GENETICA

ACIZII NUCLEICI

- reprezinta materialul genetic responsabil de transmiterea ereditara a caracterelor

- prezent la toate vietuitoarele
- detin, sub forma codificata, informatia genetica care determina insusirile specific ale organismului
- sunt substante chimie macromoleculare = catene (lanturi) polinucleotidice
- formati din:

NUCLEOTIDE = baza azotata + pentoza (zahar) + radical fosforic

Rol: in sinteza celor mai importante substante organice (PROTEINE) atat structural cat si functionale
(ENZIME, HORMONI) din aminoacizii preluati prin absorbtia intestinala

BAZA AZOTATA
- substante organice te tip
 purinic: adenina (A) si guanina (G) – in ADN si ARN
 primidinic: - citozina (C) si timina (T) – in ADN
- citozina (C) si uracilul (U) – in ARN

PENTOZA (zahar)
- glucid cu 5 atomi de carbon reprezentat de:
 riboza – in ARN
 dezoxiriboza – in ADN

RADICAL FOSFORIC
- grupare fosfat
- asigura legatura intre nucleotide, rezultand catene (lanturi) polinucleotidice – fiind structura primara a
acizilor nucleic

LEGATURI INTRE NUCLEOTIDE:

 INTRACATENARE
− legaturi covalente din cadrul monocatenei care se stabilesc intre radicalul fosfat (P) si atomul de
carbon trei al unei nucleotide, respective carbonul cinci al celei de-a doua nucleotide
 INTERCATENARE
− se stabilesc intre bazele azotate purinice si pirimidinice
− sunt legaturi de hidrogen si se realizeaza pe principiul complementaritatii ( conform Watson si
Crick):
− baza purinica se leaga intotdeauna de una primidinica prin -legatura dubla (=) A=T/ T=A
− -legatura tripla (Ξ) CΞG/ GΞC
 ADN (ACID DEZOXIRIBONUCLEIC)

- intalnit la majoritatea organismelor: dezoxiribovirusuri, procariote si eucariote

- macromolecula bicatenara
- formata din 2 lanturi polinucleotidice, infasurata in spirala, in jurul unui ax comun → dublu helix ADN

STRUCTURA:
 PRIMARA( monocatenara)
− reprezinta secventa de nucleotide dintr-o catena, care exprima modalitatea de inscriere, sub forma
codificata biochimic, a informatiei ereditare
− ex: bacteriofagul phi X174
 SECUNDARA(bicatenara)
− este data de structura bicatenara de dublu helix
− fiecare spira a dublului helix contine 10 perechi de nucleotide
− ex: virus herpetic, varicela, variola

Cele 2 lanturi polinucleotidice sunt:

1. ANTIPARARELE – paralele dar cu sensuri opuse
- una in sens 3' →5'
- alta in sens 5' →3'

- 3' 5'preprezinta numerotarea atomilor de C din pentoza.

- citirea informatiei se face intotdeauna in directia C5' -C3'

2. COMPLEMENTARE – legate intre ele prin punti de hidrogen care se formeaza intotdeauna intre o
baza purinica si pirimidinica
Exista 4 tipuri de legaturi
 adenina = timina (leg dubla)
 timina = adenina (leg dubla)
 citozina Ξ guanina (leg tripla)
 guanina Ξ citozina (leg tripla)

Structura bicatenara a ADN se realizeaza cu ajutorul unor punti de higroden - duble intre A si T
- triple intre C si T

PROPRIETATI:
1. DENATURAREA SI RENATURAREA
Daca o solutie in care se afla ADN este incalzita pana la aproximativ 100 grade C legaturile de hidrogen
dintre perechile de baze azotate se rup si se separa cele 2 catene de ADN →ADN monocatenar(procesul in
sine)
Daca solutia este racita brusc, ADN-ul ramane monocatenar si se numeste ADN denaturat.
Daca solutia se raceste treptat, catenele se atrag pe baza de complementaritate, se refac puntile de
higroden. moleculele devin bicatenare →ADN renaturat

Rol:
- obtinerea hibrizolor moleculari intr-un amestesc de catene de ADN de la specii diferite
- proces folosit in studul relatiilor filogenetice dintre specii

2. REPLICAREA (functiile ADN-ului)

 ARN (ACID RIBONULCEIC)

− detine informatia genetica a ribovirusurilor

− structura monocatenara in general
− substanta macromoleculara
− moleculele au dimensiuni mai mici, deoarece cu cat creste numarul de nucleotide, cu atat stabilitatea
moleculei scade
− catena antisens – se transcrie numai una din cele 2 catene ale moleculei de ADN in transcriptie

STRUCTURA:
- asemanatoare cu ADN-ului, in schimb avem
 riboza in loc de dezoxiriboza (ca pentoza)
 contine uracil in locul timinei (baza azotata)

Tipuri de ARN
1) ARN viral:
- materialul genetic al unoe virusuri (ribovirusuri): VMT ( virusul mozaicului tutunului), virusul gripal
- poate avea structura monocatenara sau bicatenara
- in cazul retrovirusurilor, replicatia se realizeaza cu ajutorul enzimei reverstranscriptaza (utilizeaza ca
matrita ARN-ul pentru sinteza de ADN)
2) ARN celular:
- este implicat in sinteza proteinelor

1) ARN mesager (ARNm):

− purtatorul informatiei genetice pe care o copiaza din ADN in procesul de transcriptie
− este monocatenar
− lungime variabila in functie de marimea moleculelor proteice care vor fi sintetizate
− se asociaza cu ribozomii din citoplasma cu care realizeaza sinteza de proteine

2) ARN de transfer (ARNt):

− transporta aminoacizii la locul sintezei proteice, adica la ribozomi
− formata din 70-90 de nucleotide
− are portiuni bicatenare
− seamana cu o frunza de trifoi
− prezinta 2 poli: unul de atasare a aminoacidului (de transportat) si altul ce contine anticodul
corespunzator codonului din ARN-ul mesager

3) ARN ribozomal (ARNr):

− rol in sinteza proteinelor
− intra in structura ribozomilor, organitele specializate ale celulei in realizarea acestui proces
− are portiuni bicatenare
− forma neregulata
 FUNCTIILE ACIZILOR NUCLEICI

I. Functia autocatalitica sau replicarea (autocopierea) ADN

II. Functia heterocatalitica sau sinteza proteinelor

I. FUNCTIA AUTOCATALITICA/REPLICAREA(AUTOCOPIEREA)ADN

− sinteza ADN-ul se numeste replicatie si se realizeaza dupa modelul semiconservativ, deoarece fiecare
molecula de ADN fiica ( nou formata) contine o catena din molecula parentala si o catena nou sintetizata
− pentru realizarea diviziunii celulare trebuie dublata cantitatea de material genetic, astfel incat celulele fiice sa
aiba aceeiasi cantitate de ADN, ca si celula mama
− dublarea cantitatii de ADN este realizata prin procersul de replicare si are lor in interfaza ciclului celular
− se realizeaza prin rupererea legaturilor de hidrogen dintre cele doua catene care devin independente si
serversc fiecare ca matrita, pentru formarea unei noi catene pe baza de complementaritate
− se incepe dintr-un anumit punct → punct de initiere al replicarii (I) si se continua pana la punctul de terminal
de replicare (T)/terminus.
− legaturile de hidrogen se desfac sub actiunea unei enzime numita ADN – polimeraza
− nucleotidele libere din citoplasma celulei se asociaza succesiv cu nucleotidele libere de ADN, sub actiunea
enzimei ADN – polimeraza
− in timpul replicatiei, molecula ADN capata forma literei Y, bratele acestuia formand o “bifurcatie de replicatie”
− legarea nucleotidelor de pe o catena este catalizata de enzimele ADN – ligaza
− catenele replica se ataseaza de catenele matrita prin legaturi de hidrogen
− se obtin 2 molecule de ADN bicatenar, indentice cu cea initiala, fiecare avand o catena veche, cu rol de
matrita (de model) si o catena nou sintetizata
− procesul semiconservativ de replicare asigura sinteza noilor molecule de ADN cu mare fidelitate, moleculele
fiice fiind identice cu molecula mama

Cantitatea de ADN dintr-o celula variaza pe parcursul ciclului celular:

