ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORLTLUI ROMAN

-xxam

TACHE PAPAHAGI

GRAIUL $1 FOLKLOREL
MIAR AMITRE$ITIATI

VLTVRA NATIONALÀ
1925

www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA
DIN VIATA POPORULUI ROMÂN
)(mu

TACHE PAPAHAGI

GRAIUL $1 FOLKLORUL
111ARAMURE$ULUI
PREFATA. INTRODUCERE. TEXTE. MUZICA POPULARA.
APENDICE. TOPONIMIE. ONOMÁSTICA. GLOSAR.
HARTA. XXII PLANSE.

CVLTVRA NATIONALA
BUCURE*TI
1925

www.dacoromanica.ro
 Lucrarea de feller a fost admisd ca tezd de doctorat pe baza referatului
D-lor Ovid Densusianu fi I. Bianu. Din comisiunea examinatoare au
fdcut parte D-nii profesori referenji fi D-nii D. Evokeanu, R. Ortiz
§i Ch. Drouhet, decanul Pacultdjei

20 mai 1925

www.dacoromanica.ro
 PROFESORULUI MEU,

D. OVID DENSUSIANU

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Convins de insemnatatea cercetärilor etno-linguistice facute la fata
locului i intru cat speculatiunile stiintifice de biblioteci s'ar simti cu
timpul anemiate in urmärirea mai departe a diferitelor prcbleme, am
crezut ca fiind imperioasa indrum,area studiilor in insusi domeniul viei
realitati dialectologice, prezintand astfel, dacI nu si o interpretare satis-
facatoare, cel putin rnaterialul brut care constitue baza acelor specula-
tiuni. Ceva mai mult: urgenta ceruta de o atare indrumare ramane pe
deplin justificata, cad fluiditatea graiului viu, ca si a folklorului, e adesea
functie si de hotaritoarele momente istorice din viata social-politica
a unui popor si devine chiar atat de pronuntata, incat in scurt timp ea
poate provoca schimbäri radicale in fizionomia etno-linguistica a acelui
popor. Sub imperiul unor prefaceri adanci ca acelea pe cari le-a adus
razboiul european e firesc lucru ca anumite productiuni, bunaoarä de
fo/klor muzical, sá ja ate odata o astfel de infatisare, incat cu greu,
daca nu chiar imposibil, am putea desprinde substratul autohton; asa
Ca, Cu drept cuvant putem spune, dupil Tiersot, cá <io simpla alterare
adusa tonalitatii sau micärii cantecului poate sa-i dea o fizionomie
asa de nouà incat analiza cea mai subtilä se gaseste adesea in imposi-
bilitate de a degaja substanta primitiva». De altfel cele relevate la pag. Liv
dovedesc in parte acest adevar, dei in cazul acesta avem a face cu in-
talnirea unui dialect romanesc cel maramuresean cu suprernatia
limbii literare romanesti.
Pentru aceste consideratiuni, mi-am indreptat privirile in spre impor-
tantul si izolatul tinut al Mar a m, ur esulu i, clutand ca, in limitele
sa dau cat mai mult, mai variat si mai reprezentativ din
folklorul lui. Din tot ce reproduc aci se poate constata cu
prisosin0 relativa boigatie folklorica a acestui judet, precum i intere-
santul aspect etnic si dialectologic. Asi fi vrut sa urmaresc tot asa de
aproape i alte laturi ale vietii acestui nordic colt dacoroman pentru Ca,
din imbratisarea totala a entitatii lui, sä pot da la lumina si o cat mai
completa iconografie etnografica a acestei OH, fie in sensul, buraoara, al
studiului Das ländlkhe Leben Sardiniens im Spiegel der Sprache al lui
Max Leopold Wagner, fie in sensul lucrarii Huculszczyzna a lui Vlo-
dzimierz Szuchiewicz, sau sa dau macar cateva specimene in directia

www.dacoromanica.ro
VI TACHE PAPAHAGI

minunatei opere La tombe bas que a lui Louis Colas etc. Ing asernenea
cercet5ri complexe necesità, pe 11110 altele, si cheltueli mari, fArA de
cari cu greu s'ar putea face un inceput temeinic. Si totusi, atari studii
asupra intregului complex al poporului romfin se impun Cu atAt mai
neintArziat, cu at transformArile radicale pe cari le aduc cultura si
civilizatia vin cu pasi repezi si siguri.
Sub raportul graiului si al folklorului cred a culegerea de fat1 a reusit
sa cristalizeze toate träsIturile fundarnentale ale Maramuresului, in
deosebi din punct de vedere dialectologic. Poezia popularä apare in ge-
neral bine fixatl, daa. la aceastà culegere ar fi sl. adAugAm si cele
fäcute de Tiplea, Bud si Birlea; pentru celelalte genuri de literaturà
popularà n'am, putut culege deat relativ putin din tot ce posedl
acest judet. Cauza principall e lipsa de timp. De altfel meria se fie
relevat faptul a. tot ce prezint in aceastà lucrare a fost cules inteun
interval de 115 zile implrtit in 6 alAtorii dupà cum urmeazà:
1920: 23 iulie 27 august, st. n.;
1921: 2 august 16 august, st. n.;
1922: 21 decembrie (3 ianuar 1923)-8 ianuar (21 ianuar) 1923;
1923 : 3o martie 14 april, st. n.;
1924: 18 april 2 mai, st. n.,
1924: 21 decembrie 2 ianuar 1925,
socotind in acest interval si zilele de sosire si plecare din judet. Ceva
mai mult: in toate aceste alatorii, aproape toate satele maramuresene
le-am cercetat in diferite si multiple directii numai pe jos, asa a timpul
destinat anume culegerii de material folkloric se reduce simtitor. De
aci insl ar fi nejustificat sa se concludà a in cercet'Arile fäcute s'a pus vre-o
grabl: exactitatea a tot ce infatisez aci ca material cred a n'ar putea
suferi nici o confruntare defavorabild.
Pentru pretioasele inlesniri cu cari am fost intâmpinat in tot cursul
cercetärilor mele, mA simt dator sd aduc aci viile mele multumiri urml-
torilor preoti si protopopi: Ballea S. (S5pAnta), Bran E. (Dragomiresti),
Coman A. (Moisei), Doro s N. (Sat-Sugätag), Drago s I. (Vad), Hotea M.
(BArsana), Ilnitki V. (Stramtura), Rednic M. (CrAcesti), Salca P. (Giu-
lesti), Tartia I. (Skel), Timis G. (Borsa); institutorilor : Dunci G.
(Ieud), Miclea A. (Sieu), precum, si D. Simon D., directorul scoalei
normale din Sighet.
D. I.-A. Candrea, pentru ajutorul dat la facerea hlrtii aci anexate,
recunostintI; de asernenea D. Ov. Densusianu pentru anumite obser-
vatiuni fAcute la ultima corectura, precum si D. I. Bianu pentru inte-
resul arAtat lucrArii de fatA.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
CONSIDERATIUNI GENERALE
In nord-vestul Moldovei, pe versantul apusean al Carpatilor, se
desfasoara intre siruri de munti istorica tara a Maramuresului, cu fata
deschisä spre nord.
Maramuresul este o tara eminamente deluroasä i muntoasa si este
inchisa din trei parti de niste lanturi de munti si mai inalti si anume:
spre est se ridica muntii Cernagora, spre sud muntii Rodnei, iar spre
sud-vest un lant de munti mai mici, muntii Tiblesului, cari 11 despart
de tara Oasului si a Lapusului. Aceasta configuratie geografica con-
tribue la o grea izolare naturalä a acestui judet de restul romanismului,
intru cat muntii Cernagora, cari formeaza granita i cu Polonia, constitue
un zid interpus intre el si Bucovina, dupa cum muntii Rodnei Il inchid
din spre Bistrita - Na'slud, iar ai Tiblesului, dominati de legendarul
varf al Gutaiului, Il bareaza de restul Ardealului. In aceasta incercuire
naturall i puternica, singura parte care Ii rarriane geograficeste oarecum
deschisa este cea nordica, i anume Maramuresul din nordul Tisei care
astazi e sub stapanirea cehoslovaca.
Maramuresul este strabatut din spre sud si sud-est in spre nord
de trei vAi principale: valea Viseului, a Izei i cea a Marei pe langa
care curge i apa Cosäului i cu care formeaza confluentä in apropierea
sudica a satului Berbesti. Ele sunt singurele artere de comunioatie ale
acestui judet i matcile acestor ape le continua in spre judetele lirrii-
trofe: Mara, prin Cracesti, in spre Baia-Mare; Iza, prin &eel, spre
Näsaud; iar Viseul, prin Carlibaba, spre Bucovina si spre ra'ul Bistrita,
Piatra-Neamt. Intreaga aceasta comunicatie cu judetele inconjuratoare
consta din os ele. Reteaua de linii ferate in acesta tara e cu totul reclusa:
o linie feratA normal singura leagA Sighetul cu Borsa prin valea
Viseului; a doua linie ingustä bifurcAndu-se la sud si in apro-
piere de Sighet, leag1 capitala judetului cu Ocna-SugAtag i cu Costiui
(Ronasek). Asa cA singura cale feratl care formeazA legAtura dintre
Mararnuressi restul tArii e unja care intrA in Cehoslovacia prin CAmpu-
lung si iese in judetul Satu-Mare prin punctul Halmei.
DacA ne-am referi nu numai la consideratiunile strategico-nationale,
ci i la cele culturale, sociale si economice, am vedea cA izolarea acestei

www.dacoromanica.ro
VIII TACHE PAPAHAGI

rogiuni de intregul complex al vietii %Aril românesti e pe atfit de (Fauna-

toare, pe at de infloritoare ar ajunge ea daca ar comunica direct cu restul
;Aril si anume: prelungindu-se unja ferata Sighet-Borsa prin Carlibaba
spre Piatra-Neamt si legându-se Sighetul de Baia-Mare si de Bistrita,
Maramuresul ar imbraca pentru totdeauna o adevarata haina de sat--
batoare. Variatele bogatii naturale ale acestui judet care consta din
irnense paduri de fag si brad mai ales in tinuturile lui estice , din
multe si felurite ape minerale etc. si-ar putea gasi o at de redusa
intrebuintare ce i-ar ridica cu mult starea generala; dupa cum, pe de
alta parte, anumite localitati ale lui, cum ar fi bunaoarä Poienile-Borsei,
Repedea etc. ar putea deveni adevarate si frumoase statiuni clirnaterice
si balneare, fiind incadrate itri pozitii incântatoare.

Satele. Cea mai mare parte din satele Maramuresului sunt

asezate in lungul celor patru viii mai importante: Viseul, Iza, Mara,
si Cosaul, la distante de 2-7 km. intre ele; restul, se all situate si ele
In lungul unor vai mai mici, curri sunt bunaoarä satele de pe valea Rognei,
sau de pe cea a Slatioarei etc. Dintre toate insa, singurul sat care, prin
pozitia lui, are un orizont mai deschis si mai larg este SäpOnta, asezat
pe un platou care domina valea Tisei si in lungul unui rOu tot asa de mare
ca si Cosaul: in fata lui spre est,nord-est , pe malul drept al Tisei,
se vede micul platou unde odinioara exista Madstirea-Peri; iar in
spatele lui se tidied perpendicular inaltimea stâncoasà si acoperita cu
paduri de fag, Piatra-SdpAtei.
In afara de Sapanta care se caracterikeaza prin orizontul &Au deschis
si care e renumità prin cunoscutul izvor de apa mineralà din hotarul
ei, astazi in posesia preotului Simion Ballea, sate cu pozitii sau impre-
jurimi pitoresti rnai sunt in acest frumos tinut românese. Pentru a nu
ne opri la pozitia unor sate ca Budesti, Cracesti, Ieud etc., ale carer
imprejurimi muntoase ofer privilesti incintateare, vom schita in ateva
cuvinte pozitia unor alte sate. Situat ca inteo potcoava, satul Costiui
e unul dintre cele mai poetice colturi ale Mararriuresului: de jur imprejur
se ridica o ling cununa de dealuri, acoperita cu paduri de fagi, casele
fiind asezate in forma- de atnfiteatru ; el este in timpul verii un linistit
si recreativ coit climaterico-balnear, aci fiind si bai satinare. Dintre
satele cu perspective deschise si placute vederii meritä sa fie amintit
saracaciosul si micul Sat-Sugatag, care, asezat si el pe un versant care
domina valea Marei, are in fata lui spre sud maretul Gittili, de
care sunt legate numeroase traditii si legende, iar in spate inältimea
stOncoasa Piatra, care, in traditii, e alaturata dese ori GutAiului si in
imprejurimile careia si-a petrecut aproape intreaga viata Tudor Tincu 1
(cf. textul al DXLVI-lea). Dintre colturile eminamente muntoase, im-
prejurimile pe cari ni le ofere Borsa sunt dintre cele mai frumoase.
Borsa propriu zisa e satul care se afla situat la confluenta Tijlei cu

I MOrt hi 27 decembrie, 1924.

www.dacoromanica.ro
C;RAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI IX

apa Viseutului. Ca comuna insa, ea e formata si din alte cateva grupari

razletite in apropiere i anume: Poienile-Borsei, Repedea çi Pietroasa
acest catun din urma gasindu-se direct la poalele Pietrosului. Toate
aceste trei catune, locuite exclusiv de Romani si a caror existenta e de
fapt recenta i datorita unor vitrege imprejurdri pentru elementul roma-
nesc borsan, ne ofer variate si incantatoare privelisti: Pietroasa
Repedea, colturi tainice i pline de farmec imbinat cu fiorii dulci ai
unei frumoase naturi salbatice; Poienile (cf. plana XIII, 1) in schimb,
ne ofer prin versantul sau mai bine zis prin amfiteatrul /or un redus
dar maiestos orizont, format din munti masivi i impunItori, cum sunt
bunäoara: Podul-Cearcanului, tiolul, Fata-Muntilor, sau Pietrosul
cel bogat in _capre-negre i in cocosi salbatici. Pe langa aceste consi-
deratiuni, i in afara de faptul cà in hotarul Borsei se gasesc i izvoare
Cu ape minerale, aceste satulete prezinta i altitudinea cea mai mare
dintre toate satele Maramuresului, i anume 665-750 in. 1.
Din punct de vedere al aspectului lor, toate satele maramuresene
prezinta un singur tip. In träsaturi generale, satul ni se infatisaza cu
casete concentrate si prelungit in lungul vaiei pe o distanta de 2-4 km.
La cele douà capete i in dreptul soselei care trece prin mijlocul lui, sta
ridicata, ca i in Tara Oasului, ate o cruce inaltä de 4-7 metri, pe
care se vede Isus rästignit. Fiind situate pe cursul apelor sau pe versantul
de dealuri strabatute de cate o apa, toate sunt impartite in douà parti
bine distincte: cea de sus locuita de susdnarj §i cea de jos locuitä de
&gaud..
Casele, in general, nu au infatisare saraca. Toate sunt facute din /Arne
de lemn, solid incheiate *hare ele la cele patru cornuri ale lor. De fapt,
casa e o incheiere din barne care, pug pe roate, devine transportabila.
Podeaua ei se gaseste la o inaltime de 0,50 pand la un metru deasupra
pamantului. Drept temelii, se va'd dedesubtul celor patru colturi de
casa patru gramezi de pietre mai rnari asezate in forma de piedestale,
fail a fi zidite. Daca cladirea e asezata pe b paned, atunci cele cloud
co/turi superioare sunt asezate jos, pe pamant.
De obicei casele sunt formate dinteun simplu antreu rn,ai inciipator
din care dai inteo camera' mai mare nurnitä sobd. Toate sunt joase, in
interior podeaua de grinzi fiind unsa cu parnant lutos amestecat cu
häligar; au ferestre mici,absolut neindestulatoare pentru o buna i com-
pieta aerisire, mai ales a numarul lor e insuficient: numai in doi
din cei patru pereti foarte rar in trei se gaseste cite o sirgura
ferestruica. Pe dinauntru ele stint varuite, iar pe dinafara sunt lasate
fàrà nici un fel de tencuiala,pentru ca barnele sa nu putrezeasca repede.
Acoperisul lor e din

De altfel, altitudinile tuturor sate/or sunt relativ mici, Jata cateva din ele: Sighet,
274m.; Vad, 284m.; SlipInta, 284 m.; lapa, 329 m.; GiuIeti, 332 m.; Strftmtura,
339 m.; BArsana, 344 in.; Sieu, 385 Cuhea, 406m.; Leordina, 408m.; Ieud, 420
M.; Dragomiresti, 428 m.; &lives, 458 m.; &eel, 500 m,; Breb, soi .; Moisei,
587 m.; Borsa 665 m.

www.dacoromanica.ro
X TACHE PAPAHAGI

In sobd se gäsesc: un pat asezat inteun colt, fäcut din scanduri

umplut cu paie sau fan in care se culca cel putin douä persoane;
nci de scanduri aranjate in lungul peretilor i czri servesc i drept
paturi de dormit; ruptorjul (cf. plana XII, 1) situat inteun alt col al
camerii, de obicei langa use, deasupra caruia in timpul iernii dorm
copiii sau batranii etc.; rudele präjine subtiri si atarnate la cele douà
capete de grinzile tavanului pe langa pareti si pe cari se pun toate tesa-
turile casei (covoare, lipidee etc.); iar pe pareti vezica i in alte
regiuni transcarpatine surnedenie de farfurii. In antreu, in
timpul verii de obicei se gaseste k' jara sau t' jara (räzboiul) cu acce-
soriile sale, iar in timpul iemii, la casele mai saracacioase, dorm vitele
de cask' o vaca, un vitel etc., ceea ce, fireste, nu poate fi deck in
paguba sanatätii pe care Maramureseanul o respira in timpul verii din
plin la camp afarl, sub cerul liber.
Fiecare casa dispune de o bucata de parriant mai mare sau mai mica',
ingradita si in mijlocul careia se gäseste. In im,ediata ei apropiere e sura
cate o claie de fan pentru vite. La case mai vechi, intrarea in curte se
face printeo poartä mare, langa care e alaturata una mai mica; aman-
douà insa se caracterizeaza din punct de vedere al esteticei etnografice
prin frurnoase si interesante desenuri facute in barnele de lemn astazi
din ce in ce mai rare.
Ceea ce caracterizeaza un sat maramuresean sub raportul aspectului
etnografic este biserica. Spre deosebire de cele cari s'au construit de
cateva decenii incoace (cf. plansa XVII, 1), biserica-tip a Maramure-
sului e o cladire relativ mica si facuta numai din lemn; bazele ei sunt
formate din barne late variind intre 40-70 cm. si groase pana la 15 cm.
In mijlocul unor sate cu infatisare blanda i modesta, biserica maramu-
reseana ne prezinta o vedere pe cat de interesanta, pe atat de simpaticl
originará: parand a avea douà acoperisuri suprapuse (cf. plana XIX,
si 2) si foarte repezi, ele atrag atentia nu numai prin aspectul lor
arhitectonic, a carui caracteristica principala este turnul inalt i subtire
ceea ce ne duce la stilul gotic ci si prin felul in care sunt con-
struite 1 (cf., bunaoara, plana XVIII, 2).

