Partea lntii

Geneza petrolului -si a gazelor

Formare a zilcilmintelor
Clasifica rca zilcilmintelor
pi bazinelor petrolifere-gazeifere
 I. Bitumenele naturale

Petrolul si hidrocarburile gazoase naturale fac parte din marea familie

a bitumenelor naturale. Prin bitumen natwral se inlelege un amestec complex
gi variabil de hidrocarburi gazoase, Iichide gi soiide.
Bitumenele naturale se deosebesc de celelalte organolite, prin aceea c5,
slnt solubile ln eter, cloroform, acetoni gi alli solvenli ai hidrocarburilor.
Bitumenul poate fi legat chimic de sedimentul mineral al rocii, care in
tcest caz se numegte rocd. bitwminoasd.. Cind bitumenele, gint legate fizic de
seclimentul minerai al rocii, ocupind porii, fisurile sau civitnliG mici, prin
care ele pot circula, roca se nume;te bituminifierd. Uneori bitumenele natulale
impregneazd cdrbuni; in astfel de cazuri este vorba de cirbuni bituminogi.
Dintre principalele bitumene naturale, se menlioneazl": .

petrolul * un amestec natural, lichid sau viscos 9i inflamabil, de hidro-

carbirri gazoase, lichide gi solide, in care hidrocarburiie gazoase gi'sofiae iint
tlizolvate ln hidrocarburile lichide, formind solulii sau suspensii coloidale;
. ,gazele naturale - produse naturale ale descompunerii materiei organice
ln absenla oxigenului; metanul este intilnit in cantititi mici gi ln rocile erup-
tiv-e sticfoase, "precurn gi in gazele prod.use de activiiatea virlcanice ;i posl-
vrrlcanici I
. smoal'a
* produs rezultat din oxidarea pi ripiirificarea petrolului naf-
lcnic;
asfaltul * amestec de hidrocarburi grele de petrol oxidat;
bitumen mai compact decit asfaltul, cu varietdfile: bitumen
-asfal,titul -
rlt: Judeea, gilsonit, grahanit, albertit, manjac gi wurtzelit;
farafinele fosile - produse ale petrolurilor parafinoase, cu dou5. varie-
ttrli importante: hatchetita gi ozocherita;
..sisturile bituminoase (pirogisturile), cuprind polibituminele; dup5" natura
scrlirnentului mineral ele pot fi argiloase, marnoase, silicioase sau clrbu-
llr )its(,.

l. Originea bitumenelor

Ilitumenele naturale slnt foarte rtrsplndite ln scoarfa terestr[. Ele se

gilsttsc ln rocile sedimentarc gi mai rar ln rocile metamorfice gi eruptive. Pre-
r,rulir lor in Rccste roci porte punc problema cxistcnlci unci lcglturi genetict:

26 BITIIMENE NATURALE
(:lt (rlc, atribuindu-se originea interni, anorganic5, sau minerali, bitumenelor
qlrc se gdsesc in rocile"metamorfice. sau eruptive, iar bitumenelor care se
u[."r"
'- Prin ii rocile sedimentare, atribuindu-se originea externi sau organic[.
analogie cu concepfia asupra-.provenienfei apelor-din scoarla te-
rcstrl, L. Mrazic a numit bitumenele din prima categorie ,,hidrocarburi ju-
v(fiilei' gi pe cele din categoria a doua ,,hidrocarburi vadoase"'
Bitumene de origine internl (anorganici sau minerald). Din aceasti ca-
It'(orie de biturneneTac parte toate bitumenele in stare gazoasi, Iichidl sau
s,rficli, legate de activitatea vulcanici. F'umerolele vulcanilor Vezuviu gi Etna
contin 2"95./" 'metan. Este cunoscutd, de asemelea, prezenta bitumenelor
ii,^il"ir" ;r-""f,liv" a"i"J! categoriite. oricare ar fi foim'a sub iare apar bitu.
;,;i;[1" ti'mpul manifestiriioi vulcanice 9i oricare ar fi stareaca]oruninprodus rocile
iruptive, bitumenele de origine internl trebuie considelate
rk: clcsazeificare a magmer.
"" "ii?;;';;;;;frffi;sau in curs de consolidare se glsesc mari ca'tit[li
,1" sribrtunle volatile in solulie gi adbseori printre acestea se gdsesc ;i hidro-
,"^^
r:rtrburi.
il cazul cind. magma se r5ce;te incet, gazele sint elimin-ate complet,
forrnirrdu-se roci holoc-ristaline. Cind magma se rdcegt\epede, rezu-lti o
de gaze care n-aulutut fi eliminate'
""-'1;'vitroasi, ce conline o mare cantitate
irrirsf,
lent-in-fii"ii-", g,"f" erminate se di-
;;f;;*.;i;;-;;;;iid"ie
r.,,f uf ir"pt"t in Joluliite apoase._ Acestea din urm5", prin fi,<uri, se ridicl spre
rriLrtilc sripcrioare ale scoaflei, ajungind uneori la suprafati sub formd de iz-
l,}tr"'t"ii,ir-tni"lof" Din'aceste s6lu1ii, in cursul iscensiunii lor, se depun
,l'fr".t"-ain sibstanlele minerale confinute, dind na;tere.la filoane. Odat5.
cu'mirreralele, se separd gi hidrocarburile confinute in soluliile apoase. . -
Plecind de la ac'eastl'observalie, L. Mrazec a] ajuns la concluzia cd existi
liclrocarburi in zicdminte filoniene. Produsele de degazeificare a magtnei pot
,,iunsc la suprafatd. sub formi de emanaliuni de gaz catbonic, asociat cu o
i'iririit"t" mite ae metan, constituind mbfetele. Cind consolidarea magmei
,iil, lo"la suprafa!6, produ5ul de3 zeificilii se degajd sub form[ de:furnerole.
Bitumene de origine externi (organici)' Substanla organici'din' rocile
scclimentare se transf-orml, in anumite condilii, in hidrocarburi, care impreg-
ncirzir rocile sedimentare. '
Materia organicd, animali sau vegetali, intri in d-escompunere din mo-
rrrcrrtul in carc"a pierdut viala; in prezcnla oxigenului ea se oxideazd., te-
zrrltind acid carbonic, cantitdti minime de metan, de amonrac, de hrdrogen
irrlftrrat, hiclrogen fosforat. ln lipsa oxigenului, materia organici, prin bitu-
rrrinizarc, se tilnsformS. in bitumen gi prin iucarbonizare,. il. cirbune... .
Sgbstanfa vegetal[ supusi incarboniz[rii este format[ din celulozd, Iig-
nittir, ccrttri,' ulciuri ;i rdqini.
l?roccsul cle incarbonizara are loc in trei flaze: turbificarea, humificarea,
si irtcarbttrtizarcir tllollriu-zis[
' lr;flza <lq lirttiiicarc, ln lipsa. oxil;cttttltti, intervin 1)roccsc llitlchirnicc.
(lclrrlozl, slb acfiunia birctcliilirr llttiuri:obc, su tltrscomltttnc ltr rrl:ir, 'bitlxid
CLASIFICAREA BITUMENELOR NATURALE 27
dc carbon, rn9!a1i.;i acizi solubiti in api. ln aceasti fazd., substanla vegetali,
carcocste parfial transJormat5,-reaclioneazl cu acizii si dd na;teie Ia"turbd..
Tn fava de humificare are loc un proces geochimic ; Iignina este atacatd
dcr acizi pi transformati in acizi,trumidi, care-apoi trec in "humine.
In f.Lza de incarioniiarr, pti"
ruirrci, se ajunge la formarea-clrbunilor"ii*i""t"" "i"i 9i ; ]t;r;b, d"in masa hu-
humici.
cerurile, uleiurile si r5.ginile care r5.min se transformi in bitumene, din
crttrc cele voiatile se degajl, iar cele fixe rimin in masa h"*i""i;;;;;itit;;
tstfel cirbuni mii muli bau rnai pulin bituminogi. ' . "-------
2. Bituminizarea
Procesul de bituminizare constd in. descomp,unerea materiei organice,
ln.special a grisimilor, in lip-sa oxigenului, pe fundui apelor ste.td.toare"dulci;
sahnastre sau sdrate. Afard de metan 5i dc alte hidrocaiburi, 'mai iau nastere
rtrnoniac, hidrogen sulfurat etc. '
In p_rima ral|,a -agestuj proces, in lipsa oligenului, are loc un proces bio-
clrinric. Procesul de bituminizare este favorizat rle mediul salin, 'prin aceea
r:ir.soluliile saline contribuie la_saponificarea grd"similor, usurind'piecipitarea
srr'lrstirntelor.organice gi minerale, 1n suspensie coloidald". in procesul d; bitu-
rnilrizare, silicea coloida-tri, algilete- etc., au rol de catalizatix, relinind pio-
rlrrsclc transformate gi, ferindu-le de contactul cu oxigenul.
. J)rrpi Potoni6,^-primul
supr14|>elwl un mil
stadiu de transformare a inateriei organice este
negru unsuros, cu miros greu, format din irateria or-
-
girnicir.in putrefactie gi mil mineral, care este depus pe fundul apelor sdratc
;i siLlcii.
3. Ctasificayea bitumeneloy naturale
O clasificare a bitumenelor naturale trebuie
s5.
gcnctici de derivare natural5.' a diferitilor compugi'gi lini seama fie de legd.tura
de rnaterla prifre ain
r:lxr rczulti, fie de starea fizicd naturaie u lor, tl" h"i"gttuiile fizice sau chi-
rrric. dintre bitumene ;i roci. In cele ce urmeazd. sint rtdate pril;ipJ;G ;i;-
sil'ir:iri.
clasificarea lui c. Engler. ln- clasificalga sa. chimici
la anabiturnen, considerat de Potoni6 ca primul - genetici, Engler
lrolner;te de irodus cie trins_
l.r'rrra.rc a materiei organice, in urma unui proces de fermentapie anaerobl.
Trr <:lasificarea pe care*a f[cut-o, c. Engler a cleosebit cinci clase he bitumene :
l) anabitumene - amestec de materie organicS. in diferite staclii cLe trans-
lorrrr.rrc ;i dc rnaterie organicS. netransformati,
prod rle de polimerizare t anabitumenelor, insolubilc
irt ?) Polibiturncnc --
^ solvcntii hidrocarburilor. Ele sint lcgate c1e seclirncntul mincial clin dc-
lr.zitcJc lltliticc, cc sc tra.irsformi ultcrior in roci rnaillc clc pctrol;
. l|) catabitttrncncl - procluse rczultatc clirr <lcpolimcrizare:L anilSitrylr:-
trclot';
28 BITUMENE NATURALE

4) ecgonobitumene produse care rezulti-din transformarea chimici a

cntabitumenelor.
-
Atit catabitumenele, cit gi ecgonobitumenele sint solubile in eter, cloro-
form, acetonl gi alli solvenli ai hidrocarburilo-r;- . .
5) oxibiturirene - produie de oxidare a petrolului (asfaltul, ozocherita etc).
Clasificarea lui Hoefer. Dupd stareafizicd. naturald a bitumenelor, Hoefer
n cleosetrit trei grupe:
1) bitumene gazoase - gazele,naturale
II. Originea petrolului gi a gazelor naturale
2) bitumene lichide - Petrolul
3) bitumene solide - parafina, ozocherita etc'
lncepind lnci de la jumS.tatea secolului trecut, originea petrolului a format
Glasificarea lui L. Mrazec. ln clasificarea sa, L. Mrazec, tinind seama de obicctul preocupirilor oamenilor de stiinti, dind loc la o se-rie de controverse.
fesedrid firi"" .u"1tri*ice dintre Uitumene gi roci, a deosbbit doui clase De itunci,'cercetirile de teren, experienlele de laLorator gi corelarea
-iji";;;pi libere
-- bitumene:
de si fixe' krr cu ipotezele emise in leglturd. cu originea peirolului au ficut ca, ln stadiul
nit""ii"eior libere fac parte hidrocarburile (gazoase, .lichide tctual al cunogtinfelor, si ne apropiem-de o- solufie,
si solide)
"carb ocupl porii rocilor, fir[^a avea o legltur[ cu sedimentul mine-
crr rlcfinitivd. '
----;'-' care r-*' fi consideratl
--^" poate
ial al aiestora. Bituinenele gazoase gi lichide pot circula plin pogi.rocilor . se. gtie ci existd. bitumene de origine internd sau minerald gi bitumene
si pot pirisi usor roca in car6 se gisesc sau pof fi extrase
\-'-- prin
incllzire. Ele rlu origine externi sau organici. R[mine ca, in stadiul actual aI cunostintelor.
ilnl soiubile in solventii hidrocarburilor. ntl sc_ stabileascd din care categorie de bitumene face parte petrolui.
Din grupa bitwrnelnel,or fixe sdu nelib_ere fac parte Tidrocarburile care Problema care s-Q-punp'"s1" aceea de a se explica oiriginei petrolului din
sint leeatE iritim. de sedimeritul mineral al rocilor,-nu pot circula prin porii n.crrrrrrrlil"rile importanti gi nu"ivirile de mai miciimportaita aiir rocile eruD-
rocilor"gi sint inAolubile in solvenlii hidrocarburilor. Ele nu pot fi extrase tivc, A.Jra.rifiile d-e petrol in unele roci eruptive au^determinat pe unii cdr-
dcctt prin distilarea la temperaturi inalte a rocilor care le confin. cel{ltori s?t considere ci. existS. o legiturd. geneticd intre roci gi aiestea, fapt
cflre ur vcni ln sprijinul ipotezei originii minerale a petrolului. S-a conitatit
4. Rel'alia d,intre bitumene;i cdlbwn.i clt hr tottc cazurile in care pe-trolul se gdsqte in roci eruptive, eI este ln zL-
t:itmtrrt sccundar, provenind din formaliunile sedimentar-e vecine.
Este greu s[ se puni o limiti intre produsul procesului de bituminizare
si acela al"orodusului'de incarbonizare. hicarbonizarea - procesul de formare . In. gcneral,. originea minerali. a.petrolului este sustinutd. de chimigti;
geologii au susfinuitotdeauna c5. petiolul are origine oiganicd.
I cirbunilor -, se produce pe seama substanlei vegetale, pe cind la formarea
bitumenelor iau parte atit er[simile organismelor animale cit 9i cele ale orga-
nismelor vegetale. lntre cd.r"buni gi bitumene existS. insd termeni intermediari,
A. Ipoteze
4atoritd fadtului cd in naturi mlteria supusi trinsformdrii nu este complet clc lloutigny_ ti v. s. sokolov, care considerd. cd. petrolul are o
ait"i"ttti"ti. Ca mod de genezi, cirbunii bituminogi faC legitura-intre. in- . .Afilllt
()rigin(: cosmicf, ceilalfi-cercetdtori mineralogi considerr ci el s-a format
carbonizare gi bituminiza{e, prin aceea ci bitumenele din acepti cdrbuni. i;i rtl tlrnritro a rcacfii,lor care s-au produs ln scoarfa Pdmintului.
;;;;[i";" in cerurile, uleiuiite 9i r6ginile materiei yegetale. Teorla. originii
cirbuni; pentru Urrii ctrrcct[tori consider5. ci petrolul are o oiigine organici, el provenind
vegetaie este valabiHi in mod elcludiv, pentru bitumene
rlirr_dcsc<r.mpuncrca substanfelor iegetale sau din 8irtit"i8"l pe cale'"atuiai5,
*t'd;i; admite ci materia vegetall a luai parte la formarea lor, dar nu ln a rlilrbunilor- {.c plqt-nt; at{i cercetdtori atribuie petrolului'o origine exclusiv
exClusivitate, tttittcrtllt; tliii considerd ca posibili atlt originea vegetald cit gi iea animal[,
l, I lto/czcl,c originii minerale
Srrsf inittorii acestciJ
. .lrrlxrrator.
Itt
ipoteze sebazeazd.,in gcneral, pe rezultatcle obfinute

!lcrthclot (1s66) a obfinut hidrocarburi dc tipul celor din pctrol

rlilt ttt:f ittttca acidului carbonic asupra metalelor alcaline li temperaturi lhalte,
llr ptczen[a vaporilor dc apil.
 {Sfi'JIPOTEZE
ORIGINEA PETROLULUI $I A GAZT,LOR NATURALE

rrrgrrnrr:nt care, la prima ,r.a.r.rffi si vind.-in sprijinul originii minerale,

l). I. Mendeleev (1877), in urma cercetlrilor de laborator, a for- cslc itrlit'rnlrt de constatarea c5. punerea in loc a rocilor eruptive erte postel
rrrrrl:rt o ipotezd in care susline c['petroiul este de origine pur m-ineral[ 9i c5'
ri'ir'r'1. lrrrrrcrii in zdcdmint a petiolului
i,,, {,,r,oai in regiunile profuirde ale icoartei, din reaclia vaporilor de apd supra- r.rtt1rtivtlslntintotdeaunain.zdc5mint'secundar'
;i ci u.u*.,rHtiLi"GiliAi;'r;;i"
lnc:iilzifi cu carburile metalice.
c. v. Haricikov si H. Moissan au oblinut hidrocarburi li- ,Ir,x',,r l',' :11,
.rrr'Irrle
altd.. parte insi, temperalqrjle mari (peste 200.C)lacareau avut
pnn care s-au obtinut hidrocarburi-ln laborator slnt incompa-
r:|idtr clin reactia dintre acizi'sau api cu carburi metalice fierbinti.
' """tI*-'M;;;;;tig'901, Iilrilr, .r'rr prr:Zcnfa doveditd a forfirinelor-
prin acfiun'e" metalelor reduse (Fe, lrtr rtlt fapt care contrazice'teoria originii minerale este absenta in scoartd.
(lo, Ni etc.), a otrllttoi fidrocaiburi "."iitln.i
lichide "ioptu-
bogate in benzinl' .l tllrrtl'trrt,r'brtri metalic,e alcaline, folosite dl unii cercetitori in laboiatorfi;#;
Sabatier gi Sanderens (1901) 'au prin hidrogenarea la rece a olrli"r.tllcit tlc hidrocarburi; astfel de hidrocarburi nu ra nici la adln-
Ircctilcnei, in prezehta Fe ;i Ni redus, oblinut hidrocarburi formenice; t'itltilt:t:r'ltltnaimarilacareS-augdsitz5,ciminte1eder,ia'o""'u*i
"oro."
tii l"-p"iututi d" 200"C ari.oblinut hidrocarburi naftenice;-la temperatura
,i,, gOO'C au oblinut hidrocarburi ciclice nesaturate' Ei au considerat
"ii& natura catalizatorului se pot obtine toate felurile de hidrocarburi. 2. lltolczclc originii organice
cir clupi
il ;;; ;;;;i";i"lor de laboratoi,_ autoiii acestei ipoteze considerd c[ in
;";6 pariintutrii exist[ condilii de a se forma hillrocarburi- Hidrogenul ,lrr i1,r.lt'z,a originii organice, sub.stanfa primordiali o constituie, in ge-
.iin *ioot1" Plmintului ;i acetileha ar proyel! in urma acliunii apei asupra rrrrirl, griisirnilc cu derivalji lor-acizii, ceiurile sau riginile naturale.'Redfim
--::-' --v-*'$
r:arburilor metalice sau asupra metalelor alcaline' 1r' s.rrll lrrinciPalele rczaltate gi ipoteze, dupd. diferiii autori:
I p a t i e v a oblinut petrol lncllzind etilena, sub presiune, in prezenla (1863) acblinut hidrocarburi prin distilarea acizilor gragi
...,. :l f.,']rl
rrrr llt(,ltl
Itrlr J.,.,, tk: vapori de apd. supraincdlzifi. -
rrnor catalizatori.
Tro psch gi Fr. Fis ch er au oblinut hidrocarburi, d"e la-cele !V y.r r., .qii-Sto_rber (1865) au obfinut un amestec de hidrocarburi
mai
,$oarc pind la ."t" gr"rt"t" *ot".otar[ mire, din oxid de. carbo-n;i hilt?S1 ricrr.lranilol' rru lriclrocarburile fbrmenice, piin distilarea sipunului ctil ;G;
inalte gi.in prezenfa unor catalizatori,(Fe, Co). Irt
",i -pa-i"t"r"i
,.rri*i"'pur, la presiulni rlp f lr rrl rle rrlolrlr.
ionsiderl[
"a
i" i"o"i1. existi cohdilii ra se formeze hidrocarburi . (.lr l,..rrglll ': iiH. Hoef er (IBBB) auoblinuthidrocarburigazoase
in acest fel. Tl lri,lr,r'rrr lruri lichide. d.e t-ipul petroiurilor tor-"hi"",
-de l#r"rri""
Boutigny 9i N. v. sokolov au atribuit emanatiilor petrolului o origine lrrirr rli:ililrrr.u. rrlciului de fiiat ""tl""i.",
morun gi altor r"i.i""!" grase, animalc
,,nr-iii, c[ eI poate rcatlta din ac.fiunea. radioac- gl ilr v*se inchise, sub o presior" d" zo-zs il i-1L 6 tu*peratuil
"otrJia"iitra
tivc asupra metanului, in rirediu f[r[. aer. Acegti'autori au estimat ci 1 krns ll(i0 4?0"(1.
rL' 'r'p.Jr.trrh',
ii" i-""e poroasi cu un conlinut mediu de elemente radioactive, impregnatd.
. . ('lr.,l')rrgk'r',.prin distilarea unui sapropel din alge monocelulare luat
i,o CHn iub o presiune de'100 at, ar putea da, in 100 milioane ani, circa ttr: Pc firmul Mdrii Baltice, a oblinut z+,+7 hidrocarbuii
lir lrrrle f.t;rgrrrii
:111,.',1';,,
rr.r'rrlirrr*s. yi asfaltoase gi r4,60/o hidrocarburi gazoase.
I milioh tone hidrocarburi lichide.
Gr. Cobilcescu ;i G. Munteanu-Murgoci,.pleclnd de Lirlr rrrir.,, I)ay. !! M"rcusson au obfinut rezurtate identicc
r r irlr..lrr.i (llr. Iirrgltrr itistinna ulei de ficat
au suslinut ipoteza
ta faptut ce fumerolele conliri metan ;i,alte hidrocarburi, de -o*", ui"iie mdslin.,
,1,' r,rPiil. fi rr1';1f ii rlcr albine. "r"i
,,rigiiiil vulcanice a acumoiatilor de hidrocarburi'
N.A.Kuclreavtev,P.N.Kropo!kin,V'B'Porfirievin compu;ii rt if l. i (1916) a susfin't ci petrotrul
li f fprovine din algele marinc.
(tess-lese) suslin'ilia''""";b;l; E" p6t-i i,T-qtigry ('922) a oblinut diflrite tipuri de petrol prir, ilidrogcnarcil.
t:iLrbonului ;i hidrogenului de origine magmatrcd - -__""'"
,,,...,.Yl,:l.j 1.11,1..
ill'ilrrrl(,r' lilrilrrrrk: sarr vcgctale, sub actiunea unul catalizator hidiog"nui
,1r le,rlr ir Irlrtlr.nt.
Argumente in sprijinul originii minerale. Dup[.unii autg1i,.a9a cum..re-
r

it'st: cliri ccle prezentatt mai su"s, origilea petrolului este atribuitd reacliilor SI l, I( ra.mer si Spilker sustin ci petrolul poatc provcni
;r, lr
rlitr cr.rrrlr, <kr di:rtomcc.
- se prodric in interiorul scoarlei Pimintului'
(rirro
N. l)' zclinsk i . oblinut petrol prin clistilarea colestcri'ci.
nilio"iori, plccind de la faptul ci fumerolele conlin metan si alte hidro-
-|r"silrile
<:ir,r.l1rri, c6nsitlcrrir orlgirr"a -i";;;it-; petr,iiurui prin' intermecliul l{' 7, n lt <: r" co'sirlcrii cir pctrolul provinc clin celrrloza plantcl<.rr.
"
rrurrr i [t'stitl iil<lr: vtrl<:rrtticc.
, .ll1rl)l)(, S.ylcr ;i It'r. Fischcr au obli''t CO, ii CII* din
f;t;ii;li ,1,'rr.,.,*1.' r:onsi<lt'r<:trtc PrinciPalc, sc irduc ii argumrrnlt: dc ordiu r lluLrz,l iii hr:trri<:r'luiozl.
g,,,rt,,gi,,, iii,,tiu,,t,' rlt'iviriltr rkr pcliol irt-lt:gltrrri ctr rociltr entptivc. Accst

32 OI|.I(]INEA PETROLULUI SI A iGAAELOR NATURALE
Gussow, Howard gi Trask fi94l-1956), Brod, Eremen-
ko, Vassoevici (1949*1959) consideri ci prezenfa substanlelor or-
ganice bituminoase, asemln[toare cu petrolul, ln rocile pelitice intercalate
intre complexele purtltoare de hidrocarburi este un argument privind ori-
ginea organici a petrolului.
O serie de cercetitori (Potonid, Andrussow, Gubkin) au suslinut originea
mixti (animald. gi vegetali).
Argumelte in f avoarea teoriei organice
a petrolului
\ p,.r;rtrrli rrrui mari, porfirinele se descompun. Dacd. se ia in consideralie
Argumente fizico-chimice. Prin cercetiri de \aborator s-a stabilit c5.
in comfiorilia chimici a petrolului intri o serie de \emente, in stare liberi
sau combinat[, care confirmd originea organic[ a lui.
Azotwl este prezent in petrol in cantitlfi mici, sub l,3o/o, fie liber, fie
combinat sub formi de compu;i organici complecai dizolvafi in petrol. Acegti
compu;i sint provenili in special din albumine, ca derivali metilici din grupa
chinoleinelor, sau ca derivali hidrogenali din grupa piridinelor.
Azotul poate proveni insi ;i din profunzime, din fumerole, sub form[
de compugi binari gi nu complecpi, ca metilchinoleinele.
Sulful, este intilnit in hidrocarburi in general in cantitili sub 1o/o, dar
poate ajunge pin[ laSo/o sub formi de compugi ca: HrS, tiofene gi mercaptane.
Compqii sulfului ;i ai azotului se formeazi in timpul distilirii, prin
acliunea cildurii asupra unor substanle care conlin sulf gi azot. Prezenfa
compugilor azotului gi sulfului in petrol este un argument prelios privind
originea organicl a lui.
Oxigenwl ca element sau in componenla compugilor organici, cum sint
acizii- naftenici, este dizolvat in petrol in cantitili mici.
In proporlie mai mare se gisegte ln petroluiile oxidate.
Dupi cercetirile lui Ch. Engler, N. D. Zelinski gi N. Rakusin, activi-
tatea optic[ a petrolului (devierea planului luminii de polarizare), se dato-
repte produ;ilor de descompunere ai colesterinei qi phitgsterinei; ea nu existi
la compugii de origine minerali ai carbonului, fiind o insugire proprie materiei
organlce.
Fosforul,, pus in evidenli ln unele petroluri (in cele din California este
ln proporfie de 0,01o/o), provine din substanla organici din care s-a format
petrolul.
Porfirinele. ln petroluri, ln gisturile bituminoase pi in unele asfalturi,
prin analize au fost pugi in evidenld derivafi ai clorofilei din grupa porfirinelor.
Porfirinele sint combinaliile de baz6. aIe substanlelor colorante din plante,
clc fiind derivate din clorofili, qi ale substanfelor colorante din singe, deri-
varte din hemini. Au fost puse in eviden![ patru tipuri de porfirini, denumite
7,2,3 gi 4. Porfirinele I gi 2 s-au oblinut din clorofil[, iar porfirinele,S
gi 4 din hcminl. Accast:i descoperire aratl neindoios originea organicl a pe-
troluhri.
IPOTEZE 33
A.'I'rcibs, care a studiat petroluri din toat5. lumea, a gdsit c5. aproape
f rrrrritrttc rlin cele anahzate conlin intre 0,004 gi 0,2 mg porfirine la 100 g
prllol, irrr in cealaltd. jumbtate proportia este de la 0,4 Ia 4 mg/100 g petrol.
l)rrrzt:nta porfirinelor d[ indica]ii privind temperatura maxim[ atins5,
ilt 'lrlrrr:t,srrl de bituminizare.
l'rrllirina I rezalt| din porfirina 2, ptin pierderea a I mol de carbon
r;rrlr irrllrrtnta temperaturii, ial porfirina 2 rcz;':lt1 din clorofilS. tot printr-o
rr';rr'{it: tr:r'rnic5". Prin cercetiri de laborator, s-a stabilit c5. temperatura
l;t crrrt: t:krrofila se transformi in porfirina 2;i aceasta trece in porfirina
I rrrr rlr,piisc;te 250'C (temperatura maximS. favorabil5 reacliei);- la tem-
l;r I ,l I t:i. I irlpul geologic poate mic;ora temperatura necesard. reacfiei, se poatc
rr
;rrlrrilr: r:ii tcrnperaturile Ia care s-au format aceste porfirine nu ating 250'C.
'l irrirrrl scama c5. temperatura corespanzdtoare adincimilor maxime plnil
l,r r';rrc sc giLscsc zdcS.mintele de hidrocarburi nu se ridicd, in general, mult
1rr',;lr, l(i0"(), inscamnd ci porfirinele ail avut condilii si nu se descompunfl.
Acr.:rl 1a.pt, confirmat de cercet[rile de laborator, este in contradicfic
r n lrttrlrlt'rrlru'ilc mai mari (pinila400'C) folosite in laborator de unii cerce-
l;rlnr i lrr,rrlnr olrtinerea hidrocarburilor din distilarea materiei organice.
(l;rll:i cotrcluzie care s-a tras din prezenl,a porfirinelor in petrol este cii
trt,',lrrl rlr' Irrlrrlrre a fost reducdtor si nu oxidant, deoarece porfirinele slnt
:;r'rr-:rlrrlr. l;r oxirla.rc si ln prezenja oxBenului ele s-ar fi distrus.
! 1,'t 111,,,,1 1. irr petrol s-au gisit, in cantitili mici, dextrone
p'uirtr rlrrr rrlt.irrl rlc palmier gi flori de salcie. - hormoni sc-
I'rczr,rrlrt, sirbstantelor organice'asemEndtoare cu petrolul determinatc ln
tlr tlr' lrrlilir:c cstc un alt argument in sprijinul originii organice a petrolului.
A rgtuttcrttc de ordin geologic. I-ipsa unei legdturi genetice i.ntre zdcdmint olc
tlr I't'ltrtl si rttcil'o arwl>tiue. Din studiul rispindirii zicdmintelor de petrol in
rr,,1r{;1 l';intintttltti sc constatS. ci intre ariile de rispindire ale regiunilor l)c-
lrrrlilr,rr., :,;i. r:r'lr: ;rlt: rcgiunilor erupllve.pu qxistd raporturi g!p_!!gg1c_a_r.c sr1
il ,tll r,i i.l,'sirrt. lt,gate din punct?e vedere genefft. --_-'"-
5,r r',rrr::l;r{rl t:ir"Trfzdira cle c"ciiftact-dhme ZeLEnTinteIe de petrol gi rot:ilt:
t,rrr;rlivr, lrr,lrolrrl t:stc asfaltizat, pentra ca mai departe de aceasti zorriL,
:,lt;rl.lr' :rri l'ic rrolrn:rl inrbibate cu petrol. Se citeaz[ ca exemplu stratcllc
lrlltolilctc rlr: l'rrlr:nrlxrng clin Miocenul din Sumatra. Aceste situalii se explicil
;rr iu l;rlrlrrl cri. r'or:ilc t:r:rrpl-ivc care vin in contact cu cele petrolifere au fost
1,u',r'-.irr lor: rrllcr ior si rleci au afectat zdcimintele de petrol preexistcntc.
ln (l;rlilot'tri;r, in sistur-ile cristaline a fost intilnit petrol; accst fapt nu
r ,ttrlliltlit: utt in'gruncnt in favoarea teoriei mineralie, deoarccc pctrr:lul
,,,' llj=ir';r'r,;lc ;rir:i in zicJ.rnint sccunclar. El a migrat din rocile scdirncn-
lirlr' \1(:(:ittc, <lrrpiu cc, Prin altcrarc, ;istrrrilc cristalinc au ciLpitart insrr;irca
rlr t or:i lt.t:tttttltl:r.trxlrc.
()rii:ittt'u r,rf.;ulur d.c;:tit.itlLi!.t-1. J)rrpi. [.. Mm.zcc, rr"cr:stc apc sint <lc originr:
tit,rt ltt,i, si t'rptr'zinii, r:r'slrrli rrlc tpr:lor lxrzirrckrr rlr scdintctrtarc ltr carc ilu
rrr'ul l()(: plo,:r'$r'lc r'lc lril trtnirriz:r.r't,.
 ORiGINEA PETROLUI,UI $I A GAZELOR NA1URALE
CONDIT1ILE DE FORMARE A PE,TROLULUI $I A GAZELOR tN NAIURA

din,zlcS"mintele dc petrol contin o cantitate mare de clorurd.

