MODULUI I

AUTOCUNOASTEREA SI DEZVOLTAREA PERSONALA

I Parte teoretica
II Parte practica

I Reprezinta primul pas, respectiv „borna zero" in dezvoltarea personala si profesionala a fiecarui
elev.
Dezvoltarea abilitatilor de autocunoastere nu se face numai prin chestionare si teste, ci prin jocuri,
pentru ca fiecare personalitate e unica si valoroasa in sine.
Administrarea testelor psihologice se realizeaza de catre psihologi cu atestat de libera practica si
licenta, iar exercitiile de autocunoastere pot fi realizate de cadrul didactic in ora de consiliere si orientare
se vor desfasura exercitii de autocunoastere pentru:
- formarea imaginii de sine;
- formarea conceptiei despre sine;
- dezvoltarea increderii si a stimei de sine cuprinzand 2 aspecte: „sa ma plac asa cum sunt" si „sa cred
in evolutia mea" avand sentimentul competentei;
- dezvoltarea gandirii pozitive;
- adoptarea atitudinilor pozitive fata de sine si fata de ceilalti;
- determinarea elevilor sa invete din problemele cu care se confrunta;
- consilierul sa aiba in vedere nevoile si opiniile elevilor, parintilor si ale cadrelor didactice.

Modalitati de lucru:
- analiza de nevoi
- focus-group
- ateliere de lucru
- discutii individuate

Cunoasterea si acceptarea de sine sunt variabile fundamental in functionarea si adaptarea optima la

mediul social, in mentinerea sanatatii mentale si emotionale. Familia si scoala sunt institutii cheie care
creeaza cadrul in care copiii si adolescentii se pot dezvolta armonios in functie de interesele si aptitudinile
proprii. Familia si scoala devin locul predilect unde elevul incepe sa se descopere pe sine, sa isi contureze
o imagine despre propria persoana, sa isi dezvolte increderea in sine.
Afectiunea, aprecierea, respectul nu trebuie conditionate de performante scolare. Atat timp cat
scoala se va raporta apreciativ doar la elevii performanti, pentru majoritatea elevilor ea ramane o institute
care „ameninta" imaginea de sine si starea de bine. Respectul, aprecierea, recompensa sunt stimuli care
incurajeaza dezvoltarea personala, previn si remediaza atitudini si comportamente deficitare sau
problematice. Conform psihologiei umaniste dezvoltata de Carl Rogers si Abraham Maslow, fiecare
persoana e valoroasa in sine. Prin natura sa umana, are capacitatea de a se dezvolta si de a-si alege
propriul destin, de a-si valida calitatile si caracteristicile pozitive in masura in care mediul ii creeaza
conditiile de actualizare a sinelui. Acceptarea neconditionata si gandirea pozitiva (convingerea ca fiecare
persoana are ceva bun) sunt atitudini care favorizeaza dezvoltarea personala. Aceste atitudini
fundamentale, alaturi de empatie, respect, caldura, autenticitate e bine sa devina repere comportamentale
pentru fiecare parinte, profesor si educator.
Invatamantul modern, centrat pe elev, are ca filosofie teoria psihologiei umaniste, avand
urmatoarele principii:
• fiecare elev e unic si are o individualitate proprie;
• fiecare elev doreste sa se simta respectat;
• respecta diferentele individuale,
• incurajeaza diversitatea;
• nu generalizeaza comportamentele prin etichete personale si caracterizari globale ale persoanei;
• evalueaza doar comportamentul specific;
• exprima deschis increderea si capacitatea de schimbare pozitiva;
• subliniaza rolul stimei de sine ca premisa in dezvoltarea personala;
• recunoaste rolul esential al sentimentului de valoare personala in sanatatea mentala si emotionala.

Cunoasterea de sine se dezvolta odata cu varsta si cu experientele prin care trecem. Insa niciodata
nu vor putea afirma ca ne cunoastem pe noi insine in totalitate. Cunoasterea de sine nu e un proces care se
incheie odata cu adolescenta sau tineretea. Este un proces cognitiv, afectiv si motivational, care suporta
influente puternice din mediu.
Imaginea de sine se refera la totalitatea perceptiilor privind abilitatile, atitudinile si
comportamentele personale. Imaginea de sine presupune constientizarea a „cine sunt eu" si a „ceea ce pot
sa fac eu" si influenteaza atat perceptia lumii cat si a propriilor comportamente. O persoana cu o imagine
de sine scazuta sau negativa va tinde sa gandeasca, sa simta si sa se comporte negativ.
In stransa legatura cu imaginea de sine se afla stima de sine. Aceasta se refera la modul in care ne
evaluam pe noi insine, cat de „buni" ne consideram comparativ cu propriile expectante sau cu altii. Stima
de sine pozitiva e sentimentul de autoapreciere si incredere in fortele proprii. Copiii cu stima de sine
scazuta se simt nevalorosi si au frecvente trairi emotionale negative. Sarcina adultilor e de a identifica
aceste caracteristici ale stimei de sine scazute si de a-i dezvolta copilului abilitatea de a-si modifica
atitudinile negative fata de sine pentru a se simti fiinte, persoane valoroase.
Mesajul de valoare si unicitate transmis de adult e foarte important in prevenirea neincrederii in sine. Un
esec nu trebuie perceput ca un simpton al non-valorii, ci ca o situatie ce trebuie rezolvata.
Pentru ca elevii sa dezvolte stima de sine, profesorii trebuie;
- sa exprime expectante in concordanta cu varsta copilului, pentru a evita aparitia unor situatii
conflictuale si trairea unor emotii negative;
- sa planifice din timp activitatile. Cand stiti ca apar situatii dificile pentru elevi, faceti tot posibilul sa-i
ajutati sa le depasasca. Daca anticipati nevoile copiilor, probabilitatea ca ei sa fie mai cooperativi va
creste;
- sa formeze clar ceea ce asteapta de la elevi.
- sa se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor. Folositi fiecare ocazie pentru a-i lauda pe elevi si
a le intari fiecare comportament pozitiv si eforturile. Cand discutati cu un copil, fiti siguri ca ati adus in
discutie atat aspectele pozitive, cat si pe cele deficitare ale comportamentului. Daca elevul va simti ca cel
putin partial a facut bine, va fi mult mai motivat sa continue si sa corecteze imperfectiunile. Exemplu;
„Mi-a placut foarte mult povestirea ta despre vacanta de vara, dar scrisul m-a facut sa citesc mai greu. Te
rog sa o copiezi cat mai caligrafic posibil, astfel incat sa poata citi si alti colegi povestea ta."
- sa ofere posibilitati si optiuni elevilor de cate ori e posibil. Aceasta da sentimentul controlabilitatii, iar
elevii se vor opune mai putin."Mai avem destul timp ca sa mai facem o problema la matematica. Va rog
sa alegeti voi care va fi aceea."
- Sa ofere recompense. Scopul pe care-1 atinge elevul trebuie sa se poata realiza depunand un efort
rezonabil. Recompensa nu trebuie sa fie extravaganta.
Modalitati de imbunatatire a stimei de sine:
• Crearea in scoala si familie a cat mai multe oportunitati de succes, situatii in care copilul sa-si
identifice punctele tari;
• Crearea unor situatii in care copilul sa-si exprime in grup calitatile;
• Crearea de situatii in care copilul sau adolescentul sa aiba oportunitatea de a oferi ajutor celorlalte
persoane s.a.;
• Identificarea domeniilor de competenta ale elevului si crearea situatiilor in care acestea sa fie utilizate
cu succes;
• Dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere si rezolvare de probleme.
Schema de mai jos indica cinci factori necesari in schimbarea atitudinii. Absenta fiecaruia din ei
are efecte negative.
 Plan
Viziune abilităţi Iniţiativă Resurse schimbare
de acţiune

abilităţi Plan CONFUZIE

Iniţiativă Resurse de acţiune

Plan
Viziune Iniţiativă Resurse de acţiune
ANXIETATE

Plan SCHIMBARE
Viziune abilităţi Resurse de acţiune TREPTATĂ

Viziune abilităţi Iniţiativă Plan FRUSTRARE

de acţiune

Start
Viziune abilităţi Iniţiativă Resurse greşit!

De ce autocunoastere si dezvoltare personala

-Dezvoltarea abilităţilor de autocunoaştere şi intercunoaştere
-Optimizarea încrederii în sine şi în ceilalti.
-Pregătirea pentru succes
-Achiziţionarea unor competenţe şi atitudini necesare dezvoltării personale.
-Creşterea interesului pentru schimbare, învăţare, dezvoltare
-Înţelegerea schimbării ca parte a creşterii şi dezvoltării
-Participarea activă la propria educaţie şi la integrarea în viaţa socială
-Facilitarea accesului la oferta de educaţie, formare şi dezvoltare profesională, la oportunităţile de carieră

Teme si continuturi:
Autocunoaştere şi dezvoltare personală: cunoaşterea de sine, unicitatea persoanei, diferenţe individuale,
drepturi şi responsabilităţi, stima de sine,imaginea de sine, atitudini faţă de sine, auto-eficienţa, auto-
eficacitatea, starea de bine, etc.
Schimbare, creştere, dezvoltare: elemente de psihologia dezvoltării, psihologia personalităţii, etc.
Managementul resurselor personale: resurse materiale, financiare, cariera, etc.

Curriculum: clasele I-IV şi V-VIII

Obiectiv cadru: Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine ca persoană unică şi valoroasă.
Valori şi atitudini:Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi; Aprecierea unicităţii fiecăruia/fiecăreia
Teme, conţinuturi Clasa Clasa Clasa Clasa
1 2 3 4

Autocunoaştere

Cunoaşterea de sine. Cine sunt eu? Date de identificare a propriei persoane: nume şi x
prenume, aspecte legate de înfăţişarea fizică, data şi locul naşterii, adresa, numele
părinţilor, membrii familiei, locuri favorite, animale, emisiuni, mâncăruri preferate,
etc.
Unicitatea persoanei. Diferenţe individuale – de ce sunt oamenii unici? x
x
Acceptarea şi respectarea diferenţelor individuale.
Interese şi abilităţi personale: caracteristici individuale. x

Drepturi şi responsabilităţi

Drepturi şi responsabilităţi – respectarea regulilor, asumarea consecinţelor. x

Spaţiul personal, nevoia de intimitate, graniţe personale x

Diversitatea culturală şi etnică – de ce sunt oamenii diferiţi? x

Schimbare, creştere, dezvoltare

Caracteristicile vârstei copilăriei – ce gândesc, ce simt, cum mă comport. Marcela Claudia Călineci
x

Pregătirea pentru schimbare şi pentru clasa a V-a x

 Teme, conţinuturi Clasa Clasa Clasa Clasa
5 6 7 8

Autocunoaştere

Stima de sine: ce este stima de sine, resursele formării stimei de sine. Atitudinea x
pozitivă faţă de propria persoană. Acceptarea necondiţionată / auto-valorizarea.

Stima de sine: persoanele cu stimă de sine scăzută/ridicată, pozitivă/ negativă.

Consecinţe ale unei stime de sine scăzute/negative. Etichetările. Cum poate fi x
îmbunătăţită stima de sine.
Imagine de sine, încredere în sine: importanţă, demonstrarea respectului de sine, x
relaţia cu succesul.

Autoevaluare: interese, abilităţi, puncte tari, puncte slabe, caracteristici personale x

Respect pentru sine. Atitudini negative şi pozitive faţă de sine. Auto-eficienţă.

Drepturi şi responsabilităţi

Diversitatea culturală, etnică şi individuală: consecinţele şi beneficiile diversităţii x

Schimbare, creştere, dezvoltare

Caracteristicile preadolescenţei: schimbările fizice, dezvoltarea personalităţii, x

relaţiile cu colegii, aşteptări. Marcela Claudia Călineci
Ciclurile de dezvoltare umană: copilărie, pubertate, adolescenţă, tinereţe, x
maturitate, bătrâneţe. Etape dificile ale dezvoltării şi modalităţi de depăşire a
acestora.

Curriculum: clasele IX-XII: Competenţă generală - Explorarea resurselor personale care

influenţează planificarea carierei.
Valori si atitudini: Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi .Aprecierea unicităţii fiecăruia/fiecăreia .
Responsabilitate şi ambiţie pentru decizii şi acţiuni privind cariera.

Teme, conţinuturi 9 10 11 12

Autocunoaştere        

Stima de sine: factori care influenţează formarea stimei de sine, strategii de x      

dezvoltare. Relaţia dintre stima de sine, imaginea de sine şi încredere în sine.

Auto-eficienţă. Auto-eficacitate. Calităţi şi valori personale.   x    

Pregătirea pentru succes.Starea de bine: dimensiuni, factori, strategii de menţinere.

Auto-eficacitate şi succes. Programe de dezvoltare a auto eficacităţii.     x

(Auto)evaluare personală – noţiuni generale, modalităţi de realizare. Importanţa
(auto)evaluării pentru dezvoltarea personală.
 Chestionare, teste şi instrumente folosite pentru orientarea în carieră oferta   x
pentru elevi:Interoption, BTPAC, chestionare on line: www.go.ise.ro,
www.cognitrom.ro, etc.Programe educaţionale de dezvoltare a stimei de sine, a
auto-eficienţei şi auto-eficacităţii în pregătirea pentru reuşita personală şi
profesională.

Schimbare, creştere, dezvoltare    

Adolescenţa: caracteristicile dezvoltării fizice, cognitive, emoţionale, x      

dezvoltarea personalităţii. Dezvoltare personală: noţiuni introductive,
principii, relaţia cu schimbarea

Managementul resurselor personale      

Planificarea bugetului financiar, managementul resurselor materiale:   x 

concepte

Managementul resurselor materiale şi banilor: modalităţi, consecinţe x  

Autocunoaştere şi explorare profesională. Programe educaţionale pentru
managementul resurselor personale

Tehnici de management al resurselor personale. Asumarea     x

responsabilităţii şi a consecinţelor

LICEE TEHNOLOGICE: dezvoltarea carierei profesionale

Clasa a XI-a (ruta directă de calificare) / Clasa a XII-a (ruta progresivă de calificare)
Competenţa individuală 1: Îşi valorifică resursele personale pentru obţinerea unui loc de muncă
Aprecierea rezultatului: comentariu cu privire la performanţa personală, completarea portofoliului
personal în funcţie de rezultatul obţinut Modalităţi şi instrumente de
(auto)evaluare personală. Importanţa (auto)evaluării pentru dezvoltarea personală.
Auto-eficacitate şi succes. Programe de dezvoltare a auto-eficacităţii.
Chestionare, teste şi instrumente electronice folosite pentru autocunoaştere în vederea orientării în carieră
- oferta pentru elevi: Interoption, BTPAC, chestionare on line: www.go.ise.ro, www.cognitrom.ro
Programe educaţionale pentru managementul resurselor personale.

Clasa a XII-a (ruta directă de calificare) / a XIII-a (ruta progresivă de calificare)

Competenţa individuală 1: Îşi stabileşte o strategie de dezvoltare a carierei profesionale.
Competenţa individuală 2: Se instruieşte continuu pentru dezvoltarea carierei profesionale
Obiective: calificări, competenţe, aptitudini necesare unei calificări, spirit de iniţiativă
Autocunoaştere: programe educaţionale de dezvoltare a stimei de sine şi a auto-eficienţei în pregătirea
pentru reuşita personală şi profesională.
 CITEVA STRATEGII DE LUCRU:
= Conversaţia, discuţia, dezbaterea
= Brainstorming despre factorii care influenţează stima de sine şi strategiile de dezvoltare a acesteia,
despre autoeficienţă şi autoeficacitate
= Dezbaterea relaţiilor existente între şi clarificarea conceptelor de încredere în sine – imagine de sine –
stimă de sine
= Exerciţii individuale şi de grup pentru înţelegerea şi interpretarea comportamentelor, emoţiilor,
atitudinilor specifice diferitelor vârste, de analiză a factorilor şi dimensiunilor stării de bine.
= Prezentarea personală printr-un pliant / reclamă / fluturaş /carte de vizită
= Exerciţii metaforice de cunoaştere şi inter-cunoaştere
= Formularea unor criterii de auto-evaluare a dezvoltării personale până la această vârstă
= Jocul de rol, simularea, metode art creative: modelaj, mişcare, dans, desen, teatru, etc.
= Chestionare de interese şi abilităţi
= Tehnici gândirii critice de analiză personală: Exerciţii de clarificare a valorilor
= Dezvoltarea unui proiect de acţiune pentru gestionarea optimă a resurselor personale
= Întâlniri cu diferite personalităţi, discuţii pe teme financiare şi despre managementul banilor
= “Analize”
= Poveşti, exerciţii de spargerea gheţii
= Lucrul în echipă

EXEMPLE: Clasa I
Obiectiv de referinţă: 1.1 Să dea exemple de caracteristici personale elementare
Conţinut: Cunoaşterea de sine: Cine sunt eu? Date de identificare a propriei persoane: nume şi prenume,
aspecte legate de înfăţişarea fizică, data şi locul naşterii, adresa, numele părinţilor, membrii familiei,
locuri favorite, animale, emisiuni, mâncăruri preferate... Activităţi: Jocuri de autocunoaştere pe bază de
imagini ; Desene, colaje, modelaje, postere; Jocuri de rol ; Completarea unor fişe de lucru pentru
identificarea caracteristicilor personale elementare ; “Ce s-ar întâmpla dacă?” ; Analiză şi discuţii în
diade ; Teatru de păpuşi ; Ecusonul personal

Clasa a X a
Competenţă specifică: Identificarea relaţiei dintre valori personale, auto-eficienţă, auto-eficacitate şi
succes
Conţinut: Auto-eficienţă; Auto-eficacitate; Calităţi şi valori personale; Pregătirea pentru succes .
Activităţi: Brainstorming; Lucrul în echipe: dezbateri ; Exerciţii: “hărţile”, “analizele”, “scrisorile”,
“poveştile”, “diplomele” ...; Proiect personal de pregătire pentru succes. Turul galeriei ; Tehnici art-
creative ; Joc de rol.

AUTOCUNOASTEREA implica:
-Autoexplorarea, cunoaşterea şi descoperirea propriei persoane ;
-Acceptarea de sine ;
-Formarea imaginii de sine, a “concepţiei despre sine” ;
-Dezvoltarea încrederii în sine şi a stimei de sine ;
-Familia şi şcoala, mediile cele mai importante ;
Toţi oamenii au calităţi şi lucruri pe care doresc să le schimbe!
- Fiecare are ceva de care să se bucure!
- Învaţă din problemele cu care te confrunţi !
- Fii tu însuţi/însăţi! Ai încredere în tine!
- Fiecare persoană este unică! Este valoroasă în sine!
 AUTODEZVOLTAREA necesita:
-pachete de învăţare (engl. learning package) ;
-module de formare corespunzătoare nevoilor participanţilor ;
-cursuri practice care invită la un proces, de conştientizare, clarificare, evaluare şi de actualizare a
propriului sistem de valori;
-exerciţii destinate să te ajute să-ţi exprimi emoţiile, comportamentele, gândurile, să te cunoşti şi să înveţi
să te accepţi pe tine şi pe ceilalţi ;
Este componentă esenţială a programelor de consiliere şi orientare .

Decalogul dezvoltării personale…

-Toţi elevii au nevoie de programe de dezvoltare personală.
-Programele de dezvoltare personală sunt centrate pe ceea ce învaţă elevul şi pe cum învaţă.
-Echipa este esenţială în progresul demersului axat pe dezvoltare.
-Se desfăşoară după un curriculum bine proiectat.
-La baza lor se află formarea şi dezvoltarea capacităţii de autoacceptare, autoînţelegere, autocunoaştere şi
autodezvoltare.
-Elevul are nevoie pentru a se dezvolta de încurajare.
-Finalităţile sunt mai degrabă atitudini.
-Se bazează şi respectă principiile legate de psihologia copilului, psihologia dezvoltării şi învăţare.
-Acceptarea necondiţionată şi gândirea pozitivă favorizează dezvoltarea personală.
-Autocunoaşterea, stima de sine ,ca premise ale dezvoltării personale.
Ce este adolescenta?
Daca am spune ca e o boare de vant cu iz inmiresmat sau mangaierea unui fulg sau tonul cald de struna de
vioara, am fi pe-aproape de raspuns.
Daca am spune ca e ceva echivalent cu razboiul stelelor sau cu furtuna descatusatelor strafunduri, sau
taifun, sau uragan, nu am gresi prea mult.
§i daca am spune „toate la un loc" am pregati terenul pentru a intelege ce inseamna acest mister explicat
atat de prozaic de „specialisti" ca fiind perioada ce face trecerea de la copilarie la varsta adulta.
„Varsta de aur" - spun optimistii, privind nostalgici sau increzatori la marea disponibilitate sau la
inconfundabila frumusete a acestor ani.
„Varsta cea mai dificila" - spun filosofic pesimistii, accentuand crizele si dificultatile inerente inaintarii
in necunoscut.
lar noi, pentru a nu fi acuzati de extremism (in nici unul din sensuri) spunem: varsta marilor sperante,
varsta pasilor increzatori, varsta cand individul da drumul copilariei pentru a avea mainile libere, gata sa prinda
temeinic maturitatea cu care e hotarat sa faca trainic legamant. „Copii in tranzitie, nu tineri adulti" ii definea
Ross Campbell pe adolescenti, spunand astfel ca desi au iesit din copilarie n-au renegat-o definitiv.
Si daca trecerea de aici (copilarie) spre dincolo (maturitate) inseamna... pasi si daci incercam sa punem in
locul pasilor cifre, orientativ (ghidandu-ne dupa mai multi autori) am putea preciza:
- preadolescenta (11-14/15 ani) numita si pubertate se caracterizeaza prin:
- accelerarea dezvoltarii biologice
- conturarea si adancirea constiintei de sine
- dezvoltarea psihica intensa, incarcata de conflicte interioare
- dezvoltarea capacitatii de analiza, sinteza, abstractizare
- rafinarea gusturilor
- dorinta intensa de afirmare sociala
- adolescenta propriu-zisa (14/15 -19/20 ani) cand se observa:
- intelectualizarea intensa
- dorinta de devenire („ce sunt") si afirmare („ce zic ceilalti ca sunt")
 - dezvoltarea intensa a originalitatii, spiritului critic, observatiei fine
- tendinta de afirmare a personalitatii, independentei, autodeterminarii
- uneori aparitia unor dezechilibre mai mult sau mai putin grave (de
la unele forme de nevroze pana la psihopatii sau sinucidere)
- adolescenta prelungita (18/20 -25 ani) cu:
- independenta deja dobandita
- gust pentru informare continua cu orientare spre profesie si viata sociala

- angajari matrimoniale Am putea concretiza astfel:

- Adolescenta e perioada cand se implineste copilaria cu aportul ereditar si contributia educativa
- Delimitarea adolescentei se face in functie de coordonate

> biologice (cea de referinta - maturizarea sexuala)

> sociale (preocupari pentru integrarea in societatea adulta)
> psihologice (accentul fiind pus pe fenomenele de criza juvenila)
- In aceasta perioada au loc transformari somatice si psihologice (acestea din urma
avand drept cauza efortul complex de adaptare la exigentele vietii sociale, culturale,
profesionale, economice, iar ca rezultat integrarea sociala)

Cine e adolescentul?

Grea intrebare!
Spunea un filosof ca existi cu adevarat doar atunci cand poti spune cine esti. Sintetizand mai multe definitii ale
personalitatii, s-a constatat ca majoritatea au trei elemente comune:
personalitatea e unica (fiecare avem personalitatea noastra), personalitatile noastre sunt compuse dintr-o
multime de caracteristici diferite, aceste caracteristici raman stabile o perioada destul de mare de timp.