Starea economicd si sociald a Maramure-

fUlll Fatä de populatiunea relativ numeroasa 2 a Maramuresului,
concentratä in cea mai mare parte pe cursul apclor, hotarul de care
dispune fiecare sat e pentru multe din ele neindestuldtor. Sunt putine
satele cari posecla un teritoriu mai intins si care sa-si satisfaca nevoile lor
obstesti. Printre acestea, in primul rand trebue relevara comuna Borsa care

Acest stil de biserici apare si in alte regiuni romanesti, cum ar fi, bunloara,
regiunea Crisurilor, Tara Motilor (mai ales bisericuta de lemn din partea superioara a
satului larba-rea) etc.
O statistica exacta nu exista. Calculatfi cu aproximatie, se ridicli la cifra de 150.000
locuitori (cf. Calendarul asociatiunii pentru cultura poporului roman din Maramuref pe
ami! comun 1921, pag. 57).

www.dacoromanica.ro
GRAIUL t FOLKLORUL MARAMURESULUI XI

e si cea mai mare din intregul judet. Borsa dispune de un vast teritoriu
muntos, bogat in intinse páduri mai ales tle brad, in pAsuni de varl
pentru turme de oi ca si pentru cirezi de boj etc. Dui:a ea urmeazI
alte comune importante, ca SIpanta, Viesul-de-sus, Ieud, Budesti,
BArsana, Giulesti, Strämtura, Moisei etc. Toate aceste sate isi pot
procura racar strictul necesar exceptAnd produsele agricole cari nu
se fac in aceastä tarl de pe propriile lor hotare. Sunt insä numeroase
satele al clror teritoriu nu numai a este cu totul redus ci e in acelasi
timp särac. Astfel, sate ca Cuhea, Sieu intru atva, Hoteni, SArghi,
Härnicesti, Cornesti, Feresti etc., sunt nevoite &Ali procure bunaoarà
lem.nul necesar constructiei ca i focului de pe teritorml altor comune.
In general, economia satelor constä din: oi, vite mari, pomärit, fänete
produse textile ceea ce, pentru o casA muncitoare si bine organizatà,
i-ar indestula, uneori chiar cu prisosintä, nevoile. Realitatea insä nu e
tocmai asa. Un alkor care ar trece mai intäi prin locurile de pä'sune
ale satului, and ar vedeavitele mici, in special cirezile de vite mari pAsand,
evident a. si-ar forma convingerea cA satul respectiv trebue sä. fie rela-
tiv flrä, lipsuri. De fapt mai cu seamä acurri, in urma prefacerilor
adänci ale rlzboiului european satele sunt in träsäturi generale
särace.
Una din cauzele cari contribue la aceastä sä'acie trebue autatà
In obiceiul astäzi oarecum inrädlcinat al Maramureseanului de a
fi adesea in stare sä cheltueascl i ultimul ban pe horincei sau
afarà de care el nu bea alte spirtoase. Tocmai acest obicei a contribuir
ca, sub raportul economic, sä fie oarecum mijlocul de imbogAtire al
Zidzilor, cari impä'neaz1 toate satele maramuresene.
Inteadevär, intreaga miscare economia a satelor : pràvàlii, macellrii,
croitorie, ferestraie pentru cherestea, lemnärie, manipularea oricä'ror
produse etc. e acaparatà de populatia evreeasa. Toate arciumile
autorizate si clandestine din sate 1, ca si din Sighet, îi exercitä cu fero-
citate distrugerea vietii si economiei nationale a Maramuresului, afland
astfel marea ca si mica proprietate a locuitorilor bästinasi (cf. textul
DLXVI). Datoritä acestora, ca i feluritelor «ghesefturi* pentru cari sunt
dedati, in multe sate, aproape intregul produs al muncii täranului pk' zed
In mina 2idulai. Färä, sà-1 vezi muncind la cosaldy bunloarä, ori la arat,
la semAnat sau la seceris, totusi la el gäsesti pine de grill; iar daa in
timpul verii de pildà vezi arduri de rate, dar mai ales de gäste inälbind
livezile la päscut, poti fi de la inceput sigur de existenta elementului
evreesc in satul respectiv. Desi sunt numeroase i casele evreesti din
sate cari trIesc inteo mizerie i rriai neagrà cleat Românii, totusi stin-
gherirea devalorizatorie adusä economiei täränesti devine adesea in-
grijorkoare. Pentru a nu ne opri la cazuri mähnitoare cari dä'inuesc
pe valea Viseului de exemplu chiar atunci and sunt in joc interese
urgente de biserici etc., voi releva unul singur i dintre cele mai obisnuite.
In Borsa propriu zis nurriftrul cftrciutnilor atinge cifra de 44, iat In Sighet aunt
peste rso,

www.dacoromanica.ro
XII TACHE PAPAHAGI

Evreii din Ieud, bunloara, formeazá o asociatie pentru acapararea

cat mai ieftina a tuturor produselor sau vitelor destinate vanzarii. Agentii
lor se adreseaza taranilor spre a li le vinde chiar la fata locului, in sat.
In caz a pretul oferit nu-i convine, taranul isi duce marfa la targul din
Sighet. Asociatia din Ieud pandeste hotarirea Taranului si, inainte ca
el s'A ajunga la Sighet, asociatia evreeasca' de act e din vreme anuntata
In asa fel, in cat, spre marea si revoltatoarea lui surprindere, taranul
isi vede marfa sa ()cofia de cumpäratori cari sunt nnmai evrei ofe-
rindu-i-se un pret mai mic decat cel oferit de agentii sau samsarii din
Ieud. In mndul acesta, taranul se intoarce cu marfa inapoi, acasa, fiind
astfel adesea constrans sa se invoeasca la pret Cu asociatiile locale
evreesti 1.
Sub raportul social, Maramuresenii se impart in doua categorii di-
stincte : taranul de jos si nemesul. Aceastä distinctie insa nu e de natura
economica, ci mora% de noblete familiara: sunt familii de rand cu averi,
aceasta irisa nu le da si dreptul de a fi nemese, nobile. In privinta aceasta,
istoria trecutului maramuresean ne arata ca mai toate satele au avut
familii care au fost onorate cu diferite titluri de noblete din partea con-
ducatorilor fostului imperiu austro-ungar, multe din ele pastrand pana
In ziva de astazi asemenea titluri constand din hrisoave-pergamente.
Din nurneroasele nume de familii nobilitare, inregistrate de Ion Mihályi
in lucrarea sa 2 extragem cateva si anume: Bale din Ieud, Bud O Buda,
Duma, Gorzo sau Gorzu, Sas, Stan, Vlad etc. Numele lor exista si
astazi in satele maramuresene 3, toate considerandu-se nernese. Aceasta
diferentiere sociala din trecut s'a perindat pana in zilele noastre: dest
Cu nuante mai stirbite, totusi ea se tnentine in asa grad incat rar se
constata legaturi de sane intre aceste dona' clase, chiar daca nemesul
ar fi sarac lipit parnantului si cazuri de felul acesta nu sunt izolate
caci ele nu sunt in functie de avere, si un neme § tot neme s timane,
chiar daca lucreaza cu ziva la unul parvenit sau cil e ieleri. Familia
Stan din Sap anta pentru a da un singur exemplu astazi e cu totul
scapätata; totusi nu si-a permis s'A se incuscreasca decat tot cu o familie
de nemesi, si anume cu Pop.
Cu toata aceastä deosebire, nimic din ce ar putea exterioriza carac-
terul vre-unei clase de clikafi sau de iobagi fata de ciocoi nu se poate
constata in relatiunile zilnice ale täranilor maramureseni. Pretutindeni
vezi aceeasi com.unicativitate democratica intre ei, fära ca totusi sa se
incalce distinctiunea momia de care trebue sa se bucure fiecare. O
singurä clasa apare in ochii Maranxureseanului ca fiind oarecum streina
de sufletul si mentalitatea lui: domnarif sau domn' q: textul a/ DLVIII-lea

1 Nu inta in cadrul acestei lucari relevares ciuzelor social-economice a acestei

sari de lucruri. Subliniez numai faptul a aceasa inatusare economia a devenit atit
de acua, inat Maramuresul poate fi socotit ca o mala pepiniea evreeasa din acest
punct de vedere.
2 Diplome maramuresene din secolul al XIV-lea # al XV-lea, isloo.
8 Pentru Balcu §i Gorzu, cf. textul DVIII, iar pentru Stan, cf. pag. 42 etc.

www.dacoromanica.ro
GFtAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI XIII

evidentiaza acest separatism social care, de altfel, reiese intru catva si

din versul
Mn'ie 'ni p1a6e omen'ia
Ca la dornn'i antAlaria (6621).
Aceastä diferentiere de clasa in afarI de unele caracteristici ale
ei cari sunt inerente oriunde si oricand In imprejurari identice apartine,
ca origine, trecutului: prin domni taranul intelegea inainte de razboi
pe stapanii politici si administrativi, adica. pe Unguri (cf. textul DLX)
pe cari poporul niciodatá nu si i-a apropiat sufleteste, intru cat simtia
o repulsiune etnica ce egala cu prisosintä dispretul cu care Ungurul
intampina pe un Oldh. Prin repercutie socialä, ea s'a mentinut intru-
catva si astazi, fata de 4doninarii* rorrani asa cum se constata in textul
citat rnai sus , mai ales a nici acest tinut romanesc n'a fost scutit
de plaga coruptiei post-belice (cf. textul DLXVI).
Adevärat separatism social apare fata de elen-tentul evreesc fapt,
de altfel, explicabil. Textele DXLVII, DXLVIII si DLIII raman in
aceasta privinta documente vii. Ceva mai mult : prin notiunea om Mara-
mureseanul Intelege un ((Roman» sau, in general, un ocrestin», niciodata
insa un «Evreu». E caracteristica aceasta distinctie asa cum, reiese ea din
expresia «un om si un
Pe cine ai intalnit in drum, Ioane ?
Un om si un Zid.
Situatia politicd i etnograficei a satelor.
Dacà nu prin alte mijloace, cel putin prin insasi trecerea trenu-
rilor din vechiul Regat in. spre Oxident celelalte tinuturi romanesti,
astazi eliberate, isi vedeau continuu iatretinuta speranta focului sacru al
aspiratiunilor nationale, pe c and Maramuresul, prin situatia sa geografica,
era fatal exclus din sfera de directá propaganda national-romaneascä,
Cu ladenanul careia sl-si latareasca sufletul spre aceleasi aspiratiuni.
Nordul Europei nu prezenta nimic care sa atraga pe un Roman din
Regat, si chiar dacI ar fi prezentat ceva, nu Maramuresul era drumul
spre acest Nord. lata, deci, ca elententul etnic maranturesean se gasia
aproape cu totul izolat de romanismui vechiului Regat, neavand nici
un fel de contact, nici chiar pe cale religioasa. Foarte rar se lintampla
ca vre-o cativa säpomeascä din tara lor pe jos si, in timpul primäverii,
sä fie de ziva hramtilui /a Mänästirea-Neamtu din judetul Piatra-Neamt-
ceea ce am putut constata si in timpul razboiului, la primavara anului
1918.
La aceasta izolare venia sa se adauge pronuntata si sistematica ten-
dinta de maghiarizare a Ungurilor fatä de intregul element romanesc
de peste munti. Pe cale culturall rezultatele au fost aproape inexistente.
Un singur caz de rältacire religioasa dar absolut iconstienta mi s'a
intamplat sa inregistrez in Barsana, and un Oran mi-a spus cl in
ziva de 17 august (1920) e Sfantul- tefan. Pentru stirbirea treptata
a individualitatii etnice a MI:ramuresului ei au recurs la felurite mijloace.

www.dacoromanica.ro
XIV TACHE PAPAHAGI

Unul dintre acestea, care a devenit o realà pacoste crescandl pentru

populatia bAstinasà, a fost hotkirea de a permite Evreilor din Galitia
cari erau izgoniti de acolo ca sI se aseze in satele rornanqti din Ma7
ramures ca si in cele din Tara Oasului, inlesnindu-le toate posibiliatile
unei dominatiuni economice.
Inainte de a schita istoricul acestei imigräri evreesti, voi releva cateva
consideratiuni etnografice pe care ni le ofere Tara lui DI-gets-Von 1
Exceptand capitala judetului precum si grupArile Borsei cari sunt
in numAr de patru (Poienile, Repedea, Pietroasa si Blile-Borsei), nu-
mArul total al localiatilor sate si cAtune existente in Maramures
se ridia la 55. Opt dintre acestea si anume: Remete, Lunca, Rogna-
de-sus, Bistra, Ruscova, Repedea, Poienile-de-sub-munte si Luhi sunt
rutene; douà sunt locuite in majoritate de Unguri (Campulung si
Costiui) 2; iar restul de 45, la cari se pot adluga si cele douà atune
mlnastiresti: Manästirea-Giulestilor si Izvorul-negru, sunt romanesti.
In afara de Costiui si Ocna-ugg.tag cari au aspectul unor mici orAsele
atat ca inatisare, cat si ca viata arnandouà fiind electric luminate
toate celelalte prezinti acelasi tip de case si aceeasi viata. Limba domi-
nantl e, fireste, cea romaneascl, pe care o vorbeste si intregul element
evreesc priplsit aci. Rutenii isi mentin Ina graiul; totusi, romanizarea
lor e pe cale de a se efectua, intru cat limba romanI a inceput O. pAtrundà
si in satele lor, cum e cazul mai ales cu Rona-de-sus. Trecand peste
elementul evreesc care nu poate fi confundat cu niciunul dintre cele-
lalte elernente conlocuitoare, deosebirea etnia, din punct de vedere
al tipului fizic, intre Ungur si Roman nu prezing nici o piedia, mai
ales a aci intervine siocupatiunea, dar mai cu searra portul. Ceva mai
greu de stabilit e distinctia dintre Rutean si Roman, pentrua si primul
are mai mult sau mai putin acelasi port. Totusi, inatisarea Ruteanului
e, in trAsIturi generale, cam roscatà si cu ochii albastri, iar portul, atat
la femei cat si la blrbati, isi are mici caracteristici distinctive.
Revenind acum la elementul iudaic, vom attta sà-1 incadarn in
adevArata realitate a odstentei lui si in lumina in care apare in ochii
Maramureseanului.
Fla a recurge la alte izvoare, cum ar fi docurnentele istorice, sau cele
de arhivA judeteanA etc., pentru schitarea sAläsluirii evreesti in toate
satele Maramuresului3 ma voi servi de mArturiile vii ale bätranilor
din sate mArturii a cäror importantä si interes documentar nu pot
fi trecute cu vederea.

1 In conformitate Cu forma sub care apare acest nume in documente, si de acord

cu adnotirile lui Ioan Milnilyi in ale sale Diplome maramurefene ca §i cu observatiunea
lui Cornel I. Sinjoan in Anuarul al II-lea al liceului de fete din Sighetul-Marmatiei pe
anul ;colar 1920-1921, pag. 4, cred di forma corecti si reali a desalecitorului Moldovei
e Drektif, nu Drago;.
3 Element unguresc numeros existi si in Ocna-Sugrttag.
3 Proportia populatiei evreesti in sate e variati. Contingentul cel mai mare il pre-
zing Rom. Locuesc in num6s mare in SIlistea, Dragomiresti, Rozavlia, in cele trei
Visee, in Moisei, Vad, etc. Sunt insfi si sate mai ales cele sirace si mai retrase,

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURE$ULUI XV

Pinä la juraltatea secolului al 19-lea existenta acestui element in

sate poate fi consideratà ca fiind totalmente necunoscutä. Astfel, bAtrinul
Dumitru Vlad din Säli0ea ne relateaza cl in 1859 un singur 4Zids a
fost in aceastà comunA (cf. textul al DVI-lea). Dupl mArturiile bltra-
nilor cuheni, in 1848 in Cuhea vdstau numai patru familii pe and
In 1917 au fost inregistrate 417 suflete evree0i. In fine, bltri'nul Ion
Iacob Paca din Ieud, in virstä de 95 ani, imi relate in ziva de 24 ianuar
1924 urmItoarele:
lYe and m'am trezit eu, apoj numa 6in6 2iciz o fo' ai4 in Ieud: "Am, Ciipk'iti,
Munloc, $oldu si Tala».
Toate relatArile batrine0i auzite 0 in alte sate, ca Bude0i, CrIce0i,
Giule0i, Strâmtura, &eel etc., fixeazA venirea Evreilor in Maramurq
In jurul anului 185o.
Elementul acesta eterogen, care e foarte prolific, asazi s'a inmultit
pretutindeni, 0, daa s'ar fi mentinut st5pinirea ungureasa, in ateva
decenii multe sate 0-ar fiinstreinat caracterul lor etnic, intru c 'at imigrgrile
evree0i din Galitia ruseasa erau anume favorizate in Maramure§.
Cazul cu Bor§a e tipic: o treime din populatia acesteicomune e formatà
din Evrei cari locuesc in Bora propriu zisà, in timp ce cea mai mare
parte din Români sunt impr4tiati prin imprejurimile BorFL In atari
conditiuni, etnografia istoria a nearnului românesc ar fi inregistrat,
probabil, un curios 0 necunoscut proces de amestec 0, poate, de
contopire etnia intre doui elemente radical distincte ca rasà, religie,
grai, vial, suflet etc.
Dar, caracteristica asezArii sale fizico-economice nu o constatIm numai
In Bora. In general, toate satele sunt situate in lungul oselei nationale,
care merge paralel cu cursul apei; in oricare sat, strada principalà, care
e insl0 §oseaua ce-1 strabate, e locuità aproape in Intregime, de o parte
0 cealaltA, de Evrei.
Ca tip fizic, Evreul e in genere pipernicit la chip, de o staturl care
nu ar pleda in favoarea teoriei de altfel fanteziste a qidovilorp Cu
sensul de ouriap. Ca port, in afarà de imbrlaminte, se caracterizeaz1
prin perciunii lungi i in formA de spiralA pe cari ii poara deopotrivi
copii 0 bAtrâni (cf. plana III 0 IX, 2). Sunt excesiv de habotnici 0,
In caz de perico!, foarte apropiati prin religie. In dimineata unei nopti
de ianuar, la oree 5, intilnesc rAnd pe rAnd ativa copii rnergAnd in
afara ora0ilui Sighet. IntrebAndu-i unde se duc, toti mi-au rAspuns a
merg la dfco/ä, ca sl invete idif «idip pentru care infruntau ger,
visco! 0 chiar teama de lupi, sculându-se cu noaptea in cap. In religio-
zitatea care ii leagA, suprematia lor economia e o completà sfidare a
legei repausului duminical: in Sighet, ca 0 in sate, toate pravAliile lor

mai indeptirtate de drumul de ;aril in cari triesc foarte putini, curt' ar fi Poieni,
Glod, Hoteni, Breb etc. In fine sunt sate cari desi mari si bogate nu se Iasi
coplesite, avind o organizatie mai solidi sub raportul cultural, national si economic,
cum ar fi Ieud etc.

www.dacoromanica.ro
XVI TACHE PAPAHAGt

sunt inchise in zi de sambata, rámlnând deschise in schimb in once du-

minica sau sarbätoare legala ori nationala.
In ceea ce priveste contactul acestui element cu populatia romaneasca,
cadrul in care apare din punct de vedere etno-social si moral este acela
ce se desprinde din caracterizarea cá «Zidul e u6igatorul lui Hristos»,
si cà «Zidu-i skedrele dracului» (cf. textele DXLVII, DXLVIII i DLIII).
Sub acest aspect nu e lipsita de interes caracterizarea pe care a facut-o
un batran pastor borsan. In dupa amiaza zilei de 2o april 1924 (Dumi-
neca Floriilor) stateam de vorba in drtkmul mare din mijlocul Borsei cu
un grup numeros de Romani borseni. Soseaua era impanata mai mult
de t2idz» ziva aceea fiind o zi de Pasti pentru ei. Povestind de in-
drazneala Evreilor borseni cari, sub dominatiunea ungureasca, au ucis
inteo noapte cu lovituri de securi pe comerciantul roman Hojda din
cauza zdrobitoarei concurente economice pe care le-o facea i trecand
apoi la coplesitoarea mizerie in care traeste populatia, bätranul pacurar
a spus urmatoarele:
eDomn'isorule, duma-ta stij ce-s a6elpa 69ara o corbc,j : is paree pasarj n'egre.
D'apoj aa grit iZidzi cind Ii vedz pa drumu tarI. 'En am fo' plicurar hat multa vreme
ai am pacurarit î ¡ama, al vara. D'apoj primavara, cand tund'em oile, d'e si
una o dot& bet'egj o 1,1e¡Qape, slabe tare, apo¡ le lasarn la am nu merem cu ele la munee.
D'apoj corbsii numa cum vad cA nare6e oaje bolpa', d'apoj unu cit'e unu zin'e la pa
o Zjo cu Zjocu pi sk'inare pini 6e o ran''pa': apoi paja, dacii n'are cotare, In tat'e
dzile va slabgea' s'apoj vedz cum corbgij zin tat la pa al dan aaa cu6jocu pina 6e o ornorasc
§I mina apoj d'in ea. D'apoL tee, Zidzij cu noj, Rumin'ij: pa care vad sarac
betpag, apo ilEjocin'esc hit bin'e, duc la grnapb.
In atari inprejurari, evident ca tenacitatea de rasa cu care elementul
romanesc in genere isi strecoará prin vitregia furtunoasa a secolelor
individualitatea etnica trebue relevata deopotrivä si la Romanul mara-
muresean. La aceasta a contribuit, fireste, i biserica prin aceea ca, fa-
candu-si mài mult sau mai putin cu prisosinta datoria cretina, a angajat
prin însái aceasta, si laolalta cu scoala, si pe cea nationala.

Biserica. Astazi, and lupta religioasä a facut loc luptelor

nationale, de sigur ca individualitatea etnica a unui popor fara traditii
culturale vechi nu poate fi separata de «legea» pe care a profesat-o
sub scutul careia s'a putut mentinea. Aceasta mai ales in Maramures,
unde stina ca istoria literaturii romane inregistreaza o insemnata miscare
literara religioasa in secolul al i6-lea.
Poporul maramuresean e religios prin traditie. Isi pastreaza cu sfin-
tenie credinta stramoseascä, respectá biserica, fail a fi renuntat, totusi,
complet la fondul religios apartinand cultului pagan, fond ce reiese de
credintele sisuperstitiile sale (cf. pag. xxxix i urm.). Pentru a evidentia
aceasta imbinare religioasa bazatä pe caracterul patriarhal al conceptiei
sale religioase ca i pe cel al structurii sale sufletesti, voi releva doul
cazuri.
Cu cateva decenii in urma, in Sacel träia un protestant bogat, dar
ateu. A murk in subsolul casei. In momentul in care urma duca

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI XVII

de acasa spre cimitir, incepe o furtuna inspaimantatoare: acoperisurile

caselor azvarlite, oamenii de pe strazi dusi de vant etc. Cortegiul funebru
s'a oprit in casa. Dupa cateva ore Il pomesc spre groapa inteo ploaie
torentiala. Dupl ce cosciugul a fost asezat in mormant si inainte ca
tarana sä fie trasa asupra lui, ateul a fost fulgerat, fara ca acei ce stäteau
In jurul mormântului sa fie atinsi de traznet. De notat ca cosciugul era
fäcut din metal argintat. In credinta lui religioasa, poporul a atribuit
furtuna si fulgerarea survenità ateismului celui mort.
Al doilea caz s'a petrecut in Cracesti. Pästoria pe atunci preotul
Fat Ioachim. In timpul primaverii, ca si in timpul verii luni de-a
randul nu plouase de loc. Populatiunea se al-Ma extrem de ingrijorata.
S'a recurs la cuvenitele procesiuni religioase cu k'irarecsa: nici un re-
zultat. Atunci satenii, conform unei credinte vechi, roaga pe preotul
lor ca, in procesiune, sa dea jos din clopotnita clopotul bisericei i sa-1
punä a-moj in raul Mara pentru ca sà inceapa sa' pima. Preotul s'a opus
din rasputeri, dar satenii, fArà sà tina seama de opozitia lui, l-au dat jos
l-au dus in Mara. Putin dupa punerea «a-moi* a clopotului in apd a
si inceput sa pima din plin. Iatä, deci, cum survin i intamplari
cari intaresc oarecum tot ce apartine ca fond cultului pagan.
Exceptand asemenea credinte inconstiente i inofensive, poporul nu
desconsidera' biserica. De cateva decenii practica un frumos obicei,
pe care il gasim si in alte pärçi, i anume acela ca salutul de intalnire
intre doi «Dameni» sa fie astfel : in loc de «bunä ziva» sa se zicä «laude-se
Isus Hristos» sau, prescurtat, numai «laude-se», la care sa se raspundä
prin «laudat sä fie in veci, amin», sau «in veci, amin», sau «totdeauna,
amin», obicei pe care Il au si cei din tara Oasului.
Biserica maramureseana este exclusiv greco-catolicä in toate satele,
afara de Sacel i Dragomiresti unde gIsim cite o bisericä a orintarilor
adica greco-orientall pe langä cea unita. In anii din urmä Valea-por-
cului a trecut in intregime la ortodoxism, iar Ferestenii i Comestenii
au trecut in vara anului 1924 in rnajoritate la ortodoxism.
In urma razboiului a inceput sA aparg in anumite sate o sciziune re-
ligioasa care ar putea fi aunatoare in cazul and ea ar lua proportii.
E vorba de secta pocditilor. Pocäiti exista aproape in toate satele mara-
muresene, dar in numar cu totul redus; mai numerosi sunt in satul
Viseul-de-)os. Ei sustin ca oricare muritor poate i nu-i nici un
pacat sa indeplineasca singur once atributie a preotului si nu inteleg
de ce preotul, de vreme ce se socoate ca mijlocitor intre muritori si
Dumnezeu, ja bani pentru aceastä mijlocire. Dui:a ei satul poate fi
lipsit de der. In actualele prefaceri sociale. pricinuite de urmarile raz-
boiului, atari credinte ar putea Cu usurintä converti sufletele slabe
si coplesite de neajunsuri. Poporul, totusi,ii opune o rezistenta care
rezida in propria lui traditie de credinta stramoseascä. E interesanta,
In aceasta privinta, interpretarea unei constatar facuta. la Feresti: in
casa unui pocait a aparut un sarpe negru si mare care nu se indeparta
de acolo ; poporul a interpretat acest caz in sensul unui avertisment
dumnezeesc fata de pocait, spre a-1 indruma pe calea parasita.