.,. soflru,
ttc ^-1'!:l"sdrate
precum g1 brom ;r rgd. meazv,t,,Mare Sporco" in Adriatica. Pe coasta oceanului Atlantic, de-a l,ungul
llromul si clorura de ,sodiu aratd originea marind. a acestor ape, iar A;;.ii ,1" N6rd set-produc adevlrate epidemii d-e diatomee' S-a cal-cglqt
i,rlrrI Pr-o-vine'din materia 'iare a rezurtat petrorul.
.ii o J;rt".ce, daci Ji u""u condiiii prielnice-de dezvoltarc,-3;,1t-u*te5$-s-e
"rg";i.;';ln
G. l\facovei consideri cd. inmulleas'bt]iif fl6-repede irrcit in,opt 21.19 ay forma o masa egala qA vqlurn
apele de zdcvamint provin dI;;;;4. constitutie
a organiJmelor vii gi,ci ele slnt un argument petriro origin"a-;'rg"ril"a^"
ir"i;": --
crr nlaneta noastri.
au constituit materia
, lrrlui. U;i;""ilgi-;;*icani consid'e1-a cd dfltopgglg
-- p"tiro d-ur" parte din
rprimd
petrolurile din Calilornia'
globule. S-aestimat
:' Diitomecle cot-rlitiin pListulele-lor ulei, sub foima-de
ai" este forr-nat din globtile de ulei. 1n c.azq!
t B: condifiile de formare a petrorurui si a gazeror in naturfl "ir.r]Oy" "ofi-"id'iuio-eelot
;i"a-ai"1;#""t" u1"trg1" ap[
"e dulce, p.ustulele s_e_sp-a{g din cauza presiunii
' 't, aitr int"tiot.il lor, plnind in libertate globulele de ulei.
.' Pcntru studiul condifiilor formdrii petrolului trqbuie luate in consideratie ".rrr"ti."
In perelii celulelor - algei Elaeo!kyt:9!.t, F,-a*-obSgrva!.-.q-qaltitaie de- ultri
Irrrr'|robleme principale: r) sursa dc materie prim). organicd.; 2t;r;;ili;
l'izico-chimice de transformare a materiei.organicl.in hid;;?;il;;i; i) sau subitanii uleioase.
gct.rlogice ale acumulirii gi transformdrii "materiei ;;t;;i"..
Joffitti; -"'i"",,a"_pq$Pi r9qrl,!ffP:^*.Tilttt::::,*1:
.,,rBrq"t"ls vati in a -pLr-L 'ry;fPfflofr"iie 'oryPl91tl:
l. Materia primd
iin.t] aegajulln
O;i6"'rrr F;;ATI*d" fotosintezd, folosqte:.i:1."1:i Yt:lii
presupunc
si vegetale", iar subitanlele organice complexe rezultate se
"tiiri"r" ttafisform4ri in direclia {ormirii hidrocarburilor.
li,'r"i"ii
I)ac5. materia org-anici constituie materia prirni din care au luat nastere
lrirlrocarburile naturale se pune probrema provenienlei r"t" ;;;;;ilii;;i; Dtrpl
"foii""ura S. A. Zerltov, numai fitoplanctonul stratului superior al oceanclor,
rr. irccstcia, lndeosebi a modului in care a putut sd.
in medie ae iOO m grosime, poate da anual 60 miliarclc
se acumuljze inclt sa a"a ".r"
tonc carbon organic. ""-r1[nt
rrr.;tue petrolului in cantiti{i atit de ma?i in unele regiuni.
S-a estimat c[ numai 2-0,02% din substanla organicd. ajungc pinir
, , Jn ti.mp ce la suprafala solului materia organici. fo rmeazd. un invelis
n rl ativ subtire si neuniform,' in me<jiul
fo f""a"f U"rn"f"i ;i intre in sedimeni:]iar restul se dizolvi in apa"pe pa,rcqrsll
Jlr_ar-iu_ea, Jg6""gi" i" .r"fi taf i"";;;;; c,iJcrii spre f und. Cantitatea de substan!4 olggni,cS. ajqnsue_-f'u.nc!- qgp11tttr
ln plancton, iadeosebi s"u'toi-a-J"*atg". ne exernplti in l\{area Sargaselor,
O:".1+l.l_4lpg!t"., algele plutitoare,*care se gd.seic in cantitdti ;";;id;;: rlc aclincimea bazinrilt
* *ffifTn na respecttr-i'
llil
r)rr(r, sc sctrrmcnteaz1. ca matcric organici si in zilelc noastre- prezenfGsG greil sf se aTiime bil-numai*iegnut vegetal nrirritr
Pc fundul oceanelor se depun in cantitdti mari resturi de animale ver- constituie materia organicX prim5. din care reztltd petrolul, dar este foarttr
lrlrrate . lrr accst senlse Inenlibneazd *irr p^.t.";; ;;;;; Oceanului Atlan_ 1>robabil cn ea coplglLqg*sgfufaplia-i .--l?- *ceasta'
tir:, liL intrctiiierca unoi-cIianTi-rnafiru cu--reriryffii;fri:s"lintreli''air.;i,", Materia primi orgahici furnizati de r,egnul animal din rnediul marin.
s-* p'oclus moartea il **4 a'pgi1r^oI,: ;ir;i;i'd.;;;urrr. u. i"liirae* pe:,i S-" r"r1i"ot tn pegtii"ar constit_ui. principatri materie org.anicS. animaliL <litr
Irur6Jir.t: dc 500 km ;i o lifime de 100 krn, a.vind o'gio.l-e'de l,g0 .,ri" ,-o'format petiolul. F[r[ ig{oi{3' peill!.p.ol,ggnqli,tu,i.mat-eri4 -orgilnicir
rrr.imi- a octroluiui in uneie zlciminte'de petioi, insa linina seama c19-I11pt11!
lvlatcria prirni organicd furnizati de regnul vegetal' din mediul marin.
,t.il Pt;urr:lorrrrl rrnor miri sc dezr.olti cant-itdli mari-de alge. Uneori stratui l.[ rcsturil" ]o. riu s€ldsd;c-fiiaceeaqi cant-rte"Tb-ffi-toate-ZdCffiinfelc, ac(ri.tstir'
'catastrofalc-ctrt:
irrotez[ nu poate aveaao"'idoai:6 TeelATee-presiipriri€i a-cfiuni
rlrr rrlgc rL[ lrlirnct<lnului este atit c1e gros incit npu lu."ro"r-*?tg"lo,,".p;;ti;:
(il t'x.rrrrrl. rlr:tualc_dc zone cu plarlcton bogai in alge se pot.itu Marda tirnoari
- -- cantiti!i foarte mari de pegti'
ttttrl. sr, tlt,zvolt;i Itcriciincc .;i chromace"e, Arhip"elug,,i tr-,a;iio;:;rA"'.; Rosie Unuf :din ptlncipalele argumente- c[ regnul animal din mcdiul tnaritt
,'. t,tt"irot -ut"'tiu ptim[ din.]ur" s-u format petrolul este.asocierea frccvcttlil
rl.zv.lli, .sr:ilirlii ;i rincle miri'reci in care se dezvoltd. d,iatomee. -dTaTicT-t,dmllfi:
rr. l,ctrolului .u reai-cttl" bogate in fosile. Se plcsupune ce
. l.)r.' rr lrrugrrl cr;rst.i atlanticc a S.u.A., in zona plajei copalis Beach,
llrtrrrrl{ircrr r:t;rirlri. rL tlilLtorncci Aulocontliscws dd,
t,,i <ir:(ilnsmcloFtiost*deseompnsTgr Transformati.in pctrol, rlmirtitttl lrllrllitt
p'"rioclic unor mase grrlrgltiicle sub formi de fosile.-ln sprijinul acestei ipotcze cstc faptul cit s-att
"ott"t[
ttt,tti rl,' rt, tttttttlrttr', (li;rt(,ln(:('tt lilti:;os/cttia l',,rmcaz,ii irr lunilc aueust si sen- liiisiL fosilc plinc cu lichicLe .o o co-pozilie asem[nirl-oarc pctrohrlui.
t3ogiifia
l,'trrl,r ir', rl,'rr lrrrrllul^r:rr.rstci rl<: vost. rL
.f.uixinici astfel 4c -;.r; J"?;;;"1"r'", vi,,tii 6irr niccliul rnalin cstc un argunrcnt cir. mai.cria orgiLniciL diu tritrts{rlr-
t'll o t'lllrt;llt'l,ttttti.irtclrisi :;i <rrr_rrrr.rriirirs rlc rrrlastini. NIlrsc gclatinoase de
tli;tl'trtt'r,,litt lrtt,, sc rlr'11lr.ili lirrLr rlrr oxigcr; (r'r,zrilt1.l ,ii,i ,11,'.,'.,,,. cirrcia s-a format petrolul cstc furnizatii citr rcgnrtl anirlal tlin accst
f,rtl]ri"ii;,"r);l; rr rlr lit t.
 ORIGINEA PETROLUIUI $I A GAZELOR NATURALE
CONDITIILE 'lQE/ FORMARE A PETROLUIUI SI A GAZELOR IN NATURA s7

Tabelul 2
Confinuturile procentuale ale principalilor compugi organici
din unele organisme inferioare (dupd, Brandt gi Trask)

"t*
i,i'
curgd,loaie,tdiTdr-int-dcrdfrtii r"" J" ii.persii coloidate.
t311#;#ij Proteini bruta cr
%l "ter*)l
H idrocarburi
n/
/o

Amestecul de api dulce-cu apd..sirald.gi s"rf-t"iea de temperaturd

poale cauza precipitarea materialului orsanic. I Peridinee 14 1,5 85(?)
Diatomee 29 8 OJ
R-elafia genetic5.
{igtre. pe!I-o! gi humu-s a fos!-dpmonstratd de Hasemann. I o0
uorw o u'rlv'ruuJ dsrir.rL-
:"r.,'. asf alt ffi
?,+lqfgqqiburi oln inci,!ri"t":;tr"t""
zacamrnte srtuate de_a lungul j.; ]i}*ili Copepode
Nevertebrate superioare
65

coastei. {*g+p"t^
?+,_g!9r99alDurl 70 10 20
nt-o-ri{e1 -s,a stabitit-qa- rtia:".atur.ii"-ai"';."I.ili"gi,rne Materii organice
sint for- ln sedimente marine I
mate din-aciilJrumis., 40 47
Determindrile de laborator gi observaliile de teren au stabilit cd in for- *) Extractul cu eter include toate gr5.simile prezente.
marea hidrocarburilorlaturale uir rol impoitant.ll au, ln pii*"lrr"a-,7rpilii,
prin g.r_Ti*i, ceruri ;i rglili gi a.tbwtninere'- reprezentate prin t
- reprezentate
proteine
prorerne gi proteide, dupi
gi prorercre,
gr crup-icare
care uymgazd
urm6azd hidralii de
trm6,az6,hiat'atii Analize tle fitoplancton, zooplancton gi sedimente marine (dupd. Waksman, Trask :rt'::;;
carborr-renrezenf afi irrin
4" _"gbqq-reprezentafi -,i-
celulozi, hemiceluloza gilignini.
t,clut0La' 0emrceluloza 91 lrgruna. Rolul primorili"l
Kolul primordial al lipoidelor gi al atbrimlne-
lor ln formarea hidroiarburilor se datbregte atit"lripolaeroi'qi
caniiafir,:"it "rgi"ru"-l""-
uiurintei
ugurinfei
Extractul
gi compuqii analizali
Fitoplancton l) Zooplancton Sedimente
marine actuale
Sedimentd
narine vechl
de a se transfbrma ln hidrocarburi.
I19:* a_if9:itetor sedimente .aa.farnizat date asupra conlinuturilor ror Extract cu eter 2) o 10 I 3
F^":gfj:f* ":T:,:,.1g111*,medii
a cornpoziliei-materiei,organice 31" "9*^pori,9i"i """is"a"ir*;i;,;""#;;;
conlinute in el'e.
Extract cu alcools)
Extract cu ap5, a)
I
2,3
5
5(v.l)
5 4
3
Li tatietut I sint a"i3, ;";;"te chirnice ale unor specii Semiceluloz6, 0
J
2
vegetale; comparativ cu ale"""1i""t;;ii;l;
11
urior sedimente. Celuloz5, 5 o 1 0
Pentan 24 0 7(v.6) 6(?)
Acid uric 16 0
Tabelul 1
Acid insolubil (compugi)
5 3. OI 48
Confinuturile de elemente chimice ale unor specii vegetale comparativ Iipsifi de azot) 6)

u ale unor sedimente (dupi Tras{ Proteini 7 t3".tt 4A 27

Solubil ln api' I I
Solubil ln acid 19 4
Coniinutul procentual ln greutate Raportul Raportul Insolubil ln acid l5
Organismele
gl sedimentele analizate
materiei
orgmice
carbonului Cenugb 14 -7?
fa'6 de fati de
hidrogen 1) Analizele medii trei tipuri de organisme: Fucws uesiculari,s, Plati,cerpus Si Ulna lacluaa,
a
carbon
2) Include petrolul, grS,simile, pigmenlii qi corirpupii organici ai sulfului.
Peridinee 45 J 7 45 qq 3) Include cerurile, rS.ginile, pigmenlii gi alcaloizii.
Diatomee 6,3 4) Include zahdttl, amidonul, alcoolul gi atli acizi organici, precum gi sirurile gi esterii lor.
50 6 8 36 o 6,25
Copepode 50 10 I I .. , . 5) Include lignina.
(,, : vl" .- 6) Substanle lipsite de azot, solubile in acid, cu exceplia hemicelulozei
B ?2 6,25
Sapropel 52 I1 6 30 1,9 4,7 , 7) Include 60/o chitind.
| "'
Sc<limente marine recente 56 6 8 30 1,8 7,0
Scdirnente marine vechi 54 t 9 23 1,6 7,t
(''2i..1 Procesele fizico-chimice d,e transforrnare a. rnateriei organice
In tabelul 2 sint. date. c-ontinuturile
\J
procentuale in principalii compusi Privitor la transform[rile fizico-chimice pe care materia primd le suferi
ai unor organisme inferioare, neveitebrat" *"i
:]:g:,it:i
nlannc. "rr&u"t"l;i."ai-|"t'. pe fundul bazinelor de sedimentare s-au ficut diferite considerafii.
In talelul 3 slnt date rezultatele unor analize de fitoplancton, . P"p? .Stadnikov, grdsimile din materia organic[; prin. sppgnifiqarc,
zooplanc-
ton pi de sedimentc marine recente qi vechi. r ---- Eggj#{tatA&:1, care mai departe trec in cetone, iar acestea@Titliogenare
dau hidrocarburile de petrol.
", /t

, ., ,,
J'1""'f ''
, i(,,
|
,,1 , ,,

),
( t' t, (u, , '" ' ,")' "lt' "'
(
 \
,,\,t ll z i,'r.'..
\,tJ
lr ')
3s OR NATURALI
CONDITIILE DE FOI{MARE A PETROLUI,UI $I A GAZELOR IN NATURi

.. Dupi o schemS. intocmitd de Kinsburg-Karaghiceva,. privind transfor-

rrririlc substanlei organice, grisimile, pln-aqzr grasr superrori gi acizii Tabelul 4

nit:i, trcc in hidrocarburi de petrol, iar hidralii de c'arbon si albuminele,""ti.- prin Rezuitatele anatrizei crorratografice a rnateriilor organice (dupn Smith)
:r.cizii gra;i inferiori, trec in gaze.
P ro c esu I d e tr?1g!_ogn aL19- e t rebu ie s t u d i at, a;a cum
-a- .n4Jg119!_o1g_a I !c
t i onat JffS-e-S;e" ."
Adincimea Cantitatea de materii
r ai men
s-il rnai mentiofiT,Tq-lq13]EiE .". U_ ae Eiiloi, rolul sedim en tul ui mineral,
roffibaeJ
ro_ffi de la care organice extrase
lr I tcmperatffi
cmperaturii si ei riEiSicfrviiAtjf]$
radioactivitS"tii rocilor. a fost luate din 100 g sediment
proba uscat, in grame
Rolul bacteriilor. hr. procesul de transformare a /materiilor organice se
clisting doub. fazc: una biochimicd gi una geochimici.
' Ln faza biochimici, transfor.ir"" -it"ti"ipri-"\r" face sub in{luenta I

2 mI o,o'
I'tctcJiilor alaglgb_e, care reduc sulfatii ;i-descompun albuminclc, celuloia 6
8 mI I
o,oez
0,03i
,.i uclct[lJacfic-Dfn aceste reatfitse heg?iff cHr,bor,-NH;;'H=;i N lib;
'
.ln faza $eirchimied,*transmi-atautifi"i.ri"i prifti-;" i;" sub inftucnta Bazat pe studii de laborator, Zo Bell a f5.cut o estirnatie, dupi care circa
lrr:siunii, t-e.Tp-9tat_urii .giJimpului ,si 9a coresp_u-nde fazci. d-e distilge 3 p_fb- 10 bacterii, in 1 cms de sediment, pot produce 0,001 g dematerialnesapo-
rlrrsclor din faza biochimicS. bacterianS".
Zo 8e11, Gi;nt sfffias.ariSI atras at atenlia asupra capacitilii unor bacterii, nificabil, solubil in eter 9i similar cu petrolul, in 1,6 x 108 ani. Daci I Cms
de sediment cintdre;te 1,5 g si are un continut mediu de 10000 bacterii,
(:{rrc se gisesc in depozitele marine, de a descompune hidrocirburile. Zo
BeIi aplicind datele indicate mai - 2sus, rezalld. c5. fiecare gram de sediment va
ir rncnfionat ci acliunile acestor bacterii asupra probelor, in intervalul de
lirrrP scurs intre colectarea probelor gi analizi tor, pot explica de ce Trask produce 0,001 g de material similar cu petrolul in 3 x 105 ani.
Ittt ir rt'usit si gdseascd hidrocarburi lichide in sedimente de virsti recentd.. In incercd"rile de laborator de a obtine hidrocarburi prin procese biochi-
( ):L argumente pentru demonstrarea rolului
bacteriilor, zo Berr citeaz6" un mice, trebuie linut seama c5" formele gi'activit[lile bacteiiilor'pot si varieze
in condilii chimice ;i fizice diferite. Fermentatia poate sl nu aibi loc sau
lj,?.i"" care proba,
-imediat dup[ colectare, continea 20 mg de hidrocarburi poate s[ urmeze o cale diferiti daci se folosesc substan{e relativ pure. Unele
liclrirlc la.100.9 probi, dar majoritatea acestora au dispiruidupd. citeva zile.
In ultimii ani s-au obtinut iirformatii asupra originii hidrocarburilor ilintre bacteriile care se dezvoltd,pot fi anormale si incapabile de rLproducere,
llin cercetarea carotelori ex'trase ai" so"hete :t't;"-i; mare.ySmith di o pe cind altele pot persista numai atita timp cit se mentin condijii specialc
<k:scricre a unor astfel de carote, in care au fost-gisite hidrocarburi l;chide ;i pot s[-gi dezvolte proprietS.ti care in faza ini]iald si fi fost latente, sau
ar-ornatice, alifatice, if al-tetg sjmilare cu cele ce se gd.sesc in petrol. Carotele, ascunse.
Ittatc cle la diferite adincimi, sint descrise ca fiind formate diri marne cenusii. 1n al, s-ar utea admit
t:tr iutercalatii de nisip cenugiu silicios, cu granulafie foarte find. Carotele'au

""t.i"!i; ;; ;" amestec special

I<.rst uscatc.,l fulveriza.F fggriq fin ;i supus"i"
rlt: solvcnti organici. Reziduul rd.mas dupd evaporarea solventului a foit se-
pltlitt prin cromatografie pe oxid de aluminiu. ln toate cazurjle, fractiile
pariLfino-naftcnice-aromatice._gi asfaltice au fost oblinute prin spilar", d"t
tllt ll)arc procent-din_ rnateriile organice extrase erau prea puternii absorbite
tlc cirtrc oxidul de aluminiu, pentry a-putea fi spilate cu s-olventii obignuili.
Arralizclc clcmentare,. spectrele de absorblie infrarogii gi compott^tea
oxitlttltti tlc a.luniniu, in timpul separirii cromatografice au ar&tat cd.-fractiile
pltt'lt[itto-rtitttcnicc si aromatice sint in fond hidrocarburi. Datele prezeniate
irr talrclrrl 4 sugt:rcaz[ o trans{ormare progresivS. a materiei organice citr-c
lrctrol, lrc rnirsurii. ce cregte adincimea la care au fost ingropite stratele.
I)rLcir sc iirn in consicleratic datele din tabela 4, ar rezu.Lta ci formarea
pt'trolrrlrri ir.r"c loc lar prcsiuni mai rcduse, la temperaturi mai joase, in perioaclc
rlr: tinrp rrrrrlt rrrai scurtc ;;i Ia aclincimi mult mai mici.
I.)itt' nrt str pl:ocizcxLzii rlircti. in carotclc a"nalizatc dc Srnith cxisti o oarc-
t.:iu t: l'rr.tl it,lrct ivitirt.c srrrr r:on f irrciru b;rct.crii vii.
Punzb.toate adin-cimilor reSpective, aai in general sub 200"C (taiJ geochiuricl).
Dacd. prima faz5, biochimicl, ca timp este de durat[-mai icurtd., faza
gcochimicd este de duratl mult mai mare.
I{.olul sedimentului rnineral. Sedimentul mineral, d.epus odat5. cu sub-
slrrnta organicd (ir1 ,qare se formeazd petrolul, ars{olU-L*de-a_tuslg_lgA-protcc{ia
1i inKr<ipa-r.ea-.tu-c*e_q|9l-ggbp-g,t"*-c-g1g sufer5. procesul de descompunGrc bic-
Icriirli-r. Sedirncntul mineral" foart-e=f!1, gare i*mp_!efl.ic-5. q.ccesgl oiigenului dc
Lr srrpraf,;ltir", cailiitite abundentn-ioimeaZX ilii"ii Cii" pot' ii,'a"ilr,
-i-n
Irrul krr pctrograficzi, silicioasc, calcaroase sau argiloase. "a-
Milrrrilc silicioasc sint formate, in gcncral, din particulc foartc fine dr:
rlirttotttcc, ntiltrrilc cal.caroasc lxovin din prccipitarca cirrbonatilor rczultnfi
rlilr <lizol.rzrLrtxt coclriliilor culcxrroaso, sil.lr <lirr rcrluccrca srrlfatilor clc ctlciu
rlirr rr.lriL nri.r'ii, iirl rnilrrlilc rLrl'1iloiisc stnt clc rl:iginiL tcrigirrriL. '
l)rrpii'l'rLylor, (:iu'o rt lt,t.t'as rLtt:ttlilr asu[)l'ir rolrrlui pr: curt:-l au act:stc ttriluli
;rlil irr lrt'ot:csttl tlc itrc:irrlronizrr.r't:, cit ;i iu proccsrrl rlc ltitrrnrirrizirre, frlrrnarca
 40 ORIGINEA PETROLULUI $I A GAZELOR NATURALE
5i acumularea petrolului in complexele argiloase depinde de schimbul debaze
intre -un electrolit (apa mirii) si sedimentul argilos depus in acelagi timp
cu substanla organici.
cercetirile au demonstrat ci existi diferite tipuri de argile ;i anume:
ar5;ile potasice, argile sodice, argile calcice, argile cu magneziu", argile hidro-
lizate.
Se ;tie ci o argili calcicd., in contact cu apa de mare, in urma unui schimb
<lc baze, trece ln argil5.,sodic5.;. aceasta., prin hidrolizd,,Vn^contact cu apele
clnlci, trece ln argild hidrolizatS., devenind impermeabi6, l"
felul acesti ea
sc transformS" intr-o, rocd protegtoare care opre;te fcesul de oxigen adus
rlc apele dulci in piturile inferioare din bazinul'de 'sedimentare, u"nde sint
numai bacterii anaerobe.
Substanla organici acoperiti de strate de argili hidrolizatd. se descom-
pune in condilii anaerobe si produsele'transformdrii se acumuleazi ln sedi-
mcnt gi rdmin in el dac5. sedimentul nu e deranjat. Aceasta se lntimpli in
cazul cind apele bazinului sint lipsite de curenti.
Deplasarea produselor de'transformare bacterial5 din sedimentul bitu-
rninos a avut loc numai dlld cq acesta a. fgst acoperit de o cuverturi. groasd.
tlc depozite sedimentare. Datoritd greutdtii depoZitelor din cuverturS,iridro-
curblrile _au migrat, acumulindu-se in rocile magazin intercalate in acest
lrrvclis sedimentar.
Influenfa temperaturii. Ipoteza transformdrii substantelor organice in
pctrol .sub influenfa. temperaturii este bazatd. pe doud argumente. I"n primul
rlnd, cind marnele gi afuilele. bituminoase, materiile vegetile, uleiurile gi gre-
s.imile de origine vegetali gi animali sint supuse, in laborator, unui irr5ces
tlc descompunere la o temperaturi mai rnare de 300"C si ln mod obisnuit
crrlrrinse inlre 500-700'C, se oblin din ele fractii ca gaz'e gi alte r"nrtu"i"
bituminoase care seamini cu cele din petrol.
$L doilea .argument este acela ci Eng1er a oblinut, prin descompunerea
tt:rmici a uleiului.-extras din peptele Menhaden (din familia herinfiilor)
t sirpunurilor ficute din?cest-ulei, produse care-iriin fractronare seamanafli
cu pctrolul lampant.
lingler a Jicut exp_erienlele intr-o autoclavS.; descompunerea a avut loc
-lil 1rr^csiunca de circa 15 at ;i la temperatura de 320-40d.C.
In laborator, rezultatele descompunerii termice depind de tempe-
lntrrrir; in gcncral, cu cit temrperatura de descompunere este mai scdzuti
r:rr rrltt csl.c rnai n:lerrc
merrc proccntr,rlI de hidrocarburi de tin parafinic,
hidrocartrrrri delip narefinic iar
ior la tem-
Pcnrtrrri litlicatc sc obtin cantitS.fi foarte mari d6 hidrocarburi de tip
Irt.trzctr.
.Mnicr ;i Zirnrncrly, in urma experientelor fdcute asupra unor marne bi-
Iurninollstr, l.rr rillsctrvilt cir cu cit tcmperatura la care se supune roca cste
trriri sclzrrtli, t:rr a.tit cstc lnai lung tirnpul neccsar pentru a se extragc o
irrrrrrrrilil. t:lrrrtitl.tc rlc bitruncnc.
.-_-,.'l'ctttpi't';rtrtl'ilt: l)o c;rr() Mirit:r:1i Zirrunrrrly lc-arr rrlilizltt au var.iir.t lntrc
1J75";i :l(iS'11, iltt'litttlrttl tl(:cos;rr ;rctrlttt lL sri olr{iuc lritrrrncrrc ir irjurrs llini-r
CONDITIILE DE FORMARE A PETROLULUI SI A GAZELOR TN NATURA 4l
h 144 orc. Jinind-seama de aceste reztltate, ei au stabilit relalia dintre tem-.
pt:nrtrrrii, timpul de incilzire si cantitatea de bitumene produse si au estimat
tirnllrrl nocesar pentru a se obtine o anumiti cantitate-de bitumene la tem-
pt:t'rLtttr i mai joase decit ceie utilizate in experientele fdcute. Maier si Zimmerly
rrrr lrirs concluzia c5. pentru convertirea a lo/o de materie organich din argili
lritrrrninoase in bitumene este necesar un timp. de 8,4 X 10a ani, Ia tem-pe-
rlturt c1e 100"C gi de 6,7 X 107 ani la temperatura de 60oC.
lllrask-a oblinut calitativ rczartate similare, descompunind prin procedeul
tclnric scdimente organice recente.
l)ac5. in cazul descompulerilor termice in laborator, efectuate la tempc-
rrrtttt'i clc citeva sute de grade, orice material mineral asociat cu materialul
orl4lLrric arat5. urme evidente ci a fost supus la temperaturi inalte in natur[,
t:rr oxccplia unor cazuri rare, sedimentele cu conlinut de materii organice
irrr lost alterate din caaza temperaturii, dar majoritatea acestor sedimentc
nrr plczintl semne care si dovedeascd. c5. au fost supuse la temperaturi
(iLtdicnlii de ternperaturS._ai sc,oarfei terestre nu ofer5. temperaturi clc
..
olrlirrul cckrr utilizate in procedeul de laborator pentru descompunerea sub-
s{ir.rr{r'lrrr organice. Dac5. se utilizeazd temperaturi de 100"C sau mai mici,
pctttttt l'onnarca petrolului-sub.influerrla energiei termice, sint estimate pc-
tiortrlc <lc tintp cxtrem de lungi, conform relaliilor similare cu cea stabilitlr
rhr Mlit'r';;i zirnmerly. De fapt timpul corespunzS"tor temperaturii de 100"c,
rlc cxcrrrlrlrr, nu cste extrem de_lung, dar la aceasta trebuie addugat timllrrl
rn\'(lsilr c:rt tcrnperatura si se ridice la 100'C (daci aceasta este temperatirra
lritir:ii), slu trcbuie fd.cute unele corectii pentru viteza mai redusi de trans-
Irllrurl'c, carc va-predgmila.pini ce stratele vor ajunge, ca urmare a migcirilor
rlc st:ul'trn<lllre alc bazinului de sedimentare, la o adincime unde temp6raturu
t':;ll r lc 1(X)"C.
'l'otrr;i, s-a sugerat ci existd arrumili factori care ar favoriza reduccrga
lirrrlrrrlrri.tlc.formare a.petrolului la o_anumiti temperaturd.. Printre acc;;tiir
r;irrl.plt:sirrnilc inaltc ;i catalizatorii. Trebuie mentionat ci temperaturi inli
rnirri rlt:2(XI'(l nu pot fi admise in procesul de transformare a substanfci 9r-
rl:tttit'c ltr ttiltttrit, clcoarece la astfel de temperaturi sint distruse porfirinclc
rli lrlczr,rr{lL lor in pctrol, in acest caz, n-at mai fi explicati.
.. . lnflucnta radio_acttyt?tii rgcilqr. Rezultatele cercetd.rilor intreprinsc rlc
l( iilrllrirr s.t..r: (t9?4),Mrrnd;i l(oc\ (!??a)rl-ind, Bardwell, Glocker (1926- lg30),
li,1l'rs (1930), Soli-olov-(1936),C. W. Shepard (1946), Hess (1947) gi alfii, au
rrtill;rt <:ii. lirrtotttt:uclc raclioactivc influenteazd"transformarea inateiiei organicc
irr lrroccstrl tk: Ionnurc a pctrolului.
. lpott'ztlc ltlivinrl t'olttl racliorrctiyiti{ii ln transformarea compu;ilor or-
11;rrri,'i .lr pr:trol._rttt lrvttt lll bazi constatarca ciL rocilc mami. clc licltrol pi
rr,h' rr: rrrcilc rr:rgl.zirr r';r<lioactivitatc.
rrr rlirrl r
llrczinti
Arllilt'k:;i trrtrttclc rt.tt rLlvcclit o rlrliorrctivitatc mult mai mirrc, ttit
l,rl;i rh'y1t'csii si t:itlt:rrrt: <:it;ii Ilr!iL <lc grr.lsiilc, ctlcrrclc;i nisipurilc lrrlliloirsc.
Ar.r;l l;rpt trr'lrrrir: lrrrrt irr corrsi<klllr,l ic, inlr'rrcit, rlupii curn-sc ;tic, tn cclc
 42 ON.IGINT,A PETROLULUI $I A GAZELOR NATURALE CONDITIILI DE FORMARE A PETROLULUI $I A GAZELOR IN NATURA
43

mai multe caarri, ;i marnele, prin cantitatea mare de materii orga- rrrrlilliilor.f ar-e loc.spargerea atomului de hidrogen din petrol. Aceasta ar
nice conlinute, constituie il,g:t_:t-" rocile
mame ale petrolului. irrs.rrrru. cii s'b acliunea- acestor radiafii, in c-uisul peritadelor g;Go
Russell, care a studiat,din punct de vedere aI proprietdtilor radioactive r'rrr{irrrrtrrl dc hidrogen ar creste, ceea ce ar cond.uce la'formarea urr"o1. pJtr:oi
pr:stc 500 probe de. roci sedimentare, a gdsit cd mjrne'le dir, p"l.oroi" lrrli tlirr ct'in ce mai grele, cu un raport marc intre carbon hidros6n.
i'
rrrcdic o radioactivitate mai ridicatd declit..cele
{m Tgrfiai;i i;;;;;;i; "" -' itt t'r'rrlitrtte la transformarea materiilor organice in petrol aresiloc o;Gi";;,r
cxistS" astfel de deosebiri intre formatiunile mai vechi';i .bt""t, mai rioi. pro11r'csivii a_raportului dintre hidrogen
o irltii obiec!iune adusi transform5.rii;i cxtensive este constatarea ci unclc
carbon.
I-ind gi al!!i a-u studiat in laboratb, ,eacliite ;;";; ilc intre materiile
organice;i.partic.ule,.,.",p;i razele y, emise in timpul dezinlegrd.rii spontane lll;lllro tlcgre de virstS. veche sint foarte radioactive Si continresturi o.on"i"*
a elcmentelor radioactive, ajungind ia concluzia cd'dezintegrdiile radioactive rrcllrrrrsformate in hidrocarburi, Sint citate marnele de e"tii- Crrrt;r';;;_
|ot provoca descompunerea compu;ilor organici in hidroca?buri. \\/'orlforcl, din Mississippianul inferior.si Devonianul superio. ai"-S.u]rr.
Elementele radioactive prin-cipale (uriniu,. thoriu gi potasiu) sc gd.sesc I )rrr:i It'oces^ele- de transformare radioactivd ar fi fost in acfiune
sub formi de. izotopi activj ai Kao-in niiipuri si gresii (lsJciate J, i".e airilj*-
-i;;;;l; vorriilrr,'ar fi de agteptat ca astfel r1e marne sd contind. hidrocarburi lilicri:
grclc),.in argrle,_ marne, calcare impure, substanfe organice, ape de ,ecdmini. irr l'isrtrjlc minuscule si sd. nu mai continS. de loc materii'organice, sau." .."ri"i
Yiteza de dezintegrare gi energ'ia. pe care o 'emit6 a.esi i^top sub foimn r';r lic in ciLntitate foarte micd". Totusi continutul de malerii oiganlce;;il;i_
<lc particule p. gi raze y este mai"miii clecit p"iii."telor'0,-;;i;-a; rli..rrl, r:u cxccpfia citorva zone in care s-au acumulat gaze natirale, iar co1_
rtraniu si thorirr. ""u " (irrrttrrl rlc petrol este minim sau nul. F5.ri a exclude"posibilitater;t o.ol;
,,^,\"'dezintegrarea seriei de eremente.uraniu 23g sint produse si uraniu 1i;tz,t' ltltLttrlLlc s-ar fi putut forma datoritS. unor procese'radioactiv", tr"r"gnl"-
230 9i, radiu 226; din dezintegrarea ultimufui este rilrttrrrt. rrlxrritici lor., care contrasteazd cu uni?ormitatea tuai""ciirriieiii -i
?3jll_i:ll*
rirclon 222, care este mai stabil in lichidele oiganice, cum este petrdtu, 6_a; ;i r:tt cott{irtrltLtl riclicat in materii organice al marnelor, sint indicii.e
ae.fi
in api. i irr' lrrrlclr clttgla originea altor cauzc. "iirt"li
Prin bombardarea cu particule a a acizllor gra;i avind formula R-cooH i. ,f
)
(rrn cxemplu este. acidul palmitic, (cl5Hslcoofry, 'uo i.lrri.t hidrocarburi 't' ',\'
rr t \ !1. (;utr:lil.ii.lc geologice ale.-acwmwldr.ii
lrarafinice,.iar..prin- bombardarea aiiautuLnaftenic cu particule x a rezrltat
' trrttlt,rici organ'ice i,n hid,rocayburo
;i transformdr,ii
o hidrocarburd. ciclic5 (ciclohexan).. Aceste rezultate sinf semniti".ti"", a"-
-
oarece acizi gragi.au fost identificali,in
T}-ili materiile organice din !edi-
mcnte. Eficacitatea acestui proces este ins5. rbdusS, iar vjtezai" ti""rf**uie ', l'r'rrtlrr ir intrcgi ideea asupra modului cum s-au format hidrocarbur-ilc:
cste .foarte mic5, ceea ce.inseamnd.cd pentru a lua nagtere pe aceasti cale Irclruic crrnoscutc si conditiile tbpografice in care poate avea loc acumula.rcir
cirntitili importante de hidrocarburi, esie necesar sn tre'aca-ui ti-p g""r"gi" qri I lir rrsloru.t,lt.o *tt"riei organic6
dcstul de indelungat. (ltrrcrrtiir-ile au stabilit cd in rnediul continental, in milurile lacrrrikrr.
Prin bombardarea in laborator a metanului gi a altor hidrocarburi ga_ .'rrlirrt'.t.lt: si in -ilql.{q_g._{u"4u!:ne'.ilo!-deschise, conginuTfit i[_.,-.t"i:i,.
zolrsc cu particule- a a rezultat u1 n199ent ,,r11rr.rrir:ri r,:;[i'rclativ,qg.r--fu-ioeie ca-.qfir$bsqvJliinir;i" r"';j;,:fii,,,',r
'bttri ncsaturate. Din -ute de hidrogen gi a" niaioc?i-
hidrocarburile lichicle au rezultat pi*"tit" similare de l.'ri.i f.r'r-ni.rii.pctrdhiliif in aceste condiiii,-totu;i iccst proies nu
crrrrcr:1lrt dccit iri mcdiul marin. -.'. --" . -.- ' .. '' 1i.;Jtt, ii
hidrogcn ;i o cantitate ceva mai mare de hid.rocarburi nes'atuiate, d.e;i acestea
<lirt rtt:rnit nu sint prezente in petrolurile brute decit in ir.i"."-""t". . O. t:ontlitic cscntiiilS pe$ru transformarea materiei organice ln hiclrg-
crrrlrrrli cslc <)u nrccliul.sS" fie lipsit de.oxigen, insi. acest rnecliu nu estc lipsit
I-in<l consideri ci. la presiunile. ;i temperaturile din """tila1i
,on'a soperioara a
strortrlci Pirrnintului orice Compus din seria^parafinelor poate fi transformat rl. oxi6ltrtt. llxistit insii..rcgiunl care incl6plincsc condiliile cle tritumilizrli.,f
Irr lri<lr.curburile complexe. ..*.gdsesc in compone"g'" p"tror"i"i; p;;;; :tct'5lt:ll. sirrt golfrrrilc, rniirilc interioare, lagunele, fiorduiile. ln accstc rtrgirrli,
rr.t'ls(rr fiin<l rurct'sarc.cantiti.!i :u{.mici-de energie-chimicd.'Ef ,rrg"r""ri 'ci pot lrlrr cslc rroacl'lr,tl, sc rlclnn sedimcntc fine, iar concentratia in Nzrcl
t'lr':;lt'tttlt.i tnttlt <lccit in tui"rilc cicschisc sl ca urmarc a unel cvaporirri t'oiLr.tt: l,<r1t,i
ittlcl'vrrtti ;i ltlttr cncrgii, culn ar fi descd"rcdril"e electricc, r"ai"1lit" a si radia-
liilr: rrltraviolt:tc. J-incl scoatc in evidenli, mai departe, faptril i"i"G""i.a irrlr,rr:;r', lrr tirrrll, cot-rccntratia in slruri crepte cu aclincimca.
lrxrl. rrr:.st. .nurgii-au p^r,prictatea remarcabiH d" ;;";;-tondensa hidro- .littltllr.ir rttPt'trztrlttat scctirttrca schcmirticir lr. unci lagunc carc intrrrnc;tc
lrrrlrrrrihr trrr.lrrrrrr:trrl rlc ficibere scizut in lichide;i sofide, cu eliminarea nu- r orrrliliilrr rlc lix'rrnl't: lr. pcttrrlulrri (fig. 1).
rrriri ir rrr:.lt'i t:.,'titiL!i <lc compu;;i gazo;i cit cste neccsari pcntru a cvita l't'lrgtrl t:otttitttttttrrl, tlilt <:attz,lr. ruifciilil,rr tlc ost.illrt ic, poa.tr: fi r:xonrl1t,
.
*inl)r'ltsit I rrrrr{ irr t:lrintrca. t{'t':l ('('rltlt:t: llt, ltttt-trtttlrt:t'r:rt lrrgiltrlii r:lr ot:t'lnul. lrr,,,,,.ri <:lrz, slrlirrit.lrtcli
, ^. ohitriirut'i
'iulhrcnlt
arl.r,tstt- 'ftos,i-lit'il,ti.lii tltt lrunslornlurc a. nlalcriilor grga,n,icc sub
rtiirtttctitti,l.iil,ir,. lixlrt:r'icrrtt'lrr rlc lrirorat6r 1rr lri"Ltiri t;ir r,til iritiit,,ii'1,,
t l.r,rlt't'xcls.iv, rltravolllr,lr'tr vic{ii csl.t.r irrrlrit:tlicrrtii pi rrrr sr: [orrnr:lrzi srrlr-o1ltrl,
( irrrl
1rt'lt11ttl colro;tr"ii r;r: r:trtcltzir ilr,r';i1,ii litrsilrilillrtrilr. c[: 1. st: f9r.rr1;,,,.j,r.,i,1,1,
 ORIGINEA PE?ROLULUI $I A GAZELOR NATURALE
Stratele superioare de ap5. sint ln comunicalie consianti cu largul gi
ln ele are loc o seleclie a planctonului aproape exclusiv a unei anumite ca-
tcgorii de organisme.
L. Mrazec a atras atenlia inci de multi vreme asupra posibilitilii par-
ticip[rii microfaunei gi microflorei pianctonului la formarea petrolului. Stu-
cliile tntreprinse pini ln prezent asupra rocilor presupuse a Ii roci mame de
Fig. l. secliunea schematicb;.T:ifiJil,:ln care poate avea loc
I - ape bogate in plancton, cu salinitate normald; 2 - ap6 lipsiti de oxigen cu
slinitate ridicatS, cu H2S in cue nu trSiesc vieluitoare; .? - sapropel.
pctrol au confirmat acest lucru. Ele au confirmat ci aceste roci sint formate
i.proape exclusiv din resturi de microorganisme. De exemplu, stratele de
Monteroy, considerate ca roci mame de petrol pentru zdcimintele din Cali-
fornia, slnt formate aproape exclusiv din pustule de diatomee.
Materia vie organici se dezvoltd foarte bine in stratul superior de api
gi ea constituie materia priml ce va suferi procesul de bituminizare. Drp6.
cc a c[zut la fund, materia organici este sustrasl acliunii oxigenului. Fiind
'lntr-un
mediu cu salinitate mliit[ are loc un proces ile saponilicare a grisi-
milor. Produsul saponificirii este relinut de materialul mineral gi formeazi
ccea ce Potoni6 a irurnit sapropel'. Materialul mineral se prezintS, sub forma
unui mll fin,' argilos, silicios, qalcaros sau humic.
Mediul reducitor ce caracterizeazE stralele inferioare reduce sulfalii din
solufic, rezultlnd fie HrS din sulfalii alcalini, fie sulfura de fier (FeSrj, care
rtrmlne legatd, de sapropel.
Procesele de diagenezd"tltetioare conduc la transformarea sapropelului
;i a anabitumenelor in polibitumene gi ln parte ln catabitumene gi ecgonobi-
turncne.
Polibitumenele rimin legate in sediment care va deveni roci mam[, iar
cutabitumenele gi ecgonobitumenele formeazi petrolul.
. Una din mirile actuale, care ln mare misurd ar intruni conditiile menfio-
n&tc, ar fi Marea Neagr6. Cercetirile fS.cute de o expedilie rud[ ln Maiea
Ncagrl, au demonstrat existenla sapropelului gi a produselor de bitumini-
zilrc pe fundul ei.
Dup[ Arkanghelski, mllul din accast[ marc con]inc pln[ la35o/o substan]e
organrco.
CONDI1'IILE,DE FORMARE A PETROLULUI $I A GAZELOR IN NATURA 45
Dacd se ia ln consideralie localizarea r.d,cdmintelor de petrol gi, mai ales,
localizarea rocilor mame in-raport cu-zonele structurale aie scoailei, rezulf&
ci ln trecut au existat condilii favorabile form*rii petrolului pe lo'cui geosin-
clinalelor sau ln imediata lor vecind.tate, intr-o anumitd, f.azd" i" evolufie"i aces-
tora gi anume In faza care precede exondirile.
Transformarea substanfei organice. Tra,nsformarea substantei organice ln
bazinere de sedimentare ss poat"e-face in-diferite gloirri*i8", ii i"
prezen!.a oxigenului; 2) cu acces' "o"ai1ii
limitat de oxigen; B) fn lipsa totali a bxi-
genului.
Transformarea tn prezenla oxigenwlwi. ln acest caz are loc oxidarea sub-
stantei organice, care fqece ln produse gazoase gi in reziduu mineral. cazete
rczult*e se-pierd, trecind in atmosferd, ir.o fiind spilate de apele de circu-
latie. Transformarea in prezenla oxigenului se prodice ln cazui sedimentirii
*lt"ii"i organice pe uicat sair ln iazine nu irea adlnci, ln care existi o
circulalie activi care condilioneazb, aerarea apei.
' Transformarea i,n cond,iliil,e accesului timitat de oxigen. Accesul limitat
de oxigen caracterizeazi mlagtinile, lacurile gi lagunele pulin adinci, in cazul
cind lipsqte o circulalie activd a apei. In afard. de oxigenul conlinut de sub.
stanla organicd., mai pdtrunde oxigen, fie prin aerarea stratului de ap[, fie
adus de particulele minerale. T,a suprafata sedirrientului, oxigenul atacld. pro.
dusele cele mai pufin stabile ale substanfei organice, care au rezultat cd or-
mare a unei acliuni bacteriale anaerobe. Mai jos, in sedimentdl fin, unde nu
mai este aflux de oxigen, tfansformarea substoantei organice are loc in con.
difii anaerobe.
lipsa unui invelig protector, produsele richide gazoase ale bitumini-
zirii se pot pierde, iar cele solide formeaz|, rocile fine,9i pelitice, caustobiolite
solide, care mai tlrziu devin gisturi bituminoase.
Transforlncuea i'n lipsa totatd. a oxigenulwi. Aceasta are loc cind oxigenrrl
lipsegte total chiar de ld. inceputul depunerii sbdimentelor, ln bazineli ale
clror funduri se adlncesc destul de repede, uneori gi in bazinele ce se scufundil
mai lent.
_ Pentru existenfa unor condilii anaerobe, este necesar ca in apa bazinului
sir existe, ln cantitate mare, materii coloidale ln solulie, care fui contact cu
apa sirati floculeazi formind o pituri de api, ce este impermeabild. pentru
tcr. In acest fel, la suprafala sedilmentului pjitic r" tor-."ia un med.iu anae-
rob reducitor. ln acest mediu are loc descompunerea materiei organice lngro-
lrntil.-ln,depozitele argiloase si calcaroase. ln cazul scufunddrii ripide ablazi-
descomplnerea- materiei organite este mult mai activd la inceput. Li-
"l,lli: gi gazele rezultate
r:lriclcl.e din procesul de bituminizare vor migra ln inter-
crr.htiilc permeabilo din complexcle argiloase gi calcaroase, unde i. 1ror forma
rrr:rrmuli,ri dc hidrocarburi, iar bituminele fixe, relinute de sedimentele fine,
vor forma caustobiolitc solidc, carc ulterior clcvin gisturi bituminoase.
46 ORIGINEA PETF"OLULUI SI A GAZELOR NATURALE STADIUL ACTUAL AL PROBLEMEI ORIGINII PETROLULUI
47

