]ie de
formitate cu articolul 2 din Conven]ie, c` gen,
legisla]ia na]ional` a Statelor P`r]i ar „\ntr-o manier` comprehensiv` [i inte-
trebui s` recunoasc` clar principiul ega- grat`, la nivel interna]ional, regional, na-
lit`]ii \n fa]a legii [i s` interzic` discri- ]ional [i local, pentru evaluarea rea-
minarea bazat` pe gen, oferind totodat` lit`]ilor care afecteaz` fetele, pentru iden-
remedii [i protec]ie eficient` \n cazul ne- tificarea problemelor persistente [i cre[-
respect`rii legii. terea gradului de vizibilitate al acestor
Trebuie, de asemenea, s` fie reflectat` \n realit`]i, deoarece, altminteri, s-ar per-
legisla]ia na]ional` [i interzicerea practi- petua vulnerabilitatea acestora” (Rapor-
cilor tradi]ionale d`un`toare cum sunt tul celei de-a VIII-a sesiuni, ianuarie 1995,
mutilarea genital` sau c`s`toriile for]ate, CRC/C/38, pp. 47-52).

NEDISCRIMINAREA 39
Platforma de Ac]iune, adoptat` \n unani- min`rii b`ie]ilor, cât [i a fetelor:
mitate de reprezentan]ii a 189 de ]`ri, „Comitetul recomand` Statului Parte
prezen]i la Cea de-a IV-a Conferin]` Mon- s`-[i continue [i s`-[i intensifice efortu-
dial` privind Situa]ia Femeilor, (Beijing, rile de combatere a discrimin`rii ce re-
septembrie 1995) include o sec]iune de- zult` din socializarea inadecvat` a b`ie]i-
taliat` dedicat` „Obiectivelor [i Ac]iuni- lor [i fetelor [i \nv`]`rea unor roluri ina-
lor Strategice” pentru fete (A.CONF. 177/ decvate de gen, care determin` formarea
20/Rev.1, sec]iunea L, pp.145 et seq.). unor atitudini sociale necorespunz`toare
|n 2000 a avut loc o Sesiune Special` a de discriminare a copiilor pe criterii de
Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite, gen” (Barbados IRCO, Add.103, paragra-
care a trecut \n revist` progresele \nre- ful 16).
gistrate \n decursul celor 5 ani de la Con- „Con[tient de dificult`]ile cu care se con-
ferin]a Mondial` [i \n cadrul c`reia au frunt` fetele \n continuare, \n multe zone,
fost adoptate ac]iuni [i ini]iative su- Comitetul este de asemenea preocupat

2 plimentare pentru implementarea Decla-


ra]iei [i a Planului de Ac]iune. Raportul
de situa]ia b`ie]ilor, mai ales de gradul
redus de „stim` de sine“ [i de rezultatele
include o sec]iune dedicat` „realiz`rilor” lor [colare care sunt inferioare celor ob]i-
[i „obstacolelor” privind situa]ia fetelor, nute de fete. Comitetul recomand` Statu-
precum [i sugestii detaliate pentru lui Parte s` realizeze un studiu despre
guverne [i nu numai (sec]iunea L, p. 18 [i practicile uzuale de cre[tere a copiilor [i
pp. 25 et seq., A/RES/S-23/3). modul \n care acestea \i afecteaz` pe b`-
Examinând rapoartele Statelor P`r]i, Co- ie]i [i pe fete. Comitetul mai recomand`
mitetul [i-a exprimat frecvent preocupa- Statului Parte s` implementeze pro-
rea fa]` de atitudinile [i practicile discri- grame care s` aib` drept scop cre[terea
minatorii ce afecteaz` fetele. De exem- „stimei de sine“ a b`ie]ilor [i s` combat`
plu: discriminarea ce rezult` din socializarea
inadecvat` a b`ie]ilor [i fetelor \n roluri
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`-[i rigide de gen, care determin` formarea
continue eforturile de realizare a unor unor atitudini de discriminare a copiilor
ample campanii de educa]ie public` pen- pe criterii de gen, \n familie [i-n socie-
tru prevenirea [i combaterea discrimi- tate” (Grenada IRCO, Add.121, paragra-
n`rii bazate pe diferen]ele de gen, mai ful 13).
ales \n cadrul familiilor. Suger`m mobili-
zarea [i implicarea liderilor politici, reli- Dup` cum s-a subliniat mai sus (la
gio[i [i cei ai comunit`]ilor, pentru a pagina 28), Comitetul este preocupat de
asista [i sus]ine eforturile de eradicare a vârsta sc`zut` la care este permis`
practicilor [i atitudinilor tradi]ionale dis- c`s`toria \n multe state, de discriminarea
criminatorii fa]` de fete” (India IRCO, la stabilirea vârstei minime [i de c`s`to-
Add.115, paragraful 33). riile aranjate sau for]ate (vezi, de aseme-
nea, articolul 1, pagina 12). De exemplu:
„Comitetul este preocupat de persisten]a
de facto a discrimin`rii pe motiv de gen „Comitetul este foarte \ngrijorat de prac-
[i a atitudinilor negative, stereotipe, refe- tica c`s`toriilor aranjate – conform legi-
ritoare la rolurile [i responsabilit`]ile b`r- lor cutumiare – pentru fetele foarte tine-
batului [i ale femeii. |n mod special, re, mai ales de c`s`toriile \ncheiate \m-
Comitetul este preocupat de situa]ia potriva voin]ei copilului.
familiilor care nu-[i pot permite s` pl`- Comitetul subliniaz` faptul c`, aceste
teasc` cheltuielile implicate de urmarea practici violeaz` prevederile [i principiile
cursurilor [colare de c`tre to]i copiii lor, Conven]iei cu privire la Drepturile Copi-
astfel c` prefer` adesea s` trimit` la lului.
[coal` numai copiii de gen masculin. Comitetul recomand` Statului Parte s`
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` \ntreprind` ac]iuni de promovare a drep-
lanseze campanii ample de educa]ie pu- turilor copilului \n comunit`]ile unde
blic` pentru prevenirea [i combaterea exist` [i sunt practicate astfel de cutume,
discrimin`rii bazate pe diferen]ele de explicând care sunt drepturile copilului \n
gen, mai ales \n cadrul familiei” (Tadji- acest sens [i asigurând stabilirea unei
kistan IRCO, Add. 136, paragrafele 22 [i 23). vârste minime pentru c`s`torie, care s`
fie identic` atât pentru fete cât [i pentru
Comitetul a ridicat atât problema discri- b`ie]i, iar fetele s` nu fie obligate s` se

40 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


c`s`toreasc`“ (Sierra Leone IRCO, Add. 79/Add.35), ale Comitetului pentru Elimi-
116, paragrafele 24 [i 25). narea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor
„Luând not` de eforturile depuse \n ve- (CEDAW/C/JOR/2), cu propriile sale ob-
derea cre[terii vârstei minime pentru serva]ii finale (Iordania IRCO, Add.21) [i
c`s`torie la 18 ani atât pentru fete cât [i cu articolul 2 din Conven]ie, Comitetul
pentru b`ie]i, Comitetul este preocupat recomand` Statului Parte s` ia m`suri
de faptul c` limitele de vârst` existente – efective pentru prevenirea [i eliminarea
anume 15 ani pentru fete [i 16 ani pentru discrimin`rii pe motive de sex sau statut
b`ie]i – sunt prea reduse [i sunt discri- la na[tere \n toate aspectele vie]ii civile,
minatorii. economice, politice, sociale [i culturale.
Comitetul este preocupat de practica Comitetul recomand` Statului Parte s`
c`s`toriilor timpurii [i for]ate, mai ales \n introduc` \n articolul 6 din Constitu]ia sa,
mediul rural. principiul egalit`]ii \ntre sexe.
Comitetul recomand` Statului Parte s`-[i Comitetul recomand` Statului Parte s`
depun` toate eforturile pentru adoptarea
revizuiasc` legisla]ia pentru asigurarea
compatibilit`]ii defini]iilor date copilului sau anularea unor legi civile [i penale,
acolo unde este necesar, pentru interzi-
2
[i vârstei minime cu principiile [i preve-
derile Conven]iei [i recomand` totodat` cerea oric`rei discrimin`ri de acest fel. |n
ca legisla]ia s` fie neutr` din punctul de acest sens, Comitetul \ncurajeaz` Statul
vedere al genului, de asemenea trebuie Parte s` ia \n considerare practica altor
introduse [i aplicate noile amendamente state, care au reu[it s` reconcilieze cu
care se dovedesc a fi necesare. succes drepturile fundamentale ale omu-
|n plus, Comitetul recomand` Statului lui cu textele Islamice. Comitetul reco-
Parte s` continuie eforturile de realizare a mand` Statului Parte s` ia toate m`surile
unor campanii publice de educare pentru corespunz`toare, cum ar fi realizarea
combaterea c`s`toriilor timpurii [i for- unor campanii publice de educare, pen-
]ate, cu prec`dere \n mediul rural” (Iorda- tru prevenirea [i combaterea atitudinilor
nia 2RCO, Add.125, paragrafele 27 [i 28. sociale negative, mai ales \n cadrul fami-
Vezi, de asemenea, ca exemplu, Egipt liei. Pentru sus]inerea acestor eforturi ar
2RCO, Add.145, paragrafele 25 [i 26). trebui mobiliza]i [i liderii religio[i” (Ior-
dania 2RCO, Add. 125, paragrafele 9 [i
Comitetul a luat not` de reformele legis- 30. Vezi, de asemenea, Republica Islami-
lative ce permit contestarea mariajelor c` Iran IRCO, Add.123, paragraful 22;
for]ate, ceea ce duce la declararea lor ca Egipt 2RCO, Add. 145, paragraful 6; Ara-
fiind „nule [i neavenite“: bia Saudit` IRCO, Add.148, paragraful
„Comitetul ia not`…de amendamentele 24)
la Legea C`s`toriei din 1994, care permit Introducerea perspectivei de gen \n ca-
uneia dintre p`r]i s` ini]ieze procedurile drul \ntregului sistem al Na]iunilor Unite
de declarare a mariajului ca fiind nul [i
neavenit, dac` respectiva parte (b`rbatul |n anul 1999 i-a fost prezentat Comisiei
sau femeia) a fost for]at` s` \ncheie acea pentru Drepturile Omului un raport ce
c`s`torie…” (Norvegia 2RCO, Add. 126, sintetiza pa[ii f`cu]i \n vederea integr`rii
paragraful 9). complete a perspectivei de gen \n cadrul
sistemului Na]iunilor Unite de reglemen-
Comitetul a sugerat anumitor State P`r]i tare a drepturilor omului (E/CN.4/1999/
faptul c` „interpretarea strict` a textelor 67). Acest raport cuprindea o sec]iune
Islamice” de c`tre autorit`]i \mpiedic` referitoare la Comitetul pentru Drepturile
procesul de implementare a Conven]iei: Copilului (paragrafele 50-53), ce stipula
„Luând not` de valorile universale de faptul c`, Comitetul a delegat pe unul
egalitate [i toleran]` ale Islamului, Co- dintre membrii s`i s` urm`reasc` \n mod
mitetul observ` c` interpretarea strict` a periodic lucr`rile Comitetului pentru Eli-
textelor Islamice de c`tre autorit`]i, mai minarea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor
ales \n domeniile referitoare la legea fa- (CEDAW). |n mod tot mai frecvent, Comi-
miliei, \mpiedic` exercitarea anumitor tetul a men]ionat \n cadrul Observa]iilor
drepturi ale omului protejate prin Con- sale Finale acordul s`u cu recomand`rile
ven]ie…”. f`cute de CEDAW Statelor P`r]i.
„|n conformitate cu concluziile Comite-
tului pentru Drepturile Omului (CCPR/C/

NEDISCRIMINAREA 41
Copiii care tr`iesc [i/sau muncesc pe ales pentru copiii care tr`iesc pe strad`.
str`zi Comitetul a sugerat autorit`]ilor realiza-
Majoritatea, dac` nu chiar toate Statele rea unor „studii comprehensive”, care s`
P`r]i, au raportat sau au admis pe durata le permit` s` promoveze [i s` implemen-
discu]iilor avute cu membrii Comitetului teze politici [i programe pentru aceast`
c` au copii care tr`iesc [i / sau muncesc categorie de copii“ (Portugalia IRCO,
pe str`zi. Ace[tia sunt unii dintre cei mai Add.45, paragraful 24).
vulnerabili [i dezavantaja]i copii, iar „Comitetul recomand` Statului Parte s`
situa]ia lor a constituit un motiv serios de ia toate m`surile corespunz`toare \n
preocupare [i un subiect al recomand`- vederea combaterii fenomenului copiilor
rilor f`cute de Comitet (vezi, de aseme- care muncesc [i/sau tr`iesc pe strad`.
nea, articolul 9, pagina 155, [i articolul Sunt recomandate, \n mod special, pro-
20, pagina 333). gramele pentru men]inerea copiilor \n
|n raportul la cea de-a VI-a sesiune (spe- [coal` precum [i preg`tirea profesional`
cial`) a sa, Comitetul a emis rezolu]ia pentru cei care au abandonat [coala.
2 1994/93 a Comisiei pentru Drepturile
Omului referitoare la „Situa]ia dramatic`
Comitetul a mai recomandat autorit`]ilor
s` organizeze programe speciale de
a copiilor str`zii”: preg`tire a personalului din domeniul or-
dinii publice \n vederea prevenirii stigma-
„Apreciem \n mod special declara]ia tiz`rii, abuzului sau relelor tratamente
Comisiei ce include afirma]ia c`, respec- aplicate acestor copii” (Paraguay IRCO,
tarea strict` a prevederilor Conven]iei cu Add.75, paragraful 44).
privire la Drepturile Copilului ar constitui
un important pas \nainte pentru rezol- „Comitetul este preocupat de num`rul
varea problemelor din acest domeniu.” tot mai mare de copii care tr`iesc [i/sau
A mai fost, de asemenea, exprimat` muncesc pe str`zi, ace[tia constituind
aprecierea pe care Comisia o are pentru unul dintre cele mai marginalizate gru-
„aten]ia cu care Comitetul monitorizeaz` puri de copii din India.
situa]ia copiilor care, pentru a supravie- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
]ui, sunt for]a]i s` tr`iasc` [i s` munceas- stabileasc` mecanisme pentru asigura-
c` pe str`zi”. rea eliber`rii documentelor de identitate,
Mai mult decât atât, Comitetul ia not` de a hranei, \mbr`c`min]ii [i ad`posturilor
invita]ia ce i-a fost adresat` de Comisie pentru ace[ti copii. Mai mult decât atât,
de a lua \n calcul posibilitatea elabor`rii Statul Parte ar trebui s` asigure acestor
unui Comentariu General pe aceast` copii accesul la servicii medicale; servicii
tem`… Pe parcursul discu]iilor, Comite- de reabilitare pentru abuzurile fizice, [i
tul a remarcat de asemenea c`, termenul sexuale la care ace[ti copii au fost supu[i
de „copii ai str`zii” nu define[te clar na- precum [i pentru reabilitarea consuma-
tura [i cauzele viol`rii drepturilor acestor torilor de droguri; servicii de reconciliere
copiii, fiind de fapt o expresie ce acoper` cu familiile; educa]ie, inclusiv instruire
o diversitate de situa]ii ce afecteaz` co- profesional` [i formarea deprinderilor de
piii. Unii dintre ace[tia lucreaz` pe str`zi, via]`; precum [i acordarea asisten]ei juri-
dar au o cas`, al]ii au fost abandona]i sau dice de care au nevoie.
din diferite motive au r`mas f`r` ad`- Comitetul recomand` Statului Parte s`
post, al]ii au fugit pentru a sc`pa de abu- coopereze [i s`-[i coordoneze eforturile
zuri, iar al]ii sunt \mpin[i s` se prostitueze cu societatea civil`, \n acest domeniu”
sau s` se drogheze. (India IRCO, Add.115, paragrafele 54 [i
O alt` preocupare este legat` de faptul c` 55. Vezi, de asemenea, ca exemplu, Geor-
acest termen este perceput \n anumite gia IRCO, Add.124, paragrafele 62 [i 63).
societ`]i ca fiind stigmatizant [i discrimi- „Comitetul este preocupat de situa]ia co-
natoriu. Tocmai de aceea, Comitetul [i-a piilor care tr`iesc [i/sau muncesc pe
propus s` foloseasc` o terminologie mai str`zi [i a copiilor care tr`iesc singuri [i
adecvat`” (Raportul celei de-a VI-a sesi- f`r` o locuin]` corespunz`toare, „pe
uni (speciale), aprilie 1994, CRC/C/29, p. 31). dealuri“ (\n sta]iunile montane din India -
|n alte ocazii Comitetul a propus realiza- nota trad.). Comitetul mai este preocu-
rea unor „studii comprehensive” [i dife- pat, inter alia, de accesul redus al acestor
rite alte strategii: copii la serviciile medicale, la educa]ie [i
la alte servicii, de rapoartele despre nu-
„Comitetul recomand` luarea de m`suri m`rul tot mai mare de copii care tr`iesc
pentru oferirea unui suport adecvat [i/sau muncesc pe str`zi [i de vulne-
pentru to]i copii expu[i riscurilor [i mai rabilitatea deosebit` a fetelor aflate \n

42 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


aceast` situa]ie. Paragraful 1 se refer` doar la discrimi-
„Comitetul recomand` Statului Parte s`-[i narea legat` de \ngr`direa accesului la
intensifice eforturile de ajutorare a co- drepturile stipulate \n Conven]ie; para-
piilor str`zii [i a celor ce tr`iesc „pe dea- graful 2 \ndeamn` la ac]iune \mpotriva
luri”, pentru a se asigura c` ace[ti copiii „tuturor formelor de discriminare” [i nu
sunt proteja]i [i au acces la servicii se limiteaz` doar la problemele ridicate
medicale [i la educa]ie. Luând \n consi- de Conven]ie.
derare num`rul redus de asisten]i sociali Examinând rapoartele statelor, Comitetul
[i resursele limitate, Comitetul reco- a g`sit o varietate de situa]ii \n care copiii
mand` Statului Parte s` sus]in` mai in- erau discrimina]i, conform cu paragraful
tens munca ONG-urilor din acest dome- 2. Procesul de implementare impune Sta-
niu [i s` instruiasc` membrii for]elor de telor P`r]i s` se asigure c` Constitu]ia,
poli]ie referitor la drepturile copilului legisla]ia relevant`, deciziile instan]elor
pentru ca ace[tia s` contribuie la proteja- judec`tore[ti, politicile administrative [i
rea copiilor contra violen]ei [i a altor abu- practica sunt \n concordan]` cu acest
zuri cât timp se afl` pe str`zi.
„Comitetul recomand` acordarea unei
aten]ii speciale pentru \mbun`t`]irea
principiu.
De exemplu, sunt luate „toate m`surile
2
situa]iei fetelor. Comitetul recomand` \n corespunz`toare” \n vederea protej`rii
continuare Statului Parte s` solicite asis- copiilor \mpotriva discrimin`rii [i sanc]io-
ten]a UNICEF \n acest sens” (Burundi n`rii din cauza comportamentelor ilegale
IRCO, Add.133, paragrafele 69 [i 70). sau a statutului de imigran]i al p`rin]ilor
lor? (\n plus, articolul 9 precizeaz` faptul
Comitetul [i-a exprimat preocuparea c` copiii trebuie separa]i de p`rin]ii lor
deosebit` fa]` de situa]ia copiilor care doar atunci când separarea este necesar`
cer[esc: [i este \n interesul superior al copilului;
„Comitetul recomand` Statului Parte s` vezi pagina 157). Sunt oare copiii penali-
continue promovarea programelor de za]i din cauza „statutului marital” al p`-
descurajare [i prevenire a cer[etoriei \n rin]ilor? Comitetul [i-a concentrat adesea
rândul copiilor, asigurându-se totodat` aten]ia asupra discrimin`rii copiilor n`s-
c` aceste programe sunt implementate \n cu]i „\n afara c`s`toriei” – copiii nelegi-
toate zonele unde exist` acest fenomen” timi. De exemplu:
(Mali IRCO, Add.113, paragraful 33). „Comitetul este deosebit de preocupat
de prevederile legale care permit explicit
Protejarea copiilor \mpotriva discriminarea, cum este articolul 900(4)
din Codul Civil, \n care se stipuleaz` c`
discrimin`rii [i a sanc]ion`rii copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei au drep-
bazate pe statutul, opiniile ex- tul de a mo[tenii numai jum`tate din
primate sau convingerile p`rin- mo[tenirea la care au dreptul copiii n`s-
cu]i \n cadrul c`s`toriei, precum [i de
]ilor, reprezentan]ilor legali sau men]ionarea expres` a na[terii unui copil
altor membri ai familiilor aces- \n afara c`s`toriei, \n documentele ofi-
tor copii: articolul 2(2) ciale” (Japonia IRCO, Add.90, paragraful
14. Vezi, de asemenea, Republica Arab`
Nu suntem siguri c` \ntregul poten]ial al Libia IRCO, Add.84, paragraful 12; Fiji
acestor prevederi a fost luat \n consi- IRCO, Add.89, paragraful 14; Luxemburg
derare pe parcursul preg`tirii [i elabor`rii IRCO, Add.92, paragraful 27; Kuwait
rapoartelor de c`tre Statele P`r]i. Para- IRCO, Add.96, paragraful 23; Malta IRCO,
graful 1 din articolul 2 citeaz` ca motive Add.129, paragraful 24).
de discriminare: „rasa, culoarea, sexul Dispune statul de mijloacele necesare de
copilului, a p`rin]ilor sau a reprezentan- a interveni \n favoarea copiilor ale c`ror
]ilor s`i legali…” [marcarea textului apar- drepturi (de exemplu dreptul la asisten]`
]ine editorilor]. Paragraful 2 adaug` [i medical`) sunt amenin]ate datorit` con-
protec]ia \mpotriva „tuturor formelor de vingerilor religioase extremiste ale p`rin-
discriminare [i de sanc]ionare bazate pe ]ilor acestora? Politicile [i practicile \n
statutul, opiniile exprimate sau convinge- institu]ii \mpiedic` oare, victimizarea fra-
rile p`rin]ilor, reprezentan]ilor legali sau ]ilor sau a surorilor, datorit` comporta-
altor membri ai familiilor acestor copii. mentului unuia dintre ei?

NEDISCRIMINAREA 43
Lista de Control a Procesului de Implementare 2
 M`suri generale de implementare
Au fost luate m`surile generale corespunz`toare pentru implementarea articolului 2,
incluzând:
 identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile, la toate ni-
velurile guvernamentale (principiul nediscrimin`rii enun]at \n articolulul 2 este rele-
vant pentru toate departamentele guvernamentale)?
 identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din so-
cietatea civil`?
 revizuirea comprehensiv` a legisla]iei, politicilor [i practicilor, pentru a asigura com-
patibilitatea acestora cu articolul 2, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile juris-
dic]iei?
adoptarea unei strategii care s` garanteze deplina implementare a Conven]iei:
 care include, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a
indicatorilor de progres?
 care nu afecteaz` nici o prevedere deja existent` \n legisla]ia na]ional` [i care
este mai favorabil` pentru respectarea drepturilor copilului?
 care recunoa[te alte standarde interna]ionale relevante?
 care implic` – atunci când este necesar – cooperarea interna]ional`?
(Astfel de m`suri pot face parte dintr-o strategie guvernamental` general` pentru
implementarea Conven]iei \n ansamblul ei)
 analiza bugetar` [i alocarea resurselor necesare?
 dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare [i evaluare?
 popularizarea pe scar` larg`, a implica]iilor articolului 2, \n rândul adul]ilor [i co-
piilor?
 dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de con-
[tientizare

 Probleme specifice \n implementarea articolului 2


 Este principiul nediscrimin`rii, prev`zut \n Conven]ie, cu referire expres` la copii,
inclus \n Constitu]ia ]`rii respective, (dac` exist`) [i \n sistemul ei legislativ?
Sunt oare recunoscute drepturile tuturor copiilor afla]i sub jurisdic]ie, f`r` nici un fel de
discriminare, inclusiv pentru:
 copii de alt` cet`]enie?
 refugia]i?
 imigran]i ilegali?
 A identificat statul grupurile de copii cele mai dezavantajate [i vulnerabile?
 {i-a definit statul priorit`]ile, obiectivele [i programele de ac]iune pentru reducerea
discrimin`rii \mpotriva celor mai dezavantajate [i vulnerabile grupuri de copii?
Legisla]ia, politicile [i practica statului respectiv garanteaz` nediscriminarea copiilor pe
motive ce ]in de situa]ia copilului, a p`rin]ilor sau a tutorilor s`i, \n ce prive[te:
 Rasa?
 Culoarea?

44 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 2
 Genul?
 Limba?
 Religia?
 Opiniile politice [i de alt` natur`?
 Originea na]ional`?
 Originea social`?
 Originea etnic`?
 Propriet`]ile?
 Dizabilit`]ile?
 Statutul la na[tere?
 Alte statute?
(pentru lista integral` a tuturor motivelor de discriminare identificate de Comitet vezi
caseta de la pag. 34)
 Sunt colectate datele dezagregate care s` permit` monitorizarea efectiv` a po-
ten]ialei discrimin`ri pe baza tuturor acestor motive, care \i \mpiedic` pe copii s` se
bucure de drepturile lor, este monitorizat` discriminarea \ntre copiii din diferite re-
giuni [i din mediile rurale [i urbane?
 Referitor la situa]ia fetelor, a elaborat statul o strategie de implementare a Plat-
formei de Ac]iune adoptate \n cadrul Celei de-a IV-a Conferin]e Mondiale privind Si-
tua]ia Femeilor, au fost luate \n considerare [i recomand`rile din Edi]ia Revizuit` \n
2000?
 Monitorizarea realiz`rii fiec`rui drept garantat \n Conven]ie ia \n considerare prin-
cipiul nediscrimin`rii?
Legisla]ia, politicile [i practica statului respectiv garanteaz` protec]ia copiilor fa]` de
toate formele de discriminare sau sanc]ionare pe baza:
 Statutelor, inclusiv a statutul marital?
 Activit`]ilor?
 Opiniilor exprimate?
 Credin]elor?
P`rin]ilor, reprezentan]ilor legali sau a altor membri din familia copilului?

De re]inut: Conven]ia este indivizibil`, iar articolele sale sunt interdependente.


Articolul 2, principiul nediscrimin`rii, a fost identificat de c`tre Comitetul pentru Drep-
turile Copilului ca fiind un principiu general [i trebuie s` se aplice tuturor celorlalte arti-
cole.
Trebuie acordat` o aten]ie special`:
Principiilor generale
Articolul 3(1): interesul superior al copilului trebuie s` aib` o importan]` prioritar` \n toa-
te ac]iunile care-l privesc
Articolul 6: dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care-l privesc; posibilita-
tea de a fi ascultat \n toate procedurile judiciare sau administrative care-l afecteaz`

NEDISCRIMINAREA 45
Interesul
superior al
copilului
3
Textul Articolului 3
1. |n toate ac]iunilor care \i privesc pe copii, \nterprinse de institu]iile publice sau private de pro-
tec]ie social`, de instan]ele judec`tore[ti, de autorit`]ile administrative sau de organele legisla-
tive, interesul superior al copilului va avea o importan]` prioritar`.
2. Statele P`r]i se angajeaz` s` asigure protec]ia [i \ngrijirea necesare pentru bun`starea copilului,
luând \n considerare drepturile [i obliga]iile p`rin]ilor s`i, ale reprezentan]ilor s`i legali sau ale
altor persoane responsabile din punct de vedere legal pentru copil [i, \n acest scop, vor lua toate
m`surile legislative [i administrative corespunz`toare.
3. Statele P`r]i vor veghea ca institu]iile, serviciile [i unit`]ile responsabile de \ngrijirea [i protec]ia
copilului s` respecte standardele stabilite de c`tre autorit`]ile competente, \n special \n ce pri-
ve[te siguran]a, s`n`tatea, num`rul [i calificarea personalului precum [i asigurarea unei supervi-
z`ri competente.

omitetul pentru Drepturile Copi- organismele publice [i private trebuie s`

C lului a eviden]iat articolul 3 (1),


care sus]ine c` interesul superi-
or al copilului trebuie s` aib` o
importan]` prioritar` („a primary consi-
deration“) \n toate ac]iunile care-i pri-
evalueze impactul ac]iunilor lor asupra
copiilor, pentru a se asigura c` interesul
superior al copilului are o importan]`
prioritar`, c` se ofer` copiilor prioritatea
cuvenit` [i c` se construie[te o „socie-
vesc pe copii, ca fiind unul dintre prin- tate prietenoas`“ („child-friendly“ so-
cipiile generale ale Conven]iei cu privire ciety) pentru copii.
la Drepturile Copilului, al`turi de artico- Acest concept mai este prezent [i \n ca-
lele 2, 6 [i 12. Acest principiu a fost intro- drul altor articole din Conven]ie, trasând Sumar
dus pentru prima dat` \n Declara]ia obliga]ia de a lua \n considerare intere-
Drepturilor Copilului din 1959. Interpre- sul superior al copilului \n mod indivi-
tarea interesului superior al copilului nu dual, mai ales \n situa]iile legate de:
poate fi folosit` ca atu pentru ignorarea
oric`rui alt drept garantat de celelalte  separarea copiilor de p`rin]i: Copilul
articole din Conven]ie. Acest concept ca- nu va fi separat de p`rin]i \mpotriva
p`t` o semnifica]ie deosebit`, \n situa- voin]ei sale, cu „excep]ia situa]iei \n
]iile \n care alte prevederi specifice ale care autorit`]ile competente decid,
Conven]iei nu pot fi aplicate. Articolul 3 sub rezerva revizuirii judiciare [i cu
(1) subliniaz` faptul c` guvernele [i respectarea legilor [i procedurilor

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 47


aplicabile, c` aceast` separare este separa]i de adul]i, „cu excep]ia cazu-
necesar` \n interesul superior al rilor \n care se consider` c` nu este \n
copilului“. Statele P`r]i trebuie s` interesul copilului s` se procedeze
respecte dreptul copilului de a men- astfel“ (articolul 37(c));
]ine leg`turi personale [i contacte di-  audierile \n instan]` \n cazurile de na-
recte cu ambii s`i p`rin]i, \n mod pe- tur` penal` care implic` un minor:
riodic, „cu excep]ia situa]iei \n care P`rin]ii sau reprezentan]ii legali ai
acest lucru contravine interesului su- copilului trebuie s` fie prezen]i, „cu
perior al copilului“ (articolul 9(1) [i (3)); excep]ia cazurilor \n care se consi-
 responsabilit`]ile p`rinte[ti: Ambii der` c` acest lucru nu este \n intere-
p`rin]i au principala responsabilitate sul superior al copilului“ (articolul 40
pentru cre[terea copiilor, iar „intere- (2) (b)(iii)).
sul superior al copilului va constitui Al doilea [i al treilea paragraf din artico-
principala lor preocupare“ (articolul lul 3 au de asemenea o mare impor-
3 18(1));
 lipsirea de mediul familial: Copiii lip-
tan]`. Articolul 3 (2) subliniaz` obliga]ia
general` activ` a statelor de a asigura
si]i temporar sau permanent de me- \ntreaga protec]ie [i \ngrijire necesare
diul lor familial sau „cei care, pentru pentru bun`starea copilului \n toate cir-
protejarea interesului lor superior, nu cumstan]ele, respectând totodat` drep-
pot fi l`sa]i \n acest mediu“, sunt \n- turile [i \ndatoririle p`rin]ilor. Al`turi de
drept`]i]i s` beneficiaze de protec]ie articolul 2(1) [i articolul 4, articolul 3(2)
[i asisten]` speciale (articolul 20); stabile[te obliga]iile generale ale statu-
 adop]ia: Statele se vor asigura c` lui.
„interesul superior al copilului“ re- Articolul 3(3) stabile[te obliga]ia „orga-
prezint` ra]iunea superioar` a acestei nelor competente“ de a stabili standar-
ac]iuni (articolul 21); dele pentru toate institu]iile, serviciile [i
 restric]ionarea libert`]ii: Copiii care unit`]ile pentru copii [i obliga]ia statului
sunt priva]i de libertate trebuie s` fie de a asigura respectarea acestor stan-
darde. 

Extrase din
Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copilului referitoa-
re la Rapoartele care trebuie trimise de c`tre Statele P`r]i, con-
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
vezi Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale
„Principii Generale
Vor fi prezentate toate informa]iile relevante, incluzând \n principal m`surile legis-
lative, judiciare, administrative [i de alt` natur`, care sunt \n vigoare sau vor fi
adoptate, factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progresul \nregistrat \n imple-
mentarea prevederilor Conven]iei, precum [i informa]ii despre priorit`]ile pro-
cesului de implementare [i obiectivele specifice ce vor fi realizate \n viitor \n ce pri-
ve[te:
...
(b) Interesul superior al copilului (articolul 3);
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` ofere informa]ii relevante despre aplicarea
acestor principii [i \n cadrul procesului de implementare a altor articole prezentate
\n aceste instruc]iuni (CRC/C/5, paragrafele 13 [i 14).

48 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
„III. PRINCIPII GENERALE
...
B. Interesul superior al copilului (articolul 3)
Rapoartele trebuie s` indice dac` principiul interesului superior al copilului [i nece-
sitatea ca acesta s` aib` o importan]` prioritar` \n toate ac]iunile care-i privesc pe
copii, sunt reflectate \n Constitu]ie [i \n legisla]ia [i reglement`rile na]ionale re-
levante.
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii despre aten]ia acordat` acestui principiu de c`tre
instan]ele judec`tore[ti, de autorit`]ile administrative sau de organele legislative,
precum [i de c`tre agen]iile publice sau private din domeniul protec]iei sociale.
V` rug`m s` oferi]i informa]ii asupra modului \n care interesul superior al copilului
are o importan]` prioritar` \n via]a de familie, la [coal`, \n societate [i \n alte do-
menii cum ar fi: 3
Aloca]iile bugetare, inclusiv la nivel central, regional [i local [i, unde este cazul,
la nivel federal sau al provinciilor, precum [i la nivelul departamentelor guver-
namentale;
Planificarea [i dezvoltarea politicilor, inclusiv politicile referitoare la locuire,
transport [i politicile de mediu;
Adop]ie;
Procedurile de imigrare, de solicitare de azil sau de solicitare a statutului de
refugiat;
Administrarea justi]iei juvenile;
Plasarea [i \ngrijirea copilului \n institu]ii;
Securitatea social`.
Trebuie prezentate [i informa]ii referitoare la m`surile \ntreprinse \n conformitate
cu articolul 3, paragraful 2, inclusiv cele de natur` legislativ` [i administrativ`, pen-
tru a asigura copiilor protec]ia [i \ngrijirea necesare bun`st`rii acestora.
Trebuie prezentate [i informa]ii despre pa[ii f`cu]i pentru \ndeplinirea prevederilor
articolului 3 paragraful 3, referitoare la stabilirea standardelor corespunz`toare
pentru toate institu]iile publice [i private, pentru serviciile [i unit`]ile responsabile
de \ngrijirea [i protec]ia copiilor [i despre m`surile luate pentru alinierea acestora
la standardele stabilite, \n mod special \n ceea ce prive[te siguran]a [i s`n`tatea,
num`rul [i calificarea personalului angajat, precum [i pentru asigurarea unei su-
perviz`ri competente.
|n lumina m`surilor legislative [i administrative luate pentru respectarea intere-
sului superior al copilului, v` rug`m s` indica]i problemele principale care r`mân
de rezolvat \n acest domeniu.
V` rug`m s` indica]i modul \n care, principiul interesului superior al copilului a de-
venit parte component` a procesului de formare a profesioni[tilor care lucreaz` \n
domeniul drepturilor copilului.
(CRC/C/58, paragrafele 33 - 39. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru
elaborarea Rapoartelor Periodice sunt de asemenea relevante pentru rapoartele
trimise conform acestui articol: 20, 64, 65, 74, 76, 80, 87, 93, 101, 106, 114, 115, 118,
120, 128, 132, 138, 143, 152, 159, 161, 164, 166; pentru textul complet al Instruc]i-
unilor, vezi Anexa 3, pagina 811).

Articolul 3(1) \n Conven]ia cu privire la Drepturile Co-


pilului. |n multe cazuri, includerea aces-
Conceptul „interesului superior“ al copi- tuia \n legisla]ia na]ional` a precedat
lului a fost subiectul mai multor analize ratificarea Conven]iei [i f`r` \ndoial`, c`
academice decât orice alt concept inclus nu reprezint` un concept nou pentru in-

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 49


strumentele interna]ionale privind drep- judec`tore[ti, de autorit`]ile
turile omului. Declara]ia Drepturilor Co-
pilului, elaborat` \n 1959, folose[te acest
administrative sau de organele
concept \n Principiul 2: „Copilul va bene- legislative...“
ficia de o protec]ie special` [i i se vor o-
feri oportunit`]i [i facilit`]i, prin lege sau Formularea principiului indic` caracterul
prin alte mijloace, pentru a-l ajuta s` se foarte extins al acestuia, mergând din-
dezvolte din punct de vedere fizic, men- colo de ac]iunile \ntreprinse de stat,
tal, moral, spiritual [i social, \ntr-un mod pentru reglementarea activit`]ii organis-
s`n`tos [i normal [i \n condi]ii de liber- melor private [i cuprinzând practic toate
tate [i demnitate. La adoptarea legilor ac]iunile referitoare la copii ca [i grup
care servesc acestui scop se va acorda o social.
importan]` prioritar` interesului superi- |n Instruc]iunile sale pentru raportare [i
or al copilului. pe parcursul examin`rii rapoartelor Sta-
telor P`r]i, Comitetul pentru Drepturile
3 Principiul este inclus \n dou` articole ale
Conven]iei pentru Eliminarea Tuturor Copilului a subliniat necesitatea inclu-
derii principiului interesului superior al
Formelor de Discriminare |mpotriva Fe-
meilor din 1979: articolul 5(b) stabile[te copilului \n toate planurile [i politicile
ca Statele P`r]i la acea Conven]ie „s` se na]ionale pentru copiii, precum [i \n
asigure c` educa]ia familiei include o cadrul activit`]ilor parlamentare [i gu-
\n]elegere corect` a maternit`]ii ca vernamentale pe plan na]ional [i local,
func]ie social`, precum [i recunoa[terea mai ales \n ceea ce prive[te elaborarea
responsabilit`]ii comune a b`rba]ilor [i bugetului [i alocarea resurselor, la toate
a femeilor \n cre[terea [i dezvoltarea nivelele. Evaluarea impactului asupra
propriilor copii, \n]elegându-se c` inte- copiilor [i includerea acestor concluzii \n
resul copiilor reprezint` ra]iunea primor- procesul de elaborare a legilor, a poli-
dial` \n toate cazurile“. |n mod similar, ticilor [i a practicii devine astfel o obliga-
articolul 16(1)(d) prevede c` \n toate ]ie (vezi articolul 4, pagina 84).
problemele legate de c`s`torie [i rela-
]iile de familie, „interesul copilului va fi „... interesul superior al copilu-
prioritar“. lui ...“
Principiul nu apare \n nici unul dintre
Pactele Interna]ionale, dar Comitetul Grupul de Lucru pentru redactarea Con-
pentru Drepturile Omului, \n dou` dintre ven]iei nu a luat \n discu]ie nici o defini-
Comentariile Generale asupra interpre- ]ie suplimentar` a „interesului supe-
t`rii Pactului Interna]ional cu privire la rior“, iar Comitetul pentru Drepturile Co-
Drepturile Civile [i Politice a f`cut refe- pilului nu a \ncercat, pân` \n prezent, s`
rire la interesele copilului, ca fiind priori- propun` un criteriu pe baza c`ruia s` fie
tare \n cazul separ`rii sau divor]ului p`- judecat interesul superior al copilului, fie
rin]ilor (Comitetul pentru Drepturile \n general, fie \n anumite situa]ii parti-
Omului, Comentariile Generale 17 [i 19, culare, ci a subliniat faptul c`, \n orice
HRI/GEN/1/Rev.5, pp. 133 [i 138) context, trebuie aplicate valorile [i prin-
cipiile generale ale Conven]iei.
Cu privire la refugia]i, Comitetul Exe-
cutiv al |naltului Comisariat al Na]iunilor Comitetul a eviden]iat \n mod repetat
Unite pentru Refugia]i a subliniat, c` nevoia de a privi Conven]ia ca pe un \n-
„toate ac]iunile \ntreprinse \n interesul treg [i a subliniat inter-rela]ion`rile exis-
copiilor refugia]i trebuie s` fie conduse tente, \n particular \ntre acele articole pe
de principiul interesului superior al copi- care le-a ridicat la rangul de principii ge-
lului [i de principiul men]inerii unit`]ii nerale (articolele 2, 3, 6 [i 12).
familiei“ (vezi articolul 22, pagina 365). Tocmai de aceea, principiile nediscrimi-
n`rii, ale dreptului la supravie]uire [i
dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
„|n toate ac]iunile care \i pri- precum [i respectarea opiniilor copi-
vesc pe copii, \ntreprinse de in- lului, trebuie luate \n considerare atât
pentru determinarea interesului supe-
stitu]iile publice sau private de rior al copilului \ntr-o anumit` situa]ie,
protec]ie social`, de instan]ele cât [i pentru determinarea intereselor

50 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


superioare ale copiilor ca [i grup. Iar mântul p`rin]ilor, chiar dac` acest lucru
determinarea interesului superior al co- este \n interesul superior al copilului“
pilului trebuie s` cuprind` atât (Belize IRCO, Add. 99, paragraful 14).
evaluarea situa]iei pe termen scurt, cât Comitetul a propus luarea \n considera-
[i pe termen lung. Orice interpretare a re a interesului superior al copilului [i a
interesului superior al copilului trebuie altor principii generale \n leg`tur` cu
s` fie \n concordan]` cu spiritul \ntregii mai multe probleme. De exemplu:
Conven]ii - [i, \n mod special, cu con-
siderarea copilului ca persoan` cu opinii „...Comitetul este, de asemenea, preo-
[i sentimente proprii, cu drepturi civile [i cupat de insuficienta aten]ie acordat`
politice, precum [i cu dreptul la protec]ie principiului interesului superior al copi-
special`. Statele nu au voie s` interpre- lului \n abordarea situa]iilor de deten]ie,
teze interesul superior al copilului \ntr- institu]ionalizare, [i abandon al copilu-
un sens prea relativist [i cultural [i nu lui, precum [i \n ce prive[te dreptul
pot folosi propria lor interpretare a copilului de a depune m`rturie \n fa]a in-
interesului superior pentru a nega drep-
turile garantate acum copiilor prin Con-
stan]ei“ (Bulgaria IRCO, Add.66, para-
graful 12)
3
ven]ie, cum este, de exemplu, protec]ia (Vezi, de asemenea, comentariile supli-
\mpotriva practicilor tradi]ionale [i pe- mentare ale Comitetului despre impor-
depselor violente (vezi paginile 439 [i 319). tan]a tuturor principiilor generale amin-
Comitetul subliniat c` acest principiu tite \n articolul 2, pagina 27; articolul 4,
trebuie s` se aplice al`turi de celelalte pagina 78; articolul 6, pagina 113; [i
principii generale, \n toate situa]iile articolul 12, pagina 190).
pentru care Conven]ia nu stabile[te un
standard precis. Un exemplu, \n leg`tur` „...va avea o importan]` pri-
cu defini]ia copilului, este faptul c`,
Conven]ia impune stabilirea unei vârste oritar`“
minime pentru r`spunderea penal`
Formularea indic` faptul c` interesul
(articolul 40(3)(a)). Pentru determinarea
superior al copilului nu va fi \ntotdeauna
acestei vârste trebuie aplicate principiile
singurul factor decisiv luat \n considera-
nediscrimin`rii, ale interesului superior
re; s-ar putea s` existe interese con-
al copilului, [i ale dreptului la supra-
curente sau conflictuale legate de drep-
vie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura
turile omului, de exemplu \ntre anumi]i
posibilului (vezi articolul 1, pagina 1).
copii, \ntre diferite grupuri de copii sau
O alt` problem` specific` a ap`rut când \ntre copii [i adul]i. Trebuie, totu[i, acor-
s-a examinat Raportul Ini]ial al Austriei: dat` o aten]ie special`, \n mod pro-activ,
„Comitetul regret` faptul c` sterilizarea intereselor copilului. Trebuie demon-
for]at` a copiilor cu dizabilit`]i mentale strat` preocuparea prioritar` pentru
este legal`, cu consim]`mântul p`rin]i- explorarea [i luarea \n considerare a
lor. Comitetul recomand` revizuirea le- intereselor copilului.
gisla]iei existente pentru a face necesar` |n cadrul Grupului de Lucru pentru re-
interven]ia justi]iei \n problema steri- dactarea Conven]iei, au avut loc unele
liz`rii copiilor cu dizabilit`]i mentale [i dezbateri [i au fost f`cute propuneri ca
acordarea unor servicii de \ngrijire [i articolul s` se refere la interesul superior
consiliere, pentru a se asigura c` aceas- al copilului ca la „ra]iunea primordial`“
t` interven]ie este conform` cu prevede- („the primary consideration“) sau „ar-
rile Conven]iei, \n special cu articolul 3 gumentul suprem“ („the paramount
referitor la interesul superior al copilului consideration“). Aceste propuneri au
[i cu articolul 12“ (Austria IRCO, Add. fost respinse. Raza de acoperire foarte
98, paragraful 17). mare a articolului 3.1 - „toate ac]iunile
Comentariul Comitetului despre rapor- cu privire la copii“ - include ac]iuni \n
tul din Belize: care alte p`r]i pot s` aib` preten]ii egale
ca interesele lor s` fie luate \n consi-
„Comitetul este, de asemenea, preocu-
derare (E/CN.4/L.1575, pp. 3-7, Detrick,
pat c` legea nu permite copiilor, mai
pp. 132 [i 133).
ales adolescen]ilor, s` solicite consiliere
medical` sau legal` f`r` consim]`- Acolo unde expresia „interesul supe-

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 51


rior“ este folosit` \n alt paragraf al Con- durile de luare a deciziilor [i de imple-
ven]iei (vezi mai sus, pagina 47), aceasta mentare a acestora, pentru a se asigura
se refer` la ac]iunile adecvate pentru c` interesul superior al copilului are o
copiii afla]i \n anumite circumstan]e [i importan]` prioritar`“ (Fosta Republic`
necesit` determinarea interesului supe- Iugoslav` a Macedoniei IRCO, Add.118,
rior al fiec`rui copil. |n toate aceste paragraful 18).
situa]ii interesul copilului reprezint` „ar- „Luând not` de faptul c`, abordarea
gumentul suprem“ („ra]iunea primor- general` a Statului Parte este bazat` mai
dial`“ - nota trad.) (a[a cum este decla- mult pe protec]ia social` decât pe res-
rat explicit \n articolul 21 referitor la a- pectarea drepturilor copilului, Comitetul
dop]ie; vezi pagina 351). \[i exprim` preocuparea c` principiile
Un principiu fundamental al procesului interesului superior al copilului (articolul
de implementare: necesitatea de a eva- 3) [i al dreptului la via]` [i dezvoltare
lua impactul ac]iunii guvernamentale (articolul 6) nu sunt \n \ntregime reflec-

