UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE

DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL PSIHOPEDAGOGIC

PORTOFOLIU FINAL
NIVEL I (DE INIȚIERE)
DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PENTRU PROFESIA
DIDACTICĂ

PROFESOR COORDONATOR,

Profesor Univ. Dr. Carmen Manuela Cazan

ABSOLVENT,

Vlaicu Diana Mihaela

BUCUREȘTI 2021

1
 OPIS

Psihologia educației
1. Referat- Recompensa și pedeapsa în mediul școlar
2. Test grilă
Pedagogie I
Fundamentele pedagogiei
Teoria și metodologia curicumului
Pedagogie II
1. Avantaje și dezavantaje ale evaluării orale și scrise
2. Demers didactic
Didactica specializării
Evaluare formativă
Desfășurarea procesului didactic
Identificarea unei situații prin întrebare
Metodă activ participativă
Proiect de activitate
Managementul clasei de elevi
Referat - Inteligența emoțională, Daniel Goleman
Instruire asistată de calculator
Referat- Rețelele neuronale
Practică pedagogica
1.Eseu Unitate de Învățământ- Colegiul Național „Nicolae Titulescu” - Pucioasa
2. Organigrama
3. Fișa de observare a activității didactice
4. Analiza de sinteză a activității asistate

2
 PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI
Recompensa și pedeapsa în mediul școlar
Referat

Aşa cum se susţine în psihologie, recompensele şi pedepsele au un rol semnificativ în motivaţia

indivizilor. Dacă ar fi să alegem între ele, balanţa ar înclina în favoarea utilizării
recompenselor în detrimentul pedepselor. Totuşi, s-a demonstrat, că, decât o atitudine
indiferentă e mai bine să utilizăm chiar şi o motivaţie negativă dacă nu putem apela la una
pozitivă.
În literatura de specialitate se vorbeşte de rolul recompenselor interne şi externe în formarea şi
întărirea motivaţiei elevilor. Aceste tipuri de recompense pot juca un rol deosebit şi în
managementul şi controlul clasei, după cum susţine Emil Stan. Printre recompensele ce pot fi
atribuite elevilor putem enumera: nota, diplome, lauda, excursii gratuite, cărţi, premii în bani sau
obiecte, dar şi satisfacţia atingerii standardelor impuse de profesor, sentimentul de împlinire
personală, satisfacerea curiozităţii.
Poate printre recompensele cele mai utilizate de profesor se află premiile, care pot produce însă,
pe lângă efectele benefice, şi efecte nedorite. Aşa cum subliniază şi Emil Stan (1999) „acordarea
unui premiu face plăcere oricui, iar profesorul trebuie să orienteze acest sentiment în vederea
obţinerii unor comportamente dezirabile: muncă, spirit de colaborare, răspunsuri rapide”. Astfel,
ar trebui premiate nu doar rezultatele foarte bune obţinute de către unii elevi, ci apreciate în mod
corespunzător şi eforturile depuse de către alţi elevi, care nu obţin rezultate foarte bune, dar care
dovedesc că s-au străduit şi au făcut tot posibilul să aibă o situaţie satisfăcătoare.
Recompensele, indiferent de forma lor, nu trebuie să fie confundate cu mita. În acest sens,
Marvin Marshall citat de E. Stan (2004), afirmă că: „recompensele pot fi considerate o
confirmare minunată a efortului şi talentului elevilor; recompensele pot constitui stimulente
foarte eficiente, dacă elevii au decis că merită să muncească pentru a le primi; recompensele
primite pentru comportamentele dezirabile sunt contraproductive, deoarece atunci când îşi
recompensează elevii pentru comportamentul aşteptat, profesorul trimite un semnal fals; dacă va
fi recompensat pentru comportamentul aşteptat, elevul se va obişnui să întrebe: ″Dacă fac ceea
ce îmi ceri, ce primesc în schimb?″ - această abordare subminează valorile comunităţii şi
democraţiei, responsabilitatea socială, încurajând egoismul şi nonimplicarea; mesajul că un
comportament este bun deoarece este recompensat vizează nivelul cel mai de jos al valorilor
etice: ″ceea ce fac trebuie să fie bun dacă a fost recompensat″; oferind astfel de recompense, nu
se încurajează deloc dezvoltarea morală, bun sau rău, drept sau nedrept, just sau injust, moral sau
imoral, nu contează, din moment ce factorul determinant îl constituie premierea; recompensarea
comportamentului aşteptat presupune că acel comportament nu este valoros în sine, ci pentru că
a fost premiat”.
Cercetări în domeniul psihologiei sociale demonstrează că a recompensa o persoană pentru ceea
ce face are ca efect în timp scăderea interesului pentru activitatea respectivă.
Deşi părerile sunt împărţite cu privire la folosirea sau nu a recompenselor, dar şi pedepselor,
utilizarea acestora este indispensabilă. Ar trebui să se distingă mai clar în ce context şi când sunt
eficiente. În acest sens Timothy Blair sistematizează caracteristicile unor recompense eficiente,
dar şi elemente definitorii ale celor ineficiente, pe care le regăsim enumerate de E. Stan (1999).

3
Cele eficiente  „se oferă din când în când, specifică detaliile realizării pentru care elevul este
recompensat, relevă spontaneitate, varietate şi alte semne de credibilitate, ..., recompensează
atingerea unor standarde specificate anterior, ..., furnizează elevilor informaţii despre nivelul de
competenţă şi despre valoarea realizărilor lor, orientează elevii spre o apreciere mai exactă a
eficacităţii comportamentului lor în timpul realizării temelor, a eficienţei modului lor de a gândi
rezolvarea unor probleme, ..., se atribuie pentru un efort încununat de succes, pentru
perfecţionarea unor capacităţi şi implică supoziţia că, pe viitor, sunt aşteptate performanţe
asemănătoare, sprijină motivaţia endogenă, centrează atenţia elevului pe comportamentul
propriu, desfăşurat în timpul realizării performanţei, întăreşte comportamentul dezirabil, care a
avut drept consecinţă atingerea performanţelor”.
După cum se ştie în şcoală se vorbeşte despre duetul recompense-pedepse. Ce se înţelege prin
pedeapsă? „...trebuie să se înţeleagă tot ce-i poate face pe copii să simtă greşeala pe care au 
comis-o, tot ce-i poate ruşina, tot ce-i poate face să se simtă jenaţi; ...o anumită răceală, o
anumită indiferenţă, o întrebare, un gest care să-i ruşineze, retragerea unei însărcinări” (M.
Focault, 1997).
Kasambira subliniază caracterul controversat al pedepselor, recunoscând în acelaşi timp că sunt
indispensabile managementului clasei: pedeapsa trebuie să constituie consecinţa „naturală” a
abaterii elevului. Pe de altă parte recurgerea la pedepse ar trebui să fie sporadică, deoarece
folosirea excesivă a acesteia creează o atmosferă represivă, inadecvată învăţării, iar profesorul
care pedepseşte fără discernământ, prea repede şi prea des va rămâne descoperit în situaţii
în care realmente presupun recurgerea la pedeapsă. Pe de altă parte, în momentul în care s-a
hotărât aplicarea unei pedepse, ea trebuie să fie rapidă, precisă, vizibilă şi în acelaşi timp
profesorul să nu pedepsească niciodată sub imperiul sentimentelor.
Dacă la fiecare greşeală îl pedepseşti pe cel responsabil, acesta va învăţa cum să evite pedepsele
- dacă în schimb îl recompensezi formal/ informal pentru progresele realizate, va fi "condiţionat
pozitiv" să facă progrese în performanţa profesională. Din păcate, uneori este necesară aplicarea
unei pedepse - mai ales atunci când individul a fost avertizat anterior că la repetarea greşelii va
suferi consecinţe negative (dacă individul repetă greşeala şi nu se întâmplă nimic, în ciuda
pedepsei "promise", impactul admonestărilor ulterioare va scădea drastic). Există câteva reguli
generale de aplicare a pedepselor: să fie aplicată imediat după comiterea faptei, să fie
proporţională cu greşeala comisă, să fie explicată - atât necesitatea ei, cât şi măsurile luate. Cel
mai important, aplicarea pedepsei să nu strice relaţiile informale dintre cele două persoane ("Ştiai
ce se va întâmpla dacă vei repeta greşeala; este responsabilitatea şi obligaţia mea să administrez
măsurile corective; sper însă că asta nu ne va împiedica să avem o relaţie bună în continuare"); la
acest aspect contribuie mult modul în care se comunică pedeapsa - întotdeauna între patru ochi,
niciodată în public, cu colegii de faţă!
Aceleaşi modalităţi de comunicare le găsim şi în cazul recompenselor: premierea elevului poate
avea loc în public sau între patru ochi. Cuvântul de laudă spus elevului între patru ochi nu este
atât de folosit, dar se consideră că ar trebui să se recurgă la acest procedeu mai ales în cazul
copiilor rebeli.
Există suficiente argumente împotriva utilizării frecvente a pedepselor deoarece presupun
aplicarea unor stimuli neplăcuţi sau suspendarea stimulilor care fac plăcere. Emil Stan (2004)
citează concepţia lui Kasambira: „utilizarea stimulilor neplăcuţi trebuie evitată pe cât se poate,
nu pentru că nu ar avea efect, ci din cauza consecinţelor secundare nedorite. Părinţii şi profesorii
ar trebui să-i obişnuiască pe copii să le ceară ajutorul în rezolvarea problemelor, indiferent de

4
natura acestora, dar efectul major al utilizării stimulilor neplăcuţi este comportamentul de
evitare, şi nu implicarea adulţilor”.
Acelaşi autor, Emil Stan, concluzionează elementele ce ar trebui respectate în aplicarea unei
pedepse: prevenirea sustragerii de la pedeapsă, minimizarea repetării pedepsei în viitor, evitarea
modelului agresiv, aplicarea promptă a pedepsei, retragerea privilegiilor trebuie însoţită de
modalităţile necesare recâştigării lor, utilizarea avertismentelor, consecvenţa atitudinii
profesorului.
Prin aplicarea unor pedepse se poate produce un efect de undă prin care să fie mult amplificate
resentimentele faţă de profesor, faţă de obiectul de studiu pe care acesta îl predă şi chiar faţă de
şcoală în general. Nu este de ignorat nici faptul că pedepsele pot asigura conformitatea
elevilor, dar nu şi mentalităţile, standardele şi criteriile din registrul moral.
 
