1) Mama

Mama este cea mai scumpa fiinta . Ea ne-a dat viata , ne creste , ne ajuta si ne da sfaturi in cele mai
dificile momente, ne ingrijeste , ne iubeste neconditionat si ne sprijina . Mama este fiinta care poate lua
locul oricui , dar nu poate fi inlocuita cu nimeni.

Silvia Petrini , personajul secundar din romanul “Cel mai iubit dintre paminteni” de Marin Preda , se
incadreaza in tipologia mamei iubitoare , grijulii , protectoare , crestine. Drept argument constituie
secventa cind aceasta pleaca in fiecare duminica la biserica , multumindu-i lui Dumnezeu ca a ajutat-o sa
ramina insarcinata cu Victor. Acest moment profileaza recunostinta sa fata de divinitate . In pofida
relatiei tensionate cu fiul sau orgolios , aceasta continua sa-l ingrijeasca , sa-l iubeasca si sa se roage
pentru el. O astfel de afectiune poate fi intilnita doar la mame .

Silvia Petrini , direct prin actiunile si faptele sale putem deduce ca este o mama grujulie. “Eu ma aflam pe
undeva pe la mijloc , adica eram tot timpul curat , mama avea grija sa-mi puna alt costum pe pat o data
la trei luni “. Grija sa fata de familie se manifesta atit pe plan material cit si spiritual . Aceasta il sustine pe
Victor , copilul sau , indifferent de situatie , dificultate . Mama l-a sprijinit pe Victro in cee ace priveste
situatia cu Nineta Romulus , o fata considerata o “depravata “ . Acest moment profileaza atitudinea
parintilor de a se preucupa de viitorul copiilor . Mama era o femeie credincioasa . “Femeie tinara , statea
printre babe si lunga vreme ingenunchiata in fata icoanei Maicii Domnului “. Credinta sa fata de
Dumneze, de biserica a ajutat-o in familie , obtinind un copil . Mama se subestima . Aceasta o putem
deduce din vorbele fiului sau “ Ea se considera batrina insa pentru mine era neschimbata”. Dar si din
vorbele sotului sau :”Imbraca-te si tu mai bine , mai dute si tu la coafor , da-ti cu pudra si cu ruj si mai
lasa biserica “. In relatie cu feciorul sau , Silvia este indulgenta /rabdatoare . Ea inchide ochii la toate
injosirile si vorbele dureroase ale fiului sau care nu intelege atitudinea acesteia credincioasa intrebind-o
“Ce este pacatul?”. Acest fapt pune in evidenta ca mama este gata de sacrificii , in numele copilului sau si
ii iarta acestuia toate greselile .

Mama se incadreaza in curentul realist deoarece este tipica in situatii tipice ; reprezinta o categorie
sociala /umana , avind trasaturi si comportamente specifice. Respecta religia , este casatorita si are o
familie . Este in permanenta transformare iar evolutia sa este reflectata prin opozitie si corelatie cu alte
personaje , de exemplu in cearta cu fiul sau , discutiile cu sotul , acesteia ii lipseste idealizarea .

Mama poate fi asemuita cu Corina Koruga , sotia preotului Alexandru Koruga din romanul “Ora 25” de
Constantin Vergil Gheorghiu . Ambele poseda spiritual credincios , evolueaza si se defines in raport cu
aceasta problema . Este un raport de inerconditionare , caci temperamental , virsta si starea civila a
fiecarui personaj marcheaza atitudinea sa fata de viata si viata la rindul ei isi pune pecetea asupra
evolutiei si destinului fiecaruia .

Afirmatia lui Cladiu Ovidiu Tofeni se refera la asocierea dintre “Mama” si “Inger” ; “Rai” si “Pamint “ si
sugereaza faptul ca mama reprezinta o binecuvintare petru copii . Aceasta ii ocroteste si depune efort
pentru a-i creste .
Din perspectiva tinerei generatii ce o reprezint , consider ca Silvia Petrini simtea o profunda recunostinta
fata de Dumneazeu pentru ca acesta a ajutat-o atit in viata cit si in conceperea unui copil care la inceput
avea sanse sa nu se fi nascut niciodata . Aceasta recunostinta eraa manifestata prin credinta , fidelitatea
fata de biserica . Credinta sa nu era impotriva ratiunii , ci dincolo de

limetele ei , o continuare . Cu parere de rau copiii nu apreciaza la justa valoare stradaniile acesteia , pun
pret pe material , dar nu pe spiritual . Pentru a rezolva aceasta problema , este necesar ca mama sa
dozeze duiosia cu asprimea , sacrificiul cu recunostinta.

2) Copilaria

Copilaria este perioada a vietii omenesti de la nastere pina la adoloscenta . Copilaria este o lume de
miracole si de uimire a creatiei scaldate in lumina , iesind din intuneric , fiind considerata inima tuturor
virstelor .

Nica este personajul principal , dar si autorul operei " Amintiri din copilarie". Nica se incadreaza in
tipologia copilului universal. Singurele sale preocupari sunt jocul si poznele nevinovate :” Si ma chitesc eu
in mine , cum s-o dau , ca sa nu ma prinda” . Nica este un copil fericit , fara griji , ce traieste intr-o lume
imaginara dupa placul sau. “Si ,Doamne ,frumos era pe atunci ,caci si parintii , si fratii ,si surorile imi erau
sanatosi , si casa ne era indestulata , si copiii si copilele megiesilor erau de-a pururea in petrecere cu noi ,
si toate imi mergeau dupa plac , fara leac de suparare , de parca era toata lumea a mea “.

Direct , din actiunile , faptele personajului putem deduce ca Nica era un baiat bun , cu frica de Dumnezeu
(de pedeapsa) si era rusinat de poznele sale “... de n-aveai cap sa scoti obrazul in lume de rusine”. Nica se
autocaracterizeaza “vesel ca vreamea cea buna si stiurlubatic si copilaros ca vintul in turbarea sa “. Acest
moment profileaza faptul ca Nica avea o Fire neastimparata , nu ducea lipsa de vicleciune si istetime , de
aceea putem spune ca a avut o copilarie fericita . Jocul copilului reprezinta transcenderea relatiei
cotidiene si evadarea intr-o lume a libertatii , a inocentei , a vitalitatii. Intreaga copilarie a lui Nica e pusa
sub semnul Invataturii, a unei invatari prin joc.