www.dacoromanica.ro
 XVIII TACHE PAPAHAGI

Din punct de vedere al dependentei administrative a bisericei mara-

muresene, nu intra in cadrul acestei lucrari trecutul istoric al ei. Amin-
tesc, totusi, in treacIt de urmatorul document gasit in biserica din Cuhea
si care astazi e in posesia preotului Arthur Anderco din Ieud: e vorba
de un antimis, scris pe pergament, care suna astfel:
A6e(s)tn A(n)timi(s) san sfi(n)ti(t) i sat bl(a)doslo]vitt cu mAna iubitoriului de
D(u)mnedzeu xv(e) Iacto(v) Ep[i](s)ccopu(1) RaclAutului /a anii 72oo[= 1692].
In aceeasibiserica din Cuhea s'au mai gasit i trei alte antimisuri, dar
rusesti, scrise pe panza i cari par a fi posterioare celui reprodus mai
sus, din care ar rezulta cà Cuhea depindea de episcopia din Radauti,
nu de cea din Muncaci.
Mà opresc insa ceva mai mult asupra laturei arhitectonice pe care ne-a
prezinta biserica maramureseanä.
Exceptand cele cateva cladiri ridicate de pe la 188o incoace, toate
bisericile satelor prezintä unul i acelasi tip arhitectonic, caracterizat
prin aspectul stilului gotic (cf. plansele XVIII si XIX). Sub raportul
zugravelilor, interiorul celor mai multe nu prezinta aproape nimic in-
teresant, afara de cateva, printre cari amintirn Biserica-din-Deal din
Ieud de care va fi vorba mai jos. Ca vechirne, multe din ele dateaza
numai de cateva secole. Imprumutand datele aparute in Calendara
asocialiunii pentru cultura poporului romdn din Maramuref (1921) precum
si cele publicate de preotul I. Birlea in Gazeta maramur4and din 14
noembrie 1924, dau aci o lista a unora din ele, pentru a se vedea epoca
de and dateaza ca cladiri:
In Apsa-de-mij/oc, doua biserici: una din Li.4o, <dar cealalta i mai
vecheo;
In Apsa-de-jos, o biserica din 1561;
In Breb, biserica datand dinainte de 1531;
In Budesti, biserica din tgiosani» datand din 1643;
In Calinesti, bisericuta din 1663;
In Cuhea, biserica din 1718 posterioarä nävàlirii Tätarilor ;
In Ieud, Biserka-din-Deal pare a fi datand din 1364;
In hotarul Moiseiului, Manastirea *Izvorul-negrus din i600;
In Sarasau, biserica de piatra din 1700;
In Sat-ugatag, biseria din 1745;
In Salistea, biserica din 168o;
In Sirbi, bisericuti din 1532;
In Strimtura, biserica din 1667 etc.
0 bung parte din aceste mid dar nepretuite adaposturi sufletesti
pastratoare minunate de lege romaneasca, sub imperiul lentei dar ine-
vitabilei distrugeri a vremii, a secolelor, incep a deveni cu timpul niste
pioase ramasite cari nu vor mai putea servi de locas sfant credinciosilor.
Marastirea-Giulestilor, bunaoara, originala prin barnele sale cari con-
stitue paretii, îi vede intreaga zugraveall si inscriptie din interior
amenintata cu stergerea, din cauza intemperiilor vrernii. Acelasi lucru
se petrece i cu bisericuta de lemn din Borsa, intru cat zugräveala e

www.dacoromanica.ro
GRA1UL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI XIX

facutä direct pe grinzi. Ceva mai bine se pastreaza interiorul Bisericei-

din-Deal din Ieud, care, pentru epoca in care e facuta, prezinta un vadit
interes pentru pictura bisericeasca. Astfel, in prima despartitura a bi-
sericei, care e rezervata femeilor, in dreapta ca si in stanga usii, se ga-
sesc zugraveli de o insemnatate reall: scene cu caracter pur religios
si unele cu caracter laic, insotite cu cate o inscriptie explicativä, servesc
drept tablouri de pilde intuitive pentru viata pamanteasca a ontului.
In stanga usii, de exemplu, se vede reprezentat, conform conceptiei
religioase a epocei, iadul: pentru fiecare pacatos din viata lumeascd
(talhar, bautor, fumator, cismar necinstit etc.) e redat cate un chin;
asa, bunaoara, femeia care nu vrea sä nasca e reprezentata ca fiind supta
la sini de doi serpi etc. De-asupra iadului se vad scene infatisandu-ne
miamu jidovesc, niamu turcesc, niamu tatarasc , niamu Harapilorti)
etc. In incaperea barbateasca a bisericei sunt redate scene din viata bi-
blica, avand fiecare cite o inscriptie, cum ar fi, de pilda, urmatoarea :
#Kaing pre Avelg au comori(t)» etc. Intreaga zugraveall, din care re-
preduc douà scene in plana XVII, 2 0 XVIII, i, vadeste un arhaism
interesant in felul lui, simplitate, multa naturalete, o expresivitate relativ
puternica si o naivitate pronuntata in convingerea profunda a credintei
reprezentate in toate aceste scene zugravite. Zugrävea/a Manästirei-
Giulestilor e, din acest punct de vedere, mai simplista, mai nail%
ducandu-ne si ea spre o provenienta ruseasca. Arhaismul, ca si primi-
tivitatea simpatica si originala a Biserkei-din-Deal din Ieud reiese nu
numai din infatisarea ei cu ferestruici mici de tot ca si la toate celelalte
de altfel ci si din insesi obiectele din interior, dintre cari amintesc
numai scara care serveste pentru urcat in pod de unde se trage clopotul :
e facuta dinteo singura barna de stejar, pe care sunt sapate trepte ro-
tunjite si alunecoase, in cari de-abia incape jumatatea talpei piciorului.
Din intreaga aceasta simplitate expresiva si pläcuta a bisericei mara-
muresene, ceca ce trebue relevat cu satisfactie sufleteasca e faptul ca
ea a servit in decursul vijelios al atator amar de seeole de cel mai puternic
scut al mentinerii individualitätii etnice rorrianesti in acest tinut nordic
al Romaniei intregite.

Ocupatiu-nea tdranului §i avutia Maramure-

ului. Principala ocupatiune a Maramuresenilor o formeaza
cresterea vitelor care e determinata de configuratia terenului. Sin-
gura resurs'a pe care conteaza aceasta;araintru indestularea nevoilor zilnice
rezida in pästorit si vite mari. In aceasta privinta, prin noua delimitare
politick' a granitelor romano-cehoslovace, Maramuresul decade mult,
pentruca peste ioo de munti din nordul ca si din sudul Tisei, pe cari
inainte de 1914 ii intrebuinta pentru pasunatul de vara, astäzi ii pierde,
asa ca' cele mai multe turme de oi ale Maramuresului, ca si vitele mari
sunt suite sa vareze in putinii munti din jurul Borsei rämasi Romaniei,
intru cat lantul muntos sud-vestic Tibles-Gutai ca si hotarul
Sapantei nu pot indestula turme rrxari si nurrieroase. In urma acestei

www.dacoromanica.ro
XX TACHE PAPAHAGI

situatii politice, o burla parte din fanul pe care tgranul maramuresean

Il coseste vara in jurul satelor o mAnâncl vitele chiar in timpul veril,
pe and inaintea fäzboiului Il intrebuintau aproape in intregime numai
iama, cand toate vitele lor pgrgsiau, odatg cu toamna, muntii Galitiei
cari le serviau de väratec. Din aceastä cauzi Maramuresenii s'au vgzut
siliti sg reducg mult din extensiunea de odinioarg a pästoritului, van-
zandu-si o parte din oile si boli lor.
Cg pgstoritul maramuresean se practica inainte de räzboi pe o scarg
mult mai intinsg, aceasta reiese cu prisosintg si din diferitele relatgri
culese de /a pästori bätrani cari #au päcurgrit» timp indelungat Repro-
duc numai doug. In iulie 1921, ducându-mä la sana lui Dunca din
Giulesti pe dealul CiCirlät,1 (Valea-Mgstlegnisului), in leggturg cu tran-
shumantele pästoresti, pacurarul Rägn'ic G'eorge, de 54 ani, imi spunea
urmätoarele:
oArnu pinä 'n bitaje mercarn cu oile citi tata leacasch, citi risirit, pi munt'ele Ri-
descu, i ph' Radu mn'eidaa cu el , ai pi Copk'ilaau, ai pi H'eratu tit mn'eldas
cu el , I pi Groapa-Mutuluj. Apoi in Tomnat'ec merca Berbeaten'ij; Vid'en'i merca
In Ungureasci î Vidingasci.
Pe valea Izei, i anume in Ieud, Petre Rus, poreclit Bgzai, de 57 ani,
¡mi relata in 23 decembrie 1924 urrngtoarele:
441s picurar d'e 37 aj. Iraq am virat in Gróhot, càtá Pojen'ile-d'e-su-munt'e; apoj
in Preluca-Ulmultd, cith Tibou; in Araita, in Zimbroslav; apoi am ftrat in D'calu-
Bradultd, in Birlaba, in Migura-Ccaminuluj, in Ccamin, in Araita-aopirlej, in Zim-
broslizij, in ; apoL cita Boraa, am virat in cursura Boraej, pi Pk'etros; apoj,
amu, am virat cita Cela in 2ncapinu-Hinkl, in Olan tit la eehl in Prislopu-
Olanuluj, in Popicria, in CeuZij, in Cucu, I ma¡ d'epart'e, citi Galitiao.
Relatgri identice cu asezarea mutdrilor 2 lor in muntii din nordul
Tisei am notat si de la pästorii din imprejurimile Borsei, ca si de la cei
din &pinta. De altfel extensiunea acestei ocupatiuni rezultä si din
însài poezia maramureseang.
Feluritele aspecte pe cari ni le ofere pgstoritul le vom releva in ca-
pitolul folklorului. Aci remaran' numai cä, desi aceastä ocupatiune a
fost destul de desvoltatä, totusi Maramuresenii nu stiu sg intrebuinteze
laptele pentru fabricarea mai multor feluri de bränzeturi, pe cari apoi
sä le poatg exporta. Ei fac numai «cas» i aproape exclusiv pentru ei,
cu toate cg ar avea destul lapte, mai ales cä tara lor le ofere päsuni mi-
nunate, cari ar fi foarte prielnice si agriculturei 3- Din cauza aceasta,
din punct de vedere econpmic, pgstoritul lor rämäne o ocupatiune
inchisa intre granitele tgrii lor ceca ce de altfel, se constata in mai
toate regiunile pgstoresti ale domeniului romänesc nord-danubian;
2 3Pentru felul in care pristoriful se oglindeate in literatura populari, cf. pag. XLVII
urm.
2 Pentru sensul forrnei mutare (cf. Glosarul), vezi gi I. Mihdlyi, Diplome maramu-
resene, 629.
De relevat in priNinta aceasta ca, din apicultura Maramureaul §i-ar crea un venit
bogat ai frumos, intru cit plaiurile cu apele sale ofer teren foarte bun.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOL1CLORUL MARAMURE$ULU1 XXI

laturea economica a ei o exploateaza, astfel, altii. In aceasta ordine de

idei, nici grija pentru o fructificare crescanda, mai bogatä si mai variata
a produselor pastoresti nu se constata, totul fiind redus mai mult sau
mai putin la o productie primitiva 1; dui:4 cum, pe de alta parte, gandul
de a poetiza aceasta viata, dandu-i o infatisare cat mai atragatoare din
care sa se vadá o rivalitate intre stani, e earn strein de preocuparile
pästoresti ceea ce in viata pastoreasca a Aromanilor formeaza una
din preocuparile de capetenie mai ales in timpul primaverii, ca i toamna,
and au loc transhumantele dui:a pasunat.
In afara de turmele de oi, in muntii acestei tari vezi i numeroase cirezi
de boj cari, prin rasa lor ca i prin pasunatul bogat si ales al tinutului,
atrag admiratia vizitatonilui frumosi, mandri, de coloare roscatä
mai ales cafenie, foarte grasi, intru cat sunt scutiti de once transporturi
ca si de once munca agricolä; sunt boj de rasa elvetiana pe care statul
ungar o importase si areia Ii rezervase teren prielnic cresterii sale chiar
In Maramures. O alta rasa, clutata si bine pretuita, e asa numita Alga u,
care poate aduce acestui judet un venit important.
Evident el, in afara de pastorit, celelalte ocupatiuni ale Maramure-
senilor sunt in functie de ceca ce ce ofere pamantul satelor lor. Acolo
unde se pot face oarecari semanaturi bine inteles, de toamna, intru cat
bruma acestui anotimp le apucl de timpuriu in asa fel, incat taranul
e silit sa-si importe panea de toate zilele el se mai ocupa si cu agri-
cultura; dupa cum Borsenii, de exemplu, gratie padurilor din hotarul
comunei lor, se ocupa cu lemnaritul, i anume cu transportul buste-
nilor etc.
Cat priveste ocupatiunea ferneilor, ceea ce trebue relevat, mai 'ales
pentru trecut, este tesutul covoarelor, in care Maramureseanca îi de-
sfasoarä tot talentul sill artistic. Covoarele maramuresene sunt remar-
cabile nu numai prin originalitatea regional româneascl a motivelor
ci i prin tesatura lor ; de arnindoul pärtile cu aceeasi fatl, ceca ce necesit
timp indelungat, pricepere i räbdare din partea femeilor (cf. plana X,
si 3 si XI I 0 3. Inteo duminica (25 iulie, 1920), ferneia Ileana
Ciéel.,1 (34 ani) din Budesti spunea urmatoarele:
Trcabi sä sij loatri i sä aj cap bun ca si st'ij fge asa; gele femei sim rare asa pin
sat si le dzie.em 'mpk'istritpare.
Intreaga productie textila anterioar'ä razboiului se mai caracterizeaza
prin aceea ca diferitele colori date covoarelor sunt extrase din flier-
berea unor anumite plante, flea a recurge la vapselile de prävalii. Pro-
cedeul acesta astazi cazut in dezuetudine din motive usor de inteles
asigura covoarelor nu numai o placuta i discretá armonizare a colorilor,
ci contribuia ca ele sa nu se poata decolora niciodata, fie a ar sta in
bätaia soarelui, fie el ar fi fierte. Astfel drolvorul se intrebuinteazä pentru

Voi releva altundeva paralela vietii pistoresti nord-dunirene fati de pistoritul

Aromfinilor, din care se va vedea superioritatea acestuia atat din punct de vedere eco-
nomic cit i ca pitoresc etnic.

www.dacoromanica.ro
XXII TACHE PAPAHAGI

extragerea coloarei galbene, sovirvulpentru coloare rosie, coaja de arin

ca i galaschinul pentru cea neagrä etc. Toate covoarele sunt
tesute nurnai de lank' i prezinta o asemänare remarcabill, i ca desemn
chiar, cu cele tesute in Basarabia ; atat numai ca sunt aspre la pipait,
intru cat lana din care sunt acute nu e rudä. Ca aspect, aceleasi motive
simple, frumoase i aträgatoare, cu o simpatica imbinare a colorilor,
le gasim, si la traistele pe cari le poartä mai cu seama Maramuresencele
rriai in fiecare vineri, cand e amarturie» sau zi de targ la Sighet. In pri-
vinta aceasta, a traistelor, am constatat cä exceleaza ferneile din Säpanta
si aci ar trebui sa mai avem in vedere si caracteristicele sufletesti ale
Sapanteanului (cf. pag. xxvn ) dupä cum valea Cosaului si a Marei
poseda covoare mai frunroase. Maramureseanca face si alte tesaturi,
cum sunt bunloara velintele sau cergile, cari prezinta mare asemanare
Cu cergile pe care le tes femeile aromâne din muntii Pindului.
Din acest punct de vedere, e regretabil ea aceasta artä nationala a
inceput sa decada rnult, mai ales el si ea ar putea deveni o frumoasa
sursa pentru existenta
Sub raportul uneltelor pe cari ferneia maramureseanca le intrebuin-
teazI la tesut, cele m,ai multe sunt aproape identice, atât ca formà cá.'t
ca numiri, cu cele cunoscute in celelalte regiuni romanesti (cf. pllinsa
X, I si XII, 2). In legaturä cu aceasta ocupatiune, reproduc aci o scurtä
descriere data de aceeasi Deana Ciéeu, din Budesti (cf. pag. XXI):
Un vrem a the, treabi si pun'em ma¡ inthe tlara pi urdzo¡; apo¡ s sie tate 6ela
und'e locu: sulu drin napoj, sulu d'in nainee, stativele, amnari, t'ind'e¡ca, briglele,
spate., itale care trobi sà sie legat'e d'e 6¡9ant'e, ponogi, prinsoare, slobozitor¡u, fuseei
suve¡ca; dupl a6e1va, treabi hrebinu ca scaun cu ic. Apo¡, Ora a tise, trpbi s a¡
Hill. Una ping 6e o spilim i¡ dzi6em t'inoasi. Apo¡ o sierbem; ursucu no¡ nu-1 biz-
nuim nimn'ica. Scirminim lina çî apo¡ o tragem in hrebginci.. Cu a fa6em par si
canurj. Cu pint fa6em gube, î zagij, î è¡oare4, i dolnaan. C,anura o fa6em urdziituri
apo¡ o pun'em pi räsk'iton cu care risleirn tort. Apoi cu tortu faem gem, si apo¡
fa6em 6ergl, î fitoa¡e, î rol, îseergurii, i leped'ee, î d'esagl, î cit'e un lat pintu
casa o d'e vindut.
De amintit CA mai toate aceste obiecte le au si Rutenii, ca i Cehii.
Am mai putea adauga la acestea si cu.elca, precum i cicricul, cari sunt
identice cu cele ale Cehilor 1.
Pe langa pastorit i cresterea vitelor cari determina pe Maramureseni
ca sa intretina cat m,ai multe si mai bune cosalea. tri, acest tinut dispune
si de alte avutii pe cari le-ar putea exporta cu folos daca n'ar fi negli-
jate. Posedä imense paduri de fag, brad si molift, cari ar putea asigura
aproape intreaga -existentä a locuitorilor. Cele rnai multe însà,dih cauza
lipsei de mijloace de comunicatie, de cai ferate, sunt lasate in voia in-
tämplärii i foarte putine sunt exploatate, mai ales pe valea Viseului,
In jurul Borsei i intru catva pe valea superioara a Izei. Gratie minu-
natelor adaposturi i ascunzatori pe cari le ofer codrii acestei regiuni
rnuntoase, in Maramures traeste un bogat i variat vanat de fiare si

Cf. Ceskf lid, 'Talk XIII (1903-19:4), pag. 4o9.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1 XXIII

paski sälbatice, cum,: cerbi, aprioare, capre negre 1 (mai ales in muntii
pietrosi ai Borsei, in deosebi pe Pietrosul), mistreti, vulpi, lupi, ursi,
pisici, cocosi etc. Partea nord-esticA a judetului, care este de fapt si cea
mai muntoasä si mai putin umblatä,in timpul verii ofere adesea pästo-
rilor tablouri fermecltoare and isi fac aparitia, izolat sau in grupuri,
cerbii maiestosi sau cä'prioarele elegante. Sunt, iaräsi, pline de interes
zoologic,imbinatcu multà poezie, vänItorile din luna april dupà frumosii
cocosi negri-aurii cari, atunci and cocosesc (oree 3 de dinnineatI), pot
fi usor vAnati,intru at in acele momente ei on'iei nu väd, n'iel nu aud,
färl numa gä'ina».
In afarä de cherestea, muntii Maramuresului sunt depozitarii a fe-
lurte bogätii miniere si de ape minerale. Iatil, bunäoarà, ateva din
acestea: in SAcel existä petrol; in Ieud si in Dragomiresti se gäseste
pdcurd; slatind existä in hotarul multor sate, ca Sälistea, Slätioara etc.;
borcutul (apl minerall) tisneste din foarte numeroase isvoare din hotarul
diferitelor sate, ca Glod, Poieni, Botiza, Breb, Borsa etc. Inainte de
fäzboi apa mineralà din Breb care curge sub poalele Gutäiului ateägea
In vilegiaturl o populatiunenumeroasä; izvorul din Botiza e de asemenea
cäutat 2. Astäzi mai toate aceste izvoare sunt läsate in päräsire: de re-
levat cà numai in tinutul Borsei se gäsesc peste 40 de izvoare cu ape
rrxinerale.
Nici bogAtiile minerale nu sunt exploatate; mici inceputuri s'au fäcut
numai in imprejurimile Borsei. In schimb ocnele de sare din Sugätag-
Ocna si din Costiui sunt in plinä exploatare 3.
In privinta bogAtiilor, Maramuresul exceleazä si in altá directie:
dispune de o varietate aleasä si de o cantitate enorrng de fructe atunci
and anul e fructifer. Inainte de räzboi, nurneroase piete din orasele
Europei centrale, ca si cele ale Vienei, erau alimentate si cu fructele
Maramuresului, si anume cu mere si pere. Din cauza izolärii sale geo-
grafice, nici aceste produse nu-i pot aduce un venit täranului mara-
muresean.