 
Bibliografie:
1. Foucault, Michel -  A supraveghea şi a pedepsi. Naşterea închisorii, Bucureşti,
Ed. Humanitas, 1997
2. Stan, Emil - Despre pedepse şi recompense în educaţie, Iaşi, Ed. Institutul
European, 2004
3. Stan, Emil - Profesorul între autoritate şi putere, Bucureşti, Ed. Teora, 1999
Prof. psihologie Mihaela Contescu, Colegiul Tehnic „Lazăr Edeleanu” şi Gr. Şc. Ind. „1Mai”
Ploieşti

Test grilă

1. Influențele educaționale nu pot fi asimilate unei teorii strict deterministe, adică unui model
liniar, în care relația dintre educator și educat ar fi asemănătoare celei de la cauză la efect (2).

2. Situația educațională are caracterul unei intervenții psihologice (2), mai précis, aceasta nu
reprezintă doar un transfer de cunoștințe ci și un act de modificare/ copiere (2) a personalității.

3.În situația educațională are loc proiectarea unui posibil mod de acțiune al profesorului sau
educatorului unde sunt implicate total personalitatea și stilul (2) acestuia.

4. Psihologia educației tratează ca obiect de studiu procesele psihologice (2) ale instruirii,
invățării și dezvoltării comportamentale cu tot ce au acestea specific în mediul școlar/
educational (2).

5.Actul educațional și psihopedagogic poate fi condus și dirijat numai pe baza unor sistematice
cunoștințe psihopedagogice (2).

6. Neurobiologia, biochimia,neurofiziologia sunt centrate pe identificarea modelelor de învățare

care sunt localizate la nivelul rețelelor cognitiv-neuronale (2) și al pachetelor de substanțe
biochimice AND si ARN asa numiții acizi biocognitivi (1).

5
 7.Psihologia educației studiază dimensiunea individuală și socială a învățării (1) condițiile în
care se produc procesele de optimizare și dezvoltare ale copilului(1), școlarului,elevului,
studentului.

8. A.Leontiev este reprezentantul teoriei care definește învățarea drept procesul dobândirii
experienței individuale de comportare pe care o putem prelua de la

experiența (1) socioculturală a umanității.

9. Definim, ca abordări senzualiste acele teorii care preferă să indentifice învățarea, gândirea,
memoria ca avand puncte de inițiere în senzații (1).

10. Abordările raționale sunt cele care fundamentează cunoașterea pe baza proceselor mentale,
abordate strict logic și considerate predeterminate, adică înnăscute sau apriori(1).

11.Modificarea de comportament poate fi desemnată ca învățare numai dacă experiența este

trăită și consumată individual iar schimbarea de comportament este o achizitie trainică (1).

12 .Învățarea este o activitate sistematică, dirijată, desfășurată într-un cadru organizat ( instituții
specializate de instruire si educație) orientată în direcția asimilării de cunoștințe si a formării
structurilor psihice și de personalitate (2).

13.Sarcina fundamentală a profesorului este aceea de a introduce studentul, elevul, școlarul în

situația educațională (2 ) specifică de învățare.

14.Pregătirea cognitivă înseamnă activarea unei stări de receptivitate și de ridicată motivație,

care împlică direct elevul, studentul, aflați în situația educațională de învățare si dezvoltare( 2).

15.Creierul uman este reconfigurabil la nesfărșit. Conexiunile dintre neuroni se modifică, atunci
când creierul învață (1).

6
 PEDAGOGIE !

I. FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI
1.Construiți argumente pro sau contra următoarei afirmații:

a) „Nu trebuie să acţionezi asupra copilului, ci să stimulezi copilul să acţioneze el.” (Adolf
Ferriére, Şcoala activă 1973)

PRO Consider că este mult mai uitil copilului să îl lași să aleagă ceea ce îî place și să îl stimulezi,
să performeze, deoarece dacă motivația sa vine din interiorul său fără a fi îngrădit, va avea șanse
foarte mari să exceleze.

CONTRA Aș fi de părere că nu poți să nu acționezi niciodată asupra copilului deoarece el

trebuie să aibă și un exemplu.

2. Care este relaţia dintre subiectul şi obiectul acţiunii educaţionale? Pot fi inversate rolurile?
Argumentaţi.

Acţiunea educaţională este în esenţă o relaţie socială între două entităţi de natură
subiectivă, care urmăreşte realizarea unui scop cunoscut ambilor parteneri, dar în măsură
diferită. Relaţia are un caracter activ şi creativ prin faptul că fiecare (profesor, elev) reacţionează
la manifestările celuilalt conform propriei identităţi. Realizarea practicii educative este o
permanentă intervenţie deliberată în evoluţia unei personalităţi.
Rolurile pot fi inversate, fiecare om poate învăța și educa pe altcineva la rândul său, în funcție de
evoluția , deprinderea și cunoștiințele sale.

3.Comparaţi cele trei forme ale educaţiei, prin completarea celulelor din tabelul de mai jos,
ţinând seama de criteriile de comparaţie şi de reperele date:

7
 Criterii de Educaţia formală Educaţia Educaţia informală
comparaţie nonformală
Scop Acces structurat la bazată pe interesele, Bazat pe interese
valorile culturale, în aptitudinile, comune ale unui
vederea integrării înclinaţiile grup de indivizi
socio-profesionale individului
Cadru Instituţionalizat Educaţia furnizată în Cadrul nu este unul
(instituţii de cadrul instituţiilor de organizat
învăţământ) cultură (teatrele,
opera, opereta,
cluburile, etc.)
Modalităţi de Activităţi didactice Un proces organizat, Fiecare individ își
realizare riguros planificate, care urmăreşte realizează discursul,
organizate, evaluate, anumite obiective jocul
în raport cu educaţionale
finalităţile, participativă şi
conţinuturile, centrată pe cel care
strategiile de învaţă
instruire şi evaluare
Obiectivare În documente - holistică şi Nu există manuale
curriculare: oficiale orientată spre proces sau planificări în
(planuri, programe, legătură cu
manuale, auxiliare) – activitatea
ale şcolii (orar,
catalog, rapoarte);
ale profesorului
(planificări, proiecte,
schiţe)
Agenţi Personal specializat Personal specializat Nu există personal
(didactic, didactic pe domeniul de specializat
auxiliar) activitate
Evaluare Criterială, riguroasă Este centrată pe Nu există evaluare,
rezultat poate doar păreri ale
altor indivizi
Timp Perioada şcolarităţii Căt dorește elevul să Nu au un anumit
obligatorii şi participe la aceste timp
postobligatorii activități
Puncte tari Rigurozitate, Bazată pe dorințele Fiecare individ poate
profesionalism, individului să propună ceea ce îl
organizare fascinează
Puncte slabe Accent pe Dotarea materială Poate lua amploare o
informativ, pe poate lipsi în ceartă între indivizi.
memorare, anumite contexte neîțelegeri
neimplicarea altor

8
 agenţi sociali, dotare
materială precară
Soluţii Descongestionarea Aducerea în vedere a Organizarea mai
programelor, cât mai multe oferte bună a punctului de
flexibilizarea ofertei de activitate care să lucru de desfășurare
curriculare/ acupere nevoile al activității și
educaţionale, fiecărui copil bazate supravegherea lui de
accentuarea formării pe interesul sau către un adult
competenţelor, educativ
colaborarea cu
factorii nonformali şi
informali.

II. TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI

1. Care este relaţia dintre curriculum şi instruire? Argumentaţi.

Curriculum şi didactica sunt instrumente complementare, reunite în activitatea

didactică (concretizată prin proiectare, realizare şi evaluarea rezultatelor instruirii). Cel
puţin la nivel teoretic, sursa principală a acţiunii didactice o reprezintă curriculumul
şcolar, iar modalitatea de concretizare, dimensiunea didactică a aplicării acestuia.

2. Ce înţelegeţi prin ofertă curriculară a unei instituţii (şcoli)? Daţi o definiţie proprie şi
exemplificaţi.

Oferta curicculară este elaborată în funcţie de mediul şi condiţiile concrete în care școala
își desfășoară activitatea, de oportunităţi apărute în dezvoltarea instituţională.
De exemplu eleborarea unui opțional.

II. TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI

1. Care este relaţia dintre curriculum şi instruire? Argumentaţi.

Curriculum şi didactica sunt instrumente complementare, reunite în activitatea didactică

(concretizată prin proiectare, realizare şi evaluarea rezultatelor instruirii). Cel puţin la nivel
teoretic, sursa principală a acţiunii didactice o reprezintă curriculumul şcolar, iar modalitatea
de concretizare, dimensiunea didactică a aplicării acestuia.

2. Ce înţelegeţi prin ofertă curriculară a unei instituţii (şcoli)? Daţi o definiţie proprie şi
exemplificaţi.

9
Oferta curicculară este elaborată în funcţie de mediul şi condiţiile concrete în care școala își
desfășoară activitatea, de oportunităţi apărute în dezvoltarea instituţională.

De exemplu eleborarea unui opțional.

Pedagogie II

Avantaje și dezavantaje ale evaluării orale și scrise

Evaluarea reprezintă totalitatea activităţilor prin care se adună, se concentrază şi interpretează

informațiile obţinute în urma aplicării instrumentelor de colectare a informațiilor.

Evaluarea în învăţământ se sustrage actul didactic complex integrat întregului proces de

învăţământ care asigură evidenţierea cantităţii cunoştinţelor dobândite şi valoarea, nivelul

10
performanţelor şi eficienţa acestora la un moment dat oferind soluţii de perfecţionare a actului de
predare-învăţare.