ln cazul cind scufundarea bazinului este mai lentd sau cind au loc ri- r',11ri111'f i s'bstanfele mobile sint prezente in roci fie in
r:ii,
stare liberd,
diciri si scufunddri ale fundului bazinului in condiliile lipsei unui invelig ..migra!ie, fie in stare regatd.,
rrrrlir;rl,i. St'stic.cd. substanlele mobile"care ."r"-;;;;r.it"
r 'r,rr' rr('r''r.i,rr:
nici un fer de
protectbr, bituminizarea materiei organice este incetinitd qi'produsele lichide migreaze'rin"i-." afld. cuprinse
rrr prrr srr)r'ircapilari ai rocilor pe cind substait"r"
;i gazoase se pot pierde. lr.r;rrr' l"s"t", ;;"1;
minerald d-e roid., fie cd si"t ;;'p;i".""i1'i"g""oa il#ff;
, Afrrri-r de aceste doui sid.ri, mai exist&
rr r.r rlrrr';r'rir:rrli cristalin[
C. Stadiul actual al problernei originii petrolului r';rr. srrlrsr.ntcle mobile satureazd. porii "-rt.i"^i"termed.iari, in
i.ruffi"t,"ilirr'a''.t"t legate de
gi principalele probleme ce urmeazd a fi cercetate r1r'r'',,1 i,t.
.Hu Irsliln Iclc bituminoase, care
4-.
In ultimii ani s-a dovedit ci aproape toate rocile argiloase, argilo-nisi- migreazi cu..apa in porii subcapilari, sc
It,ttl',lot rtrii irr pctrol numai in cazUl rrecern lor
poase gi marnoase formate in mediu reducEtor conlin o oarecare cantitate drn stare semilegatd, in starc
ItI rr.r,i,
clc substanle bituminoase dispersate inrudite cu petrolul (Brod
1959, Eremenco, Maximov ;i Thostov
- 1947, 1954,
1949, Strahov gi Radionova
1951, Nli1'1r'rrlirt lrclrttie privitd ca un proces de transform5rifizico-chimice corn-
'leodorovici 1952, 1954, Iurchevici
- 1955, Brod Levinson 1955).
;i
- l'1,'rr' :r,1,' sillrstrr'tclor mobile i" Jlui*'."-ii"sutl,'i"-ii*i"r
lrr ;rrrrii srrlrr:irllilir'i ai rocilor argiloase care rncep sE se'compactizeze.deprasdrii lor
- - -
Prezenla substanlelor bituminoase inrudite cu petrolul a fost constatatl lrrr rirrr;,rrt .it rl.r'caz.d compactizir"" ,o5iro1, Ln
;i in sedimentele actuale subacvatice. S-a constatat c5. pe misura compacti- ,r' t,r' r'r',r'r'srrr rrc migrafie'moleculaid, ;ffii" ;";pieta lor litificarc,
ir=;iif;; tri"ri"'r'i#ri
ziLrii sedimentelor are loc transformarea acestor substante bituminoase in
substante care se apropie tot mai mult de hidrocarburile din petrol (Weber
irrr' :rrrrrsr:rrr(.r.r' rnobiG
fn porii subcapilari.
'To"i;;l;r*"lta
etapd. are loc
fizico_chimicc
l,rorr:rill rlr lor.rrrllr-e a bituinenelo, p"'i."*, A"r"o*p-o.r"ri|s,rfrt"nlelor
-"- 1951, 1955, Smith 1955). Rezultatele cercetS.rilor efectuate in
ultimii ani aratd ci vechea - 1954,
conceptie dupi care procesele de formare a petro-
f-iirri'r'. rIirilr.r'srrIr, llri'tre particuleld mlnerale ale rocii. or_
lrl,'r;r l'r rrri'ii rritumeneror in procesul de crescompunere
lului gi cirbunelui se exclud unul pe celilalt nu este justi. trr'1rt,rr,1 ;r,',rrl,sr;,rrrr.r.r organice aiiper-sate si transformarc
Cercetdrile care se ocupl cu procesele de formare a bitumenelor, petro- i;_i;;i[";;!ir""." r,. rimpur corn_
lrrlui pi gazelor arat5. ci pentru formarea 1or, cele mai favorabile sint depo- lrnr riiirir rrrr ;r r'rrsr- r:xprimatS. in tgsg_issJiBrSil'ru"nG\r'_
rvvv \urwu ir
;lrrrlrr,r'r', \,'rrss'r,vit:i ""ii r"d#, J

zitele de substanld organici.*dispersati in sedimentele din regiunile in care -- lgss).

predomini tendinla de scuffndare, atit in timpul oscilaliilor mari cit 9i a I'l.r"irrrl rl. I* lLccastd. idee t'ezultd ci intre gradul
r,r il.r ;rrIrlr);rs('|i r:alitatca."n.tu"tat. bituminois" de compactizare a
cclor mici, ale scoarlei terestre. Cele mai importante zone petrolifere gi gazei- airp"r.ot"
fcre descoperite in U.R.S.S., in America de Sud ;i de Nord, iar in ultimul , qrrirr',,i tr'yiirrrr'ii. Stutricrca..o-po2i1i"i;rii;i*";;ilffi."erorin ele existit
dispersate
tirnp, in Orientul Apropiat;i Orientul Mijlociu, sint in regiunile de scufundare lr,,rl. r,,rrrlrr.t' l;r , r'ir:ntar-e foart6 buhd pentru prognoze privi*d compozifia
t:<rnstanti a scoartei Plmintului (Howard rr.lr'lrrilLlr rr;rz{'roI carc formeazd. rncaminte ce sint alimentate de bitumcnc
:,ii
rnirnn 1951, Brod 1951 etc.).
- 1944, Pratt - 1944, 1947, Kauf- rll',1rr,r,,,rlr.
irr ror.ilt: irrgiloase.
-
Corrceplia privind - rdspindirea regionall a seriilor petrolifere si gazeifere l)rrr .r'lr'r'Nr)lrs.,ra.i sus rezartd.cd sint
generatoare de bitumene, in
siugcnctice ;i epigenetice permite s[.se_dea.prognoze intemeiate ;i s5. se fac5" r t1r'11, lrrr'rl. r'ir(! rrrr.1'r'i srrbcuPirari. llrin-
i"re, ;ro.;;;i;; i;;;." a petrolrrrui
o lprocierc comparativ5. a perspectivelor, in ceea ce priveste caracterul pe- ;',i 11irr'Irr rrr.r,rr,' s;i rriiri. t,,. r'inii; ;;"f .ira ,"Lt"riJi"iit"-i"oasc trdc
tt'olifcr';i gazeifer al teritoriilor mari si in iimitele acestor teritorii, ale zo- rlir'lr.rs:rri. ir
'l'r ''l'rr. rr:r*irli., 1,,r'i. s'rbcapilariln ,tur" riberi fn porii -supracapirari
rrt:krr izolatc dc acumulS.ri de petrol si gaze. rrt rrrr rh'r rrrrrrri P,t *,i roim*r"'-".r-"rerr';; p.#,
I rr U. tt. S. S . (Zona Precducaz),' fii scopul comparlrii conr-poziliei sub-
sr gazc. Accst
lrl,r r"' rL'r ttt1i. ilrll'trt'itva itltfrrl in r,r.il"-carbonatate, .lrir--.i.rt, cle
slrlrr{ci orgruricc clispersatl in depozitele mezozoice ;i terfiare cu petroluri irr.h' r'i rLrLrrrritr:rr: . cirror ritiricnic se p;;a;;;"i;;it" *i"a". cxcm'lrr,
't.L
' {r
rlitt rl<:clcllsi comlrlexe, s-au folosit cercetdrile luminiscente-bituminologice. 'rrrr;rr'r
iz;rr r,rr l'O<:ilrlr, cfl.rc
l)rovoacir inchidcrca porilor subcapilari, poate
S lr rhrvc<lit ci in rnasa principalS. de substante organice dispersate sint ''r'ltr, lllll .111;1t11f i rirtl'('('iI11',,tr:"Pt itrtlii,irr
loltlcrttttut ptrrzcntc substanfc bituminoase inrudite cu petrolul. Cercetd.rile tlc inccti"ir" il'iir."tnr" a procc-
::rlili rl' t,'ilil;r(! ir rrirrrrrr.n.r,,r. Ij,:octs,;iii;;;;";',r'lrii,il*cror
ttllct iortt'c lu irrt"ttiLt c5. substantele bituminoase sint des reprezentate prin t' lrr' r"rlr'r lrrrrrl.ri ,l',':ll rk'sr:.rlPrrrrt.rii r,it,,m"ii"i.,,. riiri,':",'t,,,." s-arr
poatc sl
itl;l;rIIcttr,. ll 1'r', r",rrl rlr. lililir.;rrr,;i r:ru.t. ,,,i ,rrnlrlrrt irr lrccst [inrl ,'iisr,iir,,;i sc'.rat
i,r,
l'irl'i irr rrltimrrl tirnlr, lcgii.tura srrbstantelor bituminoasc, cletcrrninate l'rr ,,',,,.r;irrir..r' ri{, .r,51,1.y;'i i,;';.,ii.,;;;.,,i;,'i;,iili;;;illi'yi cirvcrnck:.
ctt lrittlot'rtl rrtrrlizci lurninisccntci, crr pctrolul cra incloiclnici. Accastir pro- 'r,,,"r
lit r 'u,, lrr ;rl,rrit (l{' lrillltn.(,n(, lr,girttr ,,,,,,rt,,,*c,^.lrr l.isrrr.i si
i,.. <r.r.mitc,
lrlrrrril it lost t czrrlvittli, llozil.iv <lrrPii. strrdirrrca substir,rrtclot llitrrrrrinoit"sc - cx- Iti' li1=1""' rl'itr;l;tll.rrr'. llittu,t,'u,,1,, l,f,ri,''1,,,t fi t:irvcr-rrr:, rntmcroase
trxt*rs(: rlirr *l<:ilc carb.'atatc
Ititsr: rlitt por ii sttlrcit,pilriri rri rrx:ikir pcliticc. ftt prczt:rrt., rrnii gt:okrgi-lrctroli;ti lirfr,it rlr1,J rrt'rt',111P11111,r.ir .rrr. .,,,,,11,ti,t,i. ij.,"i-i,i,t
r,rlji,,Jiir dc fu.marc a
 STADIUL ACTUAL AL PROBLEMEI ORIGINII PETROLULUI 49
4tt ORIGINI,^ PETROLULUI $I A GAZELOR NA URALE

lritrrmenelo
litificarea' tn acelagi
r inceteazd. gi in rocile carbonatate odatddecuasfaltene Irr c<lnplexele groase de roci-magazin care formetz| un singur rezervor
libele';;;.-;;.eparat sub formi 9i au umplut rrirttrlirl ,',,,riv, ;i lipsite cle o sursl generatoare de bitumene, formarea,petlg-
iil;;,';id;ene1e
";;;.r"ii.iirG pot da din nou, da- lrrlrri ;i grrzclor poale si aib[ loc fie datoliti p[trunderii hidrocarburilor din
ililfi ;;;";;i".ei. alte. diferite.goluri
mobile' Studie- rot.il,'gr:nct-atoaie de bitumene situate in culcu;;i in acoperi;, fie ca urmare
t'riti desco-porr"rri,iioi .*liieti'de substanle bituminoase
jurul
r.ca inctuziunilor de ;.i;ii# il it.f""i, la microscoP:.gt1t4 prezenfa in ir srrl,s[ilrririi litologo-faciale cu asemenea roci. Alimentarea crr hidrocarburi
bituminogi moblli. Prin urmare nu este Ir cornplrxr:lor petro=lifere;i gazeifere epigenetice poate fi atestati de prezcn{a
i;;:;;;;;"leior forrrrate ditr "o*p.t,ti s[ poatb,duce,Ia, folmarea hidrocar- r',rrrrpri,iilor organici dispersali, inrudifi din punct de vedere chimic cu bitu-
cxclus ca descomp"""rl"-".i"fidt"iot
ca de rocile car- rrrclrtl,' sttrsc'lor de alimentare.
5urilor inrudite cu petrolul. De aceea, est6 foarte pr-obabil bitumenelor pe Srrr<'irrile principale care stau ln fala cercetitorilor in legituri cu soltt-
5onatate litificate, aoto-it",' si fie.legati- formarea
";i;;;;;i
;;#;;;;p""Lrii-"rl"ti"ne1or. In'cazul cind acest proces va fi confirmat tion:u(,ir proirl'cmei genezei petrolului 9i gazelor constau in studierea trans-
dolomitele bituminoase- c1!9. conlin i,,rrrr;'ilil,,i'fizico-chimicc ce lu ioc in piocesul de descompunere a substanlci
<le cercet[rile ulterioaril J"""i""t"are1e si
ln soluri incluziuni a" urtufi""e vor putel fi considerate f[ri indoialfl drept r,tli;rrricr: rlisllcrsate;i a clilor de formare 9i de transformare a bitumenclor
roc"i generatoare de bitumene' rrr 1,,,t ii srrltclrpilitri.
' 'l'otorlltii. trcbuie si fie studiate transformirile pe care le sufer[ bitumenclt:
Deci, in tit"p bitumenelor in rocile argiloase are loc datoriti
""?I*rilu biturnenelor rlr, l;r ll'('ccr().t lor clin stare semilegati, in porii subcapilari, in cea iiberl, clirr
clescomoun"rii rouri"tii"i;;effi dispersate cu tranif ormarea bitu-
il;"#tfi.;;ti"rt, il;ille-.'arbonutat'e litificate are loc descompunerea z,,ir';rrrritrlr'.
('r,rr:r,trililc <lin ultimii ani au adus date prelioase pentru explicarca gc-
m&relor liber'e din golurile supracapilare' rrr,zr.i lrirlror:urlrrrrilor pe seama substanlei organice dispersate in porii sull-
Pentru pro""rol de formare,a petrolului 9i gazelor nu permiti este suficient
r';rpil;rri :ti t'ot:ilor argiloase.
s[ existe bitumene p;;;;;, ci sint'necesare cond-i1ii care ,si
dispersate.
sepa-
i"r"" friar"carburiloi oin substanlele bituminoase
Formarea petrolului gi gazelor are loc numai in cazul_treceriicolectoare'
hidrocar-
uoriGi i"it-o r6ca i;;;;.t ,{;;asti rocd, numiti ro:am?g?,in sau
uoate fi situatl t";*1;;i;;pi;; in care s-au format bitumenele, sau in
[o*pt"""t" tipsite de roci generatoare de bitumene'
brept inaict geochimice c[ hidrocarburile sint singeneticecare cu complexele
;t"i, in primul rind, bituirenele, reprezintd'
setlimentare in
trri.f" de
nroccsul ""t"-J"'g?r;;;
descomiil;;" ; ;;;t"d"i;, orgutti"" dispersate.prlntle f-"11i
pelitice. Bitumencle-singenetice trebure sa lre rn-
-i""tut" "t"d" iocilor
;;a;i9 ini"q", cu bitumenele dispersate in rocile-magazin
;a;;,-Aiil;;.t
qi stratele u."loruli .o*pt"*". Formarea zdcdminteior de.petrol 9i.gaze,,in
irt"J" nu p;;;; ;;;" loc decit in cazul unui mediu favorabil pentru
nihrocarburilor din stare dispersatl in petrol'
ii.""t"""o-plexe,
Complexelecalcaro.dolo*it.'.qpotficonsiderateformaliuniff:'?:*:l:
pi gn-^Uir" singenetice, numli dabl in ele sint brtumene legate
preze.nte
microgolunle 9i macro-
i-l,iriric cle substin!;*iti";it 9i asfaltene care umplu
golrrtilc, s'i claci existl o leg[iuri chimici intre acestea. Este de
asemenea
de a asflate-
,()c()sil.r sir se constate daci i" avut loc un proces descompunere
rrr:krr cllc sir fi conclus la formarea hidrocarburilor'
in
crr t0tul altcle sint indicaliile privind formarea petrolului 9i gazelor
in-care se ob-
r:.rr'1:x.1. 1,,,t..rlii-r" ;i gazeifcre epigenetice. Pcntru profilele
st,r.vli, .ll.r'r.rirr.:r stratcior"clc rocirnagazin cu roci slab
permcabile, care nu
gcncratoarc <lc pctrol in
sirrl g.rrt,r'rrl.,,rr,., ,1" irctrol, trcbuic Jlgtate rocile
:rllrr, r:rrrr'lt,r,, ; t1,g,itJi,lii,' 6.,1t r1ctrstolr si't posi5ilc fitl cltr-. lttng'l frtLcturilor'
fit' rh'-n ltttrgttl stllrrir[r:lt'krt- tlt: tlist:ortlir'rr!ir"
 ROCI MAME 5t

rlrrr{irrrrtul de carbon, raportul intre volatilitate ;i coeficientul de recluctibi-

litrr I r'.
At:cstc caractere sint nrai dilicil de precizat.
Itocile mame nu sint ugor de identificat intotdeauna numai dupi. carac-
llrt.lc rrrentionate mai sus. Aceasti problemi a format obiectul unor cercc-
liili, carc in stadiul actual al cunogtinlelor au condus la stabilirea, unor critct'ii
III. Formarca zdcdmintelor de petrol gi de gaze clrirrricc 1>e baza cd.rora pot fi detectate.
l'.1). Trask gi H. W. Patnode propun folosirea unui indice numcric,,ntt-
nrfu'rrl lui Trask", reprezentat prin raportul 100 N : R, in care:
N cstccontinutul inazot al rocii; R - puterea reductoare a rocii, exprinrittii,
Formarea unui zdcd.mint de petr-ol sau de gaze este condi{io'atd. cle
exro lrrirr rrurnirrul de cma de acid cromic de concentralie 4o/o, neutralizat tlc
rire, a roc lo i l()() g roc[.
llil ?_ 1"". *"j
i--_r-_-
-y
*1i?:
lll'l*it:_{:-m1qra{e.
:* ip:*
1F
a hidrocarburilor
", l: l; ;;il; IIraIIre
1""T"
d; rd tuutlc
qrrrvr uc dg;?i;; J;
;;; pl;i;Hl"'il;,#;i Gi: ,Sint roci mame de petrol, rocile pentrucarenumirulluiTrask estc ltt:ti
rczervoarelor, de existenla rocilor protectoare ce determinh
lczervoarelor, determini-,i" inchiclere" onai rrri,r'rlt'5; sint posibil roci mame, rocile pentru care acest numir cstc tlc
acumuldri
.lvurrrur.rr
acumuld.ri uE petrol -au
de pclrur sau (le
de gaze rnin ihteriorrrl ,.r...r.,rr"i^"
interiorul t"r"rrro"r"ioi.-Jr".,r-
ln lnterlorur-rezervoarelor, precum gi .i de .*i.-
a. exis- (i -7; rrrr sint roci mame acelea pentru care acest numir este pestc tl.
:: j:,-:,.::: aro'Jorx'rrL
*:jLj:: iLr uLLL.rdr .sLraLrgrarl.
1lTii3:,"t,structurar stratigrafic.s.a-u titogr;fi;
SaU Itogratlc .'i
Care Si p*rt"iia
permitd. I)rrlrL natura_sg*{i:,*9,$tului."rninera-1'+oeile."mame""potJiargiloasq,siliciuo.,t(',
cirlt::lr'orrsc, marnoase gi, intr-o mai_1nic[ nd5]lld, cS"rbunoas.e,.Fptg t:Il:1.!t-
- ""r" urieia din
mcnlrnerea_.petrolulur^ ;i.gazelor intr-un echilibru st;bil. I-ipsa
irccstc condifii poate impiedica formarea unui ri"a-irt.-'-' l,lifi,'rtrc s! citealil-ri,tniti .it"rra'ffi ai"ti;lipdi ae roii.
. cunoagterea acestor condifii ajuti ra prospectarea, exprorarea gi exploa-
tarca zdcimintelor. lloci mame argiloase. Ele sint dezvoltate in grosimi apreciabilc ;i lrls-
lri'rrrlitr: in a,ploirpe toate subdiviziunile stratigrafice,' lncepind din Palcozoic
pirrir irr 'l'cr!iar, atit in acelea care conlin ziciminte de hidrocarburi clt qii trt
lrlr, r';ul sc invccineazd cu zdcLmintele.
A. Roci mame
Ii.t:ttttt,'hh:
cunqa;tq1.e1 rocilor mame are o mare importanli practici, cleoarece :-
Stratelc de Ohio (gisturi argiloase bituminoase, cu resturi dc a,lgc
lrrc'zenfa lor di indicaJii :,,i rrrrcori <lc pqti), din Devonianul gi Carboniferul cimpurilor Appala,yicrrr
Tgpra existenfei faciesuiui arp.triil" ..;" ;;;;;;;
fi dcscoperite_z[ciminte inti-o (S.tl A.); in I)cvonianul superior, ele ating o grosime de circa 1000 ur;
regiune.' prin ;;i;;;J ." lnt.r"n rocile nro_
in sed im en tql _1g!g9l4l caie s- a dgg_"je"tA * ;:fiF::-:
v cn i te d :'-1 Y--J:. Y* Strittclc cle Koi-Kora (gisturi argiloase, negricioase, bituminoilsc) <lirr
1 cnrei t'-*affiffinat,rare
*Fedi*edr*mi fixe qi ri#"Tffir#t .lrrr;rsicrrl supcrior 9i Cretacicul mediu din regiunea Kirghizd. (U.lf .S.S,),
lrrlc :rlirrg grosirni de circa 200 m;
< 1. ndrriia ml"eal roAI" - -"mE+#+;;?"ril'",' or,..ori gistoase,
tlitr.cauz.4_presiunilor meri la-carearr fost slipuse; in general. au asnect sistos Argiltlr: listoase foioase, negre, din Jurasicul mediu din l)la,tlirrrrrir
rrlt'ilc mame argiloase. =+-:-.ff:-j:'':1*"r""-::'::" [\locsit:i. (ltourilnia) ;
Ritcilc-riiaiii€ sint de reguli de qgfgge inchig{,_"9_qf"9nie-bruni, din cauza Strirtclc rlc Kopa (;isturi argiloase bituminoasc) din Cretacicul nrctlirr
litrrnrenetor fixe care sint te[ate. de elir;-.biiiim;ill..l,Id;6;'dkaffffsdal rrl t'r,plirrnii tlrirl-Iiniba (U.R.S.S.) ;

;rrr rrrigrat din ele."Rocih Iiolrrriltiunea ,,La I-una" (;isturi argiloase bituminoase, rrncoli crr
t
ry"+:lq geRerar, si".l ripsite aelctelete ."i."?o"i"l
tirliolrrti pi rliirtornce, asociatc cu;isturi calcaroase;i gresii) clin (lrctl<'icttl
::,,:::.::,.1.ln..t!i:$.y-.:,_"deacidiilrarbdnic,":irttdfamffiae-aasdpr""ti.
it, rttrttt'rtt't- ol'gaqiqg-dal finglc cbn-fi-n"sffiaidfe ?IE*iniaro-ofganisriie-silicio-ase rlirr Vr.rrczrrt,lir, carc irrc o grosime de circa 350 m,
!;r l)r'('zrlrlir ('llor('sc('nfc cte su)Ia{i si crista]S_pici
de piriti. li zonele dc aflori- $istrrrilc a.rgiloasc bituminoase din Cretacicul regiunii Mun!ilor Stirr-
nrr,trl , rrrr:iL, ririrfir'c Sint irfsotjlzl?e-lX,oiT" -r-rff"tarffi"irginoo." cu:;r (S. t l.A)
;i ;;;t;
;

It.r'irt' marne mai pot fi caractcrizate piin: .;;;fi";i;i'in ,utr.inni";;_
11irrri,',' ;i l,itru'ene, cdmpozi!ia granulo-Jtii"i, ;;i;;;;'volatilitatc (V).
r rrtrlil;tlt';t tltr substanfd.-vi,tatiii ci se cxtrng"
ai" .o.,i, .Li1i".tiiri'irr'.",r),,,{i
|ot'lit'it'ttltrl tlc rt:ductibilitate, continutul clc"CaCOr,.npntt,,i-int.t,.or4iiri,tiii
rj .,_"-ltillll:rt,tlc azot, i-"l,o,ii,f int;S 9&i;.rtui",i. c..fi-
:Ji.,:,':l;l',lil.
ult'llltll (l(' l1'(ltrctlbtlttatc, raportul fntre cocfit:icrrtirl "",,t ;i
<lc lr:<lrrr:lilrililittc i;i
- Argilt:k: ;isloasc foioasc, r'lcgre, din Albianr.rl clin Platforma Mot'sit'ir
(liorrrlrri:r).
Slt'rt(r'kr rlt: Att<lilr (;istrrri argiloasc, Ilegro, bitrrurinoas<:, fin foioirsr'
',i r tt itrlr.r'r'irl:r(ii srrlrliri silicrxrsc) clin Crctacicul Crrrpirfilol Oricntali tlirr
It,,trrfl tti:r. (l'irrir fir prczcrrt sc cr,lnosc nurnti slabrr rnartilcstirri dc llctrol, g,r-
Ir,tirIt rlr. irccstc qistrrri);
 52 FORMAREA Z,ACAMTNTELOR.DE PETROL
$I DE GAZE ROCI MAGAZIN

Sisturile argiloase bituminoase crin cretacicur din r{aroc.