3 asupra copilului.
Comitetul pentru Drepturile Copilului a
tate \n legisla]ia Statului Parte, \n de-
ciziile sale administrative [i judiciare,
sau \n politicile [i programele referitoare
eviden]iat faptul c` articolul 3.(1) are rol la copii...
fundamental \n realizarea obliga]iei de a „Comitetul recomand` ca principiile
lua toate m`surile corespunz`toare generale ale Conven]iei, \n special pre-
pentru implementarea Conven]iei pen- vederile articolelor 3 [i 6, s` fie integrate
tru to]i copiii, conform prevederilor corespunz`tor \n toate procesele de revi-
articolului 4. De exemplu: zuire a legisla]iei, cât [i \n cadrul deci-
„Interesul superior al copilului trebuie ziilor administrative [i judiciare, \n ca-
s` reprezinte un principiu director \n drul proiectelor, programelor [i servi-
procesul de aplicare a Conven]iei“ (Me- ciilor cu impact asupra copiilor [i trebuie
xic IRCO, Add.13, paragraful 16). s` ghideze procesul de elaborare a po-
liticilor la orice nivel, \n special ac]iunile
„[Comitetul] eviden]iaz`, de asemenea,
institu]iilor cu atribu]ii \n domeniul pro-
valoarea adopt`rii unei abord`ri com-
tec]iei sociale, ale instan]elor judec`to-
prehensive a procesului de implemen-
re[ti [i ale autorit`]ilor administrative“
tare a drepturilor copilului, abordare
(Insulele Marshall IRCO, Add.139, para-
care s` fie eficient` [i \n concondan]` cu
graful 26 [i 27. Vezi, de asemenea, Liban
prevederile [i principiile generale ale
IRCO, Add.54, paragraful 35; Zimbabwe
Conven]iei, \n special cu principiul inte-
IRCO, Add.55, paragraful 29 etc.).
resului superior al copilului [i al nedis-
crimin`rii copilului, aplicabile indiferent Principiul „interesului superior“ trebuie
de resursele bugetare“ (Fran]a IRCO, s` fie pe deplin integrat \n orice plan de
Add.20, paragraful 19). ac]iune pentru copii. Integrarea acestui
principiu trebuie s` implice elaborarea
„Referitor la implementarea articolului 4
mecanismelor de evaluare a impactului
din Conven]ie, Comitetul ar dori s` su-
ac]iunilor guvernamentale asupra copii-
gereze faptul c` principiile generale ale
lor [i s` \ncorporeze rezultatele evalu`rii
Conven]iei, mai ales prevederile din
\n cadrul noilor politici ce vor fi elabo-
articolul 3 al acesteia, cu privire la inte-
rate (vezi articolul 4, pagina 84).
resul superior al copilului, ar trebuie s`
ghideze procesul de elaborare a poli- |n leg`tur` cu problema vital` a aloc`rii
ticilor guvernamentale atât la nivel cen- resurselor, principiul interesului supe-
tral cât [i local“ (Marea Britanie IRCO, rior impune mai \ntâi ca, \n cadrul
Add.34, paragraful 24). bugetului general al guvernului central
[i \n cadrul bugetelor regionale [i locale,
„Comitetul apreciaz` informa]iile oferite
s` fie alocate resurse adecvate pentru
\n r`spunsurile Statului Parte la lista de
copii (pentru discu]ii suplimentare, vezi
\ntreb`ri referitoare la implementarea
articolul 4, pagina 85). Trebuie, a[adar,
principiului interesului superior al copi-
s` existe analize pertinente ale bugete-
lului [i \ncurajeaz` Statul Parte s`
lor relevante, pentru a determina pon-
continue integrarea acestui principiu \n
derea [i cuantumul sumelor alocate
toate practicile sale legislative [i admi-
pentru copii. |n cânt`rirea priorit`]ilor \n
nistrative [i s` \[i revizuiasc` proce-
alocarea resurselor, atât \ntre, cât [i \n

52 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


cadrul serviciilor la nivel na]ional [i lo- s` ia toate m`surile \n limita maxim` a
cal, interesul superior al copilului tre- resurselor disponibile („to the maxi-
buie s` aib` o importan]` prioritar`. mum extent of the available resour-
Principiul nediscrimin`rii este de aseme- ces“), pentru a asigura aloca]ii bugetare
nea important; \ns`, a[a cum s-a accen- suficiente pentru serviciile necesare co-
tuat \n articolul 2 (pagina 37), principiul piilor, mai ales \n domeniul educa]iei [i
nediscrimin`rii permite discriminarea s`n`t`]ii, [i s` acorde o aten]ie deose-
pozitiv` - adic` ac]iunile afirmative - \n bit` protej`rii drepturilor copiilor care
favoarea celor mai dezavantajate sau apar]in grupurilor vulnerabile“ (Colum-
vulnerabile grupuri de copii. Astfel, sta- bia IRCO, Add.30, paragraful 16. Vezi, de
bilirea priorit`]ilor [i obiectivelor \n asemenea, de exemplu, Nepal IRCO,
cadrul procesului de alocare a resurselor Add.57, paragraful 30).
este vital` pentru reducerea discrimi- |n mod asem`n`tor, impactul pe care \l
n`rii \n cadrul implement`rii generale. au asupra copiilor politicile de ajustare
Comitetul a acordat o aten]ie crescând`
importan]ei analizei bugetare la exami-
economic` [i reducerile bugetare tre-
buie evaluat \n lumina respect`rii princi- 3
narea rapoartelor primite [i \n discu]iile piului interesului superior al copilului [i
cu reprezentan]ii Statelor P`r]i. Instruc- a altor principii de baz`. Acest aspect
]iunile sale pentru elaborarea Rapoarte- este subliniat, de asemenea, [i \n In-
lor Periodice solicit` informa]ii legate struc]iunile pentru elaborarea Rapoarte-
de: propor]ia bugetului alocat cheltu- lor Periodice: „[trebuie luate m`suri -
ielilor sociale pentru copii la toate nive- nota trad.] pentru a asigura protec]ia co-
lele; tendin]ele bugetare, „modalit`]i de piilor, \n special a celor apar]inând gru-
analiz` bugetar` care s` permit` iden- purilor cele mai dezavantajate, \mpo-
tificarea clar` a cuantumului [i a propor- triva efectelor adverse ale politicilor eco-
]iei cheltuielilor pentru copii“ [i „pa[ii nomice, inclusiv ale reducerii aloca]iilor
parcur[i pentru a se asigura c` toate bugetare \n sectorul social (paragraful 20).
autorit`]ile competente la nivel na]ional, Comitetul a comentat pe marginea Ra-
regional [i local sunt ghidate de princi- portului Suediei urm`toarele:
piul interesului superior al copilului \n
luarea deciziilor bugetare [i acord` prio- „Guvernul trebuie s` se asigure c`, re-
ritate copiilor \n elaborarea propriilor ducerea cheltuielilor operat` de munici-
politici (paragraful 20): palit`]i s-a f`cut luând \n considerare
interesul superior al copilului, \n special
„...Cu privire la priorit`]ile bugetare \n al copilului din grupurile cele mai vulne-
alocarea resurselor disponibile, Statul rabile“ (Suedia IRCO, Add. 2, paragraful
Parte trebuie s` se conduc` dup` prin- 10).
cipiul interesului superior al copilului,
a[a cum se stabile[te \n articolul 3 al A urmat urm`torul comentariu, atunci
Conven]iei, mai ales, \n cazul celor mai când Comitetul a examinat Al II-lea Ra-
vulnerabile grupuri de copii, cum ar fi fe- port al Suediei:
tele, copiii popula]iilor indigene [i copiii „Apreciind decizia Statului Parte de a
care tr`iesc \n s`r`cie, inclusiv cei aban- acorda prioritate folosirii unor resurse
dona]i“ (Bolivia IRCO, Add.1, paragraful 14). suplimentare pentru sprijinirea copiilor
„Interesul superior al copilului repre- cu nevoi speciale, Comitetul r`mâne
zint` un principiu director al procesului preocupat de introducerea unor taxe [i
de implementare a Conven]iei, inclusiv a de reducerile operate \n domeniul
articolului 4; \n acest sens, Comitetul su- educa]iei [i serviciilor sociale de c`tre
bliniaz` importan]a implement`rii aces- unele municipalit`]i, ca rezultat al m`-
tui articol, alocând maximum de resurse surilor de austeritate bugetar`. Comite-
disponibile programelor pentru copii cu tul recomand` Statului Parte s` revizu-
ocazia revizuirii aloc`rilor bugetare iasc` impactul reducerilor bugetare,
destinate sectorului social, atât la nivel pentru a-[i re\nnoi eforturile de imple-
federal cât [i la nivel regional“ (Pakistan mentare a Conven]iei, pân` la limita ma-
IRCO, Add.18, paragraful 26). xim` a resurselor disponibile, conform
articolului 4“ (Suedia 2RCO, Add.101,
„|n lumina articolelor 3 [i 4 din Conven- paragraful 9).
]ie, Comitetul recomand` Statului Parte
|n mod similar, s-au comentat rapoartele

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 53


Norvegiei [i Finlandei: politicile sale care au leg`tur` cu situa]ia
„...Comitetul este preocupat de faptul copiilor \n lume. Aceast` procedur` va
c`, \n contextul rolului autorit`]ilor mu- contribui la consolidarea importan]ei
nicipale, interesul superior al copilului principiului interesului superior al co-
nu este pe deplin luat \n considerare [i, pilului, aceasta fiind o preocupare prio-
\n plus, interesul superior al copilului ritar` ce trebuie luat` \n considerare \n
care are un p`rinte \n deten]ie, care este toate ac]iunile care-i privesc pe copii,
ne\nso]it sau care solicit` azil sau statut inclusiv cele \ntreprinse de organele le-
de refugiat nu este \ntotdeauna con- gislative“ (Fran]a IRCO, Add. 20, para-
siderat ca având o importan]` prioritar`. graful 6).
„Comitetul recomand` Statului Parte, s` „Comitetul recomand` Guvernului s`
se consulte cu Avocatul Poporului [i cu fac` eforturi speciale pentru armoniza-
societatea civil` [i s` ia \n considerare rea complet` a legisla]iei existente cu
implica]iile principiului interesului supe- prevederile Conven]iei [i cu principiile
generale ale acesteia, [i de asemenea s`
3 rior al copilului, \n contextul situa]iilor
de mai sus, s` depun` \n continuare se asigure c` interesul superior al copi-
lului, a[a cum este stipulat \n articolul 3
eforturi pentru a se asigura c` acest
principiu va avea o importan]` prioritar` al Conven]iei, are o importan]` priori-
\n elaborarea tuturor deciziilor care-i tar` \n toate ac]iunile referitoare la copii,
afecteaz` pe copii“ (Norvegia 2RCO, inclusiv \n cele \ntreprinse de c`tre
Add.126, paragrafele 22 [i 23. Vezi, de Parlament“ (Chile IRCO, Add.22, para-
asemenea, Finlanda 2RCO, Add.132, graful 14).
paragrafele 25 [i 26). Principiul interesului superior trebuie
Comitetul este interesat de m`surile reflectat \n legisla]ie
care asigur` includerea interesului su- Comitetul a subliniat faptul c` articolul
perior al copilului \n procesul de formu- 3, al`turi de celelalte principii generale
lare a politicilor [i a promovat conceptul identificate \n Conven]ie, ar trebui s` fie
de „evaluare a impactului asupra copi- reflectate \n legisla]ie [i integrate \n
lului“ (vezi articolul 4, pagina 84). toate deciziile relevante.
|n timpul discu]iei pe seama Raportului De exemplu:
Ini]ial al Senegalului, un membru al
Comitetului a subliniat c`, principiul „Comitetul este de p`rere c` trebuie de-
interesului superior al copilului era [i puse eforturi suplimentare pentru ca
mai amplu [i mai profund decât proble- principiile generale ale Conven]iei, \n
ma custodiei \n cazurile de divor]. Acest special articolele 3 [i 12, s` nu ghideze
concept - care este o piatr` de temelie a doar dezbaterea [i formularea politicilor
Conven]iei - \nseamn` c`, atunci când [i procesul de luare a deciziilor, ci s` fie
apar conflicte de interese, pe primul loc integrate corespunz`tor \n cadrul oric`-
va fi interesul superior al copilului. |n rui tip de decizie judiciar` [i administra-
sferele legale, judiciare [i administrati- tiv`, precum [i \n elaborarea [i imple-
ve, o astfel de abordare a dus la crearea mentarea tuturor proiectelor, programe-
unui nou set de proceduri pentru luarea lor [i serviciilor care au un impact asu-
deciziilor. UNICEF, de exemplu explo- pra copiilor“ (Azerbaijan IRCO, Add.77,
reaz` utilizarea „analizei impactului asu- paragraful 3).
pra copilului“ care ar urma s` evalueze „Comitetul recomand` Statului Parte s`
efectul unei decizii asupra unui copil ia toate m`surile adecvate pentru a se
\nainte ca acea decizie s` fi fost luat`... asigura c` principiul general al inte-
(Senegal SR.248, paragraful 43). resului superior al copilului este integrat
Principiul interesului superior al copilu- corespunz`tor \n toate prevederile
lui trebuie s` ghideze atât deliber`rile legale, cât [i \n deciziile judiciare [i ad-
parlamentare cât [i politicile guverna- ministrative, \n proiectele, programele [i
mentale: serviciile care au un impact asupra
copiilor“ (Georgia IRCO, Add.124, para-
„Comitetul apreciaz` de asemenea de- graful 27. Vezi, de asemenea, Trinidad [i
cizia luat` de c`tre Guvern, de a trimite Tobago IRCO, Add.82, paragraful 29).
anual Parlamentului un raport referitor
la stadiul implement`rii Conven]iei [i la Comitetul a ar`tat c` se a[teapt` ca,

54 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


principiul interesului superior al copilu- deoarece este determinat` de vârsta
lui s` fie inclus \n legisla]ie, \ntr-o ma- copilului [i este discriminatorie fa]` de
nier` care s` permit` s` fie invocat \n mam`).
fa]a instan]elor judec`tore[ti: Comitetul recomand` Statului Parte s`
„...Principiile referitoare la interesul su- \[i revizuiasc` legisla]ia [i m`surile
perior al copilului [i interzicerea discri- administrative, pentru a se asigura c`
min`rii copiilor trebuie s` fie incluse \n articolul 3 din Conven]ie va fi corect re-
legisla]ia na]ional` [i trebuie s` poat` fi flectat \n acestea“ (Iordania 2RCO,
invocate \n fa]a instan]ei“ (Indonezia Add.125, paragrafele 33 [i 34).
IRCO, Add.25, paragraful 18. Vezi, de Atunci când principiul interesului su-
asemenea, Denemarca IRCO, Add.33, perior se reflect` deja \n legisla]ia na]i-
paragraful 24; Canada IRCO, Add.37, pa- onal`, acesta are \n general leg`tur` cu
ragraful 11; Sri Lanka IRCO, Add.40, pa- procesul de luare a deciziilor pentru un
ragraful 25; Germania IRCO, Add.43, pa- singur copil, care este subiectul sau
ragraful 16).
|n examinarea Rapoartelor Secundare,
obiectul principal sau unul dintre su-
biectele sau obiectele principale ale 3
Comitetul continu` s`-[i exprime preo- procesului - cum este de exemplu, cazul
cuparea c` \n practic`, principiile gene- procedurilor care urmeaz` separ`rii sau
rale din articolele 3 [i 12 nu sunt respec- divor]ului p`rin]ilor, \n cazul adop]iei
tate: sau interven]ia statului pentru
protejarea copiilor fa]` de relele trata-
„Comitetul ia not` de faptul c` principiul mente. Sunt foarte rare situa]iile \n care
interesului superior al copilului (articolul g`sim acest principiu inclus [i \n legis-
3) [i al respect`rii opiniilor copilului la]ia referitoare la alte „ac]iuni“ pentru
(articolul 12) au fost incluse \n legisla]ia anumite grupuri de copii sau pentru to]i
na]ional`, dar r`mâne preocupat c` \n copiii, existând posibilitatea ca acesta s`
practic`, a[a cum s-a recunoscut \n ra- nu se refere \n mod direct, specific la
port, aceste principii nu sunt respectate copii. Principiul ar trebui s` se aplice, de
datorit` faptului c`, copii nu sunt \nc` exemplu, [i la elaborarea politicilor din
percepu]i ca persoane cu drepturi [i c` domeniul ocup`rii for]ei de munc`, al
drepturile copilului sunt subminate de planific`rii, transporturilor [.a.m.d.
interesele adul]ilor. Chiar [i \n cadrul serviciilor al c`ror scop
Comitetul recomand` s` se continue principal este dezvoltarea copilului, de
eforturile pentru asigurarea implemen- exemplu educa]ia sau s`n`tatea, de cele
t`rii principiului „interesului superior al mai multe ori acest principiu nu este
copilului“ [i al „respect`rii opiniilor inclus \n cadrul legislativ. De aceea, Co-
copilului“, \n special dreptul de a partici- mitetul [i-a exprimat preocuparea \n
pa la via]a de familie, la [coal`, \n cadrul leg`tur` cu Marea Britanie:
altor institu]ii [i \n societate \n general.
Aceste principii ar trebui s` fie reflectate, „Referitor la aparenta insuficien]` a m`-
de asemenea, \n toate politicile [i surilor luate pentru asigurarea imple-
programele pentru copii. Vor trebui rea- ment`rii principiilor generale ale Con-
lizate programe de con[tientizare a ven]iei, [i anume a prevederilor artico-
publicului larg, incluzând aici [i comuni- lelor 2, 3, 6, [i 12. |n acest sens Comitetul
t`]ile tradi]ionale [i conduc`torii reli- remarc` \n mod special c` principiul
gio[i, cât [i programe educa]ionale pen- interesului superior al copilului pare s`
tru implementarea acestor principii“ nu fie reflectat \n legisla]ia unor domenii
(Bolivia 2RCO, Add.95, paragraful 18). cum ar fi s`n`tatea, educa]ia [i protec]ia
social`, care au o importan]` deosebit`
„Comitetul este preocupat c` \n toate pentru respectarea drepturilor copilului“
ac]iunile care-i privesc pe copii, nu se (Marea Britanie IRCO, Add. 34, paragra-
acord` o importan]` prioritar` principiu- ful 11).
lui general al interesului superior al
copilului cuprins \n articolul 3 al Conven- Nu se supun derog`rii
]iei, inclusiv \n ceea ce prive[te proble- Comitetul a eviden]iat faptul c` princi-
mele care ]in de legisla]ia familiei piile generale ale Conven]iei cu privire la
(exemplu: durata custodiei, conform Drepturile Copilului, nu se supun dero-
Legii Statutului Personal este arbitrar`, g`rii \n cazuri de urgen]`. De exemplu,

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 55


\n raportul Dezbaterii Generale referitoa- Adesea, obliga]iile statului [i ale p`rin-
re la „Copiii \n conflictele armate“, Co- telui sunt strâns legate - de exemplu sta-
mitetul a comentat c` nici una dintre tul este obligat s` ofere educa]ia
prevederile generale din articolele 2, 3 [i 4 primar` obligatorie \n mod gratuit; p`-
„nu admit o derogare \n timp de r`zboi rin]ii au datoria s` asigure educa]ia \n
sau \n situa]ii de urgen]`“ (Raportul ce- conformitate cu interesul superior al
lei de-a II-a sesiuni, septembrie/ octom- copilului.
brie 1992, CRC/ C/10, paragraful 67). Un comentariu publicat \n Buletinul
Drepturilor Omului, eviden]iaz` „impor-
tan]a fundamental`“ a paragrafului 2
Statele trebuie s` asigure pro- din articolul 3: „semnifica]ia acestuia
tec]ia [i \ngrijirea necesare rezult`, \n primul rând, din rolul s`u de
pentru copil, luând \n conside- „umbrel` protectoare“ având func]ia de
a asigura, printr-un mijloc sau altul,
rare drepturile [i obliga]iile
3 p`rin]ilor [i ale altor persoane
bun`starea copilului. |n al doilea rând,
caracterul s`u comprehensiv constituie
responsabile din punct de ve- un punct de referin]` important \n
dere legal pentru copil: artico- interpretarea obliga]iilor generale, \n
lumina celorlalte obliga]ii, mai specifice,
lul 3(2). cuprinse \n celelalte p`r]i ale Conven]iei.
Obliga]ia care se refer` explicit la
Statele trebuie s` asigure protec]ia [i
„...asigurarea protec]iei [i \ngrijirii nece-
\ngrijirea necesare pentru to]i copiii
sare pentru bun`starea copilului“ nu
afla]i sub jurisdic]ia lor. Ele trebuie s`
este relevant`. |n timp ce expresia urm`-
]in` cont de drepturile [i obliga]iile
toare subliniaz` nevoia de a lua \n con-
p`rin]ilor [i ale altor persoane respon-
siderare drepturile [i \ndatoririle altor
sabile din punct de vedere legal pentru
entit`]i, definind astfel foarte clar obli-
copil. Dar exist` multe aspecte ale
ga]ia Statului Parte, de[i aceasta este
„\ngrijirii [i protec]iei“ pe care p`rin]ii
considerat` ca fiind un ultim resort. Ver-
\n mod individual nu le pot oferi - de
bul folosit pentru descrierea obliga]iei
exemplu protec]ia \mpotriva polu`rii
(„s` asigure“/“s` garanteze“ - „to
mediului sau \mpotriva accidentelor de
ensure“) este foarte puternic [i cuprinde
circula]ie. Iar, acolo unde familiile \n
atât obliga]ii pasive, cât [i active (inclu-
mod individual nu pot sau nu doresc s`
zând [i obliga]iile pro-active). Termenii
protejeze copilul, statul trebuie s` ofere
protec]ie [i \ngrijire trebuie, de aseme-
o „re]ea de siguran]`“, asigurând bu-
nea, \n]ele[i \n sens larg, deoarece o-
n`starea copilului \n toate circumstan-
biectivul lor nu este definit \n termeni li-
]ele.
mitativi sau negativi (cum ar fi „s` pro-

R`spunsul la Dezastre
Probabil ca rezultat al dezastrului de la Cernobâl, Legea Drepturilor Copilului din
Belarus include o prevedere \n articolul 28 cu privire la „Drepturile copiilor care
sunt victime ale calamit`]ilor naturale, ale accidentelor sau dezastrelor“. Statul tre-
buie s` asigure acestor copii „asisten]` gratuit` imediat`, s` ia m`suri urgente
pentru \ndep`rtarea lor din zona de pericol, s` se \ngrijeasc` de reunirea acestora
cu familiile [i s` ofere ajutorul medical necesar, inclusiv \n alte ]`ri. |n cazul pier-
derii p`rin]ilor, ace[ti copii vor beneficia de aceea[i protec]ie social` ca orice alt
copil care a fost privat de \ngrijirea p`rinteasc`“ (Belarus IR, paragraful 102).
Constitu]ia Na]ional` a Paraguayului (1992) include un articol despre protec]ia co-
pilului (articolul 53): „Familia, societatea [i statul au datoria de a garanta dezvol-
tarea deplin` [i armonioas` a copilului [i accesul lui ne\ngr`dit la drepturile sale,
protejându-l totodat` \mpotriva neglijen]ei, malnutri]iei, violen]ei, abuzului, traficu-
lui [i exploat`rii. Toate persoanele vor avea dreptul s` solicite ca autoritatea com-
petent` s` vegheze la respectarea acestor garan]ii [i s`-i pedepseasc` pe cei care
le \ncalc`“ (Paraguay IR, paragraful 27).

56 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


tejeze copilul de v`t`m`ri“) ci, mai de- turilor ce le-au fost acordate prin Con-
grab`, \n leg`tur` cu idealul general de ven]ie...“ .
asigurare a „bun`st`rii copilului“ (Philip Comitetul a recomandat
Alston, Cadrul legal al Conven]iei pentru
Drepturile Copilului, Buletinul Dreptu- „...ca programele s` fie astfel concepute
rilor Omului, 91/2, p. 9) pentru a r`spunde nevoilor copiilor din
mediul rural [i din cel urban [i pentru ca
Comitetul pentru Drepturile Copilului s-a s` existe re]elele de siguran]` adecvate,
referit, foarte frecvent, la situa]iile \n (din cadrul sistemului de protec]ie soci-
care statul nu reu[e[te s` ofere o al`) pentru cele mai dezavantajate gru-
asisten]` adecvat` anumitor grupuri vul- puri de copii“ (Belarus IRCO, Add.17, pa-
nerabile de copii. Cea mai comun` cate- ragrafele 7 [i 15).
gorie sunt copiii care tr`iesc [i/sau mun-
cesc pe str`zi, identifica]i \n num`r mare Comitetul a apreciat, \n mod special, in-
\n majoritatea statelor (vezi articolul 2, cluderea unei obliga]ii legislative bazate
direct pe paragraful 2 al articolului 3 din
pagina 42 [i articolul 20, pagina 343).
Articolul 3 (2) subliniaz` clar faptul c`, Conven]ie: 3
neomi]ând drepturile [i obliga]iile p`rin- „[Comitetul] apreciaz` \n mod special in-
]ilor [i ale altor persoane legal responsa- cluderea \n Constitu]ie a unei prevederi
bile, statul are obliga]ia activ` de a asi- bazate direct pe paragraful 2 al artico-
gura bun`starea unor astfel de copii. lului 3 din Conven]ie...“ (Islanda IRCO,
Aceast` obliga]ie general` a statului Add.50, paragraful 5).
este strâns legat` de obliga]iile sale ce
Necesitatea de a lua \n considerare drep-
deriv` din celelalte principii generale ale
turile [i responsabilit`]ile p`rin]ilor [i a
Conven]iei din articolele 2, 6 [i 12 [i din
altor persoane responsabile din punct
orice alte obliga]ii specifice relevante -
de vedere legal pentru copil nu \mpie-
de exemplu obliga]ia de a oferi „asisten-
dic` statul s` intervin`, uneori, f`r`
]` adecvat` p`rin]ilor [i reprezentan]ilor
acordul acestora. Acest articol \mpreun`
legali“ pentru \ndeplinirea responsabili-
cu articolul 9 (vezi pagina 155) acoper`
t`]ilor lor de cre[tere a copilului, con-
situa]iile \n care p`rin]ii sau alte per-
form articolului 18(2), obliga]ia de a oferi
soane amenin]` bun`starea unui copil,
„protec]ie [i ajutor special“ copiilor lip-
prin abuz sau neglijare.
si]i de mediul familial (articolul 20(1)),
obliga]ia de a recunoa[te dreptul copilu-
lui de a beneficia de protec]ie social` [i
de un standard de via]` adecvat (artico- Institu]iile, serviciile [i unit`-
lele 26 [i 27) [i de a proteja copii \m- ]ile pentru \ngrijirea sau pro-
potriva tuturor formelor de violen]` [i tec]ia copiilor trebuie s` se
exploatare (articolele 19, 32, 33, 34, 35,
36, 37).
conformeze standardelor sta-
|n mod similar, \n perioadele de recesiu-
bilite: articolul 3 (3).
ne sau de criz` economic` sau \n cazul Trebuie stabilite standarde pentru insti-
unor dezastre ecologice sau conflicte ar- tu]iile, serviciile [i unit`]ile pentru copii,
mate, aceast` obliga]ie activ` mandato- iar statul trebuie s` asigure respectarea
rie intr` \n ac]iune, \n leg`tur` [i cu alte acestor standarde printr-o monitorizare
prevederi mai specifice. Pentru a-[i pu- adecvat`. Alte articole se refer` la alte
tea \ndeplini obliga]iile, statul trebuie s` servicii specifice pe care Statele P`r]i tre-
se asigure c`, cunoa[te, pe cât posibil, buie s` le pun` la dispozi]ie; cum sunt, de
situa]iile \n care bun`starea copilului exemplu, „serviciile de \ngrijire a copilu-
este amenin]at` [i \n care este necesar lui“ (conform articolului 18(2) [i (3)), \n-
s` fie \ntreprinse ac]iuni suplimentare grijirea alternativ` oferit` pentru copiii
din partea sa. Comitetul [i-a exprimat lipsi]i de mediul lor familial (articolul 20),
frecvent preocuparea cu privire la faptul \ngrijirea copiilor cu dizabilit`]i (articolul
dac` au fost identifica]i cei mai dezavan- 23), serviciile de reabilitare (articolul 39)
taja]i copii dintr-un stat: [i \ngrijire institu]ionalizat` sau de alt tip
„...pentru a se asigura (statul - nota din sistemul de justi]ie juvenil` (articolul
trad.) c` re]elele de siguran]` adecvate 40). Mai trebuie s` existe, de asemenea,
exist` [i pot preveni deteriorarea drep- institu]ii care ofer` \ngrijire sau protec]ie

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 57


\n domeniul s`n`t`]ii [i al educa]iei. coperite \n institu]ii, abuzuri atât fizice cât
Aceste prevederi acoper` nu doar insti- [i sexuale asupra copiilor, r`spândite pe
tu]iile, serviciile [i unit`]ile de stat, ci [i pe scar` larg` [i care relev` lipsa m`surilor
to]i actorii „responsabili“ cu \ngrijirea de protec]ie corespunz`toare, inclusiv a
sau protec]ia copiilor. |n multe ]`ri, o inspec]iilor independente [i procedurilor
mare parte din serviciile de \ngrijire a co- eficiente de depunere a plângerilor (vezi
piilor \n afara familiei sunt realizate de [i articolul 12, pagina 202).
organiza]ii voluntare sau private, iar \n Comitetul pentru Drepturile Copilului a
unele state politicile de privatizare a ser- remarcat, \n mod frecvent, monitorizarea
viciilor scot tot mai multe institu]ii de sub [i supervizarea inadecvate, \n special \n
controlul direct al statului. Articolul 3(3) institu]ii [i a mai obiectat [i contra folo-
solicit` stabilirea unor standarde - de c`- sirii excesive a plasamentului \n institu]ii
tre autorit`]ile competente - pentru toate (vezi articolul 20, pagina 333):
institu]iile, serviciile [i unit`]ile de acest „Comitetul recomand` s` fie c`utate \n
3 fel. Ca [i principiul nediscrimin`rii din ar-
ticolul 2, standardele trebuie s` fie com-
mod activ, alternative la institu]ionaliza-
rea \n [colile internat, cum ar fi plasarea
patibile [i s` se conformeze Conven]iei. \n asisten]` maternal`.
Prevederile Conven]iei nu ofer` o list` ex- Comitetul mai recomand` preg`tirea su-
haustiv` a domeniilor pentru care trebuie plimentar` a personalului din toate insti-
stabilite standarde, dar men]ioneaz` cu tu]iile, cum sunt angaja]ii din domeniul
prec`dere domeniile „siguran]ei, s`n`- social, legal sau educa]ional. O parte im-
t`]ii, num`rul [i calificarea personalului, portant` a acestui gen de instruire tre-
precum [i asigurarea unei superviz`ri buie s` pun` accent pe promovarea [i
competente“. protejarea sim]ului demnit`]ii copilului [i
|n plus, serviciile [i institu]iile care ofer` pe problematica neglij`rii [i maltrat`rii
\ngrijire [i protec]ie trebuie s` fie \n copilului. Sunt necesare, de asemenea,
concordan]` cu toate celelalte prevederi mecanisme de evaluare a procesului de
ale Conven]iei, respectând, de exemplu, formare continu` a personalului care
principiul nediscrimin`rii [i principiul lucreaz` cu copii“ (Federa]ia Rus` IRCO,
interesului superior, precum [i dreptul Add.4, paragraful 19).
copilului la propriile opinii [i alte drepturi Comitetul a continuat aceast` idee atunci
civile al`turi de dreptul copilului de a fi când a examinat al II-lea Raport al
protejat contra tuturor formelor de vio- Federa]iei Ruse:
len]` [i exploatare (articolele 2, 3, 12, 13, „|n conformitate cu prevederile artico-
14, 15, 16, 19, 32-37). |n completare, arti- lului 3, paragraful 3 al Conven]iei, Comi-
colul 25 (vezi pagina 449) stabile[te tetul recomand` continuarea reformelor,
dreptul copilului care a fost plasat pentru inclusiv a reformelor legale [i a sistemu-
\ngrijire, protec]ie sau tratament „la o re- lui institu]ional, prin stabilirea standar-
evaluare periodic` a tratamentului oferit delor pentru condi]iile din institu]ii [i prin
[i a tuturor celorlalte circumstan]e rele- inspectarea lor periodic`, \n special prin
vante pentru plasarea sa“. \nt`rirea rolului [i atribu]iilor mecanis-
Implementarea articolului 3(3) necesit` o melor independente de inspec]ie [i prin
revizuire comprehensiv` a cadrului legis- asigurarea dreptului de a inspecta casele
lativ care se aplic` tuturor institu]iilor [i de tip familial („foster homes“) [i institu-
serviciilor, fie c` sunt coordonate direct ]iile publice f`r` aviz prealabil“ (Federa]ia
de c`tre stat, fie de c`tre organiza]ii vo- Rus` 2RCO, Add. 110, paragraful 39).
luntare sau private. Trebuie reevaluate „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
toate serviciile de \ngrijire, inclusiv asis- abordeze situa]ia copiilor din institu]ii,
ten]a maternal`, de zi, institu]ii de prin oferirea unor alternative la institu]io-
s`n`tate, educa]ie, de administrare a jus- nalizare [i prin stabilirea mecanismelor
ti]iei penale [.a.m.d. Standardele aplicate de monitorizare eficient` a respect`rii
\n toate aceste institu]ii trebuie s` fie drepturilor copiilor plasa]i \n institu]ii“
coerente [i s` fie \nso]ite de o inspec]ie (Polonia IRCO, Add.31, paragraful 34.
[i o monitorizare independente [i adec- Vezi, de asemenea, Nicaragua IRCO,
vate. Add.36, paragraful 18; China IRCO,
|n ultimii ani, \n multe state au fost des- Add.56, paragraful 18).

58 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Comitetul [i-a exprimat preocuparea fa]` drepturilor, Comitetul este preocupat de
de lipsa personalului calificat, a unui set preg`tirea insuficient` a personalului cu
de standarde [i a inspec]iilor indepen- responsabilit`]i \n domeniul aplic`rii legii
dente: [i a personalului din centrele de deten]ie,
„Comitetul este preocupat de lipsa de \n vederea familiariz`rii acestora cu pre-
personal calificat care s` lucreze \n insti- vederile [i principiile Conven]iei [i a altor
tu]iile de \ngrijire a copilului. Luând not` instrumente interna]ionale relevante“
de m`surile recente luate pentru \mbun`- (Paraguay, Observa]ii preliminare, Add.
t`]irea monitoriz`rii acestor institu]ii, Co- 27, paragraful 13).
mitetul este \n continuare preocupat de „Comitetul regret` c` nu au fost luate,
persisten]a cazurilor de abuz raportate... \nc`, m`surile corespunz`toare pentru a
„Comitetul recomand` Statului Parte preveni eficient [i a combate relele trata-
s`-[i \nt`reasc` eforturile pentru monito- mente aplicate copiilor \n [coli sau \n in-
rizarea eficient` a institu]iilor de \ngrijire stitu]iile de plasament...
alternativ` [i s` dezvolte programe de
preg`tire adecvat` a personalului din
„Comitetul mai recomand`, de aseme-
nea, stabilirea unor mecanisme eficiente
3
aceste institu]ii“ (Trinidad [i Tobago de monitorizare a procesului de respec-
IRCO, Add. 82, paragrafele 18 [i 34). tare a drepturilor copiilor plasa]i \n insti-
|n numeroase ocazii, Comitetul [i-a expri- tu]ii“ (Ucraina IRCO, Add.42, paragrafele
mat preocuparea fa]` de relele tratamen- 14 [i 27).
te, aplicate copiilor institu]ionaliza]i sau „Comitetul recomand` ca sistemul de
afla]i \n \ngrijire alternativ`: asisten]` maternal` s` fie atent moni-
„Comitetul este foarte alarmat \n leg`tur` torizat, pentru a elimina orice posibile
cu rapoartele pe care le-a primit despre acte de abuz \mpotriva copiilor plasa]i
relele-tratamente aplicate copiilor \n cen- \ntr-un astfel de sistem de \ngrijire“
trele de deten]ie. Având \n vedere gra- (Croa]ia IRCO, Add. 52, paragraful 25).
vitatea acestor presupuse \nc`lc`ri ale

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 59


Lista de Control a Procesului de Implementare 3
 M`suri generale de implementare
Au fost luate m`surile generale corespunz`toare pentru implementarea articolului 3,
incluzând:
 identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile, la toate ni-
velurile guvernamentale (este, implementarea articolulului 3, relevant` pentru toate
departamentele guvernamentale)?
 identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din socie-
tatea civil`?
 revizuirea comprehensiv` a legisla]iei, politicilor [i practicilor, pentru a asigura com-
patibilitatea acestora cu articolul 3, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile juris-
dic]iei?
adoptarea unei strategii care s` garanteze deplina implementare a Conven]iei:
 care include, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a
indicatorilor de progres?
 care nu afecteaz` nici o prevedere deja existent` \n legisla]ia na]ional` [i care
este mai favorabil` pentru respectarea drepturilor copilului?
 care recunoa[te alte standarde interna]ionale relevante?
 care implic` – atunci când este necesar – cooperarea interna]ional`?
(Astfel de m`suri pot face parte dintr-o strategie guvernamental` general` pentru
implementarea Conven]iei \n ansamblul ei)
 analiza bugetar` [i alocarea resurselor necesare?
 dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare [i evaluare?
 popularizarea pe scar` larg`, a implica]iilor articolului 3, \n rândul adul]ilor [i
copiilor?
 dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de con-
[tientizare pentru to]i cei care lucreaz` cu [i pentru copii?

 Probleme specifice \n implementarea articolului 3


Articolul 3 (1)
Este oare, principiul conform c`ruia interesul superior al copilului are o importan]`
prioritar` \n toate ac]iunile care-i privesc pe copii, reflectat \n:
 Constitu]ie (dac` e cazul)?
Legisla]ia relevant` care se aplic`?
 Institu]iilor publice de protec]ie social`?
 Institu]iilor private de protec]ie social`?
 Instan]elor judec`tore[ti?
 Autorit`]ilor administrative?
 Organelor legislative?
Sunt luate \n considerare interesele superioare ale copiilor afecta]i - evaluarea impactului
asupra copiilor - \n cadrul procesului de elaborare a legisla]iei, de luare a deciziilor \n

60 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 3
administra]ie, de elaborare a politicii [i, \n practic`, la toate nivelele de guvernare, re-
feritor la:
 Aloca]iile bugetare destinate sectorului social [i copiilor, \ntre [i \n cadrul
diferitelor departamente guvernamentale?
 Protec]ia social`?
 Planificarea [i dezvoltarea?
 Mediul?
 Locuirea?
 Transportul?
 S`n`tatea?
 Educa]ia?
 Ocuparea for]ei de munc`?
 Administrarea justi]iei juvenile?
 Legea penal` (de exemplu, efectele pe care le are condamnarea p`rin]ilor
asupra copiilor etc.)?
 Acordarea cet`]eniei, imigrarea, inclusiv solicitarea de azil?
 Alte reguli care guverneaz` sistemul de \ngrijire alternativ`, inclusiv institu]iile
pentru copii?
 Exist` prevederi legale referitoare la copii, \n care se stipuleaz` c` interesul superior
al copilului este argumentul suprem, mai degrab` decât un argument de o impor-
tan]` prioritar`?
 Acolo unde legisla]ia impune determinarea interesului superior al copilului aflat \n
anumite circumstan]e, au fost adoptate criteriile de evaluare necesare, care s` fie
compatibile cu principiile Conven]iei?
Articolul 3 (2)
 Legisla]ia oblig` statul s` furnizeze \ngrijirea [i protec]ia, necesare pentru bu-
n`starea copiilor, \n cazurile \n care acestea (protec]ia [i \ngrijirea - nota trad.) nu
sunt asigurate \n alt mod (de c`tre p`rin]i sau reprezentan]ii legali - nota trad.)?
 Legisla]ia prevede prestarea acestor servicii de \ngrijire [i protec]ie \n caz de de-
zastre na]ionale?
 Exist` o monitorizare adecvat` pentru a se determina dac` aceast` prevedere este
implementat` pe deplin pentru to]i copiii?
Articolul 3 (3)
A realizat statul o trecere \n revist` a institu]iilor, serviciilor [i unit`]ilor, atât publice,
cât [i private, responsabile cu \ngrijirea sau protec]ia copiilor, pentru a se asigura c`
au fost stabilite standardele formale referitoare la:
 Siguran]`?
 S`n`tate?
 Protejarea copiilor \mpotriva oric`rei forme de violen]` sau abuz?
 Num`rul [i calificarea personalului?
 Compatibilitatea cu toate prevederile Conven]iei?
 Inspec]ia independent` [i supervizarea?

INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI 61


Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 3

De re]inut: Conven]ia este indivizibil`, iar articolele sale sunt interdependente.


Articolul 3 (1) a fost identificat de c`tre Comitetul pentru Drepturile Copilului ca prin-
cipiu general relevant pentru implementarea \ntregii Conven]ii.
Articolul 3 (2) oblig` Statele P`r]i s` asigure protec]ia [i \ngrijirea necesare pentru bun`-
starea copiilor.
Trebuie acordat` o aten]ie special`:
Principiilor generale
Articolul 2: toate drepturile trebuie s` fie recunoscute pentru fiecare copil aflat sub
jurisdic]ie, f`r` nici un fel de discriminare
Articolul 6: dreptul la via]` [i la supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; posibi-
litatea de a fi ascultat \n toate procedurile administrative [i judiciare care-l afecteaz`
Altor articole care necesit` o aten]ie sporit` din punctul de vedere
al interesului superior al copilului
Articolul 9: separarea de p`rin]i
Articolul 18: responsabilit`]ile p`rin]ilor pentru copiii lor
Articolul 20: lipsirea de mediul familial
Articolul 21: adop]ia
Articolul 37 (c): separarea de adul]ii afla]i \n deten]ie
Articolul 40 (2) (b) (iii): prezen]a p`rin]ilor la audieri \n cazul proceselor penale \n care
sunt implica]i copii
Articolul 3 (3)
Articolul 3(3) este relevant pentru toate institu]iile, serviciile [i unit`]ile pentru copii, de
exemplu toate formele de \ngrijire alternativ` (articolele 18, 20, 21, 22, 23 [i 39), pentru
serviciile de \ngrijire a s`n`t`]ii (articolul 4), educa]ie (articolul 28) [i justi]ie juvenil` (arti-
colele 37 [i 40)

62 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Aplicarea
Drepturilor din
Conven]ie
4
Textul Articolului 4
Statele P`r]i se angajeaz` s` adopte toate m`surile corespunz`toare legislative, admi-
nistrative sau de alt` natur`, pentru punerea \n aplicare a drepturilor recunoscute \n pre-
zenta Conven]ie. |n ce prive[te drepturile economice, sociale [i culturale, Statele P`r]i se
angajeaz` s` adopte aceste m`suri folosind la maximum resursele disponibile [i, dac`
este necesar, \n cadrul cooper`rii interna]ionale.

rticolul 4 stabile[te obliga]iile ge- o gam` larg` de strategii pentru a se asi-

A nerale ale Statelor P`r]i de a im-


plementa toate drepturile din
Conven]ia cu privire la Drepturile
Copilului. Ele trebuie sa ia „toate m`su-
rile corespunz`toare legislative, adminis-
gura c` Guvernele acord` copiilor prio-
ritatea [i aten]ia adecvate, cu scopul im-
plement`rii eficiente a \ntregii Conven]ii.
|nc` de la \nceput, \n Instruc]iunile sale
pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale,
trative [i de alt` natur`“ \n acest sens. Comitetul a subliniat importan]a special`
Acest tip de m`suri trebuie adoptate acordat` asigur`rii compatibilit`]ii \ntre
numai pentru realizarea drepturilor \ntreaga legisla]ie na]ional` [i Conven]ie
economice, sociale [i culturale, folosind [i coordon`rii adecvate a politicilor pri-
maximum de resurse disponibile [i ape- vind copiii \ntre [i \n cadrul tuturor nive-
lând, acolo unde este cazul, la coopera- lelor guvernamentale.
rea interna]ional`. Nici Conven]ia [i nici Din ra]iuni legate de procesul de rapor-
Comitetul, nu definesc care dintre arti- tare conform Conven]iei, Comitetul a Sumar
cole cuprind drepturile civile [i politice [i grupat prevederile Conven]iei \n 8 gru-
care pe cele economice, sociale [i cultu- puri (vezi pagina 770). Prima grup` este
rale. Este clar c`, aproape toate articolele intitulat` „M`suri Generale de Imple-
includ elemente care se refer` la dreptu- mentare“. Instruc]iunile pentru elabora-
rile civile sau politice. rea Rapoartelor Periodice solicit` infor-
Alte obliga]ii generale ale Statelor P`r]i ma]ii detaliate despre o gam` larg` de
legate de procesul de implementare sunt m`suri, inclusiv de natur` legislativ` [i
prev`zute \n articolul 2 (s` respecte [i s` administrativ`.
garanteze drepturile prev`zute \n Con- |n Instruc]iunile sale, Comitetul a subli-
ven]ie pentru to]i copiii, f`r` discrimi- niat leg`tura dintre obliga]iile stipulate
nare, vezi pagina 27) [i \n articolul 3 (2) \n articolul 4 [i cele din articolul 42, de a
(se oblig` „s` asigure protec]ia [i \ngri- face cunoscute pe scar` larg` prevede-
jirea necesare pentru bun`starea copilu- rile [i principiile Conven]iei \n rândul
lui ...“, vezi pagina 56). adul]ilor [i copiilor (vezi pagina 739) [i
Subliniind faptul c` nu exist` un model de cele din articolul 44 (6), de a face cu-
legislativ sau administrativ recomandat noscute pe scar` larg` rapoartele elabo-
pentru procesul de implementare, Comi- rate conform Conven]iei (vezi pagina
tetul pentru Drepturile Copilului a propus 768). 