Por tul tipul Portul säu e foarte simplu: incAltat cu

opinci, el nu poartä in timpul verii deat «cArnasa* scurtà pänä la bräu, albA
Cu mâneci largi, tesutä din in sau anepä si qgatiile» care sunt foarte
largi si lungi pänä de-asupra gleznelor. Mai poara si o ueurean latà care
se ridicA pänä subsuoarl, precum si o straità in care odinioarà, pe vremea
Ungurilor, purta ca si Osenii ate un cutit. In zile de särbätori
duce pe umeri ate o 4gubl» pe care, mai ales pe valea Marei si a

1 In timpul iernii, o burd parte din cerbi, aprioare si capre negre cad, din cauza
marilor ninsori, pradi numeroaselor haite de lupi cari naválesc din spre nord. Sunt
iemi cand acesti lupi de dimensiuni cam neobisnuite in lungul lantului carpatin cu-
treerii in 24 de ore intregul tinut, devenind un aderárat pericol si pentru xnarginile
satelor, de unde ridici in spinare pan& si cftnii.
2 Pentru apa mineralli din Srtpinta, cf. pag. VIII.
3 In ceea ce priveste vechimea exploatiirii acestor ocne, cf. interesanta noti din
I. Mihdlyi, Diplome maramurefene, 618-619.

www.dacoromanica.ro
XXIV TACHE PAPAHAGI

Cosaului, Maramureseanul o poarta ca pe o toga, oricat de mari ar fi al-

durile, iar deciorii» n'o leapäda nici in valtoarea horelor de miaza-vara.
Pe cap poarta <clop». In timpul iernii gatiile sunt inlocuite prin #cioareci*
de Bill si au si 4lecrice».
Acesta e in trasaturi generale portul barbatesc. Totusi, ca in oricare
regiune româneasca nord- sau sud-danubianä, portul fiecarui sat
are anumite particularitati dupa cad se disting unele de altele.
bunaoara, cateva distinctiuni: in Borsa guba e rara, ba chiar cu totul
neintrebuintata; Borsenii se mai caracterizeazà i prin aceea cà gatiile
lor sunt cele mai lungi, panä in dreptul gleznelor, iar la capat avand
rofturi (=impletitura flocoasa cf. plana V, 3); ceva mai muit: ei
sunt singurii cari poartä, in numar mai mare, cea mai Lan' curea (cf.
aceeasi plana), atat in timpul iernii at i vara; i rnotivul pentru care
o poarta in afara de cel traditional, care e un sentiment de mândrie
e i acela ca, cureaua fiind solidá, le tine mijlocut drept, nu li-I lasa sa se
indoaie nici la ridicarea sau transportul greutatilor mari, dupa cum, pe
de alta parte, Ii fereste si de raceli. Izenii se pot cunoaste i dupi gatii,
cari sunt mai scurte deat cele de prin celelalte vai. Sapântenii se disting
prin amasa lor scurta: de-abia le acopere pieptul, mijlocul corpului fa-
manand neacoperit, chiar atunci and incing i cureaua (cf. plana I, r).
Distinctiunile dintre sateni se pot face chiar dupa aceeasi imbraa-
minte, intru cat fiecare sat dintre acele cari folosesc guba se deose-
beste de celelalte prin coloarea lanii: guba albà, surie, vanata, albie
etc. Pana si la sumane coloarea constitue un criteriu de distinctie, cum
ar fi, bunaoarä, Sacelul care se distinge prin coloarea neagra etc. Deo-
sebirile acestea devin si mai pronuntate dupä väile in lungul arora se
gasesc satele 1.
Trecand la portul fem,eiesc, de relevat a el e aproape identic cu cel
din intreaga Romanie. Femeile poarta. 4zaghii», iar amasa lor nu prezinta
mai de Ice broderii pe urnär sau pe maneci, afara de Sapanta unde se con-
stata putina broderie i aceasta spre deosebire de Rutencele din cele
ateva sate pe cari le poti cunoaste numai deat dupa cosala» frumoasa,
fäcufa' cu fir rosu sau albastru, de pe amasile lor. Numai in Borsa portul
femeiesc diferä putin, intru at zaghiile sunt inlocuite prin atrinte, iar
ciorapii prin «coltuni» scurti i anume facuti pana putin de-asupra
gleznelor (cf. plana II, 2) ; faptul acesta determina pe Borsence sä umble mai
mu/t cu opinci deat cu cizme, asa cum umbra femeile din celelalte
sate. Borsencele se mai deosebesc de celelalte Maramuresence i prin

De arnintit aci cl »i pAstorii au aceea§iimbrAckninte (cf. plana IV, i i XIV).

Singura deosebire ce se poate constata e a gatiile sau (i)smoleniele lor, ca §i cAma§a,
sunt inegrite anume in modul urmitor : le fierb, apoi le ImbibA cu unt, peste care pre-
sari funingine, praf de cArbuni sau de galascan; le pun apoi In api fjartà cu scoarta
de arin, dupi care le ung a doua oarA cu unt. Aceasta, pentru &IA motive : spre a fi
feriti in tot timpul verii de insecte, intru cat ei nu se schimbl, §i in timp de ploaie sA le
serveascl drept imperrneabile, gratie faptului cA ploaia alunecA fArà sA poati patrunde.
Acest procedeu 11 practicl i pistorii din Bucovina (cf. Dimitrie Dan, Stdna la Ronkinii
din Bucovina, 25).

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI IOW

originalul si pitorescul lor leagan de copil : and se duc la lucru afara

din sat, pentru a se scuti de oboseala purtarii copiilor pe brate, ele ii
duc in leagane atarnate de umar cu o funie, fie el merg pe jos ori calare
(cf. aceeasi planse). Acest obicei if au, cu o intrebuintare mai reclusa,
si satele vecine: Moisei, Sacelul si Salistea. In toate celelalte sate femeile
obisnuesc sa poarte guba (cf. plana VII, 2).
Si in Maramures in* civilizatia vine sainlocueasca incetul cu incetul ele-
mentele portului taranesc cu celeproprii oraselor. Astazi se tese relativ putin ,
iar zaghiile incep a fi inlocuite Cu sumne Cu ;Tate (cf. plana VI, 2). Astfel
Vadul , find in apropiere de Sighet,isi vede gubeleimputinandu-se,lu and un
aspect de un fel de suburbie a Sighetului, asa ca, cu vremea , portulfemeiesc
va suferi o influenta din ce in ce crescâncla din partea celui orasenesc.
Ca tip, Maramureseanul prezinta asemanare cu 1VIoldoveanul. In general
e brun, cu priviri sigure, senine si patrunzatoare; robust si invingator al
oricarei munci de munte; cu plete lasate pe umär, taiate pe frunte i la
«bretonul* caesarian, si pe care in fiecare dumineca sau särbatoare mare si
le unge cu unt chiar in toiul cäldurilor de vara 1; trasaturile fetei mai mult
regulate si severe; nasul roman; cu o caracteristicI gravitate in infätisarea
lui, manifestandu-si prin gest, umblet, ca si prirr plete o mandrie sufle-
teascä spre deosebire de Unguri cari, dupa dansul si-o manifesta prin
netunderea si lungimea mustatilor (cf. plansele I; V, 3 ; VII, I etc.).
Evident el nu poate fi o unitate perfecta sub raportul tipului fizic la
toti Maramuresenii, dupä cum iarasi exista mici distinctiuni si in obiceiul
de a purta plete. Astfel in Borsa, mai ales la sexul feminin, apare si tipul
blond-albiu, cu ochi albastri-senini. Borsanul nu prea obisnueste sa-si
tunda parul pe frunte, ci el il desparte in doua, la mijloc. De alta parte,
Sap anteanul iese, ca tip, din inatisarea comunä a Maramureseanului: are
trasaturi mai regulate, de obicei de statura inalta si e mai frumosceea ce,
de altfel, o recunosc si celelalte comune (cf. plana I, 1 si VII, r).
In general astäzi, si acest obicei al pletelor incepe sa decada, gratie
contactului mai des cu cultura, civilizatia, cu serviciul militar etc. In
Sacel, Salistea, Dragomiresti si Cuhea pletele la barbati incep sa de-
villa' din ce in ce mai rare tinerii fiind aproape toti tunsi. La fel si in
Vad. Generatiile tinere au si inceput sä renunte la purtarea lor 2

Viata caracterul. Cresterea vitelor, ca si putinele

sernOnaturi pe cari le ingidue aceasta deluroasa si muntoasa tara, face
ca Maramureseanul sa-si petreaca mai tot timpul verii sub cerul fiber, pe
la azosalduri», unde strange fan si face otave (fanul cosit a doua si a treia
oara). Aceasta contribue mult la sanatatea lui fiziel, aerul, apa, in
1 Motivul acestui obicei trebue clutat in faptul a untul ii scuteste capul de
insecte. Maramureseanul ti-ar da si o explicatie in sensul cii, la o eventuali incAerare,
pletele si ou-i aducl nepliceri, trebuind ca, atunci cftnd ar fi inhitate de inimicul du
stt-i alunece din mftni.
a De retinut el pletele au fost considerate si ca o mandrA exteriorizare a nobletei;
chiar astAzi generatiile bAtrftne nu consimt nici in ruptul capului sii-si tundá pletele,
pentrucl o atare hotttrire e socotiat ca o curati si revoltAtoare obatgiocurio.

www.dacoromanica.ro
XXVI TACHE PAPAHAGI

general clima inlocuind in buna parte alimentarea fruaala'

q ba chiar gra-
cacioasa de care dispune. Ceva mai mult : gratie sanatätii pe care o cap ata
In timpul verii, rezista diferitelor lipsuri cari sunt strans legate de con-
ditiile traiului &Au ca si de rigorile iernii. Astfel, locuinta unei familii se
compune in general si in cazul cel mai bun din doua incaperi, despartite
printeun antreu : inteuna din ele, care e lipsita de foc, se tine tot ceea ce
formeaza gospodilria unei case; iar in cealalta, in care se afll si cuptorul,
doarme intreaga familie in conditii mizerabile. Si anume: de-asupra
cuptorului se cula de obicei copiii mai maricei in caz ca familia e
numeroasä, ceca ce nu e o raritate; pe cele &Ira lavite fixate in lungul
a doi pareti se culcI cei mai rezistenti ai casei, iar mamele sau batranii
In pat in unele case sunt aläturate si doul paturi; copiii mici, in
leagane sau culcati in pat. In atari conditiuni, evident cá totul e in pa-
guba sanatatii lor, mai ales ea tot in aceasta incapere se spala si se usuca
chiar rufele, se gateste, se coace etc. (cf. si cele spuse la pag. rx). Din cauza
ace,stei stari de lucruri, multi din cei cari Inca nu sunt bine inchegati fi-
ziceste cum ar fi, bunaoara, copiii panä la 12-14 ani aratä palizi
la fatä si cu sanatatea cam, zdruncinatä. Intr'o durninica (8 april, 1923
zi de Pasti), gasindu-ma in Borsa, urmaresc de aproape si aceastä lature
a cercetarilor mele. Din numeroasa populatie ce venise din imprejurimile
Borsei sa asculte sfanta liturghie se evidentia un contrast dureros: all -
turi de tinerii si bärbatii bine formati, ca si de batranii aratosi si venerabili,
alp:Ai-eau si grupuri de neveste, dar rnai ales de fete, a aror infatisare
mandril, energica, sigura si plina de dragalase vioiciune munteneasca
iti inspira si o adancI consternare sufleteascl: traiul greu de iarnä facuse
ca rumeneala obrajilor lor sä fie cam ofilitä, iar ivirea lor in haine de sat--
batoare sä pail niste sfiosi ghiocei de primAvara, care asteapta cu infri-
gurare infrunzirea codrului. In schimb flacaii se bucurä de un surplus
de vitalitate. Astfel, tot in Borsa, am asistat in vara anului 1920 la o
nuntä. Nunta intreaga venise pe jos din Poienile-Borsei. Un fläcau
care era si o nesecata comoara de strigaturi venise chiuind si batand
in sunetul viorilor si fail intrerupere soseaua pana la biserica; dupä
cucunie, tot in fruntea nuntii, s'a reintors mereu dansand pe drum,
si n'a incetat dansul si chiuiturile pang in dimineata zilei urratoare.
De altfel aceasta rezistenta la flacg, ca si la barbati, se explica prin faptul
caaproape zivaintreagilei o petrec, chiar in tirnpul iernii, afara, sub cerul
liber, dupa /tip/ vitelor sau cu munca campului etc.; asa ca ei sunt
mai feriti de tuberculoza ca si de alta boale cari secerä Halite vieti
printre sateni.
Sub raportul moravurilor sociale se arata cumpatat chiar and e in joc
sentirnentul erotic. Dispretueste bunaoara pe «id* care permite ca sotia
lui, in caz de sterilitate, sa OA latitudinea ca sä recurga pe cale religioasa
la ceva similar poliandrieil.

1 In privinta poliandriei la Slavi, cf. interesantul articol al lui Tihomir R. Dor-

devid, La polyandrie chez les Slaves du Sud (In Revue des Etudes slaves, IV (1924), fasc.
i si 2, pag. tor-xt2).

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1 XXVII

Din punct de vedere al caracterului, trasatura fundamentall a Mara-

mureseanului rezidä in infatisarea lui calma, sobra i solemna. Spre deo-
sebire, bunaoara, de Osean care isi manifesta caracterul ski iute prin
gesturi, prin umblet ca i prin expresia ochilor säi, Maram.ureseanul se
aran mai asezat, mai putin pornit spre tot ce cere honrirea pripita a mo-
mentului. Fireste, se gasesc i ateva comune cari se caracterizeaza
printr'o vioiciune rrxai pronuntan si mai nervoasa. Astfel, StrAmturenii
sunt socotiti mai ((jut, d'ip6e-s mai lotri». Pe acestia insI Ii intrec SapOn-
tenii cari, in iuteala si in arta de a se furia in once imprejurari pentru
un anumit scop, pot fi pusi alaturi de Oseni (cf. pag. xxix ).
Constient de aceste caracteristici ale lui, once honrire pe care o ia o
aplieä in linitesi energic. Un singur caz ilustreazI cu prisosinn aceasta.
In 19 ianuar 1919 armata românä intra in Mararnures, punând stä-
pAnire pe Sighet. In tot timpul nzboiului, ca si pe vremea Ungurilor,
Maramuresenii suferise mult din partea Evreilor din satele lor. Fan
a prinde nirneni de veste, toti se hotanse, cu de la sine putere, sa ex-
pulzeze peste granita nordica a judetului lor pe toti Evreii aflatori printre
ei. In noaptea zilei de 20 ianuar 1919, comunele de pe valea superioan
a Izei pun in aplicare hotarirea luan: toate cIrutele disponibile din
satele Sacel, SIlistea, Dragomiresti, Cuhea i Ieud sunt destinate tran-
sportului expulzärii decise. Locuitorii satelor, in grupuri, se prezintI
In miezul noptii la locuintelc evreesti i, in cel mai scurt timp, toti Evreii
sus-numitelor sate, luIndu-si strictul necesar i punându-si bätranii
si copilasii in cärute, sunt porniti in liniste perfecta pe drum, pentru ca
cu totii sà formeze un singur convoi indreptat spre Viseul-de-jos. Pohodul
se si formase, iar avangarda lui atinsese valea Viseului, and in urma
urgentei alarme produse ordinele superioare militare stingheresc
hotarirea Izenilor, iatorand la locuintele lor pe toti cei porniti spre
expulzare. De notat a, chiar in aceasta miscare cu un caracter atat de
grav, calmul ca si conduita Izenilor a fost de o corectitudine perfectd:
nici o bruscare, nici un furt.
E brand din fire, cu un suflet deschis i nebanuitor. In dimineata
zilei de 30 decembrie 1924 pentru ca sa dau un singur exemplu
am ajuns la oree 1020 in Cracesti. Cara la marginea satului observ o
poarta care, prin incrustärile sale, intereseaza arta etnografica sculpto-
ran.. M'am hotarit sa o fotografiez. Bat de ateva ori in poarn ca sa
iasa cineva din casa. Apare o femeie in casil fiind ea singura. In sin-
guntatea diminetii i in linistea ninsoarei pornite, aparitia mea a
unui strein, de fapt, ca port cel putin Cu drept cuvânt ar fi produs
In sufletul oricui un sentiment de nedunrxerire, de bänuiall turburatoare.
Ferneia Maria Chira a lu Vasile in etate de vre-o 45 de ani, imi
deschide poarta Cu inima deschisa i fata senina, ma imbie in casa
ca pe un udrurnar» doritor de putina odihna i mâncare. O rog irnediat
sa-mi adua afarl, in strada, un scaun pe care sl pot aseza aparatul de
fotografiat ceca ce a si facut. La urrna, and sä-i multumesc i sa plec,
dânsa, bucuroasàcà un necunoscut s'a oprit macar o clipa la casa ei

www.dacoromanica.ro
XXVIII TACHE PAPAHAGI

ucinstind-o cu intrebarea» de sänkate, mäintreabl cu o expresivä satisfactie

sufleteascl: ud'apoi cum t'e klarra ?». Si, cu aceastä multumire, imbinatä
insä si cu regretul a n'a avut ocazie sä serveasca pe un strein Cu ceva
mai rnult deck cu un scaun, ferneia Maria Chiru a lu Vasile s'a simtit
Cu sufletul impäcati.
Aceastä caracteristicl träskura psihicl a Maramureseanului, care
In cadrul rustic si. patriarhal al stkii sale imbracI haina uncí bunä-
täti nobile, am constatat-o in intregul tinut : in sate, ca si la rnunca cäm-
pului, ba chiar in singuräfrtile nruintenesti ale stânilor.
Este ospitalier fatà de once strein sau necunoscut pe care e destul
s1-1 stie cä e de legea lui. Din portul, ca si din vorba lui, se evidentieaz1
o pronuntatä idependentl moralä, judecatà sänätoasä si inteligentä vie
ceea ce reiese, alkuri de calmul ski sufletesc, si din versurile:
La dor si la suphrare
TreabA om cu minte mare.
Adesea din sufletul lui tisneste si o melancolie etnicA ori de cite ori
neajunsurile il coplesesc:
Mincatu-mn'i-s d'e strAinl,
Ca jarba d'e boj bAtrin'j;
Mincatu-mn'i-s d'e clitimanl,
Ca jarba d'e boj cirlan'j
sau in versuri ca :
Streinu-s ca si un cuc
N'ili n'am und'e rat duc;
Streinu-s ca si mn'erla
N'ime n'are-a xnA 'ntreba.
E de un sarcasm adeseori caustic ceea ce se poate constata din pro-
ductia lui didacticä, cum sunt de exemplu strigcnurile. Spiritul lui de
observatie, ca si ascutisul satiric al inteligentei sale se reliefeazä ciar si
din poreclele reciproce dintre sate, ca si din cele familiare sau individuale.
Astfel, in afarà de cele relevate in textul DX.XIII cari privesc numai
satele de pe Cosäu si Mara, si celelalte väi isi au poreclele lor, si anume:
Viseoanii-de-mijloc sunt covrigari, (cf. la Glosar sub (olan);
Viseoanii-de-sus sunt pupefferi;
Moisenii sunt ove,seri, dupl ovlzul intrebuintat la facerea panei
si gilcoi, (cf. Glosarul);
Borsenii sunt olari ceca ce nu pare justificabil ;
Säcelenii sunt frihe, pentrucä ins loc de plete, ca la ceilalti Maramu-
reseni, capul lor «de-abia e acoperit cu ckeva firicele de par»;
Sälistenii sunt bonzari,. Explicatia e urmätoarea : Dupà nävälirea Ta-
tarilor, un surdo-mut s'a dus cu o calk' plinä cu mâncare la camp.
Spre searä, intorandu-se spre casä cu oala goalä in spinare, pe
I A se compara aceasti caracteristicri sufleteascl cu cele pe cari le-am relevat in
legAturA Cu caracterul Motilor, bungoari, in Cercetdri In Muntii Apuseni, 21 si urm.
(extras din Grai # suflet, II, 1).

www.dacoromanica.ro
CRAWL $1 FOLICLORUL MARAMURESULUI XXIX

drum aude un zgomot : un bonzar se bagase dupa amiaza in ma si

acum s'a vazut inchis inauntru, in oala. La acest bazait, surdo-mutul
a crezut el vin Tatarii si da fuga in sat, alarmandu-1 cu strigate de: «vin
Thad, vin Thad 6 ;
Dragomirestenii sau Mn' ireften' ij cum li se mai zice sunt cocofi,
pentruca striga cucurigul Sau luna 'n id: un Dragomirestean s'a dus sa
scoata apa dintr'un put in timpul noptii. Observa insa ca in fundul pu-
tului e luna. Afunda carligul sa prinda luna si sa o scoata afara. Carligul
se prinde de un coi; de piatra grea. Trage cu atata putere, Meat carligul
se rupe in pu; iar el se pomeneste trantit cu fata in sus: cu mirare vede
ca luna din pu t a fost azvarlitä tocmai in inaltul cerului;
Cuhenii sunt pddur fa arsd pinty-un oy d e pk' jatrd: Cuhenii au avut
si ei candva o singura padure. Intamplarea face ca sä gaseasca si ei un
ou de mancare. Urma sa-1 coaca. Nestiind ca oul e de piatra, au ars
atatea lemne, Meat intreaga si unica padure de care dispuneau au mi-
stuit-o pentfu coacerea acestui ou ;
Ieudenii suntprescura pin 144074 d' e la beserecd: o femeie, ducandu-se
la biserica, cu surprindere constata cà nu poate intra inauntru din cauza
prescurei pe care o ducea si care era mai lata deck intrarea bisericei.
Fail sa-i dea in gand ca sa intoarca prescura cu latul ei in mod vertical,
ea a scos usciorii bisericei ca sa poatä intra. Sau : Ieudenii sunt buhaju
'n turnu beserelei: satul lor a avut un singur buhai. Fiind seceta si neavand
Cu ce sä-1 hraneasca, locuitorii observa sus in turnul bisericei un fir de
iarba verde rasarit printre dranite. Atunci leaga cu o franghie taurul de
coarne, iar unii din ei se urea in turnul bisericei; acestia, prinzand de
celalt capat al franghiei, trag in sus taurul legat, pentru ca, astfel urcat
de-asupra turnului, sa poata paste firicelul de iarbä 1;
Botizenii sunt f... - gizd;
ieoanii sunt guba 'n beserecd: intregul sat nu avea deck o singurä
gubl. Pentru ca sa nu se invecheasca iar locuitorii sa fie mai apoi lipsiti
si de unica lor guba, au hotarit sa o pästeze in altarul bisericei;
Rozavlenii sunt cdtaya in lozd «d'ip6e, nu
Säpantenii sunt rotari: in istetimea lor ei pot fura chiar roata de la
o chuta ce merge flea' ca sa simta carutasul (cf. si cele relevate la pag.
xxvIi )2.
Pentru celelalte sate n'am putut culege nimic in directia aceasta.
Dar, prin relevarea unor atari constatari, cari, ce-i drept, privesc de
aproapepsihologia Maramureseanului, am at ins domeniulfolkloric propriu
zis. Vom releva deci, in capitol separat, diferite aspecte, din cari -sa se
evidentieze si mai bine si anumite laturi etno-psihice urna,arite
pana aci.