- sisturile Itoci mame cirbunoase. Rocile mame de petrol cS.rbunoase sint mai pulin
- disodilice (gisturi argiloase, roin"..,-tit.r-il;;;;; negre, frlcvcutc. Sc;tie c[ intre cirbuni gi petrol sint legituri genetice, invedcritc
cfl.rcscente cu
de srrlfa(i,^rozeie de crislarc. a"
^gp= !i'.., l"l)i si impresiuni de
st'lr.lcte de pegti) din oligocenur
rlr irrrrcstcc:Lrl materiilor prime in bazinul de sedimentare; aceastS. constatare
carpatiloadri*i;ritin"fro,nania. Ere au o l;r.;;r si.sc intrevadS. posibilitatea ca gi cirbunii bituminopi si fie considerafi
grosime de circa 400 m;
* Stratele dg$*i5q (sisturi foioase. bi_tuminoase, brun-ciocoratii, r';t toci nlirllle de petrol.
cu ( rr torrtc ci, uneori, in acelasi zlcdmint sc gasesc;i strate declrbuni,
s.lrt'lcte de pe5til-din-Ol6cenur superi"i;i ui"."nrJ i,.,t..io,
lirrlxrnului gi a Mdrii N€.g (u.R.s'.s.); ai,il.si;".i lrr,lrolrrl rrrr cste intotdeauna legat genetic de cirbuni.
('rr r.xcmirlu de complexe petrolifere in care se gd.sesc cdrbuni se poate
*";i;;;-r;; "ri"'a" 250_500 m..
* $isturile argiloase bituininoas" ain"uioc"""r
rrrrrlrri Gallipoli, groase de cjrca 200 m.
i"t"iiti ai" ,"gi"""" iri- r il;r l)rrt'i:rrrrrl din zona cutelor diapire din RomAnia, care conline o ser:ie cle
rrlr.r.rrlrrl,ii clc lignit, flri sd aibd. vreo legituri geneticS. cu acumuldrilc de
Stratele de cornu. (gist.ri argiloase, foioasc, bituminoase
crt:nfc- tle sulfa-ti) din Aq_uitJnianul D"epresiu"ii cu efrores_ ;r.lrrrl, ('iu'o se afli in zdcdmint secundar. Zdcdminte de petrol acumulatrr
=ru.'"r:p",i.l rn"-ania) : irr :;r,r'ii ct: r:or)tin cirbuni se intilnesc in Carboniferul din Anglia, ln Oligocenut
Sisturi cu radiorari (;isturi argiloase ;";;;#,
- din ;Ai;;#,"iit"*i_
Bazinul rransilvaniei (con"sid.i"t" .. i"ie'#"t*e pentru ;,i Nliolrrrrrl rlin India (Assam), Birmania ;i Indonezia. Pentru zic[mintclc
'oasc) zd"cd_ ,lr'1,,:lrol tlirr Anglia gi Birmania, roca mami este reprezentati de cdrburii
rnintelc Depresiunea subcarpatica lfio_antuy ;
Si:::{?1") '.si.din l,tl rtrrrittosi.
- )rsturrle argrloase negr.icioase din Sarma{ianuI platiormci Mocsice
(lRomXnia).
Iixist'. gi unele, copn-191e de roci bituminoase care nu au putut genera It. ltor:i rnagazin
acrrmuld.ri industriale de-hidrocarburi, deoaiec;;r;;;irt"tulrrJq* toate condiliile
.

rLr fsltnnls a zlcimintelor. Exemole:

-bituminoase
- $isturile argiloase
1r'ltr de Kuckers, stiatele de Naslavcea).
din Silurianul platformei Ruse (stra-
*- Sisturile bituminoase ai" c.iu'"riferur din Scotia.
gisturile bituminoase permianul clin A"il;'i;ran!a).
*- gisturile bituminoase din
rlin (iermania si din Liasicul de la Anina din Ti;ljA"'.iri"), iil"
clin Triasicul Liasicul
fn"-a"i"l)"-""'
Ro-ci mame silicioase. Se intilnesc in special in formaliunile
Iixcrnple: Tertiarului.
r,' utrrrr,;rzl'i , t:lc sint expuse foarte sumar.
- Sisturile
()rientali (RomAnia).
menilitice din oligocenul subzonei externe a flisului Carpalilor
.lt;r1,or lrrl. proccntual intre volumul total al porilor rocii Zr, ;i volurnrrl
lr rl;r I :rf rr rr:ii l/:r rrlrrczintl l>oro:itatea absol,utd..
- Stratele de'Monterey din Mioccnur mediu din Carifornia. ( ) p;trlc rliir qrori siut t6ga1i-intiirnigiloimeazi. canale supracal:ilar(:,
cir-
Iloci mame calcaroase. Ele sint reprezcnt-ate prin calcare gi I'rl,tt''','i 'irtlrcrrlrilrtt't'. Ilaportul intre volumul Porilor legafi;i volurnul toLitl
.rr|r,, ilt foartc multe-caz-uri, dolomite,
le-STfdbat_la ,rl rilr rl rr.lrIt.z,irrtiL flrozitatea clecliud.
Pir.t.. srrrrcrioari, indeplin?sc gi.?blul cie roci madazia=ir-"rte tipuri.du-roci ()t ill tor:ii st'rlirrlcrlTafi-r-clastici-prezintd pori; chiar rnarnele gi argilcle
tirrt irrtil'ite nrai alqs in_rggiunire de pratfornrn,-i'n pal.;;;;i in Mezozoic: irr in nrir:iir, krr urr volrrrn total de spalii goale, in unele cazuti chiar maiinarc
c. ci.r r an
-crnonilxg' ,lr,r il crl rrl rrisiprrlilor ;i pictri;urilor.'
di ii=bi";;lr;ii -,,'"ai,itYdil ",r".t
l;r ;r;r't...srr'e'ioari, accst c?rcar i"r-.++;,i;;;;;";i'ir,."r. ur se
r
canad ei.
gd.sesc
!tnrill t',,rrrj,ru;1r,, iiuit rt,ri fisurate sau cind prezintS. cavitifi rczultatt:
ziir';i rrrirrt.ck: <liu partea cle vest a Canaclei; itr ttttrr,r rliz,rlr,;"rrii lrot irrrL,plirri rohrl de rocii magazin.
('rrkra.rl <lr: ll-amasopo clin cretacicul Vllrrn rrrl lol ;r l lrl por ilor csttr foarte variabil ; factorii care inllucnf cazil
inferior ;i mediu din Mexic,
;;r'o:; rlr. ;rr.slc I500 rn; r'irr i;tli;r,rcr':rlrri volrrrrr sirrt. rrlltriitori.i:
('rrlt';r'rrl <lc (pcrnri.n srrperinr), care formeazir o rnare r';t r i;r t iilr, Iolrrrr,i si ullrrrjrrrrrcrrttrlrti glanrrlcrltir';
1rr l. rlirr r';r1r ..cl<-rrl,s|indlt:to1r
rirrnurikrr. .i,, ,"r" ,ri,r;r-""ar-Ji r_"rir;""o (s.u.A); t;rri;r{ii irr rrriilirrrt,rr gr.iirrrrlc[ot' r'olii ;
' ('irl.iilul rk: Asnrari clin oligoct'rnrl;i ui"""nri-iiii"r:io, air-, Ir^n. La 1ir;rrlrrl rlt, r'irrtr'rrt:rlc lr" gritrrulclor cornpont:rrtcr.
;t:tt lt'rr :;t t 1r.l"i.rti'iL, itr:t'st crtlcar furrntirrzi"L roca inagazitr ,i ,,i.,",irllirt.f g,I. Ai,i ii,-l l',,tozilrtlt'it t.ocilrtt' r:irnctttatc scixlc irr {rrnc!ic dc rnodul de prczcntare
-'= (';rk:ir'rrl rt:<,:ifal rlirr N{ioc*urrr rrirr rr,girr'l]ii Ju,rft" "-'^^'
;t I ililr.il1il1ili.
 54 FORMAREA Z.ICA-I\4INTELOR DE PETROL gr DE ROCI MAGAZIN. ot)
GAZE

lrr cazul unui ciment griunfos, volumul total al porilor
nrii.surir destul de mare, dar in cazul cind cimentul rerufte dintr-o depunere
<:.krirl.li, volumul porilor poate-{i redus.pind la_dilparifie. pentru ;ri;i;ip,
v()tilil[rl maxrm
vrrlrurrrrl maxim de ponpori poate tl,
fi, teoretic, de 47,6Jo/"
47,6J9 din volumul total al
rocii, in cazul cind granulele sint sferice, au acela;i diametru gi sint agezate
aseza-te
ln Plitne orizontale astfel incit fiecare sferi dintr-un plan sd. stea pe o sihgurd.
sl'r:rii din planul urmi.tor.
cind nisiprll nu pistreazS" ace-st aranjSment, el este format clin granule
rrcrt:gulate, ca diametru;i ca{ormd;in astfel de cazuri, volumul poriloi scacle
ll irlrroape 260/o dh volumul rocii respective.
. Iiuncfiun-ea de roc5. magazin este conditionati. de posibilitatca de cir-
r:rrlirl.ie a fluidelor prin masa rocii. Nu orice r:ocd. cu un volurn rnare de uor-i
poatc incieplini aceasti funcliune. Ea depinde de diametrul porilor: cu cit
porii sint mai mici, cu atit forlele capilarp-.$gd spre valori maxime, adici
llrriclul va fi relinut mai u;or, ;i inveis, cu iid poiii sint mai mari, cu atit
I'rlclc capilare sint mai slabe, iar fluidul va fi bhberat mai u;or:.
Dup[ diametrul lor, porii se lmpart in urmitoarele trei categorii:
---supracapilari.... ... )0,5mm
- .-capilari.
- subcapilari
0,002 _ 0,5
.. ( 0,002 mm.
l]rt,d otigine rq d"q.g (I.
scade intr-o
I,crmeabilitatea la culgere a unui singur fluid prin mediul poros se nu-
rrrt.5lc rr&.solu,td,, iar permeabllitatea eJectiud. este cea care se referi la un anumit
llrri',1 .'r, curge prininediul poros in prezenla altui fluid. Permeabilitatea efec'
livi"l cst.c toldeauna mai mici decit permeabilitatea absoluti.
l'crrrueabilitatea este cq-Ati!-qlai mare cu cit particulele-gl9*99rnp-U!-..."
r,r' r si n ri1Tai-bmit-diametiullo1gi,J
; ai-ntte.."
lirrr:tut'iicait-teterm_il3*I119;_oJ"t9a;permeaSiiitSgri:
I 1,) r;raclul de cimentare-ffifr;il"-;tldrdil-[iaciut de cimentare cle-
l,irrllc rlt:-procentul ddT6i6onali; cu cit acesta'este mai mic, cu atit gradul
iL, r:irncutare este mai mic.
Nrrrcgularitatea cimentd.rii in masa rocii creeazi greutili in circulafie,
r,r'aizirrrl lrcrrleabilitatea rocii.
,2.,l NrLtura fluidului care curge prin strat.
'- ,n1;;-6;ii,-spr--Teosebiiti""detpa-st'tate".curgind printr-un strat <lrr
rrirrigr 1,r,lrir, iriclratrmarnele aflate in acesta, micgo-rindu-i-permeabilitatcn,
' ' I'r'lrolul, depunind hidrocarburile grele sub forrna de corpuri solidc,
1111,'rorclrzi., clc asemenea, permeabilitatea'
' (irr.zr:lc, in urma fenomenului de absorblie in spaliile dintre grlunfii
I,r'ii, r'orrtlilrrric la micgorarea permeabilit[fii'
mrn Irr lrlrrrrrrl parralel cri stratificafia, permeabilitatea este, in general, mai
nrirr rl,lcit hr tlireclia perpendiculari pe stratificalie
t\1. Gubkin): Snlurtliit ln pctrol. Saturafia in petrol a unei rqll-qsle {9golt-u!-ip-p1qcc1r-tt' .

l
"o.t;f
t . - liori principalj (singenetici), formafi odati cu roca. Ei sint teprer"n-)
trr{i tlc spa{iilc dintre lranulele de nisip, de intervalele dintre planele de strati-/
lit;atic sarr, in cazul rocilor eruptive, de
girzclor; F.vtlgtile rezultate in urma eliberrr/
l/ ; pori secundari (epigenetici), care apar dupi ce s-a format roca gi care
'1xrl .fi reprczenta{i prin fisuri, caverne;i alte goiuri formate sub infiuenta
ttttttia dintre urmitorii Jactori: acliunea'de dizolvare a apei care circulf, in
s1:olr"l'{1"r"; contractia rocilor; cristalizarea;miscS"rile tectonite;eroziunea.p
l)r:ntru diferite tipuri de roci, pbrozilatea.,vatiazd", in funcfieteltiilctura
rrrcii ;ii clupi gradul de cimen_fye ;i compactrzdp,*ilirp5" cum'urmeaz6":
-
,lrrrtr' r,,lrririril t1^clriil-1g.l-iilC.lfttJsTli vqlqlrt$tr;lg[IFJiig rocji.
I'rirrlrr: rocilc ce pot fi roc-i magazin se pot menliona qi pietri;urilc yi
,,rrrlllotrtltltclc slub citnentate. In conglomerate s-a gisit petroiin Pennsyl-
v,rriirr |i (la,lifornia. In Romflnia s-au,intilnjt indica{ii de.pelrol in.conglo-
Irrr,lrtlir: lrrrrtligaliene de pe structuritre Colibagi 9i Tefcani. Se exploatcazit
1,r,lrol rlin rrricroconglomeiatele sarmaliene de pe structura Boldegti. Pictri'
i,ru rlc rruilrrntc clc la baza,Levantinului din Romflnia formeaz|, de asemt:nt:it,
,',l,i,.r.lrrl rrrror cxploatlri pe unele structuri legate de diapirismul s[rii.
Nisilrrrlilt: ;i grcsiile sint roci magazrn in foarte rnulte zlciurintc, ltt
',1'r'r'iirl lu t:t:lc clc virsta Terfiarului. I

('il|rirrllt: gi <lolomitele sint uneori roci colectoare datoritl_ fisu-rilor.;i

r'(,ci cl'llptivc 0,05 1,30
% r,r1r,rrr1|1rr cirrc s-au format in masa lor in urma circulaliei apelor, datoritlt
;istrrri rnamoasc argiloase 0,50 - 1,5O o/o
q;i
,'r,,r,irrrrii sir,rr rnipcirrilor tectonice. La calcarele recifale, volumul accslor
- oirloilrc ryi dolornitc 0,50 - 33,0 %
6rosii 3,5 - 29,0 To r,rliliili porrtc irjunge pin[ la 30o/o.
rrisilruri 1,2 - 50,0 % ( ir cxcrrrlrlt: rltl calcare butre roci colectoare se citeazd:
- 35 o/o
rrisipurilc clin l)acianul din llorninia, circa
rir;illrrrilr> <lin Mcolianul din RomAnia, circa 25 o/o - r::rlt:rrrtrl rlt: 'I'rcnton din zlcimintele din Lima-Indiana (S.U.A), gros
:rr1;ilc yi rrrtrnc, circa 8 % r[. r,irr';r'J(X) trt, ltt clrrc pctrolul cste acumulat tn partea lui superioirrl, pc
Nrr olir:c locir crr volurn mare de pori poate fi insi roci mngazin; trc-
o t1' ()i.iirr(' tlt: t:itt:it li -ll0 cltt; tlirr l)ovottianul tneclitt, ln care sint cantonatt:
ca crrL'tlrrl tltr Olrorrtlrrglr,
lrrtir si'i fir pi llcrnrcirbill. tttr,'1,' zaciirrrirrlr: tlitt (littlittla;
ft!:rtrcqbilitntsir--rsgilat-."lgeggzln. I)crnrcrLl.rilitatcir cslc capacitatcrr, ro- r.rrk:irrrrl rlc Spiurllc[op, ln carc sittt cirntouatc unclc zlcltnintc din
'I ,'srl;,
.il.r.rlr ir l)('r'rril(l orlrgcr(rir. flrritlt'Lrr'lrrirr
rc{r'arra rlc 1'rri k'gaji,
56 FORMAREA ZICAMINTELOR DE PETROL SI DE GAZE ROCI PROTECTOARE 87

rlr.r'r'zcrvoarc iau parte;i roci eruptive (exemplu: structura Panhandl clin

C. Nofiuni despre rezervoare naturale.
Clasificarea rezervoarelor.
Orice acumularc de hidrocarburi poate si se formezc numai daci existi
dn rezervor natural, care este un recipient natural de a c5.rui structurd. depind
condiliile de deplasare pi de {ifele.ntib^ie a gazeloi,'petrolului ;i a apei in dnimul
lor-Spie capcan5. Dup[ forrna lor, se cunosc rezervoare stratiforme, r4asive
;i delimitate litologic, primele doud avind o mare r[spindire. Partea cea mai
riclicatil structural din rezervorul natural, in care se acumuleazi hidrocar-
'l'r'xrrs, S.tl.A., fig. 2).
il. Iiczcruoarele clelitnitate l,itotogic sint inconjurate din tcate pirlile sart
rlp roci slalt permeabile sau de roci saturate cu. api slab activd sau par{iirl
rh.lirrrilltr": rtc-roci slab permeabile, parlial de roci saturate cu lp[ slab activir,
t NE
Q
tu

lrrrrile, se numeste coleclor.

ln cele ce urmeazi se face o scurti caracterizare a celor 3 tipuri dc rcz.er- $
voare 9i a subtipurilor care se deosebesc. ,$
L Rezeraoarele stratifolrne au formi de strat, sint relativ omogene din
punct de vedere litologic gi limitate in acoperi; pi culcug de roci impermeabile, s
caractere ce se pistreazi" ;i in afara suprafelei productive. Grosimea acestor N
rezervoare este mici, in raport cu intinderea lor.
Rezervoarele stratiforme pot fi: Fig. 2. Structur':r Panhandl exemplu de rezervoare neomogene.
-
a) relativ omogene din punct de vedere litologic, plstrind omogenitatea
;i caracterul de strat gi in afara limitelor suprafelelor gazo-petrolifere; I tirr irrrsl tilr tkr rczervoare fac parte gi zonele de mare- porozitate gi permeabili-
b) relativ omogene din punct de vedere litologic pi in afara limitelor lirlr,r'ir ;i ri,.clcit. lcgate de o varialie locali de litofacies. Aceste rezervoilrc
suprafelelor gazo-petrolifere, dar efilate pe intinderea structurii; 1111 lrrr rrrij rlc lcrrtilii sau neregulati.
c) formate dintr-o alternant[ deasi de nisipuri gi argile. Nisipurile uneori ;i,,7.s,1 1i.r11,1'clt: tlclimitate litologic pot fi: :

se efileazi pe intinderea structurii.
2. Rezervoarel,e rnasiae formate dintr-o serie groasl de strate permeabile,
neseparate intre ele de roci slab permeabile, slntlimitate in acoperig de roci
irnpermeabile. Grosimea acestor rezervoare este mare ln raport cu intinderea
Ior. Cea mai mare parte din aceste rezervoare, intilnite in bazinele de platformd,
sint formate din calcare si dolomite.
In general, s'e caractiri ze4zd printr-o oarecare neomogenitate a insugiii-
lrrr colectorilor. Independent de litologia 9i virsta 'stratelor, gazele, petrolul
;ii apa intretaie de-a lungul unor suprafete orizontale intreg rezervorul. Cu
toatc ci acest tip de rezervor se prezint5 sub aspectul formirii lui ca fiind unic,
cxistii, in diferitele pirli ale lui, condilii diferite de repartizare a fluidelor.
l)irr zonele cu permeabilitate gi porozitate mai mate se pot obline debite mai
rrriu'i rleclt clin zonele cu permeabilitate gi porozitate mai micd..
l(ezcrvoarele masive pot fi:
lr) omogene, formate dintr-o serie omogend de roci, in majoritate car-
lrorrilt.att:, a clror permeabilitate poate fi determinatS. fie de acliunea forlelor
Irr:lrrrtir:r:, cirrc au dus la formarea de fisuri, fie de acliunea agenfilor externi
rhr crrrzirrnc sa.rr cle acfiunea de dizolvare a apelor de circulalie. Ca exemplu
sr' lrol cilir cirlcarelc dc Asnrari (Iran) sau calcarelc lecifale alc lezervoarclor
trtirsivc rliu l3a;kir:ir (U.R.S.S.);
lr) rrrorrrogcnc, formatc dintr-cl seric neomogenir cle roci (altcrnaflr de
1) rlt,lirrritirtc rlc roci slab permeabile:,ln seriile argiloas.e, foarte (l()s s0
lrrtllrri's, lr,rrtilr: tlo nisipuri de forme neregulate, ce apar ca nigte.co_rpuri izt,.
l,rll r.,i rll,r'r,zr.rrliurl rczcrvoarc independentc. De asemenea zonelc fistrrattr.yi
1r\'r,1rrr;rsr. rlirr r-ocilc compacte, delimitate de roci compacte impermeitllilt,
nirrr lirr lisrrrirlr:, sirtrrrate cu api pot servi ca rezervoare delimitate litologitl.
('il r,\r.lnllllr r|r zircitmint cu iezervor delimitat de roci slab perm_eabilt:, xr
1,,r,rll rrri,rr{iotn ziiciimintul din lentila XVII de pe structura Malgobtilt
(lr
' ti.s.s.);
l,) rl,ilirrrilatt: rlt, r<lci slab acvifere: ln seriile de roci acvifele micrclgrirutt'
lirtr, :,irrt lt.ntikr tlt: gresii ntacrogranulare. Ca exemplu se menfioneazra rt'.zt't-
t,,i1 r.lt'rlirr ,,grtrsilt rJc o sutir <1i:-picioare", de virstd. carboniferi, clin bazitlul
;\;rf irl;tllrirrtt (S.tt.A.) i
( ) rh'lirrriirrlt' 1,rLi.1ial <lc roci slab permeabile, par!ial de roci acvifcrt::
ilr r,,;t ii1r,l,,r'r,zt,r"r',ir rirlrrczinti'L o combinare a pJ'imelor do-uii. ltczcrrvoitrtrltt
,lirr ,lrli;rt',,11 tlttttttrir:ttit rlin zotrl Siz,ram (U.R.S.S,) sint delimitatc lir llirr-
lr.,t r.lllrr.t io;rri rlr, o scrir: carb<lnirtat[, argiloas[, iar la partel infcrioitrit tltr
rrp,l:,l,rlr lr,'livi
I r lklci ;trotct:tonrc
l{1r't lrrrrlr,r'loitlt*sirrI
-- l'rlcile t:lrltr tlt'tt:t'rnirtir ittcltitlcrca tttrtti rczcrvot' -

t:{rL'ru't', nisiprrri ;i gr:csii, acoperitc dc argilc). Permcilbilitirtcir ;i porozitatea llrtlUlirl, lr'.iltUl Cif. uttt-(Li.l!fl!!)r-! til-llilltc (llll llll('l'lr)l'lll iI('('sllllit siI s(! lx)il.til.
virriirzii irr lirrritc nrari, dc la un strat lir altul. Uttcori lit fot'tttilrca uturr astfel i1;;i;;,',, ,i,-ii,,uit,u'L:!,,rtr!.il srii iiiigLrzlliif"firrlq;li'ni"ii'jh;I ill rrci pr:ott,c:-
 5B FOhMAREA z}CAMINTELOR DE PETT,OL
$I DE GAZE
NO'|IUNI DISPRE MIGRATIA PETR.OLULUI SI GAZELOR lN SCOARTA TERESTR,I, 59

l)ivcrgrrnlcle existente intre unele ipoteze se referi la originea rocilor

11r'trt'trlltxtrtr <ltl r-czervoare, la existenla uriei cleplasiri in
l.r :;i.llr clrrrzclc care provoacd deplasarea in interiorul interioruT r"r.tri"i.,
rezervorului.
, (',rrr:.1rli. observatii-asupra
r"'lr'.lrrrzittii
asllpra eristenlei unui proces de migralie a hidrocarburilor
iviriloi naturale, .ui" r"prerintd, taza finaliL
Pe

:ffi;4ffi #*b}'ruffi **#*trtfti;ral!l#i ;t ttrigr':r{it'i. Aceste iviri de.hidrocarburi, care indicd existenta unei deplisnri
rr Lrr irr srrbsol, au fost sesizate si:intelesecaatare, incd. din 1848, de'G. v:
Alrir'lr, ('ifrc s-a.ocupat cu studiui i'iiilor-de g^"" .,'ul,..r:or" a" ri"ge-n"k;,
.",tr*::n3"ol":#ffi;;rfo"iftX"'iiso'lor care apar in ete, isi pot pierde ;r lolrrrul:rt noliunea de migratie verticald. piin fisuri. ;i
t qnsgsg ca intercatafii ce separi mai multe
I\lrri tirziu, concepfia- privitoare ra existen!-a proceselor de migratie
strate ":i1"^l:*,"-"j:T:::.^p1i
sau complexe p_r-oductive l,'''l r',rrrrPl.tiLtii.cu.rolul lor in formarea acumuliriior de petrol;i de gazc.a
;"i sint f";-"t.-;i" i""; ;i a.gilel
*r"?ffi
ffi,n;;u
,,u o
ru{_diferii-e #:T.rg#rl _ i
lrrcii.tlitt llrirnt'le faze ale ct'rcetarilor, s-a constatat relatia ce existiTntrt,
,r, rrrrrrrlirilt: rle lridrocarburi
;i crrtcle antic'linalc, ccea cc i fa.ut ,e "fr,iiit
r rrt.tlr'Plirr rlc rttigralie a hidrocarbrrrilor, din rocile gencratoarc

flr*ir#i qtlalrfci:ps, spre bdl1il,,

"n;""fffigi3E,tig?lqqg;rfa_te strarele impermea_ rrttltr'litltlt..

_r -r.::-.:i:::^^ uv ru!rq6urE rd drt c SLIale.

*t''*fii:hi;l l)rrl,ii lrnul 1890, in urma dateior furnizate de foraje, incepe sb. donrinc:
|orrn'|{irr,.,<lcsllrc rolui migraliei in interiorul terervoaieior
;i' in formirca
Daca rocile tfod,:ii:ifi,re rrr urrruliilikrr',^cu toate cd. continuau divergenlele in ."'privqte ciiic
sau greu p"r-"i-uit" n, au grosime
sificient de rezisient.,'l;;i;;;;;i;;;"r"; oir**pe
clc rnare 9i nu stnt suficient rh'.rrriHrrrlit:. Irr acelapi timp, s-a formulat
$i conceplia"e""privind difeienticrea
rrrr se poate reariza si in unere cazuri e"ptoataieu sau cu gaze llrrirlt'hrr irr cuprinsul rezervoruiui, dupd grbutilileior specific" ,otui-a1x,i
invadarea apelor r"1^tr:::l"u,g"r-"toiii Ir;;;; fi;"mpromisi prin irrrlr.;rlltsitl,t.ll'1tr.troluluigiagazelor' ;i
stratel.e prbcluctive cle petrol.
exemp,lc^dq lll.;tt't';t pct'iorxlit iru fost formulate trei condifii fundamentale in form2rciL
." :r !a ilneG
Pgrplql.,.-!furs=." pot menfiorL
rrrtc rn generhl in zicdm-inferE-Tffiari, g...iifu-;i.j,l.gift ei argitete-intil- ,r unlrlirrilor' <lr, prrtrol ;i de gaze:
tr''ilc arsiloase intilnite -oi., i"utiein ra"arrii";#*#roice c_ggrpacle 9i pis_ l) r'xislt'ttlltttttuirezefvorincarearelocacumulareagidepiasareapetro|r-
- si pare6zo_
ilr,: ln cizur cind srrarele pi"[riiii_.1i"]rr.nuir*a;:i;i"#;'d"te;j lrtt ,,,t ;r 11irz,r.lor';
.!il.Z-o-tre."d-ea{1"rl!l+.*-gp[b-r.rrr+,"-qn*f*O* Le-tro_hir J) r:xislcnlrL rrlui invelis ce protejeazdt zilcdnintal;
asfClt
liii:.?#:ifl q:r#ff p-oate rqca p.rolefr_ ll) r'xistcnJir rurei loci generafoare-care aiimenteazf rezervorul.
lr 11
l)rtr';i lrrirrtclc cloui. conditii erau admise de majoritatea cercetd.toriler,
lijirunil_c3;ihi'iqr.osiiii;1ij6,_&#;":H;r*hr"l,',H- ffi I r'ir ilr' ;r l|r'irr rr l'ost si r5.mine inc5, pentru o serie d.e cercetd.tori,
o prol-llcrlir
Uncori rolul de inveiig r.:oteiler_r*c*.r_itrg"pri"ir
rrr.ltor il"cdminte arn-otigo;;ir auionton ;;ili;;rt cu-sareTc-axl
Irrr,r nrr'orrrlrlr,l t,lrrcirlatiL.
tlin Carpalii Orientali ai
ii' sunrorr;;;i"T"rt:ltrrlullli I'tolrlt'ttlt:lt' lrttso itr disculie de aceast5. ultim[ conditie priveau atit rocl
rri.rlrrr',i t'otrrliliilc tlc formare ale hidrocarburilor, cit;i posibilitartcir. <.lg
RomAniei).
ri, 1,1,r',,ilr, ;r ;tlr,slot'il.
u Yti:{.9_"upt. migrafia petrotutui gi gazetor Ilr ( r'r';t ('(' lrl ivt:stc cleplasarera hidrocarburilor prin serii groase cle rt,ci,
rn scoarfa terestrd ilt tttltt;t cx1,r't ictt{t'lor clc lalror"litol s-au constatat scliimbiriluiportaltc, iri
I,llllr'zi{irr ;rr'ltolttlrri irr tiruptrl filtrlrii lui pr-in anurnite argile. Aceste csl.c(:-
l\l isratia lilti ,rtt ,rr;rlitl r::i irr tittrlrtrl filh'iirii st: produce o fractionare ir pctrohrlui irr
,r,,,,r#ii,-,-q*f;i.1:::H,,'$::'i#:^:i*t::*?'::*,1:iriil"!':
rL|rrtrr,sru-r: a hidrocarburilor
4in sedimentul primordiar in
erryrocsi-+d€ !''it:rlll r,l ltt itttt:lrr I'lirr'{irtrri olltinutc clin petrolul cc a trecut pr-iir argilc silt
"' r,,'.1.''"'Yg$f9 llaltlil:r1{e_91."r
*udaTE
"or"ffi --- ll'ir r.llr",,i ;tPoi t','lt'r'itt't'tltrltcirzi"l sint clirr cc in cc rnili grclc. Acisttr
cxllcr.iqrrlt:
corrtli r'
ii *ccsr !rrl rrrlrlllltt;tl ol,sctvlt{iir t'i irt ttrtrlr: ziiciitrrint't:,
.,..'-"--..'='."ffi

r:: L(,r-
',, i I
rrr accst proces
rt
Tioccs poate -frnor
iG:r1ntx-Fnetcperydree
sdrfr cr*Fnetsprerea unoTtffi;nJrari 1rc sr:irrt vtrri,ic:trliL it|: Ir1c'6
lri,lrrrr';rrl^rr"i, .dicrr d; a" liitr ii'tt,ttr' ;t 1r.lt'olttlrti, tlc lit ziicriruintt,lc sitrrirtc rrrili jos
la cristirugerea zicr.rintelor io;;; or. llc str.rrctrrr.ii, lir.
l\ilrrjolitatca
"'!!r\/r'|L.tuo ilrotezclor
tl'\rLuLLL\)t privincl "ri".in," r llr, ':lltt;rlr rrr;ri :iu:i l)(, stt.ttcltu.li.
l)lrvln(t lorrral'ca
forrnarcir ziLcarnintcllor
zyachmi cle hidt.ocarburi I rtll{r';r{irlr' lrtivitrrl rrrigtirli;r flrrirlt,Lrl irrr fost slll)lrsc,
Ittrilrrric lrroccrsului cle rrrigriirt urr rol inrportant. in s1r1t:iul is lr
rirrurr irlrrr;il;rl. ir st'r',lrtlrri lr.l xlx lrlL, rrr)t:i rls|r.c t:r.itir:i.
 FOPE{AREA Z.ICAMINTETOR DE PETROL $I DE GAZE
NO'I"IIJNI DESPRE M1GRATIA PETROLULUI $1 GAZELOR TN SCOARTA TERESTR.T, 6l

9, I Kalilki. afirma ci petrolul s-a format.in depunerile unde se gi.seste

rl"'; ittlilrrilt: in z5-cdminte, ncapacitatea filtranti a rocilor argiloase poate fi
;i astizi. El .c-onsidera cd. pentru formarea unei acunluHri nu este neioie de
Itr,rl;i irr , r,rrsi<lcralie linind seama de grosimea mare in care acJstea se
rltrPlasarea hidrocarburilor gi presupunea c5" nu anticlinalele sint acclea-cai" irrezinti
condilioneazi locul unde se gdsesc icumuld.rile, ci invers, datoritd" ,.r"rrrour"- lllll'i)t L
Ior de petrol s-au forinat anticlinalele. N. ,\. lilcnrcnko a observat, in profilelc geologice ale structurilor Bibi
C. P. I(ali{ki, ulterior, a adrnis numai migrafia din interiorul rezervorului. l' rlr;r I r'i Srn'alra"ni, o depenclenle a greulilii specifice i petrolului a" .o-poriiiu
lrl,Lr1,i,,1 rr ror:ilor: cu cit intercal-atiile ile argile din profilul geologic it ,r.i
. l"- prezent, numeroasele date obtinute in urma dezvoltirii extractiei
',lr rillrtli sirrt mai mari, cu atit greutilile $ecifice'"f"-]i"triif.rlui sint rnai
|etrolului vin ln sprijinul existenlei migraliei i" i"i"iioiui t;;;;;;r;il;, ;;; rltl,'t il,'.
este unanim recunoscutS.
Prezinti interes analiza observatiilor critice cu.privire la rnigralia fluidc- ll, l'rirr ururliza luminisc-enlei rocilor, v. I. Florovskaia;i v. A. Melkov
lor in afara rezervorului, prin seriild g_roase de roci] . - ,ur lrr:i ir.r,t:vidcntl.,.in complexele.argiloase care separi. stratele prod.uctive,,
rrr rrrr.l,, lrirlrocirrlrurilor care au migrat,
. .Observafiile critice aduse acestef conceplii au putut fi concretizate in
t:inci argumente: l)r' rrst'rrronea, prin metoda carlarii gazeror, propusi de v. A. Sokolov,
'i ir lrr:i irr rrvidcnli procesul de migrare a gazelor in scoarfd. Dupd. cum sc
., 1. Lips-a.unei variafii_in compozilia chimic[ a petrolului pe scara verti-
cald. a profihrlui-geologic..unele varialii ale compozipi"i .titoil" ;lrr', 11rrz,r'lt-'rra.lurale, in afari de metan, conl-in;i hidrocarbuii mai grete,.aie
p.iror"r"i r'irrl irrtilrrilr: in cantitrfi-mici, fiind repartizate dupd compoziliaior. '
l)e scara verticald. a profilului geol-ogic, explicat-e ci rezultat aI unel " fittriri 'l l',xisltnta nai nrultor cupole de gaze in sec{iunea structurilor petroli-
in timpul deplasirii, sint privitc- de unii iercetitori ca simple .oi".ia.n1".
l)eoarece, experienlele de laborator in care s-a constdtat procesul he lltt' t'trttlittrrri pi nu contrazice ipoleza niigrafiei in afara rezervoruluil e. It.
" ,:4.
fuaclronare a-petrolului au fost efectuate numai cu un anumit fei de argile, l;rlrr.r' ;r olrst'r'r,lt irr unele.structuri petr6fifere clin peninsula Ap;eron
care sint intilnite dq:}."\ de in profilele structurilor petrolifere; llitl,t ttttot lttpolt: <lc gaze la orizonturile petrolifere care au inveliguri exis- pro-
rrnci filtri.ri in condilii de zdcrminf _ra.r
""iri3fi lcr lo;rrr'.r1. rrrgikr; cu cit acest inveli; este-mai gros, cu atit cupola'cle
nu poate fi generali'zatd. rnle rrr;ri rrr:rlr,. $azc
- 3. In argilele care separd. stratere petrolifeie dintr-o ilructurd. nu s-au
observat urme de. petrol rd.mase de pe uima migrdrii lui. l.ir rrrr,'l. slrrrt:turi din california, pe lingi faptul cd. se constatd. o mic-
4. Dac5. ar fi existat un proces^de migrafij, in cazul structurilor ce cu- ?rrl.lll tr'11rrl:rtii ir grcutlfilor specifice alb petrolurilor de la orizonturile inferi-
pr:incl mai multe complexe nr'ri tr"no-if .i ,irrr. l;r ('t'lr'.riill)ol'ioArc, se cohstatd. gi o-cantitate mare de gaze prin toatii
oljzontul-.sup.erior al formafiunii, "*i.i" "opoi" a" g"r" numai in
.sub inveli;ul impeimeabil."De asemenea,
=r'riir. rlr'.r'r'i, .Pinir sus, unde se acumuleazd sub o piturd gioasd.'de argile.
clacr ar fi existat un proces de migralie, ar fi trebuit ca toate rezervoarele lr l\lrylr;rlirr irr, afa-ra rezcrvorului, sub influenta forteior capilare !i 1
rr.turale dintr-o structurd. si fi fos[ saturate cu petrol gi gaze. 1ir,r.r'rl,rlr.r, r'stt'irrtr-adevir pu-fin plauzibili. prin'experibnle s-j constatnt
r - lir rrriJlir.l irr itt lr{rtrarezervoiului, prin seriile de roci pbroasel fortele
5. Este indoielnicl posibilitatea deplasdrii fluidelor prin seriile mari motricc
rrlc diferiielor roci, sub acfiunea forleloi de gravitalie rrilrl rrlil .r'rrlriliu'itatca.;i.gr-avitatia, cit presiunei rocilor d.e d.easupra,
Pc baza datclor actuale s-e.poaie.facc o"analizi a ;i'a
celor capilaie. r rrt. lrr,,r'oirci strxrrccrca fluidelor din roci pi fengmenul
difuziunii.
acestor argumente
cir.rc l)lrn la indoialE..migrafia hidrocarburilor in afara rezervoruluil
l. lirttlttt'ir' r,lJgl_q|ii,
1.. In ceea ce p1i.v9;te primul argument, se poate afirma cE se ionstatd
o v;u'iu!it'.a compozifiei chimice- a petrolului cu adincimea pe scara profilului 4
I l,trtrlrtltrt :4l iylt'1t,lt'lpr. Grcutatca
-srriiliF.lirrnea seclimentelor tinde si provoacc com-
g.r.rlogit:, dar in limitele unei ridiciri structurale. In procertt lr/,!!,';l trx'il()t.
l!,r, acestei forte, fluidele din porii rocilor cagtd
rrirlc <lin irfanr rez.crvorului, aceastd" variatie se obseivi mai "rig*fi"i;;ti;: rr1 ';r' rl,'l,l;r',,'2,,. |)r,plrrsarca fluidclor incepe- chiar in faza-cle seclirlentarc
greu.
.r r 'rrlirrrr,r ,lrrlri lllrrrsforrrrirrrra scclimcntului in rocd.. ;i
\/. 'l'. Mt:lascc, N. D. Sahnovskaia si r. Lazarev au constatat o variafie
rr ..rrrlrozili.i pctrolului pe verticali de-a- lunguf pr;i1"ff;eologic Itr l,rz,r ,lt':tr'tttttttlilrt: ir. scdinrcntclor, snb greutatea propric a 1or, rnilrrl
;';- lrilttttritt.'; r'rill stors ittcii in [lrzlr dr: fornrare ;i-courponcrilii'fluizi pc cirrg ii
rrr;rr.irr ('('f ir. c(' privcgte greutatea specifici, dai gi ln ce-ea ci priveste "; r r'lltiltr' ',r' rlr'lrlltscitzi spt'r:
r,rr{.irrrrtrrl i. .srrlf, azot, parafini., smoalr. ln Esdul peninsulei dt;il;; lltrri fclria. lxrzinrrlui, untld greuiatca sq<limcltclor
\/. l\,l.,Srrrl<isian (l.c)45).b stabilit existenta,rrro. schi^beri regJtltl--; ;i I't,"'trtr,'.r'rirrI tttiri rnir:i.
r,.r r;r<:lr.'r'is.t-ir:ilor
|ctrolului, curn sint greutatea specificl, procentul-cle ben- I I t t':'ltttd lr111f1aval'g1'.i 1. trr lcgiltrrrii (:ll
i' rrl,rlrr colltl)ircl.izirrca ror:ilor rlllor.itir
zirr;i l,;i cifI l octanit:ii. 1/r
' 'rltrrrr,rrlclor
.r r.ruri irrt.crvirtc q;i <.'rtrstcr.cir tcltttllt:ratrtrii, rlt,tcrtuirtall'r
_ ,.l Trr ( ('{';l c(r 1rt'ive.,sle ccl clt:-al <loilca argumcnt trcllric siL se filti scama 'lr, :'f,rtl'
trlrrlrllrlr,,r lr;rzittlltti.
r J rlr';i r;rtt lrlosit at'gilc ctt propricl.ifi filtrantc clcosr:bitc, tltllttr'ttllr cr=t';;lcrii tr.'nrpcnrtltrii sc pr<ldur:c o clilatare rtlt a r6cilor
care ltu sipt prci If :i ri ;1,t"r'lnr, lrltt'olttltti
r
;i l.t ltlrci, <":onfirnitt-, itr tccstct. Fluitlcltr sc rlillrlir
 t\2 FORMAREA Z,ICAT4INTELOR DE PETROL SI DE GAZE
rrrrrlt nai mult clccit rocile ;i tind si tnigreze spre regiuni gu temperaturi
rrlLi sciLzute.
Srrb acliunea tenperaturilor mari, petrolul poate si-;i schimbe starea
fizicir ;i s[ treacS" in stare gazoas6., iar la valori de circa 4000C, in stare de vaperi.
Sub aceastd stare fizici, el poate migra mai u;or prin difuziune la nivelele
srrlrerioare din scoar!5, unde se condenseazd.. Chiar dacd deplasS.rile petrolu:
lrri nu se fac in stare de gaze sau de vapori, ci ln stare lichidi, trebuie avut
irr veclere ci, din caaza temperaturilor lnalte, presiunea de zdcdmint crepte,
irtraclia capilari descregte, viscozitatea se mic;oreazS. gi petrolul se elibereazS.
nrai u;or gi poate s5. migreze in regiuni cu presiuni mai mici.
De asemenea, cregterea temperaturii miregte tensiunea gazelor, care
dctermini expulzarea petrolului.
1i Fortele
. !. =-**--e
orogenice. Forlele orogenice sint cauze ce determind. dcplasarea
l'riclrocarburilor dTil-Ggiunile comprimate spre regiuni destinse, cum sint
,
lrolt-ile anticlinalelor.
(+
lllunn, Rich ;i alli geologi au incercat s5. demonstreze rolul exclusiv
rrl rtpei in dcpiasarea hidrocarburilor (teoria hidraulicS.).
In rcalitate, depiasarea, hidrocarburilor sub controlul apei in migralia
libcrir poate fi priviti nurnai ca unul din aspectele migraliei. Factorul hidraulic
cstc insotit de factorul gravitational, care provoaci flotarea petrglului 9i
gilzclor si separarea lor deasupra apei, dupi greuti.lile lor specifice. F'actorul
gt'lvitutional nu poate fi considerat ca un factor unic al migrafiei, decit dacl
rlr'lrlrt.sartra petrolului gi a gazelor s-ar face intr-un tezeryot natural lipsit de
:r 1,ri. In tccst caz, petrolul, in virtutea greutifii lui specifice, va ocupa flancurile
rrrrl iclinl.lrrlui iar gazele cupola anticlinalului.
Ast'rrrclrcat ca"zuri sint insS. foarte rare in naturS.
N4isr:irii pctrolului gi gazelor sub actiunea gravitaliei i se opune forfa
rl,: lt'r'r'ru'c ii itccca. a atractiei capilare, in cazul cind migcarea se face sub for-
tn;i rlc picli.trrri tzclate.
i'rr t:rrzrrl unor vitezc mici, forla de frecare va fi neinsemnatd gi poate fi
rrr'11lii;rlri.
A I t ;rr'{ irr. <'irpillrrl va fi cu ittit mai rnare cu cit porii colectorului vor fi
tttiri trrili. Trt tinrl'rrl nti;;cilrii pctrolului prin porii capilari qi subcapilari, un
t('l fns('lnnitl ll lrrc ;i cfcclul pictrturilc dc pctrol;i dc gaze tincl sal ia
"Jarrrin:
No'I'IUNI I)I]SPRE, MIGRATIA PE,TROLULUI $I GAZELOR lN SCOARTA.TERESTR]
, forrrrii, sfcricd., cu o suplafafS. cit se poate de mici; la trecerea prin poli cu
rrrr tlianri:tm mai mic, ele trebuie sd.-;i schimbe forma. Picdturile sint nevoite
sir st: irrtincli, rnirindu-gi astfel suprafata de adeziune cu roca.
f(czistcnta la deplasarea pic[turilor este invinsd cind intervine factorul
lr ir lt'l.rrlic.
Migrafia liberi este, deci, conditionati de factorul hidraulic, sepalare{r
rhr fur:tonrl gravitational, iar atractia capilari;i forla de frecare nu fac decit
sii inso(t'a.scir atit mi;carea care are loc, cit ;i redistribuirca fluidelor in
ittlr,r'iorlrl rezcrvoarelor naturale.
(t Ciite de migrgfu_
(litilc tlc migratie a petrolului gi gazelor in scoarta PS.mtntului sint porii
din lt.,ci, ionele de Iisuri." ip"t in lcgdturi'cu bollile anticlinaicrlor
1i lisrrrilt:
irr ror:ilr cornpacte, zonele de zclrobire, determinate de fracturi, suprafetelc
,1,, .:rriirj, Iractrrrile ;i faliile.
Trr cirzrrl rnigraliei prin porii rocilor se pot deosebi doud. aspecte:
l) prin porii subcapilari (cazul rocilor fine, pelitice, grerl perrneabile)
rrrillrrr(irr st: poiltc face prin llfuziune capilarl sau molecular5;
'rr(-r--%
.l) prrn lx)l'rr supracapilari (caZul rotilo?-'ii$or permedbilb), migratia sc
frrcr. l il rrlr', r r,.,'xistlrrltlorff capilare care sd. se oplni'migcdrii.
l, t'r'irr iisrn'ik: r'ocilor, iarei^n general formeazt"spafii sripracapilare, rnigrafia
t'rile tttiti rr;ilaifr-tn lisurile unor roci se cunosc-depuneri de asfalt, sirnzilil
!i,rr rlr()('lrrl'ili'i., <:iuc dovedesc migralia prin fisuri.
l'r:rllrrlilr.si ftliilc, care obisnuit sint insotite de o retea de fisuli cc
rr',,rtti',rzi ,1r1il-*r-srrr',.,riTridrocarburilor, sint cdi foaite bune de'migratie. Tialiilc
lrol
,L
irr,;:r ilru,ir.<[it':r rrriffatia cind sint etansc. nlanifestd.ri si acumuldri detrftlF
r,rrlruri iri z.orrllc tlt: falii ;i fractufi se cunosc in multe regiuni de pe glob.
{l.1.g14lig-in, arftut--rczeraorului, natu,rql,. Migratia in afara rezervorulrri
nnllt;rl irtlr'pc irr ftrza clcl depunere gi acumuTare a sedimentelor gi se continuii
lrr rrrllrrl lrilrrrrrirtos, irr tirnpul transformdrii materialului organic. Ea se con-
lilrrii ,,,i irr slrlirrrt:rrtclc {ine cc acoperi milul bituminos, pe direcfiile <lc ct:t
ttt,ti ril,tlr;i rt'zislt'rrli.. I)ritt roci pelitice, migralia in afara rezervorului sr: ftccl
grr irt rltlrrz.irrrrt' rrrolt'crrltrrii,
;i capilard.
i ,l iu lir lizit'ii rr f lrriclclor care se cleplaseazd. in afara rezervorului
lllin
,,r'tii llrr;r'.r'rlr trrli, itt I{r'n('l'rll grcrr pcrmaabile, poate fi sub formi de viLl,,lli
.:rrl r'trnrl,,ii rlr'pltrol, gir,zc;i a1tir, I{iclrocarburile care migreazit in stirrc rk:
t:tIrtil i rrirtrrlJ lir ttit,t'lr, sttpt:rioiLrc, rrn<1c conditiile cle temperaturai si ltrt,sirrnc
:,ltil rlil't ilr rlr cllc rlirr irrlirrt:iruc si lroate lvca loc rln proccs clc conclt:nslrrc
lrltrr1r1111l1.
l'trrnl',irlr' ,';u'r', in p1r'nrrnrl, foloscsc; sllatiilc l)oroa,sc, faliile, fisurilc, ;lot
It'."ir:l,t irltl,r litrrlr lit tcrttPcllttttril si llrcsitrrrr,ll fac posibili irc:cvrsta. l)irr:iL
lttt :,r.rlr".lrl itt rltttrrrrrl rlc lir r'ocrt nrirurir sl)r() rczorvor, clc sc rup clnd aj rrng
lir inlrri',r lll rlrt'tvot'ulrri. (lirtrl sc: <lcsfa.<: ln aftra rczervorului, clc clau nillicrc
l:t rt, rtttrttl,lt t '.r'1r;ttltttr tlt' lrlrit, pr',trol y,i girz,t.r sirrr la arnestccuri alc iu'cstrlr
 NoTIUNIDESP.REMIGRATIAPETRoL1'LUIgIGAZELoRINSCoARTATERESTR"I,
FORMAREA ZICAMINTELOR DE PETROL 91 DE GAZE