Bineînțeles, există diferite înțelesuri acordate termenului de evaluare, cum ar fi:

- evaluarea vizează totalitatea proceselor și produselor care măsoară natura și nivelul

performanțelor atinse de elevi în învățare

- pe scurt, evaluarea face parte din învățământ și este și este în raport direct sau indirect cu
progresul calitativ și cantitativ al învățării

Avantajele unei evaluări la nivel oral

- flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul

întrebărilor şi gradul lor de dificultate în funcţie de calitatea răspunsurilor oferite de către elev.

- există posibilitatea de a clarifica acele informații recepționate greșit ale elevului în legătură cu
un conţinut specific

- formularea răspunsurilor urmărind logica şi dinamica unui discurs oral, ceea ce oferă mai multă
libertate de manifestare a originalităţii elevului, a capacităţii sale de argumentare etc.

- dezvoltă capacitatea de exprimare și de susținere a propriilor idei ale elevilor

Dezavantajele unei evaluari la nivel oral

- nu se acorda sanse egale tuturor elevilor, gradul de dificultate al intrebarilor fiind diferit

- nivelul scăzut de validitate şi fidelitate

- consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluaţi individual dar există
posibilitatea să nu fie suficient timp ca fiecare elev in parte să fie evaluat.

- dezavantajeaza copiii timizi si cu trac de a vorbi in public, pe cei care elaboreaza mai greu
raspunsurile

Avantajele unei evaluări la nivel scris tip examen

- nu exista timp pierdut. Probele scrise permit evaluarea tuturor elevilor prezenti intr-un timp
egal;

- posibilitatea oferita profesorului de a evalua mai profund cunostintele fiecarui elev in parte,
bazata pe existenta unor criterii de evaluare clar specificate si prestabilite;
11
- posibilitatea profesorilor de a-si elabora raspunsul independent, fara niciun fel de interventie
din afara, reflectand cunostinte si capacitati demonstrate intr-un ritm propriu;

Dezavantajele evaluării scrise

- nu este posibilă orientarea elevilor prin întrebări ajutătoare care sa le dea un impuls spre un
raspuns corect

- se pot colecta informatii ajutatoare de la colegii de banca

- timp mai îndelungat de corectare .

Numele și prenumele cadrului didactic:

Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală

Clasa: A V a

Subiectul lecției: Cum fac fata stresului?

Obiectiv operațional: Pe parcursul și la sfârșitul activității didactice toți elevii vor fi capabili:

O1. Să recunoasca factorii de stres si recunoasterea starii de stres incat si simptomele acestei
stari;

Strategia didactică:

12
Metode didactice: conversația explicația, expunerea unor exemple

Mijloace didactice (material didactic): manualul, fisa de lucru, imagini cat si exemple care pot
ajuta la gestionarea starii de stres

Moduri de organizare: Frontal, pe grupe

Bibliografie: Manual clasa a v-a Consiliere si dezvoltare personala

Programa școlară

DESCRIEREA DEMERSULUI DIDACTIC

ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR TIMP

(min)
Moment organizatoric Elevii răspund 5 min.
Profesorul intra n sala si saluta elevii. Elevii ascultă
Astăzi vom discuta despre cum putem
face fata stresului și cum putea gestiona
emotiile care cauzeaza stresul; 35 min
Desfășurarea activității Elevii ascultă
Profesorul roagă elevii să îsi amintească
ce au simțit în situațiile următoare si cum
au reusit sa faca fata acestora
-cand au avut un test fulger de care nu au
fost anunțați;
-cand au avut de prezentat o temă în fața
clasei;

Profesorul indentifica elevii care vor Elevii ridică măna.

raspunde
Profesorul desemneaza un elev sa Un elev oferă răspuns
raspunda
Profesorul dezvăluie că acei factori pe Elevii ascultă
care ei i-au trăit în aceste situații se
numesc declansatorii starii de stres.
Uneori, când suntem stresați, ni se întâmplă
să mâncâm nesănătos ( prăjituri, băuturi
energizante, mâncare de tip fast food,
produse de patiserie). Există însă alimente
sănătoase care âți ajută organismul și și care
contribuie la sporirea rezistenței în fața
stresului: carnea de curcan, carnea de pește,
portocalele, avocado, nucile, bananele,
spanacul, cartofii dulci, ciocolata neagră,
fructele de pădure, diferite semințe,
usturoiul, varza, etc.

13
 Profesorul le se cere elevilor să
descrie ce comportamente au
avut, dacă au avut tendința să
mănânce nesănătos, dacă somnul
a fost afectat.
Profesorul desemnează câțiva
elevi.

Profesorul explică faptul că nu

pot asocia stresul ca fiind un lucru
rău și că acesta în anumite situații
poate fi și util:

Profesorul desemnează câțiva elevi.

Profesorul da cateva exemple in care le

spune elevilor ca neatentia de care a dat Elevii ridică măna
dovada.
Profesorul întrebă
La cine credeți că puteți apela cănd veți
întâmpina situații asemănătoare? Elevii răspund pe rând.
Prefesorul desemnează un elev
Elevii ascultă
Realizarea feed-back-ului

Cum procedăm în situațiile de stres și la

cine apelăm?

Ce am învățat astazi...............
Completează pe o pagina ultima situație de
stres prin care au trecut incat si emotiile Elevii ridică mâna
efective care au declansat starea de stres si
cum au reusit sa faca fata acestei situatii Un elev răspunde
stresante. Se mentioneza factorii care au
condus la stres si cum au combatut situația. 10 min
Cine le-a fost alături? Ce recomandări le dă
elevilor care trec prin situații asemănătoare?

Concluzii și evaluarea activității

1.Întocmirea pe caiet a unei liste. Ce simți Elevii răspund la întrebări și

când ești stresat? Ce modificări apar în argumentează răspunsurile
funcționarea organismului? La ce metode
apeleaza ca sa treaca mai usor peste o

14
 situatie stresanta?

Elevii notează pe caiet și răspund la

întrebări 5 min

TEST DE EVALUARE

Numele și prenumele:

Clasa: a V a

Data: 12.12.2020

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru 45 minute.

Subiectul I 30 pct

15
Încercuieste răspunsurile
corecte...........................................................................30pct

A) Stresul este:
a) Un moment de bucurie
b) O reacție de adaptare a ființei umane la diverse evenimente
c) O formă prin care ne arătăm talentul

B) Cand un copil ia o nota mica la un test:

a) Este fericit
b) Este trist
c) Nu ii da importanta

C) Preferințele reprezintă:
a) Talentul și abilitățile noastre
b) Priceperi, deprinderi, îndemnări
c) Ceea ce ne place atunci cănd avem posibilitatea de a alege

Subiectul II 30 pct

Înlocuiește punctele de suspensie și găsește cuvintele

potrivite..............................30pct

A) ....te ajută să aflii ce poți și ce nu poți să faci.

B) Autocunoașterea te ajută să vezi modul în care.......tău îi afectează pe ceilalți
C) Cunoaște-te pe........însuți.
Subiectul III 30 pct

Comentați în câteva rânduri citatul..................................................................30pct

„Visurile nu se risipesc, dar nici nu zboară dacă nu prind aripi”. (Pablo Neruda)

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

16
Subiectul I 30
pct
I.A. Pentru  răspunsul corect se acordă 10 puncte. …………………..Total 10 pct. 
b);

I.B. Pentru  răspunsul corect se acordă 10 puncte. …………………..Total 10 pct. 
c);

I.C. Pentru  răspunsul corect se acordă 10 puncte. …………………..Total 10 pct. 
c);

Subiectul II 30
pct
Pentru fiecare raspuns corect se adauga cate 10 puncte

II A Autocunoasterea
II B Comportamentul
II C Tine

Subiectul III 30
pct
Pentru un  răspuns corect și complet se vor acordă 30 puncte;  
Pentru un răspuns incomplet dar corect se acordă 15 puncte;  
Pentru un răspuns incorect se acordă 0 puncte.  

DIDACTICA SPECIALIZĂRII
Teme 1-5

Nume:
Data: 04.12.2020
Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală
Unitatea de învățare: Un stil de viață sănătos și echilibrat
Lecția: Cum fac față stresului?
Competența Generală: Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de
viaţă sănătos și echilibrat
Competența specifică: Analiza surselor de stres și a consecințelor acestuia asupra
sănătăţii şi stării de bine; diminuarea factorilor care pot duce la situatii de stres
Activitațile de învățare:
-exercitii de identificare a emotiilor, utilizand diverse materiale date din suport:
imagini, piese de teatru, povestiri,
- exercitii de auto-reflectie cu privire la emotiile personale, prin completarea spatiilor
libere, de tipul: „Eu ma simt...”
- crearea unor postere cu situaţii care produc stresul/situaţii care conduc la starea de

17
bine

Cadru de învățare
ETAPE CE FACE ELEVUL? CARE ESTE SCOPUL?
EVOCARE Elevii sunt rugați să îsi amintească cum s-
au manifestat si cum s-au simtit cand au
fost pusi în situațiile de mai jos:
-cand au avut un test fulger de care nu au
fost anunțați;
-cand au avut de prezentat o temă în fața
clasei;

REALIZAREA Elevilor li s-au dezvăluit că emoțiile pe care

SENSULUI ei le-au simtit în aceste situații se numesc
factori care cauzeaza starea de stres.
Ce este stresul?
Stresul este modul în care interpretâm și
percepem diverse situații în care ne aflăm,
cu care neconfruntăm sau ne putem
confrunta.
Elevilor li se descriu evenimentele în care
ar putea aparea factorii de stres și stările
pe care le-ar putea experimenta și
modificările în funcționarea organismului
-zgomote prea puternice asociate cu fricâ,
accelerarea pulsului
-lipsa de încrede în sine cu neliniște,
modificarea vocii
-programul de la școală prea încărcat
îngrijorare
Cum putem face fata stresului?
Elevilor li s-a dezvaluit ca semnele care dau

18
 de gol starea de stres, pot consta in
tremurul vocii, balbaitul, insomnii sau
starea de somn accentuata, lipsa poftei de
mancare, agitatie permanenta.
Astfel de semne la care pot fi atenti si pot
depista ca traiesc o stare de stres si o pot
controla, doar daca sunt stapani si pot
gestiona corect semnalele care duc la o
situatie de stres.