A. MITOZA( se desfasoara in celulele somatice)
1) INTERFAZA:
a) perioada G1 – cantitatea de ADN ramane constanta, cromozomii sunt monocromatidici (formati
dintr-o singura molecula de ADN)
b) perioada S – are loc replicatia ADN, cromozomii devenind bicromatidici
c) perioada G2 – cantatea de ADN ramane constanta
2) PROFAZA si METAFAZA
− cantitatea de ADN ramane ca in interfaza
− cromozomii sunt bicromatidici
3) ANAFAZA si TELOFAZA
− cromozomii sufera denomene de clivare devenind monocromatidici, la fel ca la intrarea celulei in
interfaza
− la sfarsitul diviziunii se formeaza 2 celule-fiice identice cu cea mama
B. MEIOZA (se desfasoara in celulele organelor reproducatoare)
− din celulele diploide (2n) se formeaza celulele haploide (n)
− se reduce numarul de cromozomi si cantitatea de ADN la jumatate
− refacerea cantitatii de ADN si garniturii diploide se realizeaza in procesul de fecundatie, in celula-
ou (zigot)
 II. FUNCTIA HETEROCATALITICA/SINTEZA PROTEINELOR
Proteinele
− sunt macromolecule formate prin inaltuirea intr-o anumita succesiune a celor 20 de aminoacizi
− componente esentiale ale organismelor vii
− substante organice complexe
− rol structural esential si major (enzime, hormoni, anticorpi, pigmenti respiratori, etc)
− sunt principalele substante “plastice” ale organismului
Legatura dintre succesiunea aminoacizilor din molecula proteica si succesiunea nucleotidelor din ADN este
realizata prin intermediul CODULUI GENETIC alcatuit din unitati de codificare a informatiei genetice numite
CODONI

CODONI – grupari de cate 3 nucleotide din molecula de ADN, capabile sa determine includerea unui anumit
aminoacid in molecula proteica

CODUL GENETIC

- contine 64 de codoni, din care - 3 sunt codoni STOP (UAA, UAG, UGA) care marcheaza sfarsitul sintezei
proteice
- 61 de codoni SENS care codifica cei 20 de aminoacizi (codonul AUG este
si codon de initiere pentru translatie)

Caracteristici:
1) este degenerat: numarul codonilor (64) este mai mare decat numarul aminoacizilor (20), de aceea
mai multi codoni pot codifica acelasi aminoacid
2) este universal: un codon codifica intotdeauna acelasi aminoacid
3) este ambiguu: un codon poate determina includerea mai multor tipuri de aminoacizi in proteine
4) este nesuprapus: codonii nu sunt suprapusi, nu au nucleotide comune
5) sunt adiacenti: nu au spatii intre ei
6) este fara virgule sau alte semne de punctuatie
7) citirea mesajului genetic se face intotdeauna intr-un singur sens

ETAPELE SINTEZEI PROTEICE

I. TRANSCRIPTIA
II. TRANSLATIA
I. TRANSCRIPTIA
− reprezinta copierea informatiei genetice (mesajului genetic din macromolecula de ADN in moleculele de
ARNm)
− prima etapa a sintezei proteice
− in acelasi timp se sintetizeaza si celelalte tipuri de ARN: ARNt( ARN de transport), ARNr( ARN ribozomal)
implicati in sinteza proteica
− se desfasoara in nucleul celulei
− sub actiunea ARN-polimeraza
− fazele:
1. FAZA DE INITIERE - ARN-polimeraza se asociaza cu o secventa de ADN numita promotor
 2. FAZA DE ALUNGIRE - are loc cresterea moleculei de ARNm nou-formata
3. FAZA DE INCHEIERE - stoparea transcriptiei cand se intalneste, in mesajul genetic, un codon
“stop” sauintervine un factor de terminare

- LA PROCARIOTE
− se sintetizeaza direct ARNm care participa la procesul sintezei proteice
− genele la procariote au o structura continua, contin numai secvente informationale(exoni)
− ARNm copiaza informatia genetica a mai multor gene
- LA EUCARIOTE
− este copiata, prin transcriere, intr-o molecula de ARNm informatia genetica a unei singure gene
− genele cuprind secvente de nucleotide informationale (exoni) si secvente noninformationale (introni)-
eliminati
− in transcriptie
Etapele transcriptie la eucariote sunt:
− sinteza unui ARNm precursor
− sectionarea ARNm precursor cu ajutorul unor enzime specifice
− eliminearea secventelor noninformationale (introni) si legarea secventelor informationale (exoni) intre
ei
− formarea ARNm matur alcatuit exclusiv din exoni asamblati cu ajutorul enzimei-ligaza

II. TRANSLATIA
− reprezinta decodificarea informatiei din molecula de ARNm ( informatia copiata intr-o anumita
succesiune a nucleotidelor ADN) = transformarea intr-o anumita succesiune de aminoacizi pe baza
codului genetic
− are loc in citoplasma, la nivelul ribozomilor
− asigura asamblarea aminoacizilor adusi de ARNt in polipeptide si apoi in proteine specifice
− se poate derula si in alte organe celulare autodivizibile (cloroplaste, mitocondrii) care contin material
genetic (ADN propriu)

Pentru ca translatia sa se realizeze, trebuie ca locul sintezei sa ajunga toti factorii implicati:
 ARNm matur trece din ucleu in citoplasma si ajunge la ribozomi prin fenomenul de difuziune
- ARNm recunoaste locul sintezei proteice datorita primelor nucleotide ce formeaza o secventa de
initiere si atrage cele 2 subunitati ale ribozomului, intre care se prinde pentru “citire”
- la eucariote secventa contine codul AUG (codon de initiere ce codifica mationina, aminoacid
care va fi ulterior inalturat)
 pregatirea aminoacizilor (AA) se realizeaza prin:
- activarea lor: legarea de ATP(adenozintrifosfat) – initierea sintezei proteice
AA – aminoacid oarecare
ATP – acid adenozinitrifosfat
AA + ATP = AA-AMP + P-P AMP – acid adenozinmonofosfat
P-P – profosfat

- aminoacidul activat (AA-AMP) se ataseaza de un ARNt sunt influenta enzimei aminoacil-

sintetaza ce-l va transporta la locul sintezei proteice in ribozomi

AA-AMP + ARNt = AA-ARNt + AMP

 translatia si asamblarea proteilor

- incepe traducerea ficarui codon in cate un aminoacid, stabilind astfel ordinea in care se leaga
aminoacizii pe baza informatiei din ARNm, pana se ajunge la codonul STOP
- asamblarea aminoacizilor este catalizata de enzima-polimeraza
La sfarsitul procesului se va forma o catena polipeptidica cu acelasi numar de aminoacizi ca si numarul de
codoni din ARNm, mai putin unul (corespunzator codonului STOP).

ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC

I. VIRUSURI
− sunt entitati genetice infectioase de nivel subcelular (acelulare)
− au dimensiuni cuprinse intre 80 si 2 500 Å , submicroscopice
− nu au metabolism propriu
− nu au enzime proprii
− lipsite de organizare celulara
− parazite intracelular

STRUCTURA:
a) CAPSIDA - invelis proteic format din unitati (capsomere)
b) GENOM VIRAL(material genetic) – reprezentat de o molecula de acid nucleic, ADN sau
ARN (niciodata impreuna)

Prezinta 3 stari: virion, virus vegetativ, provirus

1) VIRION = virus matur, infectios
- alcatuit din capsida virala si genom viral, reprezentat de un singur tip de acid nucleic (ADN sau ARN)
2) VIRUS VEGETATIV = virus decapsidat
- existent in interiorul cerlulei-gazda
- acid nucleic
- alcatuit numai din genom viral
3) PROVIRUS =genom viral integrat in genomul celulei-gazda
- este un acid nucleic

CLASIFICARE (in functie de acidul nucleic continut in genom):

I. ADENOVIRUSURI/DEZOXIRIBOVIRUSURI
- genomul viral este reprezentat de ADN
- monocatenar: bacteriofagul phi X174
- bicatenar: virusul herpetic
II. RIBOVIRUSURI
- genomul viral este reprezentat de ARN
- monocatenar: virusul gripal, HIV
- bicatenar: reovirusuri

Virusurile patrunse in organismul uman produc boli numite viroze: gripa, herpesul, hepatita epidemica,
poliomelita, turbarea, variola, varicela.
Forma virusurilor pot sa fie:
- cilindrica: virusul mozaicului tutunului
- paralelipipedica: virusul variolei
- sferica: virusul gripal
- de cireasa cu coada: virusuri ale bacteriilor
MULTIPLICARE:
- sunt multiplicate de celula-gazda cu materialul propriu, ea primind doar informatia genetica din genomul
viral, iar celula gazda asigura substantele, enzimele si energia necesara
-genomul viral, patruns in celula-gazda, determina devierea proceselor de biosinteza caracteristice acesteia,
astfel incat gazda va efectua sinteze noi dupa modelul furnizat de virion
- se sintetizeaza acid nucleic viral si proteine pentru capsida care ulterior se asambleaza intr-un numar mare
de virioni ce vor fi eliberati prin liza (distrugerea) celulei-gazda

REPLICAREA MATERIALULUI GENETIC VIRAL:

- respecta complementaritatea bazelor azotate cu unele particularitati:
 la adenovirusuri, catena ADN poate servi ca matrita pentru sinteza alteia
 la ribovirusuri, catena ARN poate servi ca matrita pentru sinteza altei catene
complementare care devine matrita pentru sinteza ARN initial
 la retrovirusuri, replicarea ARN se realizeaza cu ajutorul reverstranscriptzei care
utilizeaza ARN pentru sinteza ADN → un hibrid ADN-ARN, ulterior ARN este
hidrolizat, iar ADN este trecut in forma bicatenara din care se formeaza un alt ARN
in celula-gazda

II. PROCARIOTE
- organisme procariote: algele albastre-verzi si bacteriile
- sunt unicelulare sau coloniale
- lipsit de nucleu tipic, de mitocondrii si apar Golgi
- dimensiuni intre 1 si 10 nm

STRUCTURA:
a) membrana
b) citoplasma
c) nucleoid fara membrana nucleara, dispus in citoplasma
Materialul genetic la procariote este reprezentat de un cromozom format dintr-o singura molecula circulara de
ADN.

