Recompense si pedeapse in

educatie
Autor:Hanganu Ana
Anul I Medicina generala

Coordonator:Lector Bentea Corina

Rasplata vs Pedeapsa in Educatie

Educatia copilului reprezinta una dintre cele mai
dificile si solicitante actiuni, mai intai ale unui
parinte, si apoi ale unui invatator/profesor.
In cazul in care elevul nu raspunde favorabil la
noile informatii din diverse motive, duetul
rasplata/pedeapsa este o incercare a profesorului
de a-l stimula pe elev.
Atat rasplata cat si pedeapsa duse la extrem pot
avea influente negative asupra elevului

Terminologie

RECOMPENSA = 1) Favoare care compenseaz. 2) Bun material

sau spiritual acordat pentru a compensa un serviciu, un merit
particular sau o aciune realizat; rsplat.
PEDEAPSA = Msur de represiune, sanciune aplicat celui care a
svrit o greeal; spec. msur de constrngere prevzut de lege i
aplicat cuiva de o instan judectoreasc drept sanciune pentru o
infraciune; condamnare, osnd; situaie n care se afl cel pedepsit,
condamnat.
EDUCATIE = Ansamblu de msuri aplicate n mod sistematic i
contient n vederea formrii i dezvoltrii facultilor intelectuale,
morale i fizice ale oamenilor (n special ale copiilor i tineretului).

Recompensele

Recompensele au un rol semnificativ in formarea si

intarirea motivatiei elevilor.
Recompensel
e pot fi
Interne
sentimentul
de
implinire
note,
provocat de lucrul bine facut,
diplome,
satisfacerea curiozitatii,
premii,
placerea resimtita la rezolvarea
unei probleme sau la atingerea
laude in public,
unui standard fixat de catre
excursii sau tabere gratuite.
profesor.

Externe

Caracteristicile acordarii recompenselor

Sa deschida
cai de crestere
Frecventa

Meritata
Recompensa

Sincera

Discreta
Adaptata particularitatilor elevilor

Timothy Blair
a sistematizat recompensele ca fiind:
Eficiente cand

Ineficiente cand

se recompenseaza atingerea unor

standarde specificate anterior.

se ofera la intamplare

se specifica detaliile realizarii

pentru care elevul este recompensat

nu ofera informatii relevante despre

performanta atinsa

se centreaza atentia elevului pe

se orienteaza elevul spre
comportamentul propriu, desfasurat comparatie cu ceilalti(nu cu sine),
in timpul realizarii performantei.
incurajand competitia
se sprijina motivatia
intrinseca(elevul crede ca face
eforturi pt ca ii place subiectul)

se sprijina o motivatie extrinseca

(ca sa faca placerea profesorului, ca
sa castige o recompensa)

 Insa trebuie avut in vedere ca premiile pot

produce, pe langa efectele benefice, si efecte
nedorite.
In acest sens W. Waller scria Intreaga
problema a controlului prin premii este o
enigma oarecum paradoxala.
Unde este aplicata cu intelepciune, metoda
controlului prin premii poate avea drept rezultat
stabilizarea unor relatii optime intre profesor si
elevi.
Unde metoda este aplicata fara intelepciune,
ea este ineficace si , in ultima instanta,
daunatoare pentru elevi.

Pedepsele
Posibilitatea controlului unei clase si mentinerea
disciplinei, consta in combinarea autoritatii si a
puterii profesorului. In acest context, disciplina
defineste conformitatea cu regulile negociate in
prealabil cu elevii. Incalcarea flagranta a sistemului
de reguli impune recurgerea la pedepse.

Desi pedeapsa ca instrument de control, trezeste

asocieri si conotatii negative, profesorul n-ar trebui
sa ezite in aplicarea ei daca imprejurarile o impun.

 Pedeapsa ca remediu nu are efecte pozitive

decat in mod circumstantial si pe termen
scurt.

In schimb de cele mai multe ori, produce

reactii emotionale negative cu efecte pe
termen lung:
anxietate,
frustrare,
deteriorarea relatiilor profesor-elev.

Pedepse uzuale aplicate in educatie

Tinerea elevilor la scoala dupa program este eficienta,
Limitarea unor privilegii este privita de elevi ca o
pedeapsa suficient de aspra pentru a-i determina sa
adopte un comportament dezirabil
renuntarea pentru un timp determinat, la anumite
procedee didactice pe care elevii le-au
indragit(experiente de laborator),
utilizarea aparaturii audio-video,
renuntarea la excursia proiectata,
interzicerea pauzelor.

Pedepse nerecomandabile
din cauza posibilelor efecte secundare negative
1. activitatea scolara n-ar trebui folosita drept pedeapsa,
pentru a nu crea asocierea afectiva (cu efecte negative)
intre scoala si pedeapsa.
2. mijloacele psihologice de pedeapsa( critica severa a
persoanei, ridiculizarea elevului) nu sunt recomandabile
3. nu sunt recomandabile nici acele sanctiuni care fac apel
la procedee dureroase.
4. trebuie evitata eliminarea elevului din sala de clasa, daca
este necesara izolarea, ar fi bine ca aceasta sa fie pusa in
practica in sala de clasa.