Elevilor li se citește un studiu de caz și li se

cere să descrie care sunt stările prin care
se manifestă baiețelul și cum se simte
acesta în drumul său spre școală.

Uneori, când suntem stresați, ni se

întâmplă să mâncâm nesănătos ( prăjituri,
băuturi energizante, mâncare de tip fast
food, produse de patiserie). Există însă
alimente sănătoase care âți ajută
organismul și și care contribuie la sporirea
rezistenței în fața stresului: carnea de
curcan, carnea de pește, portocalele,
avocado, nucile, bananele, spanacul,
cartofii dulci, ciocolata neagră, fructele de
pădure, diferite semințe, usturoiul, varza,
etc.

Elevilor li se explică faptul că nu pot asocia

stresul ca fiind un lucru rău și că acesta în
anumite situații poate fi și util:
Ex. Stresul ne ajută să ne adaptăm noilor
situații- stresul resimțit înaintea unui test
te poate face să studiezi și să iei o notă
foarte mare.
Elevilor li se spune că atunci când simt că
nu pot face față unei situații stresante ,
acestia pot apela consilierul din școală,
profesorii și parinții.

REFLECȚIE SI 1.Întocmirea pe caiet a unei liste. Ce simți

EVALUARE când ești stresat și cum poți diminua
aceste simptome? Ce modificări apar în
funcționarea organismului?

2.Realizează pe caiet o listă ca cea de

alături și completeaz-o cu ce ai aflat
despre tine.

19
 3 Fă echipă cu patru colegi, ieșiți pe rând
în fața clasei și mimați o persoană stresată.
Identificați câteva trăsături de ordin fizic
ale chipului unei persoane stresate și
notați-le pe o fișa de lucru. Realizați un top
a celor mai frecvente trăsături identificate.

Elevii completeaza
Ce am învățat astazi...............

Elevii completează pe o pagina ultima

situație de stres prin care au trecut. Se
mentioneza factorii care au condus la stres
si cum au combatut situația. Cine le-a fost
alături? Ce recomandări le dă elevilor care
trec prin situații asemănătoare?

Tema 3
Inteligența interpersonala
Elevii sunt asezati pe scaun, intr-un cerc. Unul dintre ei da start jocului, in care fiecare trebuie
sa mimeze o emotie pozitiva sau negativa, iar la sfarsitul jocului, fiecare elev trebuie sa spuna
de ce a ales sa mimeze acea emotie, ce l-a impins, ca acea emotie fie pozitiva sau negativa sa
o dezvaluie colegilor sai.
Inteligența vizuală
Eleviilor li s-a adresat sa scrie pe tabla desenand un tabel cu doua coloane, in prima coloana
sa scrie trăsături de ordin fizic ale chipului unei persoane stresate iar in cea de a doua
coloana sa scrie ce au simtit ei cand si-au imaginat cum ar arata o persoana stresate. Realizați
un top a celor mai frecvente trăsături identificate.
Tema 4
ORGANIZAREA DATELOR ÎN PLANIFICAREA ȘI DESFĂȘURAREA
PROCESULUI DIDACTIC
Factori care stimulează Factori care împiedică
învățarea învățarea
ELEV Motivația elevului, dorința Lipsa de atenție,lipsa de
de a progresa și de a avea încredere de sine,lipsa
mai multe cunoștințe, lucrurilor materiale care îi
atitudinea elevului față de sunt, dificultăți de
cele studiate, încredearea concentrare
de sine
CLASĂ Amenajarea clasei într-un Lipsa surselor de căldura,
mod atractiv,dotări lipsa dotărilor, lipsa
performante care îi pot mobilierului
face pe copii să aibă un modern/decent
interes mai mare
CADRUL DIDACTIC Comunicarea foarte bună Comunicare îngreunată cu
cu elevii, dedicație totală elevii, lipsă de față de

20
 materiei pe care cadrul
didactic o prredă,
atitudine ușor indulgentă
FAMILIE Interes față de copilul lor
și pentru activitățile sale,
mediul liniștit și ocrotitor,
situație financiară bună,
meseria profesată și lipsa
cunoștințelor necesare
Dezinteres față de copil,
mediu toxic, situație
fianciară scăzută

Tema 5
1. Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi diminuarea factorilor de stres
Cum se manifestă o stare de stres pentru voi?
2. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte școlare și extrașcolare
Cum vă simțiți când luați contact cu persoane noi?

Metodă cu caracter activ-participativ

Prezentaţi o metodă cu caracter activ-participativ, care să poată fi aplicată

într-o lecţie de orice tip, la o disciplină de învăţământ pe care aţi putea să o
predaţi la absolvirea modulului psihopedagogic.
Veţi avea în vedere:
- prezentarea particularităţilor metodei, a contextelor generale în care este
oportună aplicarea acesteia, a caracterului său activ-participativ;
- precizarea avantajelor şi a dezavantajelor metodei didactice alese:
- precizarea disciplinei, a titlului lecţiei, a competenţelor generale şi specifice
(conf. programei) şi a obiectivelor operaţionale vizate;
- modalitatea concretă de aplicare a metodei didactice în lecţia pe care aţi ales-o.
Jocul implică un ansamblu de acțiuni și procese psihice care trezesc copilului buna
dispoziție, bucuria, creând atmosfera favorabilă unei desfășurări a activității. Având
dulcea iluzie că se joacă, elevul participă activ la propria lui formare. Nu toate jocurile
sunt standard, unele sunt create de măiestria învățătorului, în concordanță cu
obiectivele urmărite la acea disciplină. Avantajele acestei metode interactive,
valoroasă din punct de vedere euristic şi aplicativ consta în: dau posibilitatea de
manifestare si exprimare libera copiilor, contribuind in mare masura la formarea de
comportamente, la sprijinirea acestora in propria dezvoltare.

tratarea cu maturiate a situaţiilor; exersarea capacităţilor organizatorice, de conducere,

de evaluare şi decizie asemeni unei situaţii reale. Dezavantajele acestei metode ar fi că
ar putea să nu fie înțeles pe deplin conținutul studiului de caz și nu toți ar putea crea o
conexiune cu profesorul din lipsa atenției.
Disciplina Consiliere și dezvoltare personală, Titlul lecției „Cum fac fata

21
stresului?”,
Competențele generale. Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de
viaţă sănătos și echilibrat. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte școlare și
extrașcolare.
Competențe specifice. Analiza surselor de stres și a consecințelor acestuia asupra
sănătăţii şi stării de bine. Obiectivele . Delimitarea conceptului de stres si
recunoasterea principalelor surse de stres cu care se confrunta elevii de clasa a V-a,
respectiv surprinderea celor mai frecvente surse de stres. Identificarea strategiilor de
reducere a stresului si a situatiilor în care acestea se dovedesc eficiente. Dezvoltarea
unor strategii de planificare a activitatilor de învatare – orarul zilei, în vederea
reducerii nivelului de stres . Dezvoltarea abilitatilor de organizare personala, ca
premisa a reducerii stresului înainte si în timpul examenelor.
Studiul de caz propus se bazează pe o situație de stres cu care se confruntă un baiețel
atunci când acesta merge singur la școală și vrea să evidențieze faptul că stările de
stres pot interveni oricând și cum putem combate sau la cine trebuie aceștia să apeleze
în această situație dificilă.

Proiect de activitate

Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală

Profesor consiliere Vlaicu Diana Mihaela
Data: 07.01.2021
Clasa a-V-a

TEMA : Stil de viata sanatos –Cum fac față stresului?

Problema identificată : mâncatul în exces și alte comportamente deviante
în situații stresante
Clasa a-V-a

Comportamente observabile : mâncat excesiv, mese neregulate, descurajare în fata

unui volum informational foarte mare, senzatia de comprimare a timpului, stare de
anxietate, irascibilitate, indispozitie, cunoașterea unor persoane noi, programul de
somn este afectat.

Scopul proiectului : Dezvoltarea abilitatilor de organizare si de a reduce situațiile

stresante (prevenire si control)

Obiectivele proiectului :
O1. Delimitarea conceptului de stres si recunoasterea principalelor si de stres
cu care se confrunta elevii de clasa a V-a, respectiv surprinderea celor mai
frecvente surse de stres

22
 O2. Identificarea nevoilor elevilor când aceștia se aflâ într-o situație stresantă.

O3. Dezvoltarea unor strategii de planificare a activitatilor de învatare – orarul

zilei, în vederea reducerii nivelului de stres

O4. Dezvoltarea abilitatilor de organizare personala, ca premisa a reducerii

stresului înainte si în timpul examenelor

Scenariul activitatii:
Nr.
Ctr Secventele Resurse Observatii
. activitatii de
consiliere
1. Ce este Se noteza pe tabla
stresul? acțiunile pe care
elevii le pot face
pentru a diminua
situațiile stresantte
Ex: practicarea
unui sport, mâncat
sănătos, un somn
liniștit.
Elevii vor intelege
astfel ca fiecare are
propria idee despre
cum pot diminua
factorii activ
participanți la stres.
2. Ce pot sa fac, Profesorul citește
atunci când un studiu de caz.
întâlnesc o
situație care Uneori, când suntem
ma face să stresați, ni se întâmplă să
mă simt mâncâm nesănătos
stresat? ( prăjituri, băuturi
energizante, mâncare de tip
fast food, produse de
patiserie). Există însă
alimente sănătoase care âți
ajută organismul și și care
contribuie la sporirea
rezistenței în fața stresului:
carnea de curcan, carnea de
pește, portocalele, avocado,
nucile, bananele, spanacul,
cartofii dulci, ciocolata

23
neagră, fructele de pădure,
diferite semințe, usturoiul,
varza, etc.

Profesorul le se
cere elevilor să
descrie ce
comportamente au
avut, dacă au avut
tendința să
mănânce nesănătos,
dacă somnul a fost
afectat.
Profesorul
desemnează câțiva
elevi.