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 63


Extrase din
Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copilului referitoa-
re la Rapoartele care trebuie trimise de c`tre Statele P`r]i, con-
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice vezi
Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru Elaborarea Rapoartelor Ini]iale
M`suri generale de Implementare
|n aceast` sec]iune, li se solicit` Statelor P`r]i s` furnizeze informa]ii relevante, conform
articolului 4, incluzând informa]ii despre:
(a) m`surile adoptate pentru armonizarea legisla]iei [i politicilor na]ionale cu prevederile
Conven]iei [i
(b) mecanismele existente sau planificate, la nivel na]ional sau local, pentru coordonarea
4 politicilor referitoare la copii [i pentru monitorizarea implement`rii Conven]iei.
|n plus, li se solicit` Statelor P`r]i s` descrie m`surile care au fost luate sau care vor fi
luate, \n conformitate cu articolul 42 al Conven]iei, pentru a face cunoscute pe scar` larg`
prevederile [i principiile Conven]iei atât \n rândul adul]ilor, cât [i \n rândul copiilor prin
utilizarea mijloacelor adecvate, \ntr-un mod activ.
Statelor P`r]i li se solicit`, de asemenea, s` descrie m`surile care au fost luate sau care
vor fi luate, conform articolului 44, paragraful 6, al Conven]iei, pentru a face cunoscute pe
scar` larg` rapoartele lor publicului din ]ara respectiv` (CRC/C/5, paragrafele 9 - 11).
Instruc]iuni pentru Elaborarea Rapoartelor Periodice
I. M~SURI GENERALE DE IMPLEMENTARE (articolele 4, 42 [i 44, paragraful 6, ale
Conven]iei).
|n spiritul Conferin]ei Mondiale pentru Drepturile Omului, care \ncurajeaz` Statele P`r]i s`
ia \n calcul revizuirea eventualelor re]ineri pe care le-ar fi exprimat, \n sensul retragerii
acestora (vezi A/CONF. 157/23, II, paragrafele 5 [i 46), v` rug`m indica]i dac` guvernul
consider` necesar s`-[i men]in` rezervele exprimate, dac` este cazul, sau dac` are inten-
]ia s` le retrag`.
Statelor P`r]i li se solicit` s` furnizeze informa]ii relevante conform articolului 4 din Con-
ven]ie, inclusiv informa]ii despre m`surile adoptate pentru armonizarea deplin` a legis-
la]iei [i practicii na]ionale cu principiile [i prevederile Conven]iei, precum [i detalii refe-
ritoare la:
Orice revizuire comprehensiv` a legisla]iei na]ionale menit` s` asigure compatibilitatea
acesteia cu Conven]ia;
Orice legi sau coduri de legi nou adoptate, ca [i amendamentele introduse \n legisla]ia
na]ional` pentru a asigura implementarea Conven]iei.
V` rug`m indica]i statutul Conven]iei \n legisla]ia na]ional`:
Referitor la recunoa[terea de c`tre Constitu]ie sau de c`tre alte legi na]ionale a drep-
turilor stabilite prin Conven]ie;
Referitor la posibilitatea invoc`rii directe a prevederilor din Conven]ie \n fa]a instan-
]elor judec`tore[ti [i a aplic`rii acestora de c`tre autorit`]ile na]ionale;
|n cazul unui conflict \ntre Conven]ie [i legisla]ia na]ional`.
|n lumina articolului 41 al Conven]iei, v` rug`m indica]i orice prevedere a legisla]iei na]io-
nale care este mai favorabil` pentru realizarea drepturilor copilului.
V` rug`m furniza]i informa]ii despre deciziile judiciare \n care au fost aplicate principiile [i
prevederile Conven]iei.
V` rug`m furniza]i informa]ii cu privire la c`ile de recurs disponibile („remedies“ - \n ori-
ginal - mijloacele legale pentru a recupera un drept sau pentru a ob]ine compensa]ii - Dic-
]ionarul Webster, nota trad.) \n cazul viol`rii drepturilor recunoscute de Conven]ie.
V` rug`m s` indica]i pa[ii parcur[i sau avu]i \n vedere pentru adoptarea unei strategii
na]ionale comprehensive pentru copii \n cadrul oferit de prevederile Conven]iei, cum ar fi
un plan na]ional de ac]iune pentru drepturile copilului [i obiectivele relevante ale acestuia.
V` rug`m furniza]i informa]ii despre mecanismele existente sau planificate la nivel na]io-
nal, regional [i local [i, unde este cazul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor pentru

64 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


asigurarea implement`rii Conven]iei, pentru coordonarea politicilor relevante pentru copii
[i pentru monitorizarea progreselor realizate, inclusiv informa]ii despre:
Departamentele guvernamentale cu competen]e \n domeniile acoperite de Conven]ie,
pa[ii parcur[i pentru asigurarea coordon`rii eficiente a activit`]ii lor [i pentru a moni-
toriza progresele f`cute de acestea;
Pa[ii parcur[i pentru asigurarea coordon`rii eficiente \ntre autorit`]ile centrale, regio-
nale [i locale [i, acolo unde este cazul, \ntre autorit`]ile federale [i provinciale;
Orice institu]ie guvernamental` creat` pentru promovarea drepturilor copiilor [i moni-
torizarea procesului de implementare [i cum se rela]ioneaz` acestea cu organiza]iile
neguvernamentale;
Orice organism independent creat pentru promovarea [i protejarea drepturilor copii-
lor, cum ar fi Avocatul Poporului sau Comisarul;
M`surile luate pentru asigurarea colect`rii sistematice a datelor despre copii [i dreptu-
rile lor fundamentale [i pentru evaluarea tendin]elor existente la nivel na]ional, regio-
nal [i local [i, unde este cazul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor, ca [i pa[ii par-
cur[i pentru crearea mecanismelor necesare identific`rii [i colect`rii indicatorilor adec-
va]i, statisticilor, rezultatelor cercet`rilor [i a altor informa]ii relevante, ca fundament
4
pentru elaborarea politicilor \n domeniul drepturilor copilului;
Pa[ii parcur[i pentru asigurarea evalu`rii periodice a progresului \nregistrat de proce-
sul de implementare a Conven]iei la nivel na]ional, regional [i local [i, unde este cazul,
la nivel federal [i la nivelul provinciilor incluzând aici activitatea de preg`tire [i elabo-
rare a oric`ror rapoarte periodice ale Guvernului c`tre Parlament.
V` rug`m indica]i orice ini]iativ` adoptat` \n cooperare cu societatea civil` (de exemplu
grupuri profesionale, organiza]ii neguvernamentale) [i mecanismele create pentru evalu-
area progresului realizat.
Folosind indicatori sau date-cheie, acolo unde este necesar, v` rug`m indica]i m`surile lu-
ate pentru asigurarea implement`rii la nivel na]ional, regional [i local [i, acolo unde e ca-
zul, la nivel federal [i la nivelul provinciilor, a drepturilor economice, sociale [i culturale
ale copiilor, folosind la maximum resursele existente, inclusiv:
Pa[ii parcur[i pentru asigurarea coordon`rii \ntre politicile economice [i sociale;
Procentul bugetar alocat cheltuielilor sociale pentru copii, inclusiv pentru s`n`tate,
protec]ie social` [i educa]ie, la nivel central, regional [i local [i, unde e cazul, la nivel
federal [i la nivelul provinciilor;
Tendin]ele bugetare din perioada la care se face referire \n raport;
Modalit`]ile de analiz` bugetar` care permit identificarea clar` a cuantumului [i a
ponderii fondurilor cheltuite pentru copii;
Pa[ii parcur[i pentru a se asigura c` toate autorit`]ile competente la nivel na]ional, re-
gional [i local urm`resc interesul superior al copilului atunci când iau decizii cu privire
la buget [i evalueaz` prioritatea acordat` copiilor \n procesul de elaborare a politicilor;
M`surile luate pentru eliminarea discrepan]elor \n furnizarea serviciilor sociale \ntre di-
ferite regiuni [i grupuri de copii;
M`surile luate pentru a se asigura c`, copiii [i, \n special cei apar]inând celor mai de-
zavantajate grupuri, sunt proteja]i \mpotriva efectelor adverse ale politicilor econo-
mice, inclusiv contra reducerii aloca]iilor bugetare pentru sectorul social.
V` rug`m indica]i m`sura \n care cooperarea interna]ional` relevant` pentru Statul Parte
este conceput` \n a[a fel \ncât s` faciliteze implementarea Conven]iei, inclusiv implemen-
tarea drepturilor economice, sociale [i culturale ale copiilor. V` rug`m indica]i procentul
din ajutoarele interna]ionale multilaterale [i bilaterale alocat programelor pentru copii [i
promov`rii drepturilor acestora [i, acolo unde este cazul, asisten]a primit` de la institu]iile
financiare regionale [i interna]ionale. V` rug`m s` indica]i, de asemenea, procentul cu
care cooperarea interna]ional` a participat la bugetul na]ional pe parcursul perioadei de
raportare, ca [i procentul din acest ajutor alocat sectoarelor: s`n`tate, educa]ie, protec]ie
social` [i altor sectoare. V` rug`m s` indica]i \n continuare orice m`suri relevante adop-
tate \n urma Declara]iei [i Programului de Ac]iune al Summit-ului Mondial pentru Dezvol-
tare Social`.
(CRC/C/58, paragrafele 11-21. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru elaborarea
Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru procesul de raportare \n con-
formitate cu acest articol: introducerea, paragrafele 3 [i 5; pentru textul complet al Instruc-
]iunilor vezi Anexa 3, pagina 811).

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 65


M`suri Generale de Implemen- c`ri“ (vezi caseta, pagina 69).
tare Fiecare dintre Pacturile Interna]ionale
A[a cum comenta un membru al Comi- con]ine articole similare articolului 4 al
tetului, \n 1995, \n timpul examin`rii Ra- Conven]iei cu privire la Drepturile Copi-
portului Ini]ial al Canadei: „... având \n lului, care stabilesc obliga]ii generale
vedere gama extins` a diferitelor siste- legate de implementare; iar Organisme-
me administrative [i legislative apar]i- le responsabile de implementarea aces-
nând celor 174 (pe atunci) State P`r]i, tora („Treaty Bodies“) au redactat Co-
Comitetul nu a fost \n m`sur` s` speci- mentarii Generale relevante.
fice solu]ii particulare. |ntr-adev`r, un a- Articol 2 din Pactul Interna]ional cu privi-
numit grad de diversitate al mecanisme- re la Drepturile Civile [i Politice include,
lor create pentru implementarea Con- ca prim paragraf, principiul nediscrimi-
ven]iei, poate duce la competi]ie, ceea n`rii, care este echivalentul articolului 2
ce este un lucru benefic. (1) al Conven]iei. Paragraful 2 arat` c`:
4 Ideea central` era c`, Conven]ia ar tre-
bui s` se constituie ca principalul reper
„Acolo unde nu exist` m`suri legislative
sau de alt` natur`, fiecare Stat Parte la
[i surs` de inspira]ie pentru ac]iunile acest Pact se oblig` s` fac` pa[ii nece-
\ntreprinse la nivel central [i la nivelul sari \n concordan]` cu constitu]ia sa [i
provinciilor...“ (Canada SR.214, paragra- cu prevederile prezentului Pact, pentru
ful 54). adoptarea m`surilor legislative sau de
alt` natur`, necesare pentru punerea \n
La determinarea m`surilor necesare practic` a drepturilor recunoscute prin
pentru procesul de implementare, State- prezentul Pact“.
le P`r]i trebuie s` respecte principiile
generale identificate de c`tre Comitet \n Paragraful 3 solicit` Statelor P`r]i ale
articolele 2, 3 (1), 6 [i 12. Comitetul a su- Pactului s` asigure „c`i eficiente de re-
bliniat, \n mod deosebit, principiul inte- curs“ („effective remedy“) pentru orice
resului superior al copilului. persoan` ale c`rei drepturi [i libert`]i,
recunoscute de c`tre Pact, au fost \nc`l-
|n urma Dezbaterii Generale privind „Ex- cate. Nu exist` un echivalent al acestei
ploatarea economic` a copiilor“ (4 oc- prevederi \n Conven]ie, dar \n Instruc]iu-
tombrie 1993), Comitetul a adoptat un nile sale pentru elaborarea Rapoartelor
set de recomand`ri generale menite s` Periodice, Comitetul solicit` informa]ii
\mbun`t`]easc` sistemul de preven]ie, despre „c`ile de recurs disponibile \n ca-
protec]ie [i reabilitare a copiilor afla]i \n zurile de \nc`lcare a drepturilor recu-
situa]ii de exploatare economic`. noscute de Conven]ie“ (paragraful 16).
Toate acestea au eviden]iat importan]a |ntr-un Comentariu General mai vechi,
cadrului cuprinz`tor oferit de principiile Comitetul pentru Drepturile Omului ia
generale ale Conven]iei [i au generat co- not` de faptul c` articolul 2 al Pactului
mentarii despre relevan]a universal` a cu privire la Drepturile Civile [i Politice
m`surilor cheie ale procesului de imple- „las` la latitudinea Statelor P`r]i s`-[i
mentare: aleag` propria metod` de implementare
„Atât aici, cât [i \n alte locuri, Conven]ia pe teritoriul lor, \n limitele stabilite de
solicit` Statelor P`r]i s` ac]ioneze, \n prevederile articolului. Acesta recunoa[-
conformitate cu principiile [i prevederile te c` implementarea nu depinde \n ex-
sale, pentru crearea unui cadru legal co- clusivitate de adoptarea constitu]iei sau
respunz`tor [i a mecanismelor necesare legisla]iei, care nu sunt, de cele mai
implement`rii...“ (Raportul celei de-a V-a multe ori, suficiente prin ele \nsele. Co-
sesiuni, ianuarie 1994, CRC/C/24, pagini- mitetul pentru Drepturile Omului consi-
le 38 - 43). der` necesar s` atrag` aten]ia Statelor
Comitetul a continuat s`-[i expun` P`r]i c` obliga]ia prev`zut` \n Pact nu se
punctul de vedere cu privire la m`surile limiteaz` doar la respectarea drepturilor
de implementare, \n recomand`rile ce- omului, Statele P`r]i luându-[i angaja-
au urmat seminarului din 1999 cu tema mentul de a asigura accesul la aceste
„|ntâlnirea Festiv` cu ocazia celei de-a drepturi pentru toate persoanele aflate
X-a anivers`ri a Conven]iei cu privire la sub jurisdic]ia lor. Acest aspect presu-
Drepturile Copilului: realiz`ri [i provo- pune ini]ierea unor activit`]i specifice de

66 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


c`tre Statele P`r]i, care s` le permit` „...Comitetul este, mai mult decât ori-
persoanelor individuale s` se bucure de când, preocupat de faptul c` natura im-
drepturile lor...“. precis` [i extins` a rezervelor generale
Comentariul General subliniaz` \n exprimate de Statul Parte poate nega
continuare importan]a obliga]iei statului multe dintre prevederile Conven]iei [i
de a se asigura c` toate persoanele \[i stârne[te \ngrijorare fa]` de compatibi-
cunosc drepturile - obliga]ie inclus` \n litatea sa cu obiectivul [i scopul Conven-
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- ]iei“ (Republica Islamic` Iran IRCO,
lului, \n articolul 42 (vezi pagina 739) Add.123, paragraful 7).
(Comitetul pentru Drepturile Omului, „Comitetul este preocupat de faptul c`,
Comentariul General nr.3, 1981, HRI/- caracterul extins [i imprecis al rezervei
GEN/1/Rev.5, pagina 112). referitoare la articolul 14, poate da na[-
tere la \nc`lcarea libert`]ii de gândire, de
con[tiin]` [i religie [i ridic` \ntreb`ri re-
Revizuirea [i retragerea rezer-
velor exprimate
feritoare la compatibilitatea sa cu obiec-
tul [i scopul Conven]iei“. 4
„|n lumina recomand`rii sale anterioare
Primul element pus \n discu]ie de (Iordania IRCO, Add. 21), Comitetul reco-
Comitet \n Instruc]iunile sale pentru mand` Statului Parte s`-[i reevalueze
elaborarea Rapoartelor Periodice, \n ce rezerva fa]` de articolul 14, cu scopul de
prive[te M`surile Generale de Imple- a o restrânge, luând \n considerare reco-
mentare, este revizuirea [i retragerea re- mand`rile [i Comentariul General nr. 22
zervelor pe care Statele P`r]i le-au for- al Comitetului pentru Drepturile Omului
mulat: (CCPR/C/79/Add.35), [i, eventual, s` o re-
„|n spiritul Conferin]ei Mondiale cu trag` \n concordan]` cu Declara]ia [i
privire la Drepturile Omului, ce \ncura- Programul de Ac]iune de la Viena“ (Ior-
jeaz` statele s` ia \n considerare re- dania 2RCO, Add.125, paragrafele 12 [i
vizuirea oric`ror rezerve [i s` aib` \n ve- 13).
dere retragerea acestora, (vezi A/CONF. „Comitetul este preocupat de caracterul
157/123, II, paragrafele 5 [i 46) v` rug`m extins [i imprecis al rezervei generale
s` indica]i dac` Guvernul consider` exprimate de Statul Parte, care poate ne-
necesar s` \[i men]in` rezervele expri- ga multe dintre prevederile Conven]iei [i
mate sau are inten]ia de a le retrage“ cre[te \ngrijorarea legat` de compatibi-
(paragraful 11). litatea acesteia (a rezervei - nota trad.)
|n 1999, Comitetul, \mpreun` cu |naltul cu obiectul [i scopurile Conven]iei, ca [i
Comisariat pentru Drepturile Omului a \n leg`tur` cu implementarea general` a
organizat un seminar de dou` zile: „|n- Conven]iei.“
tâlnirea Festiv` cu ocazia celei de-a X-a „Comitetul recomand` Statului Parte s`
anivers`ri a Conven]iei cu privire la \[i retrag` rezerva, \n concordan]` cu
Drepturile Copilului: realiz`ri [i provo- Declara]ia [i Planul de Ac]iune al Confe-
c`ri“, \ntre 30 septembrie [i 1 octombrie rin]ei Mondiale cu privire la Drepturile
1999. Omului (1993)“ (Arabia Saudit` IRCO,
Comitetul a stabilit recomand`ri deta- Add.148, paragrafele 7 [i 8).
liate referitor la rezervele exprimate de
Statele P`r]i (vezi caseta, pagina 69).
Ratificarea altor Instrumente
Examinând rapoartele Statelor P`r]i,
Interna]ionale
Comitetul a cerut cu insisten]` statelor
s` \[i revizuiasc` [i s` \[i retrag` rezer- Comitetul \ncurajeaz` insistent Statele
vele, \n special \n cazurile \n care o rezer- P`r]i s` ia \n considerare semnarea [i ra-
v` pare a fi incompatibil` cu obiectul [i tificarea sau aderarea la alte instrumen-
scopurile Conven]iei (articolul 51 stipu- te interna]ionale privind drepturile omu-
leaz` c` „o rezerv` incompatibil` cu o- lui, inclusiv cele mai noi, cum sunt de
biectul [i scopul prezentei Conven]ii, nu exemplu Conven]ia ILO privind Interzi-
va fi permis`“ - vezi, de asemenea, arti- cerea Celor mai Grave Forme de Munc`
colul 51, pagina 772). a Copiilor, din 1999 (nr. 182), Conven]ia
De exemplu: pentru Interzicerea Utiliz`rii, Stoc`rii,

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 67


Produc]iei [i Transportului Minelor Anti- acceptat` diferen]iaz` drepturile civile [i
personal [i pentru Distrugerea lor politice de cele economice, sociale [i
(1997), Conven]iile de la Haga [i Con- culturale. Statele P`r]i trebuie s` adopte
ven]ia privind Statutul Refugia]ilor. „toate m`surile corespunz`toare legisla-
Ratificarea Protocoalelor Facultative la tive, administrative [i de alt` natur` ne-
Conven]ia cu privire la Drepturile Co- cesare“ pentru implementarea tuturor
pilului drepturilor recunoscute de Conven]ie.

|ncepând cu cea de-a XXVI-a sesiune a Dar, \n ceea ce prive[te drepturile eco-
sa (ianuarie 2001), Comitetul a \ncurajat nomice, sociale [i culturale, aceste m`-
toate Statele P`r]i s` semneze [i s` rati- suri trebuie luate „folosind maximum de
fice cele dou` Protocoale Facultative la resurse disponibile [i dac` este necesar,
Conven]ia cu privire la Drepturile Copi- \n cadrul cooper`rii interna]ionale“.
lului, referitoare la implicarea copiilor \n Implementare progresiv`: Comentariul
conflictele armate (vezi pagina 804), [i la General al Comitetului Referitor la Drep-
4 vânzarea copiilor, prostitu]ia [i porno-
grafia infantil` (vezi pagina 807). De
turile Economice, Sociale [i Culturale
exemplu: Conceptul realiz`rii progresive a drep-
turilor economice, sociale [i culturale
„Comitetul este con[tient c` Statul Parte este reflectat \n paragraful 1 al articolu-
a semnat cele dou` Protocoale Faculta- lui 2 din Pactul Interna]ional cu privire la
tive la Conven]ia cu privire la Drepturile Drepturile Economice, Sociale [i Cultu-
Copilului, referitoare la implicarea copii- rale:
lor \n conflictele armate, [i la vânzarea
copiilor, prostitu]ia [i pornografia in- „Fiecare Stat Parte, prezent la prezentul
fantil`“. Pact \[i asum` parcurgerea pa[ilor ne-
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` \[i cesari, prin eforturi proprii [i prin coope-
intensifice eforturile pentru ratificarea rarea [i asisten]a interna]ional`, \n spe-
acestor instrumente“ (Liechtenstein cial \n domeniul economic [i tehnic,
IRCO, Add.143, paragrafele 32 [i 33). folosind maximum de resurse disponi-
bile cu scopul de a asigura \n mod pro-
gresiv implementarea deplin` a dreptu-
rilor recunoscute de prezentul Pact, prin
„|n ce prive[te drepturile eco- toate mijloacele adecvate, inclusiv prin
nomice, sociale [i culturale, adoptarea de m`suri legislative“.
Statele P`r]i se angajeaz` s` Paragraful 2 con]ine principiul nediscri-
adopte aceste m`suri folosind min`rii. Paragraful 3 men]ioneaz`: „}`-
maximum de resurse disponi- rile \n curs de dezvoltare pot determina
limita pân` la care pot garanta drepturile
bile“ economice recunoscute de prezenta
Conven]ie pentru cei care nu sunt cet`-
|n timpul redact`rii proiectului Conven-
]eni ai ]`rii respective, luând \n conside-
]iei, o prim` versiune a ceea ce avea s`
rare drepturile omului [i situa]ia econo-
devin` articolul 4 stabilea obliga]iile
miei lor na]ionale.“
Statelor P`r]i prin fraza „\n concordan]`
cu resursele lor disponibile“. Comitetul pentru Drepturile Economice,
Sociale [i Culturale a elaborat \n anul
Numero[i delega]i au propus eliminarea
1990 un Comentariu General detaliat re-
acestuia, argumentând c` drepturile ci-
feritor la natura obliga]iilor Statelor
vile [i politice garantate prin Pactul In-
P`r]i. Obliga]iile referitoare la adoptarea
terna]ional cu privire la Drepturile Civile
m`surilor legale sunt prezentate mai jos
[i Politice, nu depindeau de disponibi-
(vezi pag 74).
litatea resurselor [i c` standardele sta-
bilite de Pact nu ar trebui limitate de no- Referitor la realizarea progresiv`, folo-
ua Conven]ie. Dar câ]iva delega]i au sind maximum de resurse disponibile,
militat pentru men]inerea prevederii Comitetul subliniaz`:
respective (E/CN.4/1989/48, paginile 30- „Conceptul realiz`rii progresive repre-
31; Detrick, pagina 155). zint` recunoa[terea faptului c`, deplina
Propunerea de compromis care a fost realizarea a tuturor drepturilor economi-
ce, sociale [i culturale nu se poate face

68 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


„|ntâlnirea Festiv` cu ocazia celei de-a X-a Anivers`ri a Conven-
]iei cu privire la Drepturile Copilului: realiz`ri [i provoc`ri“
Comitetul a decis la cea de-a XXI-a sesiune (mai/iunie 1999) s` amâne data Dezba-
terii Generale pân` \n 2000 [i s` organizeze \mpreun` cu |naltul Comisariat pentru
Drepturile Omului un seminar de dou` zile (\ntre 30 septembrie [i 1 octombrie)
pentru a s`rb`tori cea de-a X-a aniversare a adopt`rii Conven]iei (din Raportul ce-
lei de-a XXI-a sesiuni, mai/iunie 1999, CRC/C/87, Anexa IV, pagina 94).
Ca urmare a acestui seminar, Comitetul a adoptat urm`toarele concluzii:
„Comitetul pentru Drepturile Copilului recunoa[te c` ar fi imposibil de reflectat
\ntr-o manier` comprehensiv`, \ntreaga complexitate a diferitelor perspective [i a
dezbaterilor ample care au avut loc \n timpul \ntâlnirii aniversare.
Pe baza recomand`rilor prezentate de c`tre raportorii Meselor Rotunde [i a discu-
]iilor care au avut loc pe parcursul celor dou` zile de seminar, Comitetul a decis s`
formuleze [i s` adopte urm`toarele concluzii“: 4
(a) Comitetul pentru Drepturile Copilului dore[te s` reafirme c` reprezint` valorile
[i prevederile Conven]iei [i c` se ghideaz` \n activitatea sa dup` principiile ge-
nerale ale Conven]iei.
- Comitetul are un rol decisiv \n monitorizarea implement`rii Conven]iei [i a
progreselor f`cute de Statele P`r]i \n procesul de realizare a drepturilor co-
piilor. Acest rol de monitorizare include [i activitatea de evaluare a m`surilor
adoptate pentru asigurarea compatibilit`]ii depline a legisla]iei [i practicii cu
Conven]ia, cât [i pentru \nl`turarea obstacolelor ap`rute \n calea procesului
de implementare;
- Participarea democratic` [i presiunea opiniei publice, facilitate prin educarea
popula]iei [i prin formare, sunt esen]iale \n ducerea la \ndeplinire a angaja-
mentului [i voin]ei politice necesare pentru implementarea deplin` a dreptu-
rilor copilului. |n acela[i mod, implementarea optim` a Conven]iei necesit`
implicarea guvernelor, societ`]ii civile, copiilor [i cooperare interna]ional`;
fiecare component` a procesului de implementare necesitând o astfel de im-
plicare larg`;
- Drepturile copilului trebuie privite ca drepturi ale omului apar]inând copiilor.
Experien]a ac]iunilor de promovare a drepturilor omului \ntreprinse \n ulti-
mele decenii ar trebui s` fie analizat` [i folosit` pentru promovarea respec-
tului pentru drepturile copilului [i pentru a se evita persisten]a unei men-
talit`]i de caritate precum [i abord`rile paternaliste \n problematica copiilor.
(b) Comitetul are rol decisiv \n evaluarea validit`]ii [i a impactului rezervelor expri-
mate de Statele P`r]i [i va continua s` pun` \n discu]ie aceast` problem` \n
mod sistematic \n fa]a Statelor P`r]i.
- Comitetul va continua s` \ncurajeze revizuirea rezervelor exprimate de Sta-
tele P`r]i, ca [i renun]area la acestea, pentru a se atinge cel mai \nalt nivel de
implementare a Conven]iei [i va lua \n considerare adoptarea unui Comen-
tariu General referitor la subiectul rezervelor;
- Comitetul va discuta cu Statele P`r]i problema compatibilit`]ii rezervelor ex-
primate de acestea cu „obiectul [i scopul Conven]iei“, \ncercând s` clarifice
situa]iile \n care exist` o lips` de compatibilitate iar ca urmare rezervele ex-
primate pot fi invalide, sugerând totodat` pa[ii specifici ce trebuie parcur[i
pentru remedierea acestor situa]ii;
- Comitetul \ncurajeaz` acordarea asisten]ei tehnice pentru a asista Statele
P`r]i \n efortul lor de a-[i revizui rezervele exprimate, \n vederea retragerii
acestora.
(c) Comitetul va solicita elaborarea unui studiu detaliat referitor la rezervele expri-
mate, inclusiv referitor la experien]a Comitetului [i a gradului de \nsu[ire a

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 69


recomand`rilor de retragere a respectivelor rezerve, compara]ia cu rezervele
exprimate de acelea[i State P`r]i fa]` de prevederile altor tratate de drepturile
omului, precum [i posibilele implica]ii ale abord`rilor alternative pe care
Comitetul le-ar putea adopta.
(d) |n timpul procesului de examinare a rapoartelor, atât a celor primare, cât [i a
celor periodice Comitetul va acorda o aten]ie sporit` nevoii de a aborda \n mod
sistematic problema statutului legal al Conven]iei. O importan]` deosebit` \n
aceast` privin]` o are necesitatea de a clarifica cât de extins` este aplicabilita-
tea Conven]iei, \n statele \n care exist` principiul „aplicabilit`]ii imediate“ („self
execution“ - \n original, principiu conform c`ruia instrumentele interna]ionale
se aplic` imediat dup` ratificare f`r` s` mai fie nevoie de elaborarea unei
legisla]ii suplimentare la nivel na]ional - nota trad.) precum [i necesit`]ile de a
stabili sensul exact al declara]iilor, care stipuleaz` faptul c`, Conven]ia „are un

4 statut constitu]ional“ sau c` „a fost \ncorporat`“ \n cadrul sistemului legislativ


na]ional. Solicitarea ca Statele P`r]i s` ia toate m`surile corespunz`toare, pre-
v`zute \n articolul 4, pentru a se asigura c` prevederile Conven]iei produc efec-
te legale \n cadrul sistemului legislativ na]ional, ar trebui considerat` ca având
o importan]` fundamental` pentru procesul de implementare a Conven]iei.
Aceste m`suri ar trebui s` includ` c`i de recurs eficiente pentru copii, pentru
p`rin]ii lor [i pentru alte categorii relevante de persoane sau grupuri [i s` fie \n
concordan]` cu Articolul 27 al Conven]iei de la Viena privind Dreptul Tratatelor.
(e) Comitetul arat` c`, \n cazul \n care se acord` prioritate Conven]iei fa]` de siste-
mul juridic na]ional, aceast` situa]ie nu \nl`tur` nevoia Statelor P`r]i s` ac]io-
neze pentru armonizarea complet` a legisla]iei lor na]ionale cu prevederile Con-
ven]iei [i de a adopta legisla]ia suplimentar` [i mecanismele de aplicare, \n
spe]` proceduri judiciare [i administrative, pentru a asigura o implementare de-
plin`.
(f) Comitetul recomand` Statelor P`r]i s` creeze un mecanism de revizuire siste-
matic` a tuturor m`surilor legislative [i administrative existente sau \n stadiu de
proiect pentru a se asigura compatibilitatea acestora cu prevederile Conven]iei
cu privire la Drepturile Copilului. Aceste revizuiri ar trebui f`cute ]inând cont de
toate prevederile Conven]iei [i ar trebui s` fie ghidate de principiile generale ale
acesteia; de asemenea statele ar trebui s` acorde aten]ia cuvenit` necesit`]ii de
a consulta [i de a implica societatea civil` \n acest proces de revizuire.
(g) Comitetul \ncurajeaz` organiza]iile neguvernamentale, practicienii [i teoretici-
enii din sistemul juridic s` acorde o aten]ie sporit` elabor`rii unor analize ale le-
gisla]iei existente, precum [i a compatibilit`]ii acesteia cu Conven]ia [i transmi-
terii acestora c`tre Comitet, astfel \ncât s` poat` fi utilizate la analiza rapoartelor
Statelor P`r]i. Aceste analize trebuie s` acopere inclusiv domeniile care nu sunt
\n mod uzual analizate din punctul de vedere al compatibilit`]ii lor cu prevede-
rile Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului.
(h) Comitetul \ncurajeaz` organiza]iile neguvernamentale, mediul academic [i al]i
exper]i individuali s` elaboreze studii detaliate [i sistematice ale jurispruden]ei,
din perspectiva interpret`rii [i aplic`rii prevederilor Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului. Aceste studii ar trebui s` acopere toate tipurile de sisteme
juridice [i toate domeniile abordate de Conven]ie. Informa]iile ob]inute din
aceste studii ar trebui transmise, dac` este posibil, Comitetului, care le va utiliza
\n procesul de examinare a rapoartelor primite de la respectivele State P`r]i.
(i) Comitetul va continua s` ofere \ndrumare [i s` prezinte ilustr`ri ale modului de
interpretare a principiilor Conven]iei, inclusiv sub forma Comentariilor Generale
[i va \ncerca s` fac` acest lucru \n special pentru acele prevederi ale Conven]iei
care pot face obiectul unor procese („justiciable“ - \n original). Comitetul va a-
corda o aten]ie sporit` examin`rii rapoartelor care prezint` \n modul cel mai
clar impactul pe care \l au prevederile Conven]iei asupra sistemelor legale [i

70 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


judiciare ale Statelor P`r]i. Comitetul \ncurajeaz` juri[tii [i organiza]iile negu-
vernamentale s` foloseasc` mai mult prevederile Conven]iei ca temei al
cazurilor aduse \n fa]a instan]elor na]ionale [i interna]ionale.
(j) Comitetul va lua \n considerare ideea ini]ierii unor discu]ii pentru elaborarea
unui Protocol Facultativ la Conven]ie, care s` creeze un mecanism care s` per-
mit` comunic`rile individuale [i care s` ofere posibilitatea accesului la c`i le-
gale de atac/recurs („legal remedies“ - \n original) interna]ional \n ce prive[te
prevederile Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului. Comitetul \ncurajeaz`
Statele P`r]i s` sus]in` eforturile sale depuse \n acest sens.
(k) Comitetul reaminte[te faptul c`, diseminarea informa]iilor cu privire la dreptu-
rile copilului [i cre[terea gradului de con[tientizare a popula]iei sunt mai efici-
ente atunci când sunt concepute ca un proces de schimbare social`, de interac-
]iune [i dialog, mai degrab` decât o simpl` lectur`. Cre[terea gradului de con-
[tientizare ar trebui s` se adreseze tuturor sectoarelor societ`]ii, inclusiv co-
piilor [i tinerilor. Copiii, inclusiv adolescen]ii, au dreptul s` participe la campanii
4
de con[tientizare cu privire la drepturilor lor, utilizându-[i la maximum capacit`-
]ile \n evolu]ie.
(l) Comitetul recomand` s` fie f`cute toate eforturile pentru ca formarea privind
drepturile copilului s` fie practic`, sistematic` [i integrat` \n sistemul standard
de formare profesional`, cu scopul de a maximiza impactul [i durabilitatea sa.
Formarea pe tema drepturilor omului ar trebui s` foloseasc` metode participa-
tive [i s` ofere profesioni[tilor deprinderi [i atitudini care s` le permit` s` inte-
rac]ioneze cu copiii [i tinerii, \ntr-o manier` care s` respecte drepturile, dem-
nitatea [i stima de sine a acestora.
(m)Comitetul atrage aten]ia asupra faptului c` politicile economice nu sunt nicio-
dat` neutre, \n ceea ce prive[te drepturile copilului. Comitetul cheam` societa-
tea civil` s` i se al`ture \n ac]iunea sa de a solicita sus]inerea liderilor marcan]i
ai comunit`]ii interna]ionale [i \n special a |naltului Comisariat pentru Drepturile
Omului, a Directorului Executiv al UNICEF [i a Pre[edintelui B`ncii Mondiale,
pentru a examina modul \n care politicile macro-economice [i fiscale afecteaz`
drepturile copiilor [i modul \n care aceste politici pot fi reformate, astfel \ncât s`
fie mai benefice pentru procesul de implementare a drepturilor copilului.
(n) Referitor la articolul 4 al Conven]iei, Comitetul cheam` la ac]iune \n direc]ia pro-
mov`rii [i disemin`rii dovezilor care demonstreaz` c`, investi]ia \n copii [i \n
serviciile sociale de baz`, este eficient` din punct de vedere economic [i c` ne-
glijarea acestora submineaz` dezvoltarea economic` [i social`. Statele P`r]i [i
reprezentan]ii societ`]ii civile trebuie s` fac` eforturi pentru ca documenta]ia
referitoare la bugete [i procesele de elaborare a acestora s` devin` mai transpa-
rente [i mai accesibile maselor largi [i s` investeasc` \n cre[terea nivelului de
„alfabetizare economic`“ a popula]iei.
(o) Comitetul reaminte[te Statelor P`r]i c` alocarea de resurse pentru serviciile so-
ciale de baz` are cel mai mare impact pentru realizarea drepturilor copiilor. Asta
\nseamn` c`, „folosirea maximului de resurse disponibile“, a[a cum se subli-
niaz` \n articolul 4, ar trebui s` acorde copiilor prioritate \n procesul de alocare
a resurselor, facilitând furnizarea universal` a unor servicii sociale de baz`, ca-
litative, pentru copii. Investind ast`zi \n copii, ob]inem cea mai bun` garan]ie
pentru o dezvoltare viitoare echitabil` [i durabil`. Accesul universal al copiilor
la un pachet integrat de servicii sociale de baz` este la \ndemâna posibilit`]ilor
financiare ale comunit`]ii interna]ionale; acest lucru va presupune, \ns`, o redu-
cere imediat` [i semnificativ` a datoriei externe [i o reducere [i mai mare a
cheltuielilor militare. |n mod special, Statele P`r]i ar trebui s` asigure \nv`-
]`mântul primar gratuit pentru to]i copiii, \n concordan]` cu articolul 28 al Con-
ven]iei [i s` fac` tot posibilul ca to]i copiii s` beneficieze de cel mai \nalt nivel
de s`n`tate posibil, \n conformitate cu articolul 24 al Conven]iei.

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 71


(p) Comitetul solicit` Statelor P`r]i s` acorde o aten]ie sporit` prezent`rii informa-
]iilor referitoare la aloc`rile bugetare pentru copii, care ar trebui s` fie transpa-
rente [i raportate \ntr-un mod adecvat (incluzând aici bugetul na]ional [i buge-
tele sub-na]ionale [i regionale). |n acest sens, Comitetul dore[te s` atrag` aten-
]ia asupra instruc]iunilor sale referitoare la forma [i con]inutul rapoartelor pe-
riodice.
(q) Comitetul solicit` includerea „Ini]iativei 20/20“ revizuite [i a implement`rii sale
\n cadrul „Sesiunii Speciale a Adun`rii Generale din anul 2000 pentru revizuirea
[i aprofundarea implement`rii rezultatelor Summit-ului Mondial pentru Dezvol-
tare Social`“ precum [i \n cadrul „Sesiunii Speciale a Adun`rii Generale pentru
discutarea concluziilor Summit-ului Mondial pentru Copii din 2001“.
(r) Comitetul reaminte[te Statelor P`r]i c` trebuie s` ia toate m`surile necesare
pentru a se asigura o consultare pe scar` larg` \n timpul preg`tirii rapoartelor
[i c` procesul de preg`tire a acestor rapoarte este o ocazie de a stimula dezba-
4 terile [i con[tientizarea opiniei publice \n leg`tur` cu implementarea Conven-
]iei.
(s) Comitetul va acorda o aten]ie sporit` simplific`rii procesului de raportare de c`-
tre Statele P`r]i, pentru a \mbun`t`]i procesul de preg`tire a rapoartelor. Dac`
va fi necesar, Comitetul poate s` ia \n considerare, analizând fiecare caz \n par-
te, identificarea anumitor priorit`]i \n \ntocmirea rapoartelor sau diminuarea a[-
tept`rilor sale, asigurând totodat` monitorizarea continu` a respect`rii dreptu-
rilor copilului. Orice eforturi f`cute \n acest sens vor fi luate \n considerare cu
cea mai mare aten]ie, pentru a se asigura coordonarea cu abord`rile altor Orga-
nisme Interna]ionale („Treaty Bodies“) care monitorizeaz` implementarea in-
strumentelor interna]ionale pentru drepturile omului.
(t) Comitetul subliniaz` c`, responsabilitatea coordon`rii activit`]ilor \n domeniul
drepturilor copilului, trebuie plasat` la cel mai \nalt nivel ierarhic din cadrul
fiec`rui guvern na]ional, statal sau local. Comitetul recomand` ca aceste orga-
nisme coordonatoare s` fie situate la un nivel ierarhic adecvat, cum ar fi, de
exemplu, la nivelul Pre[edin]iei sau la cele mai \nalte nivele executive din gu-
vernele statale sau locale. Fiecare organism coordonator ar trebui investit cu
statutul [i resursele financiare [i umane, care s` \i permit` s` duc` la \ndeplinire
sarcinile care \i revin [i s` ob]in` sau s` solicite colaborarea altor departamente
guvernamentale pentru implementarea drepturilor copilului.
(u) Comitetul reaminte[te c`, coordonarea eforturilor de implementare, ar trebui s`
fie \nso]it` de o revizuire [i de o monitorizare atent` a progreselor \nregistrate.
Comitetul consider` c` structurile [i mecanismele permanente de promovare a
drepturilor omului - cum sunt Avocatul Poporului sau Comisiile na]ionale pen-
tru drepturile omului - pot fi folosite \n mod eficient [i pentru protejarea dreptu-
rilor copilului, dac` se acord` [i \n practic` o importan]` suficient` acestui grup,
de exemplu prin stabilirea unor persoane responsabile \n cadrul structurilor
sus-men]ionate. Este \ncurajat` astfel stabilirea unor mecanisme independente
de monitorizare, fie dedicate exclusiv drepturilor copilului, fie ca func]ii ale in-
stitu]iilor na]ionale pentru drepturile omului. Crearea unor astfel de mecanisme
ar trebui s` se bazeze pe cerin]ele Conven]iei, pe „Principiile de la Paris“ [i pe
experien]a practic` a institu]iilor existente. Institu]iile na]ionale pentru dreptu-
rile omului ar trebui s` elaboreze instruc]iuni pentru o promovare eficient` a
drepturilor copilului.
(v) Comitetul recomand` ca rela]ia dintre guverne, organiza]ii neguvernamentale,
copii [i al]i actori \n cadrul procesului de implementare a drepturilor copilului s`
fie permanent revizuit`, astfel \ncât s` se asigure evitarea impactului negativ al
diminu`rii sprijinului financiar acordat acestor programe, asupra drepturilor co-
piilor, \n conformitate cu spiritul Conven]iei. Comitetul recomand` Statelor P`r]i
s` se asigure:
- c` nu vor transfera responsabilitatea implement`rii drepturilor copiilor c`tre

72 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


organiza]iile neguvernamentale f`r` a le asigura [i resursele necesare, inclu-
siv formare [i c`, implicarea organiza]iilor neguvernamentale \n eforturile de
implementare, nu va duce la abdicarea Statelor P`r]i de la responsabilit`]ile
ce le revin \n acest sens;
- c` punerea la dispozi]ia organiza]iilor neguvernamentale a resurselor finan-
ciare [i de alt` natur` de c`tre Statele P`r]i sau alte institu]ii, nu \mpieteaz`
asupra rolului independent al societ`]ii civile;
- c` \n cadrul oric`rui proces de descentralizare sau de privatizare, guvernul \[i
va p`stra responsabilit`]i clare [i capacitatea de a asigura respectarea obli-
ga]iilor sale conform Conven]iei.
(w) Comitetul va lua \n considerare adoptarea, cu prioritate, a unui Comentariu Ge-
neral comprehensiv referitor la participarea copiilor, a[a cum este stabilit` \n
Conven]ie (mai exact de la articolul 12 la articolul 17), având \n vedere c` par-
ticiparea include, dar nu se limiteaz`, la consultarea [i la ini]iativele pro-active
ale copiilor. Comitetul reaminte[te Statelor P`r]i necesitatea de a acorda o aten- 4
]ie adecvat` cerin]elor exprimate \n aceste prevederi. O asemenea aten]ie ar tre-
bui s` includ` urm`toarele elemente:
- s` se adopte m`surile adecvate pentru sprijinirea drepturilor copiilor de a-[i
exprima opiniile;
- s` se asigure c` [colile, precum [i alte organisme implicate \n furnizarea ser-
viciilor pentru copii, au stabilit modalit`]i de consultare permanent` cu copiii
\n toate deciziile care privesc modul lor de func]ionare, con]inutul programei
[colare [i alte activit`]i;
- s` acorde aten]ie sporit` cre`rii spa]iului, canalelor, structurilor [i/sau meca-
nismelor care s` faciliteze exprimarea opiniilor copiilor, \n special \n ceea ce
prive[te elaborarea politicilor publice de la nivel local pân` la nivel na]ional.
Toate acestea ar trebui s` se fac` cu sprijin adecvat din partea adul]ilor, in-
clusiv \n ce prive[te formarea. Aceasta necesit` investi]ii pentru institu]io-
nalizarea unor spa]ii [i a unor oportunit`]i destinate copiilor cu scopul de a-
[i exprima punctele de vedere [i de a colabora cu adul]ii (mai ales \n cadrul
[colilor, al organiza]iilor comunitare, neguvernamentale [i mass media);
- s` \ncurajeze [i s` faciliteze crearea de structuri [i organiza]ii conduse de co-
pii [i tineri pentru copii [i tineri.
(x) Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i, organiza]iile neguvernamentale [i alte orga-
nisme implicate \n procesul de raportare, s` includ` opiniile copiilor, \n special
\n ce prive[te statutul drepturilor copilului, impactul pe care Conven]ia \l are
asupra vie]ii lor \n documentele lor de monitorizare [i raportare a implement`rii
Conven]iei.
(y) Comitetul va acorda o aten]ie sporit` necesit`]ii de a g`si cea mai adecvat` mo-
dalitate de participare a copiilor la lucr`rile sale“
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni, septembrie/octombrie 1999, CRC/C/90, paragra-
ful 291).

pe termen scurt. |n acest sens, obliga]iile obliga]ii. Pe de o parte este necesar` o


difer` semnificativ fa]` de cele din arti- abordare flexibil` care respect` realit`-
colul 2 al Pactului Interna]ional cu privire ]ile lumii reale [i dificult`]ile fiec`rei ]`ri
la Drepturile Civile [i Politice, care stabi- \n asigurarea deplin` a drepturilor eco-
le[te ca pe o obliga]ie imediat` asigu- nomice, sociale [i culturale.
rarea [i respectarea tuturor drepturilor Pe de alt` parte, fraza trebuie interpre-
stipulate \n acest Pact. tat` \n lumina obiectivului general, ade-
Cu toate acestea, a[a cum se arat` \n v`rata „ra]iune de a fi“ a Pactului, [i
Pact, realizarea \n timp sau progresiv` anume de a stabili obliga]ii clare pentru
nu trebuie interpretat` ca lipsa acestor Statele P`r]i, \n ceea ce prive[te realiza-

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 73


rea deplin` a drepturilor \n discu]ie. Se nerealiz`rii drepturilor economice, soci-
impune astfel obliga]ia de a realiza \n cel ale [i culturale [i de a elabora strategii [i
mai scurt timp posibil [i cât mai eficient programe pentru promovarea lor nu
obiectivele Pactului. poate fi sub nici o form` eliminat` doar
Mai mult, orice m`suri regresive luate \n ca urmare a constrângerilor legate de
mod deliberat vor fi analizate cu mare caracterul limitat al resurselor...“ (Co-
aten]ie [i vor trebui justificate cu referire mitetul pentru Drepturile Economice,
la totalitatea drepturilor conferite prin Sociale [i Culturale, Comentariul Ge-
Pact [i \n contextul utiliz`rii complete a neral 3, 1990, HRI/GEN/1/Rev. 5, paginile
maximului de resurse disponibile...“ 20 [i 21).

„...Comitetul este de p`rere c`, fiecare Abordarea conceptului de „ maximum


dintre Statele P`r]i, este dator s` \[i asu- de resurse disponibile“ de c`tre Comite-
me o obliga]ie minimal`, care s` asigure tul pentru Drepturile Economice, Sociale
cel pu]in satisfacerea nivelelor minime [i Culturale se aplic` [i la interpretarea

4 esen]iale ale fiec`ruia dintre drepturi.