Analizand relatia abatere-pedeapsa, Kasambira

pune in evidenta necesitatea transparentei acesteia:
In general, daca pedeapsa reprezinta consecinta
logica a comportamenutului inacceptabil, este
probabil ca elevul sa o accepte fara resentimente,
invatand, poate, sa nu mai repete greseala respectiva,
de accea o pedeapsa este mai eficienta daca elevul ii
intelege ratiunea
Pedepsele trebuie intotdeauna dublate cu masuri
pozitive(recompense) pentru ca elevul sa poata
conexa fara probleme consecintele pozitive, respectiv
negative cu comportamentele sale.

Kasambira
analizeaza opt tipuri de pedepse:
1. Pedeapsa corporala: presupune recurgerea la
durerea fizica drept pedeapsa.
2. retinerea elevilor la scoala dupa orele de curs: este
una dintre cele mai utilizate pedepse; din pacate si
una dintre cele mai ineficiente
3. pedeapsa verbala; mustrarea reprezinta una dintre
cele mai comune si mai slabe pedepse
4. izolarea: presupune schimbarea locului unui elev
pentru a impiedica o colaborare prea apropiata intre
acesta si colegii din jur.

 5. teme suplimentare: una dintre cele mai vechi pedepse

din sistemul educational. Din pacate metoda nu este
recomandata de specialisti datorita asocierii inadecvate care
se poate crea in mintea elevului intre pedeapsa si un anumit
obiect de studiu sau chiar intre pedeapsa respectiva si
institutia scolii ca intreg
6. privarea de privilegii: una dintre putinele pedepse care se
dovedeste eficienta. Pentru a reprezenta o miza, privilegiile
trebuie sa fie dorite de elevi.
7. scaderea notelor:desi tentanta aceasta metoda trebuie
evitata; notele elevilor trebuie sa corespunda intotdeauna
efortului lor intelectual, fara a fi afectate in vreun fel de
comportamentul acestora.
8. trimiterea elevilor la director: desi fiecare profesor este
responsabil, pentru disciplina din sala de clasa,unii elevi,
prin comportamentul lor, pot crea o situatie care sa reclame
trimiterea lor la director

Gary Sturt
stabileste chiar o scala a pedepselor:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

contactul din priviri

semn cu mana
reamintirea regulii
avertismente
schimbarea locului ocupat in sala de clasa
eliminarea de la lectie
scrisoare catre parinti
referat catre director
avertisment scris din partea directorului
eliminarea de la scoala 1-5 zile
eliminarea definitiva de la scoala

David Fontana
subliniaza riscurile aplicarii oricarei pedepse
1.
2.

3.

poate deteriora probabil pe termen lung, relatia

profesorului cu elevii
la randul lor, elevii pot desfasura strategii de evitare,
precum falsificarea, ipocrizia sau minciuna, pe
termen lung acestea le pot afecta personalitatea, iar
pe termen scurt ar putea submina orice urma de
incredere in relatia elev-profesor
pedeapsa ii transmite elevului o lectie nedorita, aceea
ca intotdeauna cei puternici pot impune penalitati
asupra celor slabi

Plecand de la ideile lui A. Kohn, Denise Breton si

Christopher Largent fac afirmatia ca pedepsele si
recompensele au efecte negative majore asupra
psihicului uman;
1. pedepsele si recompensele corup relatiile
umane, incepand cu acelea dintre cei plasati
mai sus si cei plasati mai jos in ierarhia stabilita
de accesul la administrarea pedepselor si
recompenselor
2. dubletul pedepse/recompense administreaza
mai degraba imaginea si nu realitatea: a parea
bun este mult mai important decat a fi bun

3. pedepsele si recompensele inlocuiesc

motivatia intrinseca cu motivatia extrinseca Este demonstrat ca a recompensa o persoana
pentru ceea ce face are ca efect scaderea
interesului pentru activitatea respectiva si nu,
cum ne asteptam pana acum, o crestere a
acestuia.
4. dubletul pedepse/recompense manipuleaza si
cultiva egoismul
5. mecanismul pedepse/recompense intareste o
conceptie despre viata stresanta, competitiva,
de tipul eu impotriva celorlalti care conduce
la anxietate si alienare

6. Recompensele se pot transforma in pedepse,

distrugand bucuria de a trai, goana dupa
recompense si incercarea de a evita pedepsele
par sa alcatuiasca jocul vietii, dar, de fiecare
data cand cineva primeste o recompensa,
pentru ceva ce facea de placere, se va distruge
bucuria interioara de a face lucrul respectiv,
pentru a fi inlocuita cu bucuria de a fi
recompensat. Libertatea alegerii dispare si ea,
inlocuita de incercarea de fenta pedepsele si
de vanatoarea de recompense

 Sistemul recompensa/pedeapsa este un

sistem vicios care pe langa influentele
pozitive pe care le exercita asupra elevului,
contine si aspecte negative care pot
inrautati statutul elevului.
Elevii au datoria de a invata fata de ei
insisi, si nu de frica pedepselor sau atrasi
de avantajele recompenselor deoarece,
Nu invatam pentru scoala, invatam
pentru viata

Bibliografie
Emil Stan Despre recompense si pedepse in
educatie
Ion Negrut-Dobridor, Ion Ovidiu Panisoara
Stiinta invatarii
http://psihosolutii.ro/psihoterapia-copilului/2008
-07-20-rasplata-si-pedeapsa-in-educatia-copilului.
html
http://www.didactic.ro/lectii-invatamant-primar19-recompensa-si-pedeapsa-p16703-t3