SEMINAR INTRODUCERE ÎN ESTETICĂ

ANUL I, SEMESTRUL II, 2020-2021

Sem I. DELIMITĂRI ALE „MODERNITĂȚII” ESTETICE ȘI TENSIUNILE FAȚĂ DE

MODERNITATEA ARTISTICĂ. Studiu de caz: Arta de a trăi și filosofia artei.
Ch. Baudelaire, „Pictorul vieții moderne” în Pictorul vieţii moderne şi alte curiozităţi, Ed.Meridiane,
1992,​ pp. 182-199, pp. 207-211.
A.Breton-​Manifestul suprarealist, ​T. Tzara- ​Manifestul Dada​.

Sem. II.​ ​ASPECTE PROPEDEUTICE.​ Originea şi statutul esteticii. Delimitări ale obiectului
de studiu.

G.W.F. Hegel, ​Prelegeri de estetică​, Ed.Academiei, 1966, vol.I, „Introducere”, pp.7-17.

1
G. Călinescu, ​Principii​ ​de​ ​estetică​, în Vasile Morar, ​Estetica , Editura Universității din București, 2008,
pp. 9-13

Sem. III. GUSTUL ȘI EXPERIENȚA ESTETICĂ. ​Atitudinea, gustul și valoarea estetică.

Deschideri către „judecata estetică”, sistemul artelor și al categoriilor estetice.
Revoluția gustului
L. Ferry, „Revoluţia gustului”, ​Homo Aestheticus​, Ed. Meridiane, 1997.

Sem. IV. FRUMOSUL. ​Definiții, sensuri și delimitări ale frumosului.

Platon, ​Hippias Maior​, în ​Opere, II​, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1976 (cu
precădere fragmentele 286a-303e).

Sem. V. SUBLIMUL. ​Analitica facultății de judecare estetice între frumos și sublim.

a) ​Determinări ale frumosului prin judecata de gust. Constituirea unui ideal​ ​de​ ​frumusețe și anticiparea
sublimului.
Imm. Kant, ​Critica facultății de judecare​, Ed. Trei, 1995, §6, § 15-17 (pp. 52, 67-76).
b) Analitica sublimului. Sublimul matematic și sublimul dinamic.

1
Volumul este disponibil în format electronic la adresa http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/cuprins.htm
Imm. Kant,​ Critica facultăţii de judecare​, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, Cartea a
doua, ​Analitica Sublimului​ paragraful 23-25; 28, pp. 137-144; 154-158.

Sem. VI. ESTETICA URÂTULUI. ​Urâtul ca fenomen negativ. Imperfecțiunea. Kitsch-ul.

Matei Călinescu, ​Cinci feţe ale modernităţii​, Ed. Univers, 1995, pp. 189-220 (​Kitsch-ul​)

Sem. VII. COMICUL. ​Lectura unei medieri între categoria „urâtului” și categoria „tragicului”.

H. Bergson, Teoria Rîsului, Ed. Institutul Europan, 1998, pp. 26-37.

Aplicații: Umberto Eco, ​Istoria urâtului,​ RAO, 2014 (selecții)

Sem. VIII. TRAGICUL. ​Apolinicul și dionisiacul, forţe artistice. „Recuperarea” antichității în

modernitate prin tragedie. Anticipări ale reconsiderării „statutului artistului” din perspectiva artei
moderne. Voința de putere ca artă.
Fr. Nietzsche, ​Nașterea tragediei​, în ​De la Apollo la Faust​, Antologie de V.E. Masek, București, Ed.
Meridiane, 1978 (1,7-8,11,14, 25)
Fr. Nietzsche, ​Voința de putere​, Ed. Aion, 1999, §794-798, 801, 813, 822-831, 851-852; 853 (Arta în
Nașterea tragediei​)

Sem. IX. ARTĂ ȘI TRANSGRESIUNE

Anthony Julius, „O tipologie a transgresiunilor. Cele trei tipuri” în ​Trangresiuni. Ofensele artei,​ Editura
Vellant, pp. 100-115.
---. „Post-față. Fiecare opera de artă este un delict necomis”, în ​Trangresiuni. Ofensele artei,​ Editura
Vellant, pp. 222-235.

Sem. X. EXPERIENȚA ESTETICĂ ȘI TEORII ALE ARTEI. FORMALISM ȘI

EXPRESIVISM ESTETIC.
R.G. Collingwood, ​The Principles of Art, ​Oxford, 1938, pp. 42-52; 273-285.
N. Caroll, “Four Concepts of Aesthetic Experience (“The Traditional Account. Artistic Formalism”)”, in
Beyond Aesthetics. Philosophical Essays​, Cambridge University Press, 2001, 41-49.

Sem. XI. MOARTEA ARTEI. ​Semnificații, ipoteze, interpretări.

A. C. Danto, “Hegel`s End of Art Thesis”, 1999

Sem. XII. ARTĂ ȘI REVOLUȚIE. ​„Producţia de artă” în capitalism. Universul estetic în

societatea de consum. Declinul formei estetice ca premisă a antiartei. Efectele esteticii marxiste
asupra constituirii şi receptării operei de artă.
W. Benjamin, „Opera de artă în era reproducerii mecanice”, ​Iluminări​, Bucureşti, Ed. Univers, 2000
(fragmente – handout)

Sem. XIII. ARTA POSTMODERNĂ. ​De-definirea estetică şi dezestetizarea.

H. Rosenberg, “On the De-definition of Art” & “De-aestheticization”, ​The De-definition of Art,​ Chicago,
The University of Chicago Press, pp. 11-16, 28-38.

Asistent Universitar Doctor,

Oana Șerban