SANCȚIUNI ȘI RECOMPENSE

ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Ivan Raluca-Ana-Maria
 Rasplata vs Pedeapsa in Educatie
◦ Educatia copilului reprezinta una dintre cele mai dificile si solicitante actiuni, mai
intai ale unui parinte, si apoi ale unui invatator/profesor.

◦ In cazul in care elevul nu raspunde favorabil la noile informatii din diverse motive,
duetul rasplata/pedeapsa este o incercare a profesorului de a-l stimula pe elev.

◦ Atat rasplata cat si pedeapsa duse la extrem pot avea influente negative asupra
elevului
 Terminologie
◦ RECOMPENSA = 1) Favoare care compensează. 2) Bun material sau spiritual acordat pentru a compensa un serviciu,
un merit particular sau o acţiune realizată; răsplată.

◦ PEDEAPSA = Măsură de represiune, sancţiune aplicată celui care a săvârşit o greşeală; spec. măsură de constrângere
prevăzută de lege şi aplicată cuiva de o instanţă judecătorească drept sancţiune pentru o infracţiune; condamnare,
osândă; situaţie în care se află cel pedepsit, condamnat.

◦ EDUCATIE = Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic şi conştient în vederea formării şi dezvoltării
facultăţilor intelectuale, morale şi fizice ale oamenilor (în special ale copiilor şi tineretului).
 Recompensele

◦ Recompensele au un rol semnificativ in formarea si intarirea motivatiei elevilor.

Recompensele pot
fi

Externe Interne
◦ note, ◦ Sentimentul de implinire provocat de
◦ diplome, lucrul bine facut,
◦ premii, ◦ satisfacerea curiozitatii,
◦ laude in public, ◦ placerea resimtita la rezolvarea unei
probleme sau la atingerea unui standard
◦ excursii sau tabere gratuite. fixat de catre profesor.
Caracteristicile acordarii recompenselor
Sa deschida
“cai de crestere”

Meritata Frecventa

Recompensa

Discreta Sincera

Adaptata particula-
ritatilor elevilor
 Timothy Blair
a sistematizat recompensele ca fiind:
Eficiente cand
se recompenseaza atingerea unor
standarde specificate anterior.
se specifica detaliile realizarii
pentru care elevul este recompensat
se centreaza atentia elevului pe
comportamentul propriu, desfasurat in
timpul realizarii performantei.
se sprijina motivatia
intrinseca(elevul crede ca face
eforturi pt ca ii place subiectul)
Ineficiente cand
se ofera la intamplare
nu ofera informatii relevante despre
performanta atinsa
se orienteaza elevul spre comparatie cu
ceilalti(nu cu sine), incurajand competitia
se sprijina o motivatie extrinseca (ca sa
faca placerea profesorului, ca sa castige o
recompensa)
◦ Insa trebuie avut in vedere ca premiile pot produce, pe langa efectele benefice, si
efecte nedorite.

◦ In acest sens W. Waller scria „Intreaga problema a controlului prin premii este o
enigma oarecum paradoxala.

◦ Unde este aplicata cu intelepciune, metoda controlului prin premii poate avea
drept rezultat stabilizarea unor relatii optime intre profesor si elevi.

◦ Unde metoda este aplicata fara intelepciune, ea este ineficace si , in ultima

instanta, daunatoare pentru elevi.
 Pedepsele
◦ Posibilitatea controlului unei clase si mentinerea disciplinei, consta in combinarea autoritatii si a
puterii profesorului. In acest context, disciplina defineste conformitatea cu regulile negociate in
prealabil cu elevii. Incalcarea flagranta a sistemului de reguli impune recurgerea la pedepse.

◦ Desi pedeapsa ca instrument de control, trezeste asocieri si conotatii negative, profesorul n-ar
trebui sa ezite in aplicarea ei daca imprejurarile o impun.
◦ Pedeapsa ca remediu nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt.