<:ontact unul cu altul formeazi o masi de apl. Petrolul ;i gazele se deplaseaz[

fluicle. Gazele, avincl mobilitate mai lnare, se ridici in stratele mai de la r.l1 lr o moleculi de api la alta ln stare de molecule sau pelicule moleculare'
*iiiriot,rte, slb p[tura de roci impermearbile. Cind nu intilnesc ins[ un inve]i; f
)ctrolul sub formi de pelicule inconjoar[ bule de gaze foarte mici' Bulele de
1,"i f".t'imperm'eabil, ele difizeaid.
la suprafali ;i nu vor forma acumuliri prin masa apei din roci.
girz(]
" ln -trstfel inconjurate-de petrol se deplasea?
scllitt'a t c.
:

urma tas'irii rociloi sub greutatea sedimentelor, apa este impinsti 9i

' i; procesul rle migratie in afara.rezervorulrri sc pr-odrtc pi transformdri
i1 compozitia hidrocarburilor, datorit[. frac(iond.rii fizico-mecanjce: htdro-
ir"trr"iif. mli grele formeaz[ acumul[ri in partea.inferioard a seriilor petroli-
llrrc, pe cincl cEle mai ugoare formeazd acumtrldri in partea superioari a aces-
tor I rrrr)r'rlt, t'ste ;i mai mici decit prin apd.
'"^ serii.
'D; in stratelc
i" aceastl repartizare fac exceplie cazurile cind superioare
intcrvin agenli de degradare a ziclmintului.
LMigratia in interiorul rezervorului este
n -igffi,GT;ule ." d"ce 1a formarea acimilerii..D.eplasare.? hidrocarburilor
in iriteriorul Lezerl,orului se face datoritS. factorului hidraulic, iar separarea
lor in inter-iorul capcanei se face pe cale gravitalional5'
|n rezervoar" .u p"t-.al;ilitate mare, scpararca sc facc datoriti factoru-
Irri gravitafional, spr6 deosebire de rezervoarele pulin permeabile, in care;
rltrt,j'rit[ permeabilitilii cliferite (din cauza litologiei), separarea fluidului se
fircc srrl, 'actiunea forielor capilare. -A-pa.se va concentra.-in pirtile greu p.er-
meabile alc' rezervorului, iaf petrolul ;i gazele in p5"r!ile u;or penncabtle'
3. fizicd a hid,rocarburilor i,n timpul migraliei
Sl,area
Hidrocarburile se pot deplasa iir scoarli sub mai multe forme:
f Petrol cu g?Lze in solulie'
r- - 1n stare d.e"vapori. La tempcraturi gi presiuni-ridicate, hidrocarburile
-
l'rot tlcce in stare de vapori. Hidrocarburile in stare.dc.Y.aloll mlgreaza
pnn
Ititirriun" prin porii fini ii rocilor nesaturali cu ap[.9i, ridicindu-se in- scoarli,
rrirrn{ ilt zone-cu temperaturi Si presiuni mai mici, unde se condenseaze'
'g l'- Strb formi de inolecule'sau pelicule moleculare. In aceastS" stare,
hitlrocarburile se pot deplasa in masa*rocilor sau.l lp"i din rqci prin difuzi-
iinc. Ueliculele de petrol pot inveli piciturile de apl 9i migreazi impreunl prin
fisrrrilc sau prin porii rocilor.
i - Sub iormd de emulsii. n'Iigralia ftruidelor poate avea loc si sub formi
,r,J.',,,r'tiii"a;'il;"i-il-;;t A;;;11e'a"p1"."i" p6"t" avea loc aiitaapropiate timp. cit
tcnsiunilc *up"?fi"i.l" ale componentelor res-pective sint destul -de
r.rr, si, pgatiii. ,fo.,on emulsii la temperaturile ridicate intilnite la adincimi mari.
|,i 1u.',,'.,r,,1 migrafiei, in interioiul ca ;i in afara rezervoarelor, emulsiile se
lrot'rlt,slirct:;i glzdle, petrolui gi apa se acumuleazd in strate separate.
in
'1. l;rnnclc da ntircare a hidrocg'Luvilor migra!ie
I)rrpii. Iorrnele cle mi;care a hidrocarburilor, migralia poate fi prin difuzi-
lulc nrolct:rtlar[, capilari gi liberl.
itiurlo,io lrin' rtifuafoune-^ruslcpulerd. Granulelc rocilol peliticc saturatcr
clr ,r1,i,i,r'virtiiiild atidii-i molciirlnrc, sint fnvclitc clc strittt: de np[, r:arc ir1
orlatri cu ea petrolul pi gazele.
I,osibilitilile ae dit#iune sint in funclie atit.dq nirjura substa-nlei carc
rlifrr;rt'azii, cit !i cle capacitatea de difuziune a rocilor. Yiteza de difuziune a
Irirlro<:arlturilor prin api este mai mic"l decit prin roci uscate, iar prin roci
Purtru la un zicdmint si-nu fie supus distrugerii prin difuziune trcbttit:
srj rrilxi un inveli; cu un coeficient de difuziune foarte mic, ca de exemplu,
irrgilc imbibate cu ap5.
['ligra!ia capilari. Aceasti formi de migralie are loc sttlr
rrct irrrtra fcrlelor capilare.
' l5lul forfelor iapilare in deplasarea hidrocarburiior. a ficut. 1le rtttii
r.c,rr:t,tiitori, ca'l{ac Koy, s[ dezvolt-e aga numita,,teoria capilarS. a migrafit:i",
rnai tirziu a numit-o ,,teoria substituirii".
' ciu'c
l)(.
l.rrcrirrile fircute in sprijinul acestei teorii arati ci fenomenele c_allilarc
rrrr sirrl <lccit aspecte paitiiulare ale migrafiei. Ele influenleazl deplasarcir
;ii r"r,rlistlilrufia hiclrocirburilor in rocile din scoarla terestr5, ln funclic dt:
jrloplir,tililt: hiclrocarburilor, ale rocii gi de dimensiunea porilor.
(inrvitalir nu intervine atita timp cit predominl forlele capilare, respec-
liv lrr r.rrzrrl i:inrl porii sint mai mici de 0,1 mm; cind porii sint cuprinqi lntre
(l,l o,5 rnrn poate interveni pi gravitafia, ;i diferenlierea'fluidelot se facc
rlrtl,i tr'1,',,1,rtt't specifici.
l )r'o:u <:cc mccanismul cleplaslrii petroluiui gi gazelor sub acliunca forf t''
lrrr ltrlriltr'<t nu este incl suficient studiat, se poate presupune c[ migrn{ia
r';r1,il;rlir nrr se poate face la distanfe mari gi nici nu poate avea un rol prclx)ll'
rh,rcrrl irr plocesul de migrafie, care s[ conducilaformarea zicS.mintclor t]r:
lrr,ltul .ii rll gitz.t:.
Nl ig r n t ia I ib e r i. Pr-in migralie liberi se inlelege deplirsart'l
llrrirlr.lor'1l"irr rocilc permeabilc - care obignuit formeazd" rezervoare natttt'itltl
lr r'('urrr ;i prin {isuri sart firlii deschise.
l)rrp;i r.rrrrr sc stier, stratclc scoartei terestre, sub efectul forfelor orogoll(-
lir r,, lrllorcirzii, unt:rlri la suprafatir. Prin stratele poroase ale aflorimcnt('lof
grilrrrrrrlt, rrlrlr rrrctt.'ori<:ii. Accasta sc dcplaseazd" din regiunile inalte alc aflot'i-
rrrr,rrlr,Lrl irr jos 1lr: inclirrarr:a strirterlor, spre regiunea de desciircarc. Vittrz,it,
rlr,rlr,lrl;lilrrrl n irpt'i lnlrc tt,pliurrcn. de incircarc ;i rcgiunca de desctircitrc il
r,,.1,r\.or rrlrri r,str,in f11;1c{it' <lt' prcsittnca. hiclrostaticri., <leterminat[ dc dilcrtrrt{lt
rll lirrrllirrrr.irrtl'1, 1:r,lc <lorri. r'r'girnri, <lc pctlnt:tllilitatca;i irrclinirrcit stritlt'lol',
cr:t'irnr,Lrl rlirr inlt,riot'rtl rczt:tvtlirrtll<lr (fa,lii, rJiscordan{tr stritti-
'lr! l'!"/,{,!llir
gtirlil,, ('('tittt(t litologict') , crtt st'llol itrttrrpttnc in r.lrttmul apellor,
- r,n,llgr* rJlr,lrrriltrrLrr rlt lrctr,tl yi 1lozc
 FORMAREA Z,TCAMINTELOR DE PE,TROL $I DE GAZE
NOTIUNI DESPRE M1GRATIA PETROLULUI $I GAZELOR IN SCOARTA TERESTR.T 67

Yiteza de circulalie a apelor este mai mar-e in regiunile cutate, unde di-
fcrenfcle.de nivel intre_regiunea de incircare;i cea de descrreare sint mai Tabelul 5
ruari decit in regiunile de platformd. Clasificirilc proceselor ile migrafie ilupi diferifi autori

5. Criterii d,e clasificare a proceselor de tnigralie a kid,rocarbwrilor Arrt,rrul clasif iclrii Fenomeqele de migra.tie dupd autorul respectiv Ofserraji I

l)e cunoagterea proceselor de migratie a hidrocarburilor, atit in stare

lit'lridri cit gi in stare gazoas.i,. este strins legat5. cunoasterea conditiilor de l. lntramigrarea, adicd. fenomenele de . Termenii folosifi slnt rar
migralie din cuprinsul aceleiaqi roci. utilizali ln geologia petro-
lirlrrurlc si de conservare a zicimintelor. Roca poate fi : a) rocd mamd,, in cazul lului.
Stucliul propeselor de, migrare - amptroarea procesului, directia de de- migrafiei primare; migrafia prin aceste Clasificarea ar putea fi
lrlasare, starea fizicd, a hidrocarburilor, ciiie pe care s-a prqclus niigratia - roci autorul a numit-o ,,urmigra!ie"; adlncitd, avlnd ln vedoro
s-ir fiicut pe baza observatiilor de. teren ;i de laborator. b) roci rezervor, ln cazul migrafiei se- materialul cunoscrrt tn
li. I(rejci-Graf cundare; migratia prin aceste roci legd.turd cu aceast[ pro-
Migralia singeneticS, care insotegte procesul de sedimentare gi dc transfor- ( rs33)
autorul a numit-o ,,infiltrare". blem6,
rnarc zr sub-stanJei-o-rganice, nu a putut fi explicatS. pebaza ohservatiilor sau 2. Emigrarea, arlicd migrafia de Ia o
r ccrrcctirilor de laborator. roci la alta, care poate avea loc: a)
regional, pe suprafefele de contact ale
In vederea unui studiu sistematic al proccselor de migralic, s-a simtit rocilor; b) prin fisuri ; c) prin impregna-
Ircvoia unei clasific5.ri a materialului cunoscut, care prive;te aceastS. problemS. rea rocilor in urma infiltri"rii fluidelor
criteriile de clasificare a proceselor de migralie] propuse de diferifi cerce- de la o rocd. la alta.
tirtori, au evoluat in timp, pe mS.sura acumulS.rii datelor de naturd sd elucideze
rtspct:tt:le acestui proces. Dintre cele mai cunoscute clasificlrj, se rnentioneazd
<'cl<: intocmite de K. Krejci,Graf, R. Zaber, V. I. Illing, F. Lehy, I. O. Brod I. Migrafia primari., adicfi, deplasarea Migrafia primarll, nu ogto
(v. trtlrelul 5). fluidelor din rocile pelitice plnd, la propriu-zis primartr. Ea tn-
I. M. Gubhin, in lucrarea sa ,,Studiul petrolului" (1937), mentioneazS: tezefv ot. cepe cu expulzarea pro-
II. Migrafia secundard, adici depla- duselor de descompunoro e
,,I-cgt-:a deplasirii petrolului este extrem de simplS.; el alege calea 6elei mai sarea fluidelor ln interiorul rezervorului. substanfelor organico din
rnici rezistenle gi in fiecare caz htat in parte migreazd" in directia in care ii Aceast[ migrafie este determinatfl de rocile mame gi cuprindo
vinc rnai ugor s[ o fac[". urmitorii factori: factorul bidraulic, toate deplaslrile pln[ lrr
factorul fizico-geologic (insugirile fizice rezervor, precum gi dopla-
Aceastd observatie a lui I. M. Gubkin arat5. ci cunoa;terea zic[mintelor llling (1033)
alc rocilor si ale fluidelor ln migcare), sdrile prin rocilc slab pt,r-
;i structurilor petrolifere este in strinsi leg5.turf, cu cunoagterea legilor de {actorui gravita}ional gi factorul litologic meabile dintre rczcrvcxr,r'o.
<krpllrsarea a hidrocarburilor. (care se referd la mdrimea porilor gi a Migrafia secundarlt rsio
variatiei lor). foarte complicatl lu intu-
riorul rezervorului ; trn, 1"rolr".
fluidelor; te fi.lncetinitS, sau chiur
2) e0, arle sl opritl, datoritd. intcrt:a lrr.-
flrLi< lclor. {iilor slab permcabilc s:lu
accidentelor tectonico.
. Du,/>d form,a cle mig_cara; el deosebqte doui feluri de migrafii: migralia
rrrolct:rrlllri. ;i migralia liberd.
M igraf ia moleculari prin di fuziune const[ in deplasa- I, Migratia verticald, adicb, deplasa- Migralia verticallt rrrr osto
tclt ttto.lt't:ttlclor izolate si a grupelor de molecule ce constituie pelicuie mole- rca perpendicular[ pc stratifica]ie, ln un termen aclecvat tlcoir-
r'ullrlr, irr rrursrr rocilor sar-r a apei din roci. sus, lrr jos 5i oblic, prin pori, caverne, rece cleplasarca lluirlckrr
(':rrir<'trrristica migraJiei rnoleculare constd. in aceea ci ea insolegte toate Iisrrri, 1a,lii, atlt dc la rocile mame la ln rocile slab pernrct,lrilo
cllt'lirllc.lirrnrcr dc rnigralie, -indiferent de scara Ia care se face deplasar6a fluide- rocilrr rczcrvor, cit gi prin rocile slab se poate faceln oricc rlit'r:tr
lrrr' (lrrcrrlri sirrr lcg;ional5") ; ea poate fi constatat5. prin diferite-metode fizico- F l.elry
pornrtra lrilt, rlintro rczervoale. Migralia fic, de la zonelc putclrric
(11)13{l)
vr:rtica.l11. rlirr a,coast?t clzrsificare corcs- compactizatc c[trc colc sla b
,'lt ittt ir'r' rlc r:t'r'ct't;rre. conrpactizatc.
llrrrrrlt: r:rr rnigra,filu priruarlt ditr clasili-
. M igltI i.t liberir este circulalia apei;i a hidrocarburilor lichide t:nrcit lui llling. Migratia, latcralll, tlc 11;;q1-
mcllca,, nu esto rttt tr.lttl(in
;i l4itztxtsc tlrrlir"L lr:gile filtrirr-ii. 1n tinrpul'migiafiel lillcrc se dcplascazii mase I l. Migratin, lttcrn,llt, rr,<lic:it dcrplasarca
adccvat, deoarocc tlcplrt-
itttportitrttr: <lc fluide, fic: llL o gcali miclL, lr:calli, fic h rurir rnai lnirc), r()giorrill[. ln r,:uprinsul rc!zcrvorullli, pnrakrl cu roa" fluirlelor ln irrtcriorul
utratilicn{io slr,u, lrr cazul unci cliscor-
 FORMAREA Z}CAMINTELOR DE PETROL $I DE GAZE NOTIUNI DESPRE MIGRATIA PETROLULUI 9I GAZELOR TN SCOARTA TERESTRtr, 69

(Tabelul 5 continuare) ziclinintelor gi a structurilor petrolifere- sa:u gazeifere,,iar in cazul migrafiel

regionale-formarea zonelor de acumulare (tabelul 6).
Fenomenele de migralie dup6 autorul respectiv
Tabelul 6
Clasificarea proceselor de migrafie dupil scara migrafici
danfe, de-a lungul suprafefei de discor- rezervorului natural se Poa-
danf[. te face Ei ln alte directii
(1e36)
Aceasta corespunde cu migratia secun' decit aceea paralell cu Scara
migraf iei Factorii ce controleazS. migralia
dartr din clasificarea lui Illing. stratificatia, depSgind une'
ori cadrul rezervprului,
in limitele ridicirilor structurale izolate.
I. Migratia creatoare de zdciminte. Aceasttr clasificare . nu - in legdturb cu faliile locale din *ooo"iio"l.I" izolato.
I.ocaltr ; duce'la
*Tdfffiareastruc" -
II. Migralia distrugltoare' de ztrc[' stabilegte totdeaund direc-
minte. fia proceselor de migrafie. l;urilor in.,legituri cu schimbirile litologice localc alo
Orice fel de migralie Poate potrolifere
- rocilor.
fi creatoare pentru unele ;ficeD-e-a _lungul suprafefelor de discordanfe stratigra-
ztrcdminte gi distrugltoare locale-
pentru altele. Migrafia dis-
trugStoare poate fi, de
R. Zuber (1937) z[-
- in
asemenea, creatoare de leg6turS. cu monoclinalele regionale.
clminte: dacb o formatiu- I{ogional}; In . legdturd cu zinele anticlinale de importanfl
ne erodatS, gi Pe cale de duce
ltt fotmatea zo-
- regional6.
degradare este din nou
exondatl 9i erodatd. $ nt:lor <1c acu-
rrrrrlart: tlc pe-
- In legd.turi cu faliile regionale.
acoperit6 de formafiuni noi,
tlol pi gazc _. De-a lungul suprafelelor de discordante stratigralico
se pot forma noi z[c[- Factori legionale.
minte ln zona de discor' stratigrafici In _ legS"turd cu zonele de schimbare rcgionaM e
dan![. - faciesurilor,

Asocialia americand, I. Forma migcirii {luidelor. Clasificarea este foarte In cct de a doua schemi intocmit{ de-I. o. Brod, criteriile dupi care so
a geologilor Pe- II. Ctrile de deplasare ale fluidelor. detaliat[ gi duce adesea irrrP:rr t.|r-.ccsele de migrafie sint compiexul rocilor i" i"r" ."1"." aiprn.ui*,
troligti (1938) la nepotriviri gi la cazurl lrlrrrl t'iilor cle miscare, direclia m$chrii (v. tabelul 7).
putin probabile ln naturl.
l)ttf ti crttnl>lexcle de roci in 'cqre sc face deflasarea, a deosebit:
:r) rrrigriL{ic irr afaraTczeivSiiihil, prin seriigroa;e de roci slab pernrealrile:
Dw.ltd sca.ra d,e4l,q,sd'rii migtafia poate fi locaii sau regionali' rrrigralic singcncticd", din inteiiorul formaliunii, adicd. migrafia con-
Migralia locali se refere la deplasare.a fluidelor in cadrul struc- r,,,rniltrr1.ii. olr.(lcpuncrca sedimeirtelor
,lrrr r,r'rliltrcltt; ;i cu transformarea substan{"ei 6rganicc
trrr.il,ri lrlfrotiiete. Ea duce la formarea zicimintelor sau structurilor petroli-
i,j':,r r,uli [azeifere. Migralia locali, care poate fi constatal? pti". observafii , .r.nigr:rfie cPigcnetici, c;rre are loc atit in cuprinsul, cit;i in afara for-
rrr,rlrrrrrii nlrure rlc pctrol, dupi transformarea sed-imentelor iri rocd..
il,,,ir,+1i.,,'hirccte, insoje;ie intotdeauna procesul de migralie
rcgionale'
M igra!ia rcgionali, cale are loc pe.scare fegionall, duce la lr) rrriglrr.fic in cuprinsul rezervorului:
'tuiti'nrultor sinrcturi petrolifere sau gateifere, cale sint le-gate prin . .. rttigrir.litl in inl.eriorul rezervoarelor stratiforlne separate de roci ilrpcr-
1,,r,,',rr',.1 '
i,,i, ,ii,r strucfurale sau stratlgrafice.regionale- Mai multe ttt,',tl,il,';
'11r-uPatcin ieg[turi cu una din acest-e particularitili formeazi
nt'i.,,,'t',,'ii 'rrrticrrlaritifiie o rrr.igt'rtfit: itt rczcrvotrrc rnasive sau stratiforme formatc clin strate
lrr't nt{.irlrilr, ncsollirrat:c intr(} r'kr prin roci greu permeabile.
-Ettili rlr tt(ttilIulurc.
l\4ip1rrr{ill r"()gionali poate cuprincle depresiuni de dimensidni mari, in l)trl,ii. cirilr tlr ttt,i;;curc, nigral,iu foato J:i:
,',,,,. n., 1',it f,,rtna mai rnulte zone cle acumnlare.
l

- r)
rrril;r'ir{ir: lrlirr sPrr.{ii r:a.jriliirr,,i:arc' rLrc loc in faza de scdimcntarc a
frrrn;rlitrrtii rrrlrrrrt', irr irrtrrionil ci;
L ( ). 3rerl a intocmit un tabcl in carc a clasificat .proccsclc de migratie lr) rrriglrlrlir: Pc lisuri yi ialii, carc alc loc in intcriorul ;i extcriorul rczcr-
rlrrrriL sc1r.1 si forrna rniscarii. Iiiecrrrc gt'tt1x"t csttl irrrpil-r{iti <hrlra factorii
flftfi
iir,lt,,,lrli pi'str.ati6;rafit'i'c:rrt: contr()loazi, iit crtzttl tttigl'lr.l it:i klcltlt,, forllIltl'('a
vr rl
si
7g FORMAREA Z}CAMINTBLOR DE PETAOL $I DE GAZE
CLASIFICAREA ZAC.IMINTILOR DE $I GAZE
'ETROL
c) migralie prin pori, gale are loc numai in cuprinsul rezervoarelor cu structurile de petrol si gaze din zonele cu falii de mare anvergurd. La mii-
slratiform6 separate de roci impermeabile. locul secolului trecrrt, ln decurs de mai mulli ani, a aperut teoria i.ti"fir"f"i"i,
Dufd d'ireclia mi;cd'rii, migralia poate fi laterall 9i verticall gi are loc ca rezultat al explordrilor care au descoperit zicdminte de hidrocarburi ln
rrtit in cuprinsul, cit gi in alara tezetvorului (tabelul 7)' bolgile cutelor anticlinale (h'cr5.rile lui G. Abich, T. Hunr si alfii).
Mai tirziu, in anul 1903, A. P. Ivanov a incercat sI" facd" o coielatie intre
Tabelul 7 acurnuldrile de petrol dintr-o anumitd zoni ;i sistemul local de-ialii;;iil;iJ
teoria faliilor.
Clasificarea proceselor ile migrafie ilupi criile qi direc{ia migclrii ln anul 1906, L..Mrazec a.emis ipotcza legf,turii dintre acumuldrile dc
pctrol ;i gaze gi diapirismul sd.rii.
relurile
tn i graf ie i
tr{igratia in afara rezervorului
(prin roci greu permeabile) _ .Studiul diapirismului a fost detaliat.de unii geologi rusi, care au ajuns
s5. dernonstreze ci diapirismul nu-i specific numii seiii.
lnperioacla 1910-19_13,_I. m. curnn u a"r.ii. piocerul de acumularc
l. Iratb. de com- Singenetici, din Epigeneticl, tn interiorul ln rezervoarc a petrolului in capcane de diferite forme, atribuind^factorului stratigiafic
plexul rocilor interiorul for- produsi dupi rezervoarelor naturale un rol important. Lucririle lui au servit ca punct de plecare pentru ldrnilrirr:lr
mafiunii naturale stra- roprezentate
In care se face care transformarea
tilorme separa- prin strate ttnor .problcrne alc prospcctiunii, explordrii gi expioatS.rii ^acumulirilor rlg
<leplasarea insofegte pro- sedimentului
cesul de de- ln rocl, atit te de roci in- permeabile lrctr.ol;i.cle gaze, care au fost mult-timp ingreuiite din cauza tipsei irnci
punere a sedi- in cuprinsul, "permeabile. neseparate in- clrtsificiri a acurnuldrilor de petrol ;i de gazi.
mentelor gi de clt gi ln afara tre ele prin roci Problema ciasificarii zd.cdmintelor a pieocupat pe foarte mulli gcologi.
transformare a formaliunii pe- slab permea-
troliferemamS. bile. lJnii au pus la baza clasiJicdrii criterii legatb d.e ginezi zicimintelor,'tn?cosj,i
substanfei or-
I t.la.f iile ce.existi intr.e zd.c5.minte
ganice lngro- ;i rocile mame iare au generat hidrocar[urilt:,
pate in sedi- lrllii irtr folosit criterii structurale.
mente. ' Clasificarea zicdmintelor a fost necesari pentru a se trata gtiinfific
pro-
lrlt'rrrclc explordrii;i cxploati"rii diverselor acumuldri de petrbl si'sazc si
Prin capilare falii 9i {i- Prin pori. Prin fisuri (li- 1.rt'rrtnr a se,cunoaste caracterele acestora, d.upd. care sd se siudier"'^B,tr,i,i ,
ll.. Dupd, tipul lorrrrirrc ;i de rispindire a lor. Pe de aitr farte, elaborarea clsificLrilor a
clilor de miq- (capilard). (fisural6). surali).
care rl.vt'rtit posibila numai dupi ce s-a adunat rin material faptic destll clc lp-
r.rrurrt rlcspre zdcdmintele studiate,;i numai dupi cc au fost precizatc nofi_
rrrri t'lr: rczcrvor natural, capcanl, zicimint gi siructurd.
LateralS.
tIL Dup[ direc- lrr litcratura de specialitate este folositi frecvent notiunea d.e acuntulurtt
tia migcd.rii r.lr lttl.t'ol .li g!(,care ie referd la o colectare si concentrare a hid.rocarbur.ilor
VerticalS. ittlL-o rt.ttttttriti regiune a rezervorului, determinati de litologia
r.r'ikrl mir"gazin si protectoare gi de condiliile hidrogeologice, ;i
I stlrctiir:rr
'
l)r'ilttt:le clasificdri ale sttprafctelor gazo-petrolifere au {ost fdcutc i1 lrrul
Tabelele intocmite de I. o. Brod pot servi ca material de-ba?d. pengt: llllt).';',,'t1. clasilicirilc elaboratc pini in anut tggO au fost bazate, i1 prilt:i-
st,r.lirriii lo-put"lia proceselor de migiafie a hidrocarburilor,.de;i in stadiul
,,, ii;;,i ,ii ."ti,iyi"ieloi' privitoare la migi'a1ie. n-u se pot explica toate feno- l,irl, lr. conrParill.ia, formelor structurale ale .suprafelelor gazo-p"i-rii"i" 5i
in l)iuto 1rt: pnlticrrlaritililc iitologice ale seriilor petrolifeie.
rncnclr: cilre au dat na;lere fiecdrui tip de zicimint'
l'irrii, irr rrltiurclc doud. clcccnii, atentia cercetd.torilor a fost in cca rniri
!tt,tlr'lrrl.ltt: irlrllcptlttit asuprir puncrii in eviclen![ a legiturii zcilalc a ririri
F. Clasificarea zdcimintelor de petrol 9i gaze rrtttllrrt rrcrttrtttliiri tlc Pctrol ,ri g?r9 cu zoncle anticlinale] IUspindin:i ,otinii{
ir uriri rrrtrltor' (:ir,lxrar(,: <lc lltitrJl.;i gazc pc marginile marilor'acprcsirili iiic
er,,11{f i lr:t't'stttr tr. lirst folttrrrl;rtiiutii prt,cis tlt: A. I, I.,clvorscn (1b36),,riiriiu
lrr cli{gr.itc ![ri cu o veche industrie c1e petrol s-au flclrt incercd.ri cle a se irtill;rl lli itt lrllLt'iL tlt: stlttr:Lrn'ikl [t'ctonicc, cil.pca,llt:lc pot fi <lc hatliir striti-
tlifelitcle condilii cle zacere a petrolului'
"'' 'i,''i,iiif
cxtrlicl gt,rlt,,r ;i
lrimtl,: conccplii asupnr iri:e.stor condilii st'.nlenlioneitzil {Iccca
,, ,,,.,u1. ti. Al'liclr, cil'(: in ,rnrit ltl4Zrr cluis illotr:zt ltrgirirrrii vttlt:itttiltlr lloroioli Irr ll.lt.S'S. t'rtlttl t'r11tc:ittrr:lor sl.ratigrtficc ln acrrntrrliiril: dc lrctrol ;i
Hlrr,r':ilr, lr;rtlLt irr lrrcriLr.ilc lrri M. li, Mirc:ir:l< (l94l_ lg4g).
 $I GAZE 73
CLASIFICAREA ZAC}MINTELOR DE PET'ROL
72 FORMAREA ZICA}IINTELOR DE PETROL $I DE GAZE

gu?: tq Dupi factorii care.le-dqterm.in[, capc3neJe pot--{i: tJgt-qltqe (structu'