Pe Nica il putem raporta la personajul central din opera “Vizita” de Ion Luca Caragiale. Ionel ca si Nica ,
este un baiat pus pe glume. Ambele personaje savirsesc fapte malefice fara sa se gindeasca la
consecintele ce pot aparea. Singura diferinta dintre Nica si Ionel este ca eroul “Amintirilor din copilarie” ,
regreta faptele savirsite , pe cind Ionel - nu are resentimente.

Nica este un personaj realist deoarece este tipic , reprezinta o categorie sociala si umana avind trasaturi
si comportamente , specifice. NIca este infatisat in evolutie , se transforma , se modifica pe parcursul
actiunii .Nu are un caracter mobil si lepseste idealizarea acestuia.

Afirmatia lui Jean-Jacques Rousseau se anexeaza pe “copilarie” , “somn” , “ratiune” si sugereaza faptul ca
cei ce se afla la aceasta etapa a vietii actioneaza prin impuls, fara sa cugete inainte de a savirsi o fapta .

Din perspectiva tinerii generatii pe care o reprezint , consider ca Nica a stiut sa profite cu toata fiinta sa
de farmecul copilariei . Astfel , el are amintiri placute ,sau mai putin placute despre aceasta etapa care si-
a petrecut-o “la scaldat” , “furind cirese “ , “ furind pupaza”.Cu parere de rau , copiii din ziua de azi sunt
prea “modernizati” si nu se bucura din plin de aceasta etapa minunata a virstei . Astfel , fotbalul din fata
casei , baba-oarba si iesirile in parc sunt inlocuite cu noua tehnica : calculatoare , telivizoare si celulare.
Este esential ca parintii sa implimenteze anumite valori copilului si sa ofere o educatie corecta. Doar asa ,
copiii isi vor elimina complexele si vor deveni mai sociali.

3) Taranul

Taranul este persoana care traieste in mediul rural , avind ca ocupatie principala agricultura si cresterea
animalelor.

Ion este personajul eponim al romanului lui Liviu Rebreanu si se incadreaza in tipologia taranului sarac.
Acesta lucreaza pamintul , stringe roada ,este atent la “gura satului “ . Ion traieste depa “ legile nescrise “
si poseda un sistem de valori specifice satului . Pentru patima sa , pentru pamint , ca forma a instinctului
de posesiune , Ion este o individualitate , prin modul in care il obtine . Acesta patima a avut legatura cu
intilnirea mortii sale “ In aceeasi clipa isi dadu seama deodata ca i-a sosit ceasul “. Dragostea sa pentru
Florica si ambitia pentru a capata paminturi prin intermediul Anei au avut un impact negativ in viata
personajului “... dragostea lui sa aiba pamint mult , si Ana , si copilul , si Florica ... si-i parea rau ca toate
au fost degeaba si ca paminturile lui ai sa ramiie ale nimanui...”.

Din actiunile , faptele personajului putem deduce ca Ion este muncitor .”Munca ei era draga , oricit ar fi
fost de aspra “. Acest moment profileaza faptul ca personajul constientizeaza ca munca este singurul
mijloc de a merge inainte si a inainta pe scara sociala . In rtelatie ci cei din jur , Ion este impulsiv si violent
: “trase o injuratura inabusita fiindca poarta scirtiise “ “daca oloaga s-ar destepta si ar , s-o cotonogeasca
fara multa vorba “. Datorita violentei sale , Ion era respectat in sat . El credea ca violenta ii poate
solutiona problemele.

Pe Ion il putem raporta la personajul principal din romanul “ Ora 25 “ de C. Virgil Gheorghiu - Johann
Moritz . Cele doua personaje principale au in comun faptul ca amindoua evulueaza si se definesc in
raport cu problema pamintului. Este un raport de interconditionare , caci temperamentul , virsta si starea
civila a fiecarui personaj marcheaza atitudinea sa fata de pamint si pamintul , la rindul sau , isi pune
pecetea asupra evolutiei si destinului fiecaruia. Personajele au in comun faptul ca sunt muncitori , insa
au scopuri diferite . Ion dorea mai mult pamint iar , Johann muncea pentru al cumpara si a-si intemeia o
familie , contrui o casa. Ion se auto distruge, iar Johann Moritz este distrus de societatea si de
circumstantele istorice.

Ion este un personaj realist deoarece este tipic in situatii tipice. Fiind taran , locuia la sat si respecta
traditiile. Isi vede implinirea in acest spatiu matrice. Ion reprezinta o categorie sociala sau umana , avind
trasaturi si comportamente specifice. Personajul este infatisat in evolutie , se transforma , se modifica pe
parcursul actiunii , nu are un caracter dat , imobil Ion este o fiinta complexa ce are un amestec de calitati
(muncitor) si vicii (lacomia).

Ion poate fi raportat la firmatia lui P. Constantinescu se axeasa pe asocierea dintre “taran” si “ sclavul
pamintului”. Ion , de asemenea , era sclav , savirsind fapte cumplite si daruinduse complet pamintului .
Consider ca societatea este de vina in dezumanizarea personajului , silindu-l sa se adapteze in
corespundere cu statutul social.

4) “Un prieten e acela care iti da libertate sa fii tu

insati”

Gim Marrison

Prietenia este un sentiment de simpatie , de stima , de respect , de atasament reciproc ,care leaga doua
persoane . Este o legatura ce se stabileste pe baza amicitiei , bunavointei , intereselor comune . Prietenul
este persoana ce te ajuta , te sustine si te apreciaza asa cum esti.