◦ In schimb de cele mai multe ori, produce reactii emotionale negative cu efecte pe termen
lung:
anxietate,
frustrare,
deteriorarea relatiilor profesor-elev.
 Pedepse uzuale aplicate in educatie
◦ Tinerea elevilor la scoala dupa program este eficienta,
◦ Limitarea unor privilegii este privita de elevi ca o pedeapsa suficient de aspra pentru
a-i determina sa adopte un comportament dezirabil
renuntarea pentru un timp determinat, la anumite procedee didactice pe care elevii
le-au indragit(experiente de laborator),
utilizarea aparaturii audio-video,
renuntarea la excursia proiectata,
interzicerea pauzelor.
Pedepse nerecomandabile
din cauza posibilelor efecte secundare negative
1. activitatea scolara n-ar trebui folosita drept pedeapsa, pentru a nu crea asocierea afectiva (cu
efecte negative) intre scoala si pedeapsa.

2. mijloacele psihologice de pedeapsa( critica severa a persoanei, ridiculizarea elevului) nu sunt

recomandabile

3. nu sunt recomandabile nici acele sanctiuni care fac apel la procedee dureroase.

4. trebuie evitata eliminarea elevului din sala de clasa, daca este necesara izolarea, ar fi bine ca
aceasta sa fie pusa in practica in sala de clasa.
Analizand relatia abatere-pedeapsa, Kasambira pune in
evidenta necesitatea transparentei acesteia:
„In general, daca pedeapsa reprezinta consecinta logica a comportamenutului
inacceptabil, este probabil ca elevul sa o accepte fara resentimente, invatand, poate, sa
nu mai repete greseala respectiva, de accea o pedeapsa este mai eficienta daca elevul ii
intelege ratiunea
Pedepsele trebuie intotdeauna dublate cu masuri pozitive(recompense) pentru ca
elevul sa poata conexa fara probleme consecintele pozitive, respectiv negative cu
comportamentele sale.
Gary Sturt
stabileste chiar o scala a pedepselor:

1. contactul din priviri

2. semn cu mana
3. reamintirea regulii
4. avertismente
5. schimbarea locului ocupat in sala de clasa
6. eliminarea de la lectie
7. scrisoare catre parinti
8. referat catre director
9. avertisment scris din partea directorului
10. eliminarea de la scoala 1-5 zile
11. eliminarea definitiva de la scoala
David Fontana
subliniaza riscurile aplicarii oricarei pedepse
◦ poate deteriora probabil pe termen lung, relatia profesorului cu elevii

◦ la randul lor, elevii pot desfasura strategii de evitare, precum falsificarea, ipocrizia sau
minciuna, pe termen lung acestea le pot afecta personalitatea, iar pe termen scurt ar
putea submina orice urma de incredere in relatia elev-professor

◦ pedeapsa ii transmite elevului o lectie nedorita, aceea ca intotdeauna cei puternici pot
impune penalitati asupra celor slabi
Plecand de la ideile lui A. Kohn, Denise Breton si Christopher
Largent fac afirmatia ca pedepsele si recompensele au efecte
negative majore asupra psihicului uman;
1. pedepsele si recompensele corup relatiile umane, incepand cu acelea dintre cei plasati mai sus si
cei plasati mai jos in ierarhia stabilita de accesul la administrarea pedepselor si recompenselor

2. dubletul pedepse/recompense administreaza mai degraba imaginea si nu realitatea: a parea bun

este mult mai important decat a fi bun

3. pedepsele si recompensele inlocuiesc motivatia intrinseca cu motivatia extrinseca - Este

demonstrat ca a recompensa o persoana pentru ceea ce face are ca efect scaderea interesului
pentru activitatea respectiva si nu, cum ne asteptam pana acum, o crestere a acestuia.
4. dubletul pedepse/recompense manipuleaza si cultiva egoismul

5. mecanismul pedepse/recompense intareste o conceptie despre viata stresanta,

competitiva, de tipul „eu impotriva celorlalti” care conduce la anxietate si alienare

Sistemul recompensa/pedeapsa este un sistem vicios care pe langa influentele

pozitive pe care le exercita asupra elevului, contine si aspecte negative care pot
inrautati statutul elevului.

Elevii au datoria de a invata fata de ei insisi, si nu de frica pedepselor sau atrasi de

avantajele recompenselor deoarece, “Nu invatam pentru scoala, invatam pentru
viata”