Astfel, spre exemplu, un Stat Parte \n
articolului 4 al Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului. Identificarea „setu-
lui minim de obliga]ii fundamentale
care un num`r semnificativ de persoane pentru a asigura - \n ultim` instan]` - sa-
sunt private de hrana de baz`, de servi- tisfacerea nivelului minim esen]ial al
ciile esen]iale de asisten]` medical` pri- fiec`ruia dintre drepturile“ copiilor a
mar`, de un ad`post sau de o locuin]` fost dezvoltat` recent prin „Ini]iativa
sau de formele primare de educa]ie este 20/20“, elaborat` de c`tre principalele
un stat care, la prima vedere, a dat gre[ agen]ii ale ONU [i recomandate \n ca-
\n \ndeplinirea obliga]iilor sale, conform drul Programului de Ac]iune al Summit-
Pactului. ului Mondial pentru Dezvoltare Social`
Dac` Pactul ar fi fost interpretat astfel din 1995. Acesta propune o colaborare
\ncât s` nu stabileasc` acest set minim \ntre ]`rile donatoare [i cele \n curs de
de obliga]ii fundamentale, („minimum dezvoltare pentru atingerea obiectivelor
core obligation“) ar fi fost privat de \n- esen]iale privind dezvoltarea uman`, \n
s`[i ra]iunea de a exista. \ntreaga lume.
|n acela[i context, trebuie remarcat fap- „Resursele disponibile“
tul c` orice evaluare a situa]iei \n care un
stat a renun]at la \ndeplinirea setului „Resursele disponibile“, care pot fi fo-
minim de obliga]ii, trebuie s` ia \n consi- losite de c`tre un Stat Parte pentru im-
derare constrângerile legate de plementarea drepturilor, dep`[esc cu
resursele statului \n cauz`. mult grani]a resurselor financiare; ele
sunt \n egal` m`sur` resurse umane [i
Articolul 2 (1) oblig` fiecare Stat Parte s` organiza]ionale (Pentru discu]ii detaliate
parcurg` pa[ii necesari „folosind maxi- vezi David Parker „Resursele [i Dreptu-
mum de resurse disponibile“. rile Copilului: o Perspectiv` Economi-
Pentru ca un Stat Parte s` poat` s` justi- c`“), \n cartea Implementarea Conven-
fice e[ecul \ndeplinirii setului minim de ]iei cu privire la Drepturile Copilului: Mo-
obliga]ii fundamentale prin lipsa de re- bilizarea Resurselor \n }`rile cu Venituri
surse disponibile, trebuie s` demonstre- Sc`zute, editat` de James R. Himes,
ze c` fiecare efort f`cut a utilizat toate UNICEF, Centrul Interna]ional pentru
resursele disponibile pentru \ndeplini- Dezvoltarea Copilului, Martinus Nijhoff,
rea, cu prioritate, a acestor obliga]ii fun- 1995, paginile 35-37.)
damentale.
„Comitetul dore[te s` sublinieze c`,
chiar [i acolo unde resursele disponibile
„Toate m`surile legislative co-
s-au dovedit a fi insuficiente, se men]ine respunz`toare“
obliga]ia Statului Parte de a face tot po-
sibilul pentru a asigura o cât mai larg` Conven]ia propune ca Statele P`r]i s`
realizare a drepturilor, \n circumstan]ele adopte „m`suri legislative, administra-
date. tive [i de alt` natur`“ pentru implemen-
tarea tuturor drepturilor pe care le con-
Mai mult, obliga]ia de a monitoriza am- ]ine, inclusiv cele economice, sociale [i
ploarea realiz`rii [i - \n mod deosebit - a

74 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


culturale. mice, Sociale [i Culturale.
Astfel, referitor la implementarea legis- Paragraful 1 din articolului 2 al Pactului
lativ`, nu exist` nici o \ndoial` c` \n ca- Interna]ional cu privire la Drepturile Eco-
drul Conven]iei exist` dou` categorii de nomice, Sociale [i Culturale solicit` ca:
drepturi: sociale/economice/culturale [i „Fiecare Stat Parte la prezentul Pact s`
civile/politice, cu men]iunea c` doar cele parcurg` pa[ii necesari, individual sau
din urm` sunt implementate ca drepturi prin intermediul asisten]ei [i cooper`rii
impuse prin lege. interna]ionale \n special din punct de
Conven]ia nu identific`, care dintre vedere economic [i al asisten]ei tehnice,
drepturi sunt „economice, sociale [i cul- folosind maximum de resurse dispo-
turale“, dar atât Instruc]iunile pentru nibile, pentru a ajunge \n mod progresiv
elaborarea Raportului Ini]ial, cât [i a la realizarea deplin` a drepturilor recu-
celui Periodic, grupeaz` articolele 7, 8, noscute \n Conven]ie, folosind toate mij-
13 - 17 [i 37 (a) sub titlul de „Drepturi [i loacele adecvate, inclusiv m`surile le-
Libert`]i Civile“.
Cu toate acestea, Instruc]iunile pentru
gislative“.
Comitetul pentru Drepturile Economice,
4
elaborarea Rapoartelor Periodice indic` Sociale [i Culturale comenteaz`: „Arti-
faptul c` acestea nu sunt singurele drep- colul 2 are o importan]` special` pentru
turi civile garantate de Conven]ie. De \n]elegerea complet` a Pactului [i tre-
fapt, este clar c` toate articolele includ buie privit ca având o rela]ie dinamic`
elemente care se refer` la drepturi civile cu toate celelalte prevederi ale Pactului.
[i politice. Acesta descrie natura obliga]iilor legale,
generale, asumate de c`tre Statele P`r]i
Chiar dac` lipsa resurselor disponibile conform Pactului.
poate restric]iona implementarea com-
plet` a unora dintre drepturile Conven- Aceste obliga]ii includ atât a[a-zisele
]iei [i, ]inând cont de faptul c` nici o lege obliga]ii de conduit` precum [i obliga]ia
nu poate elimina s`r`cia sau inegalit`- ob]inerii de rezultate, conform Comisiei
]ile, asta nu \nseamn` c` drepturile eco- Interna]ionale de Drept.
nomice, sociale [i culturale nu pot fi De[i s-a pus un accent sporit pe dife-
definite \n cadrul legisla]iei sau c` ele nu ren]a dintre formul`rile folosite \n aceas-
pot fi invocate \n justi]ie. t` prevedere [i cele con]inute \n articolul
Conven]ia solicit` Statelor P`r]i s` defi- 2 echivalent al Pactului Interna]ional cu
neasc` o durat` minim` pentru \nv`]`- privire la Drepturile Civile [i Politice, nu
mântul obligatoriu [i gratuit, s` stabi- se recunoa[te \ntotdeauna c` exist` [i
leasc` vârsta minim` pentru angajare, asem`n`ri semnificative. [Articolul 2 al
[.a.m.d. Drepturile pot fi definite ca Pactului Interna]ional cu privire la Drep-
obiective c`tre care Statele P`r]i \[i \n- turile Civile [i Politice cere Statelor P`r]i
dreapt` eforturile sau legisla]ia poate in- s` „adopte toate m`surile legislative sau
clude \n mod expres principiul „folosirii de alt` natur` necesare pentru a pune \n
maximului de resurse disponibile“. practic` drepturile con]inute de prezen-
tul Pact“ [i s` asigure c`i eficiente de re-
Acolo unde exist` principiul „aplicabili- curs („effective remedy“ - \n original)
t`]ii imediate“ („self-executing“ - \n ori- acolo unde aceste drepturi sunt \nc`lcate].
ginal) a Conven]iei, unele State P`r]i au
sus]inut c` drepturile economice (prev`- |n timp ce Pactul vorbe[te despre reali-
zute \n Conven]ie - nota trad.) nu pot fi zarea progresiv` a drepturilor [i recu-
invocate \n justi]ie, \n timp ce altele au noa[te constrângerile datorate caracte-
aplicat principiul men]inerii „status quo- rului limitat al resurselor disponibile, im-
ului“, pentru ca prevederile economice pune, de asemenea, [i diverse obliga]ii
din instrumentele interna]ionale s` nu cu efect imediat. Dintre acestea, dou` au
se situeze sub nivelul celor aflate \n o importan]` special` pentru \n]elegerea
vigoare la data ratific`rii. naturii exacte a obliga]iilor Statelor
P`r]i:
Importan]a m`surilor legislative pentru
implementarea unor astfel de drepturi a Una dintre acestea, con]inut` \ntr-un Co-
fost subliniat` de Comentariul General mentariu General se refer` la faptul c`
al Comitetului pentru Drepturile Econo- Statele P`r]i „se angajeaz` s` garante-
ze“ (undertaking to guarantee“ - \n ori-

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 75


ginal) c` drepturile „vor fi exercitate rare a unor drepturi.
f`r` discriminare“. |ntr-adev`r, acele State P`r]i la Pactul
Cea de-a doua, con]inut` \n articolul 2 Interna]ional cu privire la Drepturile Civi-
(1), se refer` la faptul c` Statele P`r]i se le [i Politice sunt deja obligate, (\n virtu-
angajeaz` s` „parcurg` pa[ii“ (nece- tea articolelor 2 (1), 2 (3), 3 [i 26 ale
sari/s` adopte m`surile adecvate - nota Pactului), s` se asigure c` orice persoa-
trad.), responsabilitate care, \n sine, nu n` ale c`rei drepturi sau libert`]i recu-
depinde [i nici nu este limitat` de alte noscute prin Pact (inclusiv dreptul la
considera]ii. Fraza poate fi pe deplin \n- egalitate [i nediscriminare) au fost \nc`l-
]eleas` prin compararea versiunilor din cate, „va dispune de c`i de recurs efici-
limbi diferite. |n englez`, \n]elesul este ente“ (articolul 2 (3) (a)). |n plus, exist` o
de a „parcurge pa[ii“, \n francez` de a serie de alte prevederi, inclusiv articole-
„ac]iona“ (s’ engager à agir), iar \n spa- le 3, 7(a) (i), 8, 10 (3), 13 (2) (a), 13 (3), 13
niol` „s` se adopte m`suri“ (a adoptar (4) [i 15 (3) care se pare c` pot fi aplica-

4 medidas). Astfel, \n timp ce deplina rea-


lizare a drepturilor relevante poate fi
bile imediat de c`tre organele judiciare
sau de alt` natur` din multe sisteme
atins` \n mod progresiv, pa[ii pentru juridice na]ionale. Orice sugestie cum c`
atingerea acestui obiectiv trebuie f`cu]i aceste prevederi sunt \n mod inerent
\ntr-un timp rezonabil de scurt de la lipsite de aplicabilitatea imediat` („non-
intrarea \n vigoare a Pactului. Ace[ti pa[i self-executing“ - \n orig.) pare a fi dificil
ar trebui s` fie delibera]i, concre]i [i de sus]inut“.
\ndrepta]i, cât mai mult posibil, c`tre Unele dintre prevederile articolelor la
realizarea obliga]iilor recunoscute de care s-a f`cut referire apar [i \n Conven-
Pact“. ]ia cu privire la Drepturile Copilului. Arti-
„Mijloacele ce trebuiesc folosite pentru colul 10 (3) din Pact prevede acordarea
realizarea obliga]iilor de a ini]ia ace[ti nediscriminatorie a unei protec]ii [i asis-
pa[i sunt prev`zute \n articolul 2 (1), [i ten]e speciale pentru copii, \n scopul
anume „toate mijloacele necesare, in- protej`rii lor \mpotriva exploat`rii eco-
cluzând \n mod special adoptarea m`su- nomice [i sociale, \mpotriva angaj`rii lor
rilor legislative“. pentru munci d`un`toare, solicitând
Comitetul recunoa[te c`, \n multe cazuri condamnarea acestor fapte prin lege [i
legisla]ia este extrem de important`, iar stabilind limitele vârstei legale pentru
uneori este chiar indispensabil`. De angajarea copiilor \n munc` pl`tit`.
exemplu, discriminarea poate fi dificil de Articolul 13 (2) (a) al Pactului con]ine
comb`tut \n mod eficient, \n absen]a prevederi referitoare la educa]ia primar`
unui cadru legislativ solid pentru adop- obligatorie [i gratuit`, iar articolul 13 (3)
tarea m`surilor necesare. |n domenii [i (4) face referire la dreptul de \nfiin]a
cum ar fi s`n`tatea, protec]ia copiilor [i [coli private, conform prevederilor din
a mamelor [i educa]ia, ca [i \n cele la articolul 29 (2) al Conven]iei cu privire la
care fac referire articolele 6-9 (ocuparea Drepturile Copilului.
for]ei de munc` [i dreptul la protec]ie Comitetul pentru Drepturile Economice,
social`), legisla]ia poate fi un element Sociale [i Culturale remarc` urm`toare-
indispensabil pentru atingerea multor le: „Acolo unde au fost adoptate \ntr-o
obiective“. form` legislativ` politici specifice ce ur-
„Printre m`surile care pot fi considerate m`resc realizarea drepturilor recunoscu-
corespunz`toare, al`turi de elaborarea te prin Pact, Comitetul ar dori s` fie in-
legisla]iei, se num`r` [i asigurarea c`i- format inter alia, dac` aceste prevederi
lor de recurs, cu referire la drepturile legale acord` drept de atac persoanelor
care, conform sistemului juridic na]io- individuale sau grupurilor, care consi-
nal, pot fi invocate \n justi]ie. Comitetul der` c` drepturile lor nu au fost pe de-
ia not`, de exemplu, de faptul c` accesul plin realizate.
nediscriminatoriu la toate drepturile re- |n cazurile \n care au fost recunoscute
cunoscute, va fi adesea promovat \n prin Constitu]ie anumite drepturi econo-
mod adecvat, [i prin prevederile legale mice, sociale [i culturale specifice sau
cu privire la c`ile de recurs precum [i unde prevederile Pactului au fost \ncor-
prin alte modalit`]i eficiente de recupe- porate \n legisla]ia na]ional`, Comitetul

76 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


dore[te s` ob]in` informa]ii despre m`- Regula care solicit` epuizarea c`ilor de
sura \n care aceste drepturi pot face recurs, reitereaz` [i prioritatea lor \n
obiectul unui proces (pot fi invocate \n aceste cazuri. Existen]a [i continua dez-
justi]ie). voltare a procedurilor interna]ionale
Comitetul dore[te de asemenea, s` ob- pentru urm`rirea solicit`rilor individuale
]in` informa]ii specifice despre cazurile este important`, dar aceste proceduri
\n care prevederile constitu]ionale exis- completeaz` doar c`ile eficiente de re-
tente, referitoare la drepturile economi- curs existente la nivel na]ional“.
ce, sociale [i culturale au fost atenuate Comentariul General specific` faptul c`,
sau modificate \n mod semnificativ“ Pactul nu indic` mijloacele specifice
(Comitetul pentru Drepturile Economice, necesare procesului de implementare,
Sociale [i Culturale, Comentariul Gene- dar aceste mijloace trebuie alese \ntr-un
ral nr. 3, 1990, HRI/GEN/1/Rev.5, pagini- mod adecvat \n scopul realiz`rii obliga-
le18 [i 19). ]iilor; Pactul nesolicitând, \n mod formal,
|n 1998, \ntr-un alt Comentariu General,
Comitetul pentru Drepturile Economice,
statelor s` \ncorporeze prevederile sale
\n legisla]ia na]ional`, de[i consider` c` 4
Sociale [i Culturale a extins obliga]iile „o astfel de abordare este de dorit“.
Statelor P`r]i la recunoa[terea normelor |n ceea ce prive[te posibilitatea invoc`rii
Pactului Interna]ional \n legisla]ia na]io- \n justi]ie a drepturilor economice, soci-
nal`. ale [i culturale stabilite prin Pact, Co-
Se subliniaz` c` „trebuie implementate mentariul General sugereaz` c` „nu
m`suri corespunz`toare de compensare exist` nici un drept prev`zut de Pact
sau recurs care s` fie disponibile pentru care s` nu poat` fi considerat, \n marea
orice grup sau persoan` care se simte majoritatea a sistemelor judiciare, ca
lezat`, precum [i m`suri care s` stabi- având cel pu]in câteva dimensiuni
leasc` responsabilitatea guvernului \n semnificative care pot fi invocate \n jus-
acest sens“. Sunt citate dou` principii ti]ie. Se sugereaz`, câteodat`, c` proble-
relevante din dreptul interna]ional: „Pri- mele ce implic` alocarea resurselor ar
mul, a[a cum este el reflectat \n articolul trebui l`sate mai degrab` \n sarcina au-
27 al Conven]iei de la Viena privind torit`]ilor politice decât a cur]ilor de jus-
Dreptul Tratatelor, stipuleaz` c` „[o] ti]ie.
parte nu poate invoca prevederile legis- Respectând competen]ele diverselor
la]iei na]ionale drept justificare pentru structuri guvernamentale \n acest dome-
e[ecul implement`rii tratatului“. Cu alte niu, trebuie s` recunoa[tem c`, justi]ia
cuvinte, Statele P`r]i ar trebui s` mo- este, \n general, deja implicat` \ntr-un
difice legisla]ia na]ional`, pentru a putea num`r considerabil de cazuri cu implica-
pune \n aplicare obliga]iile ce le revin, ]ii importante \n problema aloc`rii resur-
conform tratatului. selor.
Cel de-al doilea principiu este reflectat \n Adoptarea unei clasific`ri rigide a drep-
articolul 8 al Declara]iei Universale a turilor economice, sociale [i culturale,
Drepturilor Omului [i afirm` c` „Orice care - prin defini]ie - scoate aceste drep-
persoan` are dreptul la c`i eficiente de turi din aria de ac]iune a justi]iei, ar fi ar-
recurs, care sunt de competen]a tribu- bitrar` [i incompatibil` cu principiul po-
nalelor na]ionale \n cazul \nc`lc`rii drep- trivit c`ruia cele dou` categorii de drep-
turilor sale fundamentale care sunt ga- turi ale omului sunt indivizibile [i inter-
rantate prin Constitu]ie sau prin lege“. dependente. De asemenea, ar limita
Comentariul General subliniaz` c` „\n drastic capacitatea justi]iei de a proteja
general, standardele interna]ionale cu drepturile celor mai vulnerabile [i mai
privire la drepturile omului stabilite prin dezavantajate grupuri ale societ`]ii“.
legisla]ie, ar trebui s` devin` operative Comentariul General subliniaz`, de ase-
\n mod direct [i imediat \n cadrul siste- menea, importan]a justi]iei \n aplicarea
melor juridice ale fiec`rui Stat Parte, principiilor Pactului, fie direct, fie ca
acordând astfel persoanelor individuale standarde de interpretare (Comitetul
posibilitatea de a solicita \n fa]a cur]ilor pentru Drepturile Economice, Sociale [i
de justi]ie [i a tribunalelor na]ionale res- Culturale, Comentariul General nr. 9,
pectarea drepturilor lor. 1998, HRI/GEN/1/Rev.5, paginile 58-62).

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 77


Asigurarea compatibilit`]ii depline a dic]ii (tradi]ional` Islamic` [i legea ci-
\ntregii legisla]ii cu Conven]ia vil`) \n vederea compatibiliz`rii lor cu
Examinând toate Rapoartele Ini]iale [i prevederile [i principiile Conven]iei“
Secundare, Comitetul pentru Drepturile (Comore IRCO, Add.141, paragraful 10).
Copilului a subliniat faptul c`, un aspect Importan]a reflect`rii principiilor gene-
esen]ial al procesului de implementare rale ale Conven]iei \n legisla]ie
este asigurarea „compatibilit`]ii depli-
ne“ a \ntregii legisla]iei cu prevederile [i Comitetul a subliniat \n mod special im-
principiile Conven]iei, lucru care necesi- portan]a reflect`rii \n legisla]ia na]ional`
t` o revizuire comprehensiv` a \ntregii a „principiilor generale“ ale Conven]iei
legisla]ii (acolo unde este cazul s-a pro- (articolele 2, 3, 6 [i 12), precum [i a ac-
pus ca statele s` solicite asisten]` teh- centului pus de Conven]ie pe copil, ca
nic` \n cadrul cooper`rii interna]ionale). titular de drepturi. De exemplu:
Comitetul a continuat s` fac` aceste re- „Comitetul dore[te s` sugereze acorda-

4 comand`ri [i pe parcursul procesului de


examinare a Rapoartelor Periodice.
rea unei priorit`]i sporite \ncorpor`rii
principiilor generale ale Conven]iei, \n
special a prevederilor articolului 3 (legat
|n 1999, cu ocazia seminarului de dou` de interesul superior al copilului) [i arti-
zile intitulat „|ntâlnire Festiv` cu ocazia colului 12 referitor la dreptul copilului de
celei de-a X-a Anivers`ri a Conven]iei cu a-[i exprima opiniile [i luarea \n consi-
privire la Drepturile Copilului: realiz`ri [i derare a acestor opinii \n m`surile le-
provoc`ri“ (vezi caseta de la pagina 69), gislative, administrative [i \n cele politi-
Comitetul a f`cut recomand`ri detaliate ce, adoptate pentru ap`rarea drepturilor
referitoare la procesul de revizuire a le- copilului“ (Marea Britanie IRCO, Add.34,
gisla]iei pentru asigurarea compatibili- paragraful 27).
t`]ii cu Conven]ia [i pentru asigurarea
unui impact adecvat al Conven]iei asu- Comitetul a subliniat c` ar trebui sa fie
pra sistemelor legislative [i judiciare posibil` invocarea principiilor generale
(paragrafele de la (d) pân` la (i)). ale Conven]iei \n fa]a cur]ilor de justi]ie
(vezi caseta de la pagina 69, paragraful
Orice sisteme legislative „cutumiare“, (d)). De asemenea, a apreciat progresele
regionale sau locale trebuie s` fie, de \nregistrate pentru solu]ionarea litigiilor
asemenea, revizuite, pentru a deveni de interes public:
compatibile cu Conven]ia:
„Comitetul apreciaz` implicarea din ce
„Comitetul recomand` Statelor P`r]i ca, \n ce mai mare a organiza]iilor neguver-
atunci când se hot`r`sc s` demareze o namentale [i a altor organiza]ii la nivel
revizuire comprehensiv` a cadrului le- local \n activit`]ile dedicate protej`rii
gislativ na]ional [i a conformit`]ii sale cu drepturilor omului, inclusiv prin „litigii
principiile [i prevederile Conven]iei, s` de interes public“ (India IRCO, Add.115,
aib`, de asemenea, \n vedere, compati- paragraful 4).
bilitatea legilor cutumiare precum [i a
legilor cu caracter regional [i local cu |ncorporarea Conven]iei \n legisla]ia
articolele Conven]iei“ (Nigeria IRCO, na]ional`
Add. 61, paragraful 27).
Comitetul pentru Drepturile Copilului a
„... Comitetul r`mâne \n continuare promovat \ncorporarea prevederilor
preocupat de faptul c` legea [i \n special Conven]iei \n legisla]ia na]ional`:
legea cutumiar` nu reflect` \n \ntregime
„Comitetul apreciaz` \ncorporarea pre-
principiile [i prevederile Conven]iei“
vederilor Conven]iei cu privire la
(Africa de Sud IRCO, Add. 122, paragra-
Drepturile Copilului, ca [i a prevederilor
ful 10).
altor instrumente interna]ionale referi-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` toare la drepturile omului, ratificate de
ia toate m`surile adecvate pentru a \n- Argentina, \n cadrul sistemului legislativ
cheia procesul de revizuire a legisla]iei na]ional [i apreciaz` \naltul statut atribu-
[i, acolo unde este cazul, s` adopte noi it acestora, care le acord` prioritate \n
legi sau s` amendeze legisla]ia existen- fa]a legilor na]ionale“ (Argentina IRCO,
t`, astfel \ncât s` asigure armonizarea Add.35, paragraful 6).
prevederilor \n vigoare \n diverse juris-
„Comitetul ia not` cu apreciere de faptul

78 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


c` Conven]ia este complet \ncorporat` derile ei pot fi [i chiar au fost \n practic`,
\n legisla]ia na]ional` [i c` Codul Civil [i invocate \n fa]a cur]ii de justi]ie. S-a luat
Codul de Procedur` Penal` indic` ex- not`, de asemenea, cu satisfac]ie, de
pres faptul c` prevederile proprii nu se faptul c` Belgia aplic` principiul prima-
vor aplica \n cazul unui conflict cu o pre- tului standardelor interna]ionale pentru
vedere a unei Conven]ii interna]ionale \n drepturile omului \n fa]a legisla]iei na]io-
vigoare \n Siria...“ (Republica Arab` Si- nale, \n cazul unui conflict legislativ“
rian` IRCO, Add.70, paragraful 3). (Belgia IRCO, Add.38, paragraful 6).
De asemenea a comentat situa]iile \n Dezvoltarea legisla]iei specifice pentru
care Conven]ia a avut prioritate clar` \n drepturile copilului
fa]a legilor na]ionale, atunci când cele
dou` s-au aflat \n conflict. |n Belgia, cur- Comitetul pentru Drepturile Copilului a
]ile na]ionale de justi]ie au invocat arti- apreciat \n anumite ]`ri, existen]a unor
colele Conven]iei, inclusiv articolele 3 [i legi consolidate referitoare la drepturile
copilului - notând ca exemplu pozitiv, \n
9. |n plus, cea mai \nalt` instan]` a ]`rii a
„ar`tat, f`r` urm` de \ndoial`, primatul acest sens, Belarus (Belarus IRCO, Add.
17, paragraful 3) [i a \ncurajat pa[ii f`-
4
dreptului instrumentelor interna]ionale
\n fa]a prevederilor na]ionale, chiar [i a cu]i c`tre elaborarea unor astfel de sta-
acelora care au intrat ulterior \n vigoare“ tute \n alte state.
(Belgia SR.222, paragrafele10-14). Printre recomand`rile sale c`tre Burkina
Comitetul a comentat: Faso, Comitetul a propus s` se fac` „e-
forturi speciale pentru continuarea pro-
„Comitetul apreciaz` faptul c`, Conven- cesului de aducere a legisla]iei existente
]ia are aplicabilitate imediat` [i c` preve- la acela[i nivel cu prevederile Conven]iei

Drepturile copilului \n Constitu]ia Africii de Sud


Acesta con]ine urm`toarele:
28 „(1) Fiecare copil are dreptul“:
(a) la nume [i la cet`]enie, de la na[tere;
(b) la \ngrijire familial` sau parental` sau la o \ngrijire alternativ` adecvat`, dac` a
fost \ndep`rtat din mediul familial;
(c) la hrana de baz`, la ad`post, la servicii primare de s`n`tate [i la servicii sociale;
(d) la protec]ie \mpotriva relelor tratamente, neglij`rii, abuzului sau degrad`rii;
(e) protec]ie \mpotriva practicilor de exploatare prin munc`;
(f) s` nu i se cear` sau s` nu i se permit` s` munceasc` sau s` presteze servicii
care:
- nu sunt adecvate pentru un copil;
- implic` un risc pentru bun`starea copilului, pentru educa]ia, pentru s`n`tatea
sa fizic` sau mental` [i pentru dezvoltarea lui moral`, spiritual` [i social`;
(g) s` nu fie re]inu]i, cu excep]ia cazurilor de ultim` instan]`, situa]ie \n care, supli-
mentar fa]` de drepturile prev`zute la sec]iunile 12 [i 35 [referitoare la libertatea [i
securitatea unei persoane [i la drepturile aresta]ilor, re]inu]ilor [i acuza]ilor], copi-
lul poate fi re]inut numai pentru o perioad` scurt` de timp [i se bucur` de dreptul
de a:
(i) fi ]inut (\nchis) separat de persoanele cu vârste peste 18 ani;
(ii) s` fie tratat \ntr-o astfel de manier` [i re]inut \n astfel de condi]ii care s`
]in` cont de faptul c` este copil;
(h) s` fie ap`rat de c`tre un avocat desemnat din oficiu de c`tre stat, pe cheltuiala
statului, \n cadrul proceselor civile \n care este implicat, dac` \n alt fel s-ar produce
o injusti]ie;
(i) s` nu fie implicat direct \ntr-un conflict armat [i s` fie protejat \n timpul con-
flictelor armate.
„(2) Interesul superior al copilului este de o importan]` capital` \n orice problem`
legat` de copii.
„(3) |n aceast` sec]iune, no]iunea „copil“ desemneaz` o persoan` sub vârsta de 18
ani (Africa de Sud IR, paragraful 1).

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 79


(Republica Democrat` Laos IRCO, Add.
Planul na]ional de ac]iune al 78, paragraful 30).
Indiei
Drepturile Copilului \n Constitu]ie
„Planul na]ional de ac]iune pentru co-
pii este un instrument important [i util Multe ]`ri au constitu]ii care, aparent,
guvernului pentru a monitoriza pro- respect` diverse prevederi ale Conven-
gresul \n punerea \n aplicare a angaja- ]iei, garantând tuturor cet`]enilor - inclu-
mentelor sale. |n perioada prestabilit`, siv copiilor - drepturi [i libert`]i speci-
au fost luate m`suri concertate pentru fice.
atingerea obiectivelor planului. Unele Totu[i, acest fapt este, \n general, o ilu-
dintre obiective sunt \n curs de realiza- zie, din moment ce, \n practic`, copiii nu
re, pe când \n cazul altora r`mân multe pot s` revendice acelea[i drepturi ca [i
de f`cut. Având \n vedere [i necesarul adul]ii - mai \ntâi, pentru c` legisla]ia na-
de resurse din alte domenii, caracterul ]ional` poate contrazice aceste drepturi

4 limitat al acestora va reprezenta cu


siguran]` o piedic` \n calea procesului
(de exemplu copiii de vârst` [colar` nu
dispun de libertate de mi[care; prin lege
de realizare a acestor obiective. Prin copiilor nu li se permite s` \ntre]in` rela-
urmare, s-a trecut la o cât mai bun` ]ii sexuale sau s` \ncheie contracte fi-
utilizare [i mobilizare a resurselor in- nanciare; copiii nu pot vota etc.) [i, \n al
terne [i externe. M`surile ce trebuie doilea rând, pentru c`, constitu]iile dau
adoptate pentru realizarea acestor dreptul, \n mod explicit, p`rin]ilor s` \[i
obiective necesit` lansarea simultan` creasc` copiii [i s`-i educe a[a cum cred
a unor strategii pe termen lung. Proce- de cuviin]`, f`r` a men]iona drepturile
sul a \nceput deja; el include revizuirea copiilor.
strategiilor, \mbun`t`]irea procesului
Datorit` dependen]ei fizice, emo]ionale
de implementare, convergen]a servi-
[i economice a copiilor fa]` de adul]i,
ciilor, coordonarea [i descentralizarea
ace[tia necesit` includerea unor m`suri
activit`]ilor de dezvoltare“ (India IR,
speciale de protec]ie \n cadrul Consti-
paragraful 318).
tu]iei; [i, datorit` faptului c` prosperi-
tatea viitoare a statelor depinde de ei,
este \n interesul statului s` le acorde co-
[i pentru ca interesele copiilor s` fie pe
piilor drepturi constitu]ionale speciale.
deplin luate \n considerare \n procesul
de redactare a noii legisla]ii, inclusiv s` Comitetul a apreciat cazurile \n care con-
se ia \n considerare posibilitatea elabo- stitu]iile existente sau nou adoptate au
r`rii unui document unic [i coerent dedi- \ncorporat sec]iuni speciale dedicate co-
cat drepturilor copilului...“ (Burkina Faso piilor care reflect` m`car principiile ge-
IRCO, Add. 19, paragraful 15). nerale ale Conven]iei.
„Comitetul ia not`, de asemenea, cu Comentând asupra Raportului Ini]ial al
preocupare, de faptul c` prevederile le- Nepalului,
gale referitoare la protec]ia [i promova- „Comitetul ia not` de eforturile f`cute
rea drepturilor copilului sunt dispersate de c`tre guvern \n domeniul reformei le-
\n legisla]ia na]ional`, f`când dificil` gislative, \n special pentru adoptarea
evaluarea cadrului legal actual \n dome- unei noi constitu]ii - cu o sec]iune speci-
niul drepturilor copilului...“. fic` dedicat` drepturilor copilului - [i a
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` Legii Copiilor, ce acoper` multe domenii
aduc` legisla]ia existent` la nivelul prin- referitoare la drepturile copilului...“ (Ne-
cipiilor [i prevederilor Conven]iei, [i s` pal IRCO, Add.57, paragraful 3).
ia \n considerare posibilitatea elabor`rii Comitetul a apreciat adoptarea noii con-
unui cod comprehensiv, privind copii“ stitu]ii din Africa de Sud (1996; vezi ca-
(Algeria IRCO, Add.76, paragrafele 12 [i 29). seta de la pagina anterioar`),
„Comitetul sugereaz` Statului Parte s` „\n special articolul 28, care garanteaz`
aib` \n vedere adoptarea unui cod speci- copiilor un num`r de drepturi [i libert`]i
fic sau a unei legisla]ii distincte pentru specifice prev`zute [i de Conven]ie“
copii, cu o sec]iune special` dedicat` co- (Africa de Sud IRCO, Add.122, paragra-
piilor care necesit` o protec]ie special`“ ful 3).

80 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


„toate m`surile corespunz`- Conven]iei, care s` fie clar [i s` poat` fi
\n]eles de to]i cet`]enii, copii [i adul]i, [i
toare de natur` administrati- care s` poat` fi u[or implementat la ni-
v`... [i de alt` natur` ...“ vel central, regional [i local“ (Columbia
2RCO, Add.137, paragraful 22. Vezi, de
Instruc]iunile Comitetului pentru elabo- asemenea, Bulgaria IRCO, Add.66, para-
rarea Rapoartelor Periodice solicit` in- graful 9; Noua Zeeland` IRCO, Add.71,
forma]ii despre mecanismele existente paragrafele 9 [i 22).
sau planificate la nivel na]ional sau lo-
cal, pentru coordonarea politicilor referi- Declara]ia [i Programul de Ac]iune de la
toare la copii [i pentru monitorizarea Viena adoptate la Conferin]a Mondial`
procesului de implementare a Conven- cu privire la Drepturile Omului din 1993,
]iei (paragraful 18). recomand` insistent tuturor ]`rilor „s`
ia m`surile necesare, folosind la maxi-
O „strategie na]ional` comprehensiv`“ mum resursele disponibile [i cu sprijinul
pentru copii
Comitetul pentru Drepturile Copilului,
cooper`rii interna]ionale, pentru a atin-
ge obiectivele din Planul de Ac]iune al 4
invocând, adeseori, principiul „priorit`]ii Summit-ul Mondial.
absolute a copiilor“ („first call for chil- Aceste planuri, ca [i procesul de imple-
dren“ - \n orig.) promovat la Summit-ul mentare a lor, trebuie s` acorde o aten-
Mondial pentru Copii, a subliniat faptul ]ie special` principiilor generale ale Con-
c` acestora trebuie s` li se acorde o ven]iei.
prioritate \nalt` sau mai \nalt`. Conferin]a solicit` statelor s` integreze
Subliniind necesitatea unei abord`ri Conven]ia cu privire la Drepturile Copi-
comprehensive a procesului de imple- lului \n planurile lor na]ionale de ac]iu-
mentare a drepturilor copilului, Comite- ne...“ (A/CONF.157/23, paragraful 47).
tul a promovat, \n mod frecvent, necesi- Reglulile Standard privind Egalizarea
tatea unei politici sau a unui plan na]io- {anselor pentru Persoanele cu Dizabili-
nal de ac]iune care s` reflecte nu doar t`]i, subliniaz` faptul c` „nevoile [i preo-
obiectivele Summit-ul Mondial, ci s` cup`rile persoanelor cu dizabilit`]i ar
contribuie la procesul de implementare trebui incluse \n planurile de dezvoltare
a Conven]iei \n ansamblu. general` [i nu ar trebui tratate separat“
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- (regula 14.3).
telor Periodice solicit` informa]ii referi-
toare la orice „pa[i parcur[i sau avu]i \n Mecanismele guvernamentale perma-
vedere pentru elaborarea unei strategii nente
na]ionale comprehensive pentru copii, Comitetul a ar`tat \n mod clar c` vede
]inând cont de cadrul Conven]iei...“ procesul de implementare ca un proces
(paragraful 17). De exemplu: continuu, care necesit` mecanisme
„Comitetul recomand` Statului Parte s` „permanente“. De exemplu, \n Observa-
adopte un plan na]ional de ac]iune com- ]iile Finale asupra Raportului Ini]ial al
prehensiv, bazat pe perspectiva dreptu- Germaniei, Comitetul recomand` Statu-
rilor copilului, \n vederea implement`rii lui Parte s` acorde \n continuare impor-
Conven]iei. tan]`
Comitetul recomand` acordarea unei „cre`rii unui mecanism permanent [i
aten]ii sporite cooper`rii [i colabor`rii eficient de coordonare a activit`]ilor le-
intersectoriale la nivel central, statal [i gate de drepturile copiilor la nivel fede-
municipal [i \ntre aceste nivele. Statul ral, de land [i local“ (Germania IRCO,
Parte este \ncurajat s` acorde sprijin au- Add.43, paragraful 23).
torit`]ilor locale, inclusiv prin \nt`rirea „Comitetul recomand` statului s` ia toa-
capacit`]ii acestora acestora pentru im- te m`surile posibile pentru a accelera
plementarea Conven]iei“ (India IRCO, procesul reformelor institu]ionale ale or-
Add.115, paragraful 15). ganismelor coordonatoare responsabile
„Comitetul recomand` Statului Parte s` pentru implementarea Conven]iei. Co-
dezvolte un plan na]ional coerent [i mitetul sugereaz` c`, \nainte de crearea
comprehensiv pentru implementarea noului Consiliu Na]ional pentru Supervi-
zarea [i Protec]ia Integral` a Copiilor,

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 81


statul ar trebui s` fac` o revizuire a man- ten]a Comitetului Guvernamental pen-
datului [i activit`]ii tuturor institu]iilor tru Copii [i a Comitetului Inter-ministe-
guvernamentale implicate \n problema- rial pentru Copii, format din func]ionari
tica drepturilor copilului, cu scopul de publici proveni]i din 16 ministere“.
a-[i maximiza resursele financiare [i u- |n continuare Comitetul a recomandat
mane [i de a \mbun`t`]i eficien]a lor, \n ca, Conven]ia s` fie considerat` ca un
beneficiul copiilor“ (Nicaragua 2RCO, cadru de lucru pentru cele dou` organis-
Add. 108, paragraful 17). me (Danemarca IRCO, Add.33, paragra-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` fele 4 [i 17).
st`bileasc` un grup de persoane respon- |n recomand`rile elaborate ca urmare a
sabile de problematica copilului \n ca- seminarului de dou` zile organizat de
drul guvernului, care s` se ocupe de Comitet \n 1999, se stipuleaz` ideea c`
coordonarea activit`]ii diferitelor minis- organismele permanente trebuie s` aib`
tere, precum [i a autorit`]ilor centrale [i un rang \nalt (vezi caseta, pag 69, para-
4 locale, \n vederea realiz`rii unor politici
[i ac]iuni mai bine coordonate pentru
graful (t)).
Ocazional, Comitetul a propus crearea
realizarea drepturilor copilului, inclusiv
pentru o mai bun` colaborare cu organi- unor mecanisme specifice - de exemplu
za]iile neguvernamentale“ (Lituania un comitet inter-ministerial - care s` se
IRCO, Add.146, paragraful 12). ocupe atât de coordonare, cât [i de mo-
nitorizare:
Comisia a apreciat crearea mecanisme-
lor permanente, acolo unde a fost cazul. „Comitetul subliniaz` importan]a [i va-
De exemplu \n Danemarca: loarea cre`rii unui mecanism de coordo-
nare cu rolul de a stabili priorit`]ile, de a
„Comitetul ia not` cu satisfac]ie de exis- monitoriza \n mod periodic [i de a eva-

Cadrul Programului Na]ional de Ac]iune pentru Copiii din


Africa de Sud
Ratificarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului a implicat Africa de Sud \n
implementarea principiului „priorit`]ii absolute a copiilor“, punând \n acest fel \n
centrul tuturor strategiilor guvernamentale de dezvoltare, a politicilor, progra-
melor [i serviciilor realizate, nevoile copiilor. Acest principiu a fost inclus \n cadrul
Programului de Reconstruc]ie [i Dezvoltare (PRD) [i constituie piatra de temelie
pentru angajamentele luate de Africa de Sud, \n ceea ce prive[te protejarea co-
piilor.
Programul Na]ional de Ac]iune (PNA) este instrumentul prin care sunt puse \n apli-
care angajamentele luate de Africa de Sud referitor la protec]ia copiilor. Este un
mecanism ce permite identificarea tuturor planurilor referitoare la copii, elaborate
de departamentele guvernului, de organiza]iile neguvernamentale [i alte structuri
care se ocup` de copii [i prin care se asigur` convergen]a acestor planuri cu cadrul
general stabilit de Conven]ie, cu obiectivele Summit-ului Mondial pentru Copii [i
cu programele de dezvoltare ale ]`rii.
|n aprilie 1996, guvernul a aprobat cadrul general al PNA [i implementarea lui de
c`tre ministerele [i departamentele din domeniu. |n acest fel, PNA nu este doar un
plan separat dedicat copiilor; reprezentând de fapt integrarea tuturor politicilor [i
planurilor elaborate de organismele guvernamentale [i de ONG - uri, \n vederea
promov`rii drepturilor copilului, a[a cum sunt ele specificate \n Conven]ie.
PNA a fost structurat pe arii de interes a politicilor. Pentru fiecare arie de interes au
fost stabilite obiectivele [i au fost identificate departamentele responsabile [i
strategiile aferente. Mai este, de asemenea, \n curs, implementarea unui sistem de
monitorizare. Dezvoltarea lui a fost frânat` de dificult`]ile legate de definirea indi-
catorilor cu care se m`soar` bun`starea [i realizarea drepturilor copiilor [i nu doar
gradul de subzisten]`, dezvoltare [i protec]ie (Africa de Sud IR, paragrafele 3 - 7).

82 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


lua progresul procesului de implemen- guvernamentale, pe de alt` parte, \ntre
tare a drepturilor copilului la nivel fede- administra]iile federale sau centrale [i
ral, la nivelul provinciilor [i local. Ca un cele provinciale, regionale sau locale,
prim pas \n aceast` direc]ie, Comitetul \ntre organismele publice [i private, in-
sugereaz` Statului Parte s` ia \n consi- clusiv cu organiza]iile neguvernamen-
derare constituirea unui comitet inter- tale care se ocup` de drepturile omului
ministerial sau a unui organism similar [i ale copilului [i chiar [i \n interiorul tu-
cu autoritate politic`, care s` identifice [i turor acestor organisme.
s` stabileasc` ac]iunile adecvate pentru De exemplu:
respectarea observa]iilor f`cute \n tim-
pul dialogului constructiv \ntre Statul „Coordonarea \ntre diversele agen]ii gu-
Parte [i Comitet“ (Pakistan IRCO, Add. vernamentale implicate \n implementa-
18, paragraful 25. Vezi, de asemenea, rea Conven]iei [i monitorizarea ei ar tre-
Portugalia IRCO, Add.45, paragraful 9). bui s` fie asigurat` [i ar trebui f`cute
eforturi pentru o mai bun` colaborare cu
Coordonarea eficient`
Unul dintre cele mai uzuale „subiecte de
organiza]iile neguvernamentale“ (Filipi-
ne IRCO, Add.29, paragraful 19).
4
preocupare/\ngrijorare“ formulate de „Comitetul recomand` Statului Parte s`
c`tre Comitet \n Observa]iile Finale asu- \nt`reasc` coordonarea \ntre diversele
pra Rapoartelor Ini]iale [i Secundare ela- organisme [i mecanisme guvernamen-
borate de Statele P`r]i, a fost lipsa coor- tale implicate \n ap`rarea drepturilor co-
don`rii, Comitetul f`când recomand`ri pilului, atât la nivel na]ional, cât [i local,
frecvente \n favoarea unei „coordon`ri \n vederea dezvolt`rii unei politici com-
eficiente“. Unul dintre efectele coordo- prehensive pentru copii [i s` evalueze
n`rii din cadrul guvernului este strategia eficient procesul de implementare a
na]ional` comprehensiv` sau planul de Conven]iei“ (Ghana IRCO, Add. 73, para-
ac]iune pentru copii (vezi mai sus, pa- graful 29).
gina 81). Acesta va deveni la rândul ei „Comitetul recomand` Statului Parte s`
cadrul pentru coordonarea ac]iunilor \nt`reasc` [i s` extind` rolul mecanis-
pentru realizarea drepturilor copilului: melor existente pentru coordonarea [i
„Comitetul recomand` Statului Parte s` monitorizarea activit`]ilor legate de
\mbun`t`]easc` coordonarea dintre di- drepturile copilului, pentru a ajunge
feritele mecanisme guvernamentale im- pân` la nivelul administra]iilor locale. |n
plicate \n protec]ia drepturilor copilului, acest sens, Comitetul sugereaz` crearea
atât la nivel na]ional, cât [i la nivel local, unor structuri, care s` se ocupe de pro-
cu scopul de a crea o politic` compre- blematica copilului la nivelul administra-
hensiv` pentru copii [i \n vederea reali- ]iei locale. De asemenea trebuie definit`
z`rii unei evalu`ri eficiente a implemen- rela]ia dintre Consiliul de Coordonare
t`rii Conven]iei \n ]ar`“ (Mauritius IRCO, pentru Copii [i Tineri [i diversele struc-
Add.64, paragraful 23). turi ale administra]iei locale“ (Ungaria
„Comitetul recomand` Statului Parte s` IRCO, Add.87, paragraful 25).
dezvolte un plan de ac]iune inter-minis- Comitetul a criticat centralizarea exce-
terial pentru implementarea drepturilor siv` a puterii de decizie [i a proceselor
copilului... [i pentru a asigura coordona- de implementare a politicilor, atr`gând
rea dintre procesele de elaborare [i de totodat` aten]ia asupra pericolelor pe
implementare a politicilor. |n continua- care le-ar putea reprezenta descentrali-
re, Comitetul recomand` Statului Parte zarea pentru realizarea drepturilor copi-
s` adopte o abordare holistic` a dreptu- lului:
rilor copilului, \n implementarea Con- „Având \n vedere tendin]ele de descen-
ven]iei [i \n procesul de solicitare a asis- tralizare ale Statului Parte, Comitetul \[i
ten]ei tehnice din partea UNICEF, \n exprim` preocuparea referitor la suste-
acest domeniu“ (Fosta Republic` Iugos- nabilitatea procesului de finan]are a ser-
lav` a Macedoniei IRCO, Add.118, para- viciilor de s`n`tate, educa]ie [i a servicii-
graful 11). lor sociale pentru copii. Ne \ngrijoreaz`,
Comitetul s-a referit la lipsa coordon`rii de asemenea, lipsa unui mecanism de
\ntre departamentele guvernului [i mi- reglementare [i monitorizare, care s`
nistere, pe de o parte [i alte organisme asigure distribu]ia echitabil` a resurse-

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 83


lor destinate copiilor, de c`tre autorit`- articolul 3, pagina 52).
]ile locale“ (Ungaria IRCO, Add. 87, para- Aceasta presupune o analiz` consistent`
graful10). a impactului actual [i poten]ial pe care
„Luând act de aspectele pozitive ale ac]iunile guvernamentale le pot avea
descentraliz`rii serviciilor la nivelul mu- asupra copiilor. Prin urmare, Comitetul a
nicipalit`]ilor, Comitetul este preocupat \nceput s` propun` statelor adoptarea
de faptul c`, aceasta a generat inconsis- unui sistem comprehensiv de „evaluare
ten]a politicilor [i a creat disparit`]i \n ce a impactului asupra copiilor“:
prive[te furnizarea [i accesibilitatea „Procesul de implementare a principiilor
serviciilor pentru copii [i familiile aces- [i prevederilor Conven]iei necesit` ca
tora. |n conformitate cu recomand`rile problematica copilului s` aib` prioritate,
sale anterioare (vezi Suedia IRCO, \n conformitate cu principiul „interesului
Add.2, paragraful 10), Comitetul suge- superior al copilului“ [i cu faptul c` gu-
reaz` Statului Parte s`-[i intensifice vernele au fost de acord, cu ocazia Foru-
4 eforturile pentru a se asigura c` munici-
palit`]ile respect` cadrul politicilor gu-
murilor interna]ionale, cu adoptarea
principiului „Priorit`]ii absolute a Copi-
vernamentale menite s` ofere copiilor o lului“, inclus \n documentul final adop-
protec]ie deplin` fa]` de orice discrimi- tat la Conferin]a Mondial` cu privire la
nare, a[a cum prevede Conven]ia“ Drepturile Omului.
(Suedia 2RCO, Add.101, paragraful 7). Prin urmare, se recomand` ca, \n proce-
„Comitetul este preocupat de faptul c`, sul de elaborare a op]iunilor [i a propu-
\n trecut, prestarea serviciilor c`tre copii nerilor de politici, s` se fac` o evaluare a
[i implementarea general` a drepturilor impactului acestora asupra copiilor,
copilului au fost sever afectate de o cen- astfel \ncât deciden]ii s` fie \n cuno[tin]`
tralizare excesiv` a proceselor decizio- de cauz`, atunci când formuleaz` po-
nale [i de implementare a politicilor, \n liticile, cu privire la efectul acestora asu-
capitala ]`rii“. pra copiilor“ (Marea Britanie, teritoriile
„Comitetul recomand` Statului Parte dependente: Hong Kong IRCO, Add.63,
s`-[i m`reasc` eforturile curente de des- paragraful 20).
centralizare a autorit`]ii c`tre adminis- |ntr-un comentariu asupra aspectelor
tra]iile districtuale [i locale, \n ce pri- bugetare, adresat statului Myanmar,
ve[te implementarea Conven]iei“ (Sierra „...Comitetul sugereaz` evaluarea per-
Leone IRCO, Add.116, paragrafele 12 [i manent` a impactului deciziilor luate de
13. Vezi, de asemenea, Norvegia 2RCO, c`tre autorit`]i asupra copiilor“ (Myan-
Add.126, paragrafele 14 [i 15; Finlanda mar IRCO, Add.69, paragraful 32).
2RCO, Add.132, paragrafele 13 [i 14).
|n comentariile asupra Raportului Ini]ial
Una dintre recomand`rile seminarului al Noii Zeelande „Comitetul remarc` cu
de dou` zile organizat de Comitet \n interes accentul crescut pus pe monitori-
1999 a fost ca zarea [i evaluarea impactului propuneri-
„\n orice proces de descentralizare sau lor legislative [i a politicilor asupra co-
de privatizare, guvernul trebuie s`-[i piilor. |n mod deosebit, Comitetul apre-
p`streze responsabilit`]i clare precum [i ciaz` includerea unor proceduri de mo-
capacitatea de a asigura respectarea nitorizare [i evaluare a noilor propuneri
obliga]iilor sale ce deriv` din Conven]ie“ de politici remise guvernului“ (Noua
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni, sep- Zeeland` IRCO, Add.71, paragraful 4).
tembrie/ octombrie 1999, CRC/C/90, pa-
ragraful 291 (v)). Bugetul [i analiza bugetar`
Comitetul a subliniat faptul c`, obliga]ia
Analiza impactului asupra copilului Statului Parte de a implementa politicile
Comitetul a \ncercat s` identifice acele economice, sociale [i culturale folosind
procese care asigur` luarea \n conside- la maximum resursele disponibile, nece-
rare a intereselor copiilor la elaborarea sit` o analiz` bugetar` adecvat`. Instruc-
politicilor. Articolul 3 cere statelor s` se ]iunile pentru elaborarea Rapoartelor
asigure c` interesul superior al copilului Periodice solicit` informa]ii despre:
va avea o importan]` prioritar` \n toate  pa[ii f`cu]i pentru a asigura coordo-
activit`]ile care-i privesc pe copii (vezi narea \ntre politicile economice [i so-