Sc poate co.nsidera c[ ac-umu]drile de petrol ii i: '-si-apa.
iale), stTatigrafice sau htologrce
l,,rxrrrri'crr marile zone anticlinale, care unesc mal multe r1(rY:Hlr-?"?tf '*-"'hoffii"-rAm"iJ, .tffff;t-l.i '';i litogenetici,. in general, aclioneazfl
;;;f"";; ;ti;i;Fsi;Ji'u o de acopcri re discordant r a' serii- tipul capcanei'
i;-i:'sH,1,'-# permeabile' Acestor zone structu- ""'-i;ii;fiiJlinfluenia
simultan;i pi"a".ir'"*e, in'timp, X unuia determirrd
lor groase ce conltn i" pt"fif.tf tor"roci bine ru.to.ilor otogcnici ;i epirogenici in formarea capcanelor
ralc-;i stratigrafice,;5;;;;;ui *"it" acuirul[ri d.lPetrol gi gaze, li s-a dat
(Biod, 1945, 1946' 1951)' sirrt sintetizate in tabelul 8'
tlcnumirea de zone d" acu-ulare petro-gazeiletL o scarl largl
Tabel"t'r'tr 8
l.crmenul ,,zon;d" ;;J;;e aepetrg-r_."i gur"" se'folose;te,pe
(ry] Uspenskaia 1947), A' A' Influenfa factorilor epirogenetici 9i orogenetici in formarea capcanelor'
tn literatrrru ,orrieti.it"-.pl.i^ri6i" 1"" i1?16,
(1e48, 1e5i; id#"ib;ii; M)-n' ui"ii't' (1es1); N' B' vassoevici -'|#---

Ilakirov Ilezllltatele actiun i i Jactorului -fipul caPcanti Regiurilc irr

(1954),
t^"" F. E. Hain (1954)' sau gazeifere, dispuse factori i orogenic sau ePirogerric
care se iutilllosc

iui"i*rrrt" .tru.ttuii" fet'olifere, gazo-petrolifere fie dc mari cute

irr acelagi bazin petroiU"f .i"- g"i.ifer, v""cine injre gl-e ;i)egatc, Capcanf tectonicd formatS'
pe.scari regionali.i f.ormaliu'ilo' geologice
itrrticlinale sau falii, fie de efilarea ele reg ionale prin cutarea relcrvorulul Regiuni
;;'; ;a;;;;-;J;;#;; "o p"-ii"'.'"i1" bottilSr sau de discordanf cutate
<lirr bazrn tormeaza iiia'a" acunowlaye. ca exemplu.g" 3gni de acumulare Prcgenic CaocanS. tectonic5. formattr
clr: uetrol din Romdi;;; p;^i;
de diapirismul exagerat al piitt f"li"t"t rezervorului
"it"ror,"legati
s;rrii din regiunea cutelor diapire' .,
Zona de p"tiJ-gar"it"ri este foarte strins legat[ de tectonica Capcand, tectonicd. formatl Regiuni do
"""-iui. acttmulare iau naqtere in pro'
zr*ci respective a r*ritii l*3st.e. Zonele de in legdt-urf, cu anaritia cutelor
prin _bjl!igjl3!L-a rczer- platforurl
ccsul de formare r"t"ti"i"tii ..-*a"it"iestre, worulul
"
cu efilarea regionali .tr"t!ioi'rr" .i ai."ordan,tele'regionale'
"
^nticlinare, pistrarea ;i dlstrugerea.acumuldrilor
Iiormarea,
de petrol ;i.gaze slnt in 'l ratrsgrcsiuni gi regreslunt CapcanS, st;3f-!gqa-!ip!.{p-rma,t-t
urmare a--acoPeririi dis-
u]terioarl a zonei respective. qp dau naqtere Ia: "i
,tri"il i"gaiurl cu ""6f"1i" g..;togi..o cliscordan[e stratigrafice, Z.fiA;6 ;;ezervorului
_**"--*-''- dc
Din examin"t"; ;$i"dfiii zoitelor de acumul iri petro- ele sint elementele
-;;il;it gazeif ere cunoscute citrc rocl lmpermeaDue
marcate de dePuneri de Regiuni
taii"r",:;^;ti;" ri;,i;; a scoartei terbstre
servit cabazd" pentru platformtr. 9l
'<lo

unor marl reglunl d;;;f""aare. Aceastd observatie

"o
(I.
.a
o. Brod, 1953).
cutato
.""rii.i"i*'""o, a"ii"riuni." bazine ;;;;;"
petrolifere
pist'area acumuldrilor de petrol tuar - Capcantr litologicS' {ormata
In cuprinsut r.":i;;^;*, ei
hidrogeologice
cate prin disParilia unui Tiiii*liichiderea titolbgied-
iez-ervotdliii, piiir" efilaiba
a
in prindipal, de condifiile strat, irttre o
9i gaze in capca'e ,i".i'a"i"iminata,
faz\" de
ide aoe-stuia;'""'
icgionale.
cel mai mare element din
Zona de acurnulare petrol'iferd-gazeiJerd' apare..ca
latlgoriile de acumuliri - zonl de
caclrul unui bazin petio-gazeifer. -lntre de clasificare' numit (irrlrr:rlnc'le litologice pot fi singenetice sa:u efigenetice'
ix:umularc gi zecam'iif -'exist[ elementul iritermediar
*iii"ia cnaip pttrot'iftre, iar in literatura ameri- ('tt l,((ttr(l( sittgtt-tclicc' pot aplrea in timpul acumulirii sedimcntt:lor' r:lr
strwcturd., in fiteraiurl - ltt
rrrir,,'. sr.lrir'l,i,riiui'*,1"'liiot,l"cies ,l"t;;ii;;;gi;t1"i de scdinl(rlltart:'
clntit- oil' ficld' n1*io, sc tlt'putr.sedimentc-trtai grosiere, iar iusprtr lirrg
,,i,,',,iii,,,1,, l,-,f'r'rrril,,i
S tructur a p etr otrif er d' s au gaz eif l-t"ili
erd este 9i1 i",lu ^t":: :3i "T,"*:
t"s1i"- d'".1::t*,P-:i:?ff3'":":?S'1: r,lrlrrrrr,rrtr,rlir r:t: in.l.'tii^l fiti.l, ,i,i.e in cupritisul accllia;i strat Poatc
t'xistit
,,\"ti:i{;;:;!t{"it{"it"',2;
zircitrlr[LU PELrv'rLrw o@u s";"n;;i, n r';ttirrtit' llttcritlit, tlt: fitcics.
<li[t:ril'e trpuf de cap
geologice
3liit-i--fti allii ."" mai muite formaliunimSno.frrat sctlittltltrttl-
/^,,+; o-ricrinarij*?*"":il-?l t'ttltttrtt.t,ltt t,l>i14t:.ru,!.i,t:t: sirrt r:clc formate in tirnpul transformlrii
:lili:\l;"'li;iiiff J:iil;;'i;;;i;d;--t"."'lll':l:*1."1'i
-r---: -^^r^d:^^ faiie.
"'rtipetrorirere' cit ei ii ,liri,,lili
::l:l f'sil,:s;,1#'.g:;ffi;;' ;;-.",p;ia;- ":i: "!::::;:te llr tlr lor tlilrgt'nr'zc'i'
d' p gazeife:r d" lrr ,..rrr.lrrzir,, i,, i,,;;;.iii,.i.''iii.t"rii c:are co'trol.azir forntartra,l.l', caPcrttcrlrr
;t,,ittii;.;;"r"uBi" tB n*megte stiwctur etr o -

:r' r l;r';iIir'ii itr:

(.itl)r.11r' llt't6trig1, f()rntitttl jtt rtlztltvtlirt'i:ft: ttlrtttralc, 1rri1 ctttltrt';
r';rlr( i'tr. t,filiLr i rlt: stt'att'), rltrtcrrtrtittirltr rlC
''.f,',,t'igr,,'ti,,,i f,ii*,',,,,1,,'Ir{t',
Irti,.r,tt tll r'1,it,,1;r'ttict' ;
 74 FORMAREA Z,4CAMINTELOR. DE PET!.OL $I DE GAZE
CLASIFICAREA ZAC.IMINIELOR DE PETROL $i CAZL

.--capcane litologice, datorite

.It:nticulare. variafiei laterale de facies sau sedimentirii complexeMr,Xli'ttiMn;iz.Scdmintuldin-HelvelianulstructuriiTei;cu
."i"'p"tit .omple*e'Hvr, Hurr, Hvrr1, stratul 16 9i Hvlv '
Clasificarea structurilor. Cea mai detaliatS" clasificarc a fost elaborati Fi""rr" colector sau grupe de colectori din cuprinsu,l unul complex petr.o-fi:
r"t r"" s.r"il"i, i"p."rinie 6 u.n-ulare, dacl esle izolat[ de alte acumuldri
in S.U.A. de F. clapp. Plima clasificare a lui clapp a fost ficutd in lgl0,
cornpletat5" d9 e_I gltelior (pini in anpl 1930). Aceaiti clasi{icare a fost conr- veclne.
lrletati apoi de.I. M..Gubkin (1932). ln aceste clasificiri sint separate grupele De asemenea, mai mulli colectori, care comunic[ intre ei, au acela;i contur
oarc unesc .mai multe s_uprafete asemd.nitoaie dupX tipul acvifii;i litologici care-i izoleazd de acnmulirile vecine,
fottttclor structurale -ga_zo-petrolifere
;i dupi condiliile asemS.ni.toare d.e zaccre a petrolului reprezinti"".""ei'delimitaie
o acumulare elementari'
;i' a ^gazelor Pentru explicarea genezei petrolului.intr-o. regiune ;i pentru apreclefea
1"" clasificarea structurilor trebuie mai intii si se ia in c<.,nsidcratie forma .o''p.otirria'perspectlvelor gizo-petrolifere ale marilor teritorii este nece-
strrrctrrrald" care condi[ioneazd" aparitia capcanelor, scotind ir, ."iJ""il ;;;;;: in
sari examinarea muliilaterali"a intrtgultri ansarnblu de condifii geolog.icccclc
Itlrrl condiliilor geologice de aplrilic gi dezvoltare a'elementului str.ucturil care s.au format ,;;J; d" acumulire gazo-petrolifere cutroscute
rcspectiv, ca parte a zonei de acu'muiare gazo-petroliferi. posibile. 'i
. Majoritatea structurilor din zonele antidinale de acumulare gazo-petroli- Tipul structurii determind metoda de explorare prcliminari, care art:
fcle sint de-.tip anticlinal, iar unele de tip brahianticlinal sau d.-e dom. Cele ."ot'fta. l"""aipt"zen!a zicintintelor de pitroi ;i gaze in subsol ;i dc a
ttlai multe dintre structurile homoclinale gi^monoclinale tin de zole cle acumu- "
;i;iiil;;""ip"rcf"'iia.nt"ri ale acestora, determinfnd importanla industri-
Iare de. tip. stratigrafic. in zonele de atumulat" gt;"'?.trolifere legate-de ;it; r;J;turii. Tris5turile distincte pennit a se,confrunta zd"cdmintele dc
fracturi regionale existd atit structuri de tip monoclinal cit de tip brihianti- exploririi lor'
clinal.
9i 1,"t.of 1i gaze gi ele stau Iabaza metodei
Formarea capcanelor in cazul monoclinalelor este cleterminat5, in princi-
pal, " de ecraniri, dar,aparilia structurii este-posibild. numai in prezenfi. unei L Cl,asiJicd'ri genetice.
complicalii structurale care determini inchid6rea limitei apd.-peirol pe ecran-
Pr.irnele clasificiri ale zlc[mintelor de petrol ;i cle gaze au fost
()rice flexurl intr-un monoclin poate determina formarea ,rtrbt derii facute
cie'capcane,
ayczate unele sub altele. rlrrpil criterii genetice.
Un zicimlnt trebuie considerat ca o parte a structurii, care la rinclul ll o c f e r (IBBB) a impirlit zicdmintele de petrol 9i de gaze in zic[mintc
siirt apare ca un element al zonei de acumulire gazo-petrolifer5. Fiecare zticd.-
irrutrc ;i ziLc[ririnte secundare
rnint, poate si cuprindS. una sau mai multe jcu-uHri elementare izolate, l,r
tl,I.?:l{
rlar lcgatc prin condiliile de l,r'iu zd,cdw,int pt,imar, Hoefer it'tlglgsq .Z?.5m.intul "q"?re ie
genezd.
rl,. or.igitrtr irl hidrocarburilor, in rFzeivoAiele din cuprinsul "a{r
lornraltttntlor
" N:!l-ulea-
fonnulatl
de zd.cimint, ca o acumulare elernentard de petrol, a fost clar
in lucrdrile lui M. B. Abramovici (1983). Clasific8ri a.te u.u-u*ii- rlirrn{,tlt: llctrol.
l'r"clcmentare-{9^pe_tro_l^1i^ga^ze au fost propuse'ulterior de wilson l'ritr z,ir,cd,mAflf secorud'qr, el inlelege zicdmintul format il ,"llu. Zra<'it-
trggrl r r( r.s tltr tltr,lirsar"'n hi.troarrburiior,"din Iircul-
in care s-au format -tllll:i
;i rltr I' O' -Br-od (1935-1936t. In aceste prirne clasificlri s-a ardtat cd.la lonsil r rr

rlt'r'iltcc oricS"rui zdcimint este necesar ale caracterizarezervorul i,,ir,f ,,t :i,,,.,iui1,,, s-a forrnat in aiara formaliunii TaT.e de petrol.,.
cir.uzir acumuli.rii petrolulgi li a gazelor in'el.
;i a cunoa;te Ittrrlrlt.ttrt:ltr irr disculic ridicate de aceastd clasrltcare reres dln crltlcit
irrlrr,,a z,i,ciitrtinttrlor pritnare, in scnsul ci orice zicimint se Jorrneazir
iu urmil
Pritr ziicdnoi,ttt, in sens mai restrins, se intelege o acnmulare elementari nticd' fali de loctrl
rlc pt:trol sau de gaze, inchisi ;i izolS-td, ce.are.o exlndere lirnitatn la.mnrimea ,,,,,,, 1u,,.,r,t.,,ttig,'|,1i", p;'" scati mai mare sau tnai
yi [,rlrrxr co]ectcirrrlui. Posibiiitatea izolirii unei acumuldri element;;; ;; rl,, r,t rllittl lrl Iritllrlcalt'lrttrilor'
lrctlol sau cle .gaze irr partea cea mai ridicatd. a rezervorului, in colector, se Nl l. Alrr.urrr0vici (1908) a plopus impSrlirea zicir"mintel<'rr in
rllkrrc;to^unui- aranjament lntre rocile magazin, protecto"r" gi apd., care'de- It'l p1t ttltr':
Icrrrrirrir inchiclerea lui. l) 1l rrIlr zlitrittttitttr:lor Printartr, cat'e se rc,{crii. lzL hidrocarburilc rlisltcr-
Iu cradrul unei structuri geologicg, zdci.m-int, in sens geologic mai rrirlr. llr r,,,iil,' tttlrtltc tlr' pr:lrrll;
lrrlg, poatc cupr-inde mai multe acumuli"ri91 izolate rie petrol ."o iie gr,Z",."r* !) ;,1 rr1rlr ziicirrrritrlclut' sccLtntltrt), cil.l'c. ct-t.pritrtlc a.crtnltrlin ilt: <lc llitlro-
Ittt itr;t:trirli gcnezi, raportatd. la aceeapi sursi, clcalimentare cuhidroceirburi ,,rrl,6r,',iuJ in firrnrir!iuuilc ct: confin rqcir utatttir;
1,,,r:uir.*c irrclrrsc
;i liL.lLr:trlcir;i.corrtli;ii de rrrigrlrfir: pi dc'at:unrrrlarc. Ca <:xernpL:, rlin ltolrrLnia lf) ',,..i1,,
g1r rr1,;r zltr.:irrritrlt.Lrl tt,r'{iirlr', <:c <:rtllritrrltr a.r:tttrtrrliililtl
rlt: llitlrocarllru'i,
str t'ittrazrl zlctr"ntitrtul clin Mcirlirinrrl stnrcturii Ctrptura-tlilaf i t.rr r.t'lt, trci
 CLASIFICAREA ZAC.IIIINTELOR DE PETROL SI GAZE 77
?6 FoRMAREA Z.t CAMINTELoR DE PETS.OL $r DE GAZE

care se afld, in urma unui proces de migralie, in afara formafiunii ce confine

In prima categorie sint incluse zicimintele caracteristice regiunilor de
roca maml plat{orrni, cum sint zdcdmintele din regiunile centrale Nord-Ameiicane.
Aceasti clasificare suferi prin aceea c5. nu sint inci cunoscute relati- In catcgoria a doua sint incluse zicdmintele din anticlinalele accidentate,
ile ce existd intre rocile mame g1 zd.ciminte, problemd. ince desiul-J.-gr""-a" rlirr rcgiunile cutelor diapire gi cele cu,o tectonic[ mai complicati.
llmurit. Accast[ clasificare este prea generald. Ea nu di o idee despre gruparea
trrrtttra"li. a z\"cilmintelor, intrucit in aceeagi stlucturS. petroliferi caracterele
N' B. Vassoevici (1930) a considerat cacriteriudeclasificarema- lcclonit:e llot {i foarte variate.
nifestirile.de petrol ;i de gaze de la suprafaF. El propune i-parlii"u .."iio,
manilestdri in: li. (;. C I a p p (1910) imparte zdcimintele in 7 clase: antrclinale, anti-
1) manifestdri primare, legate de formaliunile mame de petrol; clintlo clierpire, monoclinale inchise de falii, de asfalt, de roci eruptive etc,
2) manifestdri_secundare, din afara formafiunilor mame tie petiol. lil t cxaminat cel mai amdnuntit clasa I, a anticlinalelor, la care se refertr
Clasificarea suferi prin aceea ci problema inanifestdrilor de li suurafati. rrrLjotitiitea zicimintelor cunoicute 9i dupi caracterul cutelor ln aceastl
l.girtc dc, forrnafiunils m.ame 4e petrol, nu este incd" rezolvatr,"A;;d; r:lrtsii, scpard.:
cste destul.de greu de a se identifica rocile rname care slnt in relalie cu aceste l) :rnticlinale izolate, bine pronunfatc; 2) grupe de anticlinale (anticli-
manifestd"ri. rrorii), separate de anticlinale bine pronunlate; 3) monoclinale ondulatc ce
G. Macovei (1988) a considerat criteriul.genetic ca cel mai apropiat rlrttt ttaytcrc la cute slab inclinate, cu aspect de anticlinal; 4) terase structurale;
5) r'irli<:hri tectonice regionale; 6) cute sariate.
de
-sgopul
(1. Macovei .clasificS.rii ;i in'acela;i tipp cel mai" natuiai gr mal expreslv.
intelege criteriul genelic nu numai ln sensul roimaiii zdcd.miirtelor. ('lir.14r mentioneazi c5. cea mai mici schimbare a lnclin[rii stratelor unui
dar ;r sub aspectul originii _petrolului gi legiturii acestuia ca fazele ae oroj rrlorror:lirr lloate duce la formarea unei acumulSri de petrol. El introduce
gcnezd" 9i consideri grupiri d1 prim orciin zEcdmintele caledo"i."", It'ttttlttttl <lc structuri homoclinale, care nu slnt decit monoclinale cu incli-
alpine.
tt"..i"i.", rriiri forrllt: mici ;i de intindere regionald. ln clasa homoclinalelor, Clapp se-
Zicimintele din {iecare gnrpd" pot fi impdrfite dupf, paroxismele de care pru ll il srrlr-r:ltse:
cstc legatd formarea rocilor mame in timp^ul fiecirei'raie orog"rri;; l) iLcrnnrrlirri legate de terase structurale;
pale. ;;i".i_ !) ircrrrnrrliiri legate de proeminente structurale sau homoclinale;
Plecind de la clasificarea f.azeror de orogenezd propusi de H. Stille, in ll) rrr:rrrrrrrllri legate de depresiuni homoclinale.
fier:are grup5. G, Macovei,stabilegte subgruie lcgufe <ie acest" paroxisme; tlltirnckr tloud gi-ar gdsi exemplificarea in platforma Nord Americanl.
d<r e>1gmplu. zEcdmintele alpine ai cuprinte'zd.cd"r]ninte .ti-Lri"r,i,, (llrsifictrca intocmiti de F. G. Clapp, dupi cum menlioneazd gi autorul,
l;rramice, piriniene, valahice. "il;;;; rrrr lrrplin<lc toate zdcimintele de petrol gi de gaze; scopul ei a fost de a sis-
lrtrr;rtizir rlrtttlc existente la timpul intocmirii ei.
. Subdig,iziunile de ordin inferior s-ar putea stabili dupi critcriul strati-
€irahc -gr tdctonic, autorul mentionind c[ b clasificare a zdcimintelor nu se l'.. Il lrr rrr crs (1919) imparte zdcimintele in dou5. mari grupe:
poate face pebaza unui singur.criteriu. Astfel, in Romania, t"a"tor"rp""ii"a l) z;ilirrrintc lergate de regiuni cutate (zdcdminte cutate);
dupd virsta stratelor in car6 sint zdcdminte, acestea **'p"t"" tmp?;ii- ',1) z,ilrirrrirrttr legate cle platformd (zlciminte tabulare).
zirciminte paleogen-e, yigggl. gi pliocene; aceste impa4irl pot fi io"'.ia"-
i; l'lr"r'lrrrl rkr la accasti impirlire a zilcdmintelor, E. Blumers a intocmit
ratc mai departe dupd stilul t6ctbnic al structurilor'in '.ur"' iili- ,lrr.ililrrlc ir zirciirlintclor dupd caracteristicile fiecirei grupe.
Autorul recunoagte_ci. pentru unele zi"ciminte stabiliiea grupelor";t;i*;. ',
qi sub- Trr grt'inrir gnrlrir, ir zicdrnintelor cutate, distinge z.{cdminte dc br:ltit,
g.upcl<r' este discutabili,
.deoarece presupune un acord. unanfir-irrp*i-ii""- '1, ll,rtrr, rlr. 1rr'r'iclitr si rlc sinclinal.
lifici'ii mame; ori
'ocilor ]a aceastdsint
.rlificrrfi.r'cft'ritor
zd.c'rminte asupra cd.rora nu sintenl p"rl..t
problemd.. In ace'st
Irr 11r'rr1,rr rr rlorrir, rr zlcimintelor tabulare, distinge zdciminte tabularc,
fi atribuite unei grupe sau altbia, ceea ce face ca " "-,-ri"leiintele ar'o.i", l,rl'rrl,rr,' sl:rlr irrr:lirrrtc, slab rinclultrtc yi terase stnrcturale.
o opcralic subiectivi gi nesigurd.. "";Atd
p;;;i;il Jairi"i l)r';rsrnrrrrlclr, r,l irnparte toatc ziicimintcle de tip monoclinal clin r:clle
rl,,ril l1 rrpr,irr ziit'flrnintc <lc aflorimcnt, zii.cirminte efilate pi zircirmintc faliate.
2. ClasiJicdri structural,e lr. lllrrrrrr,r's trrcrrliorrcrr.zir cir acumrrlirrilc cle petrol;i de gazc sint lcgatt:,
lrt ;1r'r",itr,'lirrrrlr', rlc tk:Prcsirrnik: rntrrginitkr cu dcpozitc tcrfiarr: ctttatc, iilr'
l-. M r a z c c (lgl0) clasificd zdcimintele in doui mari categorii: il rr'liurrri rlr'pl:rlfolrrrit, tlt.<lt:11<tzil'c ruai vcchi, piLlcozoicc gi mezozoice.
l) zilcirninte legate de rcgiuni pufin <iislocate;
'pritcrnic In irr r';r:;lai clrtsili<'rrrc, clrc prezjutir binr: sistcmatizat sturliilc flcutrr
2) zlcf,minte lcgate dc rcgiuni dislocate. !iiiril'r'r rrrrrri rrrrrrrilr'lolrrtc r)rirrc rlt.r zltcilnrinte, pi irr care s-a observirt tcrrclinfrt
 CLASIFICAREA Z.T.C.ITilINTELOR DE PETROL $I
FORMAREA Z.ACAMINTELOR DE PT,TROL 9I DE GAZE GAZE

(lo a se preciza notiunea c1e provincie petrolifer5, nu se line insi seam[ de -

{onnzr rezervorului natural.
ln perioacla 1920-1932 geologii americani, Siegler, Emmons ;i Lilley
trr intocmit clasificiri structurale in care se repetl, cu unele completdri,
clasificarea lui Clapp.
In clasificdrile intocmite de Siegler, Emrnons gi l-ille5r, pe lingi elementul
stmctural, s-a tinut seama de schimbarea porozitS.tii rocilor rezervorului,
rlrtr: nu s-a tinut seama de forma rezervorului.
NI. V. Abramovici (1930) in clasificarea sa line seanra de felul
clc inchidere a zd"c[mintelor in interiorul rezervorului ;i dupl acest criteriu
rleosebeste trei grupe de ziciminte:
1, ziciminte cu contur complet limitat de apa marginal[, suborclonate
arriiclinalelor ;
2. zlc:aninte retezate de falii sau c1e discordante stratigraficc ;i limitate
partial dc apa marginali gi parlial de roci impermeabile;
3. z[ciminte cu forme neregulate, cantonale in rezervoare efilate sau
in lentile delimitate litologic dc roci impermeabile.
Aceasti clasificare presupune cd zilcdmintul industrial este rezultatul
trnei acumulS"ri de petrol gi de gaze in conturul determinat al rocilor permeabile,
indcpendent de faptul unde trebuie ciutati sursa care alimenteazi aceste
acumulS"ri; ea nu tine seama de felul de migralie
In anul 1934,W. B. Wi l so nafdcutoclasilicAre, pecarea dezvoltat-o
tn anii 1941- 1942,bazali. pe formele rezervoarelor naturale, care pot fi inchise
sirtr cleschise, dupi condiliile structurale in care acestea se gddesc. El a studiat
f<rarte amlnuntit cauzele structurale care condif ioneazd inchider.ea acumul6-
rilcl:: in rezervoare naturale.
Itezervoarele de tip boltit pot fi inchise ca rezultat al cutdrii sau falierii
sl nLi elor.
In ceea ce prive;te terasele structurale, proeminentele slabe, acestea nu
pot si. produci singure inchiderea acumulS.rilor aflate in ele gi nu caracteri-
z,r'ltzl tn rezervor inchis.
lnchiderea rezervoarelor din terasele structurale gi monoclinale poate
fi dcterminat[ de micsorarea permeabilitnlii in sus pe strat, de efilarea sau
I'rr,lierea rezervorului, sau de aparilia discordanlelor stratigrafice.
Cind aceste condilii lipsesc rezervoarele slnt caracterizate ca rezervoare
t lt'sclt isr'.
AcrrrrrulS"rile industriale se gisescnu numai in rezervoarele inchise.
\V. Wilson, drrpd felul de inchidere al rezervoarelor naturale, separi
13.
.l glrrpc rlc zdciminte:
(irtt1
'a I - Zicdminte in rezervoare inchise prin deformarea locali a
strLtclor clatorit[
cauzelor tectonice.
(irupa II
- Zdcdminte in rezervoare inchise prin schimbarea permeabi"
liti(ii colcctorilor.
.. (impa III - Zircirninte ln rezervoare lnchise prin cutarea stratelor 1i
schirnlrrLrt.rL permcabilithf ii colcctorilor.
Gypl IY - Zd"cdminte in rezervoare inchise prin falii gi schirnbarea
litofaciesrrlui colectorilor.
. .Q"pa aceastd clasificare nu pot fi impirfite, in mod sigur, toate zd.c[-
rrrintele cunoscute si in acelasi timp se confundd dou[ notiu-ni generale: re-
z()rvor natrrral, in care are lo'c depiasarea gi diferentierea apei, "petrirlului
gaze-lor, ;i capcand", car:e nu este decit o pirte din icest reZerv6r, unde arle ;i
lo<: fornrarea zicinrintelor.
. . I, 9, B r o d (1936- lg37),independent de clasificdrile lui M. v. Abramo-
vici ii W. Wilson, a intocmit o clasificare a zic[mintelor clin Caucazul clc
Nolrl, pe cale a_propus-o si pentru alte regiuni. Dupi aceastd" clasificare, care
rrlc tlrc'pt criteriu. forma rezervoarelor naturale, zd.ci.mintele au fost impirfite
lrr clolS grupe:-z[ciminte stratiforme si ziciminte cu forme neregulate. '
Acca,st5" clasificare are o arie dd aplicabilitate restrlnsi.
M' v. Abramovici (lg38) imparte zdcimintele, dupi forrna rc-
zt'rvonrlui, in trei glupg gi anume: stratiforme, masive, si cu f6rmd. nereglr-
lrrti..Act:stc grupe sint impS.rfite in subgrupe, dupi modril cle aparitie o
r';tt'tclot' in itrteriorul rezervorului, iar subgrupele iint impirlite in ciase clufiri
"Ip-
I ilrrrl stt'rrt't rrrii capcanei.
. 'l'iPrrriltr sint-caracterizate
,r'izorrtll;;i
<lc zS.ciminte sint stabilite dupd forma zS.cdmintelor in
lllau
dupi rolul apei atit in procesul de forniarc,
''" rlll,,111ll'.:ilillrtl?,i,"ti:lill",
X,lllu,o,u, redus de zdcdminte ai,ti,,,",
o rtplicirlrilitatc lcclusS. ","
. _1. o. ll r o d, dezvoltind clasificarea pe care a fdcut-o in anii 1986-
l1)i17, rrirrtot:rrtit in arrii 1940-1941 o noud. cl-asificare a zicimintelor. In noua
lrri cllsifit:lrc, toate-zdcd.mint-e.le sint impdrfite in 4 grupe, dupd. tipul ,"r"r-
vr';u.hrl rrirtrrralc. El a- stabilit subgrupe de zicdmiite -- dupn pirticulari-
l;i(il* r't'zlrvoirrt:lor gi clase de zicd.minie dupf, relaliile dinire'api, petrol
!tt l-l;t/,(' tlirr irrtct'i<lr:ul rezervoarelor naturale. -
)rrl-,i rr:lrtliilc dintrc ap5., petrol si gaze din interiorul rezeryoarelor- n1-
.l
I ut,rlr,, I . ( ). li'orl sclxrr.ir" trei clasc.
'
;\r'r';rstiL clrrsificirrc fiind prea detaliatd" este uneori greu de folosit.
. N. A .J .l irlrov ti I. v. visolki, in 1940-1941,an intocmit
, r lir';ilir';rrr'. rlrrlri fourra.;i- conturul .zicdminielor, separind trei grupc J,l
.''alr iilllllllr'. r\rrtolii rtt:t:stci clasificiri cincl compard zicdnfntele
intic eic lig
rr-;llllil rL' liprtl r;trttr:tttrii, rlc tipul rezervorului, d,e caracterul conturulli zii-
I rlrrlrl rrlrri rri tlt. pozil ilr. zirci"nrintului pe struciurd..
Itt ,,,ttt1,;tt':ttic ctt <:clclrtltr: clasifiliri, aceasti clasificarc crrprin6t:, i1
! r.il lll,rl ttt;tt.r' tttiisttt'ti, loatc c'a.ractcrclc r:scntialc ale zicS.rnintcklr.
i)rinciuala
ll1','1 ;rr r'';lli ll:rsil'it'riri, r'rL tlc.iLltfcl;i lr cclci'intocrnitir clc l. o. B"d i; iti4l,
"
|'lr''lii trt l;tlrlttl t'i.i lslr' prcit tlt:tirliutii., ct:rrr r:c ingrt:uiazii, folosirclr lor. Ar:trstt:
t l:t;rlf ir
'ill r,lltl lolo:;itc Itttttrrri pr:ntru c:onillarrtiir"'zlir:[rnintclclr strrrliate arni-
!!iitrlil 1rrrrr lollsit,.
li ,\ li rr tl r c rr t't tr v (194I) a.irrrpilr'tit lorte ziicirmintclc clc pt:trgl
il g,t'tr, ltt tlrrtl;'l gr rr;rc ;i ir"lrllrn(': ziiciirnintti strllrtifrtnnc;i zlcirnrint,rc,, ],rrrr,1,
 FORI{AREA Z.ICAMINTELOR DE PETROI. 9I DE GAZE
CLAS1FICAREA ZACAMINTELOR DE PETROL $I GAZE 8l

n()rcgulate. ln fiecare din aceste grupe sint -separate.tipuri.;i subtipuri de

z,ijci'rininte, numite la fel ca suprafelele petrolifere studiate. Denumirile date
"potrivite, deoarece pe ficctrre din suprafelele
rlc N. A. kudreavlev nu sint
strrcliate sint tipuri <liferite cle zdcdminte'
in tiltimii ani, in literatura sovietic5, au apdrut destul de multe variante
alc clasificlrii zdcimintelor de petrol 9i gaze. Schemele de clasificare cele
rnai complete apartin lui M. F. Mircink 9i N. Iu. Uspenskaia'
M. f. Utci"t, in anul 1g55, propune si se separe-3 tipuri princi-pale
rle ziciminre dc pctrol gi gaze 9i'anume: l) struclurale; 2) stratiglaficc;
It) litografice. El subimparte fiecare dintre aceste ttpurt rn grul)c. sul)grupe
sl genurl.
' " Drrpe unii autori (L O. Brod), lipsa principala a acestci clasificdri cste
n.*"" ci criteriul g"tr"ii. luat in cotridetire de autorul clasificS"rii sr: referd
nurnai la geneza Japcanelor, care, a9a.cum sint-.prezentate, din punct de
veclere g"r-r';ti. sint ioarte strins legate intre ele, Iipsind o dileren!.iere neti'
ln'iiasificarea intocmitl dc N.-Iu. Uspenskaia (1955) s-a f5"cut incercarea
rle a se lua in consideratie, ca criterii genetice inilialc pentru formarea zi-
i,etrii"tltot, tipul rezervoi-uiui natural ;l tipu-l capcanei. L o. Brod,.menfio-
neazil c[ N. iu. Uspenskaia omite caractei-ul migra]iei, in urma cireia are
loc formarea zlc[mintelor.
N. Iu. Uspenskaia considerd drept criteriu principal .de clasificare tipul
capcanei, iar drept criteriu secundar^- tipui reZervorului natural. In reali-
tate, insi, este doar o partq a rezervorului 9i ea depinde de caracte-
risticile ""p."ttia
acestuia. U"ii"tiiii"Uo'i" .ei" determine tipul rezeivorului 9i numai
dup[ aceasta si se descrie capcana legat[ de el. In aceastd clasificare nu e
aclircvati subimpirlirea grupei de Zec[minte stratigrafice in str9cturale-
l M. ()ubkin acegti factori joaci un rol cu totul neinsemnat, dar autorul
c[ importanta lor este cu mult mai mare decit s-ar presupuno;
srrlrliniaz.ai
nratt:riirlul acumulat in ultimii 20 de ani a confirmat ipotezele lui
l. Nl. (]ubkin. De importanla factorului stratigrafic in formarea capcanelor
s-l nrai ocupat;i A.-Levorsen (1936), Monnet (1941), I. A. Kornfeld (1941),
li. I.ovcly (1943), C. W. Sanders (1943).
l)coarece orice acumulare izolatd poate si se formeze numai cu condifia
lxisl<:n{ci unui rezervor natural, de a cd.rui structuri depind condiliilc tlc
rL'lrlirsirrc ;i cliferenliere a apei, petrolului si a gazelor in drumul lor spre cap-
crruil , principalele grupe de ziciminte se deosebesc in funclie de forma ltr'
zt.r'r,oiri-clor naturale. Intr-un rezervor natural, hidrocarburile naturale for-
nrclrz,ri. acurnuliri numai in anumite zone favorabile pentru aceasta * ln
r'it|)(';l nc.
' l't:ntru caracterizarea completS. a unui zE"cdmittt, pe ling5" forma rcztlr-
volrrlrri si tiliul capcanei, trebuie luate in consideralie ;i raporturilc clirrtt'tr
pt:trol ;i ap[ din interiorul rezervorului.
11rrz,t',
Ciasificlii aie zdcimintelor de petrol 9i gaze au mai fost ficutc rlc
llr':rll (1940), Heroy (1941), A. I. Leverson (1954), Flandrin (1955), Guillc-
rrrot (llXi4), Martin (1966) pi alfii.
il. ('ltrsi.l'icttrca zdcdruintelor d.upd forma rezeruorului
Si Iiltu.L cal>cattei
l)r11r;'s ccltr trellormede rezervoare naturale, I. O. Brod (1948) stabileqte
I rr.i ir ilfTrrS;ii;Iffi tratiforme, zdclmih te m asivc
1
rr

itratigr:afice ;i siratigrafici-autotrtone,- ial a g^rupei de zic[rninte-litologice
in stirrcturaie-litoloslce si faciale-litologice. Separarea acestor subgrupe in
naturi este imposiUiie. In clasificare apaie o neciaritate intre criteriile struc-
turale, litologice 9i faciale.
In maioiitatea clasificirilor propuse se compari elemente cu totul in-
comparabill. ln onete clasificdri s'tructurale, intreaga atenlie se concentreazl
l..u1iru conditiilor stratigrafice ;i litologice dc zaCere a-.petrolului ;i_nu se
;*irii.i noilon"u cle capcind. tn'grupeleltructurale pot fi.intilnite zlc[minte
.,,i" =., rcfcri la acunrrlldri contrSlafe de factori straligrafici ;i-.litologici- Pot
fi iltilnite tipuri cle acumul[ri controlate de factorii stratigrafici ;i litologtct
;,i r;r,'lririrric clelimitate litologic (din toate p5ffile). Autorul stabilegte sub-
p1t tr1'r'll rlrrpii tiiiul capcanei, genurile dupi particularitllile,capcalci, ia,r
rgrlr 1i11, slrrr'r,trirititlilc dup[ modul de inchidere sau litologia colectorilor:.
I I ir rrprr z.rt'rllnintclor slratilbrme
/,'lr'iirrrrrrlr.h,strirtifolrlc sint cuprirrse in rezervoare naturale cc au f.o1mi cle strat, sint
ltnrtl,rlr, trr [rrl iri irr ir,r;olrctip tlc roci grcu permeabile;i pistreaz5 caracterul de strat, i{l'( s lllctl
gl ill,'lrrrlil 1rr. lrrt.irrrlcri tnari, Iir,!:i dc partea ocupat[ cle hidrocarburi, care formeazl, col(x)1.,rlul.
lrrrIn r'orrrlit.iilc tlo :lParific'qi tipirrile capcd,nelor care condifioneazd, formarea acitutttl;1.rilor
rlr. lrt,lrrriirr lrrrli. ziir:l'rrrrintc'lt: stratiformt: sc impart in doui subgrupe: a) zicS,inintc sll'irtilot tttc
l,,,llttr'. lrl r,rr ;i,rrritrtr. strirlilorrnc (cliuliltc,
\ /,t,dlntulr .\ltrrlif',rtttc boltifc '.