In romanul “Ora 25” de COnstantin Virgil Gheorghiu este prezenta prietenia dintre Traian Koruga si
Johann Moritz . O prietenie sincera , bazata pe ajutorul si sustinerea reciproca dintre un intelectual si un
taran , in cadrul unei situatii dificile impusa de vremurilecrude ale razboiului . In romanul “Cel mai iubit
dintre paminteni” de Marin Preda este prezenta o prietenie dintre doi intelectuali ce are un sfirsit rapid .
Motivul finisarii prieteniei dintrei cei doi se numeste “Matilda” , sotia lui Petrica Nicolai . De aici putem
deduce impactul unei femei in cadrul unei prietenii.

In opera “Ora 25” de C. Virgil Gheorghiu personajele ne demonstreaza prin prietenia lor ce inseamna
datoria de a ne pastra identitatea fiintei noastre . Cele doua personaje aveau aspiratii: Johann Moritz
dorea sa obtina o societate mai buna prin intermediul cartii sale . Devotamentul , fidelitatea , iubirea fata
de familie , rabdarea sunt calitatile ce i-au unit pe cei doi in lagar , punind baza unei prietenii puternice .
In opera “ Cel ami iubit dintre paminteni”de Marian Preda , personajele au o prietenie bazata pe discutii
si destainuiri , sfaturi si povete. “Si cu toate acestea , ascultindu-l , nu stiu de ce imi venea sa rid , in timp
ce o adinca simpatie se nastea in mine pentru el”. Cu toate acestea , simpatia ce i-o acorda Victor Petrini
lui Petrica Nicolau nu fusese permanenta “...prietenul pe care il demigreaza era moaca in loc de chip”.

Afirmatia lui Gim Marrison se axeaza pe “prieten” , “libertate” si sugereaza ideea ca alaturi de un prieten
adevarat ne simtim mai liberi , mai cu incredere in sine si in fortele proprii. Un prieten stie totul despre
noi , insa cu toate acestea , ne incurajeaza in situatii de unpas si ne accentueaza calitatile , facind sa ne
simtim mai bine , mai liber si mai in sigranta.

Din perspectiva tinerii generatii pe care o reprezint ,consider ca este exterem de dificil sa traiesti intr-o
lume fara prieteni si fara avantajul de a-ti axprima ideile , sentimentele , preocuparile unei persoane
apropiate . Cu parere de rau , multi oameni nu pun pret pe adevaratele prietenii . Acestia

inlocuiesc iesirile/intilnirile cu prietenii pe un anumit timp petrecut la Internet . Este indespensabil ca

oamenii sa-si schimbe mentalitatea , doar astfel societatea va putea progresa.

5) personalitatea istorica

Persona;itatea istorica reprezinta o persoana care prin entermediul actiunilor si faptelor sale de vitejie a
contribut la dezvoltarea , ameliorarea tarii. Personajul literar reprezinta protagonistul unei opere ce da
suflet acesteia si ofera un impact asupra cititorului .

Afirmatia lui Congucius se axeasa pe timpul "Trecut" , "Viitor si sugereaza importanta acestuia in
dezvoltarea societatii. Daca ne cunoastem trecutul , prezentul , putem deduce viitorul . Conceptele se
refera la legatura dintre personajele literare si personalitatile istorice ce au contribuit la formarea
neamului. Astfel , prin intermediul acestor personaje , avem posibilitatea de a ne imbogati cultural.

Personajul protagonist al operei "Apus de Soare " de Barbu Stefanescu de Lavrancea se incadreaza in
tipologia domnitorului luptator .Drept argument constituie secventa " mi-e mila de voi si de Moldova.
Dar una fara alta nu ..., nu-mi sta in putinta . Nu e domn cel care desparte ce e al lui de ce e al tarii ".
Acest moment profileaza maretia sa intacta si ca orice s-ar intimpla , el va ramine una cu tara . Astfel ,
mai presus de toate pune interesul tarii. Un alt argument reprezinta solemnitatea si demnitatea ce care
aceasta isi afirma autoritatea voievodala " Stefan n-a murit inca ...". Acest fapt denota hotarirea sa de a-
si incheia socotelile cu vecinii si a lasa tara asezata temeinic in gratile sale de drept. Direct, din actiunile ,
faptele si vorbele acestuia putem deduce ca Stefan este un patriot. Acesta enunta principiile politice
esentiale ale domniei sale :"DA, pace de jue inprejurul tarii , ca si inauntrul ei". Acest fapt sugereaza
preocuparea sa fata de echilibrul tarii. In relatie cu cei din jur Stefan este considerat un "sfint". Neaga
spune:"Cind s-a nascut l-a scaldat in singe de serpoaica" Irina adaoga "de de vulturi/sa se strecoare si sa
se inalte". Aceasta profileaza ideea ca in viziunea femeilor de la curte domnitorul nu este departe de
limita fabulosului fiind considerat un supra om.

Alexandru Lapusneanu protagunistul romanului "Eronim" de Constantin Negruzi , se incadreaza in

tipologia domnitorului tiranic. Drept argument constituie faptele sale ce sunt impresionate de cruzime si
razbunare: Ospatul unde sunt masacrati 47 de boieri. Motoc e dat pe miinile multimii , ce-l sfisie de ciu
pentru ca in final sa fie asasinat. Un alt argument reprezinta momentul cind acesta nu concepe sa
traiasca fara putere "eu nu sunt calugar. Sunt Domn! Sunt Alexandru-Voda!". Acest fatp demonstreaza ca
personajul nu resemneaza la pierderea domniei sale , nici chiar in favoarea fiului sau . Prin intermediul
gesturilor si gindurilor sale putem deduce ca Alexandru este ambitios "Daca voi nu ma vreti eu va vreau ,
si daca coi nu ma iubiti eu va iubesc pe coi , si voi merge ori cu voia , ori fara voia voastra ". Aceasta
denota dorinta si vointa de a domni, incapatinarea , siguranta si hotarire . Domnitorul stie cum sa
indrepte ascutitul discutiei in orice situatie. Indirect in relatie cu domnita Ruscada , sotia sa , personajul
este tandru "o ridica ca pe o pana si o pune pe genunchii sai ". Aceasta ii promite ca va inceta cu
omorurile , insa nu inainte de a da leac de frica. Acest moment profileaza ca in pofida firei sale
impulsive , outoritare , in el se ascunde si un pic de sentimentalizam.