CROMOZOMUL BACTERIAN
- de forma circulara
- cuprinde 2 000 – 3 000 de gene
- ADN bicatenar
- se transmit inlantuit, ca urmare toate genele de la bacteria mama se transmit in bloc la bacteriile fiice
- atasat de membrana prin intermediul unei invaginari a acestuia = mezozom
- lungime de 1000 de ori mai mare decat diametrul celulei, de aceea prezinta 40-50 de bucle cu
suprarasuciri, mentinute prin intermediul unor molecule de ARN

PLASMIDE(in cromozomul bacterian)

- structuri ereditare aditionale reprezentate de molecule de ADN bicatenar ce poarta 6-18 gene (1% din
cromozomul bacterian)
- se replica independent de cromozomul bacterian utilizand energia gazdei
Exemple: - factorul F(factor de fertilitate) contine genele care pot fi transferate unei alte celule bacteriene,
avand rol in recomabinarea genetica
- factorul R(factor de rezistenta la antibiotice), care detin genele de rezistenta la antibiotice
- determina heterogenitatea bacteriilor, prin transfer de la o bacterie la alta, prin mutatii, prin
pierderea sau redobandirea lor
Rol: - in recombinarea genetica, determinand cresterea variabilitatii genetice in cadrul speciei
- detin genele de rezistenta la antibiotice
- rol in tehnologia ADN-ul recombinat
 - realizarea proceselor de sinteza proteica in celula bacteriana, prin existenta acizilor nucleici ADN si
ARN

III. EUCARIOTE
- majoritatea organismelor: protiste, fungi, plante si animale
- sunt unicelulare sau pluricelulare
- contin un nucleu adevarat, delimitat de o membrane nucleara
A. ADN EXTRANUCLEAR
B. ADN NUCLEAR

A. ADN EXTRANUCLEAR
- reprezentat de o molecula de ADN de forma circulara
- se gaseste in mitocondrii(ADNmit) si cloroplaste (ADNcp)
- apare sub forma unui cromozom circular
- se replica dupa model semiconservativ, dar dependent de materialul genetic nuclear
- ereditatea extranucleara se caracterizeaza prin transmiterea la descendeti a trasaturilor genetice materne,
deoarece numai gametul femel, avand dimensiuni mai mari, poseda in citoplasma organite de tip
mitocondroo sau cloroplaste
- greutatea moleculara si raportul A+T/G+C sunt diferite de ADN-ul nuclear
- viteza cu care se realizeaza denaturarea si renaturarea este diferita
- nu se obtin hibrizi moleculari intre ADN-ul extranuclear si ADN-ul nuclear

B. ADN NUCLEAR
- reprezentat de CROMATINA, forma interfazica a cromozomilor

- compozitia chimica a cromozomului la eucariote:

o 13-15% ADN
o 12-13% ARN
o 68-72% proteine histonice si nonhistonice
o lipide
o ioni de calciu
o magneziu

CROMATINA
- de natura proteica
- sub forma de fibre asemanatoare cu un sirag de perle
- un lant flexibil alcatuit din unitati numite NUCLEOSOMI
- 2 stari functionale: eurocromatina si heterocromatina

EUROCROMATINA
- gene activ metabolice
- partea activa a cromatinei
- se condenseaza in timpul diviziunii celulare
- contine proteine nonhistonice care actioneaza materialul genetic in replicare sau transcriere
HETEROCROMATINA
- partea inactiva a cromatinei
- este mai condensata
- contine secvente repetitive numite introni care au rol noninformational
- are functie reglatoare in procesul de sinteza proteica
ADN-ul impreuna cu histonele formeaza complexul nucleohistonic care alcatuieste fibra de cromatina.

MODELUL NUCLEOSOMULUI

- aspect de sirag de perle, iar fiecare perla reprezinta nucleosomul

Nucleosomul:
- forma de cilindru turtit
- format dintr-un octamer histonic (8 proteine)
- contine proteinele histonice: H2A, H2B, H3 si H4, luate cate doua
- este inconjurat la exterior de un segment de ADN de 140 de perechi de nucleotide de la varf si la baza
- ADN-ul asigura legatura intre 2 nucleosomi (ADN-LINKER) fiind asociat cu proteina histonica H1
- ADN-ul impreuna cu histonele formeaza complexul nucleo-histonic, care alcatuieste fibra de cromatina

CROMOZOMUL

- rezulta prin condensarea si impachetarea filamentului de cromatina

- sunt structure permanente
- vizibili la microscopul optic in timpul diviziunii celulare, in special in metafaza
- se gasesc in numar constant si characteristic pentru fiecare specie
- la procariote este un ADN circular
- la eucariote este un ADN linear
- cea mai importanta componenta este ADN-ul ce se prezinta sub doua forme care alterneaza:
a) secvente unice, informationale, in care sunt incluse genele (exoni)
b) secvente repetitive, noninformationale, in care acem introni cu rol in reglajul genetic

STRUCTURA: un cromozom metafazic format din 2 subunitati

− separate intre ele longitudinal : CROMATIDE – brate
− unite printr-o structura numita CENTROMER– constrictie primara care are diferite pozitii si delimiteaza
cele doua brate egale/inegale
Fiecare catena din structura unei molecule de ADN se numeste CROMONEMA.
Unii cromozomi metafazici prezinta o constrictie secundara ce delimineata SATELITI.
Capetele cromozomilor se numesc TELOMERE.
Fiecare cromatida este alcatuita dintr-o
molecula de ADN bicatenara. Cele doua fibre
de cromatina se intersecteaza intr-un punct
numit centromer.

TIPURI DE CROMOZOMI:

CROMOZOMI METACENTRICI
- centromerul plasat median
- doua brate cromozomiale egale

CROMOZOMI SUBMETACENTRICI
- au centromerul plasat submedian
- doua brate cromozomiale inegale
 CROMOZOMI ACROCENTRICI
- au centromerul plasat aparoape de unul din captele cromozomului
- prezinta constrictive secundara care delimiteaza sateliti

CROMOZOMI TELOCENTRICI (lipsesc la om)

- au centromerul plasat la capatul cromozomului
- au un singur brat cromozomal
- capetele cromozomului se numesc telomere
GENETICA UMANA

CROMOZOMII UMANI

- cromozomii reprezinta componentele nucleare in care sunt localizate moleculele de ADN, purtatoare de gene
- un cromozom reprezinta un segment de ADN
- in celulele somatice umane exista 46 de cromozomi/23 de perechi (2n=46) care formeaza complementul
cromozomial al genomului uman

Din 46 de cromozomi
o 44 sunt cromozomi autozomi (diploide= 2n) – celulele corpului/somatice (22 de perechi )
o 2 sunt cromzomi(heterozomi) ai sexului (haploide=n) - XX la femeie (1 pereche)
- XY la barbat

Complementul cromozomial al genomului uman este alcatuit din 2 seturi de haploide de cate 23 de
cromozomi, unul de orIgine maternal si unul de origine paterna.