84 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


ciale; ren]` referitoare la modul de alocare a
 procentul aloca]iilor bugetare pentru resurselor din bugetul de stat pentru im-
cheltuielile sociale destinate copiilor, plementarea drepturilor economice, so-
incluzând aici serviciile medicale, ciale [i culturale ale copiilor“.
protec]ia social` [i educa]ia, la nivel „Comitetul recomand` Statului Parte s`
central, regional [i local [i, dac` e implementeze articolul 4 al Conven]iei \n
cazul, la nivel federal [i la nivelul pro- lumina prevederilor din articolele 3 [i 6,
vinciilor; astfel \ncât, propor]ia din bugetul de stat
 tendin]ele bugetare ale perioadei la alocat` \n condi]iile folosirii maximului
care se face referite \n raport; de resurse disponibile, \n acord cu legis-
la]ia [i cu politicile, pentru implemen-
 pa[ii f`cu]i pentru ca toate autorit`- tarea drepturilor economice, sociale [i
]ile competente la nivel na]ional, re- culturale, s` fie u[or de identificat [i s`
gional [i local s` pun` \n centrul pre- fie prezentate \ntr-o manier` transparen-
ocup`rilor lor interesul superior al
copilului, atunci când iau deciziile bu-
getare [i pentru evaluarea priorit`]ii
t`“ (Slovacia IRCO, Add.140, paragrafele
13 [i 14). 4
pe care ace[tia o acord` copiilor \n „Comitetul \ncurajeaz`, \n continuare
cadrul procesului de elaborare a poli- Statul Parte s` \[i identifice cu claritate
ticii lor; priorit`]ile privitoare la problemele lega-
te de drepturile copilului [i s` determine
 m`surile luate pentru atenuarea dife- valoarea [i procentul din bugetul na]io-
ren]elor dintre diferite regiuni [i gru- nal cheltuite pentru copii, la nivel na]io-
puri de copii \n ceea ce prive[te pres- nal [i local, pentru a putea evalua im-
tarea serviciilor sociale; pactul acestor cheltuieli asupra copiilor“
 m`surile luate pentru a se asigura c` (Lituania IRCO, Add.146, paragraful 14.
copiii, \n special cei care fac parte din Vezi, de asemenea, de exemplu, Lituania
grupurile cele mai dezavantajate, IRCO, Add.142, paragraful 12).
sunt proteja]i \mpotriva efectelor ad- Comitetul a f`cut comentarii diverse [i
verse ale politicilor economice, inclu- consistente asupra bugetului, exami-
siv de reducerea aloca]iilor bugetare nând rapoartele trimise de Statele P`r]i.
pentru sectorul social. Procentul total din bugetul na]ional [i
Sunt rare cazurile \n care copiii sunt atât din bugetele locale alocate programelor
de prezen]i \n politicile economice ale sociale trebuie s` fie adecvat [i trebuie
guvernului, a[a cum sugereaz` Instruc- prev`zute suficiente cheltuieli bugetare
]iunile pentru elaborarea Rapoartelor pentru protejarea [i promovarea dreptu-
Periodice. Cele mai multe dintre depar- rilor copiilor. Lipsa resurselor disponibi-
tamentele guvernamentale nu au nici o le nu poate fi folosit` ca o scuz` pentru
idee asupra p`r]ii din bugetul lor care lipsa programelor de protec]ie social` [i
este cheltuit` pentru copii [i doar pu]ine a „re]elelor de siguran]`“.
dintre ele cunosc impactul cheltuielilor De exemplu:
lor asupra copiilor. Comitetul a subliniat
faptul c`, monitorizarea [i evaluarea \n „|n lumina articolului 4 al Conven]iei,
acest domeniu, ca [i \n celelalte, este Comitetul recomand` Statului Parte s`
esen]ial`, dac` se dore[te aplicarea unor \[i urm`reasc` obiectivele referitoare la
strategii eficiente. De exemplu: cre[terea aloca]iilor bugetare pentru
domeniile s`n`t`]ii [i educa]iei pân` la
„Comitetul recomand` insistent Statului un nivel de cel pu]in 25% din bugetul na-
Parte s` dezvolte modalit`]ile de reali- ]ional [i s` asigure o distribuire adecva-
zare a unei evalu`ri sistematice a impac- t` a resurselor pentru implementarea
tului pe care aloca]iile bugetare [i politi- Conven]iei \n ansamblu“ (Republica
cile macro-economice le au asupra im- Centrafrican` IRCO, Add.138, paragraful
plement`rii drepturilor copilului, \ndem- 19).
nându-le s` colecteze [i disemineze in-
forma]iile legate de acest aspect“ (Olanda Organismele na]ionale cu atribu]ii \n do-
IRCO, Add. 114, paragraful 13). meniul elabor`rii bugetului trebuie puse
\n leg`tur` direct` cu cele care elabo-
„Comitetul regret` lipsa informa]iilor reaz` politicile referitoare la protec]ia
adecvate [i aparenta lips` de transpa- copiilor [i la implementarea Conven]iei:

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 85


„|n conformitate cu prevederile artico- portul celei de-a XXII-a sesiuni, septem-
lului 4, Comitetul recomand` Statului brie/octombrie 1999, CRC/C/90, paragra-
Parte s` acorde prioritate - la alocarea ful 291 (m)).
resurselor bugetare - realiz`rii drepturi- Statele trebuie s` minimizeze efectele
lor economice, sociale [i culturale ale negative ale programelor de ajustare
copiilor, insistând, \n special, asupra structural` [i ale reducerii cheltuielilor
s`n`t`]ii [i educa]iei [i asigur`rii acestor pentru copii, iar nevoile celor mai vul-
drepturi, pentru copiii din grupurile cele nerabile grupuri de copii trebuie s` aib`
mai dezavantajate. |n aceast` privin]`, prioritate:
Comitetul sugereaz` implicarea profun-
d` a ministerelor responsabile de plani- „Comitetul recomand` insistent Guver-
ficarea [i elaborarea bugetului \n activi- nului Peruan s` ia toate m`surile nece-
t`]ile |naltului Comitet pentru Bun`sta- sare pentru a minimiza impactul negativ
rea Copiilor [i \n activit`]ile Comitetului al politicilor de ajustare structural` asu-
Na]ional pentru Copii, asigurându-se c` pra situa]iei copiilor. Conform prevede-
4 deciziile lor vor avea un impact direct [i
imediat asupra bugetului“ (Republica
rilor articolelor 3 [i 4 din Conven]ie, au-
torit`]ile ar trebui s` ia toate m`surile
Arab` Sirian` IRCO, Add.70, paragraful 26). necesare \n limita maxima a resurselor
disponibile astfel \ncât s` asigure sufi-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea \n ciente resurse pentru protec]ia copilu-
leg`tur` cu impactul evaziunii fiscale [i lui...“ (Peru IRCO, Add.8, paragraful 19).
al corup]iei asupra „resurselor dispo-
nibile“: Efectele tranzi]iei la economia de pia]`
„Ne exprim`m, de asemenea, preocupa- Comitetul [i-a exprimat preocuparea \n
rea fa]` de larga extindere a practicilor leg`tur` cu efectele tranzi]iei la econo-
de evaziune fiscal` [i de corup]ie care mia de pia]`, asupra copiilor. De exem-
afecteaz` nivelul resurselor disponibile plu:
pentru implementarea Conven]iei“.
„...Aloca]iile bugetare pentru imple-
„Comitetul recomand` Statului Parte s`
mentarea drepturilor economice, sociale
ia toate m`surile adecvate pentru a-[i
[i culturale trebuie asigurate \n timpul
\mbun`t`]i sistemul de colectare a ta-
perioadei de tranzi]ie c`tre economia de
xelor [i pentru a-[i intensifica eforturile
pia]`, prin folosirea la maximum a resur-
de eradicare a corup]iei“ (Georgia IRCO,
selor disponibile, conform principiului
Add.124, paragrafele 18 [i 19).
interesului superior al copilului“ (Ucraina
Comitetul a fost foarte sensibil la impac- IRCO, Add.42, paragraful 20).
tul recesiunii mondiale [i ajust`rilor [i
„Comitetul ia not` de faptul c`, tranzi]ia
sc`derilor economice din anii 90, asupra
la economia de pia]`, a dus la cre[terea
copiilor. Comitetul a sus]inut urm`toa-
ratei [omajului, a s`r`ciei [i la apari]ia
rea recomandare \n urma seminarului
altor probleme sociale [i are un impact
de dou` zile din 1999:
important asupra bun`st`rii popula]iei [i
„Comitetul atrage aten]ia asupra faptu- \n special a grupurilor vulnerabile, in-
lui c` politicile economice nu sunt nicio- clusiv asupra copiilor“ (Republica Ceh`
dat` neutre din punctul de vedere al IRCO, Add.81, paragraful 7).
drepturilor copilului. Comitetul cheam`
„Comitetul constat` c` dificult`]ile eco-
societatea civil` s` i se al`ture \n
nomice [i sociale cu care se confrunt`
demersul s`u de a solicita suportul unor
Statul Parte, inclusiv cre[terea [omaju-
lideri mondiali, cum ar fi |naltul Comisa-
lui [i a s`r`ciei, cauzate, \n special de
riat pentru Drepturile Omului, Directorul
tranzi]ia la economia de pia]`, au avut
Executiv al UNICEF, [i Pre[edintele B`n-
un impact negativ asupra situa]iei copii-
cii Mondiale, pentru examinarea modu-
lor [i au \mpiedicat [i \nc` mai \mpiedic`
lui \n care politicile macro-economice [i
implementarea deplin` a Conven]iei“
fiscale influen]eaz` drepturile copilului
(Letonia IRCO, Add.142, paragraful 6.
[i cum pot fi reformate aceste politici
Vezi, de asemenea, de exemplu, Lituania
pentru a le face mai benefice pentru im-
IRCO, Add.146, paragraful 8).
plementarea drepturilor copilului“ (Ra-

86 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Sanc]iunile economice [i respectarea mentelor [i a materialelor sanitare, afec-
drepturilor economice, sociale [i cultu- teaz` negativ calitatea hranei [i distri-
rale bu]ia apei potabile [i submineaz` func-
Comitetul pentru Drepturile Economice, ]ionarea sistemelor primare de asigura-
Sociale [i Culturale a emis un Comenta- re a s`n`t`]ii si educa]iei, subminând \n
riu General \n 1997 referitor la rela]ia acest fel [i dreptul la munc`...“.
dintre sanc]iunile economice [i respec- Comentariul General subliniaz` impor-
tarea drepturilor economice, sociale [i tan]a reducerii la minimum a impactului
culturale. Comitetul noteaz` c` sanc]i- negativ al sanc]iunilor asupra grupurilor
unile economice „au aproape \ntotdea- vulnerabile din cadrul societ`]ii - inclu-
una un impact dramatic asupra dreptu- siv asupra copiilor: „Adoptând acest Co-
rilor recunoscute de Pactul Interna]ional mentariu General, singurul scop al Co-
cu privire la Drepturile Economice, Soci- mitetului este de a atrage aten]ia asupra
ale [i Culturale. Spre exemplu, acestea faptului c` locuitorii unei anumite ]`ri nu
cauzeaz` deseori disfunc]ionalit`]i sem-
nificative \n distribu]ia hranei, medica-
trebuie s` fie priva]i de drepturile lor
economice, sociale [i culturale de baz`, 4
Informa]ii statistice solicitate de c`tre Comitetul pentru Drep-
turile Copilului \n Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoartelor
Periodice
|n paragraful 7 al Instruc]iunilor sale pentru elaborarea Rapoartelor Periodice, Comitetul pentru Drep-
turile Copilului cere ca rapoartele s` fie \nso]ite de „informa]ii statistice detaliate, de indicatorii la care
se va face referire de acum \nainte [i de cercet`rile relevante... Informa]iile cantitative vor trebui s` in-
dice diferen]ele dintre diversele regiuni ale ]`rii [i, \n cadrul regiunilor, diferen]ele dintre diversele gru-
puri de copii [i trebuie s` includ`:
 modific`ri ale statutului copiilor;
 varia]ii \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, [i grup social [i etnic;
 modific`ri ale sistemelor comunitare care se ocup` de copii;
 modific`ri ale bugetelor alocate [i a cheltuielilor pentru sectoarele care se ocup` de copii;
 modific`ri \n ce prive[te extinderea cooper`rii interna]ionale primite sau oferite \n vederea realiz`rii
drepturilor copiilor.
|n Instruc]iunile sale, Comitetul solicit` [i alte informa]ii statistice, referitoare la implementarea diver-
selor articole, enumerate mai jos:
Articolul 2: M`surile luate pentru colectarea datelor dezagregate cu privire la grupurile cele mai deza-
vantajate de copii, incluzând aici: copiii apar]inând minorit`]ilor sau comunit`]ilor indigene; copiii cu di-
zabilit`]i; copiii n`scu]i \n afara c`s`toriei; copiii de alt` cet`]enie; emigran]i, disloca]i, refugia]i, solici-
tan]i de azil; copiii care tr`iesc [i/sau lucreaz` pe str`zi (paragrafele 27 [i 29).
Articolul 4 (bugetul): Procentele din buget dedicate cheltuielilor sociale pentru copii, incluzând serviciile
de s`n`tate, protec]ie social` [i educa]ie, la nivel central, regional [i local [i, dac` e cazul, la nivel fede-
ral [i la nivelul provinciilor;
- tendin]ele directoare ale bugetului \n perioada acoperit` de raport;
- preg`tirea unor analize bugetare care s` permit` identificarea clar` a cuantumului [i a procentului
cheltuite pentru copii;
- m`surile luate pentru atenuarea diferen]elor \n furnizarea serviciilor sociale pentru diferite regiuni [i
grupuri de copii (implic` analiz` bugetar`);
- m`surile luate pentru a se asigura c`, copiii, \n special cei apar]inând celor mai dezavantajate grupuri,
sunt proteja]i \mpotriva efectelor negative ale politicilor economice, inclusiv de reducerea aloca]iilor
bugetare c`tre sectorul social;
- ponderea ajutoarelor interna]ionale multilaterale [i bilaterale, alocate programelor pentru copii [i
promov`rii drepturilor acestora [i, unde e cazul, asisten]a primit` de la institu]iile financiare regionale
[i interna]ionale;
- ponderea contribu]iilor aduse de cooperarea interna]ional` \n perioada de raportare \n totalul bugetu-
lui na]ional, ca [i procentul din aceste contribu]ii alocate domeniului s`n`t`]ii, educa]iei, protec]iei so-
ciale [i altor sectoare (paragrafele 20 [i 21).
Articolul 6: Datele dezagregate, privitoare la decesele [i la cauzele deceselor \n rândul copiilor, inclusiv
inciden]a sinuciderilor (paragraful 41).
Articolul 9: Informa]ii relevante, \n leg`tur` cu cazurile de deten]ie, \nchisoare, exil, deportare sau deces
care determin` separarea copiilor de p`rin]i (paragraful 72).
Articolul 10: Informa]ii detaliate referitoare la solicit`rile de re\ntregire a familiilor [i modul \n care
acestea sunt tratate (paragraful 74).
Articolul 11: Date despre copiii victime ale transferurilor ilegale [i a \mpiedic`rii re\ntoarcerii lor din
str`in`tate, defalcate pe sex, vârst`, origine na]ional`, loc de reziden]`, statutul familial [i rela]ia cu au-
torul traficului ilicit de persoane (paragraful 78).
Articolul 18 (1) [i (2): Informa]ii detaliate, relevante (de exemplu \n func]ie de sex, vârst`, regiune, me-

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 87


diu urban/rural, origine social` [i etnic`), despre copiii care au beneficiat de m`surile adoptate pentru
asistarea p`rin]ilor/tutorilor \n cre[terea copiilor [i informa]ii despre institu]iile, unit`]ile [i serviciile
dezvoltate pentru protec]ia copilului; de asemenea, informa]ii \n leg`tur` cu resursele alocate pentru
acestea (paragraful 67).
Articolul 18 (3): Informa]ii detaliate, despre gradul de acoperire a serviciilor [i facilit`]ilor oferite p`rin-
]ilor care lucreaz` [i implica]iile financiare ale acestora, informa]ii despre copiii care au beneficiat de
astfel de m`suri, \n func]ie de sex, vârst`, origine na]ional`, social` [i etnic` (paragraful 101).
Articolul 19: Date relevante despre copiii care au suferit toate formele de violen]`, abuz, neglijare, rele
tratamente sau exploatare, \n cadrul familiei, \n institu]ii sau \n ale forme de \ngrijire (social`, educa-
]ional`, penal`), defalcate \n func]ie de sex, vârst`, situa]ie familial`, mediu rural/urban, origine social`
[i etnic` (paragraful 88); num`rul de cazuri de violen]` \n rela]ie cu exploatarea, \n paragraful 159.
Articolul 20: Date dezagregate relevante despre copiii priva]i de mediul lor familial, inclusiv \n func]ie
de sistemul de \ngrijire de care beneficiaz` (paragraful 81).
Articolul 21: Date dezagregate relevante despre copiii implica]i \n adop]ii interna]ionale, \n func]ie de
sex, vârst`, statutul copilului, situa]ia familiei de origine a copilului [i a familiei de adop]ie ca [i de ]ara
de origine [i ]ara de adop]ie (paragraful 85).
Articolul 22: Date dezagregate despre copiii care solicit` azil [i refugia]i, inclusiv despre num`rul celor
care merg la [coal` [i a celor care beneficiaz` de servicii de s`n`tate [i de personal de specialitate

4 (paragraful 120).
Articolul 23: Sistemul pentru identificarea [i urm`rirea copiilor cu dizabilit`]i; copiii care intr` \n aceast`
categorie \n func]ie de tipul de dizabilitate, asisten]a oferit`, programele [i serviciile disponibile, inclusiv
\n domeniul educa]iei, form`rii, \ngrijirii, reabilit`rii, angaj`rii [i recreerii, inclusiv resursele financiare
[i de alt` natur` alocate, date care trebuie defalcate inter alia, \n func]ie de sex, vârst`, mediu
rural/urban, origine social` [i etnic` (paragraful 92).
Articolul 24: Mortalitatea copiilor [i cea infantil`, incluzând ratele medii [i prezentând datele defalcate
\n func]ie de sex, vârst`, regiune, mediu rural/urban, origine social` [i etnic`;
- distribu]ia serviciilor de asisten]` medical` primar` [i general` \n mediile rural [i urban [i raportul
dintre serviciile de prevenire [i cele curative;
- informa]ii despre copiii care au acces [i beneficiaz` de servicii de asisten]` medical` [i de \ngrijire a
s`n`t`]ii, precum [i decalajele persistente, defalcate \n func]ie de sex, vârst`, origine social` [i etnic`;
- date dezagregate despre ratele de imunizare, propor]ia copiilor cu greutate mic` la na[tere, cele mai
frecvente boli [i impactul acestora asupra copiilor, propor]ia copiilor afecta]i de malnutri]ie (cronic` [i
sever`) [i de lipsa apei potabile, copiii care beneficiaz` de o alimenta]ie adecvat` din punct de vedere
nutri]ional, riscurile datorate polu`rii mediului \nconjur`tor.
- gradul de acoperire a asisten]ei medicale pre [i post natale adecvate pentru mame, rata mortalit`]ii [i
principalele cauze de deces (datele medii [i datele dezagregate \n func]ie de sex, vârst`, regiune, mediu
rural/urban, origine social` [i etnic`);
- propor]ia femeilor gravide, care au acces [i beneficiaz` de servicii medicale pre [i post natale, de
asisten]` acordat` de personal calificat [i de servicii de spitalizare pentru na[tere;
- date dezagregate despre promovarea educa]iei pentru s`n`tate pentru toate segmentele sociale [i \n
special pentru p`rin]i [i copii;
- date dezagregate despre inciden]a sarcinilor la copii, defalcate \n func]ie de vârst`, regiune, mediu
rural/urban, origine social` [i etnic` (paragraful 95);
- prevalen]a HIV/SIDA, inclusiv inciden]a \n rândul popula]iei totale [i \n rândul copiilor, gradul de
disponibilitate al tratamentului [i managementul infec]iilor HIV/SIDA \n mediile urbane [i rurale (para-
graful 96);
- evaluarea practicilor tradi]ionale care prejudiciaz` drepturile copilului (paragraful 97).
Articolul 25: Date relevante despre reevalu`rile periodice ale plasamentului [i tratamentului copiilor,
inclusiv situa]iile de abandon, dizabilitate, solicitan]ii de azil, refugia]ii, copiii ne\nso]i]i [i \n conflict cu
legea, datele vor fi defalcate \n func]ie de sex, vârst`, origine social`, etnic` [i na]ional`, situa]ie fami-
lial` [i loc de reziden]`, durata plasamentului [i frecven]a reevalu`rilor (paragraful 87).
Articolul 26: Informa]ii detaliate \n leg`tur` cu acoperirea [i implica]iile financiare ale dreptului copiilor
la securitate social`, incluzând aici [i inciden]a \n func]ie de vârst`, sex, num`r de copii/familie, starea
civil` a p`rin]ilor, situa]ia p`rin]ilor singuri [i rela]ia dintre securitatea social` [i [omaj (paragraful 100).
Articolul 27 (1) - (3): Inciden]a „standardului de via]` adecvat“ \n cadrul popula]iei de copii, defalcat pe
sex, vârst`, regiune, mediu rural/urban, origine social` [i etnic` [i situa]ie familial`;
- asisten]a oferit` p`rin]ilor [i altor persoane pentru asigurarea unui standard de via]` adecvat, inclu-
zând aici implica]iile bugetare, rela]ia cu costul vie]ii [i impactul acestuia asupra popula]iei (informa]ia
va trebui defalcat`, dac` e cazul);
- totalul popula]iei care beneficiaz` de m`suri de asisten]` material` [i programe de suport, \n special
\n ce prive[te alimenta]ia, \mbr`c`mintea, ad`postul, informa]ia trebuie defalcat` \n func]ie de sex,
vârst`, mediu rural/urban, origine social` [i etnic`, propor]ia alocat` din buget, gradul de acoperire
(paragraful 103).
Articolul 27 (4): Date relevante, cu privire la recuperarea pensiei de \ntre]inere de la p`rin]i sau alte per-
soane care sunt responsabile din punct de vedere financiar pentru copil (paragraful 79).
Articolul 28: Propor]ia din bugetul total (la nivel central, regional [i local [i, unde e cazul, la nivel federal
[i la nivelul provinciilor) dedicat` copiilor [i alocat` pe diverse nivele de educa]ie;
- costul real al educa]iei copilului pentru familie [i suportul oferit;
- m`surile pentru asigurarea unui num`r suficient de profesori, adecvarea spa]iului educa]ional [i acce-
sibilitatea tuturor copiilor la educa]ie;
- rata analfabetismului sub [i peste 18 ani [i rata \nscrierii \n clasele de alfabetizare, detaliate \n func]ie
de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, origine social` [i etnic`;

88 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


- alte date relevante despre copii inclusiv date referitoare la rezultatele educa]iei;
- propor]ia copiilor \nscri[i \n \nv`]`mântul primar [i a celor care au absolvit \nv`]`mântul primar, pre-
cum [i date defalcate \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, origine social`, na]ional` [i
etnic`, gradul de acoperire al serviciilor [i aloca]iile bugetare;
- \n leg`tur` cu \nv`]`mântul secundar, se solicit` date defalcate despre copiii \nscri[i, asisten]a
financiar` acordat` [i bugetul alocat;
- rata de acces la \nv`]`mântul superior defalcat` pe vârst`, sex, origine social`, na]ional` [i etnic`;
- date defalcate cu privire la disponibilitatea [i accesibilitatea informa]iilor [i \ndrum`rilor educa]ionale
[i voca]ionale;
- date defalcate despre ratele de abandon [colar [i m`surile luate pentru reducerea acestora, frec-
ventarea [colii, men]inerea copiilor \n [coal` [i copiii exclu[i din [coal`;
- date defalcate despre copiii care nu se bucur` de dreptul la educa]ie [i circumstan]ele \n care copiii
sunt temporar sau permanent exclu[i din [coal`; de exemplu datorit` dizabilit`]ilor, priv`rii de libertate,
sarcinii, infec]iei cu HIV/SIDA (paragrafele 106-108).
Articolul 30: Date relevante, dezagregate, cu privire la copiii apar]inând minorit`]ilor etnice, religioase
sau lingvistice [i copii indigeni [i despre copiii afecta]i de m`surile luate pentru protejarea drepturilor
lor (paragraful 166).
Articolul 31: Date dezagregate referitoare la implementarea drepturilor copiilor la timp liber, joac`, re-
creere, activit`]i culturale [.a.m.d. (paragraful 118).
Articolul 32: Date relevante, despre copiii care muncesc, defalcate \n func]ie de vârst`, sex, regiune, 4
mediu rural/urban, origine social` [i etnic`, cât [i despre neregulile observate de c`tre inspectori [i
sanc]iunile aplicate (paragraful 154).
Articolul 33: Orice date relevante dezagregate, despre inciden]a consumului de droguri \n rândul co-
piilor, precum [i despre implicarea lor \n produc]ia [i traficul ilicit de droguri;
- date relevante, dezagregate, despre folosirea de c`tre copii a alcoolului, tutunului [i a altor substan]e
care le pot periclita s`n`tatea [i care sunt disponibile, cu sau f`r` restric]ii, pentru adul]i (paragrafele
156 [i 157).
Articolul 34: Date relevante, dezagregate, despre copiii implica]i \n exploatarea sexual`, inclusiv nu-
m`rul cazurilor de exploatare sexual` \n scopuri comerciale [i abuz sexual (paragraful 159).
Articolul 35: Date relevante, defalcate, inclusiv num`rul cazurilor de copii victime ale r`pirii [i vânz`rii
(paragrafele 162 [i 159).
Articolul 36: Date relevante, defalcate, despre copiii care beneficiaz` de m`suri de protec]ie \mpotriva
tuturor formelor de exploatare care prejudiciaz` bun`starea copilului (paragraful 164).
Articolul 37 (b) - (d): Alternative la privarea de libertate, frecven]a cu care acestea sunt puse \n practic`
[i date defalcate despre copiii implica]i;
- date defalcate despre to]i copiii priva]i de libertate - \n mod ilegal, arbitrar [i \n cadrul legal - precum
[i despre motivele [i perioada priv`rii de libertate;
- detalii despre cazurile de copiii care au fost priva]i de libertate, inclusiv procentul cazurilor \n care co-
piilor li s-a asigurat asisten]a juridic` sau de alt` natur` [i \n care legalitatea priv`rii de libertate a fost
contestat` \n fa]a unei autorit`]i adecvate [i care au fost rezultatele acestor contest`ri (paragrafele 139,
141 [i 145).
Articolul 38: Acolo unde este relevant, procentajul copiilor implica]i \n ostilit`]i, defalcat pe vârst`, sex,
origine social` [i etnic`;
- procentajul copiilor recruta]i sau \nrola]i voluntar \n armat`, defalcat pe vârst`, sex, origine social` [i
etnic`;
- copiii implica]i \n activit`]ile de asisten]` umanitar` [i \n programele de ajutor;
- num`rul victimelor din rândul copiilor datorate conflictelor armate, ca [i num`rul copiilor disloca]i ca
urmare a unui conflict armat (paragrafele 124 [i 127).
Articolul 39: Num`rul copiilor care au beneficiat de tratament fizic [i/sau psihologic, ca o consecin]` a
conflictelor armate (paragraful 130);
- m`surile pentru promovarea recuper`rii fizice [i psihologice [i reintegrarea social` a copiilor implica]i
\n sistemul administr`rii justi]iei juvenile, precum [i date dezagregate cu privire la copiii \n cauz`
(paragraful 150);
- date despre copii care au beneficiat de m`surile de reabilitare, destinate copiilor-victime ale abuzurilor
sexuale sau exploat`rii (paragraful 159).
Articolul 40: Date dezagregate despre copiii suspecta]i, acuza]i sau dovedi]i vinova]i de \nc`lcarea legii
penale, \n func]ie de vârst`, sex, regiune, mediu rural/urban, origine social`, na]ional` [i etnic`, fapta
comis` [i sentin]` (paragraful 137).

\n virtutea faptului c` liderii lor au violat este, mai degrab` „de a insista asupra
normele referitoare la pacea [i securita- faptului c` un anumit tip de \nc`lcare a
tea interna]ional`. Scopul nu este de a legii nu trebuie solu]ionat prin alt tip de
oferi sprijin sau \ncurajare unor astfel de \nc`lcare a legii, care nu ]ine cont tocmai
conduc`tori, [i nici de a submina inte- de drepturile fundamentale care acord`
resele legitime ale comunit`]ii interna- legitimitate unor astfel de ac]iuni colec-
]ionale \n impunerea respect`rii prin- tive“ (Comitetul pentru Drepturile Eco-
cipiilor Cartei Na]iunilor Unite [i a princi- nomice, Sociale [i Culturale, Comenta-
piilor dreptului interna]ional. Scopul s`u riul General 8, 1997, HRI/GEN/1/Rev.5,

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 89


pp. 54 [i 57). „...Se recomand` stabilirea unei re]ele
Comitetul pentru Drepturile Copilului a largi pentru colectarea datelor, care s`
atras aten]ia asupra acestui Comentariu acopere toate ariile de interes ale Con-
General \n cadrul Observa]iilor sale Fi- ven]iei [i s` ia \n considerare toate
nale, \n anumite cazuri. De exemplu: grupurile de copiii aflate sub jurisdic]ie
canadian`“ (Canada IRCO, Add.37, para-
„|n lumina Comentariului General nr. 8 graful 20. Vezi, de asemenea, Spania
adoptat de c`tre Comitetul pentru Drep- IRCO, Add.28, paragraful 13; Filipine
turi Economice, Sociale [i Culturale \n IRCO, Add.29, paragraful 20; Belgia
1997, Comitetul ia not` de faptul c` im- IRCO, Add.38, paragraful 14; Tunisia
punerea de c`tre Consiliul de Securitate IRCO, Add.39, paragraful 12; Senegal
a unui embargou aerian asupra Statului IRCO, Add.44, paragraful 10; China
Parte a afectat economia [i multe as- IRCO, Add.56, paragraful 28; Nepal
pecte ale vie]ii de zi cu zi a cet`]enilor, IRCO, Add.57, paragraful 29; Guatemala
\mpiedicând popula]ia [i, inclusiv copiii, IRCO, Add.58, paragraful 27; Mauritius
4 s` se bucure pe deplin de drepturile la
s`n`tate [i educa]ie“ (Jamahiria Arab`
IRCO, Add.64, paragraful 24; Noua
Zeeland` IRCO, Add.71, paragraful 25).
Libian` IRCO, Add.84, paragraful 5).
Comitetul subliniaz` frecvent necesita-
„|n lumina Comentariului General nr. 8 tea colect`rii datelor referitoare la to]i
adoptat de c`tre Comitetul pentru Drep- copiii de vârst` de pân` \n 18 ani:
turile Economice, Sociale [i Culturale \n
1997 [i a Deciziei 1998/114 a Sub-Comi- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
siei pentru Prevenirea Discrimin`rii [i \[i intensifice eforturile pentru crearea
Protec]ia Minorit`]ilor, Comitetul a notat unui oficiu central pentru colectarea da-
c` embargoul impus de Consiliul de Se- telor [i introducerea unui sistem com-
curitate a afectat economia [i multe as- prehensiv de colectare a datelor care s`
pecte ale vie]ii de zi cu zi a cet`]enilor, acopere toate ariile de interes ale Con-
\mpiedicând popula]ia [i inclusiv copiii ven]iei. Un astfel de sistem ar trebui s`
s` se bucure pe deplin de drepturile la cuprind` to]i copiii pân` \n 18 ani, cu
supravie]uire, s`n`tate [i educa]ie“ (Irak accent pe cei care sunt \ndeosebi vulne-
IRCO, Add.94, paragraful 5). rabili, inclusiv copiii cu dizabilit`]i; copiii
care tr`iesc \n s`r`cie; copiii din sis-
Monitorizarea [i colectarea datelor temul justi]iei juvenile; copiii din fami-
liile mono-parentale; copiii abuza]i sexu-
Comitetul a observat, frecvent c`, f`r` o
al; copiii institu]ionaliza]i“ (Grenada
suficient` colectare a datelor, inclusiv a
IRCO, Add. 121, paragraful 8).
datelor dezagregate, este imposibil`
evaluarea gradului de implementare a O recomandare a Seminarului de dou`
Conven]iei. zile din 1999 a fost:
|n Instruc]iunile sale pentru elaborarea „Comitetul \ncurajeaz` Statele P`r]i,
Rapoartelor Periodice, Comitetul a soli- organiza]iile neguvernamentale [i alte
citat informa]ii statistice [i de alt` natu- organisme implicate \n elaborarea ra-
r`, detaliate, la aproape toate articolele poartelor, s` includ` opiniile copiilor, \n
(vezi caseta, pagina 87). special \n ce prive[te statutul drepturilor
copiilor [i impactul Conven]iei asupra
Comitetul a recomandat Columbiei:
vie]ii lor, atunci când monitorizeaz` [i
„...colectarea [i analiza sistematic` a
raporteaz` implementarea Conven]iei“
unor informa]ii credibile, cantitative [i
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni,
calitative, necesare evalu`rii progresului
septembrie/octombrie 1999, CRC/C/90,
\nregistrat de procesul de realizare a
paragraful 291 (x)).
drepturilor copilului [i monitoriz`rii
atente a situa]iei copiilor marginaliza]i, Comitetul a propus, de asemenea, rea-
inclusiv a acelora care apar]in celor mai lizarea de studii independente care s`
s`race p`turi ale societ`]ii [i grupurilor ajute la monitorizarea implement`rii, de
indigene“ (Columbia IRCO, Add.30, pa- exemplu, \n cazul Danemarcei, a propus
ragraful 15). ca noul Consiliu Na]ional pentru Copii s`
realizeze astfel de studii (Danemarca
Recomand`ri similare sunt con]inute \n
IRCO, Add.33, paragraful 20).
multe Observa]ii Finale. De exemplu:

90 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Implicarea societ`]ii civile mitetul subliniaz` rolul important pe
Comitetul a subliniat c`, coordonarea [i care societatea civil` \l joac` ca partener
ac]iunile de implementare a Conven]iei, \n implementarea prevederilor Conven-
ar trebui extinse [i \n afara guvernului, ]iei, inclusiv \n privin]a drepturilor [i
c`tre toate segmentele societ`]ii. De libert`]ilor civile, a relelor tratamente, [i
asemenea, \n Introducerea la Instruc]iu- a justi]iei juvenile“.
nile pentru elaborarea Rapoartelor Pe- „Comitetul recomand` ca statul s` aib`
riodice, Comitetul subliniaz` c`, proce- \n vedere o abordare mai sistematic`, de
sul de preg`tire a Raportului „ar trebui implicare a societ`]ii civile, \n special a
s` \ncurajeze [i s` faciliteze participarea asocia]iilor de copii [i a grupurilor de
popula]iei [i scrutinul public cu privire la advocacy, pe parcursul tuturor etapelor
politicile guvernamentale“ (paragraful procesului de implementarea a Con-
3). A fost subliniat`, de asemenea, im- ven]iei, inclusiv \n elaborarea politicilor.
portan]a implic`rii organiza]iilor negu- |n acest sens, Comitetul recomand` s`
fie f`cute eforturi mai mari pentru impli-
vernamentale (ONG - uri) [i a societ`]ii
civile [i, mai ales, implicarea direct` a carea actorilor guvernamentali rele-
van]i, cum ar fi administra]ia local` [i
4
copiilor [i tinerilor (vezi [i articolul 12,
pagina 187). poli]ia \n dialogul cu societatea civil`; \n
continuare, Comitetul \ncurajeaz` statul
Comitetul a tratat pe larg aceast` tem` s` sus]in` ini]iativele care au drept scop
\n recomand`rile care au urmat semina- \nt`rirea rolului societ`]ii civile [i s`
rului de dou` zile din 1999: ofere actorilor guvernamentali cuno[tin-
„Participarea democratic` [i presiunea ]ele [i deprinderile esen]iale pentru lu-
opiniei publice, facilitat` prin educarea crul \n parteneriat cu institu]iile locale“
popula]iei [i prin formare, sunt esen]iale (Kirghistan IRCO, Add.127, paragrafele
\n ducerea la \ndeplinire a angajamen- 11 [i 12).
tului [i voin]ei politice necesare pentru „Comitetul recomand` Statului Parte s`
implementarea deplin` a drepturilor co- aib` \n vedere o abordare mai sistema-
pilului. |n acela[i mod, implementarea tic`, de implicare a societ`]ii civile, \n
optim` a Conven]iei necesit` implicarea special a asocia]iilor de copii [i a grupu-
guvernelor, societ`]ii civile, copiilor [i rilor de advocacy, pe parcursul tuturor
cooperare interna]ional`; fiecare com- etapelor procesului de implementarea a
ponent` a procesului de implementare Conven]iei, inclusiv \n elaborarea poli-
necesitând o astfel de implicare larg`“ ticilor. |n acest sens, Comitetul recoman-
(Raportul celei de-a XXII-a sesiuni, sep- d` s` fie f`cute eforturi mai mari pentru
tembrie/octombrie 1999, CRC/C/90, pa- implicarea actorilor guvernamentali re-
ragraful 291(a)). levan]i, cum ar fi administra]ia local` [i
Comitetul propune \n mod frecvent \n poli]ia \n dialogul cu societatea civil`; \n
Observa]iile Finale implicarea societ`]ii continuare, \ncurajeaz` statul s` sus]in`
civile: ini]iativele care au drept scop \nt`rirea
rolului societ`]ii civile“ (Arabia Saudit`
„Comitetul apreciaz` alegerea Parla-
IRCO, Add.148, paragraful 14).
mentului Tinerilor din Georgia (aprilie
2000) care este mandatat s` ia \n consi- Comitetul a propus un cadru legal
derare problemele relevante pentru ti- pentru organiza]iile neguvernamentale:
neri [i s` elaboreze recomand`ri \n a- „Comitetul este preocupat de lipsa unui
ceast` privin]` c`tre Parlamentul Na]io- cadru legislativ pentru crearea unor
nal al Georgiei. Comitetul ia not` de fap- organiza]ii neguvernamentale indepen-
tul c` 50% din cei 166 de membri ai Par- dente...“.
lamentului Tinerilor sunt \ntre 14 [i 18 „Comitetul recomand`, de asemenea,
ani“ (Georgia IRCO, Add.124, paragraful 8). adoptarea unui cadru legislativ pentru a
„...Comitetul este preocupat de faptul c` \ncuraja \nfiin]area de organiza]ii negu-
nu au fost f`cute suficiente eforturi pen- vernamentale na]ionale“ (Republica
tru implicarea societ`]ii civile \n imple- Democrat` Popular` Laos IRCO, Add.78,
mentarea Conven]iei.“ paragrafele 13 [i 38).
„Recunoscând c` procesul tranzi]iei a ONU a f`cut o analiz` a contribu]iei sec-
dus la dezagregarea multor institu]ii pu- torului privat la promovarea [i proteja-
blice cu rol de reglementare social`, Co-

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 91


rea drepturilor omului, \n documentul |n plus, a propus cu insisten]` o dezba-
denumit „Global Compact“. La Forumul tere parlamentar` a rapoartelor Statelor
Economic Mondial, desf`[urat la Davos P`r]i [i a Observa]iilor Finale ale Comi-
\n 31 ianuarie 1999, Secretarul General tetului (vezi Instruc]iunile pentru elabo-
al ONU a lansat o provocare liderilor rarea Rapoartelor Periodice, paragraful
economici mondiali s` „adopte [i s` 23 [i articolul 44(6), pagina 768).
pun` \n practic`“ principiile din „Global
Compact“, atât \n cadrul \ntreprinderilor Institu]ii independente pentru dreptu-
private, cât [i prin sprijinirea politicilor rile omului dedicate copiilor
publice adecvate. Principiile enun]ate \n Comitetul recomand` cu insisten]` crea-
documentul „Global Compact“ fac refe- rea unor institu]ii independente pentru
rire la drepturile omului, munc` [i me- drepturile omului - un Avocat al Copiilor,
diu, iar principiul 5 cere abolirea muncii o comisie sau un comisar, sau o per-
copiilor (vezi articolul 32, pagina 586). soan` cu responsabilit`]i \n ce prive[te
drepturile copilului \n cadrul comisiilor
4 Cre[terea gradului de con[tientizare [i
formarea
pentru drepturile omului.
|n comentariile sale asuprea Raportului
Comitetul a f`cut leg`tura \ntre obliga]ia Ini]ial al Norvegiei, Comitetul arat` c`:
con]inut` \n articolul 42 de a face cunos- „Norvegia este prima ]ar` din lume care
cute pe scar` larg`, atât adul]ilor cât [i are institu]ia Avocatul Copilului. Se re-
copiilor, prevederile [i principiile Con- marc`, de asemenea, spiritul de dialog
ven]iei [i articolul 4. |n procesul general existent \ntre guvern, municipalit`]i,
de con[tientizare, Comitetul a subliniat Avocatul Copilului [i societatea civil`,
importan]a \ncorpor`rii studiului Con- inclusiv organiza]iile neguvernamenta-
ven]iei \n programa [colar`, ca [i forma- le“ (Norvegia IRCO, Add.23, paragraful 3).
rea celor care lucreaz` cu [i pentru copii. |n urma examin`rii Raportului Secundar
al Norvegiei Comitetul a f`cut urm`toa-
Responsabilitatea fa]` de Parlament rele comentarii:
Comitetul a apreciat, de asemenea, „Comitetul ... felicit` Statul Parte pentru
ideea raport`rii periodice c`tre Parla- rolul pozitiv [i independen]a institu]iei
ment (vezi Instruc]iunile pentru elabora- Avocatului copilului...“ (Norvegia 2RCO,
rea Rapoartelor Periodice, paragraful 18). Add.126, paragraful 4).

Re]eaua European` a Avoca]ilor Copilului (ENOC)


Re]eaua European` a Avoca]ilor Copilului (ENOC) a fost format` ca urmare a unei
\ntâlniri la Trondheim, \n Norvegia, \n 1997, a unor institu]ii independente pentru
drepturile omului cu activitate \n domeniul problematicii copiilor, din 10 state euro-
pene. ENOC - „o nou` voce pentru copii \n Europa“ are drept scop „\mbun`t`]irea
vie]ii tuturor copiilor din Europa“ \n diverse moduri printre care:
 \ncurajarea implement`rii cât mai complet posibil a Conven]iei cu privire la
Drepturile Copilului;
 sprijinirea activit`]ilor de lobby individuale [i colective pentru drepturile [i inte-
resele copiilor din Europa, pe lâng` institu]iile europene [i interna]ionale;
 \mp`rt`[irea informa]iilor, a modurilor de abordare [i a strategiilor \n interesul
copiilor;
 crearea unui forum dedicat birourilor individuale, prin care s` se genereze noi
idei [i s` se ob]in` sprijin;
 promovarea [i sprijinirea dezvolt`rii unor institu]ii eficiente capabile s` pledeze
\n mod independent pentru copii;
 ac]iuni colective care s` asigure elaborarea unor politici na]ionale pozitive
pentru copii;
 monitorizarea situa]iei copiilor [i a impactului pe care schimb`rile politice [i
economice le au asupra copiilor.
Pagina de web a ENOC ofer` detalii despre birourile membre [i activitatea lor.
"http://www.ombudsnet.org/".

92 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


|n timpul celei de-a XXI-a sesiuni (mai/ Comitetul s-a preocupat ca Statele P`r]i
iunie 1999), |naltul Comisariat pentru s` \n]eleag` importan]a cre`rii institu]ii-
Drepturile Omului a \n[tiin]at Comitetul lor independente de guvern [i care s`
despre importan]a pe care o confer` aib` capacitatea de a monitoriza, pro-
sprijinirii cre`rii unor institu]ii na]ionale mova [i proteja \n mod eficient drep-
pentru protec]ia [i promovarea drep- turile copilului. S-a propus ca, pentru
turilor omului; \n lumina celei de-a X-a institu]iile \n curs de \nfiin]are, Statele
anivers`ri de la adoptarea Conven]iei, P`r]i s` aib` \n vedere Principiile de la
|naltul Comisariat a sugerat, \n mod Paris. Aceste principii, referitoare la sta-
sistematic, ca institu]iile amintite s`-[i tutul acestor institu]ii na]ionale, au fost
concentreze aten]ia [i s`-[i evalueze adoptate de c`tre Adunarea General` a
activit`]ile din domeniul drepturilor ONU \n 1993. Acestea subliniaz` impor-
copilului (Raportul celei de-a XXI-a sesi- tan]a cre`rii institu]iilor care s` de]in`
uni, mai/iunie 1999 CRC/C/87, paragra- puterea legislativ` adecvat`, s` \[i asu-
ful14). me responsabilit`]i [i s` li se ofere ga-
4
Primul comisar din lume dedicat problematicii copiilor
Raportul Ini]ial al Norvegiei descrie crearea \n 1981 [i activit`]ile primului Birou al
Comisarului pentru Copii (sau Avocatul Copilului) din lume. Norvegia are un
num`r mare de birouri ale Avocatului Poporului:
„Pozi]ia Comisarului pentru Copii este oarecum diferit` de cea a Avocatului Po-
porului. Comisarul pentru Copii nu se ocup` cu plângerile legate de domenii spe-
cifice ale justi]iei, ci serve[te ca purt`tor de cuvânt pentru problemele copiilor din
societate. Rolul de purt`tor de cuvânt al Avocatului Copilului [i de persoan` res-
ponsabil` pentru protec]ia drepturilor copilului, se aplic` tuturor domeniilor legis-
la]iei norvegiane care fac referire la copii“.
Principalele puncte ale Legii [i Reglement`rilor referitoare la Comisarul pentru
Copii sunt:
(a) „Comisarul va fi un purt`tor de cuvânt independent pentru copiii din Norvegia;
(b) Comisarul are un mandat general s` supervizeze [i s` fac` eforturi pentru \mbu-
n`t`]irea condi]iilor de via]` ale copiilor \ntre 0 [i 17 ani;
(c) Comisarul are dreptul s` \[i defineasc` propriile priorit`]i profesionale [i s`
stabileasc` modul de abordare a problemelor cu care se confrunt`;
(d) Comisarul are dreptul de acces la toate documentele existente, \n toate proble-
mele care \i afecteaz` pe copii [i care sunt de competen]a diverselor autorit`]i
publice. De asemenea are drept de acces \n toate institu]iile pentru copii“.
Raportul noteaz` c`, „singurele zone care nu privesc Comisarul sunt conflictele din
familiile individuale [i problemele care sunt subiect al procedurilor legale.
Comisarul trebuie, prin urmare, s` ia \n considerare toate aspectele societ`]ii, s`
con[tientizeze popula]ia cu privire la orice activit`]i care aduc prejudicii copiilor [i
s` propun` schimb`ri menite s` \mbun`t`]easc` situa]ia copiilor. Comisarul
trebuie s` fie atent la consecin]ele [i implica]iile din toate domeniile legisla]iei [i
reglement`rilor norvegiene care \i afecteaz` pe copii. Comisarul pentru copiii nu
are putere de decizie [i nu are dreptul de a modifica deciziile altor autorit`]i
publice. |n consecin]`, principalele instrumente la dispozi]ia Comisarului sunt
informarea, activitatea de purt`tor de cuvânt pentru copii [i emiterea unor
declara]ii bine fundamentate“.
Cel de-al II-lea raport al Norvegiei (1998) arat` c`, \n 1994, a fost \nfiin]at un Co-
mitet cu scopul de a evalua Biroul, iar raportul \ntocmit a dus la amendarea Legii,
astfel c` Comisarul este autorizat s` monitorizeze aplicarea legii [i practica
administrativ` [i „s` verifice dac` aceast` practic` corespunde cu obliga]iile Nor-
vegiei \n concordan]` cu Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului“ (Norvegia IR,
paragrafele 34-41; Norvegia 2R, paragraful 55).

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 93


ran]ii privind statutul lor independent c`, sistemul de monitorizare al „Comisa-
(A/RES/48/134). rilor Libert`]ilor Civile pentru Drepturile
Comitetul s-a referit la Principiile de la Copiilor“, a[a cum se prezint` la ora ac-
Paris \n Observa]iile finale la diverse ra- tual`, este lipsit de independen]` fa]` de
poarte ale Statelor P`r]i: guvern, precum [i de autoritatea [i pu-
terea necesare pentru a putea s` realize-
„Comitetul recomand` Statului Parte s` ze o monitorizare eficient` [i complet` a
treac` rapid la crearea Comisiei pentru drepturilor copilului“ (Japonia IRCO,
Drepturile Omului. De asemenea, Comi- Add.90, paragraful 10).
tetul recomand` crearea unui organism
de monitorizare independent, cu res- „Comitetul \[i exprim` preocuparea fa]`
ponsabilit`]i \n monitorizarea imple- de absen]a unui mecanism independent
ment`rii Conven]iei \n concordan]` cu de \nregistrare [i rezolvare a plângerilor
Principiile de la Paris, fie ca parte a Co- depuse de copii, \n leg`tur` cu violarea
misiei pentru Drepturile Omului, fie ca drepturilor lor prev`zute de Conven]ie.