Din perspectiva tinerei generatii pe care o reprezint, consider ca domnitorii ramin personaje bine
individualizate , cu lumini si umbre , cu gusturi si cuvinte memorabile conturind personalitatea puternica.
Domnitorii sint pilonii coloaneai vertbrale insa , cu parere de rau acest subiect este foarte putin abordat
in zilele noastre. De aceea , este de datoria noastra sa promovam insusirea istoriei. Astfel com recapata
cunostiinta nationala si ni se vor deschide noi perspective spre viitor.

6)"Raportul dintre om si instorie"

Istoria este un proces de dezvoltare a fenomenelor naturii ,si societatii. Este o stiinta care studiaza
trecutul umanitatii si al societatii omenesti cu scopul de a le reconstitui.

In romanul "Ora 25" de C.Virgil Gheorghiu sunt prezentate timpurile trecute , care ne invata sa avem
istoria de a ne pastra idealitatea fiintei noastre. In opera "Povara bunatatii noastre " de Ion Druta ,
autorul intentionat sa realizeze o fresca a satului Basarabean , in care s-au depozitat de veacuri atitea
valori spirituale . In ambele opere este descris razboiul si cruda realitate .

Personajul principal din opera "Ora 25 " Johann Moritz se incadreaza in tipologia taranului sarac . Drept
argument constitue faptul ca acesta are aspiratii sa dobindeasca bani muncind in America pentru a putea
cumpara pamint si a-si asugura familia. Protagunistul romanului "Povara bunatatii noastre"-Onache
Carabus se incadreaza in tipologia taranului perseverent. Acesta provine din patura sociala inferioara si
este prototipul muncitorului de tara .

Johann Moritz era muncitor. Muncea pentru a cumpara pamint pentru casa. Era un om fidel, devotat. Isi
iubea sotia si copiii. De asemenea , era rabdator. Suporta greutatile vietii chiar daca acesta nu erau pe
merit. Onache Carabus era harnic aceasta calitate se contureaza dn momentul cind isi incepe a constriu
casa noua si pina unde se povesteste cum el prelucreaza pamintul pe care el are , cum el incerca sa
creasca oi macar ca in familia lui nu erau ciobeni . TOate aceste lucruri demonstreaza ca Onache este un
taran optimist , plin de viata . Era un om norocos , bratele lui au fost cele mai cautate printre Ciutureni.
Era mindru cind era rugat sa faca ceva pentru oameni sau atunci cind acestea cereau diverse sfaturi de la
el.

Johann Moritz si Onache Carabus sint personaje care se incadreaza in curentul realist , deoarece sunt
tipici in situatii tipice. Acestia reprezinta o categorie sociala sau umana avind trasaturisi comportamente
specifice . Johann Moritz , fiind taran , locuieste la sat. Respecta traditiile si isi cede implinirea in acest
spatiu matrice (casatorit cu Surana , avind pamint si propria familie). Onache Carabus este in permanent
transformare , iar evolutie sa este reflectata prin opozitia si corelatie cu alte personaje , de exemplu
cearta cu Haralambia si bunele relatii cu Tincuta , acestuia ii lipseste idealizarea.

Afirmatia lui Nicolae Iorga se axeaza pe "viata" , "a trai" si sugereaza faptul ca trebuie sa traim dupa
propriile reguli , sa nu bucuram de viata pe care o avem pentru ca ea este doar una , si daca reusim sa o
facem mai buna , mai prospera , de calitate este si mai bine. Cu parere de rau , multi oameni ignora mcile
placeri ale vietii punind accent pe material. Consider ca trebuie sa ne bucuram de calatoria in sine a vietii
, nu de scopul ei.

7)"Operele literare drutiene ce mau ajutat sa

intelege si sa aprecieze frumusetea sufletului uman ,
sa traiesc sentimentul demnitatii de neam"

Frumusetea sufletului uman ne poate fi exprimata in cuvinte , ea face ca omul sa fie placut si dorit , in
care ceilalti au incredere si alaturi de care se simt bine. Demnitatea este o calitate a fiintei uman , dar si
demnitatea nationala , care e lagata de datinele stramosesti, de patrimoniul cultural , de limba .
Demnitatea nationala coreleaza de pamintul natal.

Onache Carabus , protagonistul romanul realist drutian , se incadreaza in tipologia taranului

perseverent , structurat pe principiul adevarului. Drept argument constituie imaginea generalizata a
omului dun spatiu mioritic , a omului care intruchipeaza in timp si in spatiu conceptia si destinul
poporului nostru. Acesta isi contruieste casa , prelucreaza pamintul , incearca sa creasca oi. Un alt
argument reprezinta faptul ca este pastrator al virtutiilor si a traditiilor nationale , al ideii de vatra
parinteasca , munca cinstita ca izvor al vietii si dainuirii, optimism ce sete manifestat chiar si in cele mai
cumplite conditii ale ralitatii. din actiunile ,faptele personajului, putem deduce ca Onache cu era
unteligent, deoarece nu pre stia carte. Vorbea taraneste . Nu era nici foarte cult , adica nu are un nivel
inalt de cultura si de constiinta; nu era instruit bine, macar ca cunostea foarte mult istorii interesante ,
captivante. Indirect , putem deduce faptul ca Onache este muncitor si se adapteaza la diverse medii de
viata. Aceasta se observa in momentul cind Onache se intoarce de la razboiul greu si se vede ca satul sau
Ciutura a ars. In acel moment el este nevoit sa-si contruiesca alta casa cu miinnile sale.

Mos Mihail protagonistul nuvelei drutiene "Sania" se incadraza in tipologia omului/ creatorului dedicat
muncii si pasiunii de a crea. Drept argument constituie atitutdinea sa perfectionista: " avea sa fie o sanie
cum na mai fost alta ", moment ce releva tendinta de a realiza totul cu maxima daruire si sacrificiu. Un
alt argument reprezinta ritualul de eliberare de sine , de conditia efemera. Direct de catre narator, Mos
Mihai este considerat a fi intr-o stare de tarie morala , ca fiind decis " era hotarit". Acest fapt
accentueaza momentul de constientizare de catre mester ca orice lucru isi are timpul lui. Naratorul
mentioneaza ca acesta da dovada de chibzuinta "In viata lui n-a facut trei pasi cind putea sa faca numai
unul". Acest moment profileaza intelepciunea batrinului. Indirect , in relatie cu baba , naratorul
accentueaza intelepciunea mosului "stia el rostul la prostii".