1 Ieudenii mai sunt porecliti §i ove;erj.

2 Chiar 0§enii, cari sunt socotiti drept neintrecuti In aceasta privinta, cand trec
prin SAO/1%a spre Sighet cu cate ceva de vanzare In zi de tfirg se zice ca se uiti cu ochii
In patru §i tot raman paciliti.

www.dacoromanica.ro
XXX TACHE PAPAHAGI

FOLKLORUL
Dat fiind interesul i insemnkatea pe care o au asernenea cerceari,
intru cit in folklor se resfrAnge Intreaga viatà a unui popor, Cu toate ra-
mificatiunile i complexitatea ei sufleteaseä i intelectualb, amurmàrit
atari manifestAri cu o grje nu mai miel decAt cea data cercet5rilor dia-
lectologice propriu zise, socotind, astfel, cä, in limita posibilitätilor avute,
voi fi reuit sä cristalizez in träsAturi generale psihologia i mentalifatea
acestui reprezentativ colt nordic al domenului dacoroman. Am urmärit
cu o deosebifti atentie manifestarea lui artistic6, bunäoarl in literaturk
spre a putea desprinde dinteo astfel de productie caracteristicile com-
plexului sAu sufletesc, oprindu-mA in modul acesta la un criteriu de
oarecare selectionare a rnaterialului folkloric firqte, färà a neglija
laturea
E incontestabil cd chiar din analizarea unor simple irnagini folklorice
caracteristice entitätii sale putem, contura felul de a fi al unui popor,
urmärindu-1 chiar in anumite nuante psihice. Câteva exempleluate din
literaturile populare ale peninsulei balcanice vor reliefa cu prisosintl
ceca ce astäzi e in general recunoscut ca fiind un adevAr consacrat.
Din imagini ca acestea :

Fiorl il pruno al suo sorriso,

che al soppalco era dipinto
e su d'essi un dolce nembo
venne gib di bianchi fiori
imposibil A. nu intrevezi in ele gingd0a expresivl a unui erotism de-.
licat, dulce i senin ca cerul m.editeranean ceca ce contrasteaz1 cu ca-
racteristicile sufletului nordic canija îi lipsesc coloritul i frägezimea
primavIratia din literatura popoarelor sudice.
Tot in literatura popular-A albanezA ne frapeazI imagini de un putemic
relief metaforic ca cea urmAtoare:
LA, su quel monte un nero
Fumo elevarsi appare ;
Esso non è già un nero
Fumo che in alto va,
giovinetto altero
Nel fior della sua eta *.

Antonio Scura, Gli Albanesi in Italia e i loro canti tradizionali, New-York, 1914
149. Dupa cuan se vede, imaginile apartin literaturii populare a Albanezilor din Italia.
Le-am dat in traducere italiank intru cat ar fi fost greu de urmirit in limba albanezi.
Voi proceda la fel ai cu cele ce urmeazi. Cat priveate natura acestor imagini, evident
pentru unul care cunoaate sufletul albanez din peninsula balcanicil, ele ar contrasta
puternic cu firea lui rzboinicS ai plini de un orgoliucaracteristic entit4tii sale. De aceea,
originea lor trebue cautata in patrimonial folkloric italian. Referitor la traducerea data
de Scura, cf. ai cea a lui A. Straticb, Letteratura albanese (ed. Hoepli), 66.
V. Dorsa, Su gli Albanesi, 150. Cf. ai A. Straticb, Letteratura albanese, z15.

www.dacoromanica.ro
 GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI XXXI

Din atari irnagini, extrase dinteo baladà privitoare la o lupa din care
voinicul se intoarce rànit, usor se poate desprinde particularitatea unei
vieti inchinate armelor, ca i mândria proprie a orickui lupator albanez.
Evident, lupte a avut destule i neamul românesc, ha chiar mai grele,
mai crâncene si mai numeroase: totusi, in literatura lui popularà
imagini imbibate cu un astfel de §.ubiectivism etnic al unei colectiviati
nu se reliefeazà. De asernenea, productiunea popularà româneasa 'frica
e foarte boga* dar imaginile cari o caracterizeazà ies din cadrul celor
relevate mai sus, dupà cum, pe de ala parte, nici cugeari cu fond liric,
ca cele ce urm,eazii, nu vorn glsi in literatura noastra:
Tà pava /aína TO tiery#P (3g2, apbeez va xotisofmras,
Mcirov va xolaxetícovrat mal va ykintoipulofivrat
sau :
Mafea pcirta 'a id nopriet,
rama 'a ra acieciliíet 2
Treand apoi in domeniul folklorului Slavilor de sud si urmArind,
de pila:, literatura sau chiar muzica sArbeascI, nu va fi greu ca din at-
mosfera unei haiducii rornantice sà desprinzi caracteristica vizionaruli i
slav ceea ce, iarAsi, nu se evidentiaz1 in folklorul rorran.
Dar claa lirisrnul român nu ni se infätisazA aureolat cu acel cald
evoluat sentimentalism, mediteranean propriu bunIoarl Italienilor,
Grecilor etc., sau claa Rorranul inclusiv, deci, i Marmureseanul --
nu ne apare nici ca un cugetAtor liric, aceasta nu insemneazà cà laturea
patriarhalä a vietii sale e lipsifà de intagini poetice caracteristice mediului
säu. Fireste, fiecare entitate suf/eteasa are ceva propriu, care-i 'poate
apartine exclusiv ei. Totusi, principial, o comparatiune poate oriand
avea loc, spre a se putea astfel stabili si un criteriu de apreciere i ierar-
hizare esretico-literati. Astfel, in literatura acelorasi Albanezi din Italia
existä o poezie intitulatà Bogata fi sdraca. Cea bogati se Muda a are
colane de aur, tezaur de perle i corali etc. toate ddruite de sotul
ei. Cea s'AracA nu se lasl de loc impresionatä de o atare fericire
spunde astfel:

lo ci ho un prezioso velo
ed 6 l'irnmenso, lo stellato cielo.
M'adorno il crin di rose e di viole
e per diadema ho il sole.
1 C. Fauriel, Chants populaires de la Grace moderne, II, 278. In traducere, aceste
distihuri sunA astfel:
Ochii negri 'n zori de zi nu trebue sfi doarmA,
ci munai sA fie mAngliati 9i dulce sArutati.
Ochii negri la pahar la masq,
Cei albastri la fereasta.
1 Cf. si distihul 42, ibidem, 286. Versurile cari caracterizeaz1 sentimentur
iubirii i cari sunt reproduse la pag. XXXIII, prin nuanta lor deosebiti, nu intrfi In
aceastil categorie, i cu atat mai putin cugetAri de natura moralA,ca cele de la 10431..".

www.dacoromanica.ro
XXXII TACHE PAPAHAGI

L'azzurra vesta raja è il mar profondo

ed ho per trono il mondo,
ove a mia posta le pupille ponno
schiudersi a veglia o chiudersi nel sonno

Ce-i drept, feeria acestui tablou ati,pge sublimul lirismului descriptiv.

lata insa ca, potrivit rnediului etno-geografic, acestor minunate imagini
le putem opune cateva proprii folklorului roman de o incontestabili
valoare. Farà a mai recurge la tabloul pe care ni-1 infatisaza Morita 1
(cu variantele sale), relevam un altul aproape la fel cu cel din Miorit a si
anume:sora,neputandconsimti lao casatorie cu fratele ei, ii pune conditii
irealizabile pentru ea, printre cari figureazä si urmatoarele:
0Eu, frat'e, n'o¡ impleti
PinA tu cl ti-1 k'ema
NAnas mare
Sfintu s9are,
NAnAsita
Lun'ita,
Cuscri
Lu6efen'ij,
Si drust'ele
Seelelen 3 (1,9 16_25)

ceca ce allturata la atatea alte imagini superioare dovedeste in mod

indiscutabil ca sufletul entitatii române nu e de loc strein unor asemenea
manifestari de estetica ¡iterará, sau chiar artistica dupa cum se poate
constata in productia folklorica muzicala etc.
*i acum, in urn-la acestei schitari de a reliefa adevarul ca sufletul unui
popor se oglindeste si in poezia lui,lrecem direct la productiunea poetica
a Maramureseanului, oprindu-ne, rand pe rind ,la diferitele specimene
ale genurilor ¡iterare reprezentate in culegerea de fata.
In afara de cele relevate la pag. xxvn si urnt,sufletul Maramureseanului
se caracterizeaza si printeo fericita dar echilibratà inspiratie poetica ce
cristalizeaza in imagini care vadesc un sentiment oarecum controlat
parca, asi putea zice chiar intelectualizat. Ii e strein misticismul vizio-
narului slay, dei convietuirea lui economico-geografica cu Rutenii
bunaoara a durat secole intregi. Gasim adesea infiripari de o realä valoare :
Satule, pi tin'e-I nor,
0 s'asadzA-a lad'ej dor ?
Satule, pà tin'e-j 6patl,
0 doru bad'ij s'asadzi? '

1 Antonio Scura, Gli Albanesi in Italia, 181. Cf. si traducerea din A. Straticò,
Letteratura albanese, tor. SA fie oare aceste imagini proprii literaturii populare
albaneze?
" Asupra acestei balade lince, cf. importantul studiu al lui Ovid Densusianu,
Vieata pdstoreascd In poesia noastrd populard, II, 39 si un.
3 Balada aceasta, Fratele fi sora, corespunde ca fond baladei Soarele fi luna cu-
leasii de V. Alexandri. Cf. si pag. xxxuc.
' Auzitft de la Pop MArie 25 ani Budesti, 1923.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $I FOLKLORUL MARAMURE$ULUI XXXIII

Coloritul, plasticitatea unor astfel de imagini sunt mai presus de once

lauda and e vorba de literatura populara, dupa cum, iar4i,acelasi sen-
timent al iubirii constitue o fericita realizare estetica in caracterizarea
ce i se da in versurile:
PA un'e mere doru
Nu pot ara cu plugu,
Ca an'inA. plugu 'n dor:
Trag boj, numa nu mor... (CX).
aceasta cu atat mai mult, cu cât tie sà imbrace in simplitatea fi-
reasca i neautatä a graiului popular imagini spontane si de un lirism
puternic. Toate figurile poetice la cari recurge inspiratia lui impresio-
neaza i plac prin naturalul lor, chiar and le lipseste cadrul cuvenit.
Pentru conturarea portretului iubitului ei, Maramureseanca recurge la
urmatoarele comparatii:
Nurna 'n munt'e est' -un k'idru
Asa t'in'erel î mindru;
Numa 'n munee est' -un brad
Asa e in'erel î 'nalt1 (CLXXXIII).
De notat ea toate imaginile poetice se caracterizeaza prin scurtimea
concizitmea lor. lata, de pila', ateva exemple: mama cauta sa linisteasca
pe fiul ei cel parasit de mandra lui i s'a nu mai (tragarle asa cu èle» aci
Pling pk'etrile pA v116ele,
PAsArile 'n cujburele (104 83-84).
Tot asa de lapidare apar si atunci and Tidra spune lui Tidru a nu
trebue sa ((tragarle*, aci:
Eu d'g-oj prindv-a trAgIna
Munti s'or cutremura,
Ripk'ile s'or surupa,
VAile s'or tilbura (III 70_73)2.
Participarea naturii la tot ce stapineste sufletul creator apare nu tocmai
rar i in poezia maramureseana; ba chiar adesea ea ni-i infätisata at se
poate de expresiv. Astfel, in poezia oarecum alegorici CCXV si adinc
miscatoare, ne frapeaza versuri ca acestea :
Si 'n virvutu Ejunguluj
Zdarti pui so¡mulu¡.
Da-asa zc,jara. çî susleing,
D'e 6jungutu sA l'9agini
D'in virv pinA 'n rAdA6ini (43 84-88)
dupa cum frumoasI e si cunoscuta metafora din versurile:
PA a cQastA, maml, arsA
Mindri pl9aje sik avara;

1 Cf. si portretul lui Gruja, 507 28-21.

2 Cf. si versurile dela 76 82-82.

www.dacoromanica.ro
XXXIV TACHE PAPAHAGI

Nu-j ploaje, mami, curatil,

Ci-s lacrimj d'e la o fati 1 (Its 1-4).
Daci am relevat in treacat aceasta lature de estetici literari in legltura
cu poezia populara in general, aceasta am facut-o pentru motivul c2,
culegeri de felul celei de fata sl nu fie considerate ca lucrari cari privesc
exclusiv dialectologia, folklorul sau etnografia, ci ele trebue si intereseze
de aproape insasi literatura ca si critica literara.
Tfecind acum de la aceste ateva consideratiuni privitoare la genul liric,
ne vom opri la anumite aspecte ale genului epic, al carui tipic reprezen-
tant e:

B alada. In trasaturi generale, balada maramureseana, ca fond,

nu prezinta aproape nimic prin care aceasta regiune si se distinga in mod
pronuntat de restul domeniului folkloric dacoromin; din contra, su-
biectele multor balade ne duc la o comunitate folklorica cu celelalte ti-
nuturi. Ceva mai mult : anumite balade, prin caracteristicile, ca si prin
insusi fondul for, ne duc la concluzia ca asemenea balade constitue in
poezia maramureseana un imprumut folkloric direct sau indirect, ori o
radiatiune folklorici si in aceasta tara din centrul in care se va fi petrecut
faptul sau de unde se va fi infiripat cantarea acelui fapt. Citeva exemple
vor dovedi cu prisosinta aceasta. Maramureseanul nu poate sa cunoasca
Dunarea deck cel mult din auzite; totusi, in baladaBeirbatul Irinei, pag.
92, citim :
Peste mid,
Peste Dunirj.
Nici de Muntenia nu putea sti, de0 la 10166 vedem :
Colo 'n ajos, munten'gasci
prin onunten'psca» urmand a intelege ca e vorba de ttara munte-
neasc'ä». Cu toate Nistrul, ca si Prutul dar mai ales izvoarele acestuia
erau mai aproape, totusi Maraureseanul nu avea de unde le cunoa-
sea pentru ca aceste douI riuri si apara in baladele sale, prirnul in ver-
surile :
'N dgalu Hotimuluj,
PA c9asta Mn'istrimuluj (89 44)
iar al doilea in versurile :
Cu Prutas s'o adunat
Prutasij s'o strIgat (x13 57).
Dar nu numai consideratiuni de ordin toponimic ne duc spre o atare
constatare, ci, adesea, chiar fondul baladelor. Referindu-ne, bunloara,
la balada in care sotul vinde nevasta (pag. 93), indiferent daca acel
tärg de oameni se tine la Brag*. dupa cum glasueste varianta
Aceeasi imagine apare si in poezia populari a Aromânilor (cf. Tache Papahagi,
Antologie aromdfneascd, pag. XXIX).

www.dacoromanica.ro
GRAIUI. SI FOLKLORUL MARAMLRE$ULU1 XXXV

CCCLXIX sau la Brdilat (cf. pag. ioo), fondul ei face sa apara in

viata sociall a Rominului Turcii. Dar contactul acestui popor cu elementul
rominesc in nici un caz nu putea avea loc, mai ales sub raportul acesta,
In tinutul Maramureului; de altfel numele tBrailat* precizeaza unde
anume se va fi petrecut ceea ce releveaza balada 1. apoi, geograficeqte,
elementul acesta folkloric nu e circumscris numai in Maramurq.
In aceasta ordine de idei ì in directa legatura cu aparitia Turcului in
poezia populara romineasca, evident a la fel trebue sa privim i existenta
sau circulatiunea baladei Ilonca fi Turcul (pag. 93) sau variantele ei
Tureii fi Sirolina (pag. 90) i Linca i Tureii (pag. 123), maicu seama ca
ea e cunoscuta nu numai in nordul Dunärei, ci si in sud, 0 anume la
Rominii din valea Timocului 2. In balada CCCCVI ni se vorbqte
de «tara a ture'ascb.
Aceasta comunitate folklorica nu se restringe numai la baladele mai
sus amintite; cele mai multe apar in mai toate regiunile in cari s'au
facut culegeri iar unele din ele circula 0 in valea Timocului 4. Ceva
mai mult : nu numai motivele epice ne prezinta aceasta comunitate, ci
chiar 0 cele lince sau didactice. A se compara, bunloara, textul al
XLII-lea cu ce ne da Tocilescu in Materialuri folkloristice, I, II, 8oi,
sau textele CCCCLX.XI, CCCCLXXIII cu ce gasim pentru Bucovina
in ,,Fezdtoarea, 1923,63 Si 148 etc. Adesea, aceasta comunitate ne apare 0
inteo forma aproape identica, cum ar fi, de exemplu, versurile de la
30 24-22 Cu urmatoarele apartinind Bucovinei:
Coarbi neagri din piriu,
Lasi pe Wits meu,
CI tu mult de i-1 iubi,
Ziu a eu te-oi otrivi 6.
Elementul folkloric din genul epic propriu Maramurqului se reduce
la foarte putin, i anume la acele fapte cari au avut loc chiar in acest
tinut, cum ar fi textul al CCCXC/-lea sau a/ CCCCIII-lea. Totu0, din
Tot ce ne prezinti balada in general nu trebue interpretat ca ceva ireal nici
chiar atunci and fondul ei nu pare a fi nici verosimil, intru cfit cu drept cuvfint trebue
si recunoastem cá oproductiunile populare cuprind un substrat real, reprezinti rno-
mente caracteristice de vieati ori continuititi ale eio (Ovid Densusianu, Vieata pdsto-
reascd in poesia noastrd populard, II, 118). Ca o dovadi a acestei afirmatiuni, si in di-
recti legituri cu fondul baladelor in cari apar Turcii, interesanti e si relatarea pe care
o gfisim in cronicarul bizantin Ducas : MovaraTii;./ palatim dije, quod habitaverat
frater ejus Mehemetes, ingressus, divites supra modum thesauros reperit, aliarnque
immensarn supellectilem, vestem, lapillos ac margaritas pretiosissimas, feminas quoque
pulchras, pueros et juvenesoris decore praestantes, aliaque Valachiae spolia [yvvaixag
tbeatag mai viovg nathiamovg Elineocurfurovg xai mciLlet 6satpkovrag xa itclaav diUtiv
'Nap Maxtag J* Hist. Byzantina, Bonn, cap. XXV, pag. 157.
Cf. revista aromineasci Lamina, V (1907), n-rul so, pag. 17. Cf. si G. Dem.
Teodorescu, Poezii populare, 635; revista Tudor Pamfile, 1924, 8o-81 etc.
3 Nu intrá in cadrul acestei lucriri de a releva aceasti lature care ar interesa in pri-
mul grad un viitor atlas folkloric, sub raportul etno-geografic.
A se compara textul al CCCLXI-lea sau al CCCXCII-lea cu Ghitd-Cdtdnitd din
revista Lamina, V, pag. 197-199.
6 5S'ezd1oarea, 1923, 119.

www.dacoromanica.ro
,00{ VI TACHE PAPAHAGI

baladele culese çi reproduse aci, sunt unele asupra carora va trebui sa

ne oprim putin, intru eat fondul lor nu apartine exclusiv domeniului
folkloric romanesc, si mai ales el ele apar in folklorul albanez i italian.
Fondul baladei CCCLXXIV sau al variantelor sale CCCLXXXII,
CCCXCV i CCCXCVI apare si in literatura popularä albaneza: bar-
batul inselat, intorcandu-se acasä, omoara pe sotia sa si pe arnantul strein,
ducandu-i apoi pe amandoi macelariti la moara 1. De fapt, fondul baladei
albanezeSotianecredincioaa e acelasi cu cel din variantele maramuresene.
Ceva mai mult : l'épouse infidile o gasim si in literatura popularrt neo-
greaca, despre care Fauriel crede ea ((c'est une historiette ou plutôt une
fictiona 2 Ea prezinta mare asemanare cu cea albaneza.
In variantele CCCLXXII, CCCXCIV i CCCC e vorba de o anândra»
a carei boala s'a decuit» la aparitia emandrului* ei. In folklorul poetic
albanez, o boall identica de care sufere mandrul se vindeca la auzul
glasului iubitei sale 3. Deosebirea sta in aceea cá rolurile sunt inversate.
La aceastä apropiere trebue alaturata si balada CCCLXXXIII sau
CCCXCIX.
Devine mult mai interesanta apropierea, asi putea zice chiar identitatea
dintre balada a CCCLXXXV-a si ceea ce ne ofere literatura albaneza ca
si cea italiana: o sora e indemnata de iubitul ei, cu promisiunea ca o va
lua in casatorie, sa-si oträveasca propriul ski frate i, la urna, dupä ce
Ii implineste dorinta, e refuzata; astfel inselata, ea pronunta propriul s'Ata
blestenr:
oCin'e cred'e 'm'un drAgut
Tuje-o d'int'un norut
Vara cind ployA rfirutl
Cin'e cred'e 'nt'un bArbat
Tuje-o d'in serinat
Dat fiind interesul ca i importanta pe care o prezinta acasta balada
pentru a se putea urmari mai de aproape i textul albanez, reproduc
in intregime traducerea data de A. Scura :
Se noi, fanciulla, ci dobbiamo amare,
tu devi tuo fratello avvelenare.
Avvelenare come lo dovrt)?
Prestami ascolto e te l'insignert):
Domani, allor che giorno chiarro sia,
discendi nel crocicchio della via.
Aspetta; passerti l'aspide nero
di cui il morso è mortalmente fiero ;
tu la coda recidigli e la testa
tra due pietre finemente pesta ;
metti il tutto del vino nel bicchiere
a tuo fratello lo darai a bere.