4 un organism independent, de genul


Avocatul Copilului. Comitetul mai reco-
Comitetul sugereaz` instituirea unui me-
canism independent, prietenos („friend-
mand` acordarea unei aten]ii sporite ly“ - \n orig.) [i accesibil copiilor, care s`
cre`rii unui mecanism prin intermediul se ocupe de plângerile depuse de copii
c`ruia copiii s` poat` depune plângeri \n leg`tur` cu violarea drepturilor lor [i
privitoare la abuzuri legate de drepturile de rezolvarea acestora. Comitetul suge-
lor“ (Lesoto IRCO, Add.147, paragraful reaz`, de asemenea, Statului Parte, s`
14. Vezi, de asemenea, Marea Britanie - realizeze o campanie de popularizare
Insula Man IRCO, Add.134, paragrafele pentru a facilita folosirea eficient` a
14 [i 15; Insulele Marshall IRCO, Add. unui astfel de mecanism de c`tre copii“
147, paragraful 14; Arabia Saudit` IRCO, (Thailanda IRCO, Add.97, paragraful 13).
Add.148, paragraful 18). „Comitetul recomand` Statului Parte s`
Concluziile seminarului de dou` zile creeze un organism independent de tip
organizat de Comitet \n 1999, subliniaz`: Avocatul Copilului, la nivel federal, cu
rela]ii clar definite cu alte mecanisme si-
„Este \ncurajat` cu prec`dere crearea milare de la nivel regional, fiecare având
mecanismelor independente de monito- mandatele corespunz`toare [i clar defi-
rizare, fie dedicate \n exclusivitate drep- nite, incluzând monitorizarea sistemului
turilor copilului, fie ca func]ii ale institu- de protec]ie [i a structurilor justi]iei ju-
]iilor na]ionale pentru drepturile omului. venile, [i dispunând totodat` de sufici-
Crearea unor astfel de mecanisme ar tre- ent` putere [i resurse care s` le garan-
bui s` se bazeze pe cerin]ele Conven]iei, teze eficien]a“ (Federa]ia Rus` 2RCO,
pe „Principiile de la Paris“ [i pe experi- Add.110, paragraful 9).
en]a practic` a institu]iilor existente.
Institu]iile na]ionale pentru drepturile „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
omului ar trebui s` elaboreze instruc]iu- creeze o comisie na]ional` statutar` [i
ni pentru o promovare eficient` a drep- independent` pentru copii, cu mandatul
turilor copilului“ (Raportul celei de-a de a monitoriza periodic [i de a evalua
XXII-a sesiuni, septembrie/octombrie progresul implement`rii Conven]iei la
1999, CRC/C/ 90, paragraful 291 (u)). nivel federal, statal [i local. Mai mult, o
astfel de comisie ar trebui \mputernicit`
Comitetul cerceteaz` atent adeseori gra- s` primeasc` [i s` solu]ioneze plângeri-
dul de independen]` a organismelor de le legate de violarea drepturilor copilu-
monitorizare. S-a propus ca, acolo unde lui, inclusiv cu referire la for]ele de secu-
aceste institu]ii includ procedurile de ritate“ (India IRCO, Add.115, paragraful 19).
formulare a plângerilor de c`tre copii,
acestea trebuie s` fie redactate \ntr-un „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia
mod prietenos pentru copii („child- m`suri eficiente, pentru a se asigura c`
friendly“), s` fie accesibile [i s` fie pro- sunt alocate resurse adecvate (atât
movate pe scar` larg` \n rândul copiilor: umane cât [i financiare) pentru func]io-
narea eficient` a Comisiei pentru Drep-
„Comitetul este preocupat de absen]a turile Omului a Africii de Sud. Comitetul
unui organism independent, cu rol de recomand` ca Statul Parte s` stabileas-
monitorizare a procesului de implemen- c` proceduri clare [i prietenoase pentru
tare a drepturilor copilului. Se subliniaz`

94 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Ini]iativa 20/20 [i urm`rile acesteia
La Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Social` desf`[urat \n Copenhaga \n martie 1995, s-a
ajuns la un acord asupra unui angajament comun, luat de ]`rile \n curs de dezvoltare inte-
resate [i de ]`rile industrializate, pentru alocarea resurselor adecvate necesare implemen-
t`rii Declara]iei de la Copenhaga pentru Dezvoltare Social` [i a Programului de Ac]iune. |n
centrul Ini]iativei 20/20 se afl` responsabilitatea comun` asumat` atât de ]`rile finan]atoare,
cât [i de cele \n curs de dezvoltare, de a realiza obiectivul asigur`rii accesului universal la
servicii sociale de calitate, durabile, a[a cum s-a hot`rât cu ocazia Summit-ului Social.
|n 1996, ]`rile interesate s-au \ntâlnit la Oslo pentru a discuta implementarea ini]iativei 20/20.
|ntâlnirea s-a \ncheiat cu Consensul de la Oslo, un angajament de a revizui [i evalua progre-
sele \nregistrate \n implementarea ini]iativei dup` o perioad` de doi ani. Aceast` \ntâlnire a
avut loc \n Hanoi (Vietnam) \ntre 27 [i 29 octombrie 1998. |ntâlnirea a fost g`zduit` de guver-
nul din Vietnam [i co-sponsorizat` de guvernele Norvegiei [i Olandei. Participan]ii au repre-
zentat 29 de ]`ri \n curs de dezvoltare [i 19 ]`ri finan]atoare, precum [i 11 ONG-uri interna-
]ionale [i 13 organiza]ii de dezvoltare multilateral`.
La \ntâlnire s-a ajuns la un consens asupra urm`toarelor probleme: 4
Un imperativ etic [i economic
Participan]ii la \ntâlnire au subliniat c` obiectivul accesului universal la serviciile sociale de
baz` se fundamenteaz` pe argumente de ordin etic, legal [i economic.
|n ciuda consensului asupra faptului c` accesul la serviciile sociale de baz` ar trebui s` fie
universal, milioane de oameni, \n special femei [i copii, continu` s` fie priva]i de educa]ie
primar`, de asisten]` medical` primar` (incluzând aici [i serviciile de s`n`tatea reproducerii
[i programele privind popula]ia), de hran`, ap` potabil` [i igien`. Participan]ii la \ntâlnire au
fost de acord c` actualele crize economice [i financiare \nt`resc relevan]a ini]iativei 20/20
referitoare la asigurarea accesului la serviciile sociale de baz` pentru cei mai vulnerabili
dintre oameni.
La nivel global, ini]iativa sugereaz` alocarea unui procent recomandat de 20% din bugetul
na]ional \n ]`rile \n curs de dezvoltare [i 20% din fondurile primite ca asisten]` interna]io-
nal` pentru dezvoltare \n celelalte ]`ri, pentru serviciile sociale de baz`, cu scopul elimin`rii
decalajului dintre cheltuielile curente [i nivelul minim necesar pentru a asigura accesul
universal la aceste servicii. Concluzia \ntâlnirii a fost c`, pentru multe dintre ]`ri va fi dificil
s` \ndeplineasc` obiectivele Summit-ului Social, \n intervalul de timp stabilit, \n cazul \n care
aceste ]`ri nu vor beneficia de resurse financiare suplimentare pe care s` le aloce serviciilor
sociale de baz` [i dac` nu va cre[te eficien]a utiliz`rii acestor resurse. Conferin]a a stabilit
c` ini]iativa 20/20 vine \n \ntâmpinarea „Strategiei de Dezvoltare a Parteneriatelor elaborat`
de Comitetul de Asisten]` a Dezvolt`rii (CAD) de modelare a secolului 21: Contribu]ia Coo-
per`rii pentru Dezvoltare“. La nivel de ]ar`, procentul necesar va varia \n func]ie de circum-
stan]ele specifice din ]ara respectiv`.
Conferin]a a reiterat necesitatea cre[terii investi]iilor \n serviciile sociale de baz`, cu scopul
de a atinge obiectivul accesului universal la servicii. S-a subliniat ideea c`, investind \n ser-
viciile sociale ale unei ]`ri, se investe[te, de fapt, \n viitor. Promovarea accesului tuturor la
serviciile sociale de baz` stabile[te fundamentul pentru o dezvoltare durabil` [i echitabil` [i
este o condi]ie pentru eradicarea s`r`ciei.
Rolul sectorului public \n asigurarea accesului universal la serviciile sociale de baz` este
esen]ial.
Conferin]a a reafirmat necesitatea unui angajament comun al ]`rilor \n curs de dezvoltare [i
al partenerilor lor de dezvoltare, de a acorda o prioritate mai mare serviciilor sociale de baz`
[i de a transpune acest angajament \n termeni financiari. Prin intermediul unui astfel de
parteneriat, accesul universal la serviciile sociale de baz` poate fi asigurat de toate ]`rile,
chiar [i de cele cu un venit pe cap de locuitor relativ sc`zut.
Conferin]a a reiterat faptul c`, asigurarea adecvat` a serviciilor sociale de baz` pentru cei
s`raci, va necesita nu numai resurse financiare, ci [i un angajament politic puternic, precum
[i un accent sporit pus pe calitatea, echitatea [i eficien]a furniz`rii acestor servicii.
Conferin]a a recunoscut necesitatea unei mai mari coeren]e [i consisten]e \ntre politicile
macroeconomice [i sociale atât \n ]`rile dezvoltate, cât [i \n cele \n curs de dezvoltare. F`r`
o astfel de coeren]`, politicile macroeconomice pot submina câ[tigurile ob]inute ca urmare
a cheltuielilor suplimentare din domeniul social.

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 95


copii, de \nregistrare [i rezolvare a plân- copiilor.
gerilor depuse de c`tre copiii ale c`ror Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar-
drepturi au fost violate, [i s` garanteze telor Periodice solicit` informa]ii despre
solu]ionarea adecvat` a acestor plân- „m`sura \n care cooperarea interna]io-
geri. Comitetul sugereaz` \n continuare nal` relevant` pentru Statul Parte este
Statului Parte s` ini]ieze o campanie de destinat` implement`rii Conven]iei, in-
con[tientizare, pentru a facilita folosirea cluzând aici [i drepturile economice, so-
efectiv` a acestei proceduri de c`tre ciale [i culturale ale copilului.“
copii“ (Africa de Sud IRCO, Add.122, pa-
ragraful 13. Vezi, de asemenea, de Instruc]iunile solicit` ]`rilor finan]atoare
exemplu, Nepal IRCO, Add.57, paragra- s` identifice cuantumul ajutorului inter-
ful 29; Hong Kong, teritoriu dependent na]ional, ca procent din totalul bugetului
de Marea Britanie IRCO, Add.63, para- na]ional [i detalii despre fondurile desti-
graful 20; Mauritius IRCO, Add.64, para- nate s`n`t`]ii, educa]iei [i altor sectoare.
graful 25; Noua Zeeland` IRCO, Add.71, Asisten]a interna]ional` ar trebui legat`
4 paragraful 24; Malta IRCO, Add. 129, pa-
ragraful 12).
de procesul de implementare, atât pen-
tru finan]atori, cât [i pentru beneficiarii
|n 1998, Comitetul pentru Drepturile finan]`rii.
Economice, Sociale [i Culturale a „... Comitetul este preocupat de faptul
adoptat un Comentariu General asupra c`, politicile de cooperare interna]ional`
rolului institu]iilor na]ionale pentru ale Statului Parte nu acord` \nc` priori-
drepturile omului \n protec]ia drepturilor tate deplin` copiilor“ (Portugalia IRCO,
economice, sociale [i culturale. Se arat` Add.45, paragraful 12).
c` aceste institu]ii „pot juca un rol cru-
„Resursele din cooperarea interna]io-
cial \n promovarea [i asigurarea indivi-
nal` ar trebui s` fie canalizate c`tre reali-
zibilit`]ii [i interdependen]ei tuturor
zarea drepturilor copilului [i ar trebui de-
drepturilor omului. Din p`cate, adesea,
puse eforturi pentru reducerea impac-
acest rol, fie nu a fost acordat institu]iei,
tului negativ al datoriei externe [i al ser-
fie a fost neglijat, fie i-a fost acordat` o
viciului datoriei externe asupra copiilor“
prioritate sc`zut`. Este esen]ial, prin
(Nepal IRCO, Add.57, paragraful 30).
urmare, s` se acorde \ntreaga aten]ie
respect`rii drepturilor economice, socia- Comitetul a subliniat faptul c` Conven]ia
le [i culturale \n cadrul tuturor activit`- ar trebui s` constituie cadrul pentru asis-
]ilor relevante ale acestor institu]ii“ ten]a pentru dezvoltare interna]ional`.
(Comitetul pentru Drepturile Economice, De exemplu:
Sociale [i Culturale, Comentariul Gene- „Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`
ral nr. 10, 1998, HRI/GEN/1/Rev.5, pagini- aloce fonduri speciale pentru copii \n ca-
le 62 [i 63). drul programelor [i schemelor de coo-
|n 2001, Comitetul pentru Drepturile Co- perare interna]ional`. Comitetul \ncura-
pilului a elaborat un Comentariu Gene- jeaz`, de asemenea, Statul Parte s` se
ral despre institu]iile independente foloseasc` de principiile [i prevederile
pentru drepturile omului, cu activit`]i \n Conven]iei ca de un cadru pentru pro-
domeniul problematicii copiilor. gramele sale de asisten]` pentru dez-
voltare interna]ional`“ (Australia IRCO,
Add.79, paragraful 25).
Cooperarea interna]ional` pen-
Li s-a recomandat insistent Statelor P`r]i
tru implementarea Conven]iei s` urm`reasc` realizarea obiectivelor
stabilite de ONU referitoare la asisten]a
|n comentariile sale asupra m`surilor
interna]ional`:
generale luate pentru implementare,
Comitetul a solicitat multor state s` „Comitetul apreciaz` declara]ia delega-
caute [i s` foloseasc` resursele [i asis- ]iei prin care se arat` c` guvernul din Lu-
ten]a tehnic` oferit` \n cadrul cooper`rii xemburg are inten]ia de a-[i cre[te con-
interna]ionale. De asemenea, a \ncurajat tribu]ia la asisten]a pentru dezvoltare
]`rile finan]atoare s` se asigure c` interna]ional`, de la 0,36% la 0,7% din
programele lor de ajutor urmeaz` liniile produsul intern brut, pân` la sfâr[itul
Conven]iei [i stabilesc prioritatea clar` a anului 1999, obiectiv stabilit de ONU“

96 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


(Luxemburg IRCO, Add.92, paragraful 4). |n jur de 40 de guverne, al`turi de orga-
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia niza]ii neguvernamentale, agen]ii ale
\n considerare alocarea unui procent fix ONU, Banca Mondial` [i Fondul Mone-
din contribu]ia sa la fondurile de coope- tar Interna]ional (FMI) s-au \ntâlnit \n
rare pentru dezvoltare interna]ional`, 1996 la Oslo pentru a discuta viitorul Ini-
pentru programele [i schemele pentru ]iativei 20/20 [i a existat o \ntâlnire ulte-
copii. De asemenea, Statul Parte este rioar` \n 1998, la Hanoi.
\ncurajat s` \ncerce s` ating` obiectivul |n 2000, o Sesiune Special` a Adun`rii
stabilit de ONU, [i anume 0,7% din PIB Generale a ONU a evaluat progresele \n-
acordat pentru asisten]a pentru dezvol- registrate de la Summit-ul Mondial pen-
tare interna]ional`“ (Austria IRCO, Add. tru Dezvoltare Social` (Copenhaga,
98, paragraful 12). 1995). S-a adoptat o rezolu]ie detaliat`
|n concluziile adoptate, ca urmare a se- cu privire la ini]iativele viitoare, legate
minarului de dou` zile din 1999, Comite- de dezvoltarea social` (a XXIV-a Sesiune
tul arat`:
„...Investi]ia \n copii este, ast`zi, cea mai
Special`, A/RES/S-24/2). Aceasta stipula:
„Ini]iativa 20/20 a \ncurajat guvernele 4
interesate [i finan]atorii s` sporeasc`
bun` garan]ie pentru o dezvoltare echi- volumul resurselor alocate serviciilor
tabil` [i durabil` \n viitor. Accesul uni- sociale de baz` [i s` m`reasc` eficien]a
versal la un pachet integrat de servicii [i echitatea folosirii acestora. De aseme-
sociale de baz` este la \ndemâna po- nea a fost subliniat` necesitatea colec-
sibilit`]ilor financiare ale comunit`]ii t`rii unor resurse suplimentare, pentru a
interna]ionale, de[i acest lucru va nece- duce la \ndeplinire agenda dezvolt`rii
sita o reducere imediat` [i semnificativ` sociale, fiind amintite \n acela[i timp [i
a datoriei externe [i o mai mare redu- dificult`]ile [i limit`rile cu care se
cere a cheltuielilor militare...“ (Raportul confrunt` multe state, \n special cele \n
celei de-a XXII-a sesiuni, septembrie/ curs de dezvoltare, \n colectarea [i realo-
octombrie 1999, CRC/C/90, paragraful carea resurselor interne“. S-a ar`tat c`
291 (o)). ar trebui acordat` o aten]ie special`
Ini]iativa 20/20 (vezi caseta de la pagina ]`rilor mai pu]in dezvoltate, \n special
95) a fost elaborat` de agen]iile coordo- celor din Africa sub-Saharian`, pentru
natoare ale Organiza]iei Na]iunilor Unite implementarea Ini]iativei 20/20 \n
[i este desemnat` s` promoveze o abor- cooperare cu societatea civil`, pentru a
dare luat` pe colaborare pentru atinge- asigura accesul tuturor la serviciile soci-
rea obiectivelor de dezvoltare uman` ale de baz` (paragrafele 38 [i 120).
fundamental` la nivel mondial.

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 97


Lista de Control a Procesului de Implementare 4
 M`suri generale de implementare
Articolul 4 stabile[te obliga]iile generale ale Statelor P`r]i de a implementa toate
drepturile din Conven]ie.
 S-a realizat o analiz` profund` pentru a se determina care sunt m`surile cores-
punz`toare pentru implementarea Conven]iei?
 S-a realizat o revizuire comprehensiv` a \ntregii legisla]ii, inclusiv a legilor cutu-
miare, regionale sau locale ale statului, pentru a se asigura compatibilitatea lor cu
prevederile Conven]iei?
Sunt reflectate \n legisla]ie principiile generale identificate de Comitet:
 Articolul 2: Sunt recunoscute toate drepturile pentru fiecare copil aflat sub jurisdic-
]ie, f`r` nici un fel de discriminare?
 Articolul 3 (1): Interesul superior al copilului are o importan]` prioritar` \n cadrul tu-
turor activit`]ilor referitoare copii?
 Articolul 6: dreptul la via]`, la supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului?
 Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; opor-
tunitatea de a fi audiat \n cadrul oric`rei proceduri judiciare sau administrative care
\l afecteaz`?
 Aceste principii pot fi invocate \n fa]a unei instan]e?
 Conven]ia este \ncorporat` sau are aplicabilitate auto-executorie, \n legisla]ia na]io-
nal`?
 Conven]ia prevaleaz` \n fa]a legisla]iei na]ionale, atunci când apare un conflict \ntre
cele dou`?
 Constitu]ia reflect` principiile Conven]iei, cu referire la copii?
 A fost elaborat` o lege consolidat` privind drepturile copilului?
 Exist` o strategie na]ional` comprehensiv` pentru implementarea Conven]iei?
 Acolo unde exist` un Plan Na]ional sau un Program de Ac]iune pentru copii, au fost
incluse \n cadrul acestora toate aspectele Conven]iei?
S-au creat unul sau mai multe mecanisme guvernamentale permanente pentru:
 asigurarea coordon`rii adecvate a politicilor:
 |ntre provincii/regiuni, etc.?
 |ntre departamentele guvernului?
 |ntre administra]ia central` [i local`?
 |ntre politicile economice [i cele sociale?
 pentru asigurarea unei evalu`ri eficiente a politicilor care au leg`tur` cu copiii?
 pentru asigurarea unei monitoriz`ri eficiente a implement`rii?
 Au aceste mecanisme o leg`tur` direct` cu institu]iile guvernamentale responsabile
cu elaborarea politicii generale [i a bugetului, \n cadrul statului respectiv?
 Principiul priorit`]ii interesului superior al copilului este adoptat \n mod formal la
toate nivele ierarhice responsabile cu elaborarea politicilor [i a bugetelor?
Este procentul din bugetul general alocat cheltuielilor sociale, adecvat
 la nivel na]ional?
 la nivelul provinciilor/ regional?
 la nivel local?
Este procentul din cheltuielile sociale alocat pentru copii, adecvat
 la nivel na]ional?

98 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 4
 la nivelul provinciilor/regional?
 la nivel local?
Sunt stabilite modalit`]i permanente pentru realizarea analizelor bugetare, la nivelul
administra]iei centrale [i de la alte nivele, pentru a se determina:
 Procentul din bugetele generale alocat copiilor?
 Orice discrepan]e \ntre regiuni, mediu rural/urban, grupuri particulare de
copii?
Efectele reajust`rilor structurale, ale reformelor [i schimb`rilor economice asu-
pra:
 tuturor copiilor?
 celor mai dezavantajate grupuri de copii?
 procentul [i cuantumul sumelor primite / oferite \n cadrul cooper`rii
interna]ionale pentru promovarea drepturilor copiilor [i alocate diverselor
sectoare?
 Mecanismele de monitorizare asigur` o evaluare comprehensiv` [i multidisci-
plinar` a situa]iei tuturor copiilor referitor la implementarea Conven]iei?
 Sunt colectate suficiente date dezagregate, care s` permit` evaluarea procesului de
implementare a principiului nediscrimin`rii?
 Au fost luate m`suri care s` permit` realizarea unei analize a impactului asupra co-
piilor \n decursul proceselor de elaborare a politicilor [i de luare a deciziilor, la toate
nivelele de guvernare?
 Se fac raport`ri periodice c`tre Parlament cu privire la progresul procesului de im-
plementare a Conven]iei?
 Au fost stabilite mecanisme parlamentare, care s` asigure un scrutin [i o dezbatere
adecvat` problemelor referitoare la implementare?
 Este implicat` societatea civil` \n procesul de implementare la toate nivelele [i
include, \n special,
 organiza]iile neguvernamentale adecvate?
 copiii \n[i[i?
 Exist` un mecanism permanent de consultare a ONG-urilor [i a copiilor \n proble-
mele legate de implementare?
 A fost creat` o institu]ie independent` pentru drepturile omului care s` promoveze
drepturile copilului - un Avocat al Copilului, un Comisar sau un reprezentant \n ca-
drul unei comisii pentru drepturile omului?
 Este asigurat` independen]a acestuia fa]` de guvern?
 A fost investit acesta cu puteri legislative adecvate, de exemplu pentru
realizarea unor investiga]ii?
 Respect` acesta Principiile de la Paris, referitoare la statutul institu]iilor na]ionale
pentru drepturile omului?

De re]inut: Conven]ia este indivizibil`, iar articolele sale sunt interdependente.


Articolul 4 solicit` Statelor P`r]i s` ia toate m`surile corespunz`toare legislative, admi-
nistrative [i de alt` natur`, pentru implementarea drepturilor stipulate \n Conven]ie.
Acest articol este \n leg`tur` cu toate celelalte articole.

APLICAREA DREPTURILOR DIN CONVEN}IE 99


|ndrumarea
p`rinteasc` [i
capacit`]ile \n
evolu]ie ale
copilului
5
Textul Articolului 5
Statele P`r]i vor respecta responsabilit`]ile, drepturile [i obliga]iile p`rin]ilor sau, acolo
unde este cazul [i conform cutumei locale, ale membrilor familiei l`rgite sau comunit`]ii,
ale reprezentan]ilor legali sau ale altor persoane r`spunz`toare din punct de vedere legal
pentru copil, de a oferi, \ntr-o manier` corespunz`toare capacit`]ilor \n evolu]ie ale copi-
lului, \ndrumarea [i orientarea necesare \n exercitarea de c`tre copil a drepturilor recu-
noscute prin prezenta Conven]ie.

rticolul 5, \mpreun` cu articolul |n nici un caz, Conven]ia nu este „\mpo-

A 18, \n special, ofert` un cadru


pentru rela]ia dintre copil, p`-
rin]ii [i familia sa [i Stat. Arti-
colul introduce \n Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului, o defini]ie flexibil`
triva familiei” [i nici nu \i instig` pe copii
\mpotriva p`rin]ilor lor. Dimpotriv`, Pre-
ambulul prezint` familia ca fiind „celula
de baz` a societ`]ii [i mediul natural
pentru dezvoltarea [i bun`starea tuturor
a „familiei” [i dou` concepte vitale: membrilor s`i, [i \n special a copiilor”.
„responsabilit`]ile” parentale [i „capa- Mai multe articole subliniaz` responsa- Sumar
cit`]ile \n evolu]ie” ale copilului. De ase- bilitatea principal` a p`rin]ilor [i stabi-
menea, articolul semnaleaz` clar faptul lesc limite stricte privind interven]ia sta-
c`, \n Conven]ie, copilul este privit ca tului [i orice separare a copiilor de p`-
titular activ al drepturilor, subliniindu-se rin]ii lor (articolele 3(2), 7, 9, 10, 18); unul
ideea de exercitare „de c`tre copil” a dintre obiectivele educa]iei este cultiva-
drepturilor sale. rea respectului pentru p`rin]ii copilului
(articolul 29). 

|NDRIUMAREA P~RINTEASC~ {I CAPACIT~}ILE |N EVOLU}IE ALE COPILULUI 101


Extrase din
Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copilului referitoa-
re la Rapoartele care trebuie trimise de c`tre Statele P`r]i, con-
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
vezi Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale
„Mediul familial [i \ngrijirea alternativ`
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se cere s` furnizeze informa]ii relevante,
inclusiv despre principalele m`suri de natur` legislativ`, judiciar`, administrativ`
[i de alt` natur` \n vigoare, \n special informa]ii despre modul \n care acestea re-
flect` principiul „interesului superior al copilului” [i al „respect`rii opiniilor copi-
5 lului„, informa]ii despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele
realizate \n implementarea prevederilor relevante ale Conven]iei, precum [i infor-
ma]ii despre priorit`]ile de implementare [i obiectivele specifice pentru viitor, cu
privire la:
(a) \ndrumarea p`rinteasc` (articolul 5);
...”
(CRC/C/5, paragraful 16)
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
„V. MEDIUL FAMILIAL {I |NGRIJIREA ALTERNATIV~“
A. \ndrumarea p`rinteasc` (articolul 5)
V` rug`m s` prezenta]i informa]ii privind structurile familiale din cadrul societ`]ii
[i s` indica]i m`surile adoptate pentru a asigura respectarea responsabilit`]ilor,
drepturilor [i obliga]iilor p`rin]ilor sau, acolo unde este cazul [i conform cutumei
locale ale membrilor familiei l`rgite sau comunit`]ii, ale reprezentan]ilor legali sau
ale altor persoane r`spunz`toare din punct de vedere legal de copil, astfel \ncât s`
se asigure o \ndrumare [i orientare adecvate a copilului, indicând de asemenea \n
ce m`sur` respectiva \ndrumare [i orientare sunt \n acord cu capacit`]ile \n
evolu]ie ale copilului.
V` rug`m s` oferi]i informa]ii despre orice servicii de consiliere familial` sau pro-
grame de educa]ie a p`rin]ilor disponibile, despre campaniile de con[tientizare a
p`rin]ilor [i copiilor cu privire la drepturile copilului \n cadrul vie]ii de familie, pre-
cum [i activit`]ile de formare destinate grupurilor profesionale relevante (de exem-
plu, asisten]ilor sociali), indicând de asemenea dac` au fost efectuate evalu`ri ale
eficien]ei acestora. V` rug`m s` men]iona]i \n ce mod cuno[tin]ele [i informa]iile
referitoare la dezvoltarea copilului [i capacit`]ile \n evolu]ie ale acestuia sunt
transmise p`rin]ilor sau altor persoane care r`spund de copil.
Trebuie s` fie prezentate, de asemenea, atât informa]ii privind m`surile adoptate
pentru a asigura respectarea principiilor Conven]iei, adic` nediscriminarea, intere-
sul superior al copilului, respectarea opiniilor copilului, dreptul la via]` [i la supra-
vie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului, cât [i informa]ii privind pro-
gresele realizate \n implementarea articolului 5, orice dificult`]i \ntâmpinate [i indi-
catorii utiliza]i“.
(CRC/C/58, paragrafele 62-64. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru ela-
borarea Rapoartelor Periodice sunt de asemenea relevante pentru raportarea con-
form acestui articol: 24, 43, 46, 88; pentru varianta complet` a Instruc]iunilor vezi
Anexa 3, pagina 811).

102 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


„Statele P`r]i vor respecta res- p`rin]ilor sau tutorilor a fost extrem de
dificil`. |n consecin]`, mai multe ]`ri au
ponsabilit`]ile, drepturile [i \nceput s` defineasc` autoritatea [i res-
obliga]iile ...” ponsabilitatea parental` \n legisla]ia lor
civil`, incluzând de asemenea [i concep-
Articolul 5 introduce \n Conven]ie con- tele de dialog, negociere [i participare a
ceptul de „responsabilit`]i” ale p`rin]i- copiilor \n via]a familiei, cu scopul de a
lor sau ale altor persoane fa]` de copiii evita \n \ntregime tratamentele necores-
lor, legând aceste responsabilit`]i de punz`toare. Comitetul a considerat c`,
drepturile [i obliga]iile parentale, care r`spunsul la abuz trebuie s` mearg` din-
sunt necesare pentru \ndeplinirea res- colo de sanc]iunea penal`” (Belgia SR
ponsabilit`]ilor. Articolul 18 dezvolt` 224, paragraful 38).
conceptul de responsabilit`]i parentale
(vezi pagina 289). |n acesta, Statelor Ca r`spuns, un reprezentant al Belgiei a
P`r]i li se cere „s` depun` eforturi sus]i- spus c`, articolul 371 din Codul Civil va
nute“, pentru a asigura recunoa[terea
principiului conform c`ruia, ambii p`-
fi modificat \n foarte scurt timp: „Vechiul
articol prevedea c`, un copil de orice 5
rin]i au responsabilit`]i comune pentru vârst` este dator s`-[i onoreze [i s`-[i
cre[terea [i educarea copilului: „P`rin]ii respecte p`rin]ii. Noul articol prevede
sau, dup` caz, reprezentan]ii legali, sunt c`, un copil [i tat`l [i mama lui \[i dato-
primii responsabili pentru cre[terea [i reaz` respect reciproc, indiferent de
educarea copilului. Interesul superior al vârst`”. |n termeni juridici, cuvântul „re-
copilului va constitui principala lor preo- ciproc” ar putea implica faptul c`, anu-
cupare”. |n afar` de aceste aspecte, Con- mite tipuri de comportament al unui p`-
ven]ia nu define[te \n mod specific „res- rinte fa]` de copilul s`u, nu au fost \n
ponsabilit`]ile p`rin]ilor”. Dar, ca [i \n conformitate cu formularea utilizat`”
cazul defini]iei interesului superior al co- (Belgia SR 224, paragraful 64).
pilului, con]inutul \ntregii Conven]ii este Comitetul a apreciat progresele legisla-
relevant. P`rin]ii au, conform articolului tive relevante:
5, responsabilitatea de a sprijini \n mod
„…Comitetul apreciaz`, \n mod deose-
corespunz`tor „exercitarea de c`tre co-
bit, adoptarea unui cadru legal compre-
pil a drepturilor recunoscute \n prezenta
hensiv, care s` asigure conformitatea
Conven]ie”.
deplin` cu Conven]ia [i … revizuirea ar-
Instruc]iunile privind elaborarea Rapoar- ticolului 371 din Codul Civil, care preve-
telor Periodice solicit` informa]ii privind de acum „respectul reciproc \ntre p`rin]i
„modul \n care legea ia \n considerare [i copii“…” (Belgia IRCO, Add. 38, para-
responsabilitatea parental`, inclusiv re- graful 5).
cunoa[terea responsabilit`]ilor comune
Prin aceasta, Conven]ia pune \n discu]ie
ale ambilor p`rin]i, pentru cre[terea [i
mentalitatea conform c`reia p`rin]ii au
educarea copilului [i principiul conform
drepturi absolute asupra copiilor lor,
c`ruia interesul superior al copilului va
mentalitate care, dup` cum a remarcat
constitui preocuparea lor principal`”. In-
Comitetul, este tradi]ional` \n multe
dica]i, de asemenea, \n ce m`sur` princi-
societ`]i, dar care se schimb` deja, \ntr-o
piul nediscrimin`rii, al respect`rii opi-
oarecare m`sur`, \n cea mai mare parte
niilor copilului, al dezvolt`rii copilului,
a acestor ]`ri. Drepturile [i obliga]iile, pe
prev`zute de Conven]ie, sunt luate \n
care le au p`rin]ii, decurg din responsa-
considerare” (paragraful 65). Conceptul
bilitatea lor fa]` de bun`starea copilului,
de responsabilit`]i parentale trebuie re-
adic`, de a ac]iona \n interesul superior
flectat [i definit \n legisla]ie, utilizându-
al copilului.
se cadrul general oferit de Conven]ie.
Un exemplu specific al necesit`]ii ca sta-
|n timpul discut`rii Raportului Ini]ial al
tul s` respecte responsabilit`]ile, drep-
Belgiei, un membru al Comitetului a re-
turile [i obliga]iile p`rin]ilor, este cel al
marcat faptul c` „articolul 19 al Conven-
copiilor din sistemul justi]iei juvenile.
]iei a \ncurajat Statele P`r]i, s` adopte
Regulile Standard Minime, ale Na]iuni-
m`suri corespunz`toare de protejare a
lor Unite, privind Administrarea Justi]iei
copiilor fa]` de orice form` de violen]`
Juvenile, „Regulile de la Beijing”, solici-
[i abuz. Prezentarea de dovezi \mpotriva
t` ca p`rin]ii s` fie \n[tiin]a]i cu privire la

|NDRIUMAREA P~RINTEASC~ {I CAPACIT~}ILE |N EVOLU}IE ALE COPILULUI 103


arestarea unui minor [i ca acesta s` aib` „}inând cont de modific`rile care au loc
dreptul ca p`rintele/tutorele s`u s` fie \n institu]ia ‚familiei l`rgite’, care le-a o-
prezent (un drept precizat \n articolul 40 ferit copiilor un mediu \n care s`-[i dis-
al Conven]iei prin principiul „interesului cute problemele, Comitetul sugereaz`
superior al copilului”) [i, \n general, s` fie \ncurajate ini]iative complementa-
dreptul de a participa la procedurile judi- re, cum ar fi grupurile de consiliere for-
ciare (regulile 7(1), 10(1) [i 15(2)). Regula mate din elevi \n [coli, programe de con-
18(2) stabile[te c` „Nici un minor nu va [tientizare a comunit`]ii cu privire la
fi scos de sub supravegherea parental`, problemele tinerilor, cum ar fi alcoolul [i
par]ial sau total, \n afar` de situa]ia \n suicidul, [i programe de educa]ie a
care circumstan]ele situa]iei sale speci- p`rin]ilor” (Statele Federative ale Micro-
fice fac necesar acest lucru”. nesiei, Add. 86, paragraful 34).
|n planul pentru Dezbaterea General`
„…p`rin]ilor sau, acolo unde privind „Rolul familiei \n promovarea

5 este cazul [i conform cutumei


locale, ale membrilor familiei
drepturilor copilului”, Comitetul pentru
Drepturile Copilului a precizat:
„|n societate, institu]ia fundamental`
l`rgite sau a comunit`]ii, ale pentru supravie]uirea, protec]ia [i dez-
reprezentan]ilor legali sau ale voltarea copilului este familia. Atunci
altor persoane r`spunz`toare când se are \n vedere mediul familial,
Conven]ia reflect` diverse structuri fa-
din punct de vedere legal pen- miliale care decurg din modele culturale
tru copil…” diferite [i din rela]ii familiale noi. |n
aceast` privin]`, Conven]ia se refer` la
Defini]ia general` a familiei, \n Con- familia l`rgit` [i la comunitate [i se
ven]ia cu privire la Drepturile Copiilor aplic` \n situa]ia familiei tradi]ionale, a
reflect` o varietate de rela]ii de rudenie p`rin]ilor separa]i, a familiei monopa-
[i aranjamente comunitare, \n cadrul c`- rentale, a uniunilor consensuale/familiei
rora copiii sunt crescu]i, \n toat` lumea. de facto [i a familiei adoptive”. Aceste
Importan]a familiei este subliniat` \n situa]ii merit` s` fie studiate \n contextul
Preambulul la Conven]ie: „…familia, ca general al drepturilor copilului \n fami-
celul` de baz` a societ`]ii [i mediu natu- lie. Trebuie identificate m`suri relevante
ral pentru cre[terea [i bun`starea tutu- [i solu]ii care s` protejeze integritatea
ror membrilor s`i [i, \n special, a co- familiei (a se vedea \n special articolele
piilor, trebuie s` beneficieze de asisten]a 5, 18 [i 19) [i care s` asigure un sprijin
[i protec]ia necesare, astfel \ncât s`-[i adecvat \n cre[terea [i dezvoltarea copii-
asume pe deplin responsabilit`]ile \n lor” (Raportul celei de-a V-a sesiuni, ia-
cadrul comunit`]ii” [i „…copilul, pentru nuarie 1994, Anexa V, p. 63).
o dezvoltare complet` [i armonioas` a
personalit`]ii sale, trebuie s` creasc` Comitetul a subliniat nevoia de a acorda
\ntr-un mediu familial, \ntr-o atmosfer` un sprijin adecvat familiilor:
de fericire, dragoste [i \n]elegere”. „Comitetul \[i exprim` preocuparea cu
|n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra- privire la lipsa de informa]ii, \n leg`tur`
poartelor Periodice, se solicit` informa]ii cu implementarea recomand`rii Comite-
legate de „structurile familiale din ca- tului, \n sensul cre[terii rolului familiei \n
drul societ`]ii” (paragraful 62). promovarea drepturilor copiilor (a se ve-
dea Yemen IRCO, Add. 47, paragraful
Articolul 5 recunoa[te familia l`rgit`, re- 16)”. Comitetul reitereaz` recomanda-
ferindu-se nu doar la p`rin]i [i alte per- rea ca, Statul Parte s` acorde o aten]ie
soane responsabile din punct de vedere special` cre[terii rolului familiei \n pro-
legal pentru copil, ci [i la familia l`rgit` movarea drepturilor copiilor [i sublinia-
sau la comunitate, acolo unde aceasta z` importan]a statutului femeii \n familie
este recunoscut` de cutuma local`. [i \n via]a social`. |n aceast` privin]`,
Comitetul a remarcat nevoia de a oferi Comitetul recunoa[te importan]a dez-
copiilor forme alternative de sprijin pen- volt`rii serviciilor de consiliere familial`,
tru familia l`rgit`, \n cazurile \n care atât \n mediul urban, cât [i \n cel rural”
structurile familiale se modific`: (Yemen 2RCO, Add 102, paragraful 22).

104 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Familia l`rgit` \n Insulele Marshall [i Fiji
„…popula]ia din Insulele Marshall obi[nuie[te s` tr`iasc` \n grupuri de familii ex-
tinse, de trei sau mai multe genera]ii. |n astfel de situa]ii, mama este principala res-
ponsabil` de \ngrijirea copilului; totu[i, p`rin]ii sunt ajuta]i de ceilal]i membri ai fa-
miliei (\n special femei) la cre[terea copiilor. Adesea, bunicii \[i ‚adopt`’ nepo]ii ca
pe propriii copii, devenind principalii responsabili de \ngrijirea acestora, \n vreme
ce p`rin]ii pot r`mâne sau nu, \n cadrul gospod`riei. Aceste „adop]ii cutumiare“
de c`tre membrii familiei sunt foarte r`spândite. Prin astfel de „adop]ii”, contactul
cu p`rin]ii naturali nu este rupt. Dac` p`rin]ii ‚adoptivi’ mor, \nainte ca respectivul
copil s` devin` adult, p`rin]ii naturali \[i reiau adesea rolul de p`rinte” (Insulele
Marshall IR, paragraful 62).
„Atunci când oamenii din Fiji \[i descriu societatea [i cultura, o tem` comun` este
importan]a familiei. Toate comunit`]ile etnice din Fiji valorizeaz` rela]iile de
apropiere cu numeroasele lor rude. Evenimentele de familie, manifest`rile sociale
[i s`rb`torile religioase sunt, de obicei, celebrate prin adun`ri ample ale rudelor, 5
apropiate sau \ndep`rtate. Rela]iile de rudenie definesc, practic, majoritatea comu-
nit`]ilor rurale, fie c` este vorba despre satele fijiene sau a[ez`rile indiene. Pentru
mul]i copii mici, lumea de dincolo de propriile lor case este format` din m`tu[i,
unchi, veri [i bunici“.
„Oamenii prefer`, adesea, s` cread` c` re]eaua social` strâns` realizat` prin
rela]iile de familie, constituie o re]ea ce confer` siguran]` social` [i economic` [i,
datorit` c`reia, pu]ini oameni ajung la s`r`cie, situa]ii dificile sau de abuz. Totu[i,
condi]iile sociale se schimb`, iar presiunile economice exacerbeaz` dificult`]ile
unor familii. A[tept`rile femeilor se schimb` rapid. Probleme sociale considerate
cândva str`ine – cum ar fi delicven]a juvenil` [i abuzul de droguri, abuzarea se-
xual` [i fizic` a copiilor [i femeilor, copiii f`r` ad`post [i cre[terea num`rului de
divor]uri – sunt acum foarte evidente \n Fiji. Din ce \n ce mai des, Guvernul trebuie
s` adopte unele din func]iile familiei, legate de asigurarea bun`st`rii” (Fiji IR. para-
grafele 1 [i 2).