Caracteristicile care ne individualizeaza sunt:

imagine (aspect) corporala proprie(A)
un anumit status social (B)
un ansamblu de aspiratii, tendinte, aptitudini
(C) W. James vorbea de sinele corporal; sinele social; sinele spiritual.
Personalitatea nu este de natura pur biologica, psihica, exclusiv sociala. Ea integreaza in sine
organismul individului, structurile psihice, relatiile sociale, mijloacele culturale de care dispune individul.
Asadar adolescentul descopera ca este o identitate complexa.

A) Si cum cel mai la indemana de analizat e ... ceea ce se vede, studiul incepe
de aici. Necrutator, sistematic, fara nici o concesie.
„Cum arat", „cu ma port". „cum ma imbrac" sunt surse de depresie pentru adolescent. Motivatia:
disproportia dintre imaginea idealizata construita in plan mintal si realitate. Remediul: orientarea atentiei spre alte
planuri (scolar, profesional, creativ, ai construirii de relatii, al implicarii in activitati care produc satisfactie
datorita reusitei), simultan cu sprijinirea, indrumarea discreta pentru a corecta eventualele defecte corijabile.

B) In aceasta perioada apare necesitatea de a deveni independent. Sunt

nominalizate frecvent 3 tipuri de dependenta:
- de mentalitate (valori, obiceiuri, idei); material-economica ; emotionala (de confort, afectiva, de
apartenenta)

Prima independenta care se dobandeste este cea de neutralizare (prin devalorizarea unor idei,
obiceiuri considerate valide in copilarie) Problema in discutie ridica 2 aspecte: primul, benefic, este legat de
faptul ca adolescentul respinge rutina, miturile pentru care nu au suport, banalitatea, mediocritatea (rezultatul:
crearea unui sistem propriu de valori pe care le accepta si, in consecinta, le interiorizeaza; ele constituie
„bagajul" cu care adolescentul paseste spre maturitate, constituie „coloana vertebrala" a sa)
ai doilea, cu valente negative, se refera la faptul ca datorita tendintei de exagerare, caracteristica varstei, e
posibila si renegarea adevaratelor valori.

Independenta emotionala e dificil de dobandit. Desi poate pretinde verbal acest lucru, in realitate
adolescentul e avid dupa afectiune. Nevoile sale emotionale nu sunt cele ale unui adult, ci ale unui copil. El
simte profund nevoia de a fi iubit si acceptat, de a sti ca ii pasa cuiva de el. Adolescentul privat de aceasta
acceptare este vulnerabil, putand fi usor atras de grupurile sau persoanele care afiseaza interes fata de
persoana lui.

Independenta material - economica (desi este o latura importanta ce defineste „eul" 1 si „sinele"2
adolescentului) este dificil de obtinut. Realitatea contemporana confrunta cu urmatoarea situatie: tn timp ce
tanarul se maturizeaza din ce in ce mai timpuriu din punct de vedere biologic, el se maturizeaza din ce in ce
mai tarziu din punct de vedere social (independenta economica, familie proprie) fapt care este o sursa de
criza pentru adolescent.

C) Sinele spiritual se exprima prin:

- constientizarea propriilor atitudini, sisteme de valori, activitati, identificarea tendintelor
- cunoasterea aptitudinilor

Adolescentul nu iubeste compromisul, minciuna, lipsa valorilor. De cele mai multe ori atitudinea lui
este transanta, fapt ce poate fi (gresit) numit teribilism sau non-conformism sau extremism sau... sau,..
In realitate atitudini de genul acesta exprima strigatul disperat ale unei inimi tinere si al unei constiinte
netocite: „Dati-mi un set de valori!", „Aratati~mi un drum in viata!"
Studiiie statistice semnaleaza faptul ca tendintele generatiei actuale de adolescenti sunt de apatie, lipsa de
speranta, lipsa de viziune, pesimism. Acest lucru nu poate fi insa valabil in dreptul adolescentului care are un
model pozitiv.

Atitudinile sunt insusiri psiho-fiziologice bazate pe un sistem de operatii cu ajutorul carora executam
activitati cu rapiditate si eficienta. Ele pot fi:
- senzoriale (acuitate vizuala si auditiva, rapiditatea perceptiilor, simtul ritmului, etc.)
- psihomotorii (rapiditatea si supletea miscarilor, dexteritatea manuala) -
intelectuale:
generale (inteligenta)
specifice (literare, artistice, sportive, tehnice, organizatorice)
Aptitudinile sunt rezultatul interactiunii dispozitiilor ereditare cu factorii de mediu (materiali,
educationali) si cu aspiratiile, idealurile si motivatiile individului
Adolescenta e varsta identificarii, folosirii eficiente, perfectionarii aptitudinilor.
Identitatea sexuala se dezvolta discret.
Pana la varsta de 10-11 ani interesele copiilor sunt relativ neutre din punct de vedere sexual. Perioada
maturitatii sexuale se caracterizeaza printr-o intelegere constientizata a apartenentei fizice si psihice la un
anumit sex. Sexualizarea fiintei umane parcurge trei etape:
etapa genetica (pana in a 35-a zi de dezvoltare embrionara)
etapa gonadica (pana in a 60-a zi)
etapa hormonala (pana la pubertate, desavarsita sub actiunea hormonilor sexuali)
Sfarsitul etapei a treia marcheaza din punct de vedere biologic trecerea la adolescenta.
Generatiile anterioare se maturizau sexual mai tarziu (aprox. cu doi ani in anul 1900 fata de anui 2000). Aceasta
sexualizare timpurie are drept cauze urbanizarea, accelerarea proceselor de viata, transformari in caracterul
alimentatiei, etc.
Dezvoltarea unei identitati sexuale corecte este rezultatul eforturilor conjugate (dar discrete) ale familie,
bisericii, institutiilor sociale.
 Nu trebuie neglijat si nici gresit interpretat interesul adolescentului in acest domeniu, ci mai degraba corect
canalizat prin discutii deschise, calde, prietenoase, neimpuse din exterior, ci care vin in intampinarea fireasca a
intrebarilor (rostite sau nerostite) ale adolescentului.
Deci, cine este adolescentul?
■ O fiinta umana, complexa, uneori poate usor dezechilibrata, care trebuie tratata in mod normal (nu ca
pe o ciudatenie, nici in sens pozitiv, nici in sens negativ)
■ O fiinta aflata prin proces de explorare a sinelui si a mediului sau de viata (natural si social)
■ O fiinta care doreste sa fie tratata de la egal la egal, sa fie iubita si respectata.

PORTRET ROBOT – ADOLESCENTUL

Pe plan intelectual:
- are un spirit de observatie (uneori suparator de) dezvoltat
- gandirea ii este creatoare, originala, critica, capabila de analiza si sinteza fina.
- memoria logica devine forma centrala de memorie
- are mare capacitate de acumulare si stocare a informatiei (cunostintelor)
- e capabil sa-si imbogateasca si fixeze cunostintele prin experimentari
- prezinta un dezvoltat spirit de discernamant
are o dorinta intensa de dezvoltarea orizontului de cunoastere (e foarte intensa dorinta de a fi cult)
- inteligenta si cultura poarta amprentele stilului propriu
- exprimarea verbala devine fluenta
dorinta de a cunoaste lumea in care traieste si, mai ales, pe cea in care va trai il fac sa se
- framante continuu; rezultatul: sesizarea sensurilor vietii si descoperirea adevaratelor solutii pentru
problemeie reale
- solutiile propuse sunt originale si ambitioase
- poate propune tot felul de reforme morale si sociale
- alaturi de gandire, imaginatia este defmitorie

Pe plan afectiv:
- trairile sunt deosebit de intense
- sensibilitatea specifica prezinta note deosebite creste mobilitatea mimicii
- creste emotivitatea interna si excitabilitatea
- dragostea se contureaza ca o traire complexa de atasament, emotionalitate exaltata fata de persoana
iubita
- creste capacitatea de stapanire (mascare) a emotiilor,
- individualizarea si constiinta de sine capata noi dimensiuni de „demnitate'' si „onoare"
- adolescentii sunt sinceri, onesti, deschisi
- pot aparea si stari de disconfort, manifestate prin teama,anxietate (la intensitati mari apar crize)

Pe planul actiunilor:
- este pragmatic
- il intereseaza responsabilitatile in care exista dificultati de depasit, pentru a-si masura fortele

"Ne-am propus cumva sa realizam portretul adolescentului ideal? Probabil, daca ne gandim la cazuri concrete
(de ce oare primele vin in minte cele negative?) parca e cam exagerata lista de calitati de mai sus.

Realitatea este insa urmatoarea: acesta este apanajul adolescentei. Este insa foarte posibil ca aceste calitati
existente sa fie umbrite de crizele specifice varstei, de un mediu extern inhibant, de inhibitii cu care
adolescentul vine din copilarie, de handicapuri fizice sau psihice.
Un lider de vocatie va compara „portretul" adolescentului cu care lucreaza, cu cel al adolescentului ideal si
dupa ce va descoperi eventualele disfunctii va incerca descoperirea cauzelor lor si, in masura posibilului, le va
indeparta.

Crize in viata adolescentului

Ele exista, nu trebuie negate, dar nici ampiificate aducandu-le la statutul de „catastrofe".
Criza nu tine atat de mult de resortul pubertatii si sexualitatii (asa cum incearca unele orientari psihologice sa
ne convinga) cat de ponderea deosebita a dorintei de autoafirmare, constientizare, conduita reflexiva si proiectiva ;
aceste aspecte poarta la randul lor pecetea tranzitiei copilarie - maturitate (copilaria nu mai ofera un statut
suficient; statutul de adult nu poate fi conferit integral). Un alt aspect important: legile ce guverneaza generatia
adulta creeaza pentru adolescenti o serie de constrangeri (ex. lipsa independentei materiale, aspectele sexuale,
relatia de aparenta subordonare). Rezultatul: apare un conflict de interese, sentimentul de frustrare, indepartare si
contrapunere fata de adulti.
Decalajul dintre valorile generatiei adulte si cele ale adolescentilor (determinat de dinamica sociala) estre o
alta sursa de criza.
Decalajul dintre maturizarea biologica (timpurie) si ce sociala (tarzie) este o potentiala cauza de criza.
Criza de „originalitate" se poate manifesta prin limbaj verbal agresiv, vestimentatie, coafura, muzica, dans,
comportament provocator , sau dimpotriva prin stari de depresie cu diferite grade de intensitate si forme diferite de
manifestare.

Este cert ca toate aspectele de mai sus sunt consecinta unor dezechilibre si sunt insotite de:
- opozitie fata de familie, biserica, scoala, in general fata de autoritate
- atitudine de negativism
- diminuarea capacitatii, interesului, randamentului in munca
- fenomene de protest fata de cerintele celor din jur

Cai de rezolvare (cu valoare si aplicabilitate relativa):

- atribuirea unor sarcini corespunzatoare dotarilor
- dialog deschis de la egal la egal (adolescentii resimt o acuta nevoie de dialog si confruntare cu adultii,
dialog strict necesar pentru procesul de definire a propriei identitati)
- tratarea adolescentului ca viitor adult, cerandu-i-se nu supunere, ci intelegere si colaborare
- respectarea valorilor (reale) ale adolescentilor
- oferirea de modele
- consecventa in atitudinea (pozitiva a) adultilor

Rolul grupului in viata adolescentului

Grupul este cadrul ideal in interiorul caruia adolescentul se valorizeaza deplin. Grupul nu ofera numai
cadrul de afirmare, ci asigura si securitatea si distantarea de ironiile sau autoritatea adultilor. In afirmatiile
de mai sus notiunea „grup" este folosita pentru a indica o comunitate relativ restransa de indivizi ce prezinta
„puncte" comune. Acestea pot fi: scopuri unice (asemanatoare), preocupari asemanatoare, conditie
sociala/intelectuala asemanatoare - talente/competente inrudite, cadru comun de manifestare Unitatea in
unul sau mai multe din punctele enumerate mai sus confera libertate de manifestare indivizilor care adera si
sunt acceptati in grup, libertate care de regula le este refuzata sau ingradita in alte contexte.
Grupul ofera de asemenea sentimentul apartenentei, raspunzand nevoilor afective ale adolescentului. Un
fenomen observat in cadrul grupurilor stabile este cel ai uniformizarii. Aspectul acesta induce doua tipuri
de consecinte:
> benefic, in cazul in care nivelul intelectual, afectiv (in sensul stabilitatii), comportamental creste ca urmare a
integrairii individului in grup;
> negativ, cand sub presiunea formala (informala a) grupului sunt coborate standardele, se renunta la idealuri, la
valori sau si mai rau se insusesc comportamente negative (din punct de vedere social, moral, etic, religios). Cu
cat grupul e mai mic, cu atat coeziunea lui e mai mare si deci si influenta asupra adolescentului.
Nu trebuie neglijat faptul ca una din modalitatile de refulare a adolescentilor este adeziunea la diferite grupuri si
din nefericire situatiile negative predomina.Din acest motiv, se cere ca familia, dirigintele, sa cunoasca grupul de
prieteni al adolescentului.

De ce atata informatie despre adolescenti?

La toate varstele si la toate nivelurile „lucrul" cu omul este dificil. Daca ne raportam insa la perioada
adolescentei atunci dificultatile sunt mai mari.
„Materialul" care se modeleaza in acest caz poate avea fragilitatea cupei de cristal, dar si duritatea cremenei.
Rezultatele interactiunii instructor (educator) - adolescent depind in mod categoric de cunoasterea
profilului psihologic al acestuia. „Cine vrea sa schimbe lumea, trebuie mai intai s-o inteleaga" Nicaieri nu e mai
valabila afirmatia decat in cazul discutat!!

Ce mai trebuie sa stim despre ceilalti (si despre noi)

Factorul care asigura personalitatii energia necesara, echilibrul, mobilitatea proceselor
nervoase este temperamentul.
Nu este cazul sa facem o analiza detaliata a notiunii de temperament. Cert este insa ca
este unul din elementele definitorii ale individului.
Fiind personalitati diferite, avand temperamente diferite vom avea asteptari, reactii diferite in
aceleasi conditii date.
Este necesar sa-i cunoastem pe ceilalti pentru a putea convietui armonios sau... (motiv
superior) pentru a-i ajuta, pentru a aduce un plus de bucurie in viata lor. Pentru realizarea
acestor deziderate este esential sa putem descifra temperamentele lor peniru ca, in cunostinta
de cauza. sa actionam intr-un mod benefic acelui temperament.
Si cum, din diverse motive, sunt prea putine cazurile in care putem afla direct de la interlocutor
ce fel de temperament are, e bine sa invatam sa descifram din comportament temperamentul.

SANGVINICUL (Extrovertitul, vorbaetul, optimistul) este:

- personaliltate atragatoare
- vesel, vorbaret, povestitor
- emotional, expansiv, efervescent, dar echilibrat
- curios, sincer, dar cu dispozitie schimbatoare
- voluntar, novator, creativ. energic
- ii insufleteste pe altii sa i se alature
- prietenos, spontan, iubitor de oameni
- nu e ranchiunos, isi cere repede scuze
O, ce mare nevoie are lumea de sangvinici populari! Cineva povestea. ..Mergeam cu
Fred, prietenul meu. in masina si la un moment dat am observat pe marginea drumului un covor
de margarete albe stralucitoare. Am exclamat: ,.Uite-te ce flori frumoase!", lar raspunsul nu a
intarziat: „Da, dar uite ce buruiana mare in mijlocul lor!" "
Ati identificat temperamentele?
Nu uita insa ca sangvinicul
- nu respecta planul dat (desi e plin de intentii bune)
- se crede persoana fara defecte (si e foarte greu sa-l constientizezi despre ele)
- vorbeste prea mult
- este egocentrist
- nu-si foloseste memoria
- e prieten nestatornic si uituc
- intrerupe si vorbeste in numele altora
- e dezorganizat si imatur
Sangvinicul are neaparata nevoie educare pentru ca:
- sa-si tina gura
- sa-si stapaneasca eul
- sa nu aiba o parere prea buna despre sine
- sa-si antreneze memoria
- sa se preocupe de altii, nu de el insusi
. Ti-e util sa-l recunosti pe Sangvinic?
Desigur! Doar un exemplu:
Mihai si Geo sunt prieteni buni. Au hotarat sa-si petreaca prima saptamana de vacanta
facind si lucruri bune, si au inceput elaborarea planului. Geo a ramas de-a dreptul u i m i t de
ideile originale ale lu i Mihai.
Dupa ce lista s-a terminat, au trecut la planificarea pe zile. Mihai insa era de nerecunoscut: „Nu
pot sa incep azi, maine sunt plecat din oras, iar la sfarsit de saptamana avem musafiri". In felul
acesta planul era total cornpromis. Geo insa il cunoaste pe Mihai asa ca nu s-a dat batut. A
doua zi dimineata l-a sunat si scurt, nedandu-i timp de replica i-a spus locul intalnirii si
materialele necesare. Apoi a inchis. La era stabilita. Mihai era acolo!
In loc sa te superi sau sa renunti la planuri sau... sau... e bine sa stii ca sangvinicul e
adorabil cand stii cum sa-l iei.
Cunoasterea si valorificarea corespunzatoare a insusirilor lui duce la dezvoltarea unei
personalitati puternice, elevate, creatoare.

MELANCOLICUL (introvertitul. ganditorul, pesimistul) este:

- profund, ganditor. analitic
- serios, cu potential de geniu, orientat spre scop
- talentat si creator, artist sau iubitor al artei, filozof si poet
- constiincios, idealist, perfectionist, exact la program
- perseverent, meticulos. ordonat. econom
- ii plac listele, schemele, graticele, simbolurile
- finalizeaza proiectul inceput
O, ce mare nevoie are lumea de melancolici perfecti!
Spunea un sangvin despre el: ..Desi eram o persoana indrazneata. nu aveam destula energie
sa merg pana la capat. Am inceput sa apreciez profunzimea luiMarc, sensibilitatea sa,
capacitatea de organizare, listele sale. Am inceput sa vad nevoia unui tovaras de viata ca el."
Michelangelo, pictand tavanul Capelei Sixtine de la Vatican, a lucrat la cele 9 scene din
Geneza 4 ani (1508-1512), timp in care a stat intins pe spate la 23 m. inaltime. Puteti sa va
imaginati ce s-ar fi putut intampla daca Michelangelo ar fi fost un sangvinic? Nu ar fi avut nici un
plan si ar fl inceput dintr-un colt, pictand orice ii venea in minte.
Nu uita insa ca:
- rnelancolicul este un om al contrastelor (atinge extremele cele mai inalte si cele mai joase)
- se crede unic (ceea ce-i creeaza un sentiment de disconfort, impresia ca nu este inteles)
- este in mod natural deprimat (tot timpul isi expune necazurile, problemele reale sau
imaginare, cultivandu-si viziunea pesimista asupra vietii)
- are o proasta imagine de sine (isi concentreaza judecata asupra lor insisi cu cea mai mare
severitate avand tendinta de a accentua aspectele negative)
- tergiverseaza lucrurile (aceasta datorita tendintelor spre perfectionism si a supraanalizarii
amanunteior)
- are pretentii nerealiste de la ceilalti
O sangvinica declara : „De cand m-am casatorit, nu am nici macar un lucru pe care sotul
meu rnelancolicul, sa nu-l corecteze. Cand am sa mor, va trebui sa ma intorc si sa o fac din nou
pentru ca niciodata nu imi iese bine din prima.”
De ce sa-i cunoastem pe melancolici?
Pentru a putea supravietui alaturi de ei, gasinti solutii tampon la manifestarile exterioare
determinate de framantarile lor launtrice.
 lata un raspuns al unui sangvinic:
„Daca melancolicii nu ar pierde atat de mult timp cu planificarea, nu ne-ar forta pe noi, ceilalti,
incompetentii, sa pornim fara pregatire si sa facem de mantuiala o lucrare complexa."
O sotie povestea ca a fost consternata cand, in urrna unei priviri atente, dupa ce a spalat
vasele, sotul ei, melancolic, i-a spus: ,.Ai facut 42 de miscari inutile".
In relatia cu rnelancolicul se recomanda interventii pline de tact, rabdare. respect, pentru a-
l incuraja subliniindu-i realizarile, ajutandu-l astfel sa capete incredere in fortele proprii.
Cu melancolicii sunt total ineficiente interventiile brutale, invectivele, actele nedrepte. In
schimb, laudele, incurajarile, recompensele chiar pentru realizari mici au efect pozitiv. Iar ca
mesaj special: „Nu poate fi totul perfect in viata, asa ca... relaxeaza-te!"

COLERICUL (extrovertitul, cel ce actioneaza, optimistul)

- -dinamic, activ, nascut sa conduca. cu vointa puternica. decis devotat. neemotiv, independent
si multumit de sine
- domic de schimbare, capabil sa coordoneze
- bun organizatar, orientat spre scop, cu solutii practice
- realizeaza scopurile, vede tabloui intreg
- prospera intr-o pozitie
- nu are nevoie de prieteni
- de obicei are dreptate
- exceleaza in imprejurari critice
O, ce mare nevoie are lumea de colerici puternici!
Este temperamentui cei mai usor de inteies si cu care te impaci de minune, atata timp cat traiesti
dupa regula sa de aur: „Fa asa cum spun eu, ACUM!"
Un articol despre Margaret Thatcher utiliza urmatorii termeni: remarcat, dominant,
talentat, capabil, maiestuos, decisiv, intens competitiv, mai puternic, mai direct, tactici agresive,
teribil, iritat de sugestii. E usor sa vezi dincolo de ele un lider puternic!"
Pentru colerici problema nu este daca, ci cand vor prelua controluI. Despre Jenny, o fata
„hotariata", mama ei declara ca a preluat controlul familiei ..de la vreo trei luni. A invatat foarte
repede ca atunci cand tipa toti alergam, si de atunci ne tot domina",
Nu uita: colericul nu-si vede defecte. Unul spunea: ..Nerabdarea nu e o slabiciunc a mea.
Este defectul celorlalti. Eu mi-as pierde niciodata rabdarea daca toti ar face ce si cand le spun
eu sa faca"
- e dependent de munca (,,in timp ce ma odihnesc planific voi face cand ma voi ridica")
- colericul puternic trebuie sa controleze (ii e greu sau imposibil sa accepte alta pozitie decat
cea de control)
- nu stie sa se poarte cu oamenii (de pe pozitia de putere si incredere in sine tinde sa-i judece
pe ceilalti ca facand parte dintr-o rasa inferioara)
- are dreptate. dar nu e agreat
De ce sa cunosti manifestarile colericului? Colericul are calitati incontestabile, dar daca ele nu
sunt innobilate se pot pierde si ar fi o mare pierdere pentru omenire.
Colericul trebuie inteles si tratat cu tact. Lipsa de tact in raporturile cu aceasta categorie de
indivizi e ca „revarsarea multor ape".
..Doar daca si-ar deschide cugetul sa-si examineze slabiciunile si sa admita ca are cateva,
colericul puternic ar putea sa devina acea persoana putemica care crede ca este."