CARIOTIP= ordonarea pe prechi si grupe a cromozomilor unei celule diploide in functie de dimnesiuni, forma
si plasarea centromerului.
Cariotipul uman normal grupeaza cele 23 de perechi in 7 grupe:

GRUPA A GRUPA D
- cuprinde cromozomi din perechile 1-3 - cuprinde cromozomi din perechile 13-15
- sunt cei mai mari - sunt medii
- metacentrici - acrocentrici, cu sateliti pe bratul scurt

GRUPA B GRUPA E
- cuprinde cromozomi din perechile 4-5 - cuprinde cromozomi din perechile 16-18
- sunt mari - sunt scurti
- submetacentrici - metacentrici sau submetacentrici

GRUPA C GRUPA F
- cuprinde cromozomi din perechile 6-12 - cuprinde cromozomi din perechile 19-20
- sunt mijlocii - sunt scurti
- submetacentrici -CROMOZOMII
metacentrici SEXUALI
X:
- submetacentric
GRUPA G
- asemanator cu cei din grupa C
- cuprinde cromozomi din perechile 21-22
Y:
- sunt foarte scurti
- acrocentric
- acrocentrici
- fara sateliti
- este cel mai mic din cariotip
- localizat la sfarsitul acestuia (Grupa G)
Studiul cariotipului este important deoarece furnizeaza informatii cu privire la unele maladii generate de
anomalii cromozomiale.

MUTATII

MUTATIA: reprezinta fenomenul prin care se produc modificari in structura si functia materialului genetic,
care nu sunt consecinta recombinarii genetice
Procesul produceri mutatiilor constituie mutageneza, indeplinind un rol important in evolutia organismelor.

CLASIFICARE:
1. TIPUL DE CELULA in care apar
a) gametice
- se transmit ereditar
- produc gameti anormali
b) somatice
- induc organismului o structura mozaicata
- sunt implicate in geneza cancerului si accelerarea senescentei organismului
2. STRUCTURA GENETICA afectata
a) genice
- pot afecta genele in totalitate sau doar perechi de nucleotide
- cea mai mica mutatie afecteaza o pereche de nucleotide din secventa genei = mutatie punctiforma
- se realizeaza prin: translocatii, deletii, aditii, inversii
b) cromozomale
- duc la aparitia cromozomilor restructurati ca dimensiune/marime, structura si pozitie a genelor
- se realizeaza prin: translocatii/inlocuiri, deletii/pierderi,aditii, inversii, duplicarii/dedublari
c) genomice
- afecteaza intregul genom
- se manifesta prin:
 multiplicarea seturilor de cromozomi (poliploidii: 3n, 4n, 5n…. n= set de cromozomi)
 variatii ale numarului de cromozomi fara modificarea numarului de baza (aneuploidii: 2n-1, 2n+1l
n=set crozomomal)
- variata numarului de cromozomi in genom duce in timp la aparitia de specii noi
3. TIP CROMOZOMI afectati
a) autozomale - se transmit uniform la descendenti
b) heterozomale- se transmit cu o frecventa mai mare la unul dintre sexe
4. MOD DE MANIFESTARE
a) dominante – apar in fenotip
b) recesive– apar in fenotip doae in stare homozigota (gene de acelasi fel)
c) codomimante– determina un fenotip nou
d) letale – determina moartea individului
e) semiletale– pot duce la moartea individului
5. EFECT PRODUS
a) folositoare– duc la aparitia unor caractere noi care-l fac pe individ mai adaptat la factorii de
mediu (foarte putine)
b) neutre– majoritatea mutatiilor care nu produc schimbari pozitive sau negative
c) dauntatoare – determina aparitia unor anomalii incompatibile cu viata sau stari patogene
6. MOD DE APARITIE
 a) naturale
- apar in mod sponton
- sunt produse de numerosi factori naturali, deseori insuficient cunoscuti de om
- reprezinta aproximativ 1,5% din totalul mutatiilor inregistrate de om
b) artificiale
- sunt provocate de factori mutageni, de fapt factori naturali controlati de om

FACTORI MUTAGENI

Factorii mutageni reprezinta agentii mutageni care au capacitatea de a produce mutatii cu o frecventa
superioara mutatiilor spontane

CLASIFICARE
1. FIZICI
Exemple:
- radiatii neionizante (ultraviolete)
- radiatii ionizante (razele Roentgen sau X, razele gama, alfa, beta, electronii, neutronii)
- radiatii cosmice
- variatii bruste de temperatura

Efecte:
- fragmentari ale cromozomilor sau cromatidelor
- transformarea apei in peroxizi
- au efect cancerigen si tertogen ( aparitia unor malformatii in dezvoltarea intrauterina)
- radiatiile ionizante produc mutatii chiar in doze mici, caci nu exista un prag la actiunea lor mutagena

2. CHIMICI
Exemple:
- agenti alkilanti ( substante asemanatoare bazelor azotate din alcatuirea acizilor nucleici, iperita)
- unele antibiotice
- unii coloranti, aditivi alimentari
- unele ingrasaminte chimie, insecticide, fungicide, erbicide
- colchicina, acidul nitros, cofeina, etc.

Efecte:
- imperecheri eronate de baze azotate prin inlocuirea gruparii amino din structura lor
- fragmentarea acizilor nucleici
- erori de replicare sau transcriere
- eliminarea unor baze azotate din structura acizilor nucleici
- inhiba fusul celular si blocheaza diviziunea
- blocarea sintezei de adenina si guanina
- au efect cancerigen di teratogen (aparitia unor malformatii in dezvoltarea intrauterina)

3. BIOLOGICI
Exemple:
- virusurile
- unele microorganisme parazite

Efecte:
- fragmentari cromozomale
- translocatii
- transformarea maligna a celulelor
- modificari ale diviziunii si diferentierii celulare
- inserarea unor fragmente de ADN proprii in ADN-ul celulelor gazda
- efecte cancerigene (transformarea celulelor normale in celule tumorale)

MALADII EREDITARE

Maladiile ereditare reprezinta bolile care sunt produse de actiunea unor factori mutageni asupra
materialului genetic la om, boli care se transmit ereditar. Ele pot afecta atat structura si numarul
cromozomilor, cat si a genelor plasate in acestia, determinand tulburari ale metabolismului celular.
Transmiterea bolii inseamna transmiterea genei sau a genelor afectate la urmasi.

CLASIFICARE
1. MALADII DETERMINATE DE MUTATII GENOMICE (modificarea numarului de cromozomi)
a)provocate de poliploidii
- la om, de obicei, sunt letale, rezultand indivizi neviabii
- au fost evidentiate numai la embrioni eliminati prin avorturi spontane

b) provocate de aneuploidii(modificarea numarului de cromozomi datorata nondisjunctiei cromozomilor in

meioza)
A. DE ANOMALII AUTOZOMALE
 SINDROMUL PATAU = TRISOMIA 13:
− persoanele afectate nu depasesc 3-4 luni
− apar malformatii ale scheletului, inimii, sistemului nervos central

 SINDROMUL EDWARDS = TRISOMIA 18:

− indivizii afectati prezinta malformatii ale capului, fetei
− sunt inapoiati mintal, au grave deficiente neurosenzoriale

 SINDROMUL DOWN = TRISOMIA 21:

− talie mica, craniu mic, rotund, cu profilul fetei plat; gat scurt si gros, maini scurte si late, urechi mici,
implantate mai jos, a treia pleoapa in unghiul intern, modificari cantitative ale activitatii enzimatice

B. DE ANOMALII HETEROZOMALE
 SINDROMUL KLINEFELTER= TRISOMIA XXY
− fenotip normal, coeficient de inteligenta normal, atrofie testiculara, ginecomastie(dezvoltatea glandelor
mamare), azoospermii(spermatozoizi imobili)

 SINDROMUL “DUBLU MASCUL”= TRISOMIA XYY:

− inaltime peste medie, comportament agresiv, inapoiere mintala, atrofie testiculara, ginecomastie,
azoospermie

 SINDROMUL SUPERFEMELA = TRISOMIA XXX: pilozitate pe fata si corp, sterilitate

 SINDROMUL TURNER = MONOSOMIA XO:
− talie redusa, fata batranicioasa, gat scurt, intarziere mintala
− anomalii scheletice, sterilitate

2. MALADII DETERMINATE DE MUTATII CROMOZOMALE

 SINDROMUL “CRI DU CHAT” SAU “TIPATUL PISICII”:
 − se datoareaza deletiei partiale a bratului scurt al cromozomului din perechea a V-a
− copiii prezinta defecte faciale, dezvoltarea anormala a laringelui si glotei (la nastere, emit sunete ca
tipatul pisicii)
− prezinta microcefalie cu intarziere mintala grava