Acesta [i-a exprimat preocuparea fa]` duc]ia agricol`, asisten]` juridic` [i fi-
de cre[terea num`rului de gospod`rii nanciar` pentru ob]inerea unei locuin]e
sau familii, al c`ror cap de familie este adecvate [i a unui lot de p`mânt, pre-
un copil sau un bunic [i a recomandat ca cum [i prin servicii de consiliere \n rezol-
poligamia s` fie descurajat`: varea problemelor. Comitetul \ndeamn`
„Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s`-[i Statul Parte s` acorde o aten]ie deose-
revizuiasc` legisla]ia, programele [i bit` cre`rii de programe de \ndrumare
politicile, astfel \ncât s` …descurajeze psiho-social` [i parental` pentru a con-
practicarea poligamiei…” (Djibouti IRCO solida unit`]ile familiale vulnerabile,
Add., paragraful 34). cum ar fi familiile monoparentale sau
cele \n care, capul familiei este un copil
„Comitetul este extrem de preocupat de sau un bunic…“ (Burundi IRCO, Add.,
colapsul structurilor familiei tradi]iona- paragrafele 46 [i 47).
le, de cre[terea alarmant` a num`rului
de gospod`rii cu un singur p`rinte sau O Recomandare General` a Comitetului
\n care capul familiei este un copil sau pentru Eliminarea Discrimin`rii |mpotri-
un bunic, precum [i de consecin]ele pe va Femeilor, din 1994, propune „interzi-
termen scurt [i pe termen lung, pe care cerea bigamiei [i poligamiei [i proteja-
aceast` sl`bire a structurii familiale le rea drepturilor copiilor” (Comitetului
poate avea asupra copiilor …” pentru Eliminarea Discrimin`rii |mpotri-
va Femeilor, Recomandarea General`
„Remarcând eforturile care s-au f`cut 21, 1994, HRI/GEN/1/Rev.5, p. 230. Vezi
deja, Comitetul recomand` insistent articolul 1, pagina 12).
Statului Parte s` continue [i s` sporeas-
c` sprijinul acordat familiilor, inclusiv Pactul Interna]ional cu privire la Dreptu-
prin asisten]`, \n ceea ce prive[te pro- rile Civile [i Politice sus]ine, \n articolul

|NDRIUMAREA P~RINTEASC~ {I CAPACIT~}ILE |N EVOLU}IE ALE COPILULUI 105


23, ideea de familie ca „celul` natural` pretat [i definit conceptul de familie [i
[i de baz` a societ`]ii…, care are dreptul scopul familiei \n propria lor societate [i
la protec]ie din partea societ`]ii [i a sta- \n propriul lor sistem juridic. Atunci
tului” [i stabile[te \n articolul 24 dreptul când, \n cadrul unui stat, exist` concep]ii
copilului la „m`suri de protec]ie cores- diferite privind familia ‚tradi]ional`’ sau
punz`toare statutului s`u de minor, din ‚l`rgit`’, acest lucru trebuie precizat, ex-
partea familiei, a societ`]ii [i a statului”. plicându-se gradul de protec]ie acordat
|n dou` Comentarii Generale f`cute \n \n fiecare caz. }inând cont de existen]a a
1989 [i 1990, Comitetul pentru Dreptu- numeroase tipuri de familie, cum ar fi
rile Omului subliniaz` flexibilitatea de- cuplurile nec`s`torite [i copiii acestora
fini]iei date familiei, care este „interpre- sau p`rin]ii singuri [i copiii lor, Statele
tat` \n mod general pentru a include P`r]i trebuie s` indice, de asemenea,
toate persoanele care o compun, \n so- dac` [i, \n ce m`sur`, aceste tipuri de
cietatea Statului Parte vizat” (Comitetul familii [i membrii lor sunt recunoscute [i
pentru Drepturile Omului, Comentariul protejate de legisla]ia [i practica na-
5 General 17, 1989, HRI/GEN/1/Rev.5, p.
133).
]ional`” (Comitetul pentru Drepturile O-
mului, Comentariul General 19, 1990,
|n Comentariul General 19 al Comite- HRI/GEN/1/Rev.5, p. 137).
tului pentru Drepturile Omului: „Comi-
tetul remarc` faptul c`, de la un stat la „…de a oferi, \ntr-o manier`
altul sau chiar de la o regiune la alta a
aceluia[i stat, conceptul de familie poate
corespunz`toare capacit`]ilor
fi diferit \n unele privin]e; acesta este, \n evolu]ie ale copilului, \ndru-
prin urmare, motivul pentru care nu este marea [i orientarea necesare
posibil s` se dea acestui concept o de- \n exercitarea de c`tre copil a
fini]ie standard. Totu[i, Comitetul subli-
niaz` faptul c`, atunci când un grup de drepturilor recunoscute prin
persoane este privit ca o familie con- prezenta Conven]ie”
form legisla]iei [i practicii unui stat, gru-
pul respectiv trebuie s` beneficieze de Aceast` formulare pune accent pe copil
protec]ia la care se face referire \n arti- ca titular al drepturilor recunoscute \n
colul 23. |n consecin]`, Statele P`r]i tre- Conven]ie, referindu-se la exercitarea
buie s` raporteze \n ce mod este inter- „de c`tre copil” a acestor drepturi.
Când a ratificat Conven]ia cu privire la
Drepturile Copilului, Sfântul Scaun [i-a
exprimat o rezerv` conform c`reia
Copil`ria nu este „antecame- „…articolele Conven]iei trebuie inter-
ra vie]ii” pretate \ntr-un mod care s` protejeze
„La nivel interna]ional, a fost subli- drepturile primordiale [i inalienabile ale
niat`, \n mod repetat, ideea c` nu tre- p`rin]ilor, \n special \n ceea ce prive[te
buie s` se considere copil`ria ca fiind educa]ia (articolele 13 [i 28), religia
‚antecamera vie]ii’; ea este ‚via]a \n- (articolul 14), asocierea cu alte persoane
s`[i’. De aceea, situa]ia juridic` \n care (articolul 15) [i via]a privat` (articolul
copilul, care este pe punctul de a-[i 16)” (CRC/C/2/ Rev.8, p. 23).
aniversa \mplinirea a optsprezece ani, |n Observa]iile sale finale, Comitetul [i-a
este aproape „lipsit de drepturi“, iar a exprimat preocuparea cu privire la
doua zi are drepturi depline, nu mai aceast` rezerv`
poate fi acceptat`. Prin urmare, este
„…având \n vedere \n special recunoa[-
necesar s` se creeze condi]ii pentru
terea deplin` a copilului ca titular al
emanciparea diferen]iat` [i gradual` a
drepturilor”.
copiilor \n toate aspectele vie]ii de zi
cu zi. Dac` \ns`, concep]ia societ`]ii Comitetul a mers [i mai departe,
privind condi]ia copilului nu se modi- recomandând ca
fic`, \n sensul consider`rii copilului ca „pozi]ia Sfântului Scaun cu privire la re-
subiect de drept, modific`rile legislati- la]ia dintre articolele 5 [i 12 ale Conven-
ve ar putea fi insuficiente …” (Slovacia ]iei s` fie clarificat`. |n aceast` privin]`,
IR, paragraful 240). Comitetul dore[te s` reaminteasc`

106 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


punctul s`u de vedere, conform c`ruia Comitetul a subliniat \n mod constant, \n
drepturile [i prerogativele p`rin]ilor nu cursul examin`rii rapoartelor Statelor
pot submina drepturile copilului, a[a P`r]i, importan]a opiniilor copilului. A
cum sunt acestea recunoscute \n Con- accentuat, de asemenea, ideea c`, sus]i-
ven]ie, \n special dreptul copilului de a- nerea drepturilor copilului \n cadrul fa-
[i exprima propriile opinii [i dreptul ca miliei, nu impieteaz` asupra drepturilor
opiniile sale s` fie luate \n considerare \n celorlal]i, \n special asupra drepturilor
mod corespunz`tor” (Sfântul Scaun p`rin]ilor ci, dimpotriv`, consolideaz`
IRCO, Add. 46, paragrafele 7 [i 13). drepturile \ntregii familii. Astfel, un
{i alte rezerve [i declara]ii au subliniat membru al Comitetului a spus \n cursul
autoritatea parental`. De exemplu, discu]iilor cu Burkina Faso: „…este im-
Republica Kiribati a declarat c` „dreptu- portant ca, \n \ncercarea de a implemen-
rile copilului definite \n Conven]ie, \n ta prevederile Conven]iei, s` fie promo-
special drepturile definite \n articolele vat adev`ratul spirit al acestui docu-
ment, \n sensul c` nu este vorba de a da
12-16, ar trebui exercitate cu respectarea
autorit`]ii parentale, \n conformitate cu puterea copilului’, ci de a ar`ta c`, sus]i-
nerea drepturilor copilului consolideaz`
5
obiceiurile [i tradi]iile I-Kiribati referi-
toare la locul copilului, \n cadrul [i \n drepturile \ntregii familii [i c`, \n ceea
afara familiei”. |n mod similar, conform ce-i prive[te pe p`rin]i, accentul ar tre-
unei declara]ii a Poloniei, respectivele bui pus nu pe autoritate, ci pe responsa-
drepturi „ar trebui exercitate cu respec- bilitate”. Un alt membru a fost de acord
tarea autorit`]ii parentale, \n conformi- c` „este gre[it s` se interpreteze aceast`
tate cu obiceiurile [i tradi]iile poloneze afirmare a drepturilor copilului ca opu-
referitoare la locul copilului, \n cadrul [i nându-se drepturilor p`rin]ilor; dreptu-
\n afara familiei” (CRC/C/2/ Rev.8, p. 27 rile copilului [i ale familiei merg mân` \n
[i 35). mân`” (Burkina Faso SR.136, paragrafe-
le 51 [i 53).
Comitetul [i-a exprimat frecvent preocu-
parea fa]` de ]`rile care par s` nu fi Pe aceea[i tem`, \n Manualul de Rapor-
acceptat pe deplin principiul conform tare privind Respectarea Drepturilor O-
c`ruia copilul este un titular activ al mului din 1997, se precizeaz`: „Conven-
drepturilor, legând acest lucru de artico- ]ia confer` autonomie drepturilor co-
lul 5 [i, de asemenea, de articolele 12- piilor – nu cu inten]ia de a afirma aceste
16. De exemplu: drepturi \n opozi]ie cu drepturile adul-
]ilor sau ca o alternativ` la drepturile p`-
„Legisla]ia [i practica na]ional` trebuie rin]ilor, ci \n ideea de a scoate la lumin`
s` ia pe deplin \n considerare, \n lumina o nou` dimensiune: luarea \n conside-
articolului 5 al Conven]iei, capacitatea rare a perspectivei copilului, \n cadrul
copilului de a-[i exercita drepturile, \n valorilor esen]iale ale familiei. Copilului
special \n ce prive[te cet`]enia” (Mexic i se recunoa[te prin urmare demnitatea
IRCO, Add. 13, paragraful 8). fundamental` [i individualitatea, având
„…Comitetul remarc` faptul c`, \n]ele- dreptul de a avea opinii diferite sau di-
gerea copiilor ca titulari ai drepturilor, vergen]e \n ceea ce prive[te perceperea
nu pare s` fie pe deplin reflectat` \n m`- realit`]ii” (Manual, pagina 445).
surile legislative [i de alt` natur` din Comitetul consider` c` familia este vi-
Statul Parte…” (Nicaragua IRCO, Add. tal` pentru realizarea drepturilor civile
36, paragraful 9). ale copilului. |n planul pentru Dezbate-
„Comitetul dore[te s` sublinieze faptul rea General`, privind „Rolul familiei \n
c`, \n Conven]ie se prevede protejarea [i promovarea drepturilor copilului”, aces-
\ngrijirea copilului, [i, \n special, recu- ta a precizat:
noa[terea copilului ca titular al propriilor „Drepturile civile al copilului \ncep \n ca-
sale drepturi…” (Islanda IRCO, Add. 50, drul familiei… Familia are un rol esen]ial
paragraful 13). \n con[tientizarea [i protejarea drepturi-
„…Este important s` creasc` gradul de lor omului, \n crearea respectului pentru
con[tientizare a ideii de copil ca titular al valorile umane, identitatea [i mo[te-
drepturilor [i nu numai ca beneficiar al nirea cultural` [i pentru alte civiliza]ii.
protec]iei …” (China IRCO, Add. 56, pa- Trebuie s` se aib` \n vedere modalit`]i
ragraful 33). adecvate care s` asigure un echilibru

|NDRIUMAREA P~RINTEASC~ {I CAPACIT~}ILE |N EVOLU}IE ALE COPILULUI 107


\ntre autoritatea parental` [i realizarea restul Conven]iei. Mai multe State P`r]i
drepturilor copilului, inclusiv dreptul la [i-au exprimat rezerve, prin care sus]in
libertatea de expresie” (Raportul celei autoritatea parental` (vezi mai sus, pa-
de-a V-a sesiuni, ianuarie 1994, CRC/C/ gina 106); iar alte state, \n Rapoartele lor
24, Anexa V, p. 63). Ini]iale, s-au referit la autoritatea „tradi-
La finalul Dezbaterii Generale, Comitetul ]ional`” a p`rin]ilor. Articolul 5 sublini-
a ajuns la câteva concluzii preliminare: az` ideea c`, autoritatea parental` este
departe de a fi nelimitat`, iar articolul 18
„|n mod tradi]ional, copilul a fost consi- pune accent pe faptul c` interesul supe-
derat un membru dependent, invizibil [i rior al copilului trebuie s` fie „principala
pasiv al familiei. Doar de pu]in` vreme a preocupare” a p`rin]ilor.
\nceput s` fie ‚luat \n considerare’ [i, mai
mult, exist` o tendin]` din ce \n ce mai |n Raportul Ini]ial, Marea Britanie a su-
larg` de a i se oferi posibilitatea de a fi gerat c` articolul 19 al Conven]iei tre-
auzit [i respectat. Dialogul, negocierea, buie citit \mpreun` cu articolul 5 [i c`

5 participarea au devenit elementele pri-


mordiale ale ac]iunii comune \n favoa-
„\ndrumarea [i orientarea adecvate” a
copilului trebuie „s` includ` administra-
rea copiilor”. rea, de c`tre p`rinte, a unei pedepse
fizice rezonabile [i moderate” (Marea
„Familia devine, \n schimb, locul ideal al Britanie IR, paragraful 335). |n discu]ia
primei experien]e democratice pentru cu reprezentan]ii Guvernului Marii Bri-
fiecare dintre membrii s`i individuali, in- tanii, un membru al Comitetului a spe-
clusiv pentru copii. Este acesta oare cificat c`: „\n limitele libert`]ii acordate -
doar un vis, sau ar trebui privit ca o sar- \n articolul 5 - p`rin]ilor \n exercitarea
cin` precis` [i provocatoare”? responsabilit`]ilor lor, nu este loc pentru
Comitetul consider` Conven]ia ca, fiind pedeapsa corporal`. Alte ]`ri, au g`sit
„...cadrul cel mai adecvat pentru a lua \n de cuviin]` s` includ` o prevedere \n
considerare [i pentru a asigura respec- acest sens \n legisla]ia lor civil` …”
tarea drepturilor fundamentale ale tutu- (Marea Britanie, SR 205, paragraful 72).
ror membrilor familiei, \n individualita- |n mod similar, un membru al Comitetu-
tea lor. Drepturile copiilor vor câ[tiga lui a remarcat \n cursul discut`rii Rapor-
autonomie, \ns` acestea vor avea cu tului Ini]ial al Senegalului: „Comitetul a
adev`rat un sens doar \n contextul \n recunoscut existen]a atitudinilor [i prac-
care drepturile p`rin]ilor [i ale celorlal]i ticilor tradi]ionale, \ns` a sus]inut cu
membri ai familiei sunt recunoscute, t`rie c` trebuie abolite cele care sunt
respectate [i promovate. Acesta va fi \mpotriva intereselor copilului. Convin-
singurul mod de a promova statutul fa- gerea c` a renun]a la b`] \nseamn` s`
miliei [i respectul pentru aceasta” alin]i/s` strici copilul este o astfel de ati-
(Raportul celei de-a VII-a sesiuni, sep- tudine: este preferabil s` oferi \ndru-
tembrie/octombrie 1994, CRC/C/34, pa- mare decât s` aplici o pedeaps` corpo-
ragraful 183 [i urm`toarele). ral`” (Senegal SR.248, paragraful 73).
Manualul de Raportare privind Respec- Astfel, prin corelarea articolului 5 cu arti-
tarea Drepturilor Omului, din 1997, pune colul 19, Comitetul arat` clar c` „\ndru-
un accent [i mai mare pe aceast` idee: marea” parental` nu trebuie s` ia forma
„Familia este, de asemenea, locul care disciplinei violente sau umilitoare,
poate constitui prima realitate demo- deoarece copilul trebuie protejat de
cratic` pe care o experimenteaz` copilul „toate formele de violen]` fizic` sau
– o realitate modelat` de valori precum mental`” cât timp se afl` \n grija p`rin-
toleran]a, \n]elegerea, respectul reciproc ]ilor sau a altor persoane. Comitetul a
[i solidaritatea, care sporesc capacitatea sus]inut foarte clar ideea c` pedeapsa
copilului de a participa \n cuno[tin]` de corporal` nu este compatibil` cu preve-
cauz` la procesul decizional” (Manual, derile Conven]iei [i a recomandat inter-
pagina 526). zicerea acesteia, inclusiv \n cadrul fami-
Articolul 5 precizeaz` clar faptul c` na- liei (vezi articolul 19, pagina 317).
tura \ndrum`rii [i orient`rii p`rinte[ti nu Prin utilizarea conceptului de „capacit`]i
este nelimitat`; aceasta trebuie s` fie \n evolu]ie”, Conven]ia a evitat stabilirea
„adecvat`” [i s` ]in` cont de „capaci- unor limite de vârst` arbitrare sau defi-
t`]ile \n evolu]ie ale copilului” [i de

108 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


nirea restrictiv` a maturit`]ii, \n raport care s-a luat o decizie diferit`. Copiii vor
cu anumite aspecte. „Capacit`]ile \n deveni, astfel, parteneri activi, cu aptitu-
evolu]ie” ale copilului, constituie unul dini corespunz`toare de a participa, mai
dintre conceptele cheie ale Conven]iei – degrab` decât s` fie doar o reflectare
o recunoa[tere a faptului c` dezvoltarea pasiv` a dorin]elor p`rin]ilor”. (Manual,
copilului, c`tre stadiul de adult indepen- pagina 446)
dent, trebuie s` fie respectat` [i pro- Articolul 1 define[te „copilul” ca fiind
movat` \n perioada copil`riei. Acest orice fiin]` uman` sub 18 ani ori sub
lucru este legat de cerin]a articolului 12, vârsta majoratului, \n cazul \n care
de a se acorda importan]a cuvenit` acesta este atins mai devreme (vezi
opiniilor copilului, ]inând cont de vârsta pagina 1). |n acela[i timp, articolul 5
[i de gradul de maturitate al copilului. subliniaz` calea spre maturitate, care
Conceptul este reluat \n articolul 14: trebuie parcurs` prin exercitarea pro-
p`rin]ii [i reprezentan]ii legali pot oferi gresiv` a autonomiei. O mare parte din
\ndrumare copilului \n aspecte precum
libertatea de gândire, con[tiin]` sau re-
ligie, ]inând cont de capacit`]ile \n evo-
informa]iile solicitate de Comitet prin
Instruc]iunile pentru elaborarea Rapoar- 5
telor Periodice, \n leg`tur` cu articolul 1
lu]ie ale copilului. (defini]ia copilului) privind orice „vârst`
|n primul Comentariu General, emis \n minim` legal`” stabilit` \n diverse sco-
2001, privind articolul 29(1), referitor la puri, are leg`tur` cu recunoa[terea au-
obiectivele educa]iei, Comitetul preci- tonomiei crescânde a copilului [i a exer-
zeaz` (vezi articolul 29, pagina 522): cit`rii independente a drepturilor: de
„…Educa]ia trebuie s` fie adaptat` ne- exemplu, consilierea juridic` [i medical`
voilor copilului („child - friendly“ - \n f`r` consim]`mânt parental; tratamentul
orig.), s` inspire [i s` motiveze copilul. medical sau chirurgical f`r` consim]`-
{colile trebuie s` stimuleze crearea unei mânt parental, consim]`mântul sexual,
atmosfere calde, umane [i s` le permit` depunerea m`rturiei la tribunal; partici-
copiilor s` se dezvolte \n acord cu capa- parea la proceduri administrative [i judi-
cit`]ile lor \n evolu]ie” (Raportul celei ciare, crearea [i aderarea la asocia]ii [i
de-a XXVI-a sesiuni, ianuarie 2001, a[a mai departe (vezi articolul 1, pagina
CRC/C/ 103, Anexa IX, paragraful 12). 5, pentru mai multe informa]ii).

Manualul de Raportare privind Respec- |n multe ]`ri, copiii dobândesc anumite


tarea Drepturilor Omului, din 1997, drepturi de autodeterminare cu mult
leag` conceptul de „capacit`]i \n evo- \nainte de vârsta majoratului; adesea, ei
lu]ie” de articolele 12 [i 13. P`rin]ilor li ob]in, drepturi depline ca [i adul]ii, la
se cere s` ofere copilului o \ndrumare [i momentul c`s`toriei, care \n anumite
orientare adecvate: „\ns`, \n acest efort, state este permis` la vârsta de 14 sau 15
ei trebuie s` ac]ioneze ]inând cont de ca- ani (Comitetul critic` aspru acest lucru,
lit`]ile \n evolu]ie ale copilului, de vârsta vezi pagina 12). |n câteva ]`ri, conceptul
[i de gradul de maturitate al acestuia. |n de „capacit`]i \n evolu]ie“ este reflectat
lumina articolului 12, trebuie s` pre- printr-o prevedere general` din legisla-
valeze un sistem \n care s` existe un ]ie, conform c`reia o dat` ce copiii au
dialog pozitiv [i responsabil. De fapt, atins un grad suficient de maturitate sau
p`rin]ii se afl` \n pozi]ia ideal` pentru a \n]elegere, ace[tia pot lua propriile deci-
forma capacitatea copiilor de a interve- zii \n ceea ce-i prive[te, atunci când le-
ni, \ntr-un mod din ce \n ce mai consis- gea nu stabile[te o limit` specific` pen-
tent, \n diverse etape de decizie, pentru tru acest lucru.
a-i preg`ti pentru o via]` responsabil` Accentul pe care articolul 5 \l pune pe
\ntr-o societate liber`, informându-i, „capacit`]ile \n evolu]ie” nu se refer`
oferindu-le \ndrumarea [i orientarea ne- doar la autonomia crescând` a copiilor
cesare, asigurându-le, \n acela[i timp, fa]` de p`rin]i. Se refer`, de asemenea,
dreptul de a-[i exprima liber opiniile [i la procesul de maturizare a copilului
acordând acestor opinii importan]a (articolele 6, 27 [i 29) [i la responsabili-
cuvenit` (articolele 12 [i 13)”. Opiniile tatea p`rin]ilor de a cere [i de a nu
copiilor vor fi astfel luate \n considerare, a[tepta de la copil nici un lucru care este
de[i nu vor fi neap`rat \mbr`]i[ate, iar inadecvat stadiului s`u de dezvoltare.
copiii vor putea \n]elege motivele pentru

|NDRIUMAREA P~RINTEASC~ {I CAPACIT~}ILE |N EVOLU}IE ALE COPILULUI 109


Comitetul a subliniat ideea c` nu trebuie programele de educa]ie [i consiliere a
s` se fac` nici o discriminare – de exem- p`rin]ilor, precum [i despre modul \n
plu pe motive de gen – \n recunoa[terea care li se transmit p`rin]ilor [i altor per-
maturit`]ii \n legisla]ia statelor: soane responsabile de copii cuno[tin]e
„…Comitetul este, de asemenea, preo- despre cre[terea copilului [i despre ca-
cupat de utilizarea criteriului biologic al pacit`]ile \n evolu]ie ale acestuia. |n
pubert`]ii, pentru a stabili diverse vârste plus, \n Instruc]iuni se solicit` informa]ii
la care b`ie]ii [i fetele ajung la matu- despre evaluarea eficien]ei unor astfel
ritate. Aceast` practic` este contrar` de m`suri educative (vezi articolul 18,
principiilor [i prevederilor Conven]iei [i pagina 289, pentru informa]ii suplimen-
constituie o form` de discriminare pe tare).
criterii de gen, care afecteaz` posibilita- Exist` o recunoa[tere din ce \n ce mai
tea persoanei de a se bucura de toate larg` a importan]ei dezvolt`rii timpurii a
drepturile” (Ecuador IRCO, Add. 93, copilului \n cadrul familiei pentru a

5 paragraful 17).
„Comitetul este \n continuare preocupat
preveni violen]a [i alte delicte, atât \n co-
pil`rie, cât [i mai târziu. Aceast` recu-
de faptul c` ‚vârsta legal` a maturit`]ii’, noa[tere ofer` o motiva]ie suplimentar`
care se refer` la criteriul pubert`]ii, sta- pentru a dezvolta programe comprehen-
bilit` la 10 ani pentru b`ie]i [i 9 ani pen- sive de sprijinire [i educare a p`rin]ilor.
tru fete, este prea sc`zut`…” (Yemen De exemplu, Recomand`rile Na]iunilor
2RCO, Add. 102, paragraful 16). Unite pentru Prevenirea Delicven]ei Ju-
venile, Recomand`rile de la Riyadh,
Preg`tirea pentru rolul de p`rinte propun: „S` se ia m`suri [i s` se elabo-
reze programe care s` le ofere familiilor
Dup` cum s-a indicat mai sus, Comitetul
posibilitatea de a \nv`]a despre rolurile
a remarcat c`, \n unele state persist`
[i obliga]iile p`rin]ilor \n ceea ce prive[-
concep]ia tradi]ional` conform c`reia
te dezvoltarea [i \ngrijirea copilului, care
copilul este un membru „dependent,
s` promoveze rela]iile pozitive p`rinte-
invizibil [i pasiv” al familiei. Comitetul a
copil, s`-i sensibilizeze pe p`rin]i fa]` de
subliniat nevoia de a-i preg`ti pe p`rin]i
problemele copiilor [i ale tinerilor [i s`-i
pentru responsabilit`]ile lor. |n Instruc-
\ncurajeze pe ace[tia din urm` s` se im-
]iunile pentru elaborarea Rapoartelor
plice \n activit`]ile familiei [i ale comu-
Periodice, se solicit` informa]ii despre
nit`]ii” (paragraful 16).

110 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Lista de Control a Procesului de Implementare 5
 M`suri generale de implementare
Au fost luate m`surile generale corespunz`toare pentru implementarea articolului 5,
incluzând:
 identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile, la toate ni-
velurile guvernamentale (articolul 5 va viza \n mod deosebit departamentele res-
ponsabile de legisla]ia referitoare la familie [i de sprijinirea familiei)?
 identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din socie-
tatea civil`?
 revizuirea comprehensiv` a legisla]iei, politicilor [i practicilor, pentru a asigura
compatibilitatea acestora cu articolul 5, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile juris-
dic]iei?
adoptarea unei strategii care s` garanteze deplina implementare a Conven]iei:
 care include, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a
indicatorilor de progres?
 care nu afecteaz` nici o prevedere deja existent` \n legisla]ia na]ional` [i care
este mai favorabil` pentru respectarea drepturilor copilului?
 care recunoa[te alte standarde interna]ionale relevante?
 care implic` – atunci când este necesar – cooperarea interna]ional`?
(Astfel de m`suri pot face parte dintr-o strategie guvernamental` general` pentru im-
plementarea Conven]iei \n ansamblul ei)
 analiza bugetar` [i alocarea resurselor necesare?
 dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare [i evaluare?
 popularizarea pe scar` larg`, a implica]iilor articolului 5, \n rândul adul]ilor [i co-
piilor?
 dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de con-
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 5, acestea ar trebui s` includ` formarea tuturor
celor care lucreaz` cu [i pentru familii precum [i a celor implica]i \n educa]ia p`-
rin]ilor)?

 Probleme specifice \n implementarea articolului 5


 Defini]ia „familiei” \n scopul realiz`rii drepturilor copilului corespunde defini]iei fle-
xibile a Conven]iei?
 Exist` o defini]ie detaliat` a responsabilit`]ilor, obliga]iilor [i drepturilor parentale?
 Respectiva defini]ie a fost revizuit` pentru a se asigura compatibilitatea ei cu prin-
cipiile [i prevederile Conven]iei?
 Legisla]ia prevede ca \ndrumarea [i orientarea oferite de p`rin]i copiilor lor s` fie \n
conformitate cu principiile [i prevederile Conven]iei?
 Constitu]ia [i legisla]ia respect` \n mod corespunz`tor capacit`]ile \n evolu]ie ale co-
pilului?
 Exist` un principiu general conform c`ruia o dat` ce un copil a atins „un grad su-
ficient de \n]elegere”, \n raport cu o decizie specific` \ntr-o problem` important`,
are dreptul de a lua decizii \n ceea ce-l prive[te?

|NDRIUMAREA P~RINTEASC~ {I CAPACIT~}ILE |N EVOLU}IE ALE COPILULUI 111


Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 5
 Exist` campanii de informare/programe educa]ionale privind dezvoltarea copiilor [i
capacit`]ile lor \n evolu]ie etc., destinate p`rin]ilor, altor persoane care acord` \n-
grijire copiilor [i copiilor \n[i[i, precum [i acelora care \i sprijin`?
 Aceste campanii/programe au fost evaluate?

De re]inut: Conven]ia este indivizibil`, iar articolele sale sunt interdependente.


Articolul 5 nu trebuie interpretat separat. Defini]ia flexibil`, pe care o d` familiei, este
relevant` pentru interpretarea altor articole. Articolul afirm` ideea de copil ca titular
activ al drepturilor, cu capacit`]i \n evolu]ie, fiind relevant pentru implementarea tutu-
ror celorlalte drepturi, inclusiv, [i \n mod deosebit, a drepturilor civile [i politice ale copi-
lului.
Trebuie acordat` o aten]ie special`:
Principiilor generale
Articolul 2: toate drepturile trebuie recunoscute fiec`rui copil din jurisdic]ie, f`r` nici un
fel de discriminare
Articolul 3(1): interesul superior al copilului are o importan]` prioritar` \n toate ac]iunile
care \l privesc pe copil
Articolul 6: dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; posi-
bilitatea de a fi ascultat \n orice proceduri judiciare sau administrative care \l afecteaz`

Articolelor conexe
Articole a c`ror implementare este legat` de articolul 5:
Articolul 1: defini]ia copilului \n legisla]ie [i \n practic` trebuie s` ]in` cont de „capa-
cit`]ile \n evolu]ie” ale copilului
Articolul 18: responsabilit`]ile p`rin]ilor [i sprijinul acordat de c`tre stat

112 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Dreptul
copilului
la via]`,
supravie]uire
[i dezvoltare
6
Textul Articolului 6
1. Statele P`r]i recunosc dreptul inerent la via]` al fiec`rui copil.
2. Statele P`r]i vor asigura, \n toat` m`sura posibilului, supravie]uirea [i dezvoltarea co-
pilului.

rticolul 6 este unul dintre artico- gii Conven]ii. Comitetul pentru Dreptu-

A lele desemnate de Comitetul


pentru Drepturile Copilului ca
un principiu general, garantând
copilului dreptul fundamental la via]`,
afirmat ca principiu universal al dreptu-
rile Copilului prive[te dezvoltarea ca pe
un concept holistic, iar multe articole ale
Conven]iei se refer` \n mod specific la
obiectivul dezvolt`rii. Alte articole subli-
niaz` rolul cheie al p`rin]ilor [i familiei
rilor omului [i \n alte instrumente inter- \n dezvoltarea copilului, precum [i obli- Sumar
na]ionale, precum [i dreptul la supra- ga]ia statului de a-i sprijini. Protejarea
vie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura po- \mpotriva violen]ei [i exploat`rii este, de
sibilului. Conceptul de „supravie]uire [i asemenea, vital` pentru asigurarea su-
dezvoltare” \n toat` m`sura posibilului pravie]uirii [i dezvolt`rii \n toat` m`sura
este crucial pentru implementarea \ntre- posibilului. 

DREPTUL COPILULUI LA VIA}~, SUPRAVIE}UIRE {I DEZVOLTARE 113


Extrase din
Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copilului referitoa-
re la Rapoartele care trebuie trimise de c`tre Statele P`r]i, con-
form Conven]iei
Pentru textul complet al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
vezi Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale
„Principii generale
Trebuie furnizate informa]ii relevante, care s` includ` principalele m`suri legisla-
tive, judiciare, administrative sau de alt` natur`, \n vigoare sau care urmeaz` a fi
adoptate, factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele ob]inute \n imple-

6 mentarea prevederilor Conven]iei, precum [i priorit`]ile procesului de implemen-


tare [i obiectivele specifice pentru viitor, \n leg`tur` cu:
...
(c) Dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare (articolul 6)“
...
|n plus, Statele P`r]i sunt \ncurajate s` ofere informa]ii relevante privind aplicarea
acestor principii \n cadrul procesului de implementare a altor articole prezentate \n
aceste Instruc]iuni.”
„S`n`tatea [i bun`starea
|n cadrul acestei sec]iuni, Statelor P`r]i li se cere s` ofere informa]ii relevante care
s` includ` principalele m`suri legislative, judiciare, administrative sau de alt` na-
tur` \n vigoare; infrastructura institu]ional` pentru politica de implementare \n
acest domeniu, \n special strategiile [i mecanismele de monitorizare, precum [i
factorii implica]i, dificult`]ile \ntâmpinate [i progresele ob]inute \n implementarea
prevederilor relevante ale Conven]iei, \n leg`tur` cu:
(a) Supravie]uirea [i dezvoltarea (articolul 6, al. 2);
...”
(CRC/C/5, al. 13-14, 19).
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
„III. PRINCIPII GENERALE
C. Dreptul la via]`, supravie]uire [i dezvoltare (articolul 6)
V` rug`m s` descrie]i m`surile specifice, luate pentru a garanta dreptul copiilor la
via]` [i pentru a crea un mediu care s` contribuie \n toat` m`sura posibilului la su-
pravie]uirea [i dezvoltarea copilului, incluzând dezvoltarea fizic`, mental`, spiritu-
al`, moral`, psihologic` [i social`, \ntr-o manier` compatibil` cu demnitatea uma-
n` [i s`-l preg`teasc` pe copil pentru via]a individual` \ntr-o societate liber`.
Trebuie, de asemenea, furnizate informa]ii privind m`surile luate pentru a asigura
\nregistrarea deceselor copiilor, a cauzelor decesului [i, unde este cazul, investi-
garea [i raportarea acestor decese, precum [i m`surile adoptate pentru a preveni
sinuciderile la copii [i a monitoriza inciden]a acestora [i pentru a asigura supra-
vie]uirea copiilor la toate vârstele, inclusiv a adolescen]ilor, precum [i pentru pre-
venirea riscurilor la care grupul respectiv poate fi \n mod special expus (de ex.: boli
cu transmitere sexual`, violen]` stradal`). Prezenta]i date dezagragate relevante
care s` includ` num`rul de sinucideri \n rândul copiilor.
VI. S~N~TATEA {I BUN~STAREA
„B. S`n`tate [i servicii de s`n`tate (articolul 24)
V` rug`m s` indica]i m`surile adoptate conform articolelor 6 [i 24:

114 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Pentru a recunoa[te [i asigura dreptul copilului de a se bucura de cel mai \nalt
standard de s`n`tate posibil [i dreptul la facilit`]i de tratament [i reabilitare;
Pentru a v` asigura c` nici un copil nu este privat de dreptul de acces la astfel de
servicii de \ngrijire a s`n`t`]ii;
Pentru a asigura respectarea principiilor generale ale Conven]iei, [i anume nedis-
criminarea, interesul superior al copilului, respectarea opiniei copilului [i dreptul
la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibilului”.
(CRC/C/58, al. 40-41, 93. Urm`toarele paragrafe ale Instruc]iunilor pentru elabo-
rarea Rapoartelor Periodice sunt, de asemenea, relevante pentru raportarea con-
form prezentului articol: 64, 74, 76, 80, 101, 106, 115, 118, 120, 128, 132, 138, 143,
147, 152, 159, 161, 164, 166; pentru textul complet al Instruc]iunilor, vezi Anexa 3,
pagina 811).

de dorit pentru Statele P`r]i s` ia toate


6
Principiu general care va fi re-
m`surile posibile pentru reducerea mor-
flectat \n legisla]ie talit`]ii infantile [i cre[terea speran]ei de
Ca [i \n cazul celorlalte principii generale via]`, \n special prin adoptarea unor m`-
(articolele 2, 3 [i 12), Comitetul pentru suri pentru eliminarea malnutri]iei [i
Drepturile Copilului a propus ca articolul epidemiilor” (Comitetul pentru Drepturi-
6 s` fie reflectat \n legisla]ia na]ional`. le Omului, Comentariul General nr. 6,
1982, HRI/GEN/1/Rev.5, pagina 115).
Conform Manualului de Raportare pri-
Dreptul inerent la via]` al copi- vind Respectarea Drepturilor Omului,
lului 1997, m`surile luate de state pentru im-
plementarea articolului 6 al Conven]iei
Dreptul la via]` este considerat un prin- cu privire la Drepturile Copilului pot fi
cipiu universal al drepturilor omului \n „de natur` pozitiv`, cum sunt cele con-
articolul 3 al Declara]iei Universale a cepute pentru a proteja via]a, inclusiv
Drepturilor Omului: „Fiecare om are prin cre[terea speran]ei de via]`, redu-
dreptul la via]`, libertate [i securitate cerea mortalit`]ii infantile [i a copiilor,
personal`”. Articolul 6 al Pactului combaterea bolilor [i reabilitarea s`n`-
Interna]ional cu privire la Drepturile Ci- t`]ii, furnizarea de alimente nutritive
vile [i Politice sus]ine acela[i principiu: adecvate [i ap` potabil` curat`. Aceste
„Fiecare fiin]` uman` are dreptul inerent m`suri trebuie, de asemenea, s` urm`-
la via]`. Acest drept va fi protejat prin reasc` prevenirea priv`rii de via]` prin
lege. Nimeni nu poate fi privat \n mod interzicerea [i prevenirea pedepsei cu
arbitrar de via]`” (paragraful 1). Cele- moartea, a execu]iilor \n afara legii, ar-
lalte paragrafe ale acestui articol din bitrare sau sumare sau oric`rei situa]ii
Pact prev`d limit`ri pentru utilizarea pe- de dispari]ie for]at`. Statele P`r]i trebuie
depsei cu moartea \n ]`rile care nu au deci s` se ab]in` de la orice ac]iune care
abolit-o (vezi mai jos, pagina 117). duce la luarea inten]ionat` a vie]ii [i s`
Comitetul pentru Drepturile Omului, ia m`suri pentru protejarea vie]ii”
\ntr-un Comentariu General din 1982 pri- (Manual, pagina 424).
vind dreptul la via]`, prev`zut \n articolul Articolul 24 al Conven]iei cu privire la
6 al Pactului Interna]ional cu privire la Drepturile Copilului dezvolt` subiectul
Drepturile Civile [i Politice, ia not` de dreptului copilului la s`n`tate [i servicii
faptul c` acest drept a fost, deseori, de s`n`tate [i cere \n mod expres luarea
interpretat \ntr-o manier` mult prea \n- unor „m`suri corespunz`toare [...] pen-
gust`: „Expresia ‚drept inerent la via]`’ tru reducerea mortalit`]ii infantile sau a
nu poate fi \n]eleas` corect \ntr-o mani- copiilor” (articolul 24 (2)(a), vezi pagina
er` restrictiv`, iar protejarea acestui 423). Comitetul a felicitat unele state
drept necesit` adoptarea unor m`suri pentru reducerea ratelor mortalit`]ii [i
pozitive de c`tre state. |n leg`tur` cu [i-a exprimat preocuparea \n toate cazu-
acest lucru, Comitetul consider` c` ar fi rile \n care aceste rate au crescut [i \n

DREPTUL COPILULUI LA VIA}~, SUPRAVIE}UIRE {I DEZVOLTARE 115


situa]iile \n care ratele variaz` \n mod seminare a cuno[tin]elor privind meto-
discriminatoriu (pentru comentariile Co- dele moderne de planificare familial` [i,
mitetului [i discu]ia complet`, vezi arti- prin acestea, pentru reducerea practicii
colul 24, pagina 423). avorturilor” (România IRCO, Add. 16, pa-
Defini]ia copilului [i dreptul copilului la ragraful 15).
via]` „Comitetul \[i exprim` preocuparea cu
Dup` cum s-a notat la articolul 1 (pagina privire la starea de s`n`tate a copiilor [i
12), Preambulul la Conven]ia cu privire num`rul ridicat de avorturi” (Belarus
la Drepturile Copilului reaminte[te pre- IRCO, Add. 17, paragraful 9).
vederea Declara]iei Organiza]iei Na]iu- De asemenea, Comitetul [i-a exprimat
nilor Unite pentru Drepturile Copilului preocuparea cu privire la avorturile
conform c`reia „copilul, din cauza ima- „clandestine” [i la efectele negative ale
turit`]ii sale fizice [i mentale, necesit` gravidit`]ii la adolescente, inclusiv asu-
m`suri speciale de protec]ie [i \ngrijire pra dreptului la via]` al tinerelor mame,
6 care s` includ` protec]ia legal` adecva-
t`, \nainte [i dup` na[tere”. Grupul de
precum [i cu privire la avorturile selec-
tive:
lucru pentru redactarea Conven]iei a „[...] Comitetul recomand`, de aseme-
convenit c` trebuie introdus` o declara- nea, ca Statul Parte s` \ntreprind` studii
]ie \n lucr`rile preg`titoare \n sensul c` pentru a determina factorii socio-cultu-
„Prin adoptarea prezentului paragraf din rali care duc la practici cum ar fi infanti-
preambul, Grupul de Lucru nu inten]io- cidul la copii de sex feminin [i avorturile
neaz` s` prejudicieze interpretarea selective [i pentru a dezvolta strategii
articolului 1 sau a oric`rei alte prevederi care s` le combat` [...]” (India IRCO,
a Conven]iei de c`tre Statele P`r]i” (E/ Add. 115, paragraful 49).
CN.4/1989/48, pp. 8-15; Detrick, pagina
110). Pe de alt` parte s-a luat not` despre ile-
galitatea avorturilor, chiar [i \n cazurile
Articolul 1 las` \n mod deliberat deschis de viol sau incest:
punctul de \ncepere al copil`riei, [i nu
precizeaz` dac` acesta este momentul „[...] Comitetul ia not` de faptul c` avor-
concep]iei, momentul na[terii sau un tul este ilegal, cu excep]ia cazurilor me-
moment situat \ntre acestea. Astfel, dicale [i \[i exprim` preocuparea privind
Conven]ia las` statele s` hot`rasc` \n interesul superior al copiilor victime ale
mod individual \n leg`tur` cu drepturile violului [i/sau incestului, \n aceast` pri-
[i interesele conflictuale implicate de vin]` [...]”.
probleme cum ar fi avortul [i planifica- „Comitetul recomand` Statului Parte s`
rea familial`, iar Comitetul pentru Drep- \[i revizuiasc` legisla]ia privind avortul,
turile Copilului a sugerat, ulterior, c` re- \n sensul garant`rii interesului superior
zervele legate de p`strarea legilor pri- al copiilor victime ale violului [i
vind avortul, care exist` \n anumite sta- incestului [...]” (Palau IRCO, Add. 149,
te, nu sunt necesare (pentru detalii pri- paragrafele 46 [i 47).
vind rezervele [i discutarea acestora, a Raportul elaborat \n urma celei de-A IV-
se vedea articolul 1, pagina 3). a Conferin]e Mondiale privind Situa]ia
Comitetul a comentat \n mod negativ ra- Femeilor \ncurajeaz` guvernele s` „ia \n
tele ridicate ale avorturilor [i utilizarea considerare revizuirea legilor care con-
avortului ca metod` de planificare fami- ]in m`suri punitive \mpotriva femeilor
lial` [i a \ncurajat metodele pentru care au recurs la avorturi ilegale” (A/
reducerea inciden]ei avorturilor: RES/S-23/3, al. 72(o)).
„[...] De asemenea, Comitetul \[i expri- |n mod similar, Comitetul pentru Elimi-
m` preocuparea privind recurgerea frec- narea Discrimin`rii |mpotriva Femeilor,
vent` la avort care pare a fi o metod` de \n Recomandarea General` cu privire la
planificare familial`” (Federa]ia Rus` femei [i s`n`tate, arat` c`:
IRCO, Add. 4, paragraful 12). „[...] Atunci când este posibil, legisla]ia
„Comitetul consider` c` trebuie depuse care incrimineaz` avortul trebuie s` fie
eforturi sporite pentru educarea fami- amendat`, pentru a retrage m`surile
liilor pentru con[tientizarea responsabi- punitive impuse femeilor care recurg la
lit`]ii egale a p`rin]ilor, pentru larga di- avort” (Comitetul pentru Eliminarea Dis-

116 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


crimin`rii |mpotriva Femeilor, Recoman- mand`rilor, vezi articolul 23, pagina 381).
darea General` 24, 1999, HRI/GEN/1/
Rev.5, p. 251). C`s`toriile timpurii
|n leg`tur` cu dreptul la via]`, apar pro- C`s`toria la o vârst` timpurie – \n spe-
bleme etice controversate, pe care Co- cial pentru fete – nu numai c` ridic` o
mitetul nu le-a abordat \nc` – de exem- problem` de discriminare conform arti-
plu responsabilitatea pentru asisten]a colului 2, dar amenin]` [i drepturile ma-
copiilor cu dizabilit`]i serioase la na[tere mei minore [i ale copilului nou-n`scut la
[i sus]inerea vie]ii copiilor n`scu]i foarte via]` [i la supravie]uire [i dezvoltare \n
prematur. Regulile Standard pentru toat` m`sura posibilului conform artico-
Egalizarea {anselor Persoanelor cu Di- lului 6 (pentru o discu]ie complet` [i
zabilit`]i prev`d c`: „Statele vor asigura comentariile Comitetului vezi articolul 1,
pentru persoanele cu dizabilit`]i, \n spe- pagina 12 [i articolul 2, pagina 39).
cial pentru sugari (0-1 an - nota trad.) [i Platforma de Ac]iune a celei de-A IV-a
copii, acela[i nivel de asisten]` medical`
oferit \n cadrul aceluia[i sistem ca [i
Conferin]e Mondiale privind Situa]ia
Femeilor, care a avut loc la Beijing \n 6
altor membri ai societ`]ii” (regula 2.3). anul 1995, arat`: „Peste 15 milioane de
Regulile subliniaz` faptul c` statele au o fete cu vârste \ntre 15 [i 19 ani nasc \n
obliga]ie de „a da posibilitatea persoa- fiecare an. Maternitatea la o vârst`
nelor cu dizabilit`]i s` \[i exercite drep- foarte tân`r` duce la complica]ii \n tim-
turile, inclusiv drepturile omului, drep- pul sarcinii [i na[terii, iar riscul decesu-
turile civile [i politice, \n mod egal cu lui mamei este mult mai mare decât me-
ceilal]i cet`]eni” [i de a elimina „orice dia. Copiii mamelor tinere au nivele mai
prevederi discriminatorii \mpotriva per- ridicate de morbiditate [i mortalitate
soanelor cu dizabilit`]i” (regula 15.1 [i [...]” (Platforma de Ac]iune, A/CONF.177/
15.2). 20/ Rev.1, al. 268). Raportul elaborat \n
|n mod relevant pentru principiul nedis- urma celei de-A IV-a Conferin]e Mondia-
crimin`rii [i al dreptului la via]`, unele le privind Situa]ia Femeilor prezint` pro-
state au introdus legi cu privire la avort, puneri detaliate pentru educa]ia pentru
care permit \ntreruperea de sarcin` \ntr- s`n`tate [i promovarea s`n`t`]ii la ado-
o faz` mai târzie, uneori chiar [i pân` la lescen]i, inclusiv privind evitarea „sar-
termen, când testele indic` faptul c` f`- cinilor nedorite [i timpurii” (A/RES/S-
tul are dizabilit`]i. 23/3, al. 79(f)).
Pe m`sur` ce tehnologia medical` avan- Pedeapsa cu moartea
seaz`, aceste probleme ale drepturilor
Articolul 37 (a) al Conven]iei cu privire la
pot deveni mai complexe [i pot ridica un
Drepturile Copilului interzice pedeapsa
num`r mai mare de dileme etice [i posi-
capital` „pentru infrac]iuni comise de
bile conflicte \ntre drepturile copilului [i
persoane sub vârsta de optsprezece
cele ale mamei sale.
ani”. {i articolul 6 al Conven]iei afirm`
|n recomand`rile sale adoptate \n urma acest lucru prin recunoa[terea dreptului
Dezbaterii Generale din 1997 privind fiec`rui copil la via]` [i supravie]uire.
„Drepturile copiilor cu dizabilit`]i”, Co-
Articolul 6 al Pactului Interna]ional cu
mitetul recomand` insistent statelor
privire la Drepturile Civile [i Politice
„s` reevalueze [i s` amendeze legile arat`: „Condamnarea la moarte nu va fi
care afecteaz` copiii cu dizabilit`]i, [i pronun]at` pentru infrac]iuni comise de
care sunt incompatibile cu principiile [i persoane sub vârsta de optsprezece ani
prevederile Conven]iei, de exemplu le- [i nu va fi executat` \n cazul femeilor
gisla]ia (i) care refuz` copiilor cu diza- \ns`rcinate” (paragraful 5). Un al doilea
bilit`]i un drept egal la via]`, supravie- Protocol Facultativ la Conven]ie, adoptat
]uire [i dezvoltare (inclusiv – \n statele de Adunarea General` a Organiza]iei
care permit avortul – legile privind avor- Na]iunilor Unite \n 1989 are ca scop abo-
turile discriminatorii care afecteaz` co- lirea pedepsei cu moartea. Conform arti-
piii cu dizabilit`]i [i accesul discrimina- colului 1 al acestuia, nici o persoan` din
toriu la servicii de s`n`tate)...” (Raportul jurisdic]ia unui Stat Parte la Protocol nu
celei de-a XVI-a sesiuni, pagina 51 [i ur- poate fi executat`.
m`toarele. Pentru textul complet al reco-
Comitetul pentru Drepturile Copilului a

DREPTUL COPILULUI LA VIA}~, SUPRAVIE}UIRE {I DEZVOLTARE 117


ridicat aceast` problem` \n discu]iile cu s` de poli]ie [i grupurile paramilitare; de
mai multe State P`r]i [i a subliniat c` nu cazurile multiple de „purific`ri sociale”
este suficient ca pedeapsa cu moartea ale copiilor str`zii; de nepedepsirea per-
s` nu se aplice \n cazul copiilor. Interzi- sistent` a celor care comit astfel de cri-
cerea acesteia \n cazul copiilor trebuie me.
confirmat` \n legisla]ie (vezi articolul 37, „Comitetul \[i reitereaz` recomandarea
pagina 659 pentru comentariile Comite- [vezi CRC/C/15/Add.31] ca Statul Parte s`
tului [i discutarea acestei probleme). continue s` ia m`suri eficiente pentru
Raportorul Special al Comisiei pentru protejarea copiilor \mpotriva efectelor
Drepturile Omului cu privire la execu]iile negative ale conflictului armat. Comi-
extrajudiciare, sumare sau arbitrare a tetul insist` ca Statul Parte s` protejeze
raportat \n mod periodic \n leg`tur` cu copiii \mpotriva „purific`rii sociale” [i s`
restric]iile privind utilizarea pedepsei cu asigure luarea de m`suri judiciare \m-
moartea, inclusiv interzicerea acesteia potriva celor care comit astfel de crime
(Columbia 2RCO, Add.137, paragrafele
6 pentru delincven]ii juvenili (vezi articolul
37, pagina 659). 34 [i 35).
|n acela[i context, Comitetul [i-a expri-
Conflictul armat mat preocuparea cu privire la recrutarea
Articolul 38 al Conven]iei cu privire la \n cadrul for]elor armate:
Drepturile Copilului (vezi pagina 679) „Din perspectiva prevederilor [i princi-
prevede m`suri speciale de \ngrijire [i piilor Conven]iei, \n special a principiilor
protec]ie pentru copiii afecta]i de con- interesului superior al copilului (articolul
flictele armate. Conflictele armate repre- 3) [i al dreptului la via]`, supravie]uire [i
zint` o amenin]are pentru dreptul la dezvoltare (articolul 6), Comitetul este
via]` al multor copii, iar Comitetul s-a re- profund \ngrijorat de faptul c` vârsta mi-
ferit, \n mod repetat, la aceast` amenin- nim` legal` pentru \nrolarea voluntar`
]are: \n for]ele armate, este sc`zut`, recoman-
„Comitetul este profund preocupat de dând Statului Parte s` m`reasc` aceast`
\nc`lc`rile grave ale dreptului la via]` al vârst` ]inând cont de drepturile omului
copiilor, \ntre altele, prin conflictele ar- [i legisla]ia umanitar`” (Irak IRCO, Add.
mate, prin ucidere deliberat` de c`tre 94, paragraful 15).
persoane \narmate, inclusiv membri ai Comitetul pentru Drepturile Omului,
for]elor armate, prin politicile de regru- \ntr-un Comentariu General din 1982 ia
pare, prin alte forme de dislocare a po- not` de faptul c`: „Dreptul la via]` enun-
pula]iei, prin facilit`]i necorespunz`- ]at \n articolul 6 al Conven]iei [...] este
toare de s`n`tate [i sanitare, prin mal- dreptul suprem de la care nu este
nutri]ie grav` sau alte boli conexe, pre- permis` nici o derogare, nici chiar \n
cum [i ca rezultat al conflictelor \ntre cazuri de urgen]`”. Comentariul General
diferite grupuri din cadrul popula]iei”. continu`, subliniind faptul c` evitarea
„Comitetul solicit` insistent Statului pericolului r`zboiului [i \nt`rirea p`cii [i
Parte s` depun` toate eforturile pentru securit`]ii interna]ionale „ar constitui
consolidarea protej`rii dreptului la via]`, cea mai important` condi]ie [i garan]ie
supravie]uire [i dezvoltare al tuturor co- pentru protejarea dreptului la via]`”
piilor din Statul Parte, prin intermediul (Comitetul pentru Drepturile Omului,
unor politici, programe [i servicii care au Comentariul General nr. 6, 1982, HRI/
ca scop [i garanteaz` protejarea acestui GEN/1/ Rev.5, pagina 115).
drept. Comitetul solicit` de asemenea
Statului Parte s` apeleze la tot ajutorul |ntr-un alt Comentariu General din 1984,
interna]ional disponibil \n acest sens” Comitetul subliniaz` c` „proiectarea,
(Burundi IRCO, Add. 133, paragrafele 30 testarea, fabricarea, posesia armelor
[i 31). nucleare se num`r` printre cele mai
mari amenin]`ri la adresa dreptului la
„Din perspectiva articolului 6 [i a altor via]` cu care se confrunt` \n prezent o-
prevederi conexe ale Conven]iei, Comi- menirea [...] Producerea, testarea, po-
tetul este profund preocupat de amenin- sesia, amplasarea [i utilizarea armelor
]area reprezentat` de conflictele armate, nucleare trebuie interzise [i recunoscute
pentru via]a copiilor, incluzând uciderea drept crime \mpotriva umanit`]ii. |n
extrajudiciar`, dispari]ia [i tortura comi-

118 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


consecin]`, \n interesul omenirii, Comi- na]ional, inclusiv a „dreptului de a nu fi
tetul cheam` toate Statele, indiferent supus la tortur` [i alte tratamente sau
dac` sunt sau nu P`r]i la acest Pact, s` ia pedepse crude, inumane sau degra-
m`suri urgente, unilaterale [i prin acord, dante. De asemenea, violeaz` sau con-
pentru a elibera lumea de aceast` ame- stituie o grav` amenin]are la adresa
nin]are” (Comitetul pentru Drepturile dreptului la via]`” (articolul 1).
Omului, Comentariul General nr. 14, Articolul 20 al Declara]iei se refer` la
HRI/GEN/1/ Rev.5, pagina 127). prevenirea r`pirii copiilor p`rin]ilor su-
Omuciderea [i alte forme de violen]` pu[i dispari]iei for]ate [i prevenirea r`pi-
\mpotriva copiilor rii copiilor n`scu]i pe durata dispari]iei
for]ate a mamei.
Obliga]ia prev`zut` \n articolul 6 al
Conven]iei cu privire la Drepturile Copi- Comitetul pentru Drepturile Omului,
lului, de a proteja via]a copiilor [i de a \ntr-un Comentariu General, ia not` de
promova supravie]uirea [i dezvoltarea asemenea de faptul c` statele trebuie s`
maxim`, este detaliat` \n multe alte arti-
cole (articolul 19, protejarea \mpotriva
ia „m`suri specifice [i eficace” pentru a
preveni dispari]ia persoanelor: „Statele
6
tuturor formelor de violen]`, articolul 37, trebuie s` creeze facilit`]i [i proceduri
protejarea \mpotriva torturii [i tratamen- eficiente, pentru a investiga \n detaliu
telor sau pedepselor crude, inumane cazurile persoanelor disp`rute \n cir-
sau degradante, articolul 38, protejarea cumstan]e care pot implica o violare a
copiilor afecta]i de conflictele armate [i dreptului la via]`” (Comitetul pentru
altele). |n multe ]`ri, copiii foarte mici Drepturile Omului, Comentariul General
prezint` cel mai mare risc de omucidere nr. 6, 1982, HRI/GEN/1/Rev.5, pagina
(vezi mai jos discu]ia despre infanticid). 115).