Profesorul explică
faptul că nu pot
asocia stresul ca
fiind un lucru rău și
că acesta în
anumite situații
poate fi și util:
Ex. Stresul ne
ajută să ne adaptăm
noilor situații-
stresul resimțit
înaintea unui test te
poate face să
studiezi și să iei o
notă foarte mare.
Profesorul întrebă
Pentru a recunoaște
o situație stresantă,
care credeți că sunt
simptomele care
apar?

Fisa de lucru
Pornind de la 0
(deloc stresant)si
pana la 5(foarte
stresant), noteaza
nivelul stresului si
o modalitate

24
 adecvata de
calmare:
Testul de
matematica.............
Concursul de
sport/muzica
etc..................
Un conflic din
clasa....................
Temele pentru
acasa.................
Altele; care.......
Se centralizeaza si
se prezinta
evenimentele
generatoare de
stres, intensitatea si
metodele de
calmare.

Planificatoru Fiecare copil

l meu zilnic primeste un
planificator pe care
il completeaza
pentru saptamana
urmatoare.
Planificatorul are
rolul de a il ajuta
pe elev in
organizarea
programului zilnic.
Elevii prezinta
planificatorul si
vorbesc despre
modul in care se
simt ca manageri ai
timpului lor.
4. Aprecieri Elevilor li se
multumeste pentru
implicare.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Inteligența emoțională
Daniel Goleman
Managementul clasei de elevi

25
 Nivelul 1
Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si
capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt
care le va acorda o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe
linie genetica.
Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la
ureche merg mai intai in creier la talamus si apoi –printr-o unica sinapsa- la nucleul
amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel
nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui
LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind
primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima
puterea emotiei de a coplesi rationalul.
Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de
inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru:
sentimentele sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand
intervine pasiunea, balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.
In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai
bine din punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine
sentimentele si care deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in
avantaj in orice domeniu al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai
importanta decat cea interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te
casatoresti, ce job sa-ti iei etc.
In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la
baza cinci domenii principale :
 Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea şi
exprimarea lor coerentă, într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii,
sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem
să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem
ceea ce ni se spune - intenţia care se ascunde în spatele cuvintelor. Aceste situaţii
sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important să putem codifica şi
decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât să
transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.
 Gestionarea emotiilor- se referă la capacitatea noastră de a alege
modalitatea prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie. Pentru a ne gestiona
emoţiile este important să ţinem cont de:
- Ce exprimăm?
- Cum exprimăm?
- Când exprimăm?
- Unde exprimăm?
- Cui exprimăm?
 Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul
este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea
ce vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:
- durata în timp - când vrem să atingem scopul
- participanţi - de cine avem nevoie
- strategie - ce paşi trebuie urmaţi

26
 - resurse - de ce avem nevoie
 Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- conştienţă
organizaţională şi o orientare către servicii; este capacitatea de a intui sau de a
recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor
persoane, ci să le înţelegem pornind de la experienţele noastre.
 Manevrearea relatiilor- Arta inteligenţei emoţionale se rezumă în
cadrul acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii
folosind elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam
energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne
exprimam şi identificăm emoţiile într-un mod coerent. Vom fi conştienţi de
responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale. Acest lucru ne va
ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.
Indemnul lui Socrate, « Cunoaste-te pe tine insuti » reprezinta
constientizarea propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea
emotiilor e coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile
traiesc atat emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii.
Constientizarea de sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta
emotionala : capacitatea de a scapa de o proasta dispozitie.Oamenii au mai multe
moduri de a-si stapani emotiile :
 Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;
 Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor
emotionale, ca au scapat emotiile de sub control.
 Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile
prin care trec, fara a incerca sa le schimbe.
Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care
simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei
realitati. De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii
emotionale, ca si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.
Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui
copil. Cu cat este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi
gandirea transanta, in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o
persoana ingrozita sa nu faca o gafa, va gandi imediat:”
Intotdeauna spun ce nu trebuie.” Un alt semn al acestui mod copilaresc este
gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma
inclinatiei de a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un
accident explica faptul ca:”Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine.” Acest
mod copilaresc se autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze
anumite convingeri si rezumandu-se doar la cele care le intaresc.
Din carte aflam ca IQ si inteligenta emotionala nu sunt competente
contradictorii, ci mai degraba separate. Spre deosebire de testele IQ familiare nu
exista deocamdata niciun test care sa stabileasca scorul inteligentei emotionale.
Tipul pur de IQ mare (lasarea deoparte a inteligentei emotionale) este o
caricatura a intelectualului care se poate adapta la nivel mintal, dar este incapabil sa
se adapteze la lumea personala. Prin contrast, cei care au o inteligenta emotionala
ridicata, sunt echilibrati din punct de vedere social, simpatici si veseli, nu cad prada
temerilor si ingrijorarilor care sa-i macine.

27
 Cercetătorii au demonstrat că elevii care au un sistem emoţional stabil la
vârsta de 4 ani au rezultate mult mai bune la diversele examinări de admitere la
facultate. Capacitatea de a recunoaşte şi de a face faţă emoţiilor duce la
performanţe mai mari la şcoală, în muncă şi în relatiile interumane.
Temperamentul nu este un destin. Adolescenta si copilaria sunt ferestre de
oportunitate pentru a forma obiceiurile emotionale esentiale care ne vor domina
existenta. Lucrul cel mai tulburator din intreaga carte il reprezinta tendinta
mondiala a generatiei de copii de a avea mai multe probleme emotionale decat in
trecut: sunt mai sunt singuri si mai deprimati, mai furiosi si mai nestapaniti, mai
emotivi si mai inclinati sa se ingrijoreze din orice, mai impulsivi si mai agresivi.
S-a constatat că persoanele care au un cotient intelectual (QI – indice al
nivelului de dezvoltare al inteligenţei, stabilit prin raportarea vârstei mentale la
vârsta cronologică) înalt sau o inteligenţă academică foarte bine dezvoltată se
descurcă mult mai puţin în viaţa de zi cu zi, în timp ce altă categorie de subiecţi,
deşi au un QI mai redus în comparaţie cu primii, au rezultate deosebite în practică.

Cum să ai un EQ ridicat

Deşi poate controlul reacţiilor emoţionale ţi se poate părea, de la un punct

încolo, puţin cinic, sa fii inteligent emoţional nu înseamnă să manipulezi în
continuu pe ceilalţi şi să nu îţi arăţi niciodată adevăratele sentimente. Uneori mai ai
nevoie şi să ţipi, să te enervezi. Ideea este să te controlezi în cazurile în care, o
reacţie impulsivă, bazată pe ceea ce simţi într-un anumit moment, poate avea
consecinţe pe care să le regreţi mai târziu.
Inteligenţa emoţională este una dobândită şi nu una moştenită genetic. Dacă
vrei să fii o persoană cu o inteligenţă emoţională crescută, concentrează-te asupra
următoarelor lucruri:
• Cunoaste-ţi emoţiile
• Fii atentă la reacţiile tale
• Învaţă să recunoşti şi să îţi analizezi sentimentele atunci când apar
• Învaţă să îţi controlezi emoţiile şi să îţi revii repede când eşti
supărată sau te deranjează ceva
• Automotivează-te
•Foloseşte-ţi sentimentele pentru a atinge diferite scopuri
• Cultivă-ţi empatia, punându-te în locul altor persoane, încercând să
recunoşti, să identifici şi să simţi ceea ce simt alţii.
• Răspunde pozitiv la sentimentele celorlalţi şi ajută-i
• Învaţă să îţi dezvolţi şi păstrezi calităţile de leader.
Inadaptabilitatea sociala este mai dureroasa si mai explicita atunci cand se
manifesta unul din cele mai periculoase momente din viata unui copil: incercarea
de a fi acceptat intr-un grup de joaca. Este un moment periculos pentru ca atunci
copilul este indragit sau urat, simte sau nu, ca apartine grupului si toate acestea sunt
facute publice. Exista un contrast izbitor in privinta strategiilor de abordare folosite
de copiii foarte indragiti comparativ cu ale acelor neindragiti. Este extrem de
important pentru integrarea in societate sa se observe, sa se interpreteze si sa se
reactioneze in raport cu aluziile emotionale sau interpersonale.

28
 Adolescentii nu sunt deloc pregatiti pentru viata deoarece sociatetea nu s-a
deranjat sa se asigure ca fiecare copil este invatat care sunt elementele esentiale
pentru a-si stapania mania sau pentru a-si rezolva conflictele in mod pozitiv.
Lasandu-i pe copii sa invete la intamplare aceste lectii emotionale, riscam sa ratam
aceasta ocazie care ne este data de faptul ca maturizarea creierului etse un proces de
durata si, prin urmare, copiii ar putea fi ajutati sa-si cultive un repertoriu emotional
sanatos.
 Gândindu-ne la faptul că în clasa de elevi cadrul didactic este liderul sau la modul în
care unul dintre copii se poziţionează ca lider între membrii grupului său, putem
extrage concluzia că un grup echilibrat sau o clasă de copii echilibrată reflectă
inteligenţa emoţională crescută a liderului său iar un grup sau o clasă de elevi lipsită
de armonie comportamentală sau de empatie şi comportamente prosocială reflectă
inteligenţa emoţională deficitară a liderului său.