FLEGMATICUL (introvertitul, observatorul, pesimistul)

- este personalitate sobra
- impasibil si relaxat calm, rabdator, temperat, echilibrat
- linistit, dar spiritual, viata statornica
- impacat cu sine, isi ascunde emotiile
- bun la toate, competent si ferm
- mediaza problemele, evita conflictele
- lucreaza bine in conditii de presiune
- are abilitati administrative
- gaseste solutia simpla
- e bun ascultator, agreabil si placut
- te intelegi usor cu el
O, ce mare nevoie are lumea de flegmatici linistiti!
Sunt oameni deosebiti, pe post de amortizori ai emotiilor celorlalte 3 categorii, pentru a oferi
echilibru si stabilitate. E placut si linistitor sa ai in preajma un flegmatic linistit.
Flegmaticul linistit este marele moderator al nostru, aratandu-ne ca ,,nu conteaza chiar
asa de mult!" si pana la urma chiar nu conteaza! Suntem cu totii parti ale unui intreg complex in
care fiecare temperament, atunci cand functioneaza corect, se va potrivi la locul lui si unindu-se
cu celelalte, va forma o imagine echilibrata si interesanta.
Dar ca orice temperament exista puncte slabe. Deosebirea este insa ca la ei ca si punctele forte
ele nu frapeaza. La sangvinici saa colerici punctele forte sunt evidente. La fel si cele slabe! La
flegmatici totul se consuma in tacere. Nu uita deci ca si flegmaticul:
- nu se entuziasmeaza (e una din cele mai enervante slabiciuni ale flegmaticului: e incapabil
de a se entuziasma de ceva)
- se opune schimbarii
- pare a fi lenes (flegmaticul, in cea mai extrema forma a sa este foarte lenes si spera ca prin
taraganare sa evite orice fel de munca)
- are o incapatanare muta (sub un exterior blajin)
Charlotte, o colerica puternica, ii spune lui Charlie,flegmaticul linistit: ,.Sambata seara
mergem la Sally. Charlie morrnaie un ,,hmm". Marti Charlotte reaminteste programul, obtinand
inca u n . . . „hmm". Sambata seara Charlotte se imbraca, dar Charlie sta linistit in fotoliu, in
tricou. Charlotte ii spune: „Grabeste-te!". Raspunsul: „Nu merg". Prima propozitie din
saptamana legata de subiect. ,,Dar ai fost de acord cu mine!"; „N-am fost de acord; doar nu m-
am opus” Si Charlie nu merge. Cand amabilul flegmatic linistit ia o decizie nu poti sa-i schimbi
parerea.
- pare nehotarat. Defectul sau major este aparenta sa incapacitate de a lua decizii.
Colericul iI intreaba: „vrei ceai sau lapte?"
Raspuns: ,,lndiferent!" Flegmaticul considera ca a fost agreabii si nu intelege de ce colericul
ii ,,toarna apa fierbinte in cap!'"Pentru flegmatic: invata sa spui „nu" si exerseaza luarea
deciziilor.
Dupa ce am trecut in revista principalele aspecte legate de temperamente e cazul sa ne
reamintim pertinenta afirmatie: „Nu exista temperamente bune si temperamente rele, ei doar
temperamente lucrate sau nelucrate(brute)".
Cunoasterea lor e primul pas pentru intelegerea oamenilor. Daca nu putem vedea
deosebirile innascute ale celorlalti si sa-i acceptam asa cum sunt, vom considera ca aceia care
nu sunt ca noi sunt cel putin anormali. Cand intelegem temperamentele, incepem sa intelegem de
ce contrariile se atrag.
Daca am fi toti sangvinici populari ne-am distra de minune, dar nu am fi deloc organizati.
Daca am fi toti colerici puternici nu ar mai fi nimeni sa ne urmeze. Daca am fi toti melancolici
perfecti atunci cand lucrurile ar merge prost, am fi cu totii deprimati. Daca am fi toti flegmatici
linistiti nu ar mai avea cine sa ia decizii.
Impreuna alcatuim insa o lume care poate fi frumoasa si echilibrata. Cand am inteles
acest adevar vom elimina din stereotipurile noastre verbale sau de gandire afirmatia: „Eu, in locul
lui as face..." pentru ca niciodata eu nu voi putea fi in locul altuia. Eu si el suntem unici! Voi
pricepe insa de ce el, colericul, n-a reactionat ca mine, melancolicul, si nici nu-l voi acuza si nici nu
ma voi simti ran it sau frustrat. Este deja cunoscut faptui ca nu exista persoane cu un temperament
unic, in realitate flecare posedam o combinatie particulara a acestora, cu unul sau doua
predominante.
Suntem diferiti si pentru ca...
Studiul pe un lot reprezentativ de liceeni (1179 elevi: 689 baieti si 490 fete) si analiza
rezultatelor a relevat urmatoarele aspecte: Baietii:
- sunt mai indrazneti si mai spontani
- accepta cu mai mare usurinta refuzurile nedelicate, situatiile dificile, conflictuale, greu de
rezolvat
- au un autocontrol mai bun
- manifesta mai mult rationalism si idealism in conduita
- au mai mult spirit practic
- sunt mai insensibili fata de ceilalti
- nu iau in seama incomoditatile fizice
- au capacitate mai ridicata de tolerare a frustratiilor, sunt mai destinsi
Fetele (in comparatie cu baietii):
- au un interes mai ridicat pentru semeni si fiinte in general
- sunt mai deschise, calduroase, amabile, tandre
- au capacitate de adaptare sociala crescuta
- sunt mai hotarate, perseverente, constiincioase
- mai constante in conduita
- mai timide, mai emotive, mai afectuoase, mai visatoare
- cu capacitate scazuta de tolerare a frustrarilor
- mai agitate, mai anxioase
- cu multa atractie pentru viata de grup
Baietii sunt superiori din punct de vedere al tendintei spre ascendenta sociala (sa fie „cei
mai...") si sunt mai dependenti de motivatia materiala; nevoia de distractie, variatie, aventura e
mai pregnanta.
Fetele sunt superioare baietilor in afinitate sociala, motivatia de compensare (actiuni
savarsite pentru a evita necazurile, singuratatea, etc), in motivatia erotica.
Baietii manifesta atractie mai puternica fata de activitatiie tehnice, administrative, tehnico-
stiintifice, comerciale, sportive, in tirnp ce fetele prefera activitati cu specific medical, socio-
cultural, artizanal, literar.
Comparatia realizata intre baieti si fete prin factorul de inteligenta evidentiaza
superioritatea fetelor, proba evaluand inteligenta cristalizata (nu cea potentiala) care depinde
mult de educatia formala, de constiinciozitate si perseverenta in rezolvarea problemelor.
Un avantaj masculin ar fi determinat de capacitatea de utilizarea a potentialului
intelectual. Baietii sunt superiori in privinta rezultatelor obtinute la testele non-verbale de
inteligenta.
Acceptarea diferentelor dintre sexe nu inseamna a pune problema in termeni de
superioritate/inferioritate, ci de complementaritate.Este esential sa intelegem si sa acceptam ca
diferiti fiind, simtim si actionam diferit. Aceasta intelegere este pasul premergator stabilirii
relatiilor. Aceasta intelegere este pasul premergator stabilirii relatiilor. Aceasta intelegere ne
confera mulltumirea sufleteasca referitor la faptui ca avem sansa sa gasim entitati
complementare noua, care sa implineasca ceea ce lipseste personalitatii noastre.
..Lumea e mai frumoasa pentru ca a existat Mozart" spunea cineva, par daca toti ar fi fost
Mozart, lumea era mai urata, pentru ca ar fi lipsit Bethovven, Bach, Balzac , Goethe sau...
sau...
 II ACTIVITATI PRACTICE

ACTIVITATEA A1. Autocunoastere

Obiectiv Familiarizarea elevilor cu metoda SWOT de autocunoastere

Durata 40 minute
Desfasura 1. Cereti elevilor sa dea exemple de situatii pentru care trebuie sa gaseasca o solutie,sa
rea depaseascaa un obstacol. Scriefi pe tabla cele patru componente din analiza SWOT sub
activitatii forma unui tabel ;cereti-le sa dea exemple de puncte tari, puncte slabe,
oportunitati si amenintari specifice pentru situafja data.
2. Impartiti elevilor fisele de lucru si cereti-le si lucreze individual pentru a analiza
situatia problematica din perspectiva celor patru componente. Explicati faptul ca
fiecare persoana prezinta puncte tari si puncte slabe in raport cu anumite situatie, iar
acestea difera de la o persoana la alta.
3. Rugati elevii sa prezinte colegului de banca modul in care au
analizat situatia. Sugerati elevilor sa isi ofere reciproc feeed-back si eventual
sugestii pentru completarea analizei.
4. Discutati cu intreaga clasa despre rolul pe care il are analiza SWOT a unei situatii
pentru procesul de autocunoastere.

Discutii ■ rolul identificarii punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor, amenintarilor in

analiza unei situatii problematice
■ care dintre aceste aspecte li se par mai greu de identificat? De ce?
ACTIVITATEA A2 Autoeficacitate si succes
Obiectiv Intelegerea conceptului de autoeficacitate si a rolului acestuia in obtinerea succesului

Desfasurare 1. Rugati elevii sa se gandeasca ia o persoana de succes si sa identifice

caracteristicile acesteia. Notati pe tabla caracteristicile identificate si subliniati rolul
sentimentului de autoeficacitate in obtjnerea succesului
2. Discutatl cu elevii relatia dintre autoeficacitate si succesul scolar sau in alte domenii de
activitate (exemplu, in activiti sportive, artistice, etc). Conduceti discutia inspre influenta
autoeficacitatii asupra: a) alegerilor realizate, b) a efortului depus in activitate si c) a
nivelului de stres resimtit de persoana
3. Distribuiti fisele de lucru. Cereti elevilor sa noteze in fisa de lucru exemple de situatii
in care sentimentul de autoeficacitate (autoeficacitatea crescuta si autoeficacitatea
scazuta) le-a influentat comportamentul, din perspectiva celor trei dimensiuni (alegerile
realizate, efortul depus si nivelul de stres resimtit).
4. Rugati elevii sa prezinte cateva exemple in clasa si analizati situatiile descrise.
Gasiti impreuna cu elevii modalitati de dezvoltare a autoeficacitatii .

Discutii:
Ce se intampla daca o persoani are abilitatile necesare pentru a avea succes si nu
este convins ca va reusi sa aiba succes intr-o activitate?
Ce este mai important pentru a avea succes: sa ai abilitati pentru activitatea
respectiva, sau sa ai convingerea ca ai suficiente abilititi pentru a reusi?
Argumentati.
 Elevii: ■ sa analizeze rolul autoeficacitatii in obtinerea succesului in activitate.
sa identifice modalitati de dezvoltare a autoeficacitatii.
■ sa exemplifice influenta autoeficacitatii asupra deciziilor, efortului depus si a nivelului
de stres in activitate.

AUTOEFICACITATE AUTOEFICACITATE
CRESCUTA SCAZUTA
Cum mi-a influientat deciziile?

Cum a influientat nivelul de stres resimtit ?

Cum a influientat nivelul de efort depus?

Criterii de apreciere a activitatii

Activitati O ma ma tine in o abia ma gindesc ma realizez
din timpul realizez atrage priza,chiar realizez astept sa mereu la concentrez activitatea
meu liber cu daca foarte inceapa noi moduri foarte bine de mai mult
placere necesita des de a in timp ce timp (de eel
efort realiza o realizez putin 6
activitatea luni)
1.
2.
3.
4.
5.

PASI SIGURI SPRE SUCCES – ACTIVITATEA III

Identificarea unor strategii de dezvoltare a autoeficacitatii in domenii specifice
 Desfasu 1. Prezentafl elevilor urmatorul caz: „Ana este o eleva in clasa a X-a care studiaza
rarea pianul. In ciuda rezultatelor foarte bune obtinute la concursurile locale si a
activita incurajarilor primite, vrea sa renunte la concursul national de saptamina viitoare,
tii pentru ca este convinsa ca nu va avea succes."
Identificati impreuna cu elevii modalitatile prin care ar putea fi ajutata sa-si dezvolte
convingerile de autoeficacitate.
2. Impartiti elevii in patru grupe si solicitati-le ca, pomind de la una din
modalitatile de dezvoltare a convingerilor de autoeficacitate, sa realizeze un plan
de interventie prin care sa o ajute pe Ana. Acordati 10 minute pentru aceasta
activitate de grup.
3. Solicitati fiecarui grup sa-si aleaga un reprezentant care sa prezinte clasei solutiile
identificate. Analizati eficienta fiecarei categorii de solutii. Cereti elevilor sa
argumenteze raspunsurile.

Discutii ■ Ce se intampla daca avem succese repetate? Dar cand avem esecuri repetate?
■ Care dintre modalitatile prin care pot fi dezvoltate convingerile despre
autoeficacitate poate fi considerata mai eficienta? De ce?
De urmarit Elevii:
■ sa identifice modalitatile de dezvoltare a autoeficacitatii.
sa dea exemple de actiuni specifice de crestere a autoeficacitatii.

ACTIVITATEA 4 \ CARE SUNT CALITATILE SI DEFECTELE MELE?

* Completeaza fraza: "Pentru mine minciuna este ca... "

Cat de bine te cunosti? Subliniaza calitatile si defectele pe care crezi ca le
 politicos, nepoliticos,
ordonat, dezordonat,
modest, laudaros,
sanatos, bolnavicios,
bun coleg, rautacios cu colegii,
prietenos, dusmanos.
impaciuitor, suparacios,
disciplinat indisciplinat
harnic, lenes,
bun la invatatura slab la invatatura
cooperant ursuz
ascultator neascultator
respectuos obraznic

Comentati alegerile in diade sau triade, cerind parerea sincera a celorlalti din grup.

Raspunde la urmatoarele intrebari:

- Ce iti place mai mult la tine?
- Ce nu iti place?
- Ce crezi ca ar trebui schimbat?
Ce ai aflat astazi despre tine?

ACTIVITATEA V \ Cine sunt eu?

Obiectivul activitatii: Formarea si dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, prin:
• constientizarea realizarilor personale, aptitudinilor si deprinderilor proprii
• definirea propriei persoane pornind de la itemi dati
• realizarea portretului unui coleg
Desfasurarea activitatii

Fiecare elev al clasei primeste o fisa spre completare, avand timp de lucru 15 minute.

Impreuna cu colegul de banca, in diada, discuta toti itemii completati, colegul avind: sarcina de a realiza
„portretul celuilalt", pornind de la informatiile obtinute prin completarea fisei. Elevii au libertatea de a
folosi cuvinte-cheie si desene pentru a-si reprezenta colegul.

Profesorul reuneste cate doua diade, formandu-se astfel grupe de cate 4 elevi. La nivelul grupelor elevii
vor prezenta fiecare „portretul celuilalt".

Frontal, profesorul noteaza lucrurile pe care elevii le-au invatat usor si repede. Acestea pot fi asociate cu
pasii parcursi in formarea unor deprinderi exersate LA diferite discipline scolare.
Evaluarea activitatii tine cont de:
• concordanta portretului cu informatiile obtinute din itemii completati
• forma de prezentare a portretului: convingator/ezitant, binevoitor/arogant/ironic
• asocierea succesului unei activitati/succesul la o disciplina scolara cu deprinderile exersate
FISA DE LUCRU. Cine sunt eu?
ACTIVITATEA 6 \ CUM MA VAD COLEGII?

Cum te simti acum la inceputul orei? Alege chipul corespunzator

1Exercitiu -joc:
Se alege un elev din clasa. Colegii trebuie sa spuna despre el:
- Daca ar fi o floare, ce floare ar fi?
- Daca ar fi o pasare, ce pasare ar fi?
- Daca ar fi o apa. ce apa ar fi?
- Daca ar fi un animal, sau daca ar fi un copac.
Trebuie sa explicati de ce vi l-ati imaginat asa?
2Raspunde cu sinceritate la urmatoarele intrebari:
- Consider ca in general colegii au o impresie buna despre tine?
- Sunt colegi care te cunosc foarte bine si te vad asa cum esti?
- Ce spun colegii despre tine si nu este adevarat?
- Ce spun colegii despre tine si este adevarat?
- Ai vrea sa schimbi parerea pe care o are despre tine un anumit coleg? Cum anume?
3Exercitiu -joc:
Gandeste-te la un coleg de clasa. Spune cateva lucruri despre acest coleg (calitati\ defecte) astfel incat
ceilalti sa-1 recunoasca si sa ghiceasca despre cine este vorba.
4Exercitiu: Retrage-te intr-un loc linistit si ia-ti ragazul de a raspunde unor intrebari de genul:
-Cum simt ca sunt punctele mele cele mai tari?
-Ce astfel de puncte forte au observat la mine cei care ma cunosc?
-Ce anume imi place sa fac cel mai mult?

-Ce trasaturi de caracter apreciez cel mai mult la cei din jur?
-Care este persoana care a avut cea mai mare influenta pozitiva asupra vietii mele ?
-De ce a putut acea persoana sa aiba asupra mea un impact atat de semnificativ?
-Care sunt principiile importante pe care se bazeaza existenta si actiunile mele?
Raspunsurile la aceste intrebari s-ar putea sa-ti ofere excelente sugestii pentru redactarea crezului tau.
5Exercitiul Foloseste-ti ceasul pentru a face urmatorul exercitiu:
Raspunde intr-un minut la urmatoarea intrebare:
=Daca as avea timp si resurse nelimitate.ce as face?
Nu-ti fie teama sa visezi. Noteaza tot ce-ti trece prin minte!
=Scrie pe ceva, intr-un minut, care sunt valorile pe care le apreciezi. Ai mai jos o lista care ar putea
ajuta sa te orientezi:
- linistea interioara, - securitatea,
- bunastarea, -sanatatea,
- relatia stransa cu ..., -recunoastere sau glorie,
- timp liber, fericire, -prietenie,
- familie, - longevitate,
- timp, cunostinte si bani pentru a contribui la...
- calatorii, - sentimentul implinirii.

ACTIVITATEA VII \ Ce fac cu valorile mele?

Obiectivul activitatii: Formarea atitudinii responsabile si stimularea initiativei personale a elevilor,

prin:
-identificarea locului fiecarei valori intr-un sistem de trei valori primite
-atribuirea responsabila de consecinte, pentru fiecare valoare primita
Desfasurarea activitatii:
I.Elevii primesc o lista de valori: afectiune, echilibru, asumare de riscuri, succes, bani,competitie,
conflict, echipa, colegi, creativitate, cultura generala, scoala, libertate,ordine, pace, prietenie, rabdare,
respect pentru sine, respect pentru altii, sanatate note, profesori, o disciplina scolara, un sport, reguli,
medicamente, tigari.

II.Din lista anterioara, profesorul selecteaza cate trei valori pentru fiecare elev
(valorile se pot repeta), valori care sunt inmanate fiecarui participant la exercitiu. Elevii isi noteaza cate
o valoare pe un biletel. Pe o coala de flipchart profesorul deseneaza trei dreptunghiuri reprezentand
cuvintele „rucsac", „masina de spalat", „cos de gunoi",avand urmatoarele semnificatii:
• RUCSAC: depozit personal, locul unde imi pastrez valorile si de unde le iau cand am nevoie
de ele.
• MASINA DE SPALAT: obiect cu ajutorul caruia „curat" valorile pentru a le folosi si alta
data.
• COS DE GUNOI: recipient unde arunc valorile de care nu mai am nevoie.
EX : rucsac : succesul
masina de spalat : notele
cos de gunoi : tigarile
Sarcina elevilor este de a plasa fiecare bilett-valoare intr-un dreptunghi. Elevii lipesc pe rand, valorile,
motivand alegerea facuta. Frontal, profesorul supune atentiei valorile aruncate la „cosul de gunoi". Se
va insista asupra consecintelor pozitive ale unei asemenea atitudini.

Pozitionez succesul in „rucsac" pentru ca ...

Pozitionez notele in „masina de spalat" pentru ca ...
Pozitionez tigarile in „cosul de gunoi" pentru ca ....
Evaluarea activitatii vizeaza:
-repartizarea fiecarei valori in unul dintre compartimente: rucsac, masina de spalat, cos de gunoi
-motivatia adusa la plasarea fiecarei valori
-relevanta argumentelor/consecintelor pozitive prezentate odata cu plasarea valorilor in cosul de gunoi.

ACTIVITATEA VIII \ Eu in „oglinda"

Obiectivul activitatii: Dezvoltarea atitudinii pozitive fata de sine si fata de altii, prin:
• completarea responsabila a unei analize SWOT, cu referire la propria persoana
• respectarea opiniilor/preferintelor altor persoane
• acceptarea ideii de schimbare/depasire a propriilor probleme
Desfasurarea activitatii
Activitatea este structurata In doua parti:
I. In prima parte a activitatii, se cere fiecarui elev sa nominalizeze, pe o foaie de hartie,
II. care ajunge la profesorul diriginte, 2-3 prieteni/prietene/colegi cu care are cele mai apropiate
relatii si 2-3 colegi/colege cu care are cele mai „proaste relatii" (lipsa de comunicare, conflicte etc.).
Aceste declaratii sunt necesare pentru alcatuirea grupelor. Aceasta etapa se desfasoara anterior, pentru
ca profesorul diriginte sa aiba suficient timp pentru constituirea grupelor, dupa analiza raspunsurilor
primite.

III. Partea a doua a activitatii Incepe cu formarea grupelor.

Se Imparte clasa In grupe de trei elevi: fiecare elev va fi In grupa cu un coleg/o colega
din prima categorie si unul/una din cea de-a doua.
Fiecare elev completeaza tabelul de mai jos, cu referire la propria persoana:

Puncte tari Puncte slabe

sau calitati care te recomanda, sau aspecte care te dezavantajeaza
atuuri
Oportunitati Amenintari
sau ceea ce te ajuta, ce te sustine sau ceea ce te-ar impiedica

Regula: nu se folosesc termeni generali: sunt generos, nu sunt bun de nimic etc.

Exemple:
puncte tari: nu fumez, sunt vesel, stiu sa-mi fac prieteni, ma acomodez repede la situatii noi ;
puncte slabe: sunt timid, sunt dezordonat, nu stiu sa-mi organizez timpul ;
oportunitati: am camera mea, parintii ma ajuta, am o familie care ma iubeste ;
amenintari: renunt usor, sunt foarte bolnav, am frecvente conflicte cu colegii

Dupa terminarea analizei, aceasta trece pe la fiecare coleg din grupa, care are dreptul sa intervina prin
adaugare sau eliminare.
Foaia se intoarce la elevul la care se face referire, care o va analiza; el are dreptul de a solicita motivatii
si de a nu fie de acord, argumentand punctul sau de vedere. Fiecare elev al clasei a jucat rolul de
„oglinda" pentru alti doi colegi; ramane la latitudinea fiecaruia sa evalueze „oglinda" ca fiind fidela sau
nu.
Profesorul diriginte are sarcina de a induce ideea ca punctele slabe ca si amenintarile pot fi depasite;
imponanta este cunoasterea acestora pentru a interveni eficient.
Evaluarea va tine seama de:
• pertinenta propriei analize dar si de modificarile colegilor
• reactia fiecarui elev la modificarile colegilor

ACTIVITATEA IX \ Mai bine calitati decat defecte

Obiectivul activitatii: Dezvoltarea capacitatii de valorizare maxima a potentialului propriu :

-identificarea propriilor defecte
-asocierea defectelor identificate cu formele de manifestare, exprimate in termeni comportamentali
-identificarea de modalitati de diminuare si inlaturare a comportamentelor negative
Desfasurarea activitatii:
I.La inceputul activitatii, profesorul imparte clasa in grupe eterogene, de 4-6 elevi.
Criteriile dupa care vor fi impartiti elevii sunt: dezordonat, timid, scandalagiu, egoist,
indiferent. Sarcina lor este de a analiza notiunea de „defect" si trasatura de
personalitate ce particularizeaza grupa, intr-un timp de 10 minute. Rezultatele
obtinute sunt prezentate intregului grup.
Definitie: defect este considerat o lipsa, scadere, imperfectiune fizica sau morala; dezavantaj,
inconvenient.
II.Fiecare elev al clasei primeste o fisa ce contine 20 de trasaturi de personalitate negative si o scala de
apreciere a nivelului atins: niciodata, uneori, frecvent. Sarcina elevului este de a atribui fiecarui defect
unul dintre nivelele scalei. Apoi, pentru fiecare defect in dreptul caruia s-a ales nivelul frecvent, elevii
vor identifica si un comportament vizand situatii scolare. In aceasta etapa elevii vor lucra individual,
timp de 15 minute.
III.Elevii prezinta in cadrul grupului mic defectele identificate si situatiile in care se exercita trasatura
prezentata drept defect.