3. MALADII PROVOCATE DE MUTATII GENETICE

a) genice autozomale
A. SINDACTILIA –degete unite, maladie autozomala dominanta
B. POLIDACTILIA – degete suplimentare, maladie autozomala dominanta
C. BRAHIDACTILIA – degete scurte, maladie autozomala dominanta
D. PROGNATISMUL – marime anormala a buzei inferioare, aplatizare transversala a craniului, maladie
autozomala dominanta
E. ANEMIA FALCIFORMA – eritrocite in forma de secera, maladie autozomala recesiva
- in stare homozigota este letala, iar in stare heterozigota este benefica, in
zonele
afectate de malarie, deoarece permite supravietuirea organismului
b) genice heterozomale (sex-linkate)
A. HEMOFILIA
- maladie heterozomala recesiva
- determinata de mutatia unei gene de pe heterozomul X
- bolnavii prezinta hemoragii puternice la cele mai mici traumatisme, deoarece nu se sinteizeaza anumiti
factori de coagulare
- la barbati, se manifesta intr-un singur exemplar (hemizigotie), deoarece nu detin o gena alela pe
cromozomul Y
- la femei, se manifesta doar in stare homozigota

B. DALTONISMUL
- maladie heterozomala recesiva
- determinata de mutatia unei hene de pe heterozomul X
- incapacitatea de a deosebi culori complementare (rosu de verde)
- la barbati, se manifesta intr-un singur exemplar (hemizigotie), deoarece nu detin o gena alela pe
cromozomul Y
- la femei, se manifesta doar in stare homozigota

C. MIOPIA DUCHENNE
- maladie heterozomala recesiva
- distrofie musculara: anomalii ale mersului la copiii mici
- in jur de 20 de ani, tinerii nu mai pot merge deloc, deoarece musculatura se atrofiaza ireversibil

D. RAHITISM REZISTENT LA VITAMINA D

- maladie heterozomala domimanta
- sunt relativ rare

c) metabolice ereditare
- determina tulburari grave de metabolism
- sunt determinate de mutatiile unor gene recesive care se manifesta numai in stare homozigota
A. HEMOGLOBINOPATIILE
− sunt cauzate de mutatii ale genelor care determina sinteza hemoglobinei
B. MALADII CARE AFECTEAZA METABOSLIMUL BAZELOR AZOTATE(PURINICI SI PIRIMIDINICE)
− sunt determinate de mutatii ale genelor care determina o deficienta enzimatica ce perturba lantul metabolis
si produc boli: guta, diabetul zaharat, fenlicetonuria, cretinismul guosgen, galactozemia, etc.
C. MALADII CARE AFECTEAZA METABOLISMUL LIPIDELOR
− hipercolesterolemia, hiperlipemia idiopatica
 D. ENZIMOPATIILE
− determinate de mutatii ale genelor care determina sinteza de enzime
E. ALBINISMUL
− absenta pigmentului melanic din piele, par, iris
− maladie autozomala recesiva
− provocata de o mutatie a genei care determina sinteza unei enzime ce intervine in procesul de
transformare a tirozinei in melanina
MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA

FENOTIPUL CANCERULUI
Cancerul este o boala genetica produsa de perturbarea diviziunii celulare si are drept consecinta cresterea si
dezvoltarea necontrolata si invaziva a celulelor normale, dand nastere la tumori.
Cancerul este transmis clonal: el porneste de la o singura celula anormala care prolifereaza, iar toate celulele
descendente ale acesteia sunt anormale.
Rezultatul acestor modificari este formarea unei tumori care isi mareste dimensiunile treptat. Prin sistemul
sangvin sau limfatic ele se pot raspandi in orice alta parte a organismului si genereaza noi tumori prin
procesul de metastaza.
Celulele canceroase se multiplica mai rapid decat celulele normale ale organismului.

TIPURI DE TUMORI:
a) tumori benigne (necanceroase) – care raman localizate in zona in care se formeaza
b) tumori maligne (canceroase) – care invadeaza tesuturile inconjuratoare

Carcinogeneza reprezinta procesul prin care este indus cancerul.

Procesul de carcinogeneza se desfasoara in mai multe etape:
1. initierea – aparitia de mutatii in celulele somatice
2. dezvoltarea
3. progesia – proliferarea celulelor mutante

TIPURI DE CANCER:
1. leucemie = cancer al globulelor albe
2. limfom = cancer al tesutului limfoid
3. mielom= cancer al maduvei osoase si celulelor din plasma
4. sarcom = cancer care se dezvolta in tesutul muscular/mezenchimal
5. carcinom = cancer al tesutului epitelial
6. melanom = cancer al pielii

In procesul de carcinogeneza, un rol decisiv il prezinta agentii carcinogeni reprezentati de:

a) diferite substrante chimie:
1. pesticide bogate in arsenic – induc cancerul pulmonar, localizare in plamani, ficat piele
2. unele uleiuri minerale – induc cancerul de piele
3. benzenul – poate induce leucemia, localizare in maduva spinarii si globulele albe
4. fumul de tigara – induce cancer respirator, digestiv, excretor
5. azbest – localizare plamani
6. crom – localizare plamani
7. oxid de fier– localizare plamani
8. nichel – localizare plamani
9. petrol– localizare plamani
 b) radiatii neionizante si ionizante – induc cancer de piele (radiatii ultraviolete )
c) unele virusuri

Procesul de carcinogeneza este determinat frecvent de

- mutatii numerice sau structurale ale cromozomilor
- deficiente in repararea leziunilor din molecula de ADN
- fragilitatea cromozomilor care induc leziuni in molecula de ADN
Unele tumori contin celule cu numeroase anomalii de strcutura a cromozomilor: translocatii, inversii, deletii,
etc.
Cancerul sangvin (leucemia cronica mieloida) este asociata la om cu deletia bratului lung a cromozomului 22
si translocatia sa reciproca cu un segment din cromozomul 9.
Cancerul de san prezinta numeroase linii celulalre determinate de interschimburi intre cromozomul 1 si
oricare alti cromozomi ai complementului cromozomial
In limfomul Burkit intalnim o translocatie intre cromozomii 8 si 14.

Tehnica transfectiei descrie modul in care mutatiile determina apariatia cancerului si presupune
urmatoarele etape:
- izolarea ADN nuclear din celulele tumorale
- fragmentarea ADN-ului extras cu ajutorul enzimelor
- testarea capacitatii friecarui fragment de a induce cancer in celulele umane ( s-a demonstrat ca este
necesara o singura gena specifica – gena oncogena – pentru a transforma o celula care se divide
normal intr-o celula canceroasa)

Oncogenele sunt versiuni modificate ale unor gene numite protooncogene, prezente in celulele normale care
codifica proteinele necesare structurii si functiilor normale a celulelor.
Rol principal in controlul proliferarii si diferentierii celulare
Prin activarea protooncogenelor sub actiunea factorilor carcinogeni, celulele normale sufera modificari
ireversibile si devin mutante, multiplicandu-se rapid, arhaic si dand nastere unei populatii celulare numita
tumora.
 DOMENII DE APLICABILITATE SI CONSIDERATII BIOETICE IN
GENETICA UMANA

Bioetica = constituie etica privind aplicarea de cercetari biologice fundamentale, medicale si agronomice la
fiintele vii
Eredopatologia umana= consemneaza maladiile ereditare care afecteaza caracteristicile morfologice,
fiziologice, biochimice si de comportament ale omului

METODELE DE CERCETARE in genetica umana sunt intrucatva deosebite de cele traditionale utilizatein
genetica deoarece:
– omul nu poate fi supus experimentelor de incrucisare dirijata ( motive etice, religioase)
– descendenta relativ redusa a unei familii
– durata unei generatii relativ mare (aproximativ 30 de ani)

Metodele de cercetare specifice cele mai utilizate azi in genetica umana sunt:
– ancheta familiala
– studiul gemenilor monozigoti
– studiul familiilor consangvine - realizate intre rude apropriate
– metode biochimice – studiul ADN-ului, studiul cromatinei sexuale
– metode statistice
ANCHETA FAMILIALA
 permite intocmirea arborelui genealogic (sau pedigreeului) al unei familii, pe baza caruia se poate studia
transmiterea de la o generatie la alta a unor caractere normale (culoarea ochilor, a parului ) sau boli
genetice (hemofilia)
STUDIUL GEMENILOR MONOZIGOTI
 care provin in urma segmentarii unui singur ovul dupa fecundatie, spre deosebire de gemenii dizigoti
proveniti din fecundarea concomitenta a doua ovule de catre doi spermatozoizi diferiti
 gemenii monozigoti sunt foarte asemanatori si au intotdeauna acelasi sex, fiind practic identici genotipic,
deosebirile dintre ei fiind datorate actiunii factorilor de mediu
 gemenii dizigoti nu se disting de fratii “obisnuiti” decat prin dezvoltarea lor simultana si pot fi in proportie de
50% de sexe diferite

SFATURILE GENETICE
- au rolul de a informa asupra riscului de a avea urmasi cu anomalii ereditare sau posibilitatea unui coplu de
a avea un copil malformat. Sunt indicate in urmatoarele situatii:
1. unul sau ambii parinti au o maladie ereditara
2. au in familie rude cu boli ereditare
3. au un copil afectat ereditar si vor sa cunoasca riscul aparitiei de alti copii afectati
4. au avut avorturi spontane repetate
5. cuplul prezinta un caz de consangvinizare

DIAGNOSTICUL PRENATAL
- asigura detectarea unor maladii din primele luni de sarcina
- se poate alcatui arborele genealogic al unei familii, stiind istoricul unei boli si stabilind modul de transmitere a
bolii
Tehnici si metode de diagnostic prenatal sunt:
 arborele genealogic, ecrografie
 amniocenteza
 analiza Doppler
 analiza sangelui fetal, sangelui matern

Arborele genealogic – PEDIGREUL –

– reprezinta intr-o diagrama istoricul unei boli intr-o familia
– se urmaresc relatiile care se stabilesc intre membrii familiei si modul de transmitere a bolii
– se poate aprecia riscul genetic de aparitie a bolii la descendenti
Ecografia
– se poate efectua pe tot parcursul vietii intrauterine
– permite identificarea a numeroase anomalii structurale fetale
Aminocenteza sau analiza lichidului amniotic de la femeile insarcinate
– poate determina o serie de maladii cromozomiale si genice, prin extragerea, cu ajutorul unei seringi speciale,
a unei cantitati mici de lichid amniotic in care se gasesc celulele apartinand fatului
– se efectueaza in saptamanile 15-17 de viata intrauterina
– lichidul amniotic rezultat este utilizat pentru stabilirea cariotipului si a sexului fatului, indentificarea unor
maladii cromozomiale si genetice ale acestuia
– in functie de gravitatea maladiilor depistate se poate lua decizia de a intrerupe sau de a continua sarcina
Analiza doppler
– este utilizata pentru evaluarea vitezei sangelui in circulatia fetala ombilicala si placentara

FERTILIZAREA IN VITRO (FIV – crearea embrionului in afara corpului uman)

- se realizeaza utilizand gametii sotilor care se vor contopi in medii de cultura speciale, formand zigotul, care la
72 de ore dupa conceptie se va transfera la mama purtatoare
- se implateaza de regula 2-3 embrioni ai femeilor sub 35 de ani si nu mai mult de 4 celor peste 35
- embrionii nefolositi se pastreaza la congelator si se folosesc in caz de sarcina esuata
- se face testul de sarcina la 2 saptamani dupa embriotransfer
- FIV nu implica o crestere a ratei malformatiilor
- este recomandata in cazul cuplurilor afectate de infertilitate masculina severa, in caz de deteriorare sau
blocaj al trompelor uterine, tulburari de ovulatie, endometrioza, sterilizare tubara in antecendente, etc.

CLONAREA
- prezinta procesul de a crea o copie identica genetic a umio original
Clonarea poate fi:
1. terapeutica
- se utilizeaza un ovul anucleat in care se introduce un nucleu diploid provenit dintr-o celula a corpului, care va
evolua spre embrion
- clonarea embrionilor se face cand se obtine o cultura de celule “stem”, celule capabile sa diferentieze orice
tip de tesut, reprezentand un material utlizat in refacerea tesuturilor necrozate
- se utilizeaza pentru clonarea celulele pacientului, eliminand astfel pericolul respingerii materialului
transplantat
- da posibilitatea vindecarii unor boli grave: Alzheimer, Parkinson, sindrom Doqn, diabet, gasirii de noi surse de
organe sau tesuturi pentru transplant
2. reproductiva
- urmareste nasterea unui organism complet dezvoltat
- clonarea reproductiva a ridicat si ridica probleme de bioetica si religioase, deci nu se poate vorbi de
legalizarea clonarii umane in acest moment

TERAPIA GENICA
- reprezinta metoda de tratare a maladiilor ereditare care consta in transferul de gene in celulele umane, in
scopul inlocuirii genelor mutante cu cele normale
- nu urmareste inlocuirea genelor defecte din toate celulele, ci inzestrarea bolnavului cu cateva celule
modificate genetic, astfel incat ele sa contina gena normala
- se poate acorda cand este vorba de o tulburare grava, pentru care nu exista tratament eficient; cand bolnavul
si-a dat consimtamantul; cand bolnavul este ocrotit de agresivitatea mass-mediei

ECOLOGIE UMANA

CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE SI

MODALITATILE DE INVESTIGARE

Ecologia umana studiaza relatiile dintre populatiile umane si mediul lor abiotic, biotic si social.
Ecosistemul curpinde biotopul (totalitatea factorilor abiotici) si biocenoza (totalitatea factorilor biotici) dintr-un
anumit areal, componente supuse unor modificari permanente, determinate de evenimente naturale, dar si prin
interventia umana.
Biotop = componenta nevie, reprezentata de totalitatea factorilor abiotici (fara viata)
Biocenoza = componenta vie, reprezentata de totalitatea populatiilor ce ocupa acelasi habitat
Influentele specifice existentei si activitatii umane in mediul natural au generat asa-numitele sisteme
antropizate.

CLASIFICARE:
 naturale – aparute spontan pe calea evolutiei naturale a factorilor ecologici
 antropizate – aparute pe cale artificiala, sub influenta omului

Ecosistemele antropizate:
- sunt:
a) acvatice – lacuri de baraj si de acumulare, iazuri si helesteie piscicole
b) terestre – agrosisteme: culturi agricole, compleze zootehnice de crestere intensiva a animalelor si
ecosistemul asezarilor umane
- au aparut ca raspuns la cerintele tot mai mari ale umanitatii care nu mai puteau fi satisfacute in mod natural
- ecosistemele trebuie sa asigure atat materii prime pentru diferite ramuri ale industriei, cat si spatiu pentru
desfasurarea activitatilor umane
- nu manifesta diferente nete fata de cele naturale
- sunt sisteme ecologice naturale, optimizate fie pentru obtinerea unor productii vegetale sau animale sporite,
fie pentru alte scopuri umane
- un ecosistem antropizate are urmatoarea structura:
a) biocenoza – fitocenoza naturala si plantele de cultura + zoocenoza naturala și animalele domestie
b) totalitatea oamenilor din sistem
c) produsele naturale (natura transformata) create prin activitati umane (solul amenajat, constructii,
masini)
d) depozitele de deseuri si reziduuri stagnante
− se caracterizeaza printr-un anumit grad de antropizare, adica intensitatea influentelor de origine antropogena
asupra mediului natural, fiind diferit de la o zona la alta ( in zonele urbane, foarte industrializate, ecosistemele
sunt puternic antropizate):
 in agrosisteme:
o fitocenoza ese controlata direct de om
o numarul speciilor este foarte mic
 o stabilitatea este redusa
o echilibrul sistemului nu poate fi mentinut decat tot prin interventia permanenta a omului
 in ecosistemele cu densitate redusa a populatiei, factorii antropogeni sunt neglijabili
Biotopul pelagic este populat de: neuston, plancton, necton
Neuston – pelicula de apa aflata la zona de contact dintre mediul aerian si cel acvatic, unde intalnim bacterii,
alge, protozoare
Plancton – format din fitoplancton, populat de alge albastre, verzi, diatomee si zooplancton, populat de
diferite specii de rotiferi, copepode
Necton – este reprezentat de populatiile piscicole, in care predomina crapul, somnul, scobarul
După originea lor ecosistemele pot fi:
a) naturale - apărute spontan pe calea evoluţiei naturale afactorilor ecologici
b) antropizate - apărute pe cale artificială, sub influenţa omului.
Ecosistemele antropizate pot fi:
a) ecosisteme acvatice antropizate(lacuri de baraj şi de acumulare, iazuri şi heleşteie piscicole)
b) ecosisteme terestre antropizante sunt reprezentate de agroecosisteme reprezentate prin: culturi
agricole, complexe zootehnice de creştere intensivă a animalelor şi ecosistemul aşezărilor umane.

ECOSISTEME ACVATICE ANTROPIZATE

A. LACURI DE BARAJ ŞI LACURI DE ACUMULARE

Lacurile de baraj (lacul Bicaz), în care reţinerea apei durează oresau zile şi lacurile de acumulare
(Bicaz,Vidraru, Vidra), în care apastaţionează luni sau ani.
Particularităţile biotopurilor
− în funcţie de adâncime lacurilor se distinge spre suprafaţă o zonă
1. euritermă, cu oscilaţii anuale de la 0ºC la 24ºC
2. a saltului termic, situată între 35-40m
3. stenotermă, corespunzătoare adâncimilor sub 40m, unde temperatura apei este de 4-10ºC
− cantitatea de oxigen din apă depinde de temperatură şi de respiraţia organismelor acvatice
− lacurile de acumulare au o presiune hidrostatică mare

B. IAZURI ŞI HELEŞTEIE PISCICOLE

Iazul este un ecosistem artificial, amenajat în scopul obţinerii unor producţii apreciate de peşte, dar şi pentru
morărit, agrement.
Heleşteiele sunt bazine cu apă special amenajate pe locuri plane, destinate pisciculturii sistematice. Se
alimentează cu apă gravitaţional sau prin pomparea dintr-o apă curgătoare.
Particularităţile biotopurilor
− factorii care caracterizează biotopul acestor ecosisteme sunt: apa şi sedimentul de pe fundul bazinelor.
− în iazuri, condiţiile fizico-chimice ale apei depind de natura solului şi de nivelul precipitaţiilor
− topirea zăpezii şi ploaia diluează apa, primăvara şi în verile ploioase, iar seceta determină evaporarea apei şi
concentrarea în substanţe nutritive
− iarna iazurile îngheaţă până la fund, datorită adâncimii mici
− oxigenarea apei constituie o caracteristică de bază în determinarea calităţii iazurilor
− cantitatea de oxigen este rezultatul a 2 procese opuse:
a) respiraţia organismelor vii –proces consumator de oxigen
b) fotosinteza - proces furnizor de oxigen.
Particularităţile biocenozelor
− biocenoza din masa apei se numeşte pelagos, iar cea de pe fundul lacului alcătuieşte bentosul
− în masa apei(pelagos) din iazuri şi heleşteie există 2 biocenoze: neustonul şi planctonul, plus o asociaţie de
animale ce formează nectonul
 neustonul este biocenoza peliculei de la suprafaţa apei, populată de bacterii, alge, protozoare.
  planctonul cuprinde bacterii cu rol în descompunerea materiei moarte, flagelate, alge albastre-
verzi, diatomee etc
 nectonul este reprezentat de peşti, amfibieni, unele reptile şi păsări
− iazurile şi heleşteiele pot fi de tip:
a) ciprinicol, populate de crap, caras,caracudă, lin, babuşcă, biban, ştiucă, iar cele de
b) salmonicol cuspecii de păstrăv

ECOSISTEMELE TERESTRE ANTROPIZATE

Agroecosistemele sau ecosistemele agricole s-au format ca urmarea intervenţiei omului asupra ecosistemelor
naturale.
Din punct devedere trofic, biocenozele agroecosistemelor prezintă următoarele componente:
a) producători primari, reprezentaţi de plantele de cultură
b) consumatori primari(de ord. I), reprezentaţi de ierbivore sau animale fitofage
c) consumatori secundari(de ord.II), reprezentaţi de animalelecarnivore, lanţurile trofice au puţine verigi

A. ECOSISTEMUL CULTURILOR IERBOASE ANUALE ŞI BIANUALE

Acest ecosistem cuprinde culturile de cereale, plante leguminoase oleaginoase, textile, medicinale, aromatice
şi de nutreţ.
Particularităţile biotopurilor
− se caracterizează printr-o uniformizare spaţială accentuată
− diferenţele microclimatice între agroecosisteme nu sunt mari
− se află sub influenţa climatului local sau regional, care au un pronunţat grad de uniformizare, dar variabil în
funcţie de anotimpuri
− la uniformizarea microclimatului participă irigaţiile, în caz de secetă, sau desecările, în cazul excesului de
umiditate
Particularităţile biocenozelor
− principalele componente sunt plantele de cultură
− dintre acestea cele mai importante sunt: grâul, orezul, ovăzul, porumbul, cartoful,ceapa, tomatele, floarea
soarelui,
− plantele de cultură sunt uniform repartizate
− ele constituie stratul dominant, protejat de om,care înlătură buruienile

B. ECOSISTEMUL PLANTAŢIILOR DE POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI

Cuprinde plantaţiile de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi plantaţiilede viţă de vie
Particularităţile biotopurilor
− se disting o multitudine de biotopuri,fiecare cu particularităţile lui
− varietatea este determinată de variaţiile de expunere, înclinaţie şi de tipul de sol, dar şi de climă
Particularităţile biocenozelor
− în culturile intensive şi supraintensive, stratul ierbos este înlocuit prin culturi de ovâz, batat, iar stratul ierbos
spontan este înlăturat prin ierbicidare sau prăşiri repetate
− consumatorii sunt reprezentaţi de insecte şi larvele lor, acarieni şi păsări insectivore
− lanţurile trofice pot fi de tip:
a) fitofag
 se realizează prin consumul de muguri, frunze, fructe,seminţe, scoarţa şi lemnul tulpinilor şi
rădăcinilor
 consumatorii de ord.II, sunt insectele carnivore, dar mai ales păsările, iar acesteasunt vânate de
păsările răpitoare, care sunt consumatori de ord.III
b) saprofite, care realizează consumul biomasei vegetale moarte, de către flora şi fauna saprobiontă de la
suprafaţa solului, obţinându-se mineralizarea
c) de hiperparazitism, în care larvele fitofage ale insectelor sunt parazitate de alte larve de insecte, iar
acestea sunt parazitate de virusuri
 C. ECOSISTEMUL CULTURILOR PROTEJATE
Aceste culturi urmăresc creşterea perioadei de vegetaţie a unor plante legumicole şi floricole.
Culturile protejate se realizează în răsadniţe, sere şi solarii.
Particularităţile biotopurilor 
− sunt create şi controlate de om
− pentru realizarea microclimatului şi nutriţiei minerale, de care planta are nevoie, se folosește multă energie
− se aplică la timp lucrări de îngrijire şi de combatere a dăunătorilor
− se asigură astfel o anumită intensitate şi cantitate de lumină, o anumită umiditate în sol şi atmosferă, o
fertilizare corespunzătoare, o dozare a dioxidului de carbon
− se aplică la timp lucrări de îngrijire a bolilor şi dăunătorilor
Particularităţile biocenozelor 
− se cultivă o singură specie sau un singur soi de plantă, iar dintre animale afidele, musculiţa albă,musculiţa
deseră
− se urmăreşte un control strict al bolilor şi dăunătorilor
− în condiţiile de seră proliferează
 micozele (boli produse de ciuperci)
 bacteriozele (boli produse de bacterii)
 virozele(boli produsede virusuri)
− consumatorii secundari sunt puţini sau lipsesc
− lanţurile trofice de prădătorism sau de hiperparazitism sunt foarte puţine sau lipsesc

D. ECOSISTEMUL COMPLEXELOR ZOOTEHNICE DE CREŞTERE INTENSIVĂ A

ANIMALELOR
Acest tip de agroecosistem cuprinde crescătoriile de animale.
Particularităţile biotopurilor
− fiecare ecosistem agrozootehnic are un anumit microclimat generat de temperatură, umiditate şi luminozitate
Particularităţile biocenozelor
− concentrează animale domestice (păsări, porcine, ovine, bovine), ce aparţin unei singure specii şi de multe ori unei singure
rase, cu productivitate ridicată
− indivizii sunt adăpostiţi în boxe, pe categorii de vârstă şi sexe
− animalele domestice sunt însoţite în adăposturi şi de alte specii de consumatori care sunt concurenţi pentru hrană
(ex.şobolani,şoareci)
− tot aici întâlnim ectoparaziţi (paraziţi externi), dar şi endoparaziţi (paraziţi interni)
− hrana animalelor provine din culturile furajelor

I. AGROSISTEME
- ecosisteme in care omul inlocuieste formele naturale de plante si animale cu verietati cultivate si animale
domestice, in scopul asigurarii unei productivitati maxime ale acestora
- numarul speciilor de plante si animale este foarte mic, avand ca efect
- productivitate foarte mare
- vulnerabilitatea plantelor la influentele mediului inconjurator

Biocenoza:
- suporta interventii din parte oumul, in sensul protejarii organismelor cultivate si distrugerii celor care exercita
influente negative asupra acestora
A. Producatorii primari, de interes economic
- sunt supusi presiunii demografice si concurentei plantelor spontane (buruieni) cu care isi disputa biotopul
imbogatit cu azotati si fosfati
- asupra lor actioneaza atat consumatori de ordinul I, cat si daunatorii si parazitii
- cumuleaza actiunea negativa a 3 categorii de organisme, de aceea este necesara interventia directa a
omului, prin imbunatatirea mediului de cultura, si cea de fitoterapie
- pentru obtinerea unei productivitati maxime, au fost selectate diferite soluri de plante, eliminand practic
mijloacele naturale de aparare a plantelor cultivate prin pierderea din genotipul plantelor de cultura a unor
gene de rezistenta la diferite atacuri
- omul urmareste prin actiunile sale atat ameliorarea productivitatii, cat si a rezistentei plantelor de cultura
B. Consumatorii de ordinul II (animalele)
- in cazul acestora, numarul actiunilor biotice este mai redus, urmarindu-se in special reducerea
consumatorilor rapitori, agentilor infectiosi si parazitari

Biotopul:
- sufera interventii ale omului
- se executa araturi repetate pentru afanarea solului, oferind conditii prielnice de crestere si dezvoltare a
plantelor
- conduce la o dezechilibrare a proceselor biologice care contribuie la formarea solului

II. SISTEMELE URBAN-INDUSTRIALE

- se caracterizeaza printr-un grad mare de antropizare, determinat de aglomerarile de populatie si
industrializare
- se constata o raspandire extrem de diversa a gruparilor omenesti sub forma de asezari stabile
- asezarile pot fi, in functie de populatiile predominante: urbane (orase) si rurale (sate)
- sub aspect ecologic, o asezare reprezinta un organism viu a carei esenta rezida din relatiile dintre oameni si
mediul construit
- populatia sistemelor urban-industriale este dependenta de bioproductivitatea agrosistemelor invecinate

A. Ecosistemele de tip rural (catunele, satele si comunele) si se caracterizeaza prin:

- contact strans cu mediul natural
- folosesc in mica masura energia neconventionala si hidroenergia
- aprovizionarea cu apa provine din fantai sau izvoare naturale
- hrana provine din ecosistemele naturale si agroecosisteme

B. Ecosistemele de tip urban sunt orasele si se caracterizeaza prin:

- contact redus cu mediul natural
- folosesc energia produsa in centrale electrice, de termoficare, nucleare
- apa provine din sisteme hidrografice special amenajate
- hrana provine din agroecosisteme si din industria alimentara
- au productie industriala
- sunt dotate cu statii de depozitare a rezidurilor si deseurile, de epurare a apei uzate
- omul determina optimizarea conditiilor de mediu
 IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE

-organismele vii se caracterizeaza prin schimburi permanente cu celelalte componente ale ecosistemului
-se produc modificari continue in mediul inconjurator
-in cazul ecosistemelor naturale, aceste modificari sunt de cele mai multe ori de proportii reduse, se produc cu
viteze mici
-este posibil ca echilibrul ecologic sa fie restabilit oricand, pentru mentinerea intacta a structurii si functionarii
intregului sistem
-in prima perioada a dezvoltarii omenirii, au fost produse schimbari de mediu, prin activitatea de procurare a
hranei, fara a se stabili un dezechilibru ecologic
-inca activitatile urmatoare au produs modificari majore mediului
-prima activitate care a afectat in mod deosebit mediul a fost agricultura, deoarece unele ecosisteme naturale
(paduri) au fost transformate in agrosisteme
-daca primele activitati umane au produs modificari lente care au permis diferitelor organisme sa se adapteze,
ulterior, odata cu cresterea populatiei si dezvoltarea tehnologiei, interventia omului in natura a produs
schimbari din ce in ce mai profunde si mai rapide, in special in ultimele decenii, prin cresterea populatiei
globului si accelerarea industrializarii si urbanizarii (s-au intensificat exploatarile petroliere, defrisarile,
exploatarile miniere, a rocilor de constructie, paralel cu distrugerea florei si a faunei)
-rezultatul acestor activitati nesabuite a dus la degradarea echilibrului natural, la cote ridicate, pe anumite
teritorii, prin reducerea posiblitatilor de autopurificare a biosferei, reducerea ecranului de ozon, poluarea
oceanelor, prin scurgeri masive de substante nocive pentru flora si fauna marina

Eroziunea – reprezinta degradarea solului sau a rocilor ca urmare a actiunii ploilor, vantului, omului
- se datoreaza:
 poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice
 ploilor acide
 taierilor masive de paduri
 lucrarilor necorespunzatoare ale solului, care degradeaza textura acestuia
- masuri de prevenire:
 cultivarea in terase limitate de santuri care retin apa
 aratul in brazde
 acoperirea in permanenta a solului cu vegetatie

Impactul uman asupra mediului inconjurator reprezinta toate modificarile care se situeaza in afara legilor
ecologice, suferite de mediul natural, ca urmare a activitatilor omeneste. Impactul este direct proportional cu
numarul populatiei si cu volumul activitatilor umane. Formele sub care se prezinta impactul uman asupra
mediului sau inconjurator sunt: defrisari masive de paduri, desertificarea stepelor, desteleniri de pajisti,
 extinderea eroziunii solurilor, poluarea raurilor, lacurilor, a atmosferei, distrugerea unor specii de plante si
animale etc.
Supraexploatarea resurselor naturale:
a) crearea si extinderea ecosistemelor antropizate pentru obtinerea unor productii vegetale sporite, in
vederea satisfacerii necesitatilor umane
- are ca efect distrugerea mediului natural (ex: defrisari)
b) exploatarea fara discernamant a padurilor, pentru lemn de constructii, combustibil, fabricarea hartiei,
mobilei etc.;
- are ca efect distrugerea padurilor, ignorand rolul igienico-sanitar al padurii, disparitia unor specii de
plante si animale, influentarea climei locale si regionale, efectul negativ, mergand pana la
desertificare
c) domesticirea animalelor si modificarea conditiilor naturale de viata
- are ca efect modificarea dinamicii numerice a populatiilor, diferita de cea existenta in conditii naturale
d) supraexploatarea speciilor prin pescuit si vanatoare excesiva
- are ca efect saracirea in peste a unor zone, ca si diminuarea numarului unor specii din ocean: midii,
stridii, creveti, bale, etc.
- diminuarea simtioare a populatiilor unor animale salbatice, multe fiind pe cale de disparitie

Introducerea de specii noi in ecosisteme:

- cresterea neobisnuita a numarului indivizilor introdusi in ecosisteme, deoarece acestia nu au dusmani
naturali, producand adevarate catastrofe ecologice si economie
- de exemplu prin introducerea afidului Filoxera vitifolii din America in Franta, in secolul trecut, au fost distruse
culturile de vita-de-vie
- prin introducerea gandacului de Colorado, daunator al cartofului, din America in Europa, a produs distrugerea
culturilor de cartofi

Poluare
- reprezinta o modificare mai mult sau mai putin daunatoare atat pentru om, cat si pentru speciile din
ecosistemele naturale si artificiale, a factorilor de medu, din cauza introducerii in mediu a poluantilor
a) substante chimice: pesticide, titei, gaze, substante organice
b) factori fizici: caldura, radiatii ionizante
c) biologici: germeni patogeni
- direct proportionala cu cresterea numerica a omenirii, inmultirea necesitatilor umane si dezvoltarea de noi
tehnologii

Poluarea fizica:
- diferite gaze si in primul rand dioxidul de carbon, conduc la incalzirea globala prin aparitia efectului de
sera pe care il provoaca
- incalzirea globala are urmatoarele efecte
- topirea ghetarilor
- cresterea nivelului marilor si oceanelor
- inundarea tarmurilor si a localitatilor
- schimbarea globala a climei

Poluarea chimica:
- oxidul de carbon, care in concentratii mari inhiba procesele respiratorii la plante, animale si om
- dioxidul de sulf determina arsuri (necroza frunzelor), iar in combinatie cu apa din precipitatii formeaza
acidul sulfuric, producand ploile acide
- oxizii de azot contribuie la formarea smogului
- derivatii halogenilor (clor, acid clorhidric, brom), produc necroze ale frunzelor iar la animale boala
numita fluoroza (manifestata prin deformarea oaselor, caderea dintilor)
- poluanti solizi (pulberile) contin numeroase particule de cuart, calciu, azbest, oxizi de siliciu, particule
de plumb,mercur
Poluarea biologica:
- se face prin contaminarea bacteriologica a apei, alimentelor şi eutrofizarea apelor
- sursele de contaminare sunt: apele menajere; apele industriale uzate, provenite in special din
industria alimentara

Efectele deteriorarii ecosistemelor asupra sanatatii umane

- cadmiul se intalneste in concentratii mari la fumatori si initiaza cancerul de plamani
- poluarea apei potabile cu azotati si consumul ei indelungat determina cefalee, greata, diaree,
fenomene cunoscute sub numele de boala apei
- radiatiile ionizante prezinta un risc de cancerizare sau de mutageneza

Degradarea mediului este un fenomen extrem de complex, determinat de numerosi factori ecologici,
economici, sociali, politici care interactioneaza si influenteaza variatele sfere ale activitatii umane.