A. Stratict), Letteratura albanese, s ¡4-I ¡6, sau A. Scura, Gli Albanesi in Italia,
x84-186.
I C. Fauriel, Chants populaires de la Grice moderne, II, 37o-372,
3 A. Scura, l. c., 598-zoo, sau A. Stratict), l. c., 76-77.
Dintr'o variantA culeasA in CrAce§ti. Balada, de altfel, are o extensiune pronuntati.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MAR9MURE$L,LUI XXXVII

L'ubbidl la fanciulla malaccorta

ed attese il fratello in sulla porta,
la sera che dal campo ritornava
ove pei patrii lar si pugnava.
Fratello, ben venuto; io t'offro a bere
di generoso vin questo bicchiere,
poi che tu giunto sei tanto sudato,
sudato e dalla pugna affaticato.
Tre sorsi di quel vino ei mandb gib,
poche parole disse e nulls più:
Chi ha sorelle sotto, il patrio tetto
nubili e in esse ha fè, sia maledetto 1
E come ebbe tai detti pronunziato
cade il misero al suolo fulminato.
Mentre che suo fratello agonizzava,
la perfida fanciulla s'abbigliava,
poi gli volse le valle e se ne andb
dall'amante ed in casa lo trovb.
Giovin, la tua parola io l'ho ascoltata.
Fuggi, fuggi da me, donna spietata!
Se un fratello hai saputo avvelenare,
chi sa cosa potresti a me serbarell
Identitatea dintre ce ne ofere textul maramuresean si cel albanez e sur-
prinzatoare: pang si veninul cu care urmeaza sä fie otravit fratele trebue
sa picure din coada unui sarpe-balaur. Tinand, de,ci, seama de conside-
ratiunile etnografice in care apare acest element folkloric, fireste ca asupra
vechimii lui nu incape nici o indoiala. In cazul acesta, fondul baladei
sa apartini oare unui substrat comun atat pentru Albane zi cat si pentru
Maramureseni, sau sa avern a face cu vre-una din multiplele cai de pro-
pagare, de radiere sau de furisate ale elementelor folklorice in regiuni at
mai distantate si lipsite de continuitate sau chiar de etnica apropiere ?
Ca si pentru once balada, in fondul ei trebue sa vedem cristalizat o re-
alitate vie, un fapt unic petrecut andva si undeva. Poetul-creator necu-
noscut al poportilui se deosebeste de personalitatea poetului cult prin
aceea ci creatiunea populara epica de care e vorba aci nu se ba-
zeaza pe inchipuiri personale, deci pe nascociri de fapte; inspiratia ei
rezida fie inteun fapt vazut cu ochii proprii, fie inteunul povestit de
altii ca fiind petrecut undeva si andva ceea ce iarasi pentru aceastä
creatiune constitue un fond real, aievea petrecut, chiar daca el ar pre-
zinta neverosimilitati.
Dar unde si and se va fi petrecut ceeace ne relateaza balada fratelui
otrtIvit?
In cele mai multe cazuri elasticitatea folklorica nu cunoaste ingradire,
nici in timp, nici in spatiu. Cu toatea acestea exceptand cazul and
n'ar mai interveni relevari necunoscute din folklorul unor popoare de
alta rasa deductii mai mult sau mai putin aproximative crederri ca
s'ar putea face, fail ca, totusi,sä putern preciza. _kstfel, aceastä balada
prezinta «grandissirria somiglianza» cu fondul Idella tanto discussa

1 A. Scura. 1. c., 191-195. Cf. si A. Straticb, I. c., 131-82.

www.dacoromanica.ro
XXXVIII TACHE PAPAHAGI

canzone Donna lombarda* - dupa cum se exprimi folkloristul italian

Raffaele Corso. Cuprinsul e acesta : o sotie e cenita in casatorie de un
cavaler, care, spre a-si putea atinge scopul, Ii recomanda acelasi mijloc
de a-si otravi pe barbatul sat' : veninul de sarpe; la urma, barbatul «messo
sull'avviso dal bambino di nove mesi che sta nella culla, costringe a bere
la moglie, la quale muore sola in punizione del proprio delitto» 2. Fireste,
asemanarea e evidenta, desi in Donna lombarda e vorba de otravirea unui
sot i, ca desnodämant, de moartea sotiei necredincioase3.
italieni cari s'au ocupat cu interpretarea istorica a acestei balade sunt de
acord in a recunoaste vechimea ei. «Fra le Canzoni narrative,... antichitá
certissima avrebbe quella della Donna lombarda», zice Alessandro d'An-
cone. C. Nigra merge mai departe, precizandu-i i originea istorico-
geografica, afirmand ca ufra le canzoni cioè che hanno per soggetto un
fatto storico, noi netroviamo d'origine nord-italica come Donna lombarda*5.
Ceva mai mult : Nigra crede cà aceasta «Donna lombarda» e insasi Ro-
smunda, regina Longobarzilor, din a doua jumatate a secolului al 6-lea
parere pe care o impärtäseste si Alessandro d'Ancona si care pentru
Ermolao Rubieri 6 nu prezinta garantie.
Indiferent de originea discutata a acelei «Donna lombarda», ceea ce
trebue interpretat ca fapt sigur in balada acestor trei domenii folklorice
maramuresean, albanez i italian e ca fondul ei e comun i el apartine
aceluiasi substrat real. Tinand insa searna de identitatea baladei maramu-
resene cu cea albanezal, i raportand aceasta identitate la cuprinsul
din «Donna lombarda», e logic sa admitem ca, pentru Maramures, avem
a face cu o transplantare a acestui element folkloric din sudul Dunarei,
si anume de pe coasta nord-estica a Adriaticei.
O alta balada care, uprin frumusetea sa, prin detaliile sale, alura sa,
stilul sàu sobru si *iguros, prin caracterul totodata duios i infiorator al
incidentelor sale... meritä, de sigur, un loc deosebit inteo culegere de
poezii populare» 8 este Bodita (CCCLXX sau varianta ei CCCCVI).
Ea circull i in judetul Suceava9. Cuprinsul ei funebru impresioneaza
puternic i zguduitor prin conceptia ei aci melancolica' i grava, aci senina
sublima.
1 Folklore, Roma, 1923, 97.
2 Apud A. Stratic6, I. c., 83.
Acest desnodimant apare si in poezia epica maramureseani,si anume in bala-
dele CCCLXXIV, CCCLXXXII, CCCXCV i CCCXCVI: nevasta îi ispaseste pi-
catul prin moarte. Interesant de relevat çi rolul copilului in aceasta balada; cf., buna-
°ark 10370-74 si 10431-34 sau 114 2324 ceca ce vine si se intalneasci cu acelasi motiv
din Donna lombarda.
4 La poesia popolare italiana, Lisorno 1878, 117.
6 In Romania, V (1876), 442.
Storia della poesia popolare italiana, Firenze, 1877, 292.
Faptul cli ea apare in literatura Albanezilor din Italia cred di nu poate ridica
dificultilti,intru cat ea poate fi o transplantare de pe coasta adriatica. albanezi in Italia.
6 Jean Psichari, La balade de Lénore en Grèce (in Revue de l'histoire des religions.
IX (1884),33.
9 Alex. Vasiliu, Cdntece, urdturi Fi bocete, 18-2a; Avrarn Comes, Balade poporale,

1899, 41-46; Nicolae Pasculescu, Literaturd populard romdneascd, 166-770 etc.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI XXXIX

Raportati la celelalte balade relevate pina aci, evident ca aceasta are

o origina cu mult mai veche si pare a fi imprumutati din literatura po-
pulari slavi. Ea circula in literaturile tuturor popoarelor balcanice,
ca i in literatura Slavilor de nord, la Cehi, Poloni, Ruteni, Rusi etc.,
fijad cunoscuta de obicei in studiile folklorice ale Occidentului sub
titlul de La chevauchée funibre. Fondul baladei se regaseste in Lenora
lui Biirger din literatura germana si e tot asa de cunoscut in Danemarca,
Suedia, Irlanda ca si la Celti.
In fine, o balada care ar prezinta iarasi un deosebit interes inteo
urmarire comparativa, majales cá ea e rasp indita si in sudul Dunarei
si se resfrAnge in felurite aspecte sau imagini razlete si in literatura culta,
este Fratele z sora 2 (pag. Ne marginim irisa aci la simple semnalari
compatibile cu cadrul acestei Introducen.
Pentru a incheia cu «balada*, si in directa legatura cu cele relevate la
pag. XX si XXX, ar fi ca, din studierea genului epic (inclusiv, deci, si Co-
lindek)3, sa ne oprim la o caracteristica trasatura etnia ce se desprinde
de ad, i anume la pdstorit. Intru cAt insa aceasta lature e bine reprezen-
tata i in celelate genuri ale productiei literare maramuresene, vom
schita mai intAi ceva din genul didactic, incepand cu :

Desceintecele. PAna in pragul secolului al zo-lea sufletul

maramuresean va fi fost stap kit cu atfita putere tiranica de credinta lui in
efectele magiei, incit once desconsiderare a acestei inrädä'cinate ere-
dinte atragea dupä sine multiplele si chinuitoarele urmariri din partea
vrajitoarei. Furia deslantuita de autoritatile oficiale in evul-rnediu in
contra vrajitoriei in general dovedeste cu prisosinta extensiunea i vita-
litatea acestei practicari4. Pentru a ilustra si mai bine aceasta lature din
viata religioasa intima a Maramureseanului, reproduc din foaia Sälajul
un interesant proces intentat in ii martie 1741 de prefectura judev.ilui
Salaj in contra femeiei Debre Erszók din comuna Catelul-unguresc,
acuzata de practicatea vrajitoriei. La intrebarile puse, si anume daca
sus-numita femeie cliareste noaptea pe un Tigan, Boros cu numele,
pe care-1 chinueste demoarte*, martorul Andrei Seres de 6o ani relateaze
urmatoarele :
Sunt vre-o trei aptlmani de cand s'a prezentat la mine, ca la primarul comunei,
tiganul Boros, chemandu-mA sA merg cu el la Debre Erszók si si vedem ce obiecte de
vrijit are. Ne-am dus i am aflat o cosniti in care era o broasci testoask cu pui cu tot,

Pentru Greci, cf. Hubert Pernot, Anthologie de la Grèce moderne, 93-98; C.

Fauriel, 1. c., II, 406-408; Albert Thumb, Handbuch der neugriechischen Volkssprache
1910, 205-207 etc. Pentru Albanezi, Sttrbi §i Bulgari, cf. Auguste Dozon, Balgarski
narodni pesni (Chants populaires bulgares), 319 i urm. Pentru Aromini, cf. Tache
Papahagi, Antologie °ron:amasa, 63-67.
Apare in mai multe culegeri (cf. .Fezcitoarea, 5922, 132-133; G. Giuglea st
G. Valsan, Dela Romdnii din Serbia, 216-228; Alexici, Texte din literarura poporand
sumad, I, 51-53 etc.).
3 Cf. In aceasti privinti Al. Rosetti, Colindele religioase la Romdni.
4 Cf. Din folklorul rontanic i cel latin,

www.dacoromanica.ro
XL TACHE PAPAHAGI

ambelemoarte ; deasnpra lor cfilti, o bucati de pide de oaie, fire de tort tliate de pe rizboi;
cari sunt la gitenia pinzei; peste ele o mini de cenuse si mai multe pipusi de pir
despre care inclati am fost incurat o:1W servesc la va*. Insi aceea o stiu adevirat si o
am vizut cu ochii mei ci pe un sluguti al meu Gheorghe Julnisz 1-a trintit ceva
la pimfint si de acolea muieri nu l-au putut arldica, numai birbati ; si dita l-au aridicat,
a spus ara inconjur ci Debre Erszók 11 tortureazi. Pe vremea cfind fi tortura in uliti
pe bietul meu slugutft, iati ci zboari in casa mea un flutur lung si alb, cfit degetul meu
de lung. Cfitiva dintre noi ne-am probat si-1 oborim jos, dar nu ne-a succes, cu toste ci
ne-am probat cu mitura si-1 omorim, dar a dispirut printre podele. Aceasta a fost
toamna titrziu cand nu sunt fluturi. Apoi, sunt vre-o doi ani, avind eu citiva purcei,
deodati am observat ci-'i casci gurile aridicinclu-si capurile in forma cum le-ar fi
pus cineva ciputan pe cap, zibele in guri si sea pe ei. Au inceput a-si bate capurile
de pimint pfini au murit. Am rnai avut un vitel, care a vrut si se suie pe pirete, s'a
bitut de pimfint pfini a murit. Inainte de aceea, a fost la noi Debre Ersz6k dupi pine
si muierea mea nu i-a dat cfiti a cenit. Toate acestea numai Debra Erszók mi le-a ficutl.

In acelasi numir al acestei foi ni se mai relateazà, printre altele, a

in toamna anului 1721, in urma unui proces, a fost arsä de vie pe rug
In orAselul inileu to =riere din VArsolt,fiinda s'a constatat ca e strigoaie».
FatA de atari cazuri si e interesant de retinut a asemenea credinte
däinuesc ina si astäzi, dupl cum am avut ocazia s'A constat si in judetele
Turda si Alba cele ce vor urma nu prezintà nimic surprinz1tor.
In dimineata zilei de 7 april 1923 m'am dus la desantkoarea NAstaca
Petrovai din Skel. Dupl mine, intrà in asuta ei o femeie din sat, adânc
ingrijoratà, tinind in iranA o traistà plina cu de ale mâncArii: un copil
al ei zacea acasA pe patul de moarte, iar ea venise aci, recurgind la aceasti
descântatoare ca la supremul mijloc de scapare. In urma descintärii,
femeia a plecat cu sufletul impAcat cA, in afarl de puterea si vointa dumne-
zeiasa, nu i-a ramas nimic de consultat dintre cele plmântesti.
In CrAcesti, bAtrina Ioana Paul (cf. textul al DXXXVI-lea), auta,
indirect, sa ml asigure cI usunt si d'9-ae'ele.a care -tipa luna d'in Cer in
vale, un'e nu imbll n'ime, apoi ii ia putierea s'apoi fac cit' e mestersuguri ;
apoi sirnt si mesteritQare care d'escintà in st'ele, fila p'airile.a».
Iatà, prin urmare, relatkile scriitorilor latini puse in aplicare si in se-
colul al 20-lea!
Putern oare intrevedea in acest capitol al folklorului maramuresean o
continuitate directà din domeniul respectiv latin ?
Datd fiind inserrmatatea unei atari intrebäri, merità sI fie relevate
citeva coincidente ca sknu zic asemAnAri perfecte din acelasi capitol
al folklorului aroman. Descantecul, ca fond propriu zis, ti-leste si in
credinta Aromânului; dar, ca exteriorizare literark e aproape inexistent,
mai ales din cauza secretului in care e invaluit. Totusi, din aceastà pro-
nuntatA penurie, reproduc aci in dialect si in transpunere literarA citeva
relatari interesante:
MAy'istrele, ca Grozda, mici carne di Vrijitottrele, ca Grozda, minina carne
cine ma nainte si apoj intri tu atea cale de cine mai inda si apoi iau hotirirea
tra s'disparti curunl; usuci narninq di aceea de a desface cisitorii; usuci oameni
mprosti, facu s'O mitj s'penura di la din picioare, fac ca si-ti mininci si cuiul

1 Depozitie extrasi din arhiva judetului si publicati in n-rul 6 din 12 april 1924.

www.dacoromanica.ro
 --.
GRAIUL SI FM' R.LORUL MAR AMURE.$ULUI XLI

upe, s'elle alte lietl... Al larga ri fgatira de la use, si cate alte nenorociri... Lui Iorga
s'nu si-aduna i4 Cu nivgasta si s'nu grgasca i-au urzit ca sil nu se intalneasci de loc cu
di dip cu-atell din casa. Alaga mi-sa, sotia si si nu vorbeascrt de fel cu cei din
ama' tu stgale la alte may'istre care 11 casa. Aleargi mama lui, descanta in stele
dzisira ca-j di faptu si ca amaylle le-au la alte vrajitoare cari i-au spus ca e de
ingropata sum prag. LItt sapa nearca-u-1'j fapt si di vrijile le-au ingropat sub prag.
muma s'cindu s'da, te s'vvada ? Tm una Mama lui vitregi ja sapa si cand si dea
nuca era un broatic mortu, ligat cu patru- ce si vadi? Inteo ulcici era un broatec
dzatj di pgatite. A brgaticluj 11-avga mort, legat cu patruzeci de carpe. Broa-
cusuti gura cu un h'ir di funda al Iorga tecului ii cususe gura cu un fir din motul
jar in gura 11-avva bigati un per furat di lui Iorga, pe cand in gura ii bagase un fir
pri caplu a li tal larga 1. de par furat de pe capul sotiei lui Iorga.
Sa u :
Casa-11, mánistir 1 Un intra, doj isja. Casa ei, manistire I Unu/ intra, doi ie-
Orqi, scrjokl, garflinl, langarosj, ausj... leau. Orbi, schiopi, orfani, bitrani... se
urdina la teta Bgaca, ca la harca a Hristo- perindau la matusa Boaca, ca la harul lui
14 A unuj s'l'i discina di postirnii, en j Hristos. Unuia sa-i descante de moirrul,
si-11 aspargi amaylle, niscinti s'l'i isu- altui si-i inliture vräjile, pe unii sa-i
sgascit, altui sTi-aruca tu stgagii... 2. logodeasca, altui si-i dea in stele...
Reiese ciar, deci, marea asemAnare ce existA intre magia dacoromAn5
§i cea aromAnA, §i. ea poate fi urmAritA adesea pAnI in cele mai mici amA-
nunte privitoare atAt la fond, cAt li la procedurA.
In afarA de caracteristica comunlí de a edesc Anta in stele» (cf. §i textul al
CCCCXXXV-lea, pag. 140), bItr ina Ioana Paulca li altele, din alte sate-
relateazA a existA§i vajitoarecare otipi luna d'in éer» li care «ii ja puter a».
In privinta aceasta, iatA ce ne ofere literatura popularA aromAneasa :
Te nu fac may'istrile1 Dipun pina Ce nut fac vrajitoarelel Coboara pina
luna din ter 1 Asculta-mi, nipgate. Era si luna din cer 1 Asculta-ma, nepoate. Era
una ngapte di vvara. Mi turnam di Veryla. o noapte de vara. Ma intorceam de la
Tru CQ1101 di la Grgapa-al-Ghizarj, la Venia. La cotitura de la Groapa-lui-Ghi-
Stran'ile-al-Gimi, viclzum trejt mul'erj, zari, la Straiele-hui-Gamli, vizuram trei
displatite, tru carne ggala, ca acto ala femei, despletite, in pide goali, lua-
h'ibil Una avga un yastru 'n cap, danta le-ar dracul Una avea un test in cap, cea-
un ;kg si y'inga dv-avarliga di grgapi; lalta un ciur si veneau imprejurul groapei;
Itr a trda, cu un pallu tru mina, batga iar a treia, cu un paiu in manit, batea
loclu. Di lun'ini ca lapte si f9 te un iniu- pamantul. Din lumina ca lapte se ficu
neric-k'isa. Luna s'n'icurft, pina asea- intuneric-bezni. Luna se micsora, pina
pita din ter. Ma te semnul Ea dipuse pri cand disparu de pe cer. Dar ce semn 1
1 c si lumbrisi intrgaga grgapa. May'istrile, Ea cobori pe ~kit si lumini intreaga
ca zvirnturate, s'h'imusira la luna. Una groapii. VrAjitoarele, ea zvAnturate, se
u tinga si clgagä u muldzga. ZOga mArata nripustirii asupra lunei. Una o tinca si
di luna di sligana loclu. Cindu u dipusira ? celelalte doutt o mulgeau. Tipa biata lunA
Cindu u mulsira.? Tri judielDupli atva de se legAna pimAntul. Cand o coborirl?
g-alasara si, pina si sp-alini luna 'n ter, Cand o mulserft? De miratl Dupi aceea
vale s'fgatiri stifà tru ligara. Cu lap- o tasará si pina sil se urce luna in cer, ele
tile di luna may'istrile nurnatescu tutg- se facura fantoma in sat. Cu laptele
amaylle. Omlu adapat cu lapte di huta de luna vrajitoarele farmeca toate vrajile.
tradze 'aunare tuna, Vmicli penura di Omul adapat cu lapte de luna are de su-
la use si apoja mgare 3. ferit boala grea, isi rnánanca cuiul de la
u.ge §i apoi moare.
1 Revista aromaneascrt Lutnitta, V (1907), 117.
2 Lumina, VI (tgo8), n-ml 4, pag. 20-21.
1 Lamina, VI, n-rul 4, pag. 23.

www.dacoromanica.ro
XLII TACHE PAPAHAG1

Pina si formulele de incheiere ale unor anumite descintece sunt aceleasi.