ACTIVITATEA X \ Imaginea de sine

Obiectivul activitatii: Formarea si dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, prin:

• interpretarea, din perspectiva autocunoasterii, a maximei lui Socrate: „Cunoaste-te pe tine
insuti !"
• constientizarea diferentei intre felul „cum sunt" si felul „cum as dori sa fiu"
• operarea cu conceptele: „trasaturi de personalitate", ..autocunoastere", „imagine de sine"
Desfasurarea activitatii:
I. Se anunta tema lectiei. Intr-o prima etapa a lectiei, se porneste de la o discutie frontala avand
ca tema discrepanta existenta intre felul cum ne vedem, perceptia personala si ceea ce am dori sa fim.
Noi, oamenii, suntem in situatia unica de a ne putea privi din exterior si de a ne descrie, aprecia si
judeca. Ceea ce facem, ce si cum simtim si ceea ce credem ca suntem, toate acestea se organizeaza in
jurul a ceea ce consideram a fi „eul" nostru.
II. Apoi se lucreaza in diada. Li se cere elevilor sa interpreteze indemnul lui Socrate: „Cunoaste-
te pe tine insuti!". Aceasta cunoastere presupune constientizarea existentei unor trasaturi de
personalitate, aptitudini, interese, conduite, comportamente personale.
III.Elevii completeaza individual fisa de lucru. Se citeste lista de adjective notate (sunt
atat caracteristici pozitive, cat si negative). Sarcina elevilor este de a nota cu un „X" in coloana intitulata
„Cum sunt in prezent", in dreptul fiecarui cuvant care, dupa parerea lor, exprima o trasatura ce-i
caracterizeaza. Apoi elevii recitesc lista de adjective si noteaza cu „0" in coloana intitulata „Cum as dori
sa fiu" fiecare cuvant care exprima insusirea pe care ar dori sa o aiba in viitor. Lista contine 32 de
adjective, dintre care 10 sunt defecte: invidios, cinic, impulsiv, apatic, obraznic, dezordonat. orgolios,
indisciplinat, necomunicativ, nervos. Se insumeaza totalul lui „X" si totalul lui ,,0", obtinandu-se doua
scoruri (al caror total nu trebuie sa fie egal cu 32).
IV.Elevii lucreaza din nou in diada. Fiecare elev prezinta colegului din lista de
adjective „Cum as dori sa fiu" doar pe cele notate cu „0".

V.Se reia discutia frontala la nivelul clasei, profesorul precizand faptul ca nu exista scoruri limite sau
maxime pe care elevii le-ar obtine. Un scor mare obtinut la „Cum sunt in prezent" conduce la o
supraapreciere a imaginii de sine. Existenta a cel putin 10 trasaturi bifate pentru „Cum as dori sa fiu"
asigura un echilibru psihic; ceea ce inseamna ca elevii au invatat sa se accepte asa cum sunt, au o
imagine de sine pozitiva, pot ajunge la o profunda autocunoastere.
Evaluarea activitatii urmareste:
• calitatea interpretarii: referiri la necesitatea autocunoasterii, modul de raportare la propria
persoana
• acceptarea/supraaprecierea imaginii de sine si reactia determinata
• corectitudinea utilizarii conceptelor: trasaturi de personalitate, autocunoastere, imagine de
sine

Imaginea de sine -fisa elevului -

Adjective Cum sunt in prezent (X) Cum as dori sa fiu (0)

Prietenos
Plin de umor
Constiincios
Impresionabil
Relaxat
Politicos
Vese!
Comod
Inteligent
Demn de incredere
Modest
Invidios
Curajos
Sincer
Emotiv
Ambitios
Interesat
Cinic
Impulsiv
Dezordonat
Energic
Obraznic
Interiorizat
Orgolios
Apatic
Linistit
 Indisciplinat
Ordonat
Sigur
Necomunicativ
Nervos
Puternic

ACTIVITATEA XI \ Pot si vreau

Obiectivul activitatii: Dezvoltarea nevoii de succes, a motivatiei de invatare continua,

tolerantei la frustrare, prin:
• identificarea avantajelor invatarii continue
• elaborarea unui plan de dezvoltare personala
• constientizarea importantei stabilirii performantelor si a mijioacelor sale de obtinere din
perspectiva succesului
Desfasurarea activitatii
I. Profesorul formeaza echipe de 4-5 elevi; fiecare echipa are sarcina de a identifica motive pentru
invatarea continua, pe care le prezinta apoi clasei. Acestea sunt notate de profesor si analizate frontal.

Concluzii:
• invatarea continua asigura succesul, fiind conditie pentru continuarea studiilor accesul la
cariera dorita
• succesul se dobandeste gratie aptitudinilor si muncii

II. Partea a doua a activitatii va consta in elaborarea unui plan de dezvoltare

personala.
Profesorul diriginte prezinta continutul unui astfel de plan:
Performanta vizata Comportamente Rezultate asteptate
necesare
Termen lung
Termen mediu

Termen scurt

Frontal, se identifica:
• importanta elaborarii unui plan de dezvoltare personala care, afisat intr-un loc vizibil, are
menirea de a mentine constanta motivatia pentru invatarea continua si de depasire a obstacolelor si
greutatilor aparute pe parcurs
• necesitatea elaborarii de planuri realiste, in concordanta cu aptitudinile si interesele
personale Un
exemplu, foarte sumar, de plan de dezvoltare personala al unui elev de liceu este;

Performanta Comportamente necesare Rezultate asteptate

vizata
 Termen lung Facultatea de Optiunea pentru un centru
drept universitar si o sectie.
Informare asupra sectiilor existente
in diferite centre universitare.
Examenul de bacalaureat. Atentie
deosebita disciplinelor din care se
construiesc itemii probelor de
admitere: invatare continua,
meditatii, olimpiade scolare.

Termen mediu Bacalaureat Stabilirea unui program echilibrat, Reusita la examenul de

defalcat pe zile si ore: pregatire bacalaureat
generala -pregatire pentru Pastrarea sanatatii fizice si
bacalaureat - odihna - relaxare. mentale.
Meditatii, consultatii, invatare Cresterea increderii in
continua. reusita la examen.
Timp suplimentar de studiu pentru Cresterea mediilor generale
aceste discipline. Stabilirea si a performantelor olimpice
disciplinelor de bacalaureat. la disciplinele de
bacalaureat.
Termen scurt Teza la Participarea activa la orele de fixare- Nota mai mare de 8,00.
matematica consolidare. Revizuirea tuturor
continuturilor stiintifice, a temelor si
aplicatiilor. Elaborarea programului
de pregatire, pe zile si ore.

Performanta vizata pe termen scurt poate lipsi; in cazul pastrarii, aceasta se schimba sau
actualizeaza prin lipirea unei foi de hartie.
Evaluarea activitatii se va realiza pornind de la:
• lista argumentelor pentru invatarea continua
• identificarea necesitatii de stabilire a prioritatilor, planificare si invatare continua,
ca factori de succes.

ACTIVITATEA XII \ OGLINDA, OGLINJOARA

Urmatorul chestionar grila este foarte bun ca inceput de discutie asupra subiectului aspectului
fizic. Cei mai multi adolescenti sunt foarte ingrijorati de feiui in care arata si acest chestionar le poate da
ceva indrumare si substanta in aceasta preocupare naturala.
Acest chestionar poate fi combinat cu alte exercitii orientate spre aparenta sau
pentru o intreaga intalnire sau program pe aceasta tema.

Fa copii ale urmatorului chestionar pentru fiecare participant. Dupa 10-15 minute de
completare, mcepeti sa discutati chestionarul. Accentueaza principiile care ii invata. pe copii sa aiba grija
de felul in care arata, fara sa fie obsedati de conformitate, iesire in evidenta sau falsitate.

CUM ARAT
Raspunde la aceste intrebari in ordine. Nu te intoarce sa schimbi raspunsul; raspunsul tau initial a fost
probabil cel mai cinstit.
1.Ma gandesc la felul cum arat
a)in mod constant b)regulat c) cand mi se atrage atentia d)rar
e) niciodatii (nici chiar cand ma uit in oglinda)
2.Banii pe care ii cheltui pe haine si infatisarea mea sunt...
a) ridicol de putini b) prea multi c) cam cat trebuie d) insuficienti
3. Ma imbrac asa cum o fac in principal pentru ca...
a) ma simt cel mai bine astfel b) este ceea se asteapta de la mine c) nu vreau sa ies in evidenta d)
cred ca lui Dumnezeu ii place e) vreau ca altii sa ma observe f) am fost invatat de parinti sa ma imbrac
astfel g) alte motive.................
4.Cred ca afirmatia “parul lung este dizgrafios pentru barbati, dar este potrivit femeii”, este:
a) doar o problema culturala (aplicabil doar in vremea in care a fost scris) b) aplicabil si astazi c) doar
partial adevarat pentru noi astazi d) alta opinie...
5.Sincer, tind sa...
a) jndec pe oameni pe baza infatisarii lor b) nu las aparenta sa afecteze modul in care gandesc despre
oameni c) las aparenja sa afecteze felul in care ii judec pe oameni, si cred ca e corect!
d) incerc sa nu fiu afectat de felul in care arata oamenii. dar nu ma pot abtne
6.Ma imbrac la scoala sau la serviciu asa cum o fac pentru ca ...
a) ma simt cel mai confortabil astfel b) este ceea ce altii asteapta de la mine c) nu vreau sa ies in
evidenta d) as fi dat afara din scoala sau mi-as pierde serviciul daca m-as, imbraca altfel e) altele
7Cei mai multi oameni din societatea (cultura) noastra ... a) sunt interesati de aspectui lor b) nu le pasa
destul cum arata c) au o perspectiva buna asupra importantei aparentei d) altele....
8 Daca as putea schimba ceva in infatisarea mea, acest lucru ar fi...
9 Motivul pentru care am ales afirmatia anterioara este ... a) i-as impresiona pe altii mai placut b) as
putea sa uit de lucrul acesta care ma necajeste foarte mult c) as fi mai bun la sport d) m-as. simti mai
bine (din punct de vedere fizic) e) as fi mai atractiv pentru sexul opus f) altele
10 Noteaza urmatoarele afirmatii de la unu la patru in funcfie de ce crezi despre ele:
(1) este foarte important
(2) este foarte putin important
(3) este important numai daca e important pentru noi
(4) nu conteaza deloc cum ma imbrac, daca sunt subponderal sau supraponderal , daca ma spal,
ma barbieresc, ma pieptan si ma aranjez .

ACTIVITATEA XIII \ STIU CARE SUNT LIMITELE MELE

Hai sa ne jucam incercand sa aflam care sunt limitele fiecaruia.

• Alege inca doi colegi si faceti un concurs: cate carti puteti tine in brate? Rugati pe cineva
sa va ajute si sa va puna carti in brate pana cand le scapati din mana. Ai simtit ca atunci cand tineai din
ce in ce mai multe carti era incomod si din ce in ce mai neplacut pentru tine?
• Atunci retine ideea: prea mult este neplacut; e bine sa spui cand este prea mult si te
deranjaza.
• Asculta o melodie la radio. Alege una care iti place mult. Acum da radioul mai tare pana la
maximum. Cum este? Te deranjaza la urechi zgomotul prea tare?
• Atunci retine ideea: ceva placut, atunci cand e prea mult, poate deveni deranjant sau
neplacut.
• Concluzie: In cele doua jocuri este vorba despre limitele tale. Tu singur vei invata cat este
de pregatit corpul tau pentru a face fata unor situatii.
• Alte situatii - discuta cu colegii tai despre ce au simtit dupa ce au stat pana tarziu la TV si a
doua zi sa se trezeasca devreme ca sa plece la scoala. Cum s-au simtit cand au mancat prea mult tort si
au baut prea multe sucuri la ziua unui prieten.
A fost neplacut, nu-i asa? La unii colegi aceste senzatii neplacute au aparut
mai devreme, iar la altii mai tarziu. Aceasta pentru ca elevii sunt diferiti si
fiecare au limitele sale. Fiecare este unic in felul sau.
Retine! Fiecare are propriile limite.
Invata care sunt limitele tale si ai grija sa nu le depasesti.
In aceasta forma, exercitiul este aplicabil la gimnaziu. Dupa acest model pot fi imaginate si alte situatii
concrete sau abstracte ce pot ajuta la identificarea limitelor personale.
ACTIVITATEA XIV \ EXERCITIU: SEDINTA DE CONSILIERE 1

In prima sedinta de consiliere poate fi aplicat exercitiul "Harta inimii" Scop: Acest
exercitiu ofera elevilor posibilitatea de a se cunoaste si autocunoaste in cadrul orientarii in
cariera. Exercitiul "Harta inimii" pune in evidenta cunoasterea personalitatii elevilor. Obiective:
- sa scrie trei calitati personale care le plac eel mai mult;
- sa scrie trei lucruri din viata pe care le-ar placea sa le schimbe;
- sa scrie trei lucruri pe care le fac bine;
- sa scrie trei cuvinte pe care le-ar placea sa fie spuse despre ei. Procedeu:
1. Se da fiecarui elev cate o hartie alba de dimensiune obisnuita (format A4).
2. Se explica ce vor avea de facut : un desen si anume o inima cu patru casute.
3. Sunt solicitati sa completeze sincer, sa exprime ceea ce ii intereseaza, sa arate
lucrurile pe care ar dori sa le faca sau ceea ce este important pentru ei.
4. Timpul de lucru este de zece minute sa raspunda individual. Apoi sunt solicitati sa
se grupeze.Se formeaza grupe a cate patru elevi. Fiecare grupa isi desemneaza cate un lider
si fiecare persoana din grup trebuie sa le impartaseasca celorlalti raspunsurile.Se cere sa nu
depaseasca zece minute, ca fiecare sa aiba timp sa vorbeasca, iar liderul sa centralizeze
raspunsurile.
5 In cadrul grupului , se evidentiaza punctele comune

Harta inimiI

A - sa scrie trei calitati personale care le plac cel mai mult;

B - sa scrie trei lucruri din viata pe care le-ar placea sa le schimbe;
C - sa scrie trei lucruri pe care le fac bine;
D - sa scrie trei cuvinte care le-ar placea sa fie spuse despre ei;

ACTIVITATEA XV \ EXERCITIU : SEDINTA DE CONSILIERE 2

In a doua sedinta de consiliere se aplica exercitiul "Spatiul de viata".

 "Spatiu de viata" inseamna teritoriul propriu al fiecarei persoane , o retea de semnificatii si
modele de influentare.
Da posibilitatea sa se dezvolte o "gandire sociala" si sa (se) perceapa in relatie cu alte
persoane,evenimente, experiente. Pe baza lui, SE dobandeste o intelegere superioara a
problemei si a persoanei.
Ajuta la identificarea obstacolelor in atingerea scopurilor propuse.
Scop:
- intelegerea mai buna de catre elev a propriei existente legata de profesie.
Desenarea spatiului existential, harta vietii (mapping) are in vedere faptul ca
elevul are o viziune mai clara asupra propriei vieti.

Procedeu:
1. Se da fiecarui elev cate o hartie alba de dimensiune obisnuita (format A4).
2. Se explica: vor avea de facut un desen cu spatiul existential, harta vietii.
3. Se cere sa completeze sincer in fiecare casuta pentru a intelege mai bine propria
existenta strans legata de educatie,invatare , domiciliu ,familie, prieteni, hobby si viitorul
profesional.
4. Timpul de lucru : cincisprezece minute pentru a raspunde individual .Apoi fiecare
este rugat sa impartaseasca celorlalti raspunsurile strans legate de viitorul profesiei. Se cere
sa nu depaseasca 15 minute, ca fiecare elev sa aiba timp sa vorbeasca.
5. Prin desenarea "spatiului de viata" se urmaresc relatiile stabilite intre elev si ceilalti,
intimitatea ,munca si invatarea si nu in ultimul rand viitorul legat de profesie.

SPATIUL VITAL

ACTIVITATEA XVI Abilitati si meserii

Obiecti Identificarea abilitatilor necesare pentru diferite meserii

v
 Desfas Sesiunea 1
urarea 1. Spuneti elevilor ca activitatea ii va ajuta sa identifice abilitatile necesare pentru
activita meseriile de interes.
tii 2. Alcatuiti cu ajutorul elevilor o lista cu meseriile de interes pentru ei. Acceptati
toate propunerile elevilor fara a face observatii la adresa lor.
3. Impartiti elevii in grupe de cate 3-5 persoane si rugati-i sa isi aleaga de comun
acord 2-3 meserii despre care ar dori sa cunoasca mai multe lucruri. Cereti-le ca
pentru urmatoarea ora sa adune cat mai multe informatii despre abilitatile
necesare pentru acele meserii, completand in fisa de lucru datele obtinute.
Sesiunea 2
1. Reconstituifi grupele din ora anterioara si cereti elevilor sa discute informatiile
obtinute despre abilitatile necesare pentru desfasurarea cu succes a meseriilor
investigate: ce asteptari au avut, ce i-a surprins, daca li s-au confirmat asteptarile?
Spuneti-le sa urmareasca asemanarile si deosebirile in ceea ce priveste abilitatile
implicate in meseriile explorate. Lasati elevii sa lucreze aproximativ 15 minute.
2. Rugati elevii sa dea exemple de meserii si abilitatile identificate. Discutati cu
intreaga clasa incercand sa identificati abilitatile comune mai multor meserii si
abilitatile specifice meseriilor investigate.
3. Cereti elevilor sa se gandeasca la meserii care li s-ar potrivi sub aspectul
abilitatile pe care le detin.

Discutii
■ Ce modalitati de explorare se pot utiliza pentru a afla abilitatile necesare pentru
o anumita meserie?
■ Toate abilitatile identificate sunt la fel de importante pentru succesul fntr-o
anumita meserie?
■ Este important sa tinem cont de acest aspect in decizia de cariera?

De
urmarit Elevii:
■ sa identifice abilitati necesare pentru anumite meserii si importanta dezvoltarii abilitatii in
decizia privind cariera.

ACTIVITATEA XVII Proiectii in viitor

Obiectiv Dezvoltarea abilititilor de constructie a eului actual si viitor
Desfa
surarea 1. Comunicati elevilor ca vor face un exercitiu fn cadrul caruia vor putea sa-si
activi construiasca o imagine realista asupra a ceea ce ar putea deveni in viitor.
tatii 2. Distribuiti fisele de lucru si rugati elevii sa completeze individual, cu aspecte cat mai
concrete, caracteristicile personale prezente si cele dorite/dezirabile pentru ei.
Comunicati-le ca au la dispozitie aproximativ 10 minute pentru aceasta activitate.
3. Cereti elevilor sa evalueze pe baza fiselor distanta dintre caracteristicile prezente si
cele dorite. Sugeratj-le sa analizeze Tn ce masura caracteristicile dezirabile sunt
realiste sau nu. Solicitati elevii sa Tnlocuiasca caracteristicile nerealiste cu
caracteristici dezirabile realiste. Puteti propune elevilor sa reprezinte distanta dintre
caracteristicile actuale fi cele dezirabile printr-un desen, pentru a putea surprinde mai
bine caracterul realist al proiectiei realizate in viitor.
4. Discutati cu elevii relatia dintre caracteristicile prezente si cele dezirabile
introduced termenii de Eu actual si Eu viitor si explicati diferenta dintre Eul viitor si Eul
ideal.
Discutii 5. Dati ca tema elevilor sa identifice modalitati prin care ar putea sa dobindeasca
■ Importanta identificarii caracteristicilor prezente si a celor dezirabile.
• Ce conditii ar trebui indeplinite pentru a ajunge de la caracteristicile prezente la
cele dorite? Care dintre aceste conditii sunt realiste si care nu?
■ Cu ce alte caracteristici dezirabile, dar realiste, ar putea fi inlocuite caracteristicile
De Elevii:
urmarit ■ sa identifice caracteristici prezente si viitoare realiste si modul de a ajunge de la
caracteristicile prezente la cele dezirabile realiste.

ACTIVITATEA XVIII
PROFIL DE PERSONALITATE
NUMELE ŞI PRENUMELE.............................................................
Pe fiecare din rândurile următoare, care conţin câte patru atribute, marcaţi ,în spaţiul gol
din faţa cuvintelor, câte un „X” , marcând pe fiecare rând un singur cuvânt care vi se potriveşte
cel mai adesea.
PUNCTE FORTE
1 Animat Cutezător Analitic Adaptabil
2 Voios Răzbătător Perseverent Paşnic
3 Sociabil Dârz Altruist Docil
4 Convingător Combatant Amabil Autocontrolat
5 Stimulator Capabil Respectuos Rezervat
6 Vivace Sigur pe sine Sensibil Nepretenţios
7 Iniţiator Pozitiv Prevăzător Răbdător
8 Spontan Ferm Organizat Timid
9 Optimist Sincer Ordonat Flexibil
10 Amuzant Puternic Statornic Prietenos
11 Încântător Temerar Meticulos Diplomat
12 Vesel Încrezător Cultivat Consecvent
13 Antrenant Independent Idealist Inofensiv
14 Expansiv Decis Profund Spiritual
15 Ataşabil Activ Iubitor de muzică Pacificator
16 Volubil Tenace Manierat Tolerant
17 Energic Lider Loial Bun ascultător
18 Agreabil Conducător Riguros Mulţumit
19 Popular Productiv Prefecţionist Plăcut
 20 Entuziast Îndrăzneţ Decent Echilibrat
Total puncte forte
PUNCTE SLABE
21 Obraznic Despotic Sfios Inexpresiv
22 Indisciplinat Nepăsător Neânduplecat Apatic
23 Obositor Ranchiunos Potrivnic Reticent
24 Neatent Franc Scabros Fricos
25 Care întrerupe Intolerant Temător Nehotărât
26 Imprevizibil Interiorizat Tipicar Neimplicat
27 Imprudent Încăpăţânat Pretenţios Ezitant
28 Indulgent Trufaş Pesimist Anost
29 Necumpătat Certăreţ Stingher Placid
30 Naiv Înfipt Negativist Nonşalant
31 Doreşte încredere Dependent de muncă Închistat Bombănitor
32 Flecar Lipsit de tact Susceptibil Laş
33 Dezorganizat Poruncitor Depresiv Sceptic
34 Capricios Inflexibil Introvertit Indiferent
35 Dezordonat Manipulator Irascibil Bombănitor
36 Încrezut Încăpăţânat Suspicios Mocăit
37 Gălăgios Dominator Singuratic Leneş
38 Trândav Arţăgos Neâncrezător Absent
39 Nestatornic Pripit Răzbunător Impasibil
40 Instabil Viclean Critic Împăciuitorist
Total puncte slabe
Total cumulat pe
coloane

« CHEIA ÎNŢELEGERII CELORLALŢI ESTE ÎNŢELEGEREA PROPRIEI

PERSONALITĂŢI ! »
preluare din „ Personalitate Plus” de Florence Littauer , de către prof. ing. ŢECU NICOLETA
Definirea termenilor de pe fiecare linie:

1. cutezător- cel care ia iniţiative noi şi îndrăzneţe cu hotărârea de a le coordona;

adaptabil- se acomodează uşor şi se simte confortabil în orice situaţie;
animat- plin de viaţă, cu gesturi vii ale mâinilor şi mimică expresivă a feţei;
analitic_ îi place să examineze componentele unui întreg pentru a vedea relaţiile logice;
2. perseverent- urmăreşte un proiect până la finalizarea lui înainte de a începe altul;
voios- plin de bună dispoziţie şi umor;
răzbătător- convinge mai degrabă prin logică şi fapte decât prin farmec şi putere;
paşnic- pare netulburat şi liniştit şi evită orice conflict.
3. docil-acceptă cu uşurinţă punctul de vedere sau dorinţa altcuiva, fără să simtă nevoia de a-şi
susţine opinia;
altruist- renunţă din proprie iniţiativă la interesele sale de dragul celorlalţi sau pentru a veni în
întâmpinarea acestora;
sociabil- cel care vede în prezenţa celorlalţi mai degrabă o ocazie de a fi prietenos şi amuzant decât o
oportunitate de afaceri sau o provocare;
dârz- cel care este hotărât să urmeze propria cale;
4. amabil- îl interesează nevoile şi sentimentele celorlalţi;
autocontrolat- are trăiri emoţionale, dar rareori le afişează;
combatant- transformă toate situaţiile, întâmplările sau jocurile într-un concurs şi totdeauna joacă
pentru a câştiga;
convingător- poate să câştige în orice domeniu prin farmecul total al personalităţii sale;
5. stimulator- revigorează şi impulsionează sau îi face pe ceilalţi să se simtă bine;
respectuos- îi tratează pe ceilalţi cu respect, onestitate şi consideraţie;
rezervat- autorestrictiv în exprimarea emoţiei sau a entuziasmului;
capabil- apt să acţioneze repede şi eficient în toate situaţiile posibile;
6 nepretenţios- o persoană care acceptă cu uşurinţă orice împrejurare sau situaţie;
sensibil- se interesează cu intensitate de ceilalţi şi de ce se întâmplă;
sigur pe sine- o persoană sigură care are încredere deplină în propriile capacităţi, judecăţi şi resurse;
vivace- plin de viaţă şi de emoţie;
7. prevăzător- preferă să realizeze cu anticipaţie un plan detaliat pentru îndeplinirea unui proiect
sau obiectiv şi se implică mai degrabă în stadiile de planificare şi finalizare decât în cele de execuţie;
răbdător- neafectat de întârzieri, rămâne calm şi tolerant;
pozitiv- este convins că va finaliza orice acţiune care depinde numai de el;
iniţiator- îi îndeamnă sau îi convinge pe ceilalţi să i se alăture, să participe, prin farmecul propriei
personalităţi;
8. ferm- încrezător, rareori ezită sau oscilează;
spontan- preferă ca totul în viaţă să fie activitate impetuoasă, nepremeditată, fără planuri;
organizat- trăieşte şi acţionează conform unui plan zilnic; nu îi place ca planul să fie perturbat;
timid- liniştit, nu provoacă prea uşor o conversaţie;
9. ordonat- o persoană care îşi aranjează metodic, sistematic lucrurile;
flexibil- se acomodează uşor şi este gata rapid să procedeze altfel;
sincer- vorbeşte direct şi fără rezerve;
optimist- întotdeauna bine dispus; se autoconvinge şi îi convinge pe ceilalţi că totul se va rezolva cu
bine;
10. prietenos- mai degrabă reacţionează decât iniţiază, rareori începe o conversaţie;
statornic- de nădejde, credincios, devotat şi încrezător, uneori fără motiv;
amuzant- are un simţ al umorului efervescent, care ar putea transforma orice povestire într-un
eveniment umoristic;
puternic- o persoană care comandă şi căreia alţii ezită să i se împotrivească;
11. temerar- doritor să-şi asume riscurile; fără teamă, cutezător;
încântător- o persoană cu care este amuzant să fii;
diplomat- se poartă cu oamenii cu tact, sensibilitate şi răbdare;
meticulos- face totul în ordinea corectă, amintindu-şi clar tot ce s-a întâmplat;
12. vesel- permanent în stare de spirit bună, inducând şi altora fericire;
consecvent- este stabil emoţional, reacţionând aşa cum este de aşteptat;
cultivat- persoană ale cărei interese implică şi ocupaţii intelectuale şi artistice, cum ar fi teatrul,
concertele, baletul;
încrezător- sigur pe sine şi convins de propriile aptitudini şi de succesul său;
13. idealist- vede lucrurile în forma lor perfectă şi simte nevoia de a se ridica el însuşi la acel
standard;
independent- se bizuie pe propriile sale forţe, autonom, cu încredere în sine, care pare să aibă puţină
nevoie de ajutor;
inofensiv-o persoană care niciodată nu spune şi nici nu provoacă ceva neplăcut sau nedorit;
antrenant-îi încurajează pe ceilalţi să muncească, să i se alăture sau să se implice şi face ca totul să fie
distractiv;
14. expansiv- îşi exprimă emoţia deschis, în special afecţiunea şi nu ezită să îi atingă pe ceilalţi în
timp ce vorbeşte;
decis- o persoană cu abilitatea de a lua rapid şi definitiv o hotărâre;
spiritual- etalează un umor sec, care poate fi sarcastic;
profund- intens şi adesea introspectiv; îi displac conversaţia şi lucrurile superficiale;
15. pacificator-adesea se regăseşte în rolul de a aplana divergenţele pentru a evita un conflict;
iubitor de muzică-participă sau are o profundă apreciere pentru muzică; este implicat în muzică mai
degrabă ca formă a artei decât ca distracţie oferită de un spectacol;
activ- simte nevoia de a fi productiv; este un conducător pe care ceilalţi îl urmează şi găseşte că e
dificil să stea liniştit;
ataşabil- îi plac petrecerile şi abia aşteaptă să cunoască fiecare invitat; toţi îi devin prieteni încă din
primul moment;
16. manierat- o persoană politicoasă care îşi aminteşte ocaziile speciale şi face cu promptitudine un
gest amabil;
tenace- este ferm, îndărătnic şi nu se va lăsa până când obiectivul nu va fi realizat;
volubil-vorbeşte în permanenţă, spune în general povestiri caraghioase şi îi distrează pe ceilalţi;
tolerant- acceptă cu uşurinţă gândurile şi modul de a fi al celorlalţi, fără să simtă nevoia de a li se
împotrivi;
17. bun ascultător- pare totdeauna doritor să asculte ce ai de spus;
loial- credincios unei persoane, unui ideal sau unui loc de muncă, uneori fără motiv;
lider- un conducător înnăscut căruia îi place să se afle la „cârmă” şi adesea consideră greu de crezut
că altcineva poate face treaba la fel de bine;
energic-plin de viaţă, viguros;
18. mulţumit- satisfăcut cu uşurinţă de ceea ce are, rareori invidios;
conducător- are capacitatea de a conduce şi se aşteaptă ca oamenii să îl urmeze;
riguros- îşi organizează viaţa, sarcinile şi rezolvă probleme făcând liste scheme sau grafice;
agreabil-simpatic, adorabil, centrul atenţiei;
19. perfecţionist- stabileşte standarde înalte pentru el şi adesea pentru alţii, dorind ca totul să fie în
ordine în orice moment;
plăcut- agreabil, conversaţia cu el este o plăcere;
productiv- trebuie în permanenţă să lucreze sau să acumuleze;
popular- reprezintă sufletul petrecerii şi adesea este foarte dorit ca gazdă a petrecerii;
20. entuziast- o persoană spumoasă, plină de viaţă, de energie;
îndrăzneţ- fără frică, cutezător, fără teamă de risc;
decent- urmăreşte să facă totul în modul cel mai cuviincios;
echilibrat- stabil, moderat, nu îi plac extremele;
21. inexpresiv- o persoană a cărei faţă nu îi trădează emoţiile;
sfios- se sfieşte să atragă atenţia, ca rezultat al complexelor de care suferă;
obraznic- bătător la ochi, strident, intervine necuviincios, prea zgomotos;
despotic- comandă, domină, uneori exercitându-şi puterea peste limită în relaţiile cu ceilalţi;
22. indisciplinat- o persoană la care dezordinea pune stăpânire pe orice aspect al vieţii;
nepăsător- găseşte că este dificil să se raporteze la problemele sau durerile altora;
apatic- tinde să nu se entuziasmeze, adesea simţind că oricum nu poate ieşi nimic bun;
neânduplecat- cel care are dificultăţi în a ierta sau a uita o nedreptate care i s-a făcut, capabil de
ranchiună;
23. reticent- nu doreşte implicarea sau luptă împotriva acesteia, în special în situaţiile dificile;
ranchiunos- adeseori nutreşte sentimente negative ca rezultat al unor ofense reale sau imaginare pe
care nu le uită;
potrivnic- se împotriveşte, acţionează împotrivă sau ezită să accepte orice altă cale, cu excepţia celei
proprii;
obositor- repovesteşte istorii şi incidente pentru a te amuza fără să realizeze că deja a mai spus
povestea de câteva ori, simţind nevoia permanentă de a spune ceva;
24. scabros- insistent asupra unor probleme sau aspecte neânsemnate, accentuând detaliile triviale;
fricos- deseori încearcă sentimente de profundă îngrijorare, neâncredere sau anxietate;
neatent- lipsă a memoriei, care de obicei este legată de o lipsă de disciplină şi o lipsă de interes pentru
înregistrarea mintală a lucrurilor care nu sunt distractive;
franc- direct, sincer; nu îl deranjează să spună ce gândeşte;
25. intolerant- o persoană care găseşte dificil să suporte iritarea altora sau să îi aştepte pe alţii;
temător- cel care se teme sau cel căruia îi lipseşte încrederea;
nehotărât- o persoană care ia greu o decizie;
care întrerupe- o persoană care mai mult vorbeşte decât ascultă, care începe să vorbească fără măcar
să realizeze că deja vorbea altcineva;
26. tipicar- o persoană a cărei intensitate şi nevoie de perfecţiune poate să-i îndepărteze pe ceilalţi;
neimplicat- nu îşi doreşte să asculte sau să devină interesat de cluburi, grupuri, activităţi sau de vieţile
celorlalţi;
imprevizibil- poate fi extaziat într-un moment şi indiferent în următorul, sau promite să ajute, dar apoi
dispare, sau promite că vine, dar apoi uită să îşi facă apariţia;
interiorizat- găseşte că este dificil să îţi arăţi în mod deschis, verbal sau fizic, tandreţea;
27. încăpăţânat- insistă să îşi urmeze propria cale;
imprudent- nu are o manieră logică de a face lucrurile;
pretenţios- o persoană ale cărei standarde sunt atât de înalte, încât este dificil să le satisfaci vreodată;
ezitant- lent în a începe o mişcare şi greu să fie implicat în ceva;
28. anost- o personalitate de mijloc, fără manifestări extreme, care îşi manifestă în mică măsură sau
deloc sentimentele;
pesimist- chiar dacă speră la ce este mai bine, această persoană vede mai întâi partea negativă a
lucrurilor;
trufaş- persoana cu o stimă de sine puternică, care crede că are dreptate şi că este cea mai potrivită
pentru a îndeplini o anumită sarcină;
indulgent- permite celorlalţi să facă ce le place, cu scopul de a evita să fie dezagreabil;
29. necumpătat- cel care se supără copilăreşte, se manifestă violent, dar îi trece şi uită aproape
instantaneu;
placid- nu este o persoană care să îşi stabilească obiective şi nici nu doreşte să devină aşa;
certăreţ- provoacă discuţii în general pe motiv că are dreptate, indiferent de situaţie;
stingher- se simte marginalizat, adesea din cauza nesiguranţei sau de teamă că ceilalţi nu îi apreciază
cu adevărat compania;
30. naiv- are o perspectivă simplistă şi copilărească, este lipsit de experienţă sau de capacitatea de a
înţelege aspectele mai profunde ale vieţii;
negativist- cel a cărui atitudine este rareori pozitivă şi adesea nu poate să vadă decât partea negativă
sau întunecată a unei situaţii;
înfipt- plin de încredere, fermitate, curaj, adeseori în sens negativ;
nonşalant- indolent, nepăsător, indiferent;
31. neliniştit- se simte în mod constant nesigur, tulburat sau anxios;
închistat- o persoană care se retrage în ea însăşi şi are nevoie de mult timp de singurătate.
dependent de muncă-o persoană care stabileşte cu agresivitate obiective şi care trebuie să fie în mod
constant productivă, simţindu-se vinovat când se odihneşte;
doreşte încredere- îi prieşte încrederea sau aprobarea din partea altora;
32. susceptibil- peste măsură de introspectiv; se simte jignit cu uşurinţă când nu este înţeles;
lipsit de tact- uneori se exprimă într-o formă cumva jignitoare şi nechibzuită;
laş- se retrage din situaţiile dificile;
flecar- un vorbitor antrenant, forţat, căruia îi e greu să asculte;
33. sceptic- caracterizat de îndoială şi de lipsa încrederii că va reuşi vreodată;
dezorganizat- îi lipseşte capacitatea de a-şi pune ordine în viaţă;
poruncitor- preia cu forţa controlul situaţiilor sau al oamenilor spunându-le de obicei celorlalţi ce să
facă;
depresiv- o persoană care este tristă majoritatea timpului;
34. capricios- inconsecvent, contradictoriu, cu acţiuni sau emoţii care nu se bazează pe logică
introvertit- o persoană ale cărei gânduri şi interese sunt orientate către interior; trăieşte în ea însăşi;
inflexibil- este incapabil să înţeleagă sau să accepte atitudinile altora, punctele lor de vedere sau
maniera lor de a acţiona;
indiferent- o persoană pentru care cele mai multe lucruri nu contează dacă sunt aşa sau altfel;
35 dezordonat-trăind într-o stare de dezordine, incapabil să îşi găsească lucrurile;
irascibil- nu ajunge la un nivel emoţional foarte înalt, dar alunecă uşor într-o stare de nemulţumire,
deseori când simte că nu este apreciat;
bombănitor-vorbeşte încet în barbă când este împins de la spate, nu se oboseşte să vorbească cu
claritate;
manipulator- influenţează sau conduce lucrurile, subtil sau cu viclenie, în avantajul său, urmărind să
obţină cumva ceea ce vrea;
36. mocăit- adesea nu acţionează sau nu gândeşte repede; ar fi prea multă bătaie de cap;
încăpăţânat- hotărât să-şi exercite voinţa proprie, nu se lasă convins uşor, îndărătnic;
încrezut- simte nevoia să fie centrul atenţiei, doreşte să fie privit;
suspicios- nu crede, se întreabă cu privire la motivul din spatele cuvintelor;
37. singuratic- are nevoie de mult timp pentru el şi tinde să evite alţi oameni;
dominator- nu ezită să te anunţe că el are dreptate sau că el deţine controlul;
leneş- evaluează munca sau activitatea în funcţie de câtă energie trebuie depusă;
gălăgios- o persoană al cărei râset sau voce se aude peste vocile celorlalţi;
38. trândav-greu de pornit, are nevoie de îndemnuri pentru a se motiva;
neâncrezător - tinde să-i suspecteze sau să nu aibă încredere în alţii sau în ideile lor;
arţăgos- se înfurie, este nerăbdător şi îi sare ţandăra repede;
absent- îi lipseşte puterea de concentrare sau atenţia; este deseori distrat;
39. răzbunător-este ranchiunos şi îl pedepseşte pe cel care l-a jignit, adeseori refuzând prietenia;
nestatornic- caută mereu activităţi noi, ne fiind distractiv să facă acelaşi lucru tot timpul;
impasibil- care nu vrea să se implice;
pripit- poate acţiona precipitat, fără a judeca lucrurile, din cauza nerăbdării;
40. împăciuitorist- deseori îşi slăbeşte poziţia, chiar când are dreptate, pentru a evita conflictul;
critic- evaluează în mod constant şi judecă, exprimând deseori reacţii negative;
viclean- şiret, unul care totdeauna găseşte o cale să obţină ce îşi doreşte;
instabil- copilăros, nu este prea atent şi are nevoie de multe schimbări, pentru a nu se plictisi.
Interpretarea testului:
Analizând punctajul realizat pe fiecare coloană, se poate stabili tipul de temperament.
Pe coloana 1 se regăsesc caracteristicile temperamentului sangvinic popular;
Pe coloana 2 se regăsesc caracteristicile temperamentului coleric puternic;
Pe coloana 3 se regăsesc caracteristicile temperamentului melancolic perfect;
Pe coloana 2 se regăsesc caracteristicile temperamentului flegmatic liniştit.

„SĂ NE DISTRĂM ÎMPREUNĂ CU SANGVINICUL POPULAR”

„Bucuria în vremuri cu supărări.
Atingerea inocenţei într-o perioadă istovitoare.
Cuvântul înţelepciunii când greutăţi ne apasă.
Umorul când avem inima încărcată.
Raza speranţei care ne alungă norii negri.
Entuziasmul şi energia de a o lua mereu de la capăt.
Creativitatea şi farmecul de a colora o zi plictisitoare.
Simplitatea unui copil în situaţii complexe.”

