SCHEMA LECŢIEI – UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE DIN 1859
Contextul extern: Convenţia de la Paris (1858): Înfăptuirea unirii:
Revoluţionarii români aflaţi în Marile puteri europene La Iaşi (capitala Moldovei) străinătate (exil) militează pentru hotărăsc ca în fiecare stat să şi Bucureşti (capitala Ţării unire existe câte: Româneşti) sunt convocate La Congresul de Pace de la Paris un domn două adunări ad-hoc, (1856) → state europene – Franţa, un guvern instituţiile alcătuite din boieri, orăşeni Sardinia şi Prusia – suţin unirea o adunare statului şi ţărani → sunt de acord cu Moldovei cu Ţara Românească legislativă unirea celor două ţări Presa europeană sprijină ideea 5 ianuarie 1859 – unirii Alexandru Ioan Cuza este Turcia (Imperiul Otoman) şi ales domn al Moldovei Austria (Imperiul Habsburgic) Personalităţi: 24 ianuarie 1859 – A.I. sunt împotriva unirii Alexandru Ioan Cuza: Cuza este ales domn şi în domnul ales în Moldova şi Ţara Românească Ţara Românească → primul domn al României (1859 - Ziua unirii mica 1866) Principatelor unire Mihail Kogălniceanu: Unirea Ţării Româneşti prim-ministru cu al guvernului Reformele lui Cuza: Moldova (1859) României Principalele evenimente: În prima perioadă se face Moş Ion Roată: ţăran 1853 – 1856: Războiul unificarea internă: măsuri şi fruntaş participant la Crimeii → Rusia este greutăţi, poşte şi telegraf adunarea ad-hoc din înfrântă de Turcia, Franţa şi Reforma agrară → Moldova care a votat pentru Anglia împroprietărirea ţăranilor cu unire 1856: Congresul de Pace – pământ Reforma învăţământului → Paris învăţământul primar (primele 4 1858: este elaborată clase) devine gratuit şi Convenţia de la Paris → obligatoriu constituţia (legea A înfiinţat universităţile (şcoli fundamentală) noului stat superioare) de la Iaşi şi Bucureşti unificat Numele statului unit → 5 ianuarie 1859: A.I. Cuza ROMÂNIA (din 1862) este ales domn al Moldovei 24 ianuarie 1859: A.I. Cuza este ales domn al Ţării Româneşti → pentru că nu s- a făcut ceea ce au hotărât celelalte state, eevnimentul s- a numit „politica faptului împlinit” 1864: reformele lui A.I. Cuza Alexandru Ioan Mihail Cuza Kogălniceanu