A se compara, bunaoara, urmatorul crimpei de descintec arorninesc
in contra unei boale la vite numita dufmana:
Atia sc-aprcase, Aici lull fiinti,
Atia si sc-astingi; Aici si se stingi;
Apiri, s'nu ntuncaridi; A apucat-o ziva, si nu o apucenoaptea;
Ntunici, s'nu-apiri. O apucit noaptea, si nu o apuce ziva.
Cil e k'iriti i s'k'cari Cici e pierduti §i s piari
ju pravdi nu-azgiari, Unde dobitoc nu zbiari,
ju cucot nu cinta, Unde coco' nu canta,
ju liliee nu s'plinti Unde floare nu se side§te
Cu partea flail a textului al CCCCXXVII-lea, 13 15-11.
aceasta comunitate folklorica nord- i sud-danubianä, pe care o
intálnim si in alte regiuni rominesti, nu poate sa aiba deck un singur
substrat. Din urmarirea amanuntita a acestui capitol, si in afara de faptul
ca la baza lui sta unul i acelasi fond, se pot desprinde ca fiind mai mult
sau mai putin sigure urmatoarele concluzii :
I. Vechimea lui se identified cu elementul etnic din care e naste enti-
tatea româneasca. Aceasta se explica prin faptul ca, fiind patrimoniul
sufletesc al unei anumite categorii de oameni barbati, dar mai ales
femei foarte redusa ca numar, i apartinând unei conceptii religioase,
s'a putut transmite din generati i in generatii.
2. Chiar daca am admite o imixtiune sau o contopire a acestui fond
primitiv cu cel similar al masei slave ceea ce pentru domeniul daco-
romin e incontestabil ,totusi, cred cá in asemenea elemente folklorice
putern intrevedea o continuitate a celor respective pe care, de sigur,
le-au avut Romanii 2, ca i autohtonii. N'am putea presupune ca, de
vreme ce Slavii au imprumutat bunloara Maramuresenilor bogata mani-
festare literara a unei atari conceptii, insusi desantecul ar avea o origine
slava ; caci magia, date fiind caracteristicile ei, nu putea fi deck aceeasi
la Slavi ca si la Romani.
In aceasta ordine de idei, cred cá singurul capitol folkloric ce s'ar
putea oglindi sigur i in doza mai mare inteun similar fond primitiv
latino-authton e cel al rrxagiei, al obiceiurilor, al credintelor si al super-
stitiilor aceasta mai ales in raport cu folklorul care formeaza literatura
propriu zisa a poporului românesc, i anume cu genul liric i cel epic.
Inteadevar, genul liric nu ne prezinta aproape nimic care sa ne poata
indruma spre ceva apartinând epocii in care se formeaza limba i popo-
rul românesc ; i chiar daca ar prezinta, un criteriu de urmarire sigura.
lipseste. Cat priveste genul epic, studiile folklorice vin sa precizeze c hiar
a ((la poesia epico-narrativa, che ripugnò al genio latino e fu prediletta
all'inamaginoso temperamento dei Celti, soliti a convertire la storia in
leggenda..., è indigena dell'Italia settentrionale ed 6, in parte, comune
alle populazioni romanzeu 3. Asa ca, Orland seama de imixtiunea
I Lumina, IV, 344.
Cf. qi Cato, De re rustica, cap. CLX.
3 Raffaele Corso, Folklore, 93.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI XLIII

folklorica slava in diferitele regiuni roznineqti inclusiv cea aroma-

neasca 0 atribuind 0 Slavilor ceea ce R. Corso spune despre Celti in
afirmatiunea *non aventi anticamente altra storia clie la"tradizione leggen-
daria recitata e cantata*, credem ci multipla 0 oarecum vIriata exteriorizare
a acestui gen in literatura populara dacoromana se datore§te influentei
slave".
Revenind la descantec, 0 fad a insista asupra vitalitatii lui care se as-
frange 0 in viata pastoreasca (cf., bunaoara, i 3843_9, / 4082.8a etc.)2,In directa
legaturacu ce spuneam la pag.xxxiv 0 urm., de relevat ca 0 in descantecul
maramureran apar numiri geografice ca Marea-Neagra (13061 0 Marea-
Ro0e (12852, r3358). Probabil cä aci am putea admite 0 un amestec al
mediului bisericesc, anume prin dieci bunloaraa sau prin simpla in-
fluenta. pe care o exercita literatura religioasa asupra omului din popor.
Ceva mai mult : dei cu totul razlete, totu0, din and in and apar 0 cazuri
de pelerinaj la Sfantul-mormant (cf. pag. Liii), a§a ca 0 ele ar putea fi
luate in consideratiune.
Trecem iara0 cu vederea 0 alte cateva laturi care privesc descantecul,
cum arfi «deochierea* bunaoara, care e raspandita in toata lurnea, pentru
a ne opri in treacat asupra unor alte aspecte ale genului didactic, cum ar
fi ghicitorile 0 satira. In strigaturi, ca 0 in ocimilituri*, se cristalizeaza
adesea minunate scanteieri ale inteligentei 0 sufletului unui popor ; ap
ca, o studiere comparativa a acestui material poate fi o interesanta con-
tributie la clasificarea aptitudinilor poporului cercetat. Din alaturarea
urmatoarelor trei ghicitori referitoare /a cocos urr se poate stabili carui
din aceste trei popoare apartine superioritatea de fond 0 forma. Mara-
mureranul zice:
D'e cap k'ept'in'e,
D'e cur Were,
D'e mn'illoc pepen'e (CCCCLVII).
La Greci &inn:
Baadia; 66, elisat, Rege nu sunt,
Koedwa Toe& Coroani port;
Po26f ag-v iro, Ceasornic nu am,
Tig lbeeg /Lag). Ifd xoeog 4. Oree numk. Coco fa.

In folklorul francez avem:

Je suis roi et je n'ai nulle couronne;
Je suis bon chanteur et je ne suis pas musicien;

1 Aceeasi pkere se Intrevede si in ceca ce Ovid Densusianu spune in Flori alese,

pag. XVI; V. Bogrea, in Dacoromania, II, 790, pare a nu o imptirtisi. Cf. si Ov. Den-
susianu, Vieata pdstoreascd in poe ia noastrd populard, I, as-zz.
1 In 1922, Dumn'itru Ivin6juc (cf. pag. 38), cluta si cali asigure di vrijitoarele
pot aduce oamenii pe sus, prin ser ; di zinele iau laptele oilor si cA, In mtuitii Pelesata
si Piciorul-Lutoasei din Galitia, a vizut cum extrag lapte din pistil etc.
3 Am avea in cazul acesta ceva analog cu ce ne ofer colindele, despre care vezi mai
ales Al. Rosetti, Colindele religioase la Romani.
' Albert Thumb, 1. c., tgto, 220. A se aliitura xdxoeog forme; c oc or an din Glosar.

www.dacoromanica.ro
XLIV TACHE PAPAHAG1

J'ai des éperons et je ne mils pas cavalier;

J'ai treize et treize ferrunes et je ne suis pas mariél 1,

lata, prin urmare, de ce si atari productiuni populare trebuesc culese

si urmarite cu atentie. De altfel nici cele grotesti nu trebuesc ocolite.
Desi in culegerea de fall nu am dat asemenea specimene, totusi in sa re-
levez a si in aceastä privintl vioiciunea satirica maramureseana este
pronuntatä.

Credinte, traditii f i datini. Ca oricare alta re-

giune care a trOit departe de cultura si civilizatie, si Maramuresul se caracte-
rizeaza prin aceleasi trasäturi in ceea ce priveste aceste elemente folklorice.
Din varietatea si togatia lor, si in afara de ce e dat in texte, reproduc
inca ateva. Treand peste superstitii märunte, cum ar fi bunaoara cea
privitoare la fericirea in functie de aparitia unor puncte albe (ernielusei»)
pe unghiile degetelor si care e comuna atator popoare 2, precum si peste
cele privitoare la medicina populara, cum ar fi intrebuintarea cureleiu-
luip 3, relevez in treaat a binecuvantarea datä boilor in noaptea de
Craciun (cf. CCCXXXVIII) apare si in folklorul aroman, dupa cum
credinta in legatura cu capra care tine mereu coada in sus apare si in
folklorul francez 4.
Mai interesant de amintit e superstitia fetelor care doresc sa se marite:
in tovärasia vre-unei vrajitoare, se duc la camp cu merinde; aci, pe la
amiaza si luand seama ca 0 nu fie observate de nirneni, danseaza toate
aproape de tot dezbricate in jurul plantei iunatraguna* ziand :
Mitagunik, pgami bur*
Mariti-ml pAstl-o lunl;
CA d'e nu rrin'i mfirits,
Da d'e dulCe o¡ minca;
CI d'e nu mn'i li-¡ adu6e,
Da eg o¡ minca d'e dul6e.
Dintre traditii, relevez urmätoarele:
In vreniea de demult, pe and graiau si animalele, una dintre vite
se adreseazistapanului sau si-1 intreaba: De and suntem noi, vedem a
cocosul, dei are cate nouä gäini, niciodatä nu-1 vedern desconsiderat
din partea lor si nici batut ; din contra, el este ca un imparat peste toate
femeile lui. Asa a ne mirärn mult si nu stim de ce anume d-ta, care ai
o singura femeie, nici atata nu poti birui, ba chiar te lasi stapanit de ea ? 5
uLumea giC,ea a inainee vreme marhale stia'de vorbeste omu. Apoi
omu o tot umblat cu boj in padure si cm n av,e,a si rnai multe marha, si un

1 Questionnaire de Folklore (publié par la Société du folklore wallon), 1890, x r6.

2 Cf., bunAoaa, Mélusine, 11 (1884-1885), 489.
3 Apare si in medicina populaa lariat (cf. Cato, De re maim, cap. CLVII).
i Revue des traditions populaires, 1889, 283. Cf. si Pericle Papahagi, Din literatura
poporand a Aronanilor, 766.
5 Povestitft in april 1924 de $tefan Duna (39 ani) in $ieu. Aceastrt tradi;ie, ca
si cea urmluoare, pot fi considerate si drept fabule.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI XLV

xnagari. Apoi boj, cin o zin'it d'in padure, le-o fost tare grev si s'o ieluit
ei cata magari:
cA in tate dzile imblam in padure i nov.1 n'i-i tare grev,
ca tare mult'e l'ernn'e pun'e dupä noi gazda.
MAgariu o dzis:E9 v'oi da v9aä un sfat: mani dimineata faCeti-va
unu bet' eag, c'apoi nu-t mere in pádure.
Bou s'o facut bet' eag, n'o mincat, n'o rumágat.
Gazda i-o audzit grain. D'imin'eata s'o sculat si o pus C'e traba pa
car si o prins 6ela bol). mágariu si o märs in pAdure. *'apoi cand o pus
lemn'e pa car, mágariu o fo' silit sá traga' in iug ca un boli, si o zin'it
acasà si o napuseit d'in iug pa magari si pa bou. 'apoi o dzis mägariu
cata. boi:
Cit d'e greil mn'i-o fo' indie astadz pantu voi ! Da o dzis gazda
ca mini, d'e nu-i bea si d'e nu-i m'inca, a adae sactaru [eing. sakte r]
s'a t'e taje.
'apoi bou o baut s'o mincat, s'asa ca mai mult n'o fo' bet' e, ag* 1.
Din ciclul faptelor vitejesti, de remarcat ca traditia maramureseana
pcseda prea putin. Traditia istoricá e aproape inexistentä: nici o umbra
de amintire macar in legáltura cu legendarul Dragus-VodA, desi numele
lui se perindeazà in toponimie, i anume in numirea «Isvorul lui DrAgus-
Voda». Doar atata se stie ca la marginea satului Cuhea, pe tarmul stAng al
Izei, a fost casa acestui voevod. Din traditia haiduceasca, mai circula
printre batrani doar cea privitoare la Pintea:
Pint'ea o fost un vitcaz mare. El o avut un cal razdriviin. Apoi, oamen'i 'mplratuluj
o vrut prindi. El o stat calare pti cal, sus pà Piclatra-Gutljuluj, colo, vedz, n'ilApoj
calu o stat int'un pkI6jor d'e d'inapoj, cás'amu sá ved'e in pklatri urma pk'iZjoruluj
und'e o stat calu. Apoj odatA o zburat calu d'e pa Gutlj, cu Pineca calare, colo, pi
Virvu-Pk'etrij d'e ata ugátag ; apoj d'c-ai6uca, ca gindu, o zburat pi Pklatra-SA-
pIntij. C'apoj vitcaz ca aZela n'o fo' altu n'ime
Trecand la obiceiuri, relevám urmatoarele:
a. Dupà cum reiese si din textele DXVIII i DXXXV, inainte vreme
nunta se fácea cu un fast deosebit, toti cuscrii trebuind s'A rnearga calare,
simuland o oaste. De altfel aceasta se desprinde si din versul «Frumosi
ca o, asta neastA» (651), ceea ce imi aminteste neobisnuitul alai ostásesc
pe care 1-am apucat i eu in copilárie la nunta aromaneasca. Nu e locul
sä descriu in mod comparativ nunta in general. Relevez numai ca termenul
«oaste» care ne-ar putea duce la interesante constatari apare si in literatura
popularA aromaneascA:
Buni searà, nune mare! BunI searl, nune mara!
Esta avara, buni Aceasti searà, bunä searal
Está cesta dc-avarliga Aceastá oaste din jur
Easte, nune, oastcs-a ta: Este, nune, oastea ta:
Uni n'ira slinti-sute I 3 Una mie si cinci-sute!

Auziti In Sieu, tot de la *tefan Duna.

2 Auziti de la Dtunn'itru Lupu Feier (72 ani) din Giulesti in april 1924.
3 Revista Macedonia, I, 113.

www.dacoromanica.ro
XLVI TACHE PAPAHAG/

Fireste, de ad nu vreau O deduc o apropiere cu origine comuna, mai

ales a atari datini apar si la alte popoare.
Maramureseanul nu cunoaste de fel tPlugusorul* din ziva anului
nou. In unele sate, in locul lui apare jocul cu icapra», obisnuit si in alte
regiuni romanesti.
Doliul se tine astfel : rudele cele mai apropiate, mai ales batrinii,
umbla timp de trei zile cu capul gol, iar femeile umbla cu parul despletit
si acoperit cu ate o naframa.
*Calendarul de ceapa* pe care 11 gasim in diferite regiuni romanesti
il au si Maramuresenii.
«La o saptamana dupi Sin-Ciordz, daca stringem sana laolalta
ca d'in 400 d'e mindzari o d'e mulgari, apoi merem la munt'e ; apoi and
rumpem sterpele, bagam oile dupa strungi si le afurnarn* (Ieud).
La «Sin-6iordzo, pe linga cele relatate in textele DXII, DXVI si
DX.XVI, de remarcat ca si pastorul maramuresean cunoaste facerea do-
cului-vituF, pe care il aprinde exact ca si Motul bunIoaral. De altfel, si la
Maramuresenicel mai interesant aspect folkloric ni-1 ofere viata pastoreasca.

Pdstoritul. lata un caracteristic si interesant aspect etnic din

viata poporului roman, al arui domeniu a oferit studiilor facute un
material de o reala insemnatate in directiuni multiple. Rezultatele la
cari s'a ajuns ar fi fost si mai strälucite prin bogatia si varietatea lor daca
o buril parte din cercetarile realizate s'ar fi indreptat in mod amanuntit
asupra insesi realitatii vii a acestei pitoresti ocupatiuni a intregului popor
roman ocupatiune care a inchegat surprinzatoarea unitate linguistica
dintre ramura romaneasca sud-danubiana si cea dacoromana, si care a
constituit alimentarea si adapostul entitatii romanesti generale in decursul
atator viscolid etnice de-alungul secolelor. Caci, chiar relatarile ciobanilor
consacrati acute in afara mediului pastoresc propriu zis pierd din origi-
nalitate, devenind astfel mai mult sau mai putin niste reproducen pentru
cel ce le inregistreazä, mai ales and cercetatorul lor nu a trait de loc
viata pastoreasa ; oriat de fidele ar fi asemenea relatad, ele n'ar putea
reda acelasi colorit pe care 1-ar infatisa atunci cand ar fi culese in plin
mediu pästoresc, si anume in viata muntilor, langa stani si in mijlocul
turmelor. lata de ce, prin urmare, pentru cercetatorii indicati realitatea
vie a unor atari probleme trebue sa primeze speculatiunile stiintifice
acute exclusiv intre rafturile bibliotecilor.
Un atare mediu care mi-i bine cunoscut, intru at 1-am trait in
copilarie in muntii Pindului cei plini de turrne aromanesti in Mara-
mures nu 1-am putut urmari de aproape. Totusi, din vizitarea de cate o
zi intreaga a patru stani 2, §1 in afara de cele spuse la pag. xx - 'Da,
voi releva ateva träsaturi din aceastä viata maramureseand.
1 Cf. Cercetctri In Munid Apuseni, 26 (extras din Gral li suflet, II, 43).
2 Una din Budesti, la poalele Gutftiului; alta din Crlicesti, pe Mtigura (cf. plana
XIV, i); a treia din Giulesti, spre Piatra-neagrA; a patra din Borsa-Repedea, pe ver-
santul estic al Pietrosului.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURE$ULL I XLVI

Stâna, in complexul ei, este aproape identicA cu cea din Bucovina 1,

asa ci trecem cu vederea asupra diferitelor aspecte pe care ni-le infAtisazà,

cum ar fi angsuratul laptelui», nomenclatura ei etc.; merità insa sI fie
cunoscute unele, ca apartin and si Maramuresului.
FIrI a ne opri asupra felului in care ni se reliefeaza ciobanul in poezia
acestui tinut, remarc cl in textul al CCCXLV-lea apare «9aia oak'esb
(7851). Aceastà oaie oachese, care e denumità i onAzdrávAnb, o intilnim
si in caracteristica legendà privitoare la viata neprihAnità pe care o ducea
inainte vreme pacurarui. :

In vremea Zep hit mult d'c-atunEin'la o fo' un picurarj I trija cu oile la

munt'e. Apoj el awl o gaje 9ak'esi, o nizdrivini. Pficurarju nu fiZ9a alta nimn'ici,
fin t si ruga lu Dumn'edzii9 çI dziZta
Asta mn'ie, D9arnn'e,
Asta ;he, D9amn'e;
Asta mrtle, D9amn'e,
Asta tie, D9amn'e,
e'apoj oile le ',Asada 9aja 9ak'esi si tit ca le da in strungi, pintu mula.
Apoj int'o durnin'eci picurarju o coborit in sat si s'o vrut dtge la besereci. Drumu
pinit la besereci era tare t'inos si tit omu si implea d'e t'ini. Picurarju, dac' o fo' curat
la suflet si la in'imi, aroj el n'iZj di s'o cunoscut c'o trecut pin t'ini, c'o rimas cu opk'in-
Zile curate. Da cm n o 'ntrat in beserea, s'o dat si pi de liturj si o vidzut pi pireee un
drac cum trigqa Cu d'inti d'int'o plejele. Da atun6j picurarju o ris.
Dupit Ze s'o &at dints sluibi d'e la beseredt, apoj tit omu si dap acasi. Da o esit
picurarju î amu numa e ved'e cit s'o 'nt'inat si el. Si o mirs aka oj. In drum o 'ntiln'it
o mujere o d9ari o fati si o 'n6eput a si ibçi si o mirs cu 9a la stini. Apoj cind or
fauns la stini, picurarju o ascuns mindra su' gubi, diple si nu stie oile ci amu are mm-
dril. Da paja 9ak'esi o vidzut si o stiut tit, a o fo' nAzdrivini.
Cind o zin'it vremva mulsuluj, da o dzis picurarju citi oak'esa:
Di, 9ak'esi, 'n strungi
Dee mindra de su' gubi
Atun6in'ea picurarju s'o min'iat si o suduit. Apoj oak'esa n'o stat maj mult, si o luat
oile, si o plecat, si o lisat picurarju Cu mindra2.
O altà legendà interesana care, si ea, ne duce tot spre o inteng i ori-
ginarà viatà pastoreasa, este cea cunoscutà de poporul maramuresean
sub numele de ((Ina, tatA, Iatä fondul ei:
In vremea de demult, o agazdis a avut la oile sale un cioban. Sosind sirbitorile de
Pasti, si dorind si acesta ca micar odati pe an si coboare in sat, a cerut voie de la sti-
pinul siu, care, in locul lui, a trimis pe unica sa fati ca si aibi griji de oi. Tfilharii de
prin pirtile locului, and au aflat accasta, s'au dus la stini o au vrut sit mine cu ei
intreaga turmi de oi. In fats acestei hotiriri, fata s'a rugat de cipitanul haiducilor ca,
inainte de a se duce cu oile, si o lase si ante odatft din atrimloqitiu si pe urmi si o lege
de trunchiul arborelui. Ciipitanul a lisat-o.
Era in prima zi de Pasti. Tot satul era in biseria. Preotul citia sfinta evanghelie
rind sunetul trimbitei a turburat sufletul *gazdei».
Fats a terrainat de cintat, in timp ce cipitanul se pregitia si o lege si apoi si plece
cu turma. Fats s'a rugat si-i permiti si ante inci odati ceca ce cipitanul nu a re-
fuzat. Tatil ei intelege alarma fiicei sale si cheami pe sateni afari din biserici. Trimbita

1 Cf. Dimitrie Dan, Skina la Romdnii din Bucotina. Vezi i I. Birlea, Balade, co-
linde si bocete din Maramureb 129-131.
Auziti in 1922 (7 ianuar) de la Stefan Dunca din Sieu.