Sangvinicii populari tipici sunt emoţionali şi expansivi, transformă munca în distracţie şi le face
plăcere să fie înconjuraţi de oameni. Ei văd emoţie în fiecare experienţă şi retrăiesc savoarea fiecărei
ocazii în descrieri pline de culoare. Sangvinicii populari sunt orientaţi spre exterior şi optimişti.
 Personalitate atrăgătoare: sangvinicii populari nu au mai multe oportunităţi decât alte
temperamente, dar totdeauna par să se distreze mai mult. Copii sangvinici populari au cete de
admiratori care se învârt în jurul lor, pentru că ei vor fi acolo unde se petrece acţiunea. Crescând,
sangvinicii populari continuă să atragă mulţimile. Devin conducători de galerie la meciuri, au
conducerea în echipele din şcoală şi sunt consideraţi cei mai promiţători.
„Aveţi grijă ca distracţia şi jocurile voastre să nu meargă prea departe”
 Vorbăreţ, povestitor : cel mai evident mod de a identifica un sangvinic popular este să fii
atent, la un grup şi să îl localizezi pe cel care este în mod constant cel mai gălăgios şi mai vorbăreţ. În
timp ce alte temperamente vorbesc, sangvinicii populari spun poveşti.
„ Păstraţi povestirile pentru cei care vă pot aprecia simţul umorului”.
 Sufletul petrecerii: aveţi o dorinţă inerentă de a fi în centrul atenţiei şi această trăsătură ,
alături de poveştile pline de culoare, vă face să fiţi sufletul unei petreceri
 Memorie pentru culoare: nu aveţi o memorie bună a numelor, datelor, locurilor şi
evenimentelor, dar aveţi o abilitate unică pentru descrierea detaliilor pline de culoare din viaţă.
 Nevoia de a-l atinge pe ascultător: sangvinicii populari sunt oameni foarte calzi, având
tendinţa să-şi îmbrăţişeze, să-şi atingă prietenii. Acest contact este atât de natural pentru ei, încât nici
nu-i observă pe melancolicii perfecţi retrăgându-se în colţuri atunci când ei îi primesc cu braţele
deschise. Sangvinicii populari nu numai că sunt tandrii, dar de multe ori îi ating pe oamenii cu care
vorbesc pentru a fi în contact direct şi pentru a fi siguri că interlocutorul nu fuge.
 Bun pe scenă: sangvinicii populari au un simţ înnăscut pentru dramaturgie şi sunt atraşi ca
un magnet spre centrul scenei şi spre obiectivul aparatului de filmat. Ei gravitează în jurul agitaţiei şi
creează chiar mai multă, dacă petrecerea e pe cale să se stingă. Pot fi glumeţi şi pot stimula
entuziasmul până şi în cele mai anoste inimi. Daţi-le sangvinicilor populari un public şi vor crea un
scenariu.
 Cu ochii larg deschişi şi inocent: sangvinicii populari sunt naivi şi au o simplitate de copil
chiar la vârste înaintate. În realitate, ei nu sunt mai naivi decât alte temperamente, doar că uneori aşa
arată. Pentru sangvinicul popular, totul este nou.
 Entuziast şi expresiv: sangvinicii populari sunt oameni emoţionali şi expansivi care devin
optimişti şi se entuziasmează pentru aproape orice. Cu orice apari, vor şi ei să încerce şi oriunde spui
că mergi, vor şi ei să meargă. Se mişcă, sar, se fâţâie şi se agită. Cuvântul „extraordinar” trebuie să fi
fost creat pentru a descrie sangvinicii populari, pentru că fiecare gând sau cuvânt al lor este
„extraordinar”.
 Curios: sangvinicii populari sunt totdeauna curioşi şi nu vor să piardă nimic. Ei trec repede
de la o conversaţie la alta, astfel încât să nu piardă nimic. Vor totdeauna să „ştie totul”. Secretele îi
înnebunesc. Ei doresc, de asemenea, să cerceteze tot ce nu ştiu încă.
 Întotdeauna un copil: unul dintre motivele pentru care sangvinicii populari se poartă
copilăreşte este pentru că au fost nişte copilaşi adorabili. Au fost iubiţi la nebunie de părinţi şi
profesori şi nu vor să părăsească această postură de „centru al atenţiei”. În timp ce alte temperamente
vor să lase copilăria undeva în urmă, sangvinicului popular îi place lumea imaginarului. Ei se
îndreaptă „spre apus pe cai albi” şi nu trebuie niciodată să-şi caute o slujbă. Înaintarea în vârstă aduce
cu sine responsabilităţi, iar sangvinicii populari evită din instinct, cât mai mult posibil o viaţă
ordonată.
 Se oferă voluntar: pentru că sangvinicii populari doresc să fie de ajutor şi cunoscuţi de toţi,
ei se oferă voluntari, uneori fără să se gândească la consecinţe. Ei adoră să se ofere voluntari şi sunt
bine intenţionaţi, dar fiind foarte distraţi s-ar putea să uite să facă ce au promis, sau s-ar putea să
încurce lucrurile.
 Însufleţeşte şi farmecă pe ceilalţi: pentru că sangvinicii populari au un surplus de energie şi
entuziasm, au tendinţa să îi atragă şi să îi însufleţească pe ceilalţi. Sangvinicul popular eficient
concepe ideile şi îi convinge pe alţii să le ducă la îndeplinire, către o finalitate productivă. Când
sangvinicii populari încep să se înţeleagă pe ei înşişi, îşi dau seama că au iniţiativă, dar au nevoie de
prieteni care să le finalizeze acţiunile.
 Îşi face prieteni cu uşurinţă: nu există persoane străine pentru sangvinicii populari, pentru
că ei, încă de din prima clipă devin prietenii tăi. În timp ce alţii ezită sau sunt reţinuţi, sangvinicul
popular deschide conversaţiile cu oricine este disponibil.
 Pare interesant: pentru că sangvinicii populari acţionează totdeauna după cum simt, ei par
să trăiască vieţi mai interesante decât prietenii lor. Nu ceea ce fac ei este atât de neobişnuit, ci
repovestirea fiecărui eveniment adaugă ceva inedit la realitate.
„ O INIMĂ VESELĂ ESTE UN LEAC MINUNAT...”
 „SĂ ORGANIZĂM SANGVINICUL POPULAR”
SANGVINICII POPULARI SUNT CEI MAI DISPUŞI LA SHIMBARE, PENTRU CĂ EI
ADORĂ IDEILE ŞI PROIECTELE NOI ŞI PENTRU CĂ SUNT NĂSCUŢI SĂ FIE
POPULARI ŞI INOFENSIVI
Problemele sangvinicului popular apar prin felul său de a fi şi se pot rezolva numai după ce au fost
cunoscute şi admise ca probleme
 PROBLEMĂ: sangvinicul popular vorbeşte prea mult.
Soluţia 1: vorbeşte pe jumătate din cât vorbeai înainte
Calea simplă de a vă controla este să renunţaţi la orice altă povestire pe care vă simţiţi tentaţi să o
spuneţi. Vă va părea rău pentru ce pierde auditoriul, dar ei nu vor şti niciodată ce nu au auzit şi toate
acestea sunt spre bine. Este de preferat ca grupul să se bucure de ce ai de spus, decât să fie sufocat de
faptul că ai pus stăpânire pe conversaţie-indiferent cât de adorabile ar fi povestirile tale.
Soluţia 2: urmăreşte semnele plictiselii
Când spectatorii tăi stau pe vârfuri, aruncând priviri în mulţime, încercând să prindă privirea altcuiva,
atunci este clar că devii plictisitor, deci trebuie să închei discuţia.
Soluţia 3:condensează-ţi comentariile
„Treci la obiect” – pare să fie soluţia chiar dacă ţi se pare interesant să dai foarte multe detalii
povestirii tale. Detaliile pot plictisi, iar un interlocutor plictisit este ca şi absent.
Soluţia 4: încetează cu exagerările:
Cu toate că povestirile sangvinicilor populari sunt distractive, ei pot exagera lucrurile ajungând să
mintă. Pentru a scăpa de minciună şi pentru a deveni mai credibili, evitaţi pe cât posibil exagerările.
Gândiţi-vă la asta şi verificaţi-vă înainte de a începe o conversaţie.
NU UITA – PREA MULTĂ CULOARE DEVINE MINCIUNĂ
 PROBLEMĂ: sangvinicul popular este egocentric
Soluţia 1: fii sensibil la interesele altor oameni
Sangvinicii populari sunt cel mai puţin sensibili la alţii pentru că sunt cufundaţi în ei înşişi. Sunt aşa
de fericiţi cu propriile lor povestiri încât nu observă atenţia pe care le-o acordă ceilalţi şi pot vorbi
mult în afara subiectului. Cu greu observă nevoile altora pentru că la ei este ceva înnăscut să evite
problemele sau situaţiile negative.
Sangvinicii populari nu sunt buni sfătuitori pentru că mai mult vorbesc decât ascultă şi tind să dea
rapid răspunsuri simpliste, care ar putea să nu fie potrivite. Pentru a învăţa să fii sensibil la alţii, începe
prin a asculta şi a privi.
Sangvinici populari, de acum înainte ascultaţi şi priviţi fiecare persoană ca pe cineva special şi veţi
deveni sensibili la nevoile celorlalţi.
Soluţia 2: învaţă să asculţi
Motivul pentru care sangvinicii populari nu ascultă nu este acela că au o problemă ereditară, ci pentru
că le pasă numai de ei înşişi. Pentru ei viaţa este ca un teatru în care ei sunt pe scenă şi ceilalţi toţi sunt
spectatori.
NU UITA –FII SENSIBIL LA NEVOILE CELORLALŢI ŞI ASCULTĂ CE AU DE SPUS
 PROBLEMĂ: sangvinicul popular are o memorie nefolosită
Soluţia: 1 acordă atenţie numelor
Motivul pentru care sangvinicii populari nu îşi amintesc numele este, faptul că ei nu ascultă şi nu le
pasă cu adevărat de ceilalţi. Poate fi distractiv să fii cu ei, dar oamenii simt că nu-ţi pasă de ei atunci
când după numai câteva minute nu îţi poţi aminti numele lor reţineţi faptul că „cel mai frumos cuvânt
din lume este numele unei persoane”. Sangvinicii populari nu sunt cu nimic mai prejos ca inteligenţă
decât alte temperamente şi îşi pot aminti nume din momentul în care au hotărât că este important.
Soluţia 2: notează-ţi unele lucruri
În timp ce memoria sangvinicului popular pentru culoare şi banalităţi este chiar mai presus decât cea
pentru fapte, memoria lui pentru nume, date şi locuri este aproape inexistentă. Această divizare a
minţii este de înţeles atunci când realizăm că temperamentul sangvinicului popular este de departe mai
interesat de oameni decât de statistici şi de ficţiune plină de culoare decât de fapte reci.
Sangvinicii populari trebuie să-şi scrie liste cu ce au de făcut şi să-şi păstreze listele acolo unde ştiu că
nu le vor rătăci. Trebuie să-şi noteze numele persoanelor şi să revadă însemnările înainte de a merge
din nou într-un grup. Trebuie să se asigure înainte de a telefona că au toate datele în faţa lor. O minte
bună poate părea proastă când începe să caute informaţii pe care ar trebui să le ştie.
NU UITA –CHIAR DACĂ POŢI SĂ EXPLICI RAŢIONAL DE CE AI O MEMORIE SLABĂ,
NIMENI NU VREA SĂ AUDĂ ASTA. FII ATENT LA NUMELE OAMENILOR ŞI PUNE PE
HÂRTIE UNELE LUCRURI
 PROBLEMĂ : sangvinicul popular este un prieten nestatornic şi uituc
Soluţia 1: înţelege factorul prietenie
Deşi sangvinicul popular are mulţi prieteni pentru că aceştia fac viaţa mai interesantă, de obicei el nu
este un „prieten bun”, putând fi numit „prieten de vreme bună”.
Sangvinicii populari tind să aibă mai degrabă admiratori sau fani permanent prezenţi decât prieteni
adevăraţi. Ei adună în jurul lor oameni care îi admiră, îi iubesc şi îi venerează. Le plac cei care le sunt
devotaţi, dar dacă apare vreo problemă, se uită în altă parte. Sunt prea preocupaţi cu distracţia şi
lucrurile frumoase ca să-şi rezerve timp pentru necazuri.
Soluţia 2:pune în prim plan nevoile celorlalţi
Rareori sangvinicii populari fac efortul de a fi prieteni adevăraţi, să le pese de cei aflaţi la nevoi, sau
să îi viziteze pe cei bolnavi. Convingeţi-vă că nevoile celorlalţi sunt importante şi apoi educaţi-vă să
acţionaţi în sprijinul acestora.
NU UITA –NU ESTE UŞOR SĂ FII UN „PRIETEN BUN”, DAR EFORTUL MERITĂ
FĂCUT! NU VĂ PREGĂTIŢI UN PUBLIC; DEVENIŢI UN PRIETEN ADEVĂRAT
 PROBLEMĂ: sangvinicul popular este dezorganizat şi imatur
Soluţia 1: organizează-ţi viaţa
Deşi sangvinicii populari sunt adesea cotaţi ca fiind „Cei mai predispuşi la succes”, de multe ori ei nu
reuşesc. Au idei, personalitate, creativitate, dar rareori reuşesc să le facă să conlucreze la un moment
dat. Dacă se întâmplă să aibă succes rapid, atunci rămân la înălţime, dar dacă este nevoie de ani de zile
de planificare şi muncă, atunci vor renunţa şi se vor îndrepta în altă direcţie. Mulţi sangvinici populari
îşi schimbă o dată la câţiva ani locurile de muncă sau profesiile, deoarece descoperă că este monoton
sau dificil de a obţine lucruri măreţe, aşa că mai bine o iau din loc. Cu toate că poveştile sangvinicului
popular sunt amuzante, ele arată că sangvinicul popular, deşi bine intenţionat, rareori dă tot ce poate.
Nu vrea să se dea jos din pat astăzi, să meargă la muncă. Totdeauna intervine ceva. Plăcerea este mai
presus de muncă.
Cu toate acestea s-a observat că sangvinicul popular este cel mai dispus să accepte că trebuie să se
apuce serios de muncă şi să se organizeze. El admite că nu a realizat ce şi-a propus în viaţă şi că vrea
să se perfecţioneze. Deşi bine intenţionat, apar tot felul de lucruri şi nu poate nici măcar să se apuce de
treabă. Dacă şi-ar aminti că şi-a propus să facă unele schimbări, ar pierde lista fără ca, probabil, să
apuce să facă ceva.
Soluţia 2: maturizează-te
Shakespeare cunoştea temperamentele şi, scriind despre sangvinicii populari, s-a referit la una dintre
cele mai mari slăbiciuni ale lor- dorinţa de a nu se maturiza niciodată. Sangvinicii populari trăiesc
asemenea lui Peter Pan şi vor să zboare în „Ţara poveştilor cu a fost odată ca niciodată”, în loc să se
confrunte cu realităţile dure ale vieţii.
Maturitatea nu depinde de vârstă; ea depinde de voinţa noastră de a înfrunta responsabilităţile şi de a
face planuri realiste pentru a ni le asuma.
NU UITA – TU SANGVINICULE POPULAR AI CEL MAI MARE POTENŢIAL! POŢI
ATINGE CULMEA ÎN ORICE DOMENIU, DAR TREBUIE SĂ ÎNCEPI CHIAR DE ASTĂZI
ŞI SĂ ÎŢI ORGANIZEZI VIAŢA. DACĂ AŞTEPŢI PÂNĂ MÂINE, INTERVINE CEVA!

„SĂ NE ORGANIZĂM ÎMPREUNĂ CU MELANCOLICUL PERFECT”

„Profunzimea de a vedea viaţa aşa cum este.

Firea artistică de a aprecia frumuseţea lumii.
 Talentul de a crea o operă de artă acolo unde nu exista nimic înainte.
Capacitatea de a analiza şi de a ajunge la soluţia potrivită.
Ochiul pentru detaliu când alţii fac ceva de slabă calitate.
Scopul: să termine ce au început.
Promisiunea: „Dacă ceva merită să fie făcut, atunci să fie făcut bine”.
Dorinţa: „de a face lucrurile cu decenţă şi în ordine.

Melancolicii perfecţi sunt gânditorii. Sunt oameni care îşi propun un ţel cu seriozitate, dedicaţi
ordinii şi organizării şi apreciază frumuseţea şi inteligenţa. Nu caută să se amuze, ci analizează cel
mai bun plan pentru viaţa lor. Fără melancolicii perfecţi am avea parte de mai puţină poezie, artă,
literatură, filozofie sau simfonii. Ne-ar lipsi cultura, rafinamentul, gustul şi talentul din adâncul firilor
noastre. Am avea mai puţini ingineri, inventatori, oameni de ştiinţă; registrele noastre contabile ar fi
pierdute, iar bilanţurile noastre nu s-ar mai echilibra.
Melancolicii perfecţi sunt sufletul, mintea, spiritul şi inima umanităţii.
O, ce mare nevoie are lumea de melancolici perfecţi!
 Profund, gânditor, analitic:
În timp ce sangvinicul popular este extravertit, melancolicul perfect este un introvertit. În timp
ce sangvinicului popular îi place să vorbească şi să facă totul public, melancolicul perfect este
profund, tăcut şi gânditor. În timp ce sangvinicul popular vede viaţa în roz, melancolicul perfect este
născut cu o fire pesimistă, prevede problemele înainte de a se întâmpla şi calculează costul înainte de
a construi. Melancolicul perfect vrea întotdeauna să ajungă în miezul problemei. Nu consideră
lucrurile la valoarea lor superficială, ci sapă până la adevărurile lăuntrice
Melancolicul perfect gândeşte, planifică, creează, inventează. Se implică în rutine plictisitoare
dacă vede vreun rezultat viitor. Lucrările lăuntrice ale minţii sunt importante pentru el şi începe, încă
din scutece, să observe viaţa din jurul lui. În copilărie are jucării care trebuie studiate, jocuri care
trebuie analizate.
În şcoală, melancolicilor perfecţi, le plac lucrările scrise semestriale şi proiectele de cercetare şi
preferă să lucreze singuri, deoarece discuţiile nu fac decât să încetinească progresul. Le plac subiectele
despre care cred că nu au fost niciodată cercetate îndeajuns şi se înţeleg bine cu un profesor care este
organizat şi care păstrează un curs logic al evenimentelor.
 Serios şi orientat spre scop:
Melancolicii perfecţi sunt persoane sobre care şi-au stabilit scopuri cu rază lungă de acţiune şi
vor să urmărească numai un obiectiv etern. Din nefericire, de obicei, se căsătoresc cu cei care
iubesc distracţia şi viaţa comodă, după care sunt deprimaţi de fleacurile care îi încântă pe
partenerii lor.
 Geniu –intelect :
„Toţi oamenii de geniu au un temperament melancolic” , a spus Aristotel. Scriitorii, artiştii şi
muzicienii sunt, de regulă, melancolici perfecţi, pentru că ei se nasc cu un potenţial de geniu care,
motivat şi cultivat adecvat, va produce titani.
Michelangelo a fost fără îndoială un melancolic perfect, deoarece înainte de a ciopli clasicele sale
statui: „Moise, David şi Pieta”, el a studiat intens corpul omenesc. A mers la morgă şi a disecat el
însuşi cadavre pentru a studia muşchii şi tendoanele. Pentru că a mers mai adânc în profunzimea
omului decât sculptorii obişnuiţi din vremea sa, creaţiile sale au fost protejate şi respectate până în
ziua de astăzi.
Michelangelo a fost şi arhitect; a scris şi poezii şi este cel mai bine cunoscut pentru frescele de pe
tavanul Capelei Sixtine de la Vatican din Roma. Pictarea celor nouă scene din Cartea Genezei i-au luat
patru ani pentru a le termina, timp în care a stat pe spate la douăzeci şi trei de metri înălţime.Puteţi să
vă imaginaţi ce s-ar fi putut întâmpla dacă Michelangelo ar fi fost un sangvinic popular? Nu ar fi avut
nici un plan şi ar fi început dintr-un colţ, pictând orice i-ar fi venit în minte în momentul respectiv.
După ce s-ar fi urcat pe schelă, şi-ar fi dat seama că şi-a uitat vopseaua roşie şi ar fi trebuit să coboare
 din nou. După ce s-ar fi aflat singur acolo timp de câteva zile, şi-ar fi pierdut interesul pentru
întregul proiect şi ar fi renunţat, lăsându-l pe Adam fără nici o frunză de smochin.
Dacă eşti un melancolic perfect, faci oare tot ce îţi stă în putinţă pentru a-ţi dezvolta abilităţile
înnăscute?
 Talentat şi creator:
Melancolicii perfecţi sunt cei mai talentaţi şi mai creatori dintre toţi. Pot fi artişti, muzicieni,
filozofi, poeţi, literaţi. Apreciază oamenii dotaţi, admiră geniile şi tolerează o lacrimă de emoţie
vărsată ocazional. Sunt mişcaţi de măreţia din toate sferele şi sunt uimiţi de minunile naturii.
 Îi plac listele, schemele, graficele şi simbolurile:
Toţi facem liste câteodată, dar pentru melancolicul perfect utilizarea listelor, schemelor şi a
graficelor este o parte importantă a vieţii. Minţile melancolicilor perfecţi gândesc într-o manieră
atât de ordonată, încât ei văd simboluri atunci când sangvinicii populari văd oameni; ei gândesc în
rubrici atunci când sangvinicii populari gândesc în evenimente.
 Ordonat şi organizat:
În timp ce sangvinicul popular urmăreşte distracţia în viaţă, melancolicul perfect este în căutarea
ordinii. Sangvinicii populari pot să-şi facă treaba într-o bucătărie dezordonată sau pot lucra la un birou
răvăşit, dar melancolicii perfecţi trebuie să aibă lucrurile organizate, căci altfel nu pot funcţiona.
Totodată melancolicii perfecţi adoră şifonierele organizate, ordonate.
Aceia dintre noi care nu avem acest temperament trebuie să ne dăm seama cât de importante sunt
organizarea şi ordinea pentru melancolicul perfect şi cât de mult ne-ar ajuta pe fiecare dintre noi ca
măcar să încercăm să ne îndreptăm în această direcţie.
 Îngrijit şi curat:
Melancolicul perfect este, de obicei, bine îmbrăcat şi meticulos dichisit. Bărbatul are un aspect
îngrijit, iar femeia are fiecare fir de păr la locul lui. Ei doresc ca mediul lor înconjurător să fie îngrijit
şi curat şi se tot învârt adunând după alţii.
 Perfecţionist –standarde înalte
Motoul în viaţă al melancolicului perfect este: „Dacă merită să faci ceva, atunci merită să o faci
cum trebuie”. Nu contează niciodată cât de repede va face ceva, ci cât de bine. Calitatea este
totdeauna mai importantă decât cantitatea, iar când unui melancolic perfect i se dă ceva de făcut, poţi
fi sigur că treaba va fi făcută bine şi la timp.
 Econom:
Prin natura lor, melancolicii perfecţi nu pot fi risipitori şi le place să se târguiască
 Profundă preocupare şi compasiune:
Melancolicul perfect este sincer preocupat de alţi oameni şi sensibil la nevoile lor. În timp ce
sangvinicul popular încearcă să fie în centrul atenţiei, melancolicul perfect îi observă pe ceilalţi şi le
înţelege problemele.
Melancolicii perfecţi sunt excelenţi sfătuitori, pentru că ei au o extraordinară abilitate de a vedea în
sufletele celorlalţi. Sunt dornici să asculte problemele oamenilor, să le analizeze şi să vină cu soluţii
viabile. Sangvinicii populari nu au răbdare să asculte necazul cuiva şi nu vor să se implice în nimic
negativ, în timp ce melancolicii perfecţi au o sinceră compasiune pentru alţii şi le pasă cu adevărat.
 Caută partenerul ideal:
Pentru că melancolicii perfecţi sunt perfecţionişti, ei vor parteneri perfecţi. Îşi fac prieteni cu
precauţie, pentru a vedea dacă oamenii se ridică la nivelul aşteptărilor lor şi preferă să aibă câţiva
prieteni devotaţi în loc de o mulţime de cunoştinţe cum au sangvinicii populari.
Să cauţi idealul în viaţă este un lucru pozitiv, dar trebuie să ne dăm seama că nu vom găsi niciodată
persoana perfectă. Melancolicul perfect este idealist, organizat şi consecvent.
„ ÎNŢELEPTUL VEDE NENOROCIREA ŞI SE ASCUNDE, CEI PROŞTI DAU PESTE EA ŞI
ÎNDURĂ NECAZ.”

„SĂ ÎNVESELIM MELANCOLICUL PERFECT”

 MELANCOLICUL PERFECT ESTE UN OM AL CONTRASTELOR. ATINGE
EXTREMELE CELE MAI ÎNALTE ŞI CELE MAI JOASE. EL ESTE TOTDEUNA ÎN
STARE SĂ-ŞI DEMONSTREZE CĂ ARE DREPTETE, IAR CEILALŢI GREŞESC, ŞTIE CĂ
AR PUTEA FI FERICIT DACĂ CEILALŢI AR FI CA EL
Problemele melancolicului perfect apar prin felul său de a fi şi se pot rezolva numai după ce au fost
cunoscute şi admise ca probleme

 PROBLEMĂ : melancolicul perfect este în mod natural deprimat

Soluţia 1: înţelege că nimănui nu îi plac oamenii posomorâţi
Aşa cum sangvinicul popular trebuie să se străduiască să fie organizat, melancolicul perfect trebuie să
se străduiască să fie vesel, chiar dacă nu se simte vesel.”este de preferat o bucurie prefăcută în
locul unei depresii autentice”
Pe măsură ce melancolicii perfecţi îmbătrânesc, tind să devină mai trişti. Ei decid că nimeni nu îi mai
iubeşte şi apoi aranjează lucrurile pentru a-şi dovedi că au dreptete.
Soluţia 2: nu te aştepta tot timpul numai la necazuri
Melancolicii perfecţi au tendinţa de a pune totul la suflet şi se aşteaptă tot timpul numai la necazuri. Ei
se înţeleg greu în special cu sangvinicii populari şi cu colericii puternici, pentru că aceştia trântesc tot
ce le trece prin cap, fără să se gândească la consecinţe. Pentru că melancolicul perfect şi-a planificat
fiecare afirmaţie, el presupune că şi alţii au făcut la fel şi de aceea, în fiecare comentariu ocazional, el
citeşte un înţeles adânc, ascuns.
Pe măsură ce voi, melancolici perfecţi, veţi începe să înţelegeţi diferenţele dintre temperamente, o
mare greutate vi se va ridica de pe umeri. Vă veţi da seama, poate pentru prima oară, că sangvinicii
populari sau colericii puternici nu vor să vă minimalizeze, sau să vă supună. Ei nici nu s-au gândit
prea mult la voi şi cu siguranţă nu au plănuit ceva dinainte. Pe măsură ce veţi învăţa să îi evaluaţi pe
alţii prin prisma trăsăturilor lor de temperament ( şi nu ale voastre), veţi avea o percepţie complet nouă
asupra oamenilor. Veţi putea să îi zâmbiţi oricărui trecător şi să încetaţi să vă aşteptaţi tot timpul
numai la necazuri.
Deseori melancolicii perfecţi se simt izolaţi şi se miră de ce nu sunt invitaţi la petreceri; dar dacă sunt
totuşi invitaţi, cel mai adesea refuză.
Pentru a evita depresiile ai nevoie să-ţi menţii gândurile concentrate pe lucruri pozitive, iar în clipa
când te surprinzi concentrându-te pe orice aspect negativ, trebuie să refuzi acel gând.
Soluţia 3: nu te supăra aşa uşor
Melancolicilor perfecţi le place de fapt să sufere, iar această trăsătură le îndreaptă din nou atenţia
asupra lor şi la căt de “păcăliţi” sunt. Mulţi melancolici perfecţi se dau peste cap pentru a fi făcuţi să
sufere. Chiar de la început, micii melancolici perfecţi se simt păcăliţi sau neglijaţi. Iată un exemplu:
“ De Crăciun, Joshua; în vârstă de şase ani, a avut o zi proastă, după cum se aştepta. Înainte de toate, a
făcut inventarul “jucăriilor” primite în dar de el şi de verişoara sa, Laura. A descoperit că ea primise
mai multe. Deşi Joshua avea mai multe haine şi obiecte pe care şi le dorea, îi curgeau lacrimi din ochi
în timp ce striga: “Moş Crăciun o iubeşte mai mult pe Laura!”.
Soluţia 4: caută aspectele pozitive
Melancolicii perfecţi colecţionează critici care nu le-au fost aduse de nimeni, niciodată. Dacă îşi vor
auzi numele rostit în partea opusă a camerei, vor şti că se vorbeşte de rău despre ei, spre deosebire de
sangvinicii populari care cred că dacă vreodată se vorbeşte despre ei este de bine.
Caută ce este cel mai bun în oameni, iar când lucrurile merg prost, mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru
experienţă şi întreabă-L ce învăţăminte se pot trage. “… Iar cel ce se încrede în Domnul este fericit”.
NU UITA: ACCENTUEAZĂ CE ESTE POZITIV. ELIMINĂ CE ESTE NEGATIV.

 PROBLEMĂ: melancolicul perfect are o proastă imagine de sine

Soluţia 1: caută sursa nesiguranţei
Melancolicii perfecţi au tendinţa de a se simţi nesiguri în interacţiunea cu ceilalţi. Sunt atraşi de
obicei de parteneri sangvinici populari care pot vorbi în locul lor. Imaginea de sine scăzută a
melancolicilor perfecţi are adesea drept cauze criticile aduse de părinţi şi educatorii lor pe când erau
mici.
Soluţia 2: ascultă mărturia “falsei modestii”
Deoarece melancolicii perfecţi au o imagine de sine scăzută, ei au tendinţa de a căuta elogii într-o
manieră subtilă pe care nici ei nu o recunosc. Spun lucruri cum ar fi: “eu nu fac niciodată nimic cum
trebuie; părul meu este un dezastru; niciodată nu ştiu cu ce să mă îmbrac”. De fapt, melancolicii
perfecţi scot în evidenţă imaginea lor şi ne constrâng pe noi să le facem un compliment pe care ei să-l
respingă apoi.
NU UITA: MELANCOLICII PERFECŢI AU CEL MAI MARE POTENŢIAL PENTRU
SUCCES. NU FI CEL MAI ÎNVERŞUNAT DUŞMAN AL TĂU.

 PROBLEMĂ: melancolicul perfect tergiversează lucrurile

Soluţia 1: fă rost de “lucrurile potrivite” înainte de a începe
Deoarece melancolicii perfecţi sunt perfecţionişti, adesea ei se abţin să înceapă anumite proiecte
pentru că se tem că nu le vor face cum trebuie.
Melancolici perfecţi, nu ne sâcâiţi pe noi ceilalţi cu proiectele voastre strălucite înainte de a găsi
„lucrurile potrivite” pentru a le duce la îndeplinire.
NU UITA: DACĂ MELANCOLICII PERFECŢI NU AR PIERDE ATÂT DE MULT TIMP CU
PLANIFICAREA, NU NE-AR FORŢA PE NOI, CEILALŢI, INCOMPETENŢII, SĂ PORNIM
FĂRĂ PREGĂTIRE ŞI SĂ FACEM DE MÂNTUIALĂ O LUCRARE COMPLEXĂ!