Ca manageri ai claselor de elevi, antrenăm echipe şi aducem mici personalităţi

împreună. În acest sens, ca lider, emoțiile dvs. contează, întrucât sunteţi în mod
automat investiţi cu puterea maximă de a conduce emoții pentru un grup, deoarece
toată lumea din grupul clasei vă privește pentru indicii emoționale.Prin urmare, în
calitatea dvs. de cadre didactice trebuie să fiți conștienți și capabili să vă gestionați
sentimentele și să vă puteți gestiona modul în care vă puteți folosi emoțiile pentru a
promova dezvoltarea și performanţa grupului de şcolari.
Legătura dintre managementul clasei de elevi și inteligența emoțională
Cerințele emoționale ale profesiilor din educaţie sunt foarte mari deoarece în fiecare zi
cadrele didactice trebuie să ia zeci de decizii şi să acţioneze în zeci de moduri care
afectează direct şi implicit copiii. Luarea deciziilor în sine este o acţiune cu
componentă emoțională importană, pe lângă faptul că multe dintre aceste decizii sunt
încărcate emoțional deoarece vorbim de copii din şoli şi medii defavorizate. Nu în
ultimul rând, cu cât mediul în care îşi desfăşoară viaţa copilul este mai dificil, cu atât
mai empatic trebuie să fie educatorul, care este la rândul său atins emoţional de
sentimentele copilului.
Experiența emoțională de a lucra în comunități aflate în criză poate duce la traume
pentru profesori, de asemenea, a lucra în mediul educaţional cu copii și adolescenți
care exprimă sentimente puternice este epuizant emoţional pentru cadrele didactice.
Datorită emoţiilor puternice, rolul cadrelor didactice devine din ce în ce mai dificil; în
aceste condiţii, este important de ştiut că inteligenţa emoţională a clasei, o dată
construită de către cadrul didactic, devine un factor protector la stres si suferinţă şi
ajută în timp atât pe copii cât şi pe cadrul didactic.
Copiii pot proveni din medii extrem de lipsite de empatie, şi, în loc să ne păstrăm în
poziţia de consternare fată de lipsa de empatie pe care o pot manifesta, putem să îi
ajutăm, individual sau ca echipă, să-și construiască inteligența emoțională; în loc doar
să numim  ca fiind o problemă principală  modul în care se manifetsă un grup sau cum
se desfășoară comportamental, să abordăm acea problemă cu creativitate şi curaj.

29
 Unii copii pot avea deficite de inteligență emoțională care depășesc abordarea din
programa de dezvoltare școlară și profesională, iar ca ultimă soluţie la clasă cadrul
didactic poate folosi ca resursă conștiința de sine a clasei, recompensele de tip
valorizant și  relaţiile dintre copii.
Din aceste perspective, dezvoltarea profesională pentru profesori presupune automat şi
necesar construirea propriei inteligențe emoționale şi dezvoltarea de abilităţi în
creşterea inteligenţei emoţionale inividuale a şcolarilor şi a clasei ca echipă

BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB

         http://www.utilecopii.ro/articole/psihologie/dezvoltarea-copilului-influenta-unui-
climat-familial-pozitiv/9857/

         Aguilar, E.(2016), The Art of Coaching Teams. Building Resilient Communities

That Transform Schools, San Francisco CA:Jossey-Bass A Wiley Brand

         Mortiboys, A.,(2011), Teaching with Emotional Intelligence. A step by step guide

for higher and further education professionals, second edition, New York: Routledge
Publishing

         Henderson Nan, Milstein, Mile, (2003), Resiliency in schools: Making it Happen

for Students and Educators, Thousands Oaks CA, Corwin Press     

         Ionescu, S. (coord.)(2013), Tratat de rezilienta asistata, prefata de Boris Cyrulnik,

Bucuresti:Trei

30
 INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR
Rețele neuronale

Un neuron artificial modelează practic într-un mod simplificat, printr-o funcţie matematică,
un neuron dintr-o reţea neuronală biologică (mai mulţi neuroni conectaţi) cum este, de
exemplu,
creierul uman. Neuronul artificial reprezintă unitatea elementară într-o reţea neuronală
artificială.
Aşa cum neuronul biologic are dendrite şi axoni, neuronul artificial are o structură
arborescentă
simplă, cu noduri de intrare şi un nod de ieşire conectat la toate nodurile de intrare.

Neuronul artificial primeşte una, sau mai multe valori de intrare, analog potenţialelor
excitatoare/inhibitoare postsinaptice aplicate dendritelor neuronului biologic. Acestea sunt
sumate, producând la ieşire o valoare de activare, analog al potenţialului de acţiune transmis de-
a lungul axonului în cazul neuro-nului biologic. Fiecare intrare xi este ponderată individual (cu o
pondere wi) în sumă, iar rezultatul acesteia este transmis la ieşire printr-o funcţie neliniară,
denumită funcţie de activare.

Perceptronul
Cea mai simplă reţea neuronală artificială este „perceptronul“, format dintr-un singur neuron
artificial. Modelul perceptronului a fost introdus de Frank Rosenblatt (1958) [36], având la
bază
(şi) cercetările lui Warren McCulloch şi Walter Pitts (1943) [33] vizând un model matematic
pentru
funcţionarea neuronilor din creierul animal.

Perceptronul poate realiza clasificarea binară (în două clase, denumite codificat de exemplu
prin valorile 0 şi 1) în cazul datelor liniar separabile aplicate la intrare, prin separarea valorilor de
ieşire peste sau sub un anumit prag. Acesta, precum şi ponderile asociate intrărilor trebuie
stabilite

31
empiric în etapa de configurare pentru fiecare problemă de clasificare în lipsa unui algoritm
de
antrenare. Acest neajuns a fost însă depăşit odată cu algoritmul iterativ de adaptare (antrenare)
a
perceptronului propus de Rosenblatt, 1962 [37] pentru stabilirea valorilor ponderilor. Algoritmul
porneşte de la un set de ponderi aleatoare, nenule, mici, comparând în fiecare iteraţie ieşirea obţi-
nută pentru fiecare vector de intrare de antrenare cu clasa reală / corectă căreia îi aparţine şi
urmă-
rind ca prin ajustarea ponderilor să se elimine fiecare eventuală eroare de clasificare. Astfel,
dacă
pentru exemplul curent de instruire ieşirea corectă trebuia să fie 0 dar s-a obţinut 1, atunci
se
diminuează toate ponderile corespunzătoare intrărilor având valoarea 1, iar pentru situaţia
inversă acestea sunt crescute. Dacă la finalul unei iteraţii (după un număr de paşi egal cu
numărul vectorilor de instruire) nu s-a (mai) produs nicio modificare a ponderilor, înseamnă că
toţi vectorii de instruire respectivi au fost corect clasificaţi, iar vectorul ponderilor la care s-a
ajuns reprezintă o soluţie a problemei de instruire respective şi algoritmul se termină cu succes.
Dacă însă s-a modificat cel puţin o pondere, se trece la iteraţia următoare. În cazul în care într-un
număr k prestabilit de iteraţii (suficient de mare, stabilit empiric) nu s-a ajuns la clasificarea
corectă a tuturor vectorilor de instruire, înseamnă că cele două clase nu sunt liniar separabile şi
algoritmul este oprit, problema neputând fi rezolvată cu ajutorul perceptronului. Tot Rosenblatt,
1962 [37] a enunţat şi demonstrate.
„Teorema de convergenţă a perceptronului“: Pentru un set de instruire format din două subseturi
de vectori corespunzătoare fiecare pentru una din două clase liniar separabile, algoritmul de
antrenare va converge după n iteraţii, rezultând un vector al ponderilor w(n+k) = w(n), V k > 0,
ca soluţie a problemei de instruire.
Acest prim tip de modele liniare a definit primul val în domeniul reţelelor neuronale artifi-
ciale, cibernetica. Perceptronul are însă multiple limitări, dintre care cea mai cunoscută este
aceea că nu poate modela funcţia logică binară XOR, ale cărei valori 0 şi 1 pentru toate
combinaţiile posibile ale variabilelor de intrare binare nu sunt liniar separabile. Aceste limitări au
făcut ca pentru o vreme reţelele neuronale să fie relativ abandonate.

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
Colegiul National “Nicolae Titulescu” - Pucioasa

Colegiul Naţional ‘’Nicolae Titulescu’’ a fost primul liceu teoretic mixt din ţară şi a preluat
tradiţia Gimnaziului Mixt Pucioasa, înfiinţat prin Ordinul Ministerului Instrucţiunii nr. 64634,
din 25 iulie 1925. Gimnaziul Mixt, , a fost prima şcoală mixtă de tip secundar din ţară. În vara
anului 1925, a fost prezent la Pucioasa, pentru inaugurarea noii instituţii, ministrul instrucţiunii,
dr. C. A. Angelescu, cel care semnase aprobarea înfiinţării gimnaziului. În 1935, marele
diplomat Nicolae Titulescu, a acceptat invitaţia conducerii gimnaziului de a deveni mentorul
spiritual al acestuia, astfel încât instituţia a devenit Gimnaziul Mixt Nicolae Titulescu. În

32
septembrie 1935 s-a inaugurat noul local al gimnaziului ( actualul local al Grădiniţei nr. 1),
eveniment la care au participat oficialităţile judeţului şi reprezentanta lui Nicolae Titulescu,
Elena Văcărescu. În perioada 1925-1938 au fost înscrişi la Gimnaziul Mixt Pucioasa 520 de
elevi, din care au absolvit 179, reprezentând 34,42%. În 1944, gimnaziul s-a transformat în
Liceul Teoretic Mixt ‘’Nicolae Titulescu’’ (1944-1948). Liceul Teoretic Mixt ‘’Nicolae
Titulescu’’ a fost înfiinţat din iniţiativa unor profesori refugiaţi în Pucioasa: Grama Leon, Radu
Manoliu, Erhan Anatolie. Primul director al liceului a fost Nicolae Bidnei, profesor de limba
română, detaşat de la Liceul “Laurian” din Botoşani. În primul an de funcţionare au existat 24 de
cadre didactice şi 263 de elevi (129 fete şi 134 băieţi). În cei patru ani de funcţionare (1944-
1948) au absolvit 115 elevi. În anii următori, instituţia s-a supus transformărilor impuse de
regimul comunist devenind: Şcoala Medie Tehnică Silvică (1948 -1952), Şcoala Medie de 10
clase, cu profil teoretic (1952-1955), Şcoala Medie Mixtă de 11 clase (1955-1965), Liceul Real
Umanist (1966-1974), Liceul Industrial Pucioasa (1975-1990). Începând cu anul 1990, şcoala și-
a recăpătat statutul , redevenind: Liceul Teoretic Pucioasa (1990-1991), respectiv, Liceul
Teoretic “Nicolae Titulescu”, din 1991 până în 2007. În anul 1990, an în care şi-a schimbat
statutul, şcoala a funcţionat cu următoarele forme, niveluri şi specializări:

- În 2013-2014 profilul real și uman au fost 26 de clase și 762 de elevi.