in c:clt: rnai variate condilii structurale,

I)t:ficienfa generall a celor mai multe clasificlri const[ in confundarea
\p'rilr,t r irpr';urr,i irr rt,zcrvrxrrclg sLraliforme boltitc estc dcterminatir dc ctrtorca sttrttclrtr,
i:ir l.r!!!t!t!r"l l;lt;lntinl(,k,t cslc r[t't.t,rnrirrrltlr tle lrrosiunca apci in susttl strir'tultti,'c;lrc lrtlIiltgtl
rlifclitdor criter"ii, tn lipsa unei idei precise asupra.un-or notiuni ca: rezet' gl lrrr lrlrlr. lrirlLor',rr lrrrrilt irr (:it,l)oillli'l (lig. 1]). l

vor nltrrr;rl, capcani, z[cdmint 9i structurd. In bfara de aceasta, de -obicei,

,,, ,.,qui clin vehere cxaminarea corelaliei dintre petrol, gaze qi apa din cu'
llriusul rtlzervorului.
'l'rt51ie menlionat c[ in cele dintii ctasificlri ale acumul[rilor- de petrol
$i gazr,, clc rcgull, s-a folosit numai factorul strlctural. I. M. Gubkin folo-
;;,$I;' il-;r"ri'ii.ni"- i".to.ii litologici pi stratigrafici. In clasificarea lui I its ,l
i,i-=iii di'vllil,
/i1' allrlnl r'lrirtilrrrrrr l,ollil:
..' rrlilI grrlrollflr (grrzlltrr'),

E tjEr;lrplg ;rlr lrrrrrrrclrrr rle 1'crrol yi p*zc

 ./*

no /_ CLASIFICAREA Z-{CAMINTELOR DE PETROL

a\
0r/- 5I GAZE
s
I

OZL +d .f3
\s 00/*
09*
o Z{cdmintelc stratiforme boltitc din anticlinalelc regiunilor cutatc
sint pronun}at lrrrltitn
.!
iii atlcsoori accidentate de falii, spre deosebire a" t"gi.i"ii" ?r"
(:, ! nri<:i, 1111s61i chiar sub 1", gi ocupd suprafele mari. ;i;;.;t"6 ila" ,ror1it" a' trcliuf,rl
,x cd

\?
)\
0zz -
- irr rcgirtnile de platforrnd, in general, bol[ile nu sint faliate.
f:rlii, ;rc.str'a sint uneori de nrarc aivergure, strabitind prat{orma cind
002 sint totu;i afcctatc rlr
o
o 08/- p;;; ;; funrranrcnt.
O \
.S
09/ - in regiuDile cu o tectonicS. provocath de diapirismul s6rii, zd.camintele stratiformc
;xrl fi afr:ctate de falii. cind^diipirismul _este prifund se pot r"i-" ri"l."inte 4c 5olp1, lxrltitr,
dcd S 0r/ - z'1r''itttittl. t't'ranate tcctonic,; in cizul rrnui diapirism exageiat, snrr
zd.cdmintelc po-t fi ccr.irnirlr,'n
cd
oCr
0z/- ll;rrtt:ttrilt: crrtci diapire, iar i'seriile stratigrafiie a;sco.ao?te ra;;i"t;;;..
rJO N o I i1;r';rfir'.
rr ecra,n^t. strlr-
o d
oo
cdO irt rla'ztrl clnd rezervorul se efileazh, in sus pe flancurile masivuiui cle sare,
a /,1r'lnlint(' ccranatc litologic. se pot for.rrrrr gi
r.ij o
.;L Itl sttlrurupa zS"ci.mintelor stratiforme boltite, indepenclent de provinciile
gcologit:r, rle
o '.'tt'"rP;rr{itt,.,art fost separate 3 genuri cle zd.cdminte: a) ;ecami;te rtr'Jior-" boltite rrr:rrr:r:i.
H.E o rlt'ttl;tlr'(fi,{ {): lr) zacdtninte stratiforme boltite slab accirlcrrtatc
It't'l,ttit:t' st:pa,rate (fig. 5); c) ziciminte stratiforme boltite compo.ti*"rrtot" in 5l.t:rrri
,o ""..trp^rii,r"rrta.te
p.i,,' l.;rlii lrr
id ,c I'lr rrli st |;rnrtr. 1fig. 6).
h

ZIr'hrninte stratiforrne boitite crrtiltc

t\ .,, (tntx,tle
/.nt ,-
o ltl .
slr.alif ormt boltil? lpact!g!3_tt f ri"_-f,,..,.*t
r,1, ,1hflrtr., :ll. f()st scparate doui specii: zdcdrninte -,tr"t ,j(!n rlr,
o f .jT#t bolta sl:rlr rrrr,rrrrrr
d { lii rr rilr'ilrrrintc str:rtiforme boltite cu .b_olta bine pronunfatd.
r
N
a
i.') /,1,.;Irrrintc
o stratilorme
ro boltite
tite cu
cu bolta slab pronun.
1.,' I n { ,r r.xr.ltrplrr rlc acest tip de zdcirnint se citeazi zdceftrintul de gaze din seria -<lc
citoaze ztd,cemir
g ::j',,j,'j,;'].:.i,jl,,lj,l,,l;.,,1':1';:l:'1t:t,l
,rrirtrrt /,rr:ltrnirrl slnt situate gazele, ,l"iT, ai" r"p.""i"o"a il""itil sil"iliidr-l;: rT'iii,,iil
iar petrolul este localizat ir* ffo"""ri.'irl
-I)alcotn,

o r r rrlul ar. gilslrilr:

lxl ftalcul sriclic. ' """i"'rrt.,ri",irlj]
o
\ 002 . (ll /,lcrrrrirrte stratiforrne boltite cu bolta bine pr.orlrr-
l'r I ;i (1r6. 7) Zir::lttritrte rle.acest fel se gisesc in Caljfornia tn-"nrrr-rtrJp.,"i,,i,,,,r,'s,,,ii,,
\ I

0s/ o
,o I rr :1l,i Sirtl ljrrtrtatc din complexe" nisipoase cu intercalalii marnoase sarr
aJ 09/
0r/ l'lt" 'llris)
'\ 0z/
cd
o 'tt" "lt'tl Iorttttritz:-t nn obiect sep:rrat de exploatare, avind limita ap[-petrol mitrgitr;r.lil
rL:|r'rrrl.rrl,1, /,;1t':1tnintrrl cste inconjuiat dc-api.
^r.gil.lrrir.,
irr
00/ i-rmita are un-c-ont_qr, q]iptio, crr irxrr
aaq" 6 (d trlr!!" 'rll.rll;rlii ill rlirr:cfi;r zi.c:imintului. i' plan vertical, "pl-petrol
lirnita apd,-pci.bt ,.ra lL1 ir.sl)r r
o
oi Irt t1p, 1,r,,,.
I

dU
llttt'rtli;t|rtslt'zilcJltnintc sfirt afectatc cle falii care se lntilnesc si
ln afara corrLr'rrlrri rtr.
*: U I'r'llrrl. li1l,1 s;'l lititr zilt:ilttritttttl, clcca.l:ljul stratelor pe lalii {iinrl mic; cste cazul, ,1., ,,*.,,rr'1,1u,
\ i3ts.g rcJ
o
nl ttttrrt z,lrllrrrirrlr.rlirr Mioccnul nicriirr <1in Cau-
ITfl \d
N ' , t'lrJl,,rurll lrl..
L! EI ct ('.lt 4t iuti.u-tt .rlrati.[t)ytnp ltol-
o ,- r,lr, I r t,,r, iiVt ti.I'ii-t-? .,:.-Ti-tf-,t iii h";';_-
ho
t t r , r,r lr' t1t-llliii-7;7;;;;l-m"-;-e_
ri If Yfr
H ',
f',t t ,t lr', L-r'-',rr.st ;1i.rr rli'' ,.r'i(tlfiliiiitii';iii-Ti;;?
'li I irr ,,. rlrrrr,l rrPr.r rr: z;1r:l1rrriilt0 r:ontl.lllrlirilcntate
HQ rlr l,rltt , I'r,rrl lr lirr;rlr, pi z;"rcIrrrirrlt, c,rrnp,rrtinrcn-
t-,i,. rl;, l,rlir r.r' rl(.1)ils(,sc lirrrilr.lc zir,L:ll,rnirrt.rrlui.
)6 I
OI
N I'") t ari rliutr, strirt i Ior.rnt, lrol-
! I t r. .: I rr lr rr lr: irlr.rr I ir.t (, (.o nl P;lrti-
',r
j SNRR$..{
lltlltl ,trt r l,r 1., r"[ l]_._l rr lii t.Piir rr t ir:lirr irlc.
,,db
! r' r.'rr r, /,i, fl r' i r;i;:Ji ;ItTIt #,ir:ifuTri6iii; fil I i i'
r

,. q111 111,11j'l1r,q1 lirtrilrlc zlltritrnirrtrrlrri. Slritrrllr

aalibt i:r.1+. ilt,tl iltiIr'1 rlr.r.it lirrrsirrrr:ir, str.;rtrrlrti "yi rrrr
lri8. 7. Zit:tr,rnirrto striltifor.ruo lxrltit.c rrrl
lrolta lrinr, pronrlrJirt?1, (strrrctrtr;l ltr.rzrrr
t!il,i r rr i, itr lrlrtrr, rln|[u&rr.r.it, lirilte i irlr:1-Pr,tr.ol, , ltri.lrrtz (llll_iforrrin).
 I

CLASrFrC,{REA ZACAMINTELOR DE PETROL gr cAZ[, 85

84 FORMAREA Z}CAMINTELOR DE PETROL SI DE GAZE

(l;r r:xetlplu se menlioneaz5" zicS,rnintele din gresiile do virstd cretacic[ din structura Salt Creek c scu{undat qi reprezinti flancul nordic al brachianticlinalului este un zlcS"mlnt stratifornr
din regirrnca 1\Iunfilor Stinco;i din S.U..A.. (tig. t'cr;rnat tectonic. Groznii Vechi face trecerea de la zS.cAmintul stratiforrrr boltit la zfctrrntn.
B).
trrl strrrtilorrn ecranat tectonic. Slructura Gcisclbcrg, din Lazinul Vicnci 1tig. 1l), este un rllt
rtj. t^c5.mintc stratiforrrrc boltito slab accidcntatc conrpar- r.rt'nrplu de. zicirnirrte de acest tip.
I i rnvr tr rr t a t c d e f a I i i c e d cp;!9c sr-l i m i t,ql,. z a c i rn i n t u I u i. Ca exemple
sr: t;itcazi zdcdminteld-clin;oftpl.i;Ie din seriile de---i,oi6T-,-ii-Kairigan din stiuctura Groznii Zit,cArrrinte stratif orme boltite din regiunile de platfornrS,
lacilnlntelc stratllorme boltrte clln rcgrunrle de platlormi sc dcosebcsc de zi.cd,milltclo --_
slrrr(ilorme din regiu-nile--cutate prin aceea c5. stratele ar o !n91i9319.]Lli.c.A.
N s
r-n
fononian

Sarmalian
*or-fl
Nfl.
[orlonion
fl
N //e/yelbn
Fig. 8. ZicS.minte stratiforme boltite slab Fig. L Zdclminte stratiforne boltitc slab
aocitlcntate, cornpartimentate de falii epian- accidentate,.compartimentate de Ialii care
ticlinale (structura Salt Creek Munfii depS;eqesc limitele zbcb.mintului, (struc-
Stincogi, S.U.A.) - tura Groznii Nou Caucaz),
-
l,it: l l . Slrrrct urir Gciselberg (Bazinul Fig. 12. Zdcdmlnt stratiform boltit tlin
Nou, afcctate deofalie principali care le imparteindouibl6curi (fig. 9). Gresiile ln care este Vi|ttcz --Morzrv). regiune de pl.atformd (structula Sil-
r:trrrtonat petroiul sint separate de intercalalii argiloase gi reprezintd rezervoare tipic stratifor- rnarskaia Luka Platfornril ){rrsll).
rnc. SZr,ritura faliei este de circa 50 m, dcpdlind'grosimea stratelor. Stratele ce au o grosime -
( ,r r'\r'rnl)lll t.lc ziicd,nthtt strati,form bolti,t dintr-o regiune de platfo?mi se poatc citer, zllr:r1,
srrb 50 rn forrneazS, compartimente care nu mai v,in in contactintre.cle. in procesul deexplo-
a.tilrc, rezervoarele cuprinse in aceste strate se comporta ca rezervoare independente in cele rrrlrlrrl lrrrrlorra,t in Irisipurile Carboniferului din structura Samarskaia Luka clin Pl:rtforrrrl,
rlrnul lr.]gcuri separate de falie. l{rr',,i (lrpi. l2). ln platforma Nord-American5., ca zd.cdwinte strati.fotnac bol.ti,te eu bol.ta shh
(5)Zatdminle slratiforme boltite eotmbavtitntnlale d.t falii l,t'tttrrttlrtltl, tipicc pontru regiunile de plat{orrni, se pot cita zdcS,mintele din Carbonifcr:rrl irt-
fi'ri'rr rll l:r. ()lillLhonr:r (]ity.
ln blocuyL IectonLrp sphnvnlt. l.a acest gcn dc zacamlntc au lost separate (l;r rstnrlrlrr tlt:' rricd,mint stttatiform boltit.puter'nic accid,entat d,e falii, din rcgiunc tlc Plrr,t.
2.-"lot1icompaitirnentatedefaIiiepiantic1ina1igib) llt trri1, ril rtrcrr jiottt:azi"r. zircilnintul din gresiile de Vilcox, din structura Toncava (Olcla,lrrrrrrn
zil,clminte puternic accidentate, cub olti compartimentate prin falii care dep5.;esc limitele zl- ', 1 ,,\). l,rr ;rt:t'st zii.ciurint, faliile din fundament se reJlectd" in strateledinacoperi;ul zltclturlrr-
cI rrtl rtl rrlui. Irrlrrr rrrr r ;r llcxrri, r'i 1rt'irt compartinlentarca acestuia.
zucamintc purf+!:i,c a:cci:lc,
O ttt-Ti-iTT-?!iantictinalc. lLb*g|!i9__omp_g]rimen-
t.;lte- _*f-dT6fiGffiiticlinale,
Rezervoarere orn conrpartrmeiiiTat-agrcr-rm"ai6
./ l1l,',1, t tt
chiar cind decaLajul este rumai iu pufin lrn'lc ',lzllr'?lrrtintt: strirtifolure
noaccidentate gi pulin boltitc, cum sint domurilc gilzoift'tt
mai mare declt grosimea stratului productiv, se comportd. in rlirr llrrzrrrul 'l'r'rr,rrsilvrrniei (ltoniAnia), sint lcrgate de ridicS,ri ale sirii. Acurnul6rilc rlc g:lzo rlirr
procesul exploatbrii ca rezervoare independente. Faliile deptr- ,lnrrlrrtlr irr:r'slrri lrirzitr sint catrtonatcin strateie complexelor nisipoase. Fiecarc stra,t rlirr cotrr*
;ind limitele rezervoarelor separate de intercalalii marnoase sau lrlr,rttl lrtorlttr:(iv t.sl.r' sr:l::lrilt clc i1i:crrcalafii iltarnoase qi are limita gazelap6" indcpctttlcrtll1..
argiloase se coinportS. ca falii et3nge. ( ,r (,s(.lul)lrr rlc ziL<;ilrrirrt strzrtilorm neaccidcntat boltit poate {i dat, printro alto lnlllto
, Exemplele de astfel de zhcLminte, in regiunile cutate, se r'=" rrlrlr', zilr'i'lrrrirrlrrl rlin stt'ncttrril Slrrrgellanci din Coasta Golfului (Tcxelr; S.tl.A), cir,ut,oltill:
menfioneazi in Caucazul de sud-est, in regiunea M5.rii Caspice. irr lirr,,iilr'1)lilloclrrrrlrri rnr:rlirr, cilro sc ztflir, cloasupra caprock-uiui clonului clo salc (lig. l:l).
puternic acciaentate, cu l,r '.r(,rrrl,llr rlr: zii.ci'trrrirrt.o oornpa,r'tirncntarte plin falii in bloculi scparatc, lcg;r.tr: tlo tll;r-
6r^camintc
bo tV clo-fi-F-ffiE raT6- "d€- fi]Ti:d:rri:::{E-_ l!ltliilnll rrrtii, sr'1rot. r'ilrt zirt:ir,tnirttclc rljrt Pliocenul zclnci cutelor cliapire clin ll<lruirri;r,
piicsc limiT€le zdcf mintuliii. Aceste zd"c{minte (.irr;r rlrIr:10 gr: ilcllrlo illc zvacd"miutclor stratiformo
;ffit'66fiila.fiffiffia;tr1fiffi-Efffil*fi?epen<1ente, care se boltlto
comportri tliferit in timpul exploatirii. Ercmple de astlel cle ll" i"'t r il;r r rtr,\';r r';tt;tctr.t isfiir-[FiliilfTF-'rTTF-TTiCf,tttitttt'lor t:rtpt'ittst. in accitstll. grupitl
zilc:ininte sc cunosc in Caucazul dc norcl-cst (fig. 10). ,,,lr,irrritrlllrrillrr.lilot'rrrt'lrol(.ilr: sirrtlintitiltcirrpir,t;i ir<:opcli; t'lt.r loci I)ufiu J)ol'llr(:irl)i16;
l,ip1. 10. Zilc?tnrinto strati- Rra,chianticlinalul Groznii Vechi, in care acurnullrilc sint rr'/r,rVilrrrl ltir*ltr',rzr"r. irlil. itt t;olt:ct.or cil" 1i irr irfilt'ir Iui,1lQ 0 intirrclcrlc rlCstrrl tlo rrtrlo,
lirrrrrc lxrltitc prrtcrnic acci- cantonat* in Mioor:nul mctliu (Scriile Ciorak gi l(tragtn) cste !.'i.t, l, rirl 'll r,lt,rl iii, lrirr'{iirl, l.itosirttr.;t, ;i t:tr;tctr:rttl lit,ologic;
rl:ntltc, cu br:lti cornparti- conrpattinrt,rrlllt pc flarrt:rrl nr:rrljc rlc o falic prilrcil)tuIil ln doutr ;ilr;lrrrirrlllr,slr';r.lilirrrrrt'lxrlt,itc, t:lrin,r cill(l sinl conrpirrt.irrrcutntt:1rlc ftr.lii ln lrltx:rtrir
rrrr.,ntirtt, trr ftliic piant iclinir- nurri blrlr:rrri 1t'otorricc. llloctrl rl<, stll, rrlprozcnt;lrt prirr l:oltlt lrnti^ jlli'. l,,ttrtrr lrrllr,i rji Lr()ntrlnll zilcilrniutului oxistli o ir,scultr.llarc cilru facc ca, fornta zltcttrnlntrrlttl
It. (()rozuliVet:lri* Crucaz) . clinalit, r'stc rrn :lilcftlnil)t str';rl iforrrr rlt'lroltit, iirr t:cl rlc norrl, t:aLo
 86 FORMAREA Z.ICAMTNIELOR DE PETROL gr DE GAZE CLASIFICAREA Z.I.CAMINTELOR DE PETROL $I GAZE 87

lrl lllan s[ fie, ln general, o elipsdi iar in sec]iunea verticalS, sd apari ch. o acumulare de bolt6
Itt r:itrc hiclrocarburiie gi apa s-au separat clupl greut6.file specific-e,apamarginald. inchizind con-
trrrrrl zilcS.nrintului, mai mult sau mai pufin, dupd izobata stratului.-
Intr-url ztrcimint stratilorm slab boltit, cu o permeabilitate bun5" gi uniformi, Iirnita apd,/pe-
trol ttrmtrregte, in general, izobata stratului,.devierile de la izobata itratului flind influenilte
rlt'ittclinar,rea Ei grosimea stratelor qi de gradul de varialie a permeabilitdlii rezervorului; :
la aceste zd,cdminte apa are un rol activ, deplasindu-se in sus pe strat;
-
qft,
reluirii migcbrilor tectonice, au apirut falii intr-o acumulare de boltd sau monoclinalb, zLcL-
rnintul ecranat tectonic sI se fi format dup[ producerea falierii, ca rezultat al redistribuirii hidro-
darburilor in interiorul rezervoarelor.
G Z|.camintele stratiforme ecranate tectonic slnt mai rar intilnite in regiggilg-ds-dalfo$0f,
rl;tr sirrt {oarte rispindite in rggiun!lg.-c.utale, in regiunile cu sare diapirA accidentatc
dc roci eruptive care stripung rocile sedimentare gi lnchid rezervoarele "i?ln-lete
po flancurilo lor.

++++ +
+'+

t + + ++ ++ ++ +
2000 20040in'
+++ r,,s,c$ ZicS,rnint stratiforrn ecranat Irig. 15. Zdcbminte ecranate dc o falie sirnpld,
Ht.
tecton1c. (structura Gbelly din Bazinul Vienez-Morav),
4*i^
lrig. 13. Zdcdmlnl stratiform_ boltit legat dc diaprismul si,rii (structura
Shugerland, Texas) I.a acest gen de z[c5rninte se deosebesc dou5, specii:
4
.-- ln zdcdmintele slratj{or4g t'oltite slab accidentEte, cind sdritura faliei este mai mare $.1 T.hcirrninte ecranate de o falie si-ur,JrL.d. Ca exemple de astfcl do
rilr:ilttrittto sc poa,tc menliona zici.mintul din Sannalianul de la Gbelly (Bazinul Vienez-Morav,
rlrr:it; grosimea stratelor, limita ap5.-petrril este diferitd d" i* ntrbloc laaltul. Daci in fiecare (fig. I5) , gi ntrclc zir"cdminte din Nliocenul din Depresiunea precarpatic[ din Romdnia.
lrkrr: cxist5, clte un cap oe
r)r(,(i cxrsf,a.cltre gaie, acesta este lndepenclent
de gaze, independent gi ocupe
ocu partea cea mai ridicatl a
lrlot;ttlui. Iiiecare bloc este independent din punct d.e veclcre hidiorfriramic, dar din punct de 6)r.^c;-rrrrinte ecra.nte de o falie cu structuri complex[,
vcrlclc structural face pirte din zd,cimintul itudiat; l.ir'htrlitrtt.<lc;tccsttipsituateinrcgiunicutate.SEgesesc@
*...Y:ly-o.}I.st1ati{orm boltit neaccidentat, cu intercalalii deroci imper.meabile,prezintd r rrr'prrl ir';l ( llonriinia).
, 'f
rr lcgiunilc do platformS,, ca ztrcS.minte ccranate de o falie cu structuri complex[ se ci-
lxrrrttu Jicierc strat o limite apd/petrol sau api/gaze. in secliurrc verticalii, aceaste ii-iit;;
lr,,rzi'i zi'rr;ilnti:rtcle ecranate de roci intruzive clin regiunea Tampico-Tuxpan (Mexic fig. 10).
lrrtrzirrtlr pentru tot rezervorul, sub forma unei linii in zig-zag.
l,lscrnplc clc astfel de zdofuninte din regiunile cu structuri diapire, se pot mentiona z[-
ritrritttlltr tlin Plibcenul din structurile din zona cutelor diapire din Rominia.
Q. Z,,icdminte stratiforwe ccyltnate
z1
Srrbgrupaz5,cel1lin@eacumu15ride1ridrocarburiformate (*) Z Ac d. nt i n t e s t r a ti.f o r m e ega ngJ!_:J: rJj:ELSfiJ. Scpararea accs.
Itttr"rttt l'czcrvor stratiform, care in afard, de pat gi acoperig, format din roci Itti lilrr <lc zlcS.nrintc s-a bazat pe constatarea-cdelc-a fungulunor qgpqafefe de discordantd,
impermeabile, |.xl,'l,1'llll('I(:zolrct]cporozitate9ipermcabi1itatemiritc,iniarcpoteffi
rrilri ;rrt:, lu partea dc sus a, lui, un ecran care determine aparijia capcanei.
Itt dc jos | l,rr i (tig. l7),
. Pattca a rezervorului, zecemintul oste inchis i" upa, care se sprijine pe acope- 'n
ri:prrl gi 1l:lLul rczervorului. t\li;l:iir:ilo crpirogirtice, cornbinate cu cele orogenice, sint {actorii principali ai ecranului
Itt zircltnrintele din aceastS, subgrupd,, ecranul care lnchide hiclrocarburile in partea de rltirli;ir';r[ir;, c]ir,ro acopoli, cliscordant, prin strate putin permeabiie, stratele retezate de eroziuno
,t tr,zt:fvorrrlrri lroalc fi: sus *ll r lz, r volrlui, rletcrnriuirrd aparitia r' 'pr r,.nei.
{- tcc'tonic, rezultitt din falierea rezervorului gi inchiderea lui,cu o roci impermeabiltr;
f stratigrific, dcterminat de acoperirea discordanti, cu roci greu permeabile, a stratelor
p()roil:x. rr.l,oza.to clo crozirtnc ;
, .f'ljtolog.ic., tlr:tcrmiuat dc cfilarea rezervorului in sus pe inclinare Ei incbiderea lui de
rrx r irriplrrrrcal;ilt..
(l)r(.sl)IInzi'ttor cclor 3 tipuri de ecrane, se deoscbesc s genuri de
zic5minte in aceastr
trrlrglrrplt;
illlifltlrll:

rI
'",,,f;,|ftt'
ar ir i r,1.
r, I r r r; iiJ ;i-t1 rcr r.n ci i riirfldl6ffiTffiii
ir
I
r i
ecranul tectonic, fornrat
;ttltt lllirrrr:r r.t'zcrvorultti in sns pe_inclirr4rea lui r;i tuchidcrea lui de o"Ii:,fii""lil'1,".'ri:,:T:
rocI impermcabilfi.
[,s ttr:t'st. gott tltl z?tcd;rtintc, dc-a lungul unc'i supra{efe clc falicre, cirre foimoazl ecra,1ul,
-
partetr. fl,liirl.ll, rr.r'izorrtrrlui procluctiv ia ctintact cu o rocli pufin permeerbila ffig. l4l). Fte lti lilr;jtrtitrt.t. (,criItlirt(: <lc o lillir: cu Itig, 17. Zf,clnrirrt stratilorm ectanat stro-
. r At:ttttrrtlilrrn 1to;t,l.c sll fit: post-tcctonic;il, cirrtl ccranul cite'o f?rlie etpnpd ffiffa scrvit liltil lonrlrllrlt (r'cgirrunl,'J'tnrpico-
Fltt|r tigrafic,
rlrnlrl t;rtln llo tligrt{it: pcntru hiclrocarburi, I)o iisonr(rneo se poatc ca, daci, trr tintp, tn urntt 'l'rrxpa,rr, Mt:xic).
 ,/\
lv
\\
B8 FORMAREA Z.TCAMINTELOR DE PETROL 9I DE GAZE CLASIFICAREA ZACAMINTELOR DE PETROL $I CAZE E9

I-.a acest gcn dc zdcdmintc au fost pusc in evidcnl,i doud. spccii: In RomAnia, se mentioneazi ca exenpiu conrpi:.r:r:rl VIII al Sarmalianului de pe flilnoul
ecrinate printr-o supraf:rld dc tlj.scordan{h tlc nord al structurji l'icleni.
. @r.rc-dmirrte
p,l:r ri;r, Astfel de zecelnir)le,
dc proportii rnari, se cunosc iu Texasul dc est, in fisipurile WoJd- l't.7ra'c i.rnintele strati{orme ecranate prin ef ilarea curbi-
lrine, ircoperite discordalt de strate pulin permeabile, linic a stratului (sub f ormd dc f eston). Astfel cle zi.cin-rinte sc gd.st:st:
t tt r @t^:Amint:
ccranarc stratigrafic printr-o
tl a n ! d. c.4.4-B.l-g-5.. In regiunile cutate, astfel-de zlc5.rninte au fdst
suprafa!d de clis- -
- puse' in evidenJi
Pc structura Hauskirchen din Bazinul Vienei (fig. Lit). in Oligocenul cutat af acesteistructuri
/rt/ton/an 'd$"'#Jlu.:,j"T?lil:Ji";,"'.:','i:;fl
siiif'-2E65iiliiie
-'"irioiio6iiiiaie, ::io"ffim
ecranate str.atigrafic
de depunerile discorclante tortoniene, in care sint
zAcirnintc r'lelirrita tc litologic.
In regiunile de pliLtformi se cuno:c astfel cle
zdciminte pe flancurile ridicirilor locale clin regiu-
nea de plat{orm5. Nord Amcrici ni; l rirrtrc ilre
exemple, se citeazd zicdnrir;tul Itldoraclo (Kansas),
din nisipul Vilcox, de pe llirncnrjle unr.r riCiciri
locale alc fundarnentului.
Ca exemplu dc ziclmintc ccralate straligrzl-
lrig. 18. Zdciniinte ecranatc stratigrafic fic din rcgiuni diapire, se citeazi zicimintelc de lrig. 19. Zdcdminte stratifornrc ecranatc Iitololic. Iiig. 20. Ztacdmint stratilornr
prirrtr-O Suprafatd de diSCOr-danfi, COm- petrol
PcLr,uruur lrslPurrlc
clin nisipurile neocomiene,
Ireocollltene, acopctite
aoopclrte discor-
dlscor- ecranat prin efilarea reotilinio
aranj a!P!1eril9 apfieng, din limba de Sud, 9i
irlcxn (Structura Ilauskirch"",-G.r-"r !e a stratului (Caucazul dc uorcl-
Vienez-Moravi,----' ---"'..' zdcS.rnintele din Miocenul din zona cutelor diapire
est) .