 PROBLEMĂ: melancolicul perfect are pretenţii nerealiste de la ceilalţi

Soluţia 1: coboară-ţi standardele
Pentru că melancolicii perfecţi au standarde înalte, ei tind spre perfecţiune, dar când impun
standardele şi altora, această trăsătură devine o slăbiciune.
Soluţia 2: acceptă că trebuie să-ţi înţelegi propriul temperament
Mulţi melancolici perfecţi cred că este ceva în neregulă cu ei pentru că nu sunt aşa de încrezători şi de
joviali cum par să fie ceilalţi. Oamenii le spun să se înveselească şi să se relaxeze şi , în loc de asta ei
se retrag.
NU UITA: NU POATE SĂ FIE TOTUL PERFECT ÎN VIAŢĂ, AŞA CĂ RELAXEAZĂ-TE.

“ SĂ NE MOBILIZĂM ÎMPREUNĂ CU COLERICUL PUTERNIC”

“ Controlează ferm situaţia atunci când alţii se pierd.

Poate lua decizii în cele mai confuze situaţii.
Conducător iscusit care ne îndreaptă spre bine.
Dorinţa de a-şi asuma riscul într-o situaţie incertă.
Încrederea de a susţine adevărul în în faţa ridicolului.
Independenţa şi poziţia categorică.
Ne îndrumă pe “harta vieţii” când am pornit pe un drum greşit.
Impulsul de “a ridica armele împotriva tuturor obstacolelor, de a lupta şi de a le doborî”.

Colericul puternic este acea persoană dinamică ce visează visul imposibil şi îşi propune să
atingă steaua de neatins. Colericul puternic îşi propune, reuşeşte şi are succes întotdeauna.
În timp ce sangvinicul popular vorbeşte şi melancolicul perfect gândeşte, colericul puternic
izbândeşte.
Este temperamentul cel mai uşor de înţeles şi cu care te împaci de minune, atâta timp cât trăieşti după
regula sa de aur: “ Fă aşa cum îţi spun eu, ACUM!”
Colericii puternici seamănă cu sangvinicii populari, ambii fiind expansivi şi optimişti. Colericul
puternic poate comunica deschis cu oamenii şi ştie că totul se poate rezolva cu bine –dacă el se ocupă
de rezolvarea problemei. Obţine mai multe realizări decât alte temperamente şi te anunţă clar care este
poziţia lui. Pentru că este orientat spre scop şi are calităţi înnăscute de conducător, de obicei
ajunge la vârf, indiferent de cariera pe care şi-o alege.
 Cuvintele specifice caracterizării sumare a colericului puternic sunt: rapiditate, control, siguranţă de
sine, voinţă de fier, dominare, hotărâre în a-şi asuma responsabilităţi, delegare, reorganizare,
mecanism de luare a deciziilor, cel mai important, putere, mai repede, îndeplinire.
 Născut să conducă:
Colericii puternici vor manifesta o atitudine de asumare a responsabilităţilor foarte devreme în
viaţă. Sunt născuţi lideri şi vor privi prin gratiile pătuţului lor plănuind cum vor prelua puterea de la
mama lor cât mai curând. Cu ei nu se pune problema dacă vor prelua controlul, ci când. Îşi vor
anunţa părinţii ce aşteaptă ei de la viaţă, îşi vor cere toate drepturile foarte repede şi vor folosi o voce
puternică sau un acces de furie pentru a întări controlul.
Aceşti copii cu voinţă puternică nu fac niciodată ce li se spune şi iau hotărâri pentru întreaga familie,
fiind implicaţi de mici cu fermitate în susţinerea gospodăriei.
 Nevoie impulsivă de schimbare:
Colericii puternici sunt impulsivi şi trebuie să schimbe tot ce consideră că nu se află la locul
potrivit şi să corecteze orice greşeală care este pusă pe seama neputinţei. Colericii puternici aderă
repede la cauze drepte. Nu sunt niciodată indiferenţi sau apatici, ci încrezători şi interesaţi.
Corectează din instinct orice greşeală pe care o observă.
 Cu voinţă puternică şi decis:
Toate organizaţiile, firmele şi familiile au nevoie de vigoarea voinţei şi de abilitatea de a lua
decizii, care există gata preambalate în colericul puternic. Acolo unde alţii nu pot să se hotărască,
colericul puternic va decide instatntaneu. El rezolvă probleme şi economeseşte timp, chiar dacă nu toţi
apreciază tăria lui de caracter.
Colericii puternici au un rol dificil în viaţă. Ei au răspunsurile, ştiu ce să facă, pot să decidă repede –
dar rareori sunt populari, pentru că siguranţa şi insistenţa lor îi fac pe ceilalţi să se simtă nesiguri, iar
abilitatea de a conduce îi poate face să pară autoritari.
 Poate să coordoneze orice:
Colericii puternici pot să coordoneze orice, indiferent dacă ştiu ceva sau nu despre regulamentele
de funcţionare.
Una dintre regulile cele mai grele pe care colericul puternic trebuie să şi le impună este aceea de a se
abţine de la îndreptarea problemelor tuturor celorlalţi. Acest lucru pare simplu pentru toate celelalte
temperamente, cu excepţia colericilor puternici, care se apucă să coordoneze orice, indiferent dacă au
mai făcut asta înainte sau nu. Colericii puternici văd în mod natural răspunsurile practice la
problemele vieţii şi nu îşi pot imagina de ce nu îi mai vine şi altuia ideea potrivită.
 Orientat spre scop:
Colericul puternic este totdeauna mult mai interesat în a-şi îndeplini scopurile decât în a le face
pe plac celorlalţi. Acest lucru este simultan şi pozitiv şi negativ, prin aceea că un coleric puternic tinde
să sfârşească în vârf, dar singur.
Colericii puternici pot să facă întotdeuna treaba mai bine dacă pot să-I ţină pe ceilalţi deoparte. De
multe ori devin solitari, nu intenţionat, ci pentru că nimeni nu poate ţine pasul cu ei, iar ei le spun
celorlalţi că sunt obstacole în calea progresului.
 Bun organizator:
În orice situaţie de acasă, de la şcoală, sau de la serviciu, organizarea este o necesitate pentru a-ţi
realiza obiectivele. Persoana care nu ştie încotro merge, nu ajunge unde trebuie. Colericul
puternic este un maestru al organizării rapide şi practice.
 Deleagă sarcinile:
Cea mai mare calitate a colericului puternic este abilitatea sa de a finaliza , ajutat de talentul său
pentru organizare. Când se confruntă cu o sarcină, vede instantaneu cum trebuie coordonată şi, mintal,
împarte proiectul în etape de lucru. Ştie pe cine se poate baza şi împarte repede sarcinile tuturor, fără a
rămâne martor inactiv faţă de responsabilităţile date, presupunând că oricine preferă să muncească în
loc să se învârtă prin preajmă.
Unii colerici puternici sunt atât de preocupaţi să păstreze un control strict, încât deleagă celorlalţi
numai sarcinile conune –“munca de jos” –şi păstrează marele plan pentru ei înşişi.
 Atenţie : dus la extrem, acest supracontrol te împiedică să realizezi atât cât ai fi putut dacă ai fi învăţat
să tratezi cu oamenii şi să delegi sarcinile cu mai multă înţelepciune.
 Prosperă în opoziţie:
Colericilor puternici nu numai că le place să îşi realizeze obiectivele, ci ajung chiar să prospere în
opoziţie. Dacă sangvinicii populari se pregătesc să rezolve o sarcină şi cineva le spune că nu se poate
face, ei mulţumesc persoanei şi renunţă. Melancolicii perfecţi regretă timpul cu planificarea şi
analizarea situaţiei, iar flegmaticii liniştiţi sunt recunoscători că nu se poate face, pentru că de la
început părea că e prea mult de muncă. Dar, spuneţi-le colericilor puternici că ceva e imposibil de
realizat, şi acest lucru nu va face decât să le sporească şi să le stimuleze interesul.
Unul dintre motivele pentru care atât de mulţi colerici puternici devin profesionişti este pentru că
adoră provocarea din orice confruntare. În timp ce alte temperamente ar putea să se teamă de
confruntare, colericul puternic devine entuziasmat în focul luptei. Indiferent dacă este bărbat sau
femeie, colericul puternic are instinctul de a lupta şi dorinţa de a învinge, ceea ce îi propulsează în
fruntea lumii afacerilor de astăzi. Ei nu sunt descurajaţi de critică, îşi fixează obiectivul şi reuşesc să
îl atingă în ciuda opoziţiei.
 Nu are prea multă nevoie de prieteni
În timp ce sangvinicul popular are nevoie de prieteni ca spectatori, iar melancolicul perfect are
nevoie de prieteni pentru a-l sprijini, colericul puternic nu are nevoie de nimeni în preajma lui. El
participă la o activitate de grup atunci când are un scop şi se bucură să se implice energic şi să-şi
organizeze demersurile, dar nu are nevoie să piardă timpul în sporovăieli deşarte.
 De obicei are dreptate:
Colericul puternic are o antenă interioară pentru detectarea situaţiilor şi se va pronunţa numai
când ştie că are dreptate. Deşi această trăsătură este o mare calitate, cei care fac afaceri cu el nu
apreciază întotdeauna capacitatea lui de a găsi soluţia.

 Excelează în împrejurări critice:

Colericii puternici adoră împrejurările critice, deoarece ei se pot ridica la înălţimea situaţiilor
neaşteptate şi pot să ajungă în direcţii noi.
“ UNDE LIPSEŞTE CÂRMUIREA, POPORUL CADE”

“ SĂ POTOLIM COLERICUL PUTERNIC”

COLERICUL PUTERNIC REFUZĂ SĂ CREADĂ CĂ ARE TRĂSĂTURI DE CARACTER
NEPLĂCUTE. DATORITĂ PREMISEI DE LA CARE PORNEŞTE, ACEEA CĂ ARE
ÎNTOTDEAUNA DREPTATE, ÎN MOD NATURAL EL NU ÎŞI POATE DA SEAMA CĂ AR
PUTEA GREŞI. ÎNCĂ DIN COPILĂRIE, COLERICII PUTERNICI TREBUIE SĂ CÂŞTIGE
ÎN TOATE SITUAŢIILE ŞI CU SIGURANŢĂ VOR GĂSI O SOLUŢIE SĂ NU PIARDĂ
TEREN
Problemele colericului puternic apar prin felul său de a fi şi se pot rezolva numai după ce au fost
cunoscute şi admise ca probleme

 PROBLEMĂ: colericul puternic este prea dependent de muncă

Soluţia 1: învaţă să te relaxezi
Colericul puternic munceşte susţinut şi poate realiza mai mult decât orice temperament, dar
exagerează şi pur şi simplu nu se poate relaxa. El munceşte la capacitate maximă atât de mult, încât
nu poate să ajungă la “întrerupător” şi să se oprească. Colericul puternic merge, merge, merge şi nu se
aşează niciodată dacă există ceva pe care îl poate face.
Colericii puternici trebuie să înveţe să se relaxeze şi să înţeleagă că nu trebuie să muncească tot
timpul.
Soluţia 2: nu te simţi vinovat când te relaxezi
Este greu pentru colericii puternici să fie temperaţi. Aţi putea să vă relaxaţi şi să nu vă simţiţi vinovaţi.
Când te-ai surprins ultima oară bucurându-te atât de tare de viaţă că nu reuşeai să îţi înlături
zâmbetul de pe faţă? Probabil a trecut atât de mult timp…
Colericii puternici trebuie să înveţe să se relaxeze. Încercă! S-ar putea să îţi placă!
Soluţia 3: nu îi mai presa pe alţii
Capacitatea uimitoare de muncă a colericului puternic este în acelaşi timp o calitate şi o
îndatorire. Bărbat sau femeie, colericul puternic se entuziasmează să acţioneze şi se grăbeşte să
îndeplinească obiectivul. Colericul puternic poate realiza mai mult într-un timp mai scurt decât orice
alt temperament. Sangvinicul popular obişnuit are nevoie de o parte din strădania colericului puternic
pentru a finaliza acţiunile, iar melancolicul perfect are nevoie de intransigenţa colericului puternic
pentru a renunţa la analize şi pentru a începe munca adevărată. Flegmaticul liniştit, care mai degrabă
ar privi decâr ar munci, trebuie să-şi impună stabilirea unor obiective, lucru ce este natural pentru
colericul puternic. Tendinţa de acumulare este înnăscută la colericul puternic, iar celelalte
temperamente pălesc în faţa aspiraţiei sale fierbinţi către elogiu.
Predispoziţia naturală către scop a colericului puternic, care nu permite nimănui să-I stea în cale, este
ceea ce îl face să obţină de departe mai mult decât alte temperamente, dar această predispoziţie
naturală poate să îi scoată din minţi pe ceilalţi.
Colerici puternici, trebuie să înţelegeţi că, deşi aveţi de lucru, hotărârea voastră de a vă îndeplini
scopul crează o tensiune teribilă în jurul vostru, deci ar trebui să vă străduiţi să nu deveniţi dependenţi
de muncă, astfel încât oamenii să se bucure de prezenţa voastră şi să nu fugă, ferindu-se de o criză de
nervi.
Soluţia 4: planifică-ţi activităţi pentru timpul liber
Pentru că unui coleric puternic îi place să lucreze şi în vacanţă ar trebui să-şi programeze
anumite activităţi plăcute şi distractive care să îl ajute să se relaxeze.
NU UITA: POŢI SĂ TE RELAXEZI ŞI SĂ NU TE SIMŢI VINOVAT.
 PROBLEMĂ: colericul puternic trebuie să controleze
Soluţia 1: acceptă conducerea altuia
Colericii puternici extremi se simt bine numai atunci când ocupă poziţii în care deţin controlul.
Colericul puternic trebuie să înveţe să se adapteze la situaţiile sociale şi să încerce să se relaxeze
atunci când nu deţine controlul. Trebuie să îi lase pe alţii să ia decizii şi să se organizeze. Trebuie să
participe la evenimente pe care nu le-a planificat el şi să accepte conducerea altuia.
Soluţia 2: nu te uita de sus la “marionete”
Una dintre cele mai evidente slăbiciuni ale colericului puternic este convingerea fermă că are
dreptate, iar cei ce nu văd lucrurile ca el greşesc. El ştie întotdeauna cum să facă lucrurile cel mai
repede şi cel mai bine şi îţi spune asta. Dacă se întâmplă să nu reacţioezi eşti vinovat. Colericul
puternic petrece mult timp stând pe “culme” şi privind în jos la ceea ce numeşte el adesea
“marionetele vieţii”. Această atitudine de superioritate poate să-i afecteze psihologic pe cei asupra
cărora colericul puternic îşi exercită influenţa.
O mare slăbiciune a colericilor puternici este aceea că nu sunt în stare să tolereze slăbiciunile
altora. Pur şi simplu nu îi înţeleg pe cei care nu sunt ca ei şi cred că toţi ceilalţi sunt slabi şi proşti.
El se aşteaptă ca toată lumea să fie motivată de programele lui şi inspirată de ideile lui.
Atunci când colericul puternic înţelege temperamentele, poate să-şi croiască stilul de conducere
astfel încât să se potrivească cu o varietate mare de indivizi. Atunci când nu cunoaşte temperamentele,
adună alţi colerici puternici în jurul principiilor sale şi lasă “marionetele” să rămână la marginea
drumului.
Soluţia 3: încetează să mai manipulezi:
Colericul puternic are o modalitate uimitoare de a-I determina pe alţii să facă anumite lucruri
fără să-şi dea seama cum sunt conduşi. În timp ce sangvinicul popular îi încântă pe ceilalţi să îl
servească, colericul puternic îi manipulează.
Evident că o combinaţie sangvinic popular/coleric puternic manipulează într-o manieră aşa de
fermecătoare, încât te face să crezi că tu însuţi ai conceput ideea.
 NU UITA: ÎNCETEAZĂ SĂ ÎI MANIPULEZI PE ALŢII ŞI SĂ TE UIŢI ÎN JOS LA
“MARIONETE”
 PROBLEMĂ: colericul puternic nu ştie cum să se poarte cu oamenii
Soluţia 1: exersează-ţi răbdarea
Colericii puternici sunt nerăbdători în mod natural, dar această slăbiciune poate fi depăşită din
momentul în care înţeleg că asta este o problemă.
Deoarece colericii puternici pot să realizeze mai mult într-un timp mai scurt decât orice alt
temperament, este foarte dificil pentru ei să înţeleagă de ce nu pot ceilalţi să ţină pasul cu ei. Ei
consideră, probabil, că oamenii tăcuţi sunt proşti, iar cei neagresivi sunt incapabili.
De pe o poziţie de putere şi încredere în sine, ei îi judecă pe ceilalţi ca şi când ar face parte
dintr-o rasă inferioară.
Cel mai mare câştig pe care îl poate avea un coleric puternic din studiul temperamentelor este să
înţeleagă că abilitatea sa de a realiza şi acumula este adesea un handicap în relaţiile personale.
Nimănui nu îi plac persoanele dominatoare, nerăbdătoare, care te fac să te simţi nesigur. Dacă un
coleric puternic ar putea să se gândească, măcar pentru scrt timp, la faptul că este aspru cu ceilalţi, şi-
ar putea modifica comportamentul repede şi ar deveni cu adevărat acel mare conducător care se crede
deja că este.
Soluţia 2: păstrează-ţi sfatul pentru atunci când îţi este cerut
Deoarece colericul puternic are tendinţa de a corecta ce este greşit, presupune că soluţia lui va fi
acceptată de toţi cei care au o problemă. Se simte îndreptăţit să dea directive tuturor celor care au
nevoie de ajutor, indiferent dacă a fost sau nu solicitat.
Aveţi grijă: nu toată lumea reacţionează cu bucurie la sugestiile utile ale colericului puternic.
Soluţia 3: abordează problema cu răbdare
Tipul de temperament care le displace cel mai mult celorlalţi este colericul puternic, datorită
stilului său autentic despotic de a acţiona. Nimeni nu agrează oamenii despotici. Problema este însă
aceea că persoanele autoritare nu se văd pe sine aşa cum le văd ceilalţi. Ei consideră că ajută, iar
ceilalţi ar trebui să le fie recunoscători pentru instrucţiunile pe care le oferă. Deoarece colericul
puternic gândeşte rapid şi ştie ce este bine, el spune ce îi vine în minte, fără să îl intereseze cum vor
primi ceilalţi informaţia. Pe el îl preocupă mai mult să rezolve lucrurile decât sentimentele celorlalţi.
El simte că ajută cauza, dar cei din jurul său îl pot considera despotic. Aveţi grijă atunci când daţi
soluţii! Analizaţi situaţia înainte de a vă implica!
Soluţia 4: încetează cu controversele şi certurile
Deoarece colericul puternic ştie că are dreptate, lui îi place să conducă publicul confuz şi
nesigur în bătălie –şi să câştige apoi triumfător. Hăituirea “marionetelor” şi dovedirea greşelilor
devine un hobby fascinant pentru colericul puternic.
Colericilor puternici le plac controversele şi certurile şi indiferent dacă se implică pentru a se distra
sau în mod serios, această agitare a problemelor este o caracteristică negativă extremă.
NU UITA: NIMĂNUI NU ÎI PLACE O PERSOANĂ NERĂBDĂTOARE, DESPOTICĂ ŞI
CERTĂREAŢĂ
 PROBLEMĂ: colericul puternic are dreptate, dar nu este agreat

Soluţia 1: lasă-l pe celălalt să aibă dreptate

Este foarte dificil să dai sfaturi unui coleric puternic, deoarece el poate întotdeuna să dovedească de ce
a fost corect ceea ce a făcut.din moment ce el este perfect, dacă un lucru nu ar fi fost corect, atunci nu
l-ar fi făcut. Colericul puternic nu poate să admită că ar putea cumva să fie vinovat. Această opinie
inflexibilă face uneori imposibilă colaborarea cu colericul puternic.
Soluţia 2: învaţă să-ţi ceri scuze
Deoarece colericul puternic ştie totul şi este convins că are întotdeauna dreptate, nu îşi poate
imagina că trebuie vreodată să-şi ceară scuze. Consideră că expresia: “îmi pare rău” este un semn de
slăbiciune şi evită aceste cuvinte aşa cum ar evita o boală.
Soluţia 3: acceptă că ai unele defecte
 Din moment ce colericul puternic are cel mai grozav potenţial ca lider pentru cele mai măreţe cauze,
ar trebui să câştige cel mai mult din studiul temperamentelor. Ar trebui să fie capabil ca, pe baza
forţelor sale dinamice de acţiune rapidă şi decisivă, să treacă la eradicarea defectelor sale: vanitatea şi
nerăbdarea.
Dar colericul puternic este cel mai înverşunat duşman al său. Refuzul de a accepta o posibilă greşeală
proprie este ceea ce îl împiedică pe colericul puternic să atingă performanţe maxime.el este mult mai
interesat să aibă dreptate decât să fie agreat, iar când ia o anumită poziţie, este inflexibil.
NU UITA: DOAR DACĂ ŢI-AI DESCHIDE CUGETUL SĂ-ŢI EXAMINEZI SLĂBICIUNILE
ŞI SĂ ADMIŢI CĂ AI CÂTEVA, AI PUTEA DEVENI ACEA PERSOANĂ PUTERNICĂ CE
CREZI CĂ EŞTI
„SĂ NE RELAXĂM ÎMPREUNĂ CU FLEGMATICUL LINIŞTIT”

„Statornicia: să mergi mai departe.

Răbdarea: să rezişti provocărilor.
Talentul de a-i asculta pe ceilalţi, orice ar avea de spus.
Darul medierii: să poţi uni forţele opuse.
Scopul: susţinerea păcii, cu orice preţ.
Compasiunea: să-i alini pe cei ce suferă.
Hotărârea de a-ţi păstra capul pe umeri când alţii şi-l pierd.
Voinţa de a trăi astfel încât nici măcar duşmanii să nu poată găsi ceva rău de spus.”