- 2014-2015 real și uman au fost 27 de clase și 752 de elevi.
- 2015-2016 real și uman au fost 27 de clase și 744 de elevi.
- 2016-2017 real, uman și gimnazial au fost 27 de clase și 758 de elevi.
Liceul se mândreşte cu un număr impresionant de personalităţi din toate domeniile: -
învăţământ universitar din ţară – academician Năstăsescu Constantin-1961, profesorii:
Niţă Constantin-1961, Brezeanu Stelian-1960, Popescu Ioan-1963, Bucur Gheorghe-
1956, Zegheru Gheorghe-1965, Rucsăndoiu Aurel-1964, Zarea Ştefan-1945, Sârbu
Nicolae-1946, Oane Nicolae-1948, Râmbu Ion-1951 Frăţiloiu Gheorghe-1956, Bucur
Gheorghe-1956, Oproiu Vasile-1959, Ionescu Longin1960, Manea Constantin-1960,
Şerbănoiu Nicolae-1960, Avram Dorel-1962, Radu Gheorghe-1962, Popa Alexandru-
1963, Banu Gheorghe-1964 , Bunea Daniel-1974, Brezeanu Iulian-1975, Manea
Nadia1984, Cârnaru Cătălina-1989 Makrai-Ion Ildiko-1990, Dumitraşcu Monica-1990 ,
Mastacan Olivian-1995, Cobianu Cosmin-1992, Neacșa Ramona. - învăţământ
universitar din străinătate: Diaconescu Radu-1962, Ciobanu Dan-1964, Vlad Viorel-
1964, Bobaru Florin-1989, Gheorghiu-Bobaru Irina-1993 . 11 - artă: Clara Vodă şi Anda
Onesa-actriţe, Florin Diaconescu prim-tenor al Operei Române din Bucureşti, Doru
Mareş-poet, critic de teatru, Alina Mavrodin Vasiliu-solist muzică uşoară, ziarist , Liviu
Brezeanusculptor. - administrație publică: Vlad Voiculescu, ministru al sănătății.
Colegiul Naţional ‘’Nicolae Titulescu’’ este singura instituţie de factură teoretică din
nordul judeţului, care oferă, pentru profilul real, specializările: matematică – informatică,
matematică – informatică-intensiv engleză, ştiinţe ale naturii, iar pentru profilul uman,
specializările: ştiinţe sociale şi filologie intesiv engleză, intensiv italiană şi intensiv
franceză. Această instituţie şcolară atrage , astfel, cei mai mulţi dintre absolvenţii de

33
gimnaziu, care doresc să urmeze filiera teoretică şi, în acelaşi timp, exercită o influenţă
importantă asupra comunităţilor locale din care provin aceşti elevi.
Cadrele didactice stagiare, sunt sprijinite în mod special, prin:
 Asistarea stagiarului de către şcoală şi de către un mentor , desemnat în mod special;
mentorul este sursă şi model, consilier pentru managementul activităţii didactice şi
evoluţia în carieră, pentru dezvoltarea profesională şi personală, pentru integrarea în
cultura organizaţională, pentru dezvoltarea capacităţii de a se relaţiona, pentru medierea
de conflicte, pentru dezvoltarea capacităţii de documentare şi de autoevaluare;
 Asistarea stagiarului la ore de către director şi şeful de catedră metodică, cu scopul
consilierii acestuia;
 Monitorizarea participării acestuia la activităţile metodice din şcoală şi de la nivelul
cercului pedagogic;
 Implicarea profesorului stagiar în activităţile specifice actului instructiv-educativ, dar şi
în activităţile extracurriculare, care conferă specificitate instituţiei, pentru asumarea
culturii organizaţionale a şcolii şi integrarea sa în ethosul şi în practicile şcolii. La
începutul anului şcolar 2016-2017, numărul total cadre didactice : 48, din care 44 titulari.
Cadrele didactice 
debutant:
2  examen de definitivat:
8  cu gradul didactic II:
8  cu gradul didactic I: 30
- studii aprofundate sau doctorale:
 doctorat: Popa Oana, Mitroi Mihaela 
masterat : Victoria Voicu, Diaconescu Mihaela, Budoiu Ion, Constantinescu Adina,
Pătru Marius, Stan Sorina, Fușcă Cotizo, Dobrescu Marian, Alina Ianeț, Nicoară Adrian,
Păduraru Mihaela, Ducu Carmen, Zahiu Valentin, Stăncioiu Izabela, Dobrescu Ramona,
Ancuța Iuliana Victoria Voicu - absolvent masterat “Didactica Matematicii”,
Universitatea Valahia Târgovişte Mihaela Diaconescu - absolvent masterat “Management
şi Politici Educaţionale”, Universitatea Valahia Târgovişte, absolvent masterat “Metode
fizico-chimice de îmbunătățire a calităţii vieţii“, Facultatea de Ştiinte și Arte-
Universitatea Valahia din Târgoviște Mihaela Păduraru - absolvent masterat
“Management şi Politici Educaţionale”, Universitatea Valahia Târgovişte, “Baze de Date
și Programare Web”, Universitatea București Budoiu Ion - absolvent masterat
“Management şi Politici Educaţionale”, Universitatea Valahia Târgovişte.

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

 1 post secretar şef, 1 post secretar
 1 post administrator financiar
 1 post informatician
 1 post bibliotecar 20
 1 post laborant
PERSONAL NEDIDACTIC

34
  muncitor calificat - 1 post
 fochist - 2 posturi
 ingrijitor - 4 posturi
 paznic - 2 posturi
 total - 9 posturi

ELEVI Colegiul Național “Nicolae Titulescu” este singura instituție de factură teoretică
din zonă. Oferta școlii este adaptată așteptărilor și nevoilor de educație ale comunității
locale lărgite, drept pentru care, anual, clasele propuse au fost realizate. Pentru anul
școlar 2016-2017 s-au propus și s-au realizat 6 clase de liceu și o clasa a V a. Populaţia
şcolară din Colegiul Național “Nicolae Titulescu”
An școlar Nr. De elevi

2011-2012 772
2012-2013 776
2013-2014 76
2014-2015 752
2015-2016 743
2016-2017 738

Colegiul Național “Nicolae Titulescu” este instituție cu personalitate juridică având CUI
4280183/1993 administrată conform Hotărârii Consiliului Local al Oraşului Pucioasa nr. 57/ 29
30.06.2005. Instituția funcționează în două corpuri de clădire (corpul A – clădirea
principală/1972/ 3 niveluri+ corpul B - sală de sport + anexe/1995/ 2 niveluri). Spatiul şcolar are
instalatia termică proprie, tâmplărie (uşi şi ferestre) noi tip termopan; lucrările de reabilitare au
fost posibile prin program guvernamental – 300000 RON, 2007. Instalaţia electrică este refacută
în totalitate în anul 2006 cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Consiliului Local. Acoperișul
clădirii a fost schimbat în 2013 cu sprijinul Consiliului Local. Instituția dispune de 11 săli de
clasă și 5 laboratoare/cabinete situate în corpul A și un cabinet media. În corpul B sunt situate 2
cabinete de informatică, precum și spații de lucru pentru activități de proiect. Spaţii auxiliare:
bibliotecă, două cancelarii, cabinet metodic, cabinete director şi director adjunct, cabinet
psiholog, cabinet medical, secretariat, contabilitate, birou administraţie, teren de sport etc. Dotare
spații școlare și auxiliare: mobilier şcolar și mobilier spații auxiliare în stare bună și foarte bună
(investiții în anii 2014, 2015, 2016), biblioteca renovată complet în 2015. Biblioteca dispune de
18295 volume, având o valoare totală a volumului de carte de 40268,36 lei. Numărul de cititori
din ultimii ani a fost de: 920 (2013-2014), 918 (2014-2015), 902 (2015-2016). Numărul de
volume intrate: 75 (2013-2014), 13 (2014-2015), 22 (2015-2016). Achizițiile de carte din ultimii
trei ani au provenit din donații.

35
La nivelul liceului exisă 111 de calculatoare (95 desktop și 16 laptop), din care 87 calculatoare în
dotarea cabinetelor de informatică. Există alte 24 calculatoare - desktop (9) și laptop (15) aflate
în dotarea birourilor/catedrelor metodice. Unitatea dispune de alte echipamente: 8 video
proiectoare, 6 multifuncționale, 11 imprimante, 2 faxuri, 1 cameră video, 3 televizoare, 17
camere web, 3 flip chart , 6 copiatoare, 10 table magnetice, 1 tablă interactivă, 4 CD playere, 1
sistem audio, 14 camere de supraveghere. Cele 24 calculatoare din dotarea birourilor/spațiilor
sunt distribuite astfel: 3 calculatoare desktop + 1 laptop secretariat, 3 calculatoare desktop
contabilitate, 1 laptop director adjunct, 4 laptop + 1 server informatician, 1 laptop laborant, 1
calculator desktop bibliotecă, 2 calculatoare desktop cabinet metodic, 1 laptop catedra de
literatura română, 3 laptop catedra de informatică, 1 laptop catedra de istorie - geografie, 1 laptop
catedră de științe, 1 comisia diriginților, 1 laptop catedră de religie-arte. În plus, se folosesc alte
două laptop-uri: 1 laptop director (neinventariat), 1 laptop consilier educativ (neinventariat). Alte
echipamente: 8 video proiectoare, 6 multifuncționale, 11 imprimante, 2 faxuri, 1 cameră video, 3
televizoare, 17 camere web, 3 flip chart, 6 copiatoare, 10 table magnetice, 1 tablă interactivă, 4
CD playere, 1 sistem audio, 14 camere de supraveghere. Toate calculatoarele sunt conectate la
internet.