Comitetul pentru Drepturile Copilului s-a Dreptul la via]` pentru copiii care tr`iesc
referit la dreptul la via]`, precum [i la [i/sau muncesc pe str`zi poate fi ame-
alte prevederi, atunci când [i-a exprimat nin]at \n mod special:
preocuparea privind violen]a fa]` de „Comitetul recomand` de asemenea s`
copii exercitat` de for]ele de securitate, se ia m`suri ferme pentru asigurarea
poli]ie [i altele. dreptului la supravie]uire al tuturor copi-
De exemplu: ilor din Nepal, inclusiv al celor care tr`-
iesc [i/sau muncesc pe str`zi [...]” (Nepal
„[...] Comitetul este profund preocupat IRCO, Add.57, paragraful 35. Vezi [i Co-
de faptul c` m`surile necesare de pro- lumbia 2RCO, Add.137, paragrafele 34 [i 35).
tec]ie \mpotriva utiliz`rii excesive a for-
]ei de c`tre organele de aplicare a legii Infanticidul. |n societ`]ile \n care b`ie]ii
sau orice alte persoane ac]ionând \n au o valoare economic` [i social`
aceast` calitate, sunt subminate de pre- superioar` fetelor, cifrele inegale ale
vederile Sec]iunii 73 din Codul Penal. popula]iei \n func]ie de sex indic` faptul
Acest lucru poate duce la \nc`lcarea c` este posibil ca infanticidul s` fie \nc`
drepturilor copiilor, inclusiv a dreptului larg r`spândit. Platforma de Ac]iune,
la via]`, [i duce la nepedepsirea celor adoptat` la cea de-A IV-a Conferin]`
care comit aceste \nc`lc`ri. Drept urma- Mondial` privind Situa]ia Femeilor,
re, Comitetul este de p`rere c`, preve- arat`: „[...] |n multe ]`ri, indicatorii
derile sus men]ionate ale Codului Penal disponibili arat` c` un copil de sex
nigerian sunt incompatibile cu princi- feminin sufer` de discriminare din cele
piile [i prevederile Conven]iei” (Nigeria mai timpurii faze ale vie]ii, pe durata
IRCO, Add.61, paragraful 24). copil`riei ca [i \n via]a de adult. |n unele
zone ale lumii, b`rba]ii sunt mai mul]i ca
„Dispari]ia” copiilor a cauzat \ngrijorare femeile cu 5%”. Printre motivele prezen-
\n mai multe ]`ri. |n anul 1992, Adunarea tate pentru aceast` discrepan]` se nu-
General` a adoptat o Declara]ie privind m`r` preferin]a pentru un fiu, care duce
Protec]ia Tuturor Persoanelor \mpotriva la selec]ia prenatal` \n func]ie de sex [i
Dispari]iei For]ate (A/RES/47/133), no- la infanticidul copiilor de sex feminin.
tând c` orice act de dispari]ie for]at` Platforma de Ac]iune propune elimina-
este o violare a demnit`]ii umane [i rea „tuturor formelor de discriminare
reprezint` o \nc`lcare a dreptului inter- \mpotriva fetelor [i a cauzelor care stau

DREPTUL COPILULUI LA VIA}~, SUPRAVIE}UIRE {I DEZVOLTARE 119


Cauze ale raportului inegal glijarea, privarea sau tratamentul dis-
criminatoriu al fetelor \n detrimentul s`-
\ntre sexe, \n India n`t`]ii mentale [i fizice a acestora”.
Copiii de sex feminin din India, \n spe- Grupul de Lucru a constatat c` aceast`
cial \n mediile rurale, sunt priva]i de practic` este prevalent` \n multe p`r]i
accesul adecvat la servicii primare de ale lumii. Raportul precizeaz` c` „pro-
\ngrijire a s`n`t`]ii, nutri]ie [i educa]ie, por]iile anormale dintre sexe \n ratele
potrivit Raportului Ini]ial. „Inevitabil, mortalit`]ii infantile [i a copiilor mici, \n
mai multe fete decât b`ie]i sufer` de indicatorii de stare nutri]ional` [i chiar
malnutri]ie [i cad prad` bolilor. S-a es- propor]ia sexelor \n cadrul popula]iei
timat c` existau cu 7,8 milioane mai indic` faptul c` practicile discriminatorii
pu]ine fete decât b`ie]i sub vârsta de sunt larg r`spândite [i au repercusiuni
14 ani \n 1991, ducând la un raport grave”.
feminin/masculin de 0,949. Acest ra- Combinat` cu neglijarea [i discrimina-
port poate fi atribuit priva]iunilor siste-
6 matice [i tratamentului inegal al fete-
lor fa]` de b`ie]i \n mai multe p`r]i ale
rea copiilor de sex feminin aceasta
„duce la consecin]e grave asupra s`-
n`t`]ii care produc 500.000 – 1.000.000
]`rii. Infanticidul copiilor de sex femi- de decese \n rândul copiilor de sex femi-
nin [i avortul selectiv al f`tului feminin nin”. Grupul de Lucru noteaz` c`
continu` s` fie raportat \n diverse p`r]i disponibilitatea amniocentezei [i a altor
ale Indiei. Acestea nu par s` influen]e- tehnici care permit determinarea sexului
ze raportul \ntre sexe, care este influ- f`tului duc la avorturi selective \n func]ie
en]at \ntr-o m`sur` mai mare de fac- de sex, \n unele zone. Raportul men-
tori cum ar fi accesul la asisten]a medi- ]ioneaz`, de asemenea, c` „mortalitatea
cal` [i nutri]ie.” excesiv` a copiilor de sex feminin este
Raportul a notat de asemenea c` Parla- un indicator al unor influen]e externe se-
mentul [i unele state au mers pân` la rioase, \mpotriva avantajelor biologice
introducerea interzicerii testelor de de- conferite femeii de natur`. Copiii de sex
terminare a sexului pentru reducerea masculin prezint` o vulnerabilitate ine-
feticidului \n cazul fetelor (India IR, pa- rent` mai mare decât copiii de sex fe-
ragrafele 84 [i 85). minin pentru multe cauze de deces [...].
Mortalitatea \n copil`rie este mai mare
la copiii de sex masculin decât la cei de
la baza preferin]ei pentru copiii de sex sex feminin. Cu cât este mai mare pro-
masculin, care duc la practici d`un`- por]ia deceselor cauzate de infec]ii [i
toare [i ne-etice cum ar fi selec]ia prena- malnutri]ie, cu atât devine mai mare
tal` \n func]ie de sex [i infanticidul co- diferen]a”. Astfel, raportul subliniaz`
piilor de sex feminin; aceasta se combi- importan]a \nregistr`rii [i analiz`rii ra-
n` deseori cu utilizarea crescând` a teh- telor mortalit`]ii infantile [i a copiilor \n
nologiei pentru determinarea sexului f`- func]ie de sex (E/CN.4/1986/42, paragra-
tului, ducând la avortul f`tului de sex fele 149, 150, 164).
feminin [...] Adoptarea [i aplicarea unei
|n discu]iile cu reprezentan]ii Chinei, un
legisla]ii care s` protejeze fetele \mpotri-
membru al Comitetului pentru Drep-
va tuturor formelor de violen]`, inclusiv
turile Copilului a afirmat: „China a
\mpotriva infanticidului copiilor de sex
adoptat o legisla]ie important` pentru a
feminin [i a selec]iei prenatale \n func]ie
rezolva problema discrimin`rii pe criterii
de sex [...]” (A IV-a Conferin]` Mondial`
de gen, dar raportul distorsionat \ntre
privind Situa]ia Femeilor, Beijing, China,
sexe era alarmant [i trebuia privit \n
septembrie 1995, Platforma de Ac]iune,
contextul avorturilor târzii, abandonului
paragraful 259, 277(c) [i 283(d)).
copiilor [i a posibilului infanticid [...]”
Raportul din 1986, al Grupului de Lucru (China, SR.299, paragraful 18).
cu privire la Practicile Tradi]ionale care
Comitetul a continuat \n Concluziile sale:
Afecteaz` S`n`tatea Femeilor [i Copiilor
identific` „preferin]a pentru fii” ca o „Cu toate c` ia not` de m`surile luate
problem` prioritar`, definit` ca „prefe- pentru abordarea problemelor de discri-
rin]a p`rin]ilor pentru copiii de sex mas- minare pe criterii de gen [i dizabilitate,
culin, care se manifest` frecvent prin ne- Comitetul r`mâne preocupat de persis-

120 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


ten]a practicilor care duc la cazuri de in- Multe sisteme juridice recunosc infan-
fanticid selectiv [...]”. ticidul ca o form` distinct definit` de
„Opinia Comitetului este c`, politica de omucidere, având pedepse reduse. In-
planificare familial` trebuie conceput` ten]ia aparent` este de a oferi o ap`rare
astfel \ncât s` se evite orice amenin]are special` pentru mamele care sufer`
la adresa vie]ii copiilor, \n special a fete- traume psihologice \n urma na[terii. Dar
lor. Comitetul recomand` \n acest sens prin considerarea infanticidului ca fiind
s` se ofere \ndrumare clar` popula]iei [i o infrac]iune special`, c`reia i se aplic` o
personalului implicat \n politica de pla- pedeaps` mai pu]in grav`, aceste legi
nificare familial`, pentru a se asigura c` par s` discrimineze copii ca victime ale
scopurile pe care le promoveaz` sunt omuciderii.
conforme cu principiile [i prevederile Pe lâng` fete, copiii cu dizabilit`]i sunt
Conven]iei, inclusiv cele ale articolului supu[i \n mod deosebit riscului de infan-
24. Statului Parte i se cere s` \ntreprind` ticid \n unele ]`ri, dup` cum observ`
ac]iuni suplimentare pentru men]inerea
unor m`suri puternice [i complete pen-
tru combaterea abandonului [i infantici-
Comitetul \n recomand`rile adoptate \n
urma Dezbaterii Generale privind „Drep- 6
turile copiilor cu dizabilit`]i” din 1997
dului fetelor, precum [i a traficului, vân- (vezi articolul 23, pagina 385).
z`rii [i r`pirii lor” (China IRCO, Add.56,
paragrafele 15 [i 36). Omoruri pentru salvarea onoarei. Comi-
tetul [i-a exprimat preocuparea serioas`
Comitetul a luat not` de posibila exis- privind „omorurile pentru salvarea
ten]` a infanticidului \n mai multe ]`ri: onoarei”. De exemplu:
„Comitetul este preocupat de cre[terea „Comitetul este serios preocupat de fap-
raportat` a cazurilor de abuz asupra co- tul c` respectul pentru dreptul inerent la
piilor, care includ infanticid, violen]` via]` al unei persoane sub 18 ani nu este
casnic` [i prostitu]ia copiilor [...]” garantat prin lege, \n special din pers-
(Mauritius IRCO, Add.64, paragraful 18). pectiva articolului 220 al Codului Penal,
„De[i Comitetul ia not` de eforturile Sta- care prevede c` un b`rbat care \[i ucide
tului Parte, r`mâne preocupat de faptul propriul copil sau copilul fiului s`u este
c` infanticidul continu` s` fie practicat, supus numai unei pedepse discre]ionare
\n special \n comunit`]ile rurale [i \n ca- [i pl`]ii unei amenzi/desp`gubiri.”
zul copiilor cu dizabilit`]i. Comitetul re- „Comitetul recomand` ca Statul Parte s`
comand` ca Statul Parte s` \ncerce s` ia toate m`surile necesare pentru a se
implementeze integral articolul 6 al Con- asigura c` nu se aplic` nici un tratament
ven]iei [i s` ia m`suri, inclusiv de natur` discriminatoriu pentru astfel de infrac-
legal`, pentru a preveni [i descuraja ]iuni [i pentru a asigura investigarea [i
infanticidul, pentru protejarea sugarilor judecarea prompt` [i complet` a acestor
[i pentru a garanta dreptul acestora la cazuri” (Republica Islamic` Iran IRCO,
via]`, supravie]uire [i dezvoltare. |n Add.123, paragrafele 27 [i 28).
acest sens, Comitetul recomand` [i in- „Luând not` de eforturile pentru spriji-
troducerea unor programe de educare [i nirea amend`rii prevederilor codului pe-
con[tientizare pentru schimbarea atitu- nal care discrimineaz` femeile, Comite-
dinii comunit`]ii” (Benin IRCO, Add.106, tul este \ns` serios preocupat de faptul
paragraful 16). c` respectarea dreptului inerent la via]`
De asemenea, Comitetul [i-a exprimat al unei persoane sub 18 ani nu este ga-
preocuparea fa]` de Republica Centra- rantat prin lege, \n special din perspec-
frican`, cu privire la dreptul la via]` al tiva articolelor 340 [i 98 ale Codului Pe-
copiilor n`scu]i \n pozi]ie pelvian`: nal (nr. 16/1960), care tolereaz` crimele
„Comitetul recomand` ca Statul Parte s` \nf`ptuite \n numele onoarei. Comitetul
reevalueze impactul atitudinilor tradi]io- este preocupat, de multe ori, de faptul
nale care pot fi d`un`toare pentru copii, c` poli]ia ezit` s` aresteze f`ptuitorii [i
cum ar fi atitudinile legate de copiii cu c` ace[tia primesc pedepse clemente
prezenta]ie pelvian` la na[tere [i s` ga- sau simbolice”.
ranteze dreptul acestora la via]` [...]” „|n conformitate cu rezolu]iile Comisiei
pentru Drepturile Omului nr. 2000/31 [i
(Republica Centrafrican` IRCO, Add.
2000/45, recomand`rile Raportorului
138, paragraful 33).

DREPTUL COPILULUI LA VIA}~, SUPRAVIE}UIRE {I DEZVOLTARE 121


Special cu privire la execu]iile extraju- Marii Britanii: Hong Kong IRCO, Add.63,
diciare, sumare sau arbitrare (E/CN.4/ paragraful 15; Bulgaria IRCO, Add.66,
2000/3) [i cele ale CEDAW, Comitetul re- paragraful 29; Australia IRCO, Add.79,
comand` ca Statul Parte s` ia toate m`- paragraful 18).
surile necesare pentru a se asigura c` nu Instruc]iunile pentru elaborarea Ra-
se aplic` nici un tratament discrimina- poartelor Periodice cer \n mod specific
toriu pentru crimele de onoare [i inves- informa]ii referitoare la ratele [i preve-
tigarea [i judecarea prompt` [i comple- nirea sinuciderilor (paragraful 41). Sta-
t` a acestora. |n plus, Comitetul reco- tisticile privind sinuciderile din ]`rile
mand` Statului Parte s` \ntreprind` care colecteaz` astfel de date indic` va-
campanii de con[tientizare care s` arate ria]ii mari \ntre ]`ri [i rate mult mai mari
c` astfel de practici sunt inacceptabile ale sinuciderilor la tinerii b`rba]i fa]` de
din punct de vedere social [i moral [i s` tinerele femei (vezi tabelul din Progresul
ia m`suri care s` asigure \nlocuirea Na]iunilor 1996, UNICEF, 1996, pagina 46).
arestului \n scopuri de protec]ie („pro-
6 tective custody“ - \n original) cu alte
tipuri de protec]ie pentru femei” (Iorda-
|n cazul Indiei \ns`, Comitetul [i-a expri-
mat o deosebit` preocupare cu privire la
nia 2RCO, Add.125, paragrafele 35 [i 36). sinuciderile \n rândurile adolescen]ilor,
\n special la fete (India IRCO, Add.115,
Sinuciderea. |n examinarea Rapoartelor paragraful 50). Comitetul a notat de ase-
Ini]iale ale Statelor P`r]i, Comitetul a menea c` ratele sinuciderilor pot varia
constatat cu \ngrijorare c` ratele sinuci- \ntre diversele grupuri din cadrul unei
derilor \n rândul copiilor din unele ]`ri societ`]i, \ntr-o manier` discriminatorie,
sunt ridicate [i chiar \n cre[tere \n unele care trebuie de asemenea studiat`. De
cazuri. |n mai multe cazuri, Comitetul a exemplu, rata sinuciderilor la anumite
propus realizarea de studii privind cau- popula]ii indigene din Canada este con-
zele [i metodele eficiente de prevenire siderabil mai ridicat` decât cea a popu-
ale acestui fenomen: la]iei generale. |ntre 1986 [i 1990 media
„Comitetul sugereaz` ca Statul Parte s` a fost de 37 de sinucideri la 100.000 ti-
continue s` acorde prioritate studierii neri indieni \nregistra]i, cu vârsta \ntre
cauzelor posibile ale sinuciderilor la 10 [i 19 ani, de cinci ori mai mare decât
tineri [i caracteristicile celor care par s` cifra pentru non-indieni (Canada IR,
prezinte cel mai mare risc [i s` ia m`suri paragraful 1400).
cât mai curând posibil pentru introduce- |n discu]iile cu Comitetul, reprezentan]ii
rea unor programe suplimentare de Canadei au indicat faptul c` un raport al
asisten]` [i interven]ie, fie \n domeniul Comisiei Regale pentru Popula]ii Abo-
s`n`t`]ii mentale, fie \n domeniul educa- rigene intitulat „Alegând via]a” a suge-
]iei, al angaj`rii \n munc`, fie \n alt do- rat c` valorile raportate pentru sinuci-
meniu, care ar putea reduce acest tragic deri \n rândul popula]iilor indigene nu
fenomen. |n acest sens, Statul Parte reflect` \n mod necesar inciden]a real`.
poate apela la ajutorul Guvernelor [i al De asemenea s-a sugerat c` cifrele
exper]ilor din alte ]`ri cu experien]` \n generale ascund varia]ii largi \ntre
abordarea acestei probleme” (Noua comunit`]ile aborigene (Canada SR.216,
Zeeland` IRCO, Add. 71, paragraful 28). paragraful 69). |n Observa]iile Finale sale
„[...] Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte privind Canada, Comitetul a ar`tat c`:
s` \[i continue eforturile pentru reali- „[...] Trebuie realizate studii privind pro-
zarea de studii comprehensive privind blemele legate de rata crescând` a
sinuciderile \n rândul tineretului pentru mortalit`]ii infantile [i sinuciderii \n rân-
a permite autorit`]ilor s` \[i \mbun`t`- durile copiilor din comunit`]ile aborige-
]easc` \n]elegerea acestui fenomen [i s` ne” (Canada IRCO, Add. 37, paragraful 26).
reduc` rata sinuciderilor” (Ungaria Accidente de circula]ie. O alt` cauz` des
IRCO, Add.87, paragrafele 21 [i 36. A se \ntâlnit` a deceselor care pot fi prevenite
vedea [i Norvegia IRCO, Add.23, para- [i care afecteaz` \n mod special copiii,
graful 17; Danemarca IRCO, Add.33, pa- este reprezentat` de accidentele de
ragraful 21; Canada IRCO, Add.37, pa- circula]ie:
ragraful 16; Sri Lanka IRCO, Add.40, pa-
ragraful 37; Finlanda IRCO, Add.53, pa- „Comitetul este preocupat de inciden]a
ragraful 16; Teritoriul Dependent al ridicat` a accidentelor de circula]ie, c`-

122 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


rora le cad victim` copiii.” trebuie, de asemenea, realizat`, atunci
„Comitetul recomand` Statului Parte s` când decesul tân`rului survine \n mai
intensifice [i s` continue eforturile de pu]in de [ase luni de la data eliber`rii
con[tientizare [i informare a opiniei pu- din institu]ia corec]ional` [i când exist`
blice \n leg`tur` cu prevenirea acciden- motive pentru a considera c` decesul
telor (Iordania 2RCO, Add.125, paragra- are leg`tur` cu perioada de deten]ie”
fele 37 [i 38). (regula 57).

Investigarea [i \nregistrarea deceselor


|n Instruc]iunile pentru elaborarea Ra- „[...] vor asigura, \n toat` m`-
poartelor Periodice, Comitetul recunoa[- sura posibilului, supravie]uirea
te importan]a unei investig`ri [i rapor-
t`ri adecvate a tuturor deceselor copiilor
[i dezvoltarea copilului”
[i a cauzelor decesului, precum [i a \nre- |n al doilea paragraf, articolul 6 al Con-
gistr`rii deceselor [i a cauzelor acestora.
Stabilirea unei proceduri pentru investi-
garea tuturor deceselor copiilor reduce
ven]iei cu privire la Drepturile Copilului
merge mai departe de dreptul funda- 6
mental la via]`, promovând supravie]u-
posibilitatea acoperirii cauzelor reale. |n irea [i dezvoltarea „\n toat` m`sura po-
plus, se recunoa[te faptul c`, din cauza sibilului”. Conceptul de „dezvoltare” nu
atitudinilor religioase [i sociale, sinuci- se refer` numai la preg`tirea copilului
derea tinde s` fie sub-raportat` \n multe pentru via]a adult`, ci [i la oferirea de
state. |n statele care au instituit proce- condi]ii optime pentru copil`rie, pentru
duri sistematice pentru investigarea de- via]a de acum a copilului.
ceselor la copii, experien]a tinde s`
scoat` la iveal` mult mai multe cazuri de Comitetul pentru Drepturile Copilului a
decese \n care este implicat` o form` de subliniat faptul c` vede dezvoltarea co-
violen]` sau neglijare. Investigarea a- pilului ca un concept holistic care cu-
decvat` este de asemenea o surs` de prinde \ntreaga Conven]ie. |n Instruc]iu-
informa]ii pentru strategiile preventive, nile pentru elaborarea Rapoartelor Peri-
cum ar fi asisten]a pentru p`rin]i, edu- odice, el cere statelor s` descrie m`su-
ca]ia [i prevenirea accidentelor. Comite- rile luate „pentru a crea un mediu care
tul a recomandat ca Federa]ia Statelor s` contribuie la asigurarea, \n toat` m`-
din Micronezia: sura posibilului, a supravie]uirii [i dez-
volt`rii copilului, incluzând dezvoltarea
„s` ia toate m`surile necesare pentru sa fizic`, mental`, spiritual`, moral`,
\mbun`t`]irea \nregistr`rii na[terilor din psihologic` [i social`, \ntr-o manier`
perspectiva articolului 7, precum [i a compatibil` cu demnitatea uman` [i
\nregistr`rii deceselor” (Federa]ia State- care s`-l preg`teasc` pentru via]a indivi-
lor din Micronezia IRCO, Add.86, para- dual` \ntr-o societate liber`” (paragraful 40).
graful 31).
Multe din obliga]iile Conven]iei, mai
Regulile Na]iunilor Unite pentru Protec- ales cele legate de s`n`tate, de un stan-
]ia Minorilor Priva]i de Libertate subli- dard de via]` adecvat, de educa]ie, re-
niaz` importan]a unei anchete indepen- creere [i joac` (articolele 24, 27, 28, 29 [i
dente a cauzei decesului oric`rui tân`r 31) sunt relevante pentru asigurarea
aflat \n deten]ie. |n unele state, exist` in- dezvolt`rii maxime a copilului, iar artico-
dicii \ngrijor`toare privind violen]a fa]` lele individuale detaliaz` conceptul de
de [i \ntre de]inu]i, precum [i rate ridi- „dezvoltare”. De exemplu, conform arti-
cate ale sinuciderilor. Regulile cer ca „\n colului 27, Statele P`r]i recunosc „drep-
cazul decesului unui minor \n decursul tul fiec`rui copil la un standard de via]`
priv`rii de libertate, ruda cea mai apro- adecvat pentru dezvoltarea sa fizic`,
piat` trebuie s` aib` dreptul s` citeasc` mental`, spiritual`, moral` [i social`”.
certificatul de deces, s` vad` corpul [i s` Unul din obiectivele educa]iei stabilite \n
stabileasc` ce se va face cu acesta. La articolul 29 este „[...] Dezvoltarea ple-
decesul unui infractor minor aflat \n de- nar` a personalit`]ii, talentelor [i a capa-
ten]ie, trebuie s` se realizeze o anchet` cit`]ilor mentale [i fizice ale copilului
independent` a cauzelor decesului, al [...]” [i preg`tirea unui copil pentru „via-
c`rei raport trebuie s` fie accesibil celei ]a responsabil` \ntr-o societate liber`”.
mai apropiate rude. Aceast` anchet`

DREPTUL COPILULUI LA VIA}~, SUPRAVIE}UIRE {I DEZVOLTARE 123


Punctul central al dezvolt`rii
„Conven]ia pentru Drepturile Copilului reprezint` o nou` paradigm` care trebuie
s` dep`[easc` unele constrângeri serioase pentru ca aplicarea sa s` fie viabil`.
Spiritul Conven]iei [i Codul Copiilor se afl` \nc` departe de via]a de zi cu zi, dar ne-
a reamintit de faptul c` problemele copiilor trebuie s` nu mai fie v`zute ca pro-
bleme de protec]ie social` sau caritate, ci drept canale de dezvoltare” (Ecuador IR,
introducere).
„Dac` via]a copilului \n familie [i comunitate nu se \mbun`t`]e[te, toate eforturile
de dezvoltare vor fi inutile. Exist` deci, necesitatea de a con[tientiza [i de a crea un
etos al respectului pentru drepturile copilului \n societate, pentru satisfacerea
necesit`]ilor fundamentale de dezvoltare ale acestuia. Activit`]ile de advocacy [i
mobilizarea social` sunt dou` procese de o importan]` fundamental` pentru ob]i-
nerea acestui obiectiv. Scopul nostru este, deci, s` d`m posibilitatea genera]iilor

6 tinere s` \[i afirme drepturile lor de baz`. Prin ratificarea de c`tre India a Conven]iei
cu privire la Drepturile Copilului, abordarea corect` a dezvolt`rii copilului câ[tig`,
\n mod treptat, \n importan]` [i va forma \n continuare baza strategiei Guvernului
pentru dezvoltarea copilului” (India IR, paragraful 319).

Prevederile Conven]iei care protejeaz` „primii responsabili” pentru cre[terea [i


copilul \mpotriva violen]ei [i exploat`rii dezvoltarea copilului [i cere statului s`
(\n special articolele 19 [i 32-39) sunt la ofere asisten]` adecvat` [i, \n baza ar-
fel de vitale pentru supravie]uirea [i dez- ticolului 20, protec]ie special` pentru cei
voltarea maxim` ca [i cele privind ofe- lipsi]i de un mediu familial. Articolul 25
rirea de servicii. Studiile arat` efectele prevede reevaluarea periodic` a tuturor
poten]iale grave pe termen scurt [i lung copiilor plasa]i pentru \ngrijire, protec]ie
ale tuturor formelor de violen]`, inclusiv sau tratament – o m`sur` important` de
abuzul sexual [i exploatarea asupra protec]ie pentru dezvoltarea maxim` a
dezvolt`rii copilului. Preambulul Con- acestora. {i, \n leg`tur` cu copiii cu diza-
ven]iei prezint` familia ca „mediul natu- bilit`]i, articolul 23 prevede oferirea de
ral pentru cre[terea [i bun`starea tutu- asisten]` „\ntr-o manier` care s` contri-
ror membrilor s`i [i, \n special, a co- buie la integrarea social` [i dezvoltarea
piilor” [i recunoa[te c` un copil, „pentru individual` complet` a copilului, inclu-
dezvoltarea deplin` [i armonioas` a per- siv la dezvoltarea sa cultural` [i spiritu-
sonalit`]ii sale, trebuie s` creasc` \ntr- al`”.
un mediu familial, \ntr-o atmosfer` de Comitetul a[teapt` ca implementarea
fericire, dragoste [i \n]elegere”. Articolul tuturor celorlalte articole, s` se realizeze
5 cere respectarea „capacit`]ilor \n evo- din perspectiva atingerii nivelului ma-
lu]ie ale copilului” – un concept cheie al xim de supravie]uire [i dezvoltare a co-
dezvolt`rii de ansamblu. Articolul 18 re- pilului – un concept inseparabil de cel al
cunoa[te c` p`rin]ii sau tutorii sunt interesului superior al copilului.

124 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


Lista de Control a Procesului de Implementare 6
 M`suri generale de implementare
Au fost luate m`surile generale corespunz`toare pentru implementarea articolului 6,
incluzând:
 identificarea [i coordonarea departamentelor [i agen]iilor responsabile, la toate ni-
velurile guvernamentale (articolul 6 este relevant pentru toate departamentele a c`-
ror activitate \i afecteaz` direct sau indirect pe copii)?
 identificarea organiza]iilor neguvernamentale [i a altor parteneri relevan]i din socie-
tatea civil`?
 revizuirea comprehensiv` a legisla]iei, politicilor [i practicilor, pentru a asigura
compatibilitatea acestora cu articolul 6, pentru to]i copiii [i \n toate domeniile juris-
dic]iei?
adoptarea unei strategii care s` garanteze deplina implementare a Conven]iei:
 care include, acolo unde este necesar, identificarea obiectivelor [i a
indicatorilor de progres?
 care nu afecteaz` nici o prevedere deja existent` \n legisla]ia na]ional` [i care
este mai favorabil` pentru respectarea drepturilor copilului?
 care recunoa[te alte standarde interna]ionale relevante?
 care implic` – atunci când este necesar – cooperarea interna]ional`?
(Astfel de m`suri pot face parte dintr-o strategie guvernamental` general` pentru im-
plementarea Conven]iei \n ansamblul ei)
 analiza bugetar` [i alocarea resurselor necesare?
 dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare [i evaluare?
 popularizarea pe scar` larg`, a implica]iilor articolului 6, \n rândul adul]ilor [i co-
piilor?
 dezvoltarea unor programe corespunz`toare de formare [i a unor campanii de con-
[tientizare (\n leg`tur` cu articolul 6, acestea ar trebui s` includ` toate persoanele
care lucreaz` cu sau pentru copii [i familiile acestora, precum [i \n domeniul edu-
ca]iei p`rin]ilor lor)?

 Probleme specifice \n implementarea articolului 6


 Este inclus principiul general reflectat \n articolul 6 \n legisla]ia statului?
 S-au introdus m`suri corespunz`toare pentru reducerea ratei mortalit`]ii infantile [i
a copiilor pentru toate sectoarele popula]iei?
 Au sc`zut \n mod constant ratele mortalit`]ii infantile [i a copiilor \n ultimii ani, in-
clusiv ratele dezagregate?
 Se \nregistreaz` [i se raporteaz` rata avorturilor, inclusiv \n func]ie de vârst`?
 Acolo unde avortul este permis, este reglementat`, \n mod corespunz`tor, utilizarea
acestuia?
 Acolo unde avortul este permis, s-a asigurat statul c` nu exist` nici o varia]ie discri-
minatorie a termenului, pân` la care acesta este permis (de ex. \n func]ie de iden-
tificarea unei dizabilit`]i)?

DREPTUL COPILULUI LA VIA}~, SUPRAVIE}UIRE {I DEZVOLTARE 125


Cum se folosesc listele de control, vezi pagina XIX 6
 Este convins statul c` nu exist` infanticid, \n special \n cazul:
 fetelor?
 copiilor cu dizabilit`]i?
 Se \nregistreaz` [i raporteaz` rata sarcinilor la copii?
 S-au luat m`suri corespunz`toare pentru a reduce num`rul de sarcini la copii?
 S-a asigurat statul c` nu exist` nici un fel de circumstan]e \n care poate fi aplicat`
copiilor pedeapsa cu moartea?
 Exist` modalit`]i adecvate pentru a asigura \nregistrarea, investigarea [i raportarea
tuturor deceselor la copii precum [i a cauzelor acestora?
 Sunt analizate ratele omuciderilor dup` vârsta victimei, pentru a identifica propor]ia
de copii din diferite grupuri de vârst` care sunt uci[i?
 Dac` infrac]iunea de infanticid exist` \n legisla]ia statului, a fost aceasta examinat`
din perspectiva principiilor Conven]iei?
 Sunt \nregistrate [i raportate sinuciderile la copii iar ratele acestora sunt analizate
dup` vârst`?
 S-au luat m`suri corespunz`toare pentru reducerea [i prevenirea sinuciderilor la
copii?
 S-au luat m`suri corespunz`toare pentru a reduce [i preveni accidentele la copii,
inclusiv accidentele de circula]ie?

De re]inut: Conven]ia este indivizibil` [i articolele sale sunt interdependente.


Articolul 6 – dreptul copilului la via]`, supravie]uire [i dezvoltare \n toat` m`sura posibi-
lului – a fost identificat de Comitet ca principiu general relevant pentru implementarea
\ntregii Conven]ii.
Trebuie acordat` o aten]ie special`:
Principiilor generale
Articolul 2: recunoa[terea tuturor drepturilor pentru fiecare copil, aflat sub jurisdic]ie
f`r` nici un fel de discriminare
Articolul 3(1): interesul superior al copilului are o importan]` prioritar` \n toate ac]iunile
care privesc \l privesc pe copil
Articolul 12: respectarea opiniilor copilului \n toate problemele care \l privesc; posibili-
tatea de a fi ascultat \n toate procedurile judiciare sau administrative care \l afecteaz`
Articolelor conexe
Articolele a c`ror implementare are leg`tur` cu articolul 6:
Articolul 37(a): interzicerea pedepsei capitale
Articolele care au leg`tur` \n mod special cu dreptul copilului la dezvoltare maxim` in-
clud articolele 18, 24, 27, 28, 29 [i 31

126 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


|nregistrarea
na[terii, numele,
cet`]enia [i dreptul
copilului de a-[i
cunoa[te p`rin]ii [i de
a fi \ngrijit de ace[tia
7
Textul Articolului 7
1. Copilul va fi \nregistrat imediat dup` na[tere [i are, \nc` de la na[tere dreptul la un
nume, dreptul de a dobândi o cet`]enie [i, pe cât posibil, dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii
[i de a fi \ngrijit de ace[tia.
2. Statele P`r]i vor asigura punerea \n practic` a acestor drepturi \n conformitate cu legis-
la]ia lor na]ional` [i cu obliga]iile ce le revin \n temeiul instrumentelor interna]ionale apli-
cabile \n materie, \n special \n cazurile \n care, copilul ar deveni altfel apatrid.

rticolul 7 stabile[te dreptul co- ral, 17, 1989, HRI/GEN/1/Rev.5, p. 133).

A piilor de a fi \nregistra]i [i de a
avea un nume [i o cet`]enie,
dreptul de a-[i cunoa[te [i de a
fi \ngriji]i de p`rin]ii lor.
Dup` cum noteaz` Manualul de Rapor-
tare privind Respectarea Drepturilor O-
mului, articolul 7 din Conven]ia cu pri-
vire la Drepturile Copilului con]ine de
Acest text reflect` con]inutul articolului fapt un „nou drept” – dreptul unui copil
24 (2) [i (3) al Pactului Interna]ional cu de a-[i cunoa[te [i de a fi \ngrijit de p`-
privire la Drepturile Civile [i Politice: rin]ii s`i (Manual, pagina 430).
„24(2): Fiecare copil va fi \nregistrat ime- Dreptul este definit prin cuvintele „pe
diat dup` na[tere [i va avea un nume. cât posibil”. Este posibil ca p`rin]ii s` nu
Sumar
(3): Fiecare copil are dreptul s` primeas- poat` fi identifica]i, sau chiar atunci
c` o cet`]enie”. când sunt cunoscu]i, s-ar putea s` nu fie
Comentariul General al Comitetului pen- \n interesul copilului s` fie \ngrijit de
tru Drepturile Omului despre articolul 24 ace[tia.
al Pactului men]ioneaz`: „|n opinia Articolul 7 trebuie interpretat \n leg`tur`
Comitetului, aceast` prevedere ar trebui cu articolul 8 (p`strarea identit`]ii, in-
interpretat` \n strâns` leg`tur` cu preve- clusiv a cet`]eniei, a numelui [i a leg`tu-
derea referitoare la dreptul la m`suri rilor de familie), cu articolul 9 (separarea
speciale de protec]ie [i are menirea de a de p`rin]i), articolul 10 (re\ntregirea fa-
promova recunoa[terea personalit`]ii miliei) [i articolul 20 (continuitate \n
juridice a copilului” (Comitetul pentru cre[terea copiilor priva]i de mediul lor
Drepturile Omului, Comentariul Gene- familial). 

|NREGISTRAREA NA{TERII, NUMELE, CET~}ENIA {I DREPTUL COPILULUI DE A-{I CUNOA{TE P~RIN}II {I DE A FI |NGRIJIT DE ACE{TIA 127
Extrase din
Instruc]iunile Comitetului pentru Drepturile Copilului referitoa-
re la Rapoartele care trebuie trimise de c`tre Statele P`r]i, con-
form Conven]iei
Pentru textul integral al Instruc]iunilor pentru elaborarea Rapoartelor Periodice,
vezi Anexa 3, pagina 811.
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Ini]iale
„Drepturile [i Libert`]ile Civile
Se solicit` Statelor P`r]i s` furnizeze informa]ii relevante, inclusiv despre principa-
lele m`suri legislative, juridice [i administrative sau de alt` natur`, aflate \n vi-
goare, despre factorii implica]i, dificult`]ile \ntâlnite [i progresele \nregistrate \n
procesul de implementare a prevederilor Conven]iei; [i despre priorit`]ile [i obiec-
7 tivele specifice ale procesului de implementare, \n ceea ce prive[te:
(a) Numele [i cet`]enia (articolul 7)”
(CRC/C/5, paragraful 15; vezi de asemenea paragrafele 20, 22 si 24).
Instruc]iuni pentru elaborarea Rapoartelor Periodice
„IV. DREPTURILE {I LIBERT~}ILE CIVILE
A. Numele [i na]ionalitatea (articolul 7)
V` rug`m s` indica]i m`surile luate sau avute \n vedere pentru a v` asigura c`
fiecare copil este \nregistrat imediat dup` na[tere.
V` rug`m s` indica]i de asemenea [i pa[ii f`cu]i pentru a preveni ne\nregistrarea
copiilor imediat dup` na[tere, inclusiv \n ceea ce prive[te posibilele obstacole soci-
ale sau culturale, cum sunt, de exemplu, mediile rurale sau izolate, grupurile no-
made, persoanele dislocate/str`mutate, precum [i solicitan]ii de azil [i copiii cu sta-
tut de refugiat.
V` rug`m s` oferi]i informa]ii despre m`surile luate pentru sensibilizarea [i mobi-
lizarea opiniei publice cu privire la necesitatea \nregistr`rii copiilor la na[tere [i
pentru instruirea adecvat` a personalului din serviciul de \nregistrare.
V` rug`m s` preciza]i elementele de identitate ale copilului care sunt \nscrise \n do-
cumentele de \nregistrare a na[terilor [i m`surile adoptate pentru a preveni orice
fel de stigmatizare sau discriminare a copilului.
V` rug`m indica]i m`surile adoptate pentru respectarea dreptului copilului de a-[i
cunoa[te p`rin]ii [i de a fi \ngrijit de ace[tia.
V` rug`m indica]i m`surile luate referitor la prevederile articolului 7, paragraful 2,
pentru a asigura dreptul fiec`rui copil de a primi o cet`]enie, mai ales \n ceea ce
prive[te copiii care, altfel, ar deveni apatrizi. Trebuie date referin]e [i despre imple-
mentarea acestui drept \n cazul copiilor n`scu]i \n afara c`s`toriei, precum [i pen-
tru solicitan]ii de azil [i copiii cu statut de refugiat.
V` rug`m s` indica]i criteriile aplicate pentru dobândirea cet`]eniei [i dac` copilul
poate dobândi cet`]enia ambilor p`rin]i“
(CRC/C/58, paragrafele 49-53. Urm`toarele paragrafe din Instruc]iunile pentru elabo-
rarea Rapoartelor Periodice sunt relevante pentru raportare \n conformitate cu acest
articol: 24 [i 83; pentru textul integral al Instruc]iunilor vezi Anexa 3, pagina 811).

Dreptul copilului de a fi „\nre- tant` datorit` unui num`r de motive


identificate de Comitet:
gistrat imediat dup` na[tere”
|n primul rând, \nregistrarea reprezint`
Importan]a \nregistr`rii universale prima recunoa[tere oficial` a existen]ei
|nregistrarea tuturor copiilor este impor- copilului de c`tre stat; aceasta reprezint`

128 Manual pentru Implementarea Conven]iei cu privire la Drepturile Copilului


o recunoa[tere a importan]ei individuale rilor comunit`]ilor [i a p`rin]ilor pentru a
a copilului pentru stat [i a statutului juri- se asigura c` to]i copiii sunt \nregistra]i
dic al copilului. Acolo unde copiii nu la na[tere. Comitetul mai \ncurajeaz`, de
sunt \nregistra]i, ace[tia pot deveni cet`- asemenea, Statul Parte s` adopte m`su-
]eni mai pu]in „vizibili” [i uneori mai rile necesare pentru reglementarea situ-
pu]in valoriza]i. a]iei copiilor din triburile izolate care tr`-
Comitetul [i-a exprimat preocuparea iesc pe dealuri, [i s` le ofere acestora
fa]` de acele ]`ri care nu au reu[it s` documenta]ia care s` le garanteze drep-
asigure \nregistrarea universal` a nou turile [i s` le faciliteze accesul la servi-
n`scu]ilor: ciile fundamentale de s`n`tate, educa]ie
[i la alte servicii” (Thailanda IRCO, Add.
„Aceast` situa]ie implic` nerecunoa[- 97, paragraful 20).
terea acestor copii \n fa]a legii, ceea ce
va afecta nivelul lor de acces la dreptu- „…Comitetul este preocupat de faptul
rile [i libert`]ile fundamentale“ (Mada- c`, mul]i p`rin]i din mediile rurale, \n
gascar IRCO, Add.26, paragraful 10).
„Comitetul este preocupat de dificul-
special cei care au migrat \n interiorul
]`rii, nu \[i \nregistreaz` copiii la na[tere, 7
datorit` faptului c` nu [tiu c` acest lucru
t`]ile referitoare la asigurarea \nregistr`- este necesar, datorit` lipsei de acces la
rii copiilor dup` na[tere [i de proble- serviciile de \nregistrare, datorit` lipsei
mele \ntâlnite de copiii care nu au fost documentelor necesare, sau a incapa-
\nregistra]i, \n a se bucura de drepturile cit`]ii de a pl`ti taxele de \nregistrare…”
[i libert`]ile lor fundamentale“ (Filipine (Kirghizstan IRCO, Add. 127, paragraful
IRCO, Add.29, paragraful 11). 29. Vezi, de asemenea, Nepal IRCO, Add.
„…Comitetul \[i exprim` preocuparea 57, paragraful 16; Paraguay IRCO, Add.
cu privire la faptul c` \nregistrarea co- 75, paragraful 38; Algeria IRCO, Add.76,
piilor la na[tere nu este obligatorie…” paragraful 36; Belize IRCO, Add.99, para-
„Comitetul recomand` Statului Parte graful 18; Republica Centrafrican` IRCO,
s`-[i revizuiasc` legisla]ia na]ional`… \n Add.138, paragrafele 36 [i 37).
vederea instituirii obligativit`]ii \nregis- Pentru copiii refugia]ilor [i pentru alte
tr`rii tuturor copiilor, f`r` nici un fel de grupuri etnice minoritare:
discriminare… [i s` se asigure de faptul
c` to]i copiii care nu au fost \nregistra]i „Comitetul este preocupat de faptul c`,
la na[tere, sunt \nregistra]i. |n plus, Co- \n ciuda existen]ei legisla]iei [i a unui
mitetul recomand` Statului Parte s` num`r tot mai mare de na[teri ce au loc
organizeze campanii de con[tientizare a \n spitale, mai exist` \nc` destui copii
opiniei publice \n vederea \ncuraj`rii ne\nregistra]i la na[tere \n Statul Parte.
\nregistr`rii tuturor copiilor la na[tere. Comitetul este \n continuare preocupat
Comitetul \ncurajeaz` Statul Parte s` ia de faptul c` un num`r mare dintre copiii
\n considerare asisten]a interna]ional` ne\nregistra]i la na[tere sunt de etnie
acordat` de UNICEF [i de alte organiza]ii rom`.
interna]ionale, \n acest scop” (Cambo- „…Comitetul recomand` insistent Sta-
gia IRCO, Add.128, paragrafele 29 [i 30). tului Parte s` fac` toate eforturile nece-
sare pentru a implementa \nregistrarea
|n special, ne\nregistrarea poate duce la la na[tere [i pentru a facilita procesul de
discriminarea anumitor grupuri, cum \nregistrare a copiilor ai c`ror p`rin]i sau
sunt cele din zonele izolate: responsabili legali pot avea anumite
„Comitetul ia not` de faptul c` Statul dificult`]i \n prezentarea documenta]iei
Parte a adoptat legisla]ia pentru a ga- necesare” (Fosta Republic` Iugoslav` a
ranta \nregistrarea la na[tere… dar este Macedoniei IRCO, Add.118, paragrafele
preocupat de faptul c` mul]i copii r`mân 21 [i 22).
\n continuare ne\nregistra]i, \n special „Comitetul este preocupat, cu prec`de-
copiii ce tr`iesc \n comunit`]i nomade re, de dificult`]ile \ntâlnite la \nregistra-
sau \n comunit`]ile tribale din zonele de rea copiilor refugia]i n`scu]i \n afara ta-
deal. |n lumina articolului 7 din Conven- berelor de refugia]i [i de limit`rile sis-
]ie, Comitetul recomand` Statului Parte temului de \nregistrare a na[terilor exis-
s`-[i sporeasc` eforturile \n vederea tent \n aceste tabere” (Djibouti IRCO,
cre[terii gradului de con[tientizare \n Add.131, paragraful 31. Vezi, de aseme-
rândul oficialilor guvernamentali, a lide-

|NREGISTRAREA NA{TERII, NUMELE, CET~}ENIA {I DREPTUL COPILULUI DE A-{I CUNOA{TE P~RIN}II {I DE A FI |NGRIJIT DE ACE{TIA 129
nea, Etiopia IRCO, Add. 67, paragraful
Este solicitat un certificat de 29; Peru 2RCO, Add.120, paragraful 19;
na[tere pentru:* Burundi IRCO, Add.133, paragraful 37;
Columbia 2RCO, Add.137, paragraful 37).
Imuni- Servicii |nscri- C`s`-
zare de \ngri- erea la torie Sau a copiilor n`scu]i \n afara c`s`toriei:
jire a s`- [coal`