/ -- zitr;rmirrt del'imitat I it"l;;; din RomAnia'

2 ziLcanint
-
(r'*rr:rt stratigrafic; J-zicimint stratitormde slratif
bolti' Q.,jzdcdmin.te ortne tc/a_
n at e _li t ol o g.i c. ZdcLmintele stratiforme ecra-
nate ht6%EF-ifrf destul dc ri:pidlte atit in
rcgitrr,rile cFtatc cit gi it", rcgiug!g_1!g_ plgllorrri; rrunrirul nric dc e*empie dc-rici"nrinte
(lcbcrlsc.cste datorlta dtltcultifilor de a stabili regulilc privind- r'ariafia grosimii gi compo-
ncrrlci^litologice a strateior. I
I* od"eg1]]{!]9legate dc zonel,'dc Iupti dintre uscat ij apA/irr vecinitatea linici dc ldrm,
itrc .loc schimbare dc litofacies, care poate fi iocald sau regiohali. l.'actorul litologic rluco la
j,lt,ll"t.9o..1p-.anci, prin_trecerea gradati cle_la lacjes c,, granril"lie T?*-&.iinn-f l>gii-tii. scfri;'-
lrll.r'ilc liniei.de !d.rm,-inf,luentqle
$9 qlcer-rte pe. y-e,rti-c-Al.e, silli i"115ofiG,,nu-fr;i-4.io'variqlig d9
lir.cios dar si de o efilare ? r_gaeiJbaj:elor. rr
-l- Fig. 21. ZicS.mintc stratiforme ccranate prin ofilarea curbilinie a stratului
i:'c'r-ani"l:c5ffi=nGlor itratiforme ecra4atc tcqLonic, stratigrafic, sau liJologic este dc- (Caucazul de nordvest).
{.,'rgrin-4-dfpresiunea gpe-i-in susu.l stratuluf, carc impinge.., t5iiid" hidroc?dur.ile ;-.;;-
carlil.
l-a zflc[mintele stratiforme Itt 1.rlt,t:tca t1e nor:d-vest a Caucazului, in regiunea IIalkup, irr grcsiilc stratclor de },Iaiholl, t;irr.c
4* IIg]gCic, rej:er.v-glql :"..1g_L9M!, in generat, din ni- slr'lilcaz6.insuspeinclinareastratclor,forutnd.os-s$g-tlsgjgil?"lii-s"ub.._f-_o"gni.*d+*f€.stan
siptrri ou granulalie mai mare ln "e1a3lg sectorul cu grosime m.i;inlt$f"Ain ce in ce rnai finl inspre (f'j6.::l).
lirti;r, de cfilare^ treaptat fiidd inlocuite prin rnarne sau argile, care formeazd. ecranul (fig. ig).
Ijcranarea litologicd datoritd efil5rii rezervorului a fost pusi in cvidenld prin studiul de
II. Grupa zdcdmintelor masive
tk:l.ir.lirr al profileior carotajelor electrice gi al profilelor mecanice ale sondelor. inchiderea zd,- ' Z;)eirrr:in-t-c-lcl!35j-r'c, studiate iljgial ca zicimirrte cu {orrni1 ncrcrulatd. au {ost scrrar;rlrr
,,.@p ct h, ca r:i-se-$r{j]]A pe. asqp er i._u l. j l, tuil;ffi?ffi
ro l / a p F

L)irt accst gcn tle zd,cdmintc {ac parte gi zacenrintelc stratilorme irrclise rlc dopuri de?s-
i, l].'..'.:l.l:,1i".]:i,li:]]:!i':"i.i"f,iGpuiTii"-et,i.r.irritr}
rr.;rirrns_llL coucluzia.ii:d.lzacimintelc nrasir-c -*l: _ '\
frult. ,ti'lir,,,','il,"1t.rc.u'oHcL'ii gro"r" ir"-\o.i. 1= pc/ro/
lllp,l--"].9-9jl d:_:!l"t".se deosebesc dog.?_gpecu de zE.c[rninte stratiforrhe ecrariate lito- -ra,,;;#F;arei#,*-R-.
lttlst'1litt.iltetlerooisla'bperrneabile,trebuie-/;/ffiJ".
ca o grup5" apartc.
rt,1r;rrirtt"
lo6ic: Ziic;lrrrirrtclc ma.sivc sc lormcazi, in
5Z:rcf. l,':._-, rft__g.._-g.L{..?tiforme ecranate prin eIilarea rcctilinic lrnxrrrirrcrrl.clc soriilor groilsc -do_Loci, care
r .r t r';r, t u l.u i. u""mpii-ae-iJiift6-ilcaminta"se'citeaia,. in.rbgiunea Caucazutui de lrorcl. (lol)ltsaroll
f',.l nrit (lol)lirsar:oa
I'r.r'nrit Ii]rclil-i" lluirlclor sint
Ii]ru-il-i"t'tiiirliibr;i sint 'Z4ta)!.li ); r . -.:1_

catlffiZffitrde acumulS.riie sint localizatc pe flancurile anticlinalului ln stratele Pliocenului ,rr:olx rit.rr rlc looi irnlrt'r;rucubilo.;i 'z{241,+-u
:.1:2)l'- '-\(.
* ,\t:rtrrrrrltro:l lrirlrocrrrllrrilor itlc loc r"
r:o stl cfilca.zil itr srrs pc lnclinarc, ;i in rcgiunea dtr plttformi Nord-Arnericantr.--, pr.intr.c altelc-
rlrrlr;i scrrfrurrlirrr.tr Plocrrrirrr,nfclor ;i ilcopc-
zLr:il.rtrirrtrrl (ilt'rtrr (()kla,ltoura) rlirr nisipr:rilc trfilirto alc Carboniferului, rir|ir lur. lti;|, 22. Zloitrrrint irr procnrirrclii tcctouiclr,

ffik,f , -.)
,
 90 FORMAREA Z}CAMINfELOR DE PElln,OL $I DE ELASIFICAROA Z.T,CAMINTELOR DE PETROL
GAZE, . Si GAZE 9l

I"ormarea zdcimlntului este dirijatd de forma stratelor impermeabile din acoperiqul !!s.uqa!qr{e.tipgi catcarclor si doJomitelor, sau. rocitor cristal.ine,"..ce au zone
re- f.i_::lltl.,"cj",
zcrvor:ului- rl. p()r'ozrtate li pcr'.reabilitals miritd,..in u.na unoi piocese de diaeenezd.
Zf,cdmintele masive, dupd. cauzere care determind proeminenlelor, zic;'trnirttc po.t ii formatc qi in rezt'rvoa_re dih roci stratif,cate, de naturi titologicli
ln 3 subgrupe: .formarea se rmpart .... ..f.".t*gr:csii,
rlilcritt'l-** calcarre fisuratc, conglomerate slab cirnentate, gipsuri gi dolnrnite-in
care
itt ttt:ttra [llor proccse tectonice sau de eroziune s-au format,oir"'a" permeabilitate
l,rlt' trtht'itir 1i nrr sirrl sqp_4fALe de roci irnpermeabile. $i porozi-
,--,'^Ll^Z:?formatcdinrezervoareomogCnc9ineonrogene.
Irocmlnenlelern i^-'-C'- 'lI.-..
care slnt calltonate aceste zd.cS.mintese pot forma prin bottirea rocilor
ma"sive, --€i-filr:r, 1tt'trohil gi gazrle sinili'pCrtiAte in rezen'or dupr greuti!ilc
de {isur.arca rocilor. in astfel'de cazuri, ;;"it" Ior specifice;i si't
;;; cipr.ta tnsuliri de ri('l)irlilto duptr' suprafele plane, care intretaie intreaga masd a- ."'r"rtorl1rri, indiiferent
r(:zcrvor naturar. li.:l':l
:l']1.*1,,:.:1..::1. rn accaste subgrupd, se deosebcsc ac zaca;ninte:- Iru'r litogra{ici. a rocilor. tic na-
,- z6ctrr_.,nte rnasive in proeminenfe nefaliate€quiJgnuri
*- zdc[minto masive in proeminente separate 'Ot lfig. ZZ);
iatil. ,,"r..t"t1X31
Hrupntc---_-_ .- "1"".'jffi
Irr rezcrvoarele ornogene din p'rnct de vedcre litologic, c,r;i in cele neomogene, sint
- ruarc Ai mici perrneabilitate, in funclie c1e care cllbiiele sonCelor
,ttllt'rltl ,;i sint diferite.
'- Apr se dcplaseazS,, pe verticali, de la talpi spre acoperir;'l rezervorurui.

llI. Grupa zlcdmintelor delimitatc litologic

l' ;lceastr. slnt cuprinse zS,cimintele ale cdror rezervoare sint cleiimitate litologic.
, liL' ;r,rr or glp ;i reprezi.tS, zone izolate de forme neregulate. care sint formate"Iic
Fig. 23. Z\"cdnint masiv tn proeminenli de eroziune. rllil nlstDul'r
rllrr rrisipurfgi rocilor meta ice sau ale masi-
tlo cll
vr,krr ill6-ca.lcardFSotdmire,-
Iiiecare gcn <'lin zS"cinrintclc rnasivc in proemincnle tectonice faliate sJnt lesate zdciminte de petrol sau di gaze, inconjuratc tle
. 9i nefaliate, cuprind _9tlllL:11t":,_1"^::,r,:1"9"1"
Itr:i ttttsittt'triltc cu hidrocarburi ele sint considerate ca zdch,mi-nte delimitate iitologic. ii"';i";i
rlrrpi _structura rezervorurui, care .poate fi 6mogeni ,io r"omog"'re, cl:ti z specii. rli:l13t.o r(:zorvoaro sint situate_tn pirfile mai ridicate ale formaliunii iu
. 9a elelple de zicd.rninte masive in proemiienle tectonice <li'n regiunile cutate se citeaz{
zltc[mintele din seria calcare]or de Asrnari (Iran), iar ln regiunile ae" Irr rour:lt) do boltd,, fie in pd.rfile
trr pd,rtile ridicate ale
a,le mreoclinalelor,
mteoclinalelor-
care slnl cuprinsc, fic

tlin fiattcrrme, . tt,,],lll ir,ccs.tu]izt'rvo-rre, atunci .ir,l cste inactivd.gi scrve5Lc ca pat zd.cdminturui ;
calcarele rramuriene din l)iatforrua Rusi. "a"a-i"ta" lrrr.lrrl li rlift:rtt dc ll urr rczcrr-or lq-ql!]Il.-_ ":j:g. -.----L---:
.r,#
(hzararyuLrrtc_ .l'n-I('rltat laptultti cd, aceste z[c5,minte nu se pot identifica prea uto1:, n:u]te di1 ele au
prLctvsupiffi -ii-uir*'#ffi d#;*ur{*r;*+t;ffi:":T;:#. 1,,',1 rl.s.r'is. tlcstul tlc schema.tic, ceea ce a fdcut sd, se creaclir ce iint raie.
prin- ac{iunca ageniitor
externi de distrugere, cap5,ta tnsuqir-i de rezervoar natural, /,;1.t;iirrrirrtelc clelimitate litologic sint intilnite atit in acurnularile de petrol gi c7e
l:li1l-:.1:"-:il:l gaza
I)nrr tormarea unor zone de permeabilitate gi porozitate rnirit[ (tig. ig). 'f" lif, str"irtilorrrt, in alc ci.ror reteiv.oare nisipoase, datoritd. u titoraciesutui,liui
lilllllrll('lcntik: cle nisip grosier,_cit 9i in acumulerile de tip masiv, """i "uilulii
, Ca, exemplu^ dc zS.cimint nasiv in proehinenld de eroziune" r" lJit"ura zici.mintul din
cal.tcilrctc carbonrlcre drn structura Robersou (S.U.A). irrllr', lrr zttttclc tle
formate rlin calcaie g; i;i;:
permeabilitate ale acestora. Din iceastd, cauzd,, zlcdrnintele deiiniitato
illrrlrrHic rru sc studiazir, -tualc
ca acumuld,ri izolate, ci in legdturd, cu una d.in aceste dora g.,rp; p;i;
r llrirlr. rlr. zii.oilrnirrtc.

1;,1Y;;;f31{ insugiri de iezervor naturai, prin formaiea'""oi

:!,1:1::.-i-1t"1_.-."capdtd.
fr l)orozttatc tnirlta, dupd
care sint din nou iilglr-pate.
,o""
,ir};
au p"rme'aurt'itale
,\|;rri{iir, citl>ca'nei cste <leterminat6, fie- d9 prezel}a, Ierrtileior qi cor<loanelor <le nisipuri
!rr,r'l,l't,rrlrtlrl'csaugresiilorslabconsolidate,delimitate_liiologiccleroci
! ii I'rrr I lirti, rtcca,sta datoritS. vgg4&lJ1e&glesu,ui in intiriorul stratilui,
argiloar;e sa1 tle;i;ii;;;.t
fie ci. estc clcit,r-
Se dcoscbcsc 2 genuri de zhci.minte djn aci;,rij. categorie: rrrrr.rl.r rl. zr,rrt l. rlt lrorozitatc pf pcrrncabiliiatc mhritr a rociror. compacic.
lr,llllill'(:il actrltrul5rilordepetrol s:lu dc gaze, din rezervoarele <le'lirnitate litologic,
vVV zd"cb.minte masive in proenrinenle rtltl.rtttttlr. giisoso inclusc iir_foimafiunea *urid.I" ngtEot,ca rJJi"i"t"-irimare,poateficx- r:arc
vvvvv izolat.:
I'll',lli lllitt lrccr:rctl hich'ocarburilor, in urma tasirii,^clin ioci pelitice ii intercalaliilc rracril-
r-':Sminte masive ln proeminefe' Hi'tltttl;ttI ttttrlt: sc:LcrtrirrrlcazS,. Treccrca hiclrocarburilor clin porii fini in zone clr o permeabili-
grupd l,rlr' ,,r lo|.zitir,to nrftritil;i acumula,rca lor in aceste zone sc facc sub ac{iunea a1iei.
Ca exemplu de zdcd,minte ln proemi- /;lr';itttirrtrrltr tlcliltritatc litolog;ic, clupir raportul dintle rczclvoare gi rocilc carc ie clolirrri-
nenfe biogcne grupate, se citeazii zf,clmin_ lr ,r.,i, ';irrl ilrrlttrr:fitc in urrnli,toetrelc trrli subgrupe:
tele din masivele de calcare biogene din f1 ':)l) z,rltiluirrlt.tlclirrita,tc rlc roci acvifc:rc (fig.25);
I I ,t, /),,irnirrlc tlt.lirnitiltr: rlc roci inrporrnur.tbile (fig. 2t)
IJagkiria, U.R.S.S. (fig. 2a). ,t,lrrrirrlri rlclirnit;rlc P:r.r'|ial rlc i'ooi tcviferi,'irn.jiri; r.lo roci inrl>cr.nrca5ile (tig. 27).
CaractS4le generalc ule zdcdminlelor ma_ /J llr llr'r.lr(r rlilt
-+- ,llf,' lrrrrrlrlr (ltt'itIos t;;tttPIittt.t:l<'2:;ttbgrttPc, ilrt fost scpa.riltc r:itu rlorrrl. g<rnrrri, rlrrlrh, carzrctt:rul r:o-
srue. uilractcrclc gclrcrale alc ztrchrnintelor c,LIt:itI.tts) li.rlrrllf oliginrrrr, lrri (<lc_cxtrnpltr: lcritilt,lc rl., riisilrur.i clr grii1l-
masive pot fi rezumate astfcl: lr{lr lttrtlr', rl.litrrilir,lt: tlc rtisiyrirli liitcs;rrr ;r,rtr;ik', z,onr.:lo (lo nrir,rc lror.ozitir,lt.Si
Ltlg. 24, rrrirrl trrirsiv irr procnriuculil l;t:rnrciLliilitllte
T,,lcil dc
-
Zlcdnrirrtclc rnasivc slnt carrtonato 'llr,,rlrjur., rl()l{)nrit(,1i roqi t:r:uplivr,, ilcurrrrrlirile tlin rocilc nisiporJsr:, f.rrniatc pc scanra rclio-
oalcirro [.riogcuc, ln rczervoare naturale groase, fornrate din llllt r,rrrl;tI).
 L.x*- \

92 FORMAREA Z;CAMINIELOR DE PEI?.OL ,$I DE GAZE

CLASIFICAREA ZiCAMINTEI,OR DE PETROL $I GAZE 93

Ca exemplu din prima subgrup[ de ztrclminte, din regiunea de platformd., se rnen]ioneazd.

zlcdmlntui din lentilele cu granulalie mare, incluse in gresia acviferi ,,de o sutd. de picioare". IV. Tipuri de zdciminte de .trecere (intermediare)
<lin l)ensylvania (S.U.A) ; ca exemple de ztrcbminte din subgrupa a doua, din regiunea cutat6.,
Zlciminte tle treceri ile la zdcdminte masive la zrlcdminte delimitate litologic. ExistA
r.irzuri cind in accea;i pr."n,in"r,1a :fiffi;rrt masir-, Ia partbS'Gfififfi5?5'sc afltr un
zr-rcrrnint masiv cle gaze, reprczcntat prin cupola de gaze cu Iimita ga-ze-ap4.9139-[k]3."-U--t9t
t,rrprirrsul lgzci_:gtulrri; iar sub aceasta s.e-gi*gesc-Z4g.aminlcds perro{ lelim:13"9litglogic, in zo-
nr.le <le pcrnr"eabilitatc a calcarelijt' ;i dolomilclor, inconjurctc dc roc.l.lcvllcre.
felro/ Acirmularea petrolului estc determilatd t1c aparilia unei iapcanc, datoriti schinrl.rtt:ii
li tolacicsrr lui rez,'rr orului

lrig. 29. Ziclmint de trecere de la masiv

Irig. 25. Zircirnintc clelimitate cle roci I'ig. 26. ZS,cdminte delimitate dc roci in.rpcr-
ta delimitat litologic :
acvifere. rneabile'
r .. zloi\rntnt masiv ; b
- zlcdmlnt del imitat
litologic.

sc menfioleazi, zd.cimilrtul clin zona de porozitate mdritd, a serperrtinelor din structula liurokarva
(Japonia), (fig.2g), iar din subgrupJa trcia, din regiunea_dc platformb,.se rnenlioneaz5., ca
i""inprrt'reiaiointui din orizontu'i A-4 clin rnicroreliclul gresiilor namuriene din Platforma ltusl.
Itig. 27 . Zdcvan.ri.nte delirnitate parlial cle
roci acvifere, parliai de roci imperrnea-
bile.
Zrl:ilninte tlc trecere de .i r:iasive la stratiforme. in aceeagi proeminenJd, la partct str-
1rr.r'irxrrl. poa,t.t: cxista un zicimint gazeilet reprezentat prin cupola
de gaze a ziciirrintului trla,siv,
1rr litrrit.rr, gtlzc ir,1ti'r, orizontald, iar iub aceasta, cind in zdcdmint sint intercalafif de roci intpcrr'-
rrrellril6, pr;t, fi tlir.ntonzrte zdc6minte stratiforme independente, cu o lirniti ap5,-petrol Inilt'gittilLI
irrrlr.pr,rrtli,rrtll, pcrrtnr ficcare rezervor strati{orm (fig. 30). In astfel de cazuri, ig7g1v6a,1plc zl1-
r.itrrrirrlrrkrr slriitiforrnc qi aceia ln care s-au acumulat gazele formeazi un tot unitar; acurnulitr'<rit
[{,trr,hr. lir, plrrlc:l supcrioarS, s-a ficut prin difuzie moleculari, prin seria marno-argiloasi rlirttrc
r , rlt vo;r n.lr. sl lrtl i forrnc.

Zitr:rlnrlntc rlc trecere de la stratiforme la delimitate litologice. Un zicdmint streltifrtrm,

Cayacteyela ge1erale ale zii,cdntintelor delim,itate litologic. Caracterele generale ale acestor litologic sau
lrtin nt')(lili(lu'i litologicc ale rezcrvorului, poate trece lntr-un zicdmint delirnitatunele
zilclr.nintc pot fi rezumate astfel:
"'"".'-"ij;i.i"i;;r;hi;'t"-i"r"ruo,rr" illr rrrr zllcil.rnilrt ocr.lnat litologic. Z[ciminte de aceste tipuri sint {recvente in rcgiuni
delirnitatc litologic ce au o rispindi,rc loc;rli. Ilczer- rlr: pl,rllolrrril. pi in uncle regiuni cutate.
vtrrui coincidc cu fiecare acumulare izolatra.
-.- Apa inrctirial;-;;;";;i t.le producgie..\ccstc zdciminte produc datoriti gazclor' Zfir'iltnirrtc dc trcccre de la stratiforme la masive. Se cunosc astfel de tipuri, in cazul cltrd
tlizolv;rtc lfr-Ff".t" ,roi.l'lnTlfini faze produc in regim gravitafional' lintllrl itpil lx.l.r()1, (lir) cauza discontinuitllii rocilor impermeabile din rezervoare, este tabularlt
clatelor de pro- lll). (';r cxcrrrltlrr sc rtrcn!ioneazl zfcdmintele rfin O]igocenul autohton clin strbzona cxtcltlll
.
- Dctirminarea tipului de zlc'i,mint clelimilat litologic se Jace, pe baza (lig
tlrrr:!ic cc ca,ractertzeaz:a iaportul rlintrc petrol, gaze 9i apd', pe datele ce czrracterizeazS' com" rr l!iSrrlrri ( l:rlp;ltikrr Oricntali (lRomAnia).
rruzit,iiL litologicir a rocilor ce inconjoare rezervorul'
- 1,r g"c1"...1, aceste ziciminte, din punct de veclere industriai, far au o irnportanti
mare'

Fig. 28, Zdc[minte delirnitatc litolo-

gic ln lentile de nisip (l) 9i zlc[-
mintc cantonatc in zonc dc polo-
a/ zittrtc nrlrritir din scrpcutiuc (21
(structurir. liurokaua, Japottia). l.iE lll lnr iltltilrt ilt trntrt.fc tlr.. lt rrtirsiv Fig. 31. Zirclnrint ile tt+ccre
I'r ctrutlforttt. ric la strrrtiforrn l:t uutsiv.
 94 FORMAREA Z/CAMINTELOR PRINCIPAI,EI-E CONDITII ALE DISTRIBUIRII ACUMUI-.ARILOR
DE PETROL 9I DE GAZE DE PXTROL $I GA7,E 95

4. Clasificarea zdcdmi,ntclor ctupd,relalia d,intre gaze, j>etrol tlifer'itc catt'gorii prezintd. mare importanli in vederea
aprecierii unrri
;i nfd irt iuteriorttl rc:eruoarcloy cii rrr irr t .
z'a-
cl.sificarea zicimintelor de hiclrocarburi dupi. r-erafiile
l'n faza de exolorarc este necesar sd se studieze amdnunt it particularitdtile d,intre gaze,
l.rl ;i .pri i' interiorul rezervorului natural erte'auta-irr'l"l"rur p()-
g.
Iiecdrui rezervor na.tural
"d*
prgilgi;;;il;ii ;i f;r-"i"'ilturor capcanelor
tle. care pot fi regate zacnmidtel; ;; ;-;i..1 ;i d;;- il prJgetir"" zicdmin_
trlui pentru exploatare este tr".".ur8-cunoagterea coreraliei dintre petrol, (i. Irrincipalele condifii ale distribuirii acumuldrilor
gaze $ apd". de petrol si gaze in scoarfa terestrd,
clasificarea zicimintelor este necesard. atit pentru sistematizarea ,
telo' care caracterizeazi anumite zd.ciminte, cit gi'pentirr"o" da-
,.rorrr"re ratio_ At:rrrn115.11. tle petrol;i gaze sint regate de acele portiuni din scoartit
nalii_a problemelor ce privesc explorarea gi'"xplcia6i""
,t*.tli.ii;;." '-t'" ('ir l'('irr functionat un timp geologic lun{ca d"pr"si,rrri--'
nup5" reratia dintre_ gaze,_ petrot (Jonclifia 'fundament"re'
;i' apE dr.-;;;il;t-"rezei,,o.rr,ri, f;"iii- for,n"r"", a&mularea gi pdstrarea pe-
l:<lrr1rb
9,; l.::i.i,,lTpiitt'_l.ariinterdin ."t"go.iisi ;;;.. e';;;;;iirc se srab'esc tr.lrrlrri ;;i-a_gazclor este sctifu'darea prJ""liia rn care a avrt
con!irrutui dc' gaz-e, ian ctasete-dupfi.iiri^A"i. l'rr: r asr.fel dc acumurarg, rgg:une.rn. c'are teildinta "'i"sirrri
ae".criunaare ;i ingr.-
-f;3P&rc.0-rir{rnrrtut de [aze
.t-tqr4-sslfirudulde deos;h"". patiu
sc deosebesc
gazc' se nrrrrr categorii c1e zi.ciminte: r'|:r. ir. st'rlimcnteror predomiid. ai.it in timpul -ig"xiir"r" a'e oscirafie rnici,
r) Zacamrnlg pur gAzeifere;
2) zdcS"minte de petrol cr1 can de rtsro nrima-.
,.
il-il itlNtttrtrti
ll)sl)' .l
irnltnl migcdrilor cle mare amploare a scoarf ci terestre (Brod,
scttfundarea sedimentului la o adincime'i*."-r"ta
lg47 _
,li,tlll:::1.,.'"b permeab'e pot si acopuri-
llt stt's()t, (t('s(:ol)rr).nelqq ei gi formarea
i;:..'.1:1,,.:11, ",iguo-pxi;;;;.; ,;;.tanlei orga'icr:
de bitumene mobile. Scufuridarcri
nu poate trasa o limitd. lrrrlrierlit'iI..l.is1,r'rsiirca niAroca'rUuriioi^t"ot-ut" in
jntrucit;;- ;;;;;ftse ,i'#. ;;#ilt bazinul acvifer. ln toat.
::::l:i^ j.JI:t ^"1 separarea 16r e t: #;:" Irirr'il'rrrr;l'ilr', rrrrmai o parte din substani.g
9rg;J"t^i"g.;p"ta in clcpozit.
I

l,:.Tltj::,P:-*,*,*^9"11"^ul?:1I"f f:.l"i,lo;, #$l;;;;"_"n.e.ii in pro. 'i. lt rrl|tfttt trr;1 irr hidroca-rburi gi_in condifii t"ioi.uir"'l?r"rjl"orl
t.tuyi nercsard.. pcntru evaluarea *1,?
i;;:11,":tl:ij*",^9-.-"-11"^:.1TT_11
;l,i,i;;.;;;;'d";,";i';;#;#
"zicdmintelo, -J..;d;;i,;5d;;r'";;!i;; rL'1rr'lr'l yi ;;rrzr'. o cantitate mutt mai ind.^n"te a" sru.i"rqa zLciLnri'tt:
organicir rrr_
Irrlrr,, rli':1rr.rs;rli in roci.
rlc aceastd evaluar-e depinde modul c1e
il: ansarnblu.
:::.Tjl,,e'aluare ae et "r" ;;;JJ;. si structurii
exproatur" llirlr.t':r.lrrr'irc care se formcazd. la inceput sint expuse la
doul tendintr:
in " r rrrrtr,rr. rlr'.rr't'rbminare a scufundirii
fatd'de *irtril" a'rii."i". cI'.,1.I
Zdcamintele crr apd, activa, in general, sint cuprinse in rrr'rlr"r Irtcrkrntini-rrii tcndinfei de scufundat" tJi'au
rrriril.lr',rh' Pr:trrl gazeJormate in capc,ane siht tot lla ie ridicarc, zi.cir-
rezervoare usor
ou format.sub actiunEa presiunii ap;i;;;"i; cu apd
l]:.:lililil"
rr rczer'oarc ?1.cu Dermeabilitate - inactivd,
mai slab6 in zona de contact "apd.fpetrol" I mai
rI \r ,.il {;r r.r.strii. Scufundarea este favorabild. formaril r,iaio."rn,rrii";; mult scufunclate
Iie clatoritd unei slhimbt;6il.;; i" iitot fie datoriti unei schimbd.ri ltili1r rit zit'rjrrrintcle nu se vor afla in condilii-de t"-pir""t"ri ;iii,;
st'crrnrlart', prin cimentare. ^
"res, Itr'rllr,, r,u,. si rlislrrrg;1. ;i si disperseze.petroiul. '--r --- rri pili;;i;
Acurnularea gazeror gi a petrolurui ca^re plutesc pe.apd, I'r.rl,rrrinrrr,.,r.,:rifirriclhrii fafd. cle tendingJe de.ridicare,
fd.cut in urma
rr'rri Proccs de separatie'gravita-gionald.. In-ceea ce privegtes-a ,a.erni"i"r" ,nr 1l,1lrl,1 111;1,f i,.r it yi al cclor mici alcpituriloi.rp"iir"*l.il'scoar1"i atit in
sirt', rlt: api Iibcra 'caz-ul 1ip- tcrestre,
- zdcdmintelor aetimitat"' r,ai"i"gi. _ acumularea Irr'r,r ,r r'rrrli{ir'p.irrcipirli nu n,tmaipcntru.forrir"*. p;i;;;rrui gi ;;;;;i;;; 'r'cesrrl
s-lL i'iicrrt c.. urmare a unui. proces de i'rocuire r r ;i ;'|r'ilrril ;r('ilrrrrrliirirc.rrc.
a apei de cEtre petrol care a Pctrol r;i i;aze. Aceastd, .olraiti" trebuic sii s.r.-
,crrPirt.1r.r'ii mari, iar apa i-1 tuat locur in zonele 6" p"iriiini. i'rr5r i1 rlrr'1rr .r'itr,r'irr l,rincipal in ipicier"" p;;;;";fffii; pctr.o_gazcifcr.
. Itcl.trilt: dintre gaze,_petror gi apd. in interioiul'""ui'."r"rvor natural
:;irrt irr lrrrrctic rlr: rre.-nneabiilitatea reiervorului, de starea
i! lr ilt i ilnt l r,r ilorii.
fizic6, a fluidelor !tirl,llill('rl rttitrilor loritOrii pctrolifcrc;i gazeifere perrnite sistt:prltizrr.lr
irr t'rrrrlitiilrr'tlc zacamint, de folmele-i,-,i1iot" gi.finale rl,rtr lrrr ;1r'.l,r1licr,, t':rlrrctr:r'izrrrci
lrrlri, lrr zirciirnintclc: siratiforme ,.ii"'i"r" -;ri""-- de energie alc zfcimin-
fie activi r rr,,,r", ,r .loi g.",tcct;nicx ;i hn l.,oiibilit*t,,a sr-r s(:
I'lilr.il)irh,! l:,*t t:rrr' <lir.ijcaZi,tlistribrrir.,,i
s;rrr i.ru'tiva, iar ziiciimintcle dclimitate "p"'p""tr"d"sdupe
litologic ;i";'lipii;; li;;rt.
*,,'rr",tirilor ilc, 1r"i ,,,i
i-:l tl:r'r', lrtl'l ' ;1t'r' lt fir:ttt,t';r.uccastl"r pr(rblcmii srl ti,r strxti:itri'in",i
('rtt'irlt.r't'. accstor cara"cterre are niare imporianld. -.t,r,ll,rlr,,l,'zvoll,ilii y;r.olrrgici cliu
irr e v1,l1r;111q.t., .P.utru stabilirca in eiplorare;i mai ales Pctroirrlrri.
;i". l;i;.i;;"rJirl,r"r:, r enorr"i.i l'trr'l'1 l.r irlitr S.ll.n.,,tlin-lt.rrsilt;;irlinltorrrAnia, 'rirrr.lt:
z,rr';'rrrrirrrrrlrri. (irr'.s.inchr-s. ri:laiia
"nnailiiin.' llt lrr' t'lttl'' l'rl, lupcriorclllBS0.-lgl()
rrihtrc petrol, g;; ;i' ;t,i'irit,*,rt or'1t1rlrt r:rr tlistrilrir{iu stnrc'trrrilor
";tll,.r.it,,rrii
/.r'l\'{)r'.r':r yi tillttl rczt'rvonrlrri natrrr';rl, orici' zlcitliini J"."Jt,,t "] r L ,rr rrr,t ,,r lr;rzi llitrolifcre, rrlrt:lc rlirr
st'ltttilt, t'rtlXrt'tit lir o ilnrtntiti catlgorie pi clasl. Carai:tJizaiea c]asglor prin forajcr K(:()gr.nfi(..r, 1li. rl. irr,;i;':: r*v!"
itiAt,'ii. Iiomaruivslii
cli' Iilil ', (), (,rrliyirrnbtr.ou ll
tgZS)]
\
 I'ITINCIPALELE CONDITII .,,TLE DISTRIBUIRII ACUMUL.I&ILOR DB PETROL 9I GAZE 97

FORMAI{EA ZtrCAMINTELOR DE PETROL $I DF. GAZE

99 Tabclwtr I (continuaro)
Tabelul 9

Clasificarea zicimintelor de hiilrocarburi dupd relaftile dintre

gaze, Forma finale
Caractsclc
. petrol qi aPd ( ttlg(n iil gencalc alc de energie a
zlcimlntului
rezervorului

Caracterele Forma ini!iali Iiorna f inali Grupa de

generale ale de encrgie a c1e errcrgie zic.irninte
Cataq,rr ii Cl asa
zlcimintului a zicimintului Cu apl Rezervor Gaze Gravitalio- Idem
rezervorului
Zitcilntirrlr' inactivd slab dizolvate nali
tln l,rl t rrl permeabil
Gaze ;i Gaze plnd la * Zeceminte lxrgirle ltt
Cu apiL Rezervor
Ziclminto
activI u$or apa epuizarea stratiforme, g.rt(.(liz()l- Ir[rt ape Rczervor Gaze Gravitafio-
-
permeabil presiuni ZS.cirminte IrlIts liberi delimitat dizolvate nald, delimitatc
- masive, litologic Iitologic.
Zic:imintede
- trecere de la
stratiforme Cu apA Rezcrvor Implngere Gravitafio- Zilcdminto
Z)l.clminte la masive. activir u9or de apl fionali.
- stratifornrc,
d,e gaze' permeabil Zdc[mirtto
Cu apl Rezervor c Gaze ldem Idem - masivd,
inactivb. slabd Zdclminto
permeabiii- - de trecero
tate Zir.i rr irr lo
r
de la gtr;rtir
rlt 1i'l r r,l forme la rnB.
Rezervor Idem Zdc[minte ef,t lr e lll
apd - delimitate sive.
delimitat ' litologic
gd ilt
litologic tll:,,1r'*lr Rczervor Gravitafio- Gravitalio- Idem
slab aali nalI
permeabil
Rezervor Gravitafio- Zilchminte
Cu ap5,
-Gaze - strati{orme, lii:i.ri ape Rezervor Gravitalio- Gravitafio- Zi,clminte
activd. ulor 'Mixt gi (ga- na15
Z\"clminte lilrcrl delimitat nal6. nala - delimitato
permeabil ze lm- - masive, litologic.
pingere de litologic
ape) Z6cdminte
- de trecere de
la stratiforme
la rnasive.
I i\lnrz,r.r: (1902) a studiat distribulia teritoriall a structurilor lx)troli-
Z.4clrminte
cle petrol
|,'r,rlrrr ltorrrllrria, ln'legdturl cu marile uniteli stratigrafice;i tectonictr <lirr
cu cap de Gaze Gravita!io- Idem I 'lllrilll
Cu api Rezervor
nald (' l. llog<|rnovici, in 1921, a legat formarea acumul[rilor de-pctrol.rsi
gaze inactivd slab
primar permeabil rl.! H,r/,r', ,listiilrrrfirr accstor acumuldri ca 9i a rocilor bituminoase dc ttta.t'ilt'
Gravltallo- rrriy:irr i rrl,. scoirr'lt:i Pr;rmintrrlui, care au detierminat aparilia unor noi clclttt'tttc
Fdri apl Rezervor
nalX gi,,tr,r l,rnilr. ;ii nrorlificar('ir celor cxistente. El a impirlit toate acumlllitril('
liber5, delimitat
litoiogic ,h- l', lrul ri glrz,t' irr trei gl'tllxl:
l) grrrlrlr rL,rrr-rrrrrrrli\ri cr: tirr <le marginile platformelor ctr ftrrrtlltttrt'tlt
Cu ap[ Gaze dizol' Gravitalio- Zilcdminte litr-r iirrlru;ut iji sirrt itcoperitc trirnsgresiv cle depozite silurienc ;i dt:votticttt',
Rezervor
nali - stratiforme, r F | !rutrrr rrrli lrilrrrrtitt<last';
activI u9or vate gi im-
Zlt:ilrnintc permeabil pingere de Zdc[minte
',') llrrrl,;r rk, lt'rrrnrrli,r'i cr'{irr <kr platfclrmil cu fttnda,tnt:nt cut?tt iurilsic,
rlc pctrol - masive,
ape
lrogatc ln Zlcdrninte rk1,nrrir.rrl,. ,lr. firr'ilsrrl salirr (.'iu1: s-ir dczvoltirt ln accst iqtc;val strittigrltfit';
gtzo dizol- - de trecere
v:rtc de la stra- ,ll ,rt1r:r rh'ircrrrrrrrliili t:r.tirr dc dcpresittnilc: <lc la nrirrgincr u'giltttikrt'
g1

tifornre la I tlirlr: r n /,ilr'flrnitltc itt rk:pozitcl.tr lttrfilre.

m:rsive,
'!triiil![r€Lr rlc tttttol l, P,grc
98 FORMAREA "Z,I-CIMiNTELOR DE PETROL $I GAZE

menelora,fostintervaluldintredov6.faaeorogenice cind'au;;"ti"Ct;;;f;_
unile marine, inaintea ridicirilor noilor sisieme *rrntoare.
Problemele raionrrii geotebtonice in Ameiiqa de Nord au fost studiate
- o.::*.d:
9: g99logi,.tn perioada tete-.1e40, i!"a-, ;p;;;tii t"r*"*i J"
proatncie petrol,iferd.
.;i gazeiferd. unele din provinciite a'eumitite in America
de Nord au fost intilnite in depresiuni intramontane, iar altele in d.tr;i;;i
platformi.
de 'lncepinddin
anii 1925-1g26, in u.R.s.s. s-au extins studiile orivitoare
Parteaadoua
- perspectivele--petrolifere gi gazeifere ale teritoriilor murl, pe-fazi
fa
ilor intre distributia.acumirlerilo{ dg p_etrol gaze a"pe'p"tii*r"rit?Jlr"
.9i
""i"iJi: Zilcilmintele de petrol
structura-le ale regiunilor mari gi dupi ieffiali"l-."giiriJa a seriilor pro-
ductive. Si guze
La cercetarea distribufiei acumul[rilor de hidrocarburi trebuie si se stu- de pe glob
paleogeogrifice,-litologice,. stratigrafice gii"ctorrice, care au
91-.:",^"qldifiile
clus la tormarea acumulirilor din' depresiuni.
Din airaliza condiliilor de
depresiunile interioare'din platformele -acumrilar€, S:z constatat cd, in general, de
cu fund.ament pr"ca-triin stnt te_
gate acumuld.ri de petrol gi gaze.-formate in paleozoic
$i acoperite ae depo-
zite .mezozoice, i.er de depresiunile de la periferia platfbrmetr qi de deple-
slunrle rntramontane mezozoice s!{ legate acumul8ri de petrol gi gaze i.co-
perite db o cuverturi impermeauile-f8imltt;ft;p;)iie"'tertiare.
, . Dealedepresiunile,
platformelor
premontane 9i intramontane
,ca $i a. a"prl.i""lt. p.ri
caracterizit'e printr-o .predominare a scufunddrii in
l:rice
rerlrar sint legate acumulS,ri de petrol 9i gaze-in depozitele tertiare.
fn unele regiuni de adinci icufundare a bazinului se intilnesc zone de
acum_ulare suprapuse in mai multe etaje structurale.
O generalizare,privitoare la rispindirea structurilor petrolifere gi gazei-
.__._
tere pe- diferite teritorii mari ale_scoarfei cu confruntareaiuturor iegiloi geo-
logice l9gt" de aceastd. r5.spindire tni s-a ficut pind" ,""r".
I. o. Brod, in lucrdrile in care a tratat probiema prospecfiunilor, a ex-
pus.principiile generale care pot fi folosite pentru delinitirea marilor teri-
tonl ju perspective de a fi petrolifere, sau -gazeifere,
Intre anii 1944-1946 au apirut- o serie de lucrrri in care s-au incercat,
p! baza ayalllei datelor ce caficteiizeazd. producfia ;i rezervel"' ae ptt-i,
schifarea legilor de bazd, privitoa-re la acuinuldritb a6- p"t-r g;;": $;;
Fi
do.i poli ai acumuldrilor de petrol de pe scoarti: urrui iri sud-estul
l*it-"t
Plattormei. Rqg", celdlalt in sudul Platformei Nord-Aniericane. In regiunile
acestqr doi poli, in care sint g.uprinse cele *ri ;"g"t; ;;;;il^;;;;;i;;;
tundarea a predominat din Paleozoic pind. in Tertiar.
l.n 1946, L o Br9{. a precizat aemilia provinciei (bazinului) petroli-
"
fere gazeifere gi a stabilit nbliunea de zoni a"'""u*ut"re' de petrof g1i g"r".
1i
Intr-o serie de lucr5.ri, N..Iu.
-uspenskaia s-a ocupat de problema pr6vin-
:r]1gl,q:tlolifere ;i gazeifere gi a ficrit o clasificare J ror, airi"i"a-pt'o;i";i;
Petrolrlera ca un terotoriu mqre 0n c&re acum,uldrile de petrol Si gaze iint tegate