Organigrama

36
II.I.4 Grila de analiza a comportamentului DIDACTIC al PROFESORULUI

I.4.1. Fişă de observaţie a activităţii didactice

1. Unitatea de învăţământ: Telescoala

Clasa a X a ora……..data………..

2. Disciplina Psihologie

Subiectul activitatii didactice/lectiei Memoria

Unitatea de invatare din care face parte Procese cognitive superioare

Tipul activitatii didactice/lectiei………………..

3. Observatii privind desfasurarea activitatii didactice

Desfasurarea activitatii
Evenimentele Activitatea Activitatea Observatii
lectiei profesorului elevilor
1.Organizarea Prezentarea
activităţii/ grupei personală a
de elevi profesoarei
2. Captarea Punerea în temă a
atenţiei lecției care va fi
prezentată
3. Verificarea şi Se amintesc
actualizarea noțiuni din lecția
achiziţiilor anterioară

37
anterioare
4. Anunţarea Tema abordată
obiectivelor şi a Memoria ,
temei abordate
5. Prezentarea Utilizarea unui
materialului stimul powerpoint
6. Asigurarea Acum profesorul
dirijării învăţării denumește
notiunile noi, da
exemple
7.Fixarea şi Folosirea unor
aplicarea exemple de
cunoştinţelor exerciții aplicative
/obţinerea
performanţei
8.Evaluarea Recapitularea pe
performanţelor scurt
9. Transfer/tema Nu
de acasa

II.I.4 Grila de analiza a comportamentului DIDACTIC al PROFESORULUI

I.4.1. Fişă de observaţie a activităţii didactice

1. Unitatea de învăţământ: Teleșcoala

Clasa VIII a ora……..data………..

38
2. Disciplina Limba și literature română

Subiectul activitatii didactice/lectiei Pronumele

Unitatea de invatare din care face parte Adjectivul pronominal de întărire

Tipul activitatii didactice/lectiei Recapitulare

3. Observatii privind desfasurarea activitatii didactice

Desfasurarea activitatii
Evenimentele Activitatea Activitatea Observatii
lectiei profesorului elevilor
1.Organizarea Salutarea elevilor
activităţii/ grupei
de elevi
2. Captarea Stârnirea
atenţiei interesului elevilor
față de ceea ce se
va prezenta
3. Verificarea şi Utilizarea
actualizarea noțiunilor pe care
achiziţiilor elevii le cunosc
anterioare
4. Anunţarea Anunțarea temei
obiectivelor şi a Adjectiv
temei abordate pronominal de
întărire
5. Prezentarea Utilizarea
materialului stimul powerpoint
6. Asigurarea Profesorul face
dirijării învăţării demonstrația unor
propoziții pentru a
le da exemple
elevilor
7.Fixarea şi Pune în practică
aplicarea prin exerciții
cunoştinţelor pentru a înțelege
/obţinerea cât mai bine lecția

39
 performanţei
8.Evaluarea Profesor dă un
performanţelor exemplu de
evaluare
9. Transfer/tema Exerciții
de acasa recapitulative

II.I.4 Grila de analiza a comportamentului DIDACTIC al PROFESORULUI

I.4.1. Fişă de observaţie a activităţii didactice

1. Unitatea de învăţământ: Teleșcoala

Clasa VIII – a ora……..data………..

2. Disciplina Matematică

Subiectul activitatii didactice/lectiei Unghi a două drepte

Unitatea de invatare din care face parte Paralelism

Tipul activitatii didactice/lectiei Recapitulare

3. Observatii privind desfasurarea activitatii didactice

Desfasurarea activitatii
Evenimentele Activitatea Activitatea Observatii
lectiei profesorului elevilor
1.Organizarea Salutarea elevilor
activităţii/ grupei
de elevi
2. Captarea Scurtă povestioară
atenţiei De Galileo Galilei
40
 3. Verificarea şi Aducerea aminte a
actualizarea achizițiilor pe car
achiziţiilor le au din anul
anterioare anterior
4. Anunţarea Anunțarea temei-
obiectivelor şi a Paralelism,
temei abordate Obiectivul-
Unghiul a două
drepte
5. Prezentarea Prezentarea unui
materialului stimul powerpoint
6. Asigurarea Profesorul face
dirijării învăţării prezentarea unui
desen pentru a le
arata copiilor prin
compararea a 2
unghiuri diferite
7.Fixarea şi Aplicatie- Cum
aplicarea aflăm măsura
cunoştinţelor unghiului format
/obţinerea de 2 drepte într-un
performanţei cub și explicarea
8.Evaluarea
performanţelor
9. Transfer/tema Temă pentru
de acasa acasă, 3 exerciții

II.1.5. Analiza – sinteza a activitatii asistate-Psihologie

PARAMETRI ANALIZATI SI EVALUATI SCALA

1 2 3 4 5
1. Aprecieri asupra strategiei generale a activităţii:
Tipul de strategie x
Calitatea obiectivelor educaţionale ale lectiei/activităţii X
Compatibilitatea conţinutului activităţii, timpului, metodelor de x
predare-învăţare şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite
2. Conduita de organizare, dirijare şi control a activităţii:

41
 Succesiunea logică a secvenţelor didactice x
Abilitatea în conducerea activităţii de învăţare prin alegerea X
strategiilor, formelor de organizare
3.Conduita explicativă şi de comunicare:
Accesibilitatea limbajului de specialitate x
Fundamentarea explicaţiei x
Expresivitatea si relieful comunicării x
Limbajul nonverbal X
4. Conduita de solicitare şi orientare:
Repartizarea solicitărilor (frecvenţă, organizare) x
Cantitatea şi diversitatea informaţiei x
Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate X
5.Conduita evaluativa a profesorului
Noteaza si apreciaza elevii x
Concordanta modului de evaluare cu specificul predarii- x
invatarii
Prezentarea argumentatiei la evaluare X
6.Managementul clasei
Ritmul de prezentare x
Incadrare in timp x
Monitorizarea elevilor x
Rezolvarea situatiilor neprevazute X
7.Climatul psihosocial al clasei
Prezentarea generala a profesorului x
Atitudinea fata de elevi x
Mentinerea tonusului afectiv-emotional X
8.Aprecieri sintetice asupra activitatii
Incadrarea in scenariul activitatii didactice
Expresivitatea si relieful activitatii x
Calitatea stitului didactic x
Randamentul si eficienta activitatii /gradul de realizare a x
obiectivelor
Impresie generala x

II.1.5. Analiza – sinteza a activitatii asistate-Română

PARAMETRI ANALIZATI SI EVALUATI SCALA

1 2 3 4 5
1. Aprecieri asupra strategiei generale a activităţii:
Tipul de strategie x
Calitatea obiectivelor educaţionale ale lectiei/activităţii x
Compatibilitatea conţinutului activităţii, timpului, metodelor de x
predare-învăţare şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite
2. Conduita de organizare, dirijare şi control a activităţii:

42
 Succesiunea logică a secvenţelor didactice x
Abilitatea în conducerea activităţii de învăţare prin alegerea x
strategiilor, formelor de organizare
3.Conduita explicativă şi de comunicare:
Accesibilitatea limbajului de specialitate x
Fundamentarea explicaţiei x
Expresivitatea si relieful comunicării x
Limbajul nonverbal X
4. Conduita de solicitare şi orientare:
Repartizarea solicitărilor (frecvenţă, organizare) x
Cantitatea şi diversitatea informaţiei x
Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate X
5.Conduita evaluativa a profesorului
Noteaza si apreciaza elevii x
Concordanta modului de evaluare cu specificul predarii- x
invatarii
Prezentarea argumentatiei la evaluare X
6.Managementul clasei
Ritmul de prezentare X
Incadrare in timp x
Monitorizarea elevilor x
Rezolvarea situatiilor neprevazute x
7.Climatul psihosocial al clasei
Prezentarea generala a profesorului x
Atitudinea fata de elevi x
Mentinerea tonusului afectiv-emotional X
8.Aprecieri sintetice asupra activitatii
Incadrarea in scenariul activitatii didactice x
Expresivitatea si relieful activitatii x
Calitatea stitului didactic x
Randamentul si eficienta activitatii /gradul de realizare a x
obiectivelor
Impresie generala x

II.1.5. Analiza – sinteza a activitatii asistate-Matematică

PARAMETRI ANALIZATI SI EVALUATI SCALA

1 2 3 4 5
1. Aprecieri asupra strategiei generale a activităţii:
Tipul de strategie X
Calitatea obiectivelor educaţionale ale lectiei/activităţii X
Compatibilitatea conţinutului activităţii, timpului, metodelor de X
predare-învăţare şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite
2. Conduita de organizare, dirijare şi control a activităţii:

43
Succesiunea logică a secvenţelor didactice X
Abilitatea în conducerea activităţii de învăţare prin alegerea X
strategiilor, formelor de organizare
3.Conduita explicativă şi de comunicare:
Accesibilitatea limbajului de specialitate X
Fundamentarea explicaţiei X
Expresivitatea si relieful comunicării X
Limbajul nonverbal X
4. Conduita de solicitare şi orientare:
Repartizarea solicitărilor (frecvenţă, organizare) x
Cantitatea şi diversitatea informaţiei X
Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate X
5.Conduita evaluativa a profesorului
Noteaza si apreciaza elevii X
Concordanta modului de evaluare cu specificul predarii- X
invatarii
Prezentarea argumentatiei la evaluare X
6.Managementul clasei
Ritmul de prezentare X
Incadrare in timp X
Monitorizarea elevilor X
Rezolvarea situatiilor neprevazute X
7.Climatul psihosocial al clasei
Prezentarea generala a profesorului X
Atitudinea fata de elevi X
Mentinerea tonusului afectiv-emotional X
8.Aprecieri sintetice asupra activitatii
Incadrarea in scenariul activitatii didactice X
Expresivitatea si relieful activitatii X
Calitatea stitului didactic X
Randamentul si eficienta activitatii /gradul de realizare a X
obiectivelor
Impresie generala x

44