www.dacoromanica.ro
XLVIII TACHE PAPAHAGI

insi incetase. Fata se rugi pentru a treia oaräsi ultima. Cipitanul, induiosat de fiorii
pitrunzitori ai trámbitei, o lasi si mai cante. Atunci fata incepe si cante iar din tram-
biti, sd'e plingcau oile î risunau muntija. Din sunetul trambitei se desprindeau lim-
pede urrnitoarele cuvinte:
tati, ini!
Oile furatu,
In tail minatu,
Pe mine legatu
Esj, tati, afari,
Oile-s pi tari!*
Taal ei, care ascultase ultima trambitare in curtea bisericii, porneste cu oamenii din
sat scapi din manile pribegilor turma de oi'.
N'am putea preciza ce intamplare aniline se va fi cristalizat in aceasta
impresionanta legenda, si cu atat mai mult n'arri putea-o fbca in timp
spatiu. Faptul a aria ei ne intampina si la Hutuli (cf. pag. 176) n'ar fi
nici un fel de piedeca, daca ar fi sa stim a ea nu existä in folklorul slay
propriu zis. Ceea ce putem releva deocamdatä este faptul cá ceva aseml-
nator intalnim si in folklorul aromänesc, i anume: un pastor e prins in
rnunti de o ceatä de briganzi. El se roaga sa-1 lase sa cante °data
din fluer ; apitanul consimte. IatI insa ca-1 aude iubita lui din
sat, comunia aceasta stire atàlui ei i imediat porneste o potera
care reuseste sa scape pe cioban 2.
Ca trasaturi secundare ce se desprind din aceastI legenda relevez
haiducia si folklorul muzical.
De o viata haiduceasa asa cum apare in trecutul Ostoresc al
poporului roman azi nici vorba nu poate fi tq Maramures. Resturi
palide si izolate s'au ivit aproape pana in pragul secolului al zo-lea,
avand fiecare vale opribegii» ei.
Cat priveste folklorul m.uzical, pentru muzica vocalä cf. cele spuse
la pag. 176. Ca muzica instrumentala, singurele instrumente intrebuin-
tate sunt fluerul sau cavalul si trambitaamandoua in functie de viata
pastoreasca, dupa cum reiese si din versurile urmatoare:
Fluer gi6e,
Turma strinke;
Fluer ta6e,
Turma int9ar6e (7564-27).
Referitor la trambita, se crede ca oile, °data cu aparitia stelelor, daca o
aud rasunand, se aseaza jos, isi pun crucis cele douà picioare de dinainte
capul peste ele si ascultä cu religiozitate profunda ariile antate:
pana inteatata farmea acest instrument mai ales in timpul noptii. De
fapt, sunetele puternice i in acelasi timp line si dulci ale acestui instru-
ment armonizeazA perfect cu tot ce apartine accidentatelor regiuni
Povestiti de Tudor Tincu (cf. pag. Aproape la fel am auzit-o i de la un bi-
trait cioban din Borsa. Astizi fondul ei se sterge din ce in ce mai mult, rimanand doar
o tunbri in versurile reproduse.
2 Intamplarea aceasta a fost versificati de G. Murnu in dialect (cf. revista Macedonia,
II (1889), n-rul 8, pag. 146-148.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMURE$ULUI XLIX

muntoase, asa ca fiorii ecouluiprodus in Chia singuratatii noptii patrunde

adlnc firea naturii.
La aceste doul instrumente am putea adauga i drimba, pe care o folo-
sesc mai mult fetele, mai ales in vrenrxe de kink la sezatori : ca
sezatorile sa fie lipsite de naonotonie, se recurge in totdeauna la o variatie;
astfel, dupa ciclul epic buraoara, urrneaza cel liric sau seria 46jurrinii-
liturilor* etc., i, apoi,ca o linistiti i placuta recreatie sufleteasca auditivl
intervine drimba. Pug intre dinti i cu slabul curent produs de virful
limbei, acul ei nu poate da sunete puternice, asa a ariile cântate cu drâmba
sunt ascultate in 1inite. Totusi, cite odata ea inlocueste si pe t'eeterasi*
In horile sezatorilor.
O ultimà' trasatura a pastoritului maramuresean este credinta referi-
toare la Fata pdclurei (cf. textele CCCLXXXVIII, DIV si DXXXIX). Ca
o ilustrare a intensitätii acestei credinte, reproduc si urmatoarea rela-
tare culeasa in Ieud :
S'o vilit un gazdi c'un bottej d'e ol i cu un ajoban dus ineò laz, int'o pidur
lisat acolo si §adi cu ajobanu, in pidure. jobanu o pus merindea sus in siraierj
Fata-pidurij In tee dzile o citat in desakj §1 d'e luat n'o lust nimn'ica. 51 o tnirs
gazda acolo §1 o spus ajobanu ci gazda n'o spus cátá ajoban de-j, baj. Si o
vin'it gazda acasi al a d9aga dzi jar o mars gazda la oj §'o dus o ajubotii ro§ie §1 o pus-o
In desagj §i o stat d'e o liture. Apoj o zin'it Fata-pidurij, o luat desagi Nos §1 o aflat
Zizma 'n desakj. SI o bigat un pktiajor §1: 4samu cit d'e binte ar si si maj sie una 51
o bigat imbe pk'iaj9arele in aizmi. 51 atunaea o sirit omu cu un briainar d'in gattij a
mini, §i o prins-o, §i o legat-o o adus-o acasi. 51 Fata-pidurij o durn'it o noaptte pi
cupejor, la omu aela la Ion a Huhuluj. 51 titi noaptea o zçerat §i teo frecat /i/ele a§a,
n'i, c'o avut prtmaj mitit'ej. d'emin'eata o /ipat-o §i o dzis ci d'e n'a /ipa-o, ea are
aepte fete ai ele a umbla d'e rindu omuluj. Si apoj o slobodzit-o. 51 cm t o slobodzit-o o
to' Vint §1 o luat o sapi d'e la casa d'e und'e o durn'it ea ai s'o dus tit in pidurea &ea,
la Fa/a-D'ealuluj aqa-j, dziae acolo. Apoj d'e-atunaza pidurea aeea o rimas tit
pustije.
Apoj Ion a Huhuluj o Wools tot in Preluca aeea oile si pasci. Da or zintit tilharij,
pribegij, §1 or furat oile tit'e huc. Apoj o zintit cin'ele acasi, la onus tela, §i s'o puit la
fereasti, §i o urlat tare, §i omu o dzis crt nu-j simn bun. Si s'o dus in pidure §i or scipat
oile d'e la tIlharj.
Apoj bitrinti spunea ci Fata-pidurij o fo' pi d'inaint'e ca o fati, al la spat'e o RI'
.covititi, ca §i covata pk'itijl.
In legatura Cu aceasta credinta, interesant e de remarcat urmatoarea
'constatare care priveste deopotriva psihoza poporului ca i rnodul in
care trebuesc acute atari cercetari. Despre Fata-padurii intrebasem, mai
intii pe Petre Rus care era si el de fata. Dei vechi pacurar (cf. pag.
xx), Petre Rus a incercat sa tagà'dueasca odstenta credintei: se jena la
gandul ca prea ar aparea ca un ona primitiv, strein de tot ce e cultura
CInd a vazut insa ca socrul sau nu tainueste nirnic, abia
asteptat sá termine, pentru ca, la rindul lui, sa-mi dea lamuriri privitoare
la Omul-pddurii, care urrnireste mereu pe Fata-pidurii ca sa o prinda
sa o manince: gratie acestuia, care rnai e numit i Omu-noptij (cf.
15646), Fata-padurii nu se innaulteste.

Auziti de la Dumn'itru Tima} (70 ani), in 1924, 23 decembrie.

www.dacoromanica.ro
 TACHE PAPA HAGI

AceIasi caz mi s'a intimplat si in CrAcesti 1924, 30 decembrie. BAtränul

Rorrxan nega existenta Fetei-pddurii. Sotia lui, Marie Roman (70 ani),
dui:4 oarecari ezitäri i dui:4 ce i-am facut cunoscut cä i eu stiam de
cazul päcurarului de pe Mägura la care se ducea Fata-pldurii in fiecare
searä, a inceput sä märturiseasa. Atunci n'a intärziat nici bätranul sä:
spunä cd, in tineretea lui, pe and se intorcea in sat, «numa 'ee mn'i s'o
pus 9areein'e in spat'e. Da atunel m'am scuturat odatä. Apoi ea merea
d'e läturi, pingl arare î tät mà imbia. Da ex,1 am märs asa î, cin m'am
apropklat d'e sat, ea n'o mai fost, cA o fugit pintre hu "Ci».
In viata pästoreasa a Arominilor aceastä fiintä nu pare a avea o cir-
culatie vie. Totusi,existenta ei, care e confundatä cu cea a oricArei «dzine»,
ni-i relatatä in unr koarele rändur i :
(Tata mea vaste di mArkcan, ocl'jul a #Fata mea este de mgrgean, ochiul meu
n'eu di cirbune laju,truplu-a n'eu di mar- de cArbune negru, corpul meu de mar-
murk jar mima mea di sturnare: da scin- murk', iar Mima mea de cremene: scoate
mPsi cindu u-agudesti cu amnarlu*I. santei numai cAnd o atingi cu arrmarub).

Creiztiunea populard. Filrà a ne gändi la relevarea

siurmärireaproblemeiprivitoare la geneza creatiunii populare, voi infätisa
aci ateva aspecte ale ei contributii directe ale insesi realitätii, ale su-
fletului etnic.
Din cele expuse 'Ana ad in acest capitol al folklorului, cred a s'a
putut reliefa firea poetia a Maramureseanului. Un suflet in folklorul
aruia ne intämpinä atätea manifestäri artistice i in a arui productiune
literarl circulä fränturi de cu getare liricä, cum ar fi, bun5.oarl, urmätoarea :
dzis daina, dajna
l'irtu 1-o durut in'imal
Cin'R-o dzis dujnu, dufnu
Ritu I-o durut sufletu,
e firesc lucru ca el sä se caracterizeze i printr'o creatiune proprie lui.
Cu drept cuvant s'a spus chiar de atre poeti consacrati cari au antat
si s'au inspirat din viata poporului cá «graiul poporului nu e särac, este
forte plastic §i foarte poetic (4 yAcZiaaa roi ao 5.v Erna ntwx?), elvat
n2aartworean xal notnrcxarran) »2. Aceste calitäti insä sunt in stränsä
legAturà cu insusi sufletul creator al poporului, asa cä raportându-ne
In cazul nostru la Maramuresean sufletul lui nu e strein de preo-
cupäri artistice in plasticizarea frumosului, chiar atunci cänd depri-
manta sufleteasa e absolut prozaia.
Câteva cazuri din cele constatate nu sunt lipsite de interes.
Sosit in Säpänta (22 august, 1920), am fost indreptat la femeia Palaga
Stan care locueste längä osea, la marginea apuseanä a satului, spre
Remete. Din vorbä in vorbA si pentru a o predispune la comunicarea
pretioasulor tcxte culese de la aceastä vAcluvä" (cf. pag. 42-45), i-am
Lumina, III (1905), 204.
2 'Aetorori2ov; Bactookov Ho t cur a , 1891,115.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUT, MAR MIURE5ULUI LI

citit impresionantul blestem pe care ni-1 infätisazä textul al XXXVII-lea.

Sufletul ei päru cA-i zguduit din adâncuri; turburarea o cuprinsese.
Cu ochii läcrimati, Palaga Stan imi räspunde: Apoi, asa-j, domn'iso-
rure; ca tät omu (9a' sälj durei ea, s'apoi hora', fa de hoij
cinta. CA î eu-s näcHitä, s'apoi mä d'esturesc la sufl'et dacä-rrj
horesc hora mea :
fAcut horil'e
AvA ok'j ca muril'e
Si fata ca (CCIX)*
Impresionatä, poate, de textul citit i färä sä-si piardà calmul ce domina
räscolirile sale sufletesti, Palaga Stan, ränd pe ränd si cu o expresivä si
senina induiosare, s'a usurat de fioiii unor asemenea sari psihice,simtind
realà satisfactie i in ceea ce priveste faptul cà comoara sa poeticA nu e
mai prejos cleat a ahora. Ochii i s'au inseninat and a terminat mai ales
recitarea textului CCXV. Ca o ultimä multumire privitoare la sentimentul
ei de rivalitate poeticä, imi atrage atentia asupra textului CCXX cu care
a cAutat sà incheie.
In seara de 25 decembrie 1922 (== 7 ianuar 1923), päcurarulDumn'itru
Iväneluc (cf. pag. ), stäpänit de tristetea nostalgiei dupä satul säu
natal, mi-a spus textul al CLXXXIX-lea : din ochi Ii curgeau lacrimi,
iar b.ätrânetea lui cäpäta la fiecare idee o inviorare adäncä. La urmä, cu
emotie pronuntatä, imi spune cà <(hora» aceasta e a lui personall, a el
autorul ei i m'a rugat sä notez ea' e «antecul päcuraruluj Dumn'itru».
Iatà, prin urmare, un caz de o curaa sinceritate a unei convingeri care
îi insuseste ca fiind propriu al ei un motiv liric cunoscut poeziei po-
pulare românesti.
Dacl insa din aceste douà cazuri nu se poate desprinde ceva precis
pentru o proprie creatiune poeticä, din cele ce urmeazä ea se va evidentia
Cu prisosintä. Voi relata numai trei cazuri, apartinând a trei sate : Slpanta,
Vad i Säcel.
In Säpfinta, nevasta Irina Stan näsct.tä Pop a fost nu numai
depozitara unui variat i bogat material liric, ci i autoarea mai multor
doMe, pe care si le-a scris ea singurà inteun caet 1.
In Vad trleste i astäzi femeia Ioana Codrea, poreclia 4Fundeasa»
(cf. pag. 20). Nu stie carte si e foarte scäpätatä : iarna îi agoniseste exi-
stenta zilnicl fland ate un serviciu prin sat, ba chiar i gropi la cimitir ;
vara mai paste si vacile satului. E o boemä in toaa puterea cuvântului
(cf. plana V, 1). Urmärind numele celor de la care am cules textele pu-
blicate aci, s'ar putea constata el aproape cele mai interesante poezii
din genul epic precurn si cele mai multe ca numär de texte
mile-a spus Ioana Codrea. Nu i-a pläcut genul liric,. ba chiar si-a aatat
si un dispret fata de tot ce e poezie liricA (cf. si textul DLXIV); in schimb
1 Caetul pe care mi 1-a ¡Unlit 'inslsi Irina Stan si din care am reprodus textul al
CCLIV-lea Il voi publica altundeva, cu care ocazie voi reproduce, cu ortografia lor
proprie, i manuscrisele cuprinse fntr'un alt caet pe care mi 1-a dat o altà poeta
din popor, anume Anua Plesea din Ieud, de 25 ani in 1922. Cf. si 1655.

www.dacoromanica.ro
1,11 TACHE PAPAPIAG1

a cultivat cel epic. Adesea, in cele ce mi-a comunicat, am constatat curn

personalitatea ei intervenia direct in creatiunea poetica: uitand continu-
area sau sirul cantecului, fad intarziere i nici stangacie, ea venia cu
versuri nouà intercalate lucru pe care 1-am constatat i atunci and,
dupa sau inainte de a scrie poezia, ea se completa sau imi prezinta diferite
variante. Aceasta interventie reiese rnai ales din textele DIII si DIV, a
caror partiará versificare îi apartine.De altfel insasi ea marturiseste aceasta.
In ziva de i ianuar 1925, cum m'a vazut in Vad mi-a spus a a facut
aid ohore*, dar onu asa h'irese ca aZelp e fain spus». Pentru o mai arna-
nuntita urmarire a rnodului in care personalitatea creatoare intervine si
brodeaza o varianta pe un fond cunoscut, reproduc aci i ultirnele doul
poezii pe care mi le-a comunicat aceasta poeta epica de pe valea Marei.
Frundet verd'e, st'inisej, El mai mult a, n'o sedzut,
Era trej pacurarej. Fa' d'e lun'j d'imin'gata
Ntuna unu-asa dzi6ga: Fiat simbita sara.
IMAj, firtat'e, firt'i6ele, Numa el asa dzidga:
Aj griie d'g-oile mele, 4Sinitat'e, mindra raga,
CA marg colga pi vil6ga, CA maj mult nu n'g-om ved'ga*.
Ci-mj aud o mn'iorga, arej tu, mindru mn'eu 6el drag,
Bin'e samara cu-a alga*. Da cum sk nu n'e ved'em?
4Griie d'e oj t'oj avga, Ca d'e an noj n'g-am vadzut,
Numa mult d'e nu-j sed'ga». Noj dragost'e n'airt avuo.
El s'o dus la mandta luj;

Frundza verd'e d'e trifob d'g-a mina dg-a stingu

Mindri, nu aim, mima doj. Tat imj pun'e flueru;
H'ej tu, mindrulica mga, d'g-a mina d'g-a drgapt t
Numa eu cind oj muri Tat imj pun'e
Nu mrs 'ngruapi 'n t'emet'eu, Cm vintutu s'a sufla
Da ma 'ngruapft locu mn'eu. Trimligita a trimlNita,
Nurna eu cind oj muri Galgata a susk'ina
Cin'e focu m'a Zeli? CA nu mulget in dinsa.
Tat ieli-m'or oile- D'apoj cit is pines. min'e
Lg-am jernat sara6ele. Tat or plinge dupa min'e:
Ifej tu, mindrulica mga, PînA 'n lume 6g-am trait
Numa eu cind oj muri, Eu nu v'am batiocorit,
Mindra, dud mi-j d'i'ngropa Tat v'am spus cieg-un cuvint
La cap pun'e galgata, Cum si triit pA pAmint.
Tinand searna de faptul ca Ioana Codrea e considerata in sat ca un ade-
varat rapsod care, prin cantecele sale (arie sau poezie), insenineaza in
diferite imprejudri multe suflete din satul ei, evident ca ohorile» sale
sunt prinse de cei sau cele ce o asculd, apoi raspandite si incredintate
generatiilor tinere, cu tot ce constitue nota personala integrall sau
partiala.
In fine al treilea caz in aceasta ordine de idei ni-1 ofere bitrana Nastaca
Petrovai din Sacel (cf. pag. 112, m,ai ales 132 i urm.), a carei personalitate
se reliefeaza mai cu searra in dorneniul magiei (cf. pag. XL). Intreband-o
cand, cum i unde a invatat descantecele pe care le stie, ea mi-a rIspuns
urmatoarele: inca din frageda copilarie, f iind numai de ease ani, a
1uat-o o matuse a ei si s'au dus de rrxai multe ori in padure. Matusa ei,

www.dacoromanica.ro
GFtAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI LIII

Maria, dupa ce s'a intors de la Ierusalim unde se dusese in pelerinaj, si

fiind la adinci bätränete, a luat pe Isastaca in plc:lure pentru a-i incredinta
secretul intregei magii. Neputind fi vazute de nimeni, ele s'au asezat
lingi un pärau si au inceput sa culeaga nof de padure, de pe noua feluri
de lemne, facind urmatoarea operatie: la 9 feluri de lemn infrunzit
lasau cite o faramitura de pine; pentru fiecare färamitura rupeau apoi
miezul de la 9 frunze de pe lemnul sau ramura respectiva, stringind
astfel numarul de miezuri rezultat din 9 X9. Dupa aceea, ducindu-se
linga apa paraului, pentru alte 3 faramituri de pine luau pentru fiecare
cite 9 linguri de apa pe care o turnau in aceeasi oala in care au pus si
miezurile de frunza. In urma acestei operatii si dupa ce ii arata toate
formalitatile pe cari trebuia sa le indeplineasca, batrina 11 spunea des-
cântecele, pe care Nästaca dupa marturisirea ei le-a memorizat
din primul moment chiar, salvánd astfel o interesantä comoarä pc care
matusa ei ar fi luat-o in mormintl. Cu aceste descintece ea a inceput
sa-si agoniseasca existenta Inca din copilärie. La intrebarea mea daca
tot ce Mi-1 spus il stie numai de la mätusa ei si clack' ea a schimbat ceva,
etc., mi-a raspuns: <Glee hori 1-am invgiat d'e la al t si ell 19-am tomn'it
mai mult si 19-am pus Qare6e pinga ere daca s'o vaiit. Apoi altädata s'o
vaiit el tata hora am tomn'it-o ev, am gisat-o si am invatat-o d'in gis».
Intru cit problema creatiune populare necesita o analizä amanuntitä,
ne vom ocupa intealt rind de ea. Acum trecem la aspectul dialectologic
al Maramuresului.

GRAIEIL
Data fiind izolarea geografica n care s'a gash Maramuresul timp de
atitea secole, ar fi fost firesc ucru ca graiul lui sä prezinte un aspect
at mai diferentiat de restul domeniului dacorom in; si aceasta nu numai
din punct de vedere lexical, ci chiar sub raportul fonetic. Totusi, fatä
de alte regiuni dialectale nord-dunarene, particularitati/e fonetice ca-
racteristice graiului maramuresean nu corespund asteptarilor pe cari
le-ar indreptati situatiunea geografica a acestui tinut. Faptul, buna-
°ark el aci gäsim trecerea lui f+ e, i la s prin fazele intermediare fle >
le > i (cf. fiert > fh' ert > Nett > iert > sert) etc., aceasta nu constitue un
fonetism fundamental izolator, intru c it aceeasi particularitate apare chiar
In plin centru dialectal transccrpatin, de exen-plu in imprejurimile
Teiusului sau ale Aiudului, cu singura deosebire ca ad f a evoluat spre
f: fert, fer etc.. Contactul pe care 1-a avut Maramuresul cu celelalte
tinuturi rorr inesti a fost, relativ, foarte s/ab : a un redus numar de
1 Cred cli mi-a comunicat tot ce a fost mai interesant din ce a stiut; oricum, re-
zultatul e satisfAcAtor in aceastA privin/A, mai ales cl vrAjitcarele in general nu prea
divulgA secretul profesiei lor, intru cAt magia e considerati ca o tainA dumnezeiascli
Aceasta reiese si din urmitoarele cuvinte: la indemnul meu ca PAW a PAtcas Bala
(cf. pag. 144) sA-mi sputa un descAntec, ca sovAis mercu rispLrzAndu-mi: ogin'dest4
cl oarae mA fin'e sA nu spuns.,

www.dacoromanica.ro
1,1 V TAC HE PAPAHAG1

Maramureseni se ducea cu plutele pe Tisa in jos, sau a mergea la lucru

In spre Banat sau in regiunea Sibiului etc., aceasta nu putea constitui
un aport reliefabil in ceea ce priveste unitatea linguistica, pentruca
femeia maramureseara n'a prea depasit hotarele judetului sail. Singura
regiune cu al carei grai a venit sa se intAlneasca cel maramuresean
a fost Tara Oasului ceea ce rezula din paralelismul multor parti-
cularitati fonetice, morfologice ;. etc. Aceasta se explica nu numai
prin situatiunea geografica a Oasului fatä de Maramures, ci si printeo
oarecare comunitate etno-psihica intre aceste doua tinuturi in decursul
secolelor.
Privit in interiorul granitelor sale, astazi graiul maramurestan se pre-
zinta aproape unitar in lungul tutu ror vailor sale. Ca diferentieri evident,
fonetice intre cursul \Tailor sau chiar intre sate, releväin urmatoarele:
V 4- e, i se pronuntä pretutindeni ca z, exceptind citeva puncte
unde apare ca y' sau g (mai ales in vorbire bltrinilor), sau fara sä lase
nici o urrna;
f + e, i trece regulat la s, afara de foarte putine sate in care-I vedem
pronuntat ca h' ;
1 + e, i apare ca l' in SapOnta, Sacel, Sllistea si mai rar in Borst,
Cracesti, Stramtura etc.2.
Aceste diferentieri insa nu formeazä limite distinctive, intru at in-
calcarile fonetice reciproce se intAlnesc in toate satele: in Säpfinta care
se caracterizeaza prin fonetismul in ( vin), h'ir ('c fir) si l'emn se aud
si formele zin, sir si lemn, dar cu o extensiune mai redusa. Astazi aceste
oarticularitati incep sa cedeze incetul cu incetul, gratie vietii noui in
Care a intrat si Maramuresul de la