Afirmatia lui Ion Druta se acseaza pe "viata adevarata" , "ideile si sentimentele noastre " ,
"intelepciunea" , "a citi in suflet " si profileaza faptul ca fiecare om este deosebit in felul sau si este nevoi
de timp , rabdare , intelepciune pentru a sti ce se petrece in sufletul sau. Astfel citatul ne atentioneaza ca
nu trebuie sa judecam dupa aparente.

Din perspectiva tinerei generatii pe care o reprezint , consider ca frumusetea sufletului uman reiese din
felul cum persoana abordeaza dimnitatea de neam. Cu parere de rau tinerii din ziua de azi pun prea mult
accent pe frumusetea axterioara ignorind adevaratele valori ale vietii. De aceea , este de datoria noastra
sa implementam tinerilor traditiile si obiceele neamului nostru , sa promovam cit mai mult destinul
neamului , sa organizam cit mai multe lectii educative.

8)Conceptul de educatie in familie

Educatia in familie reprezinta modul in care parintii isi intruiesc copii prin intermediul crearii unei
atmosfere armonioase ce ar permite o buna dezvoltare spirituala a acestora. Familia este singurul sprijin
in cresterea copiilor.

Conceptul educatiei in familie se structureaza pe schitarea unei cresteri/dezvoltari in cadrul semenilor.

Citatulpropus ,se refera , in acelasi context la relatia dintre "educarea copiilor" si "exemplul parintilor" , si
sugereaza interdependenta/legatura acestei probleme. Ideea este ca viitorul copilului este in strinsa
legatura cu modelul ce i-a fost oferit in familie:"Ce-au facut mama si tata au sa faca fiul si fata".

Aglae Tulea personajul secundar din romanul realist "Enigma Otiliei" de George Calinescu se incadreaza
in tipologia mamei dominatoare. Drept argument constituie secventa cind aceasta decide viitorul familiei
sale ignorind opinia sotului ei, Simion, care intr-un final el trimite la spitalul de nebuni. Acest moment
profileaza influenta sa in cadrul familiei. Un alt argument reprezinta faptul ca aceasta nu ofera copiilor
ssai dreptul la o libertate deplina. Astfel , Aurica , ramine a fi fata statuta/nemaritata , Olimpia este
casatorita cu Stanica Ratiu , un avocat arvist si devine o mama negrijulie cai copilil ei moare iar Titi se
izoleaza in lumea arsa raminid corigent la unele discipline scolare. Aceste evenimente sunt consecintqa
comportamentului dominant al mamei in cadrul familiei. Aglae Tulea , in directa relatie cu familia sa ,
este considerata a fi odioasa , meschina. Este autoritara cu Titi si Aurica , indiferenta fata de Olimpia , iar
pe Simion il ignora cu desavirsire, el fiind numai cu pensia si banii pe care ii ia cu sentimentul ca i se cuvin
, ca sunt ai ei. Acest moment releva faptul ca dragostea pentru copiii ei n-o umanizeaza, deoarece este
incapabila sa perceapa corect problemele lor , amplificindu-le fectele si neputintele. Aglae este
lacoma.Aceasta este obsedata de averea lui Coctache. Acest fapt denota singurul scop , pe care nu si-l
implinise: realizarea copiilor ei. Silvia Petrini personajul secundar din romanul "Cel mai iubit dintre
paminteni" de Marin Preda se incadreaza in tipologia mamei crestine , protectoare. Frept argument
constituie secventa cind aceasta pleaca in fiecare duminica la biserica multumindu-i lui Dumnezeu ca a
ajutato sa ramina insarcinata cu Victor. Acest moment profileaza recunoshtinta sa fata de divinitate. Un
alt argument reprezinta faptul ca acesta in fiecare seara ii face cruce fiului sau , inainte de mincare
spunea rugaciuni. Astfel ea capata citeva divirgente in raport ci fiul adolescent care nu da dovada de pre
multa crestinatate. Silvia Petrini direct din actiunile si faptele sale putem deduce ca este o mama grijulie.
Aceasta el sustine pe Victor , copilul sau indiferent de situatie, dificultate. Mama l-a sprijinit pe Victor in
ceea ce priveste situatia cu Ninieta Romulus , o fata considerata o depravata. Acest moment profileaza
atitudinea parintilor de a se preocupa de viitorul copiilor . In relatie cu feciorul sau , Silvia este
indulgenta/rabdatoare. Ea onchide ochii la toate injosirile si vorbele dureroase ale fiului sau care nu
intelege atittudinea acesteia credincioasa intrebind-o :"Ce este pacatul?". Acet fapt pune in evidenta ca
mama este gata de scrificii in numele copilului si ii iarta acestuia toate greselile.

Proverbul propus se axseaza pe relatia parinti-copii "mama si tata/fiul si fata" si sugereaza faptul ca
copilul este reflectia relatiilor dintre parinti. Copilul preia modelul de comportament si atitudine a
parintilor. O alta ideie relevata este responsabilitatea parintilor nu doar pentru copii dar si pentru
generatiile urmatoare.

Din perpesctiva tinerei generatii pe care o reprezint , consider ca parintii sunt o binecuvintare , asigura
educatia , intruirea copiilor , le ofera "sapte ani de acasa", depun efort pentru a-i creste. Cu parere de rau
copiii nu apreciaza la justa valoarea stradaniile acestora , pun pret pe materiale dar nu pe spirituale , este
prezenta lipsa comunicarii in familie. Pentru a rezolva aceata problema , este necesar ca parintii sa
dozeze duiosia cu asprimea , sacrificiul cu recunostinta.

9)Conceptul de iubire

Dragostea/iubirea este un sentiment complex , manifestat prin afectiune puternica. E un ansamblu de

aenzatii si sentimente care pot fi declansate de un singur sunet, o singura imagine, un simplu miros sau
atingere. Iubirea este cea mai puternica forta din univers , este tot ce avem, este singura modalitate in
care ne putem ajuta unul pe celalalt.

Romanul "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi" de Camil Petrescu, un dosar de existentz
se structureaza pe ideea/conceptul iubire-pasiune. Afirmatia lui Ioan Slavici se refera , in acelasi context
la relatia dintre conceptul "iubirii" si modalitatile /formele de manifestare ale iubirii: " se iveste din
senin , se da pe fata ,te duce fara sa stii unde" si sugereaza dificultatea identificarii unui tipar , fapt ce
poate provoca teama de asumare a unui risc an iubire ori disperarea celui care a cutezat sa si-o asume.
Cert este ca dragostea e un fenomen care devine inexplicabil.

Romanul camil petrescian profileaza multiplele fete ale dragostei si intregul parcurs al povestii de iubire
dintre Stefan Gheorghidiu si Ela. Toate aceste ipostaze particulare probeaza ideea ca iubirea este o
experienta unica si personala care sfideaza orice tipar si invinge timpul nefast: razboiul.

Stefan Gherghidiu , Protagonistul romanului camilpetrescian se incadreaza in tipologia intelectualului

dominant de patima incertitudinii. Drept argument constituie faptul ca acesta aplica tiparul sau de
idealitatea realitatii si celor din jur. El se analizeaza in raport cu doua experiente fundamentale :
dragostea si razboiul. Prima ii reveleaza viata , a doua-chipurile mortii. Pentru personajul narator,
dragostea reprezinta :"iubesti din mila, dinindatorire apoi te obisnuiesti". Un alt argument este tentativa
personajului de a recompune lumea prin dragoste , care da sens si coerenta vietii dar care in final
esueaza:" Destinul sau este si va fi schimbat prin mine". Ela , se incadreaza in tipologia femeii moderne.
Drept argument constituie secventa cind aceata incearca sa-i schimbe vestimentatia sotului in
dependenta de tendintele modei. Acest moment profileaza interesul sau fata de moda , lux, cumparaturi.
Un alt argument reprezinta faptul ca eceasta remodeleaza cercul sau de prieteni in dependenta de
abilitatile sale economice. Astfel , pentru ea , intilnirile cu Gregoriade- dansatorul modern, cu Anisoara -
verisoara lui Stefan sunt o placere, o dstractie.

Stefan Gherghidiu se autocaracterizeaza ca fiind orgolios :"Iubeam patimos cea mai frumoasa femeie de
la universitate , iar acest orgoliu a constituit faza viitoarei mele iubiri". Aceasta secventa accentueaza
mindria , canitatea ce care confrunta viata . Acest defect il determina sa fie sincer cu cei din jur . Indirect
protagonistul se prezinta un inadaptat . Aceasta trasatura il impinge sa comita adulter , sa plece pe front
deaoarece este incapabil sa se incardreze in niste norme sociale si o idealizaeaza pe sotia sa , Ela ,
aceasta se confrunta cu o dezamagire ce il indeamna sa dezerteze. Ela Gherghidiu, din actiunile si faptele
sale putem deduce ca este o femeie patimasa si dedicata, fiind alaturi de sotul ei in orice clipa. Desi
"avea oroare de matematici" , este indragostita in Stefan si este dispusa sa faca nenumarate sacrificii
pentru el , alaturindu-i-se la cursurile de filozofie din care nu intelegea nimic si ascultindu-l ore in sir
filozofind pe diferite teme doar pentru a fi cu el. Stefan Gherghidiu o caracterizeaza ca fiind desteapta:"
cu o inteligenta care irumpea". Avind o personalitate puternica , bine conturata , ea incerca sa se implice
in problemele financiare si sociale pe care Stefan nu le stapinea prea bine, fapt care ii lezeaza sotul ei
orgoliul si egoul masculin:" ar fi vrut-o mereu feminina ,deasupra discutiilor acestea vulgare".

Aflat intr-o permanenta cautare de certitudini ,eroul nu poate sa accepte minciuna , falsitatea societatii
in care traieste . Iluzia ca a gasit o dragoste ideala alaturi de Ela , ca propriul camin e in afara dominatiei
socialului determina dezamagirea totala cind descopera ca sotia sa nu e altfel , ci e doar o femeie
obisnuita :" erau si alti barbati in situatia mea, ba aproape toti". Stefan Gheorghidiu este , in fond victima
propriului ideal.

10)"Destinul intelectualului in spatiul romanesc"

Intelectualitatea este o categorie sociala neomogena formata din oameni pentru care munca intelectuala
reprezinta sursa principala de existenta. Un intelectual este o persoana cu un inalt nivel cultural si
stiintific, a carei indeletnicire comporta in mod esential o activitate spirituala in domeniul literaturii ,
artei sau stiintei. Intelectualul cerceteaza ideile, fenomenele sociopolitice si evenimentele, ajungind la
concluzii care pot influenta structura si evolutia acestora.

"Cel mai iubit dintre paminteni" de Marin Preda este un roman ce prezinta situatia societatii socialiste
vazuta din ochii unui intelectual. In roman este prezenta o critica dura asupra dictaturii din acele
timpuri , sustinindu-se ideea ca un stat bazat pe furt , minciuna si teroare nu poate exista mult timp si
pina la urma se conduce la propia-i autidistrugere. Victor Petrini este personajul central al romanului si
se incadreaza in tipologia intelectualului ce isi problematizeaza si isi reprezinta numeroasele sale citate si
referinte la Platon , Socrate , Spinoza. Aceasta denota ca este un ginditor profund . Indirect , in relatie cu
prietenul sau ,Ion Micu , dar mai ales din numeroasele sale pagini in care analizeaza viata si lumea ,
putem deduce ca victor este un idealist. Pentru el , sensul existentei consta in apararea valorilor ei sacre:
credinta in ideal, prietenia, devotamentul , iubirea. Indirect privit din punct de vedere religios, Victor ne
apare ca un om fara scrupule , o persoana fara principii crestine. Pe parcursul vietii sale , incalca toate
cele zece porunci omorind , fiind desfrinat , negindu-l pe Dumnezeu. Nici cu aproapele nu este in relatii
foarte bune , din punctul de vedere al moraleicrestine, casatorindu-se cu Matilda, sotia prietenului sau.
Nu isi iubeste sau macar tolereaza dusmanii, omorindu-l si pe tortionar si pe sotul lui Suzy.

Romanul ralist "Patul lui Procust" de Camil Petrescu releva drama omului superior sortit sa fie
incompatibil cu lumea, cu iubirea si cu norocul. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta omul
superior este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procutian al iubirii si al societatii. George
Ladina , protagonistul romanului , se incadreaza in tipologia intelectualului dominat de patima
absolutului. Drept argument constituie momentul cind acesta refuza de a publica in ziar ceea ce ii
sugereaza Nae Gherghidiu , om politic , directorul ziarului , argumentind " la ce bun sa scrii daca nu scrii
ceea ce iti spune inima ". Acesta lupta pentru adevaruri, ideal , incercind sa recompuna lumea in
aspiratia spre absolut , dind dovada de integritate morala. Un alt argument reprezinta modul in care
acesta abordeaza dragostea. Pentru George , dragostea este un mijloc de remodelare a fiintei iubite.
Iubirea sa pentru Emilia , este idealizata , iar suferinta este provocata de cruda realitate. Emilia , fiind
considerata o femeie cu naravuri usoare. George Ladima este considerat un orgolios. Aceasta trasatura
este dedusa din actiunile/faptele personajului. Acesta prefera demisia de la lucru la ziar, singura
modalitate de a-si intretine existenta, in folosul demnitatii sale. Aceasta secventa accentueaza mindria ,
onestitatea , corectitudinea personajului ce il determina sa comita fapte in detrimentul carierei sale.
Orgoliul sau il indeamna sa fie incomod pentru societate. In relatie cu Emilia Rachitaru , Ladima este
considerata a fi un naiv. Acesta se refugiaza in sentimentul unei iubiri ce nu ii este impartasita.
Confruntat cu situatii limita , esecul la serviciu si respingerea de catre Emilia , devine introspectiv.
Acestea il determina la sinucidere, ca forma de protest/eliberare.

Afirmatia lui Ileana Vulpescu , se axeaza pe descrierea unui "adevarat intelectual" ca fiind "un om
senin" , "nepartinitor" , "tolerant", "dispus sa dicute" , "sapolemizeze urban" ; "se tine de principiile
logicii si ale adevarului", si sugereaza ideea ca un intelectual este un om cult ce e capabil sa tolereze
ideile celorlalti recunoscindu-si propria greseala.

Cu parere de rau , intelectualii au pierdut credit in zilele de azi. Sunt un pic surprins sa vad o anumita
suspiciune fata de intelectuali, fata de cultura. E un fenomen general. Mediatizarea globala a facut ca azi
intelectualul sa aiba o voce slaba in ansamblu. Intelectualii trebuie sa ramina angajati in dezbaterea
publica , mai ales ca vocea lor se face auzita mai greu.

11)"Destinul creatorului si aspiratia spre ideal"

Creatorul este persoana care infaptuieste, realizaeaza un lucru ce va fi mereu viu in mintea noastra. El
mai poate fi numit fauritor, nascocitor, plasmuitot, savarsitor. Se spune ca dumnezeu este singurul
crator , iar omun este doar emitatorul.

In drama populare " Mesterul Manole " de Lucian Blaga , creatorul este reprezentat prin intermediul
personajului eponim Mesterul Manole. In nuvela "Sania" de Ion Druta , creatorul este reprezentat prin
intermediul personajului principal Mos Mihail.

Mesterul Manole se incadreaza in tipologia creatorului mistuit de patima creatiei , dat fiind faptul ca
acesta evolutioneaza in opera fiind prezentat ca o individualitate. Ca orice alt creator , mesterul se
supune unei autoanalize, fapt ce denota aspiratia catre realizarea visului idealului. Mos Mihail reprezinta
tipul omului/creatorul dedicat muncii si pasiunii de a crea. Drept argument constituie atitudinea sa
perfectionista:" avea sa fie o sania cum-na mai fost alta", moment ce releva tendinta de arealiza totul cu
maxima daruire si sacrificiu. Un alt argument reprezinta rirualul de eliberare de sine, de conditia
efemera.

Manole este caracterizat direct de alte personaje Mira il vede ca pe o "inima fara odihna, gind treaz ,
visare fara popas". Insa atunci cind afla ca vrea sa jertveasca pe cineva pentru a zidi biserica, ea il
numeste criminal:"noua ucigasi cu Manole zece". Manole se autocaracterizeaza recunoscind ca este
stapinul de patima a creatiei care il mistuie pe zi ce trece:"pentru biserica zilnic mor","e foc ce mistuie , si
e pedeapsa si e blestem". Direct de cate narator , Mos mihai este considerat a fi intr-o stare de tarie
morala , ca fiind decis "era hotarit". Acest fapt accentueaza momentul de constientizare de catre mester
ca orice lucru isi are timpul lui. Naratorul mentioneaza ca acesta da dovada de chibzuinta "in viata lui n-a
facut trei pasi cind putea sa faca numai unul". Acest moment profileaza intelepciunea batrinului.
Indirect , in relatie cu baba naratorul accentueaza intelepciunea mosului "Stia el rostul la prostii". Atit
pentru mesterul Manole cit si pentru Mos Mihai creatia este o pasiune norma in care acestia au depus
mult suflet penru faurirea ei. Ei sunt gata sa aduca sacrificii in numele creatiei, cai doar prin jertvire
creatia dainuieste. Cele doua personaje au in comun faptul ca amindoi se definesc in raport cu problema
creatiei din cauza ca nu sunt intelesi de cei din jur. Mos Mihail a fost parasit de baba fiindca aceasta nu
intelegea ce este creatia mesterului adevarat. Mesterul Manole a fost de asemenea criticat de societate
pentru fapta sa. Ambele personaje sufera. Este un raport de interconditionare caci temperamentrul
fiecarui personaj marcheaza atitudinea fata de creatie si creatia la rindul sau isi pune pecetea asupra
destinului fiecaruia.

Afirmatia lui Marin Sorescu se refara la "sufletul omului", la asocierea artei/creatiei cu durerea "versul e
un chin". Din aceasta reflectie putem deduce ideea de purificare/sacralizare prin intermediul creatiei. In
drama "Mesterul Manole" , purificarea se savirseste cu ajutorul Mirei caci pentru a dura constructia sa
trebuie sa primeasca viata si suflet. Si cum "transferul" sufletului nu se poate face de cit printr-o moarte
violenta, ritualul jertfirii capata accente dramatice in nuvela "Sania" , Mos Mihail se sacrifica , se dedica
total cratiei , depunind mult suflet intru faurirea ei. Atit Mesterul Manole cit si Mos Mihail sunt gata sa
aduca sacrificii in numele creatiiei, doar prin jertfire creatia dainuieste mereu. Creatia necesita jertfire.
Din perpectiva tinerei generatii consder ca munca e o manifestare constienta de adaptare la mediu,
desfasurata de organismul uman prin care se urmareste realizarea unor valori materiale, sau spirituale.
Munca poseda elemente de creatie sau creatia fara a se indentifica ca munca e in mare masura e doar
munca. Cu parere de rau oamenii se gindesc foarte putin la omul cere este in sufletul creatiei sau la ce a
insemnat actul creatiei si apreciaza rezultatul final.

12) Conflictul interior

Conflictul interior reprezinta o criza de identitate declansata de discrepanta dintre valorile personale,
viziunele proprii si pseudevalorile societatii, altfel spus dintre aparente si esenta.

Stefan Gherghidiu protagunistul romanului modern "Ultima noapte de dragoste, intiia noapte de razboi"
de Camil Petrescu profileaza cautatorul de absolut, care traieste cu tensiuni interioare. Cele doua
experiente dramatice: dragostea si razboiul , George Ladima , protagonistul romanului modern
camilpetrescian "Patul lui Procust" reprezinta inadaptatul ce traieste intr-un cinflict psihologic dintre
dragoste , situatie financiara si coruptia inpusa de societate. Astfel, afirmatia lui :Titu Maiorescu se refera
la opozitea dintre rational "minte" si ideal/afectiv "inima".

Romanul ralist "Ultima noapte de dragoste " de Camil Petresu releva cele doua "nopti" ale intrebarilor
fara raspuns care trezec in constiinta protagonistului drame/tensiuni interioare, pe motiv ca nu poate sa
ajunga la compromis cu lumea interioara si cu lumea cu care interactioneaza. Romanul realist "Patul lui
Procust" de Camil Petrescu releva drama omului superior sortit sa fie incompatibil cu lumea , cu iubirea
si cu norocul. Fiecare dintree cele trei personaje care reprezinta omul superior este un inadaptat care nu
se poate incadra in patul precustian al iubirii si al socatatii.

Stefan Gherghidiu , protagnustul romanului camilpetrescian "Ultima noapte de dragoste..." se incadreaza

in tipologia intelectualului dominat de patima incertitudinii. Drept argument constituie secventa ce
demonstreaza faptul ca acesta poseda studii. Prin intermediul acestor studii o cuneaste pe Ela si obtine
un post de profesor de filosofie universitara. Studiile ii ofara posibilitati de autoformare. Un alt argument
reprezinta izolarea in lumea cartilor , moment ce releva ambitiile profesionale, nivelul sau de cultura
foarte inalt. Datorita faptului ca este multilateral dezvoltat, acesta denota citeva diferente/neintelegeri
cu capitanul DImia in ceea ce priveste tema iubirii/femeii iubite. George Ladima protagonistul romanului
modern cmilpetrescian "Patul lui Procust", se incadreaza in tipologia intelectualului dominat de patima
absolutului. Drept argument constituie momentul cind acesta refuza de a publica in ziar ceea ce ii
sugereaza Nae Gheoghidiu, om politic, dirctorul ziarului, argumentind "la ce bun sa scrii daca nu scrii
ceea ce iti spune inima". Acesta lupata pentru adevaruri, ideal , incercind sa recompuna lumea in
aspiratia spre absolut , dind dovada de inegritatea morala. Un alt argument reprezinta modul in care
acesta abordeaza dragostea. Pentru George dragostea este un mijloc de remodelare a fiintei iubite.
Iubirea sa pentru Emilia, este idealizata, iar suferinta este provocate de cruda realitate. Emilia , fiind
considerata o femeie cu moravuri usoare.
Stefan Gherghidiu se autocaracterizeaza ca fiind orgolios "iubeam patimas cea mai frumoase femeie de
la universitate, iar acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri". Aceasta secventa accentueaza
mindria , vanitatea cu care cinfrunta viata. Acest defect il determina sa fie sincer cu cei din jur. Indirect,
protagonistul se prezinta un inadaptat. Aceasta trasatura il impinge sa comita adulter, sa plece pe front,
deoarece seste incapabil sa se incadreze in niste norme sociale si o idealizeaza pe sotia sa ,Ela , acesta se
confrunta cu o dezamagire ce il ideamna sa dezerteze. George Ladima de asemenea este considerat
orgolios. Aceasta trasatura este dedusa din actiunile/faptele personajului. Acesta prefera demisia de la
lucru la ziar, singura modalitate de asi intetine existenta, in folosul demnitatii sale. Aceasta secventa
accentueaza mindria, onestitatea, corentitudinea personajului ce il determina sa comita faptele in
detrimentul carierei sale. Orgoliul sau il indeamna sa fie incomod pentru societate. In relatie cu Emilia
Rachitaru, Ladima este considerat a fi un naiv. Acesta se refugiaza n sentimentul unei iubiri ce nu ii este
impartasita. Confruntat cu situatii limita, esecul la serviciu si respingerea de catre Emilia, devine
introspectiv. Acestea il determina la sinucidere, ca forma de protest/eliberare.