Flegmaticul liniştit domoleşte proiectele periculoase ale sangvinicului popular, refuză să se lase prea
impresionat de deciziile strălucite ale colericului puternic nu prea ia în serios planurile laborioase ale
melancolicului perfect.
Flegmaticul liniştit este marele moderator al nostru, arătându-ne că „nu contează chiar aşa mult”.
Şi până la urmă chiar nu contează! Suntem cu toţii părţi ale unui plan complex în care fiecare
temperament, atunci când funcţionează corect, se va potrivi la locul lui şi, unindu-se cu celelalte, va
forma o imagine interesantă şi echilibrată.
 Bun la toate:
Flegmaticul liniştit este tipul de temperament cu care te înţelegi cel mai uşor. Încă de la început,
copilaşii flegmatici liniştiţi sunt o binecuvântare pentru părinţii lor. Sunt încântători când îi ai prin
preajmă; sunt fericiţi oriunde îi pui şi tolerează un program flexibil. Le plac prietenii, dar sunt fericiţi
singuri. Nimic nu pare să îi deranjeze şi adoră să privească trecătorii.
Flegmaticul liniştit este una dintre cele mai echilibrate persoane : nu se descurcă numai în cazuri
extreme, ci merge sigur pe el, prin mijlocul drumului, evitând conflictul şi deciziile subiective.
Flegmaticul liniştit nu jigneşte, nu atrage atenţia asupra lui şi face liniştit ce se aşteaptă de la el,
fără să caute recompense. În timp ce colericul puternic este « lider înnăscut », flegmaticul liniştit este
« liderul educat », iar cu o motivaţie adecvată poate să ajungă în vârf datorită abilităţii sale notabile de
a se înţelege cu toată lumea. Flegmaticul liniştit are tendinţa de a sta undeva în spate până când este
chemat şi nu este niciodată agresiv.
 Personalitate aflată în plan secund
Este aşa plăcut şi odihnitor să ai în preajmă un flegmatic liniştit; fiecare familie ar trebui să-şi
procure câţiva, dacă nu au dat cumva naştere la vreunul.
Chiar dacă flegmaticul liniştit îşi asumă conducerea, deseori va părăsi poziţia înainte de a fi văzut.
Nu are nevoie de recunoaştere şi în mod sigur nu vrea să pară ridicol.
Flegmaticii liniştiţi nu ies în evidenţă, dar sunt nişte oameni cu care este deosebit de plăcut şi
odihnitor să fii. Nu sunt vanitoşi şi rămân în fundal şi este plăcut să ai de-a face cu modestia şi
amabilitatea lor.
 Impasibil
Flegmaticului liniştit îi place să acţioneze încet şi în etape. El nu vrea să se gândească prea
departe.
 Calm , stăpân pe sine, temperat
Una dintre cele mai admirabile trăsături ale flegmaticului liniştit este abilitatea sa de a rămâne calm
în mijlocul furtunii. Acolo unde sangvinicul popular ţipă, colericul puternic biciuieşte şi melancolicul
perfect se cufundă, flegmaticul liniştit se regăseşte stăpân pe situaţie şi pe sine. El se retrage şi
aşteaptă un minut, iar apoi se mişcă în tăcere în direcţia opusă. Emoţia nu-l copleşeşte; nu este cuprins
de furie. „pur şi simplu nu merită să te superi pentru asta”, gândeşte el.
 Răbdător – bine echilibrat
Flegmaticul liniştit nu se grăbeşte niciodată şi nu este deranjat de situaţii care I-ar îngrijora pe
alţii.În cele mai multe situaţii se poate conta pe flegmaticul liniştit că se poate stăpâni şi va fi răbdător,
chiar dacă este provocat.
 Impăcat cu sine
Flegmaticule liniştit nu porneşte în viaţă cu aşteptări mari şi, de aceea, se împacă uşor cu
problemele ce apar. El are o fire pesimistă înnăscută, ceea ce îl demoralizează, aşa cum se întâmplă cu
melancolicul perfect, ci îl menţine conectat la realitate.
Flegmaticii liniştiţi nu se aşteaptă ca soarele să strălucească în fiecare zi sau să găsească o comoară
la fiecare colţ de stradă, aşa că atunci când soarta nu îi surâde, el poate să meargă mai departe. Cât de
multe am putea să învăţăm cu toţii din atitudinea cu care acceptă viaţa aşa cum este ea şi se împacă de
fiecare dată cu realitatea.
 Are abilităţi administrative
Deoarece colericul puternic este bine cunoscut în afaceri ca manager tipic, uneori scăpăm din
vedere flegmaticul liniştit, care este lucrătorul competent, statornic – acela care se înţelege bine cu
toată lumea şi are abilităţi administrative.
Abilitatea de administrator a flegmaticului liniştit se bazează pe dorinţa lui de a susţine planurile,
nu de a le periclita, ca şi pe obiectivitatea cu care observă oamenii, fără să fie nevoit să se implice.
Ofiţerii de carieră sunt în mod frecvent flegmatici liniştiţi, pentru că aceştia pot să se supună ordinelor,
să lucreze cu răbdare cu soldaţii, să nu intre în panică în situaţii tensionate şi nu au nevoie să fie
creatori sau să acţioneze din proprie iniţiativă.
O statistică recentă spune că optzeci la sută dintre oamenii concediaţi sunt daţi afară mai degrabă
din cauză că nu se pot înţelege cu ceilalţi, decât pe motive de incompetenţă. Dacă ţinem minte asta,
atunci este clar de ce flegmaticul liniştit are un avantaj faţă de celelalte temperamente în slujbe stabile
şi care cer calificare.
 Mediază problemele
In toate aspectele vieţii există unele tipuri de conflicte : părinte/copil ; profesor/elev ; şef/angajat ;
prieten/prieten. In timp ce celelalte trei temperamente solicită şi te obosesc, flegmaticul liniştit
încearcă să menţină pacea. In timp ce alţii se luptă din greu cu marea agitată, flegmaticul liniştit se
ridică şi calmează spiritele. In timp ce alţii se luptă pentru a-şi impune ideea, flegmaticul liniştit poate
să stea de-o parte şi să ofere o părere obiectivă. Orice familie sau firmă are nevoie de cel puţin un
flegmatic liniştit care să privească obiectiv şi să găsească o replică stăpânită, calmă şi concentrată.
Biblia spune că ar trebui să fim « fără prihană şi curaţi, fii ai lui Dumnezeu, neântinaţi », iar
flegmaticii liniştiţi sunt cel mai aproape de a împlini aceste cerinţe.ei nu provoacă necazuri, ci se
înţeleg bine cu ceilalţi şi nu au duşmani.
Alte temperamente pot să muncească mult pentru a-şi câştiga prieteni şi pentru a influenţa oameni,
dar această abilitate unică este darul capital al flegmaticului liniştit.
 Te înţelegi uşor cu el
Flegmaticul liniştit are mulţi prieteni tocmai pentru că este aşa uşor să te înţelegi cu el şi toate
celelalte temperamente au nevoie de o astfel de tovărăşie.
Copii sau adolescenţii flegmatici liniştiţi rareori dau bătaie de cap mamelor ; dimpotrivă este o
bucurie să îi ai prin preajmă.
 Are mulţi prieteni
Flegmaticul liniştit este cel mai grozav prieten dintre toţi, pentru că toate calităţile sale
conduc la relaţii umane pozitive. Este agreabil, relaxat, calm, stăpânit, echilibrat, răbdător,
 consecvent, paşnic, inofensiv şi plăcut. Ce altceva ar putea cineva să ceară de la un prieten ?
prietenul flegmatic liniştit are întotdeauna timp pentru tine. Când mergi în vizită la o prietenă
coleric puternic, ea lustruieşte, rearanjează, sau împachetează, timp în care staţi de vorbă, dându-ţi
impresia că timpul ei este prea valoros ca să ţi-l dedice numai ţie. Prietenul flegmatic liniştit va lăsa
totul deoparte. Se va aşeza lângă tine şi se va relaxa.
 Este un bun ascultător
Un alt motiv pentru care flegmaticii liniştiţi au mulţi prieteni este acela că sunt buni ascultători.
Intr-un grup, flegmaticii liniştiţi mai degrabă ascultă decât vorbesc. Flegmaticul liniştit poate să tacă
din gură. El nu trebuie să spună nimic, iar alte temperamente adoră să aibă cui să se descarce atunci
când simt nevoia. În special sangvinicii populari au nevoie de prieteni flegmatici liniştiţi care să îi lase
să vorbească şi să le ofere un public sensibil.
«  Limba dulce este un pom al vieţii,
iar limba vicleană zdrobeşte inima „
« SĂ MOTIVĂM FLEGMATICUL LINIŞTIT »
FLEGMATICUL LINIŞTIT ÎŞI PĂSTREAZĂ ASCUNSE ATÂT CELE MAI BUNE CÂT
ŞI CELE MAI RELE ÎNSUŞIRI. MULŢI FLEGMATICI LINIŞTIŢI NU ÎŞI POT NICI
MĂCAR IMAGINA SĂ FIE OFENSIVI PENTRU CĂ EI SUNT EXTREM DE TĂCUŢI ŞI
BLÂNZI. FLEGMATICUL LINIŞTIT NU ARE ACCESE DE FURIE, NU SE SCUFUNDĂ ÎN
DEPRESII ŞI NU ACŢIONEAZĂ ÎN MOD ZGOMOTOS. EL DOAR STĂ NEETUZIASMAT,
SE ÎNGRIJOREAZĂ ÎN TĂCERE ŞI NU POATE SĂ IA DECIZII. CU GREU GREŞEŞTE
SUFICIENT DE EVIDENT CA SĂ IMPUNĂ CORECŢII.
Problemele flegmaticului liniştit apar prin felul său de a fi şi se pot rezolva numai după ce au fost
cunoscute şi admise ca probleme

 PROBLEMĂ: flegmaticul liniştit nu se entuziasmează

Soluţia : încearcă să te entuziasmezi
Una dintre cele mai enervante slăbiciuni ale flegmaticului liniştit este incapacitatea sa de a se
entuziasma de ceva. Deşi această slăbiciune nu este zgomotoasă, este extrem de descurajant pentru
cineva să aibă un partener de viaţă care nu se entuziasmează de planurile lui dinamice. El intră
valvârtej, plin de gânduri măreţe în week-end, iar flegmaticul liniştit îi spune: „nu sună prea distractiv.
De ce ne mai deranjăm să mergem? Eu mai degrabă aş sta acasă”. Acest lucru îl poate arunca pe
partenerul creator în braţele deznădejdii şi, indiferent ce se va întâmpla în week-end, unul din ei va fi
nefericit.
După ce flegmaticii liniştiţi descoperă că îi npot indispune pe alţii refuzând să se entuziasmeze, ei
folosesc această formă de control tacit şi chicotesc pe înfundate la lucrurile nostime pe care le facem
noi ceilalţi, încercând să le smulgem entuziasmul
NU UITA: ENTUZIASMEAZĂ-TE. FĂ-O MĂCAR ODATĂ PE LUNĂ, APOI DIN CE ÎN CE
MAI DES
 PROBLEMĂ: flegmaticul liniştit se opune schimbării
Soluţia : încearcă ceva nou
Flegmaticii liniştiţi nu au nevoie de distracţie şi presupun că nici altcineva nu mai are. Când sunt
stimulaţi la schimbări ei pur şi simplu pretind că totul merge bine, gândind că o schimbare poate
însemna mai rău decât este.
NU UITA: FĂ TOT CE POŢI SĂ TE GÂNDEŞTI LA CEVA NOU CEL PUŢIN ODATĂ PE
SĂPTĂMÂNĂ

 PROBLEMĂ: flegmaticul liniştit pare să fie leneş

Soluţia 1 : învaţă să-ţi asumi responsabilitatea pentru viaţa ta
Flegmaticul liniştit, în cea mai extremă formă a sa, este foarte leneş şi speră ca prin tărăgănare să evite
orice fel de muncă.
 Soluţia 2 : nu lăsa pe mâine ce poţi face azi
Problema tărăgănării (a amânării activităţii) este predominantă atât la melancolicii perfecţi, cât şi la
flegmaticii liniştiţi, dar din cauza unor motive diferite. Melancolicul perfect nu poate să înceapă nimic
până nu are toată dotarea necesară şi până nu crede că va face o treabă perfectă, iar flegmaticul liniştit
amână pentru că, inconştient, el nu vrea să facă lucrul acela. El tinde să fie leneş, iar amânările îl
împiedică să ia o decizie şi să treacă la treabă. Flegmaticul liniştit suferă de complexul: „să nu faci
niciodată astăzi ce poţi lăsa pe mâine”, motiv pentru care trebuie stimulat să acţioneze.
Soluţia 3: motivează-te
Tipic pentru flegmaticul liniştit este că nu se pune problema că nu poate face o treabă ci că nu vrea.
Dacă flegmaticii liniştiţi au nevoie de motivare directă din partea altora, ei se simt totodată ofensaţi
dacă sunt împinşi. Această problemă contradictorie determină multe conflicte.
NU UITA: TU FLEGMATICULE LINIŞTIT, MERIŢI SĂ FII ŢINUT SUB PAPUC DACĂ NU
TE MOTIVEZI SINGUR PENTRU ACŢIUNILE RESPONSABILE

 PROBLEMĂ: flegmaticul liniştit are o încăpăţânare mută

Soluţie: învaţă să-ţi comunici sentimentele
Deoarece flegmaticul liniştit pare să fie de acord cu toată lumea, oamenii sunt adesea surprinşi când
descoperă o încăpăţânare mută sub un exterior blajin.
Problema de bază cu această încăpăţânare mută este că flegmaticul liniştit nu doreşte să comunice.
Din moment ce merge totdeauna pe calea minimei rezistenţe şi fuge de controverse, în mod natural
găseşte că este mai simplu să nu vorbească despre sentimentele sale decât să le dezvăluie şi să îşi
asume riscul unui conflict.
Tăcând, flegmaticul liniştit este, în cea mai mare parte a timpului, în afara problemelor, dar,
ascunzându-şi sentimentele şi refuzând comunicarea, el înăbuşă orice relaţie plină de sens cu ceilalţi.
NU UITA: DESCHIDE-ŢI SUFLETUL, COMUNICĂ, ÎNAINTE DE A FI PREA TÂRZIU

 PROBLEMĂ : flegmaticul liniştit pare nehotărât

Soluţia 1 : exersează luarea deciziilor
Defectul major al flegmaticului liniştit este aparenta sa incapacitate de a lua decizii.
Problema flegmaticului liniştit în luarea deciziilor nu apare pentru că este incopetent, ci pentru că el a
luat o măreaţă decizie : aceea de a nu lua nici o decizie. In definitiv, dacă nu iei nici o decizie, nu eşti
responsabil pentru rezultate.
Flegmaticul liniştit trebuie să exerseze luarea deciziilor şi să-şi dorească asumarea responsabilităţilor.
Prietenii, subordonaţii şi partenerii flegmaticului liniştit se vor bucura atunci când el va fi capabil să
rămână drept şi hotărât.
Soluţia 2 : învaţă să spui nu
Flegmaticul liniştit , din dorinţa de a nu răni pe nimeni, nu poate spune « nu » unor lucruri care îl
deranjează sau nu îi sunt necesare. Printre punctele tari ale unui flegmatic liniştit, se află atitudinea
lui prietenoasă şi bunăvoinţa lui de a ajuta. El are numai prieteni.
In timp ce flegmaticii liniştiţi nu sunt entuziasmaţi de conceptul de « temperamente », ei învaţă şi
aplică gradat cunoştinţele asupra lor. Din moment ce au cele mai puţin evidente slăbiciuni, pot să se
schimbe foarte repede- numai dacă au chef. Motivat adecvat, un flegmatic liniştit, poate să se
entuziasmeze de câteva lucruri într-o săptămână, lucru care le va face plăcerecelor ce trăiesc sau
lucrează cu el. Din moment ce este capabil să ia decizii (dar alege să nu le ia), poate să devină cu
uşurinţă hotărât şi să-şi piardă imaginea de nehotărât atunci când va vedea cât de mult îl ajută asta în
interacţiunea cu ceilalţi.
NU UITA: ÎNVAŢĂ SĂ SPUI NU ŞI EXERSEAZĂ LUAREA DECIZIILOR. ÎNCEPE CU
CIOCOLATĂ ŞI VANILIE, DACĂ TREIZECI ŞI UNA DE AROME SUNT PREA MULTE
CA SĂ LE FACI FAŢĂ IMEDIAT ! CÂND ŢI-E TEAMĂ SĂ IEI O DECIZIE, AMINTEŞTE-
ŢI CĂ ESTE UNA CARE TE POATE AJUTA
 Tema de discuţii :
CUM SĂ-I ÎNŢELEGI PE CEILALŢI ÎNŢELEGÂNDU-TE PE TINE ÎNSUŢI

1. ACCEPTĂ-ŢI SLĂBICIUNILE : gândeşte-te sincer de ce te porţi aşa cum te

porţi, încercând să găseşti o explicaţie prin prisma profilului de personalitate determinat cu
ajutorul testului.
2. REALIZEAZĂ UN PLAN DE EVALUARE A TRĂSĂTURILOR
IMPORTANTE CARE TE DEFINESC (PLAN PERSONAL) : cercetează-ţi profilul de
personalitate, apoi gândeşte-te cum îţi poţi accentua trăsăturile pozitive şi cum le poţi elimina pe
cele negative.
3. EVALUEAZĂ- ŢI PUNCTELE FORTE : decide care sunt cele trei puncte forte
pe care le consideri ca fiind cele mai importante în relaţiile tale cu ceilalţi. Enumeră-le mai jos,
în spaţiul punctat :
…a)………………………………………………………………………………………………………
b)………………………………………………………………………………………………………c)
…………………………………………………………………………………………..
4. EVALUEAZĂ-ŢI PUNCTELE SLABE: gândeşte-te profund şi onest la
slăbiciunile tale şi scrie trei dintre ele , cele pe care le consideri că ar avea cel mai mult nevoie de
îmbunătăţire (poţi cere ajutorul prietenilor sau familiei dacă ţi-e greu să te decizi):
…a)………………………………………………………………………………………………………
b)………………………………………………………………………………………………………c)
……………………………………………………………………………………………………
5. CE ÎŢI PROPUI SĂ FACI PENTRU A-ŢI DIMINUA SAU CHIAR ÎNLĂTURA
PUNCTELE SLABE :
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
6. CE-ŢI PROPUI SĂ FACI PENTRU A-ŢI ÎMBUNĂTĂŢI RELAŢIILE CU
CEILALŢI :
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………
7. CONSIDERI ACEST TEST UTIL ÎN CEEA CE PRIVEŞTE EVALUAREA
POSIBILITĂŢILOR DE CARE DISPUI ; CREZI CĂ DACĂ TE CUNOŞTI MAI BINE ŞI
ÎNVEŢI SĂ-I CUNOŞTI ŞI SĂ-I ÎNŢELEGI PE CEILALŢI POŢI PROFITA MAI MULT DE
CEEA CE VIAŢA ÎŢI OFERĂ :
a) DA
b) NU
c) PREA PUŢIN
ÎNTR-O OARECARE MĂSURĂ 

MODULUL 1 AUTOCUNOASTEREA SI DEZVOLTAREA PERSONALA

-teme propuse pentru dirigentie-

1 Virsta adolescenfei-portret robot

2Stima de sine : definire. resurse de formare. acceptarea neconditionata, autovalorizarea,
parametrii normali ai valorii personale; autoevaluarea: interese, abilitati, puncte tari \ slabe.
3 Eu in viziunea celorlalti
4 Dezvoltarea capacitatii de decizie

Tema 1
Are ca scop studiul, intr-un cadru relaxat, al caracteristicilor varstei, al diferitelor
temperamente. Este recomandat sa se fac sub forma de joc sau studiu de caz.

Terna 2
Implica dezbateri, teste psihologice, etc. Ex: " Stiu care imi sunt limitele".

Tema 3
Se poate desfasura sub forma unui joc: "Oglinda". Activitatea consta in folosirea unei coli A4
pe care fiecare elev. care isi va scrie numele la inceputul foii. Apoi aceasta circula la toti
colegii din clasa, care vor scrie parerile, sincer si constructiv, despre persoana nominalizata
evidentiind punctele tari \ slabe. formuland recomandari. Foaia revine la sfarsitul orei la cel al
carui nume il poarta. Este recomandat sa se faca dupa cel putin un semestru de la formarea
colectivului si sa se repete in anii urmatori, pentru a urmari evolutia personala, din punctul de
vedere al colegilor, gradul de maturizare al colectivului.

Tema IV
SARCINI IN PROCESUL DE LUARE A DECIZIEI

1 Explorarea si intelegerea spatiului de viata al persoanei.

2. Recunoasterea nevoii de a lua decizii .
3. Trecerea in revista a alternativelor .
Sprijinirea persoanei/clientului in asumarea responsabilitatii pentru propriile decizii.

SARCINI PRIVIND PLANIFICAREA RATIONALA

-FOLOSIREA INTUITIEI, A BUNULUI SIMT SI A GANDIRII RATIONALE .

-DETERMINAREA REALISTA A SANSEI PE CARE O AU REALIZAND DECIZIILE SI PLANURILE.

- EXPUNEREA CUNOSTINTELOR PERSONALE IN RELATIE CU RESURSELE,

CAPACITATILE, DEPRINDERILE, CUNOSTINTELE SI EXPERIENTA LOR.

- CONSTIENTIZAREA POTENTIALELOR CAPCANE SAU A BARIERELOR LEGATE DE

PLANURILE LOR.
- DORINTA DE A INVATA DEPRINDERI NOI SI DE A DOBANDI NOI
CUNOSTINTE NECESARE LUARII DECIZIILOR SI REALIZARII PLANURILOR.

SARCINI PRIVIND PLANIFICAREA RATIONALA

-FOLOSIREA INTUITIEI, A BUNULUI SIMT SI A GANDIRII RATIONALE .

-DETERMINAREA REALISTA A SANSEI PE CARE O AU REALIZAND DECIZIILE SI PLANURILE.

- EXPUNEREA CUNOSTINTELOR PERSONALE IN RELATIE CU RESURSELE,

CAPACITATILE, DEPRINDERILE, CUNOSTINTELE SI EXPERIENTA LOR.

- CONSTIENTIZAREA POTENTIALELOR CAPCANE SAU A BARIERELOR LEGATE DE

PLANURILE LOR.

- DORINTA DE A INVATA DEPRINDERI NOI SI DE A DOBANDI NOI

CUNOSTINTE NECESARE LUARII DECIZIILOR SI REALIZARII PLANURILOR.
PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Dirigentie
Modul: Autocunoasterea si dezvoltarea personala
Submodul: Autocunoastere
Tema: ,, Autocunoastere si respectul de sine”
Obiectiv cadru:
Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de sine ca o persoana unica si
valoroasa
Obiective operationale:
Dezvoltarea abilitatilor de autocunoastere si intercunoastere
Optimizarea încrederii în sine si în ceilalti
Pregatirea petru succes
Metode si mijloace: conversatia, exemplul, brainstorming, chestionarul,
problematizarea, jocuri de cunoastere, fise de lucru, afise.
Desfasurarea activitatii:
Organizarea clasei: Analiza rezultatelor obtinute de catre elevii clasei
pe parcursul acestei saptamâni.
Anuntarea temei: ,, Autocunoastere si respectul de sine”
Plan de dezbatere:
o Ce este respectul de sine?
o Ce experiente din copilarie dezvolta o imagine de sine sanatoasa?
o Ce experiente din copilarie dezvolta o imagine de sine scazuta?
o Care pot fi consecintele respectului de sine scazut?
o Modalitati de dezvoltare a respectului de sine.
Activitati de autocunoastere:
I. Elevii vor discuta si analiza pe grupe(5elevi) care sunt consecintele
comportamentale, emotionale si cognitive ale unui respect de sine
pozitiv si negativ.
Dupa ce ficare grup a identificat aceste consecinte ele vor fi expuse
întregii clase prin câte un purtator de cuvânt.

II. Elevii vor completa individual fisa ,, Steaua respectului de sine”. Dupa
completarea fiselor, se vor discuta si analiza în grup temele abordate în
fisa si dificultatile întâlnite.

III. Elevii vor completa individual urmatoarea fisa:

Când ma simt……. Ma comport….......... Si cred despre mine….......
Bucuros .......................................... ..........................................
Trist .......................................... ..........................................
Nemultumit .......................................... .........................................
Nervos ......................................... ..........................................
Mi-e teama .......................................... ..........................................
Mi-e frica .......................................... ..........................................
Dupa ce au completat fisa de lucru, se va discuta în grup relatia dintre modul în care se simt
si felul în care reactioneaza în aceste situatii.
IV. Concluzii.
Discutii pe marginea activitatilor desfasurate;
V. Anuntarea temei urmatoare: ,, Imaginea corporala si factorii care o
influienteaza”
Plan de dezbatere:
1. Necesitatea abordarii temei- care este importanta imaginii corporale si care
sunt factorii care o influienteaza ;
2. Pe grupe eterogene, elevii vor avea la dispozitie o saptamâna sa
pregateasca urmatoarele teme:
Echipa ,, Reporterilor”- realizarea unor interviuri pe aceasta
tema cu dna. prof. de biologie, un medic,...
Echipa ,,Stiati ca...”- vor identifica factorii externi/interni care
influienteaza imaginea corporala;
Echipa ,,Trebuie sa spunem NU E-urilor”-vor cauta sa
identifice adevaratele consecinte negative care apar în urma
consumului excesiv de alimente care contin E-uri;
Echipa ,,Desenatorilor”-vor realiza desene pe tema:"Suntem
ceea ce mâncam."
3. Aplicarea unui chestionar;
4. Discutarea chestionarului;
5. Concluzii.

STEAUA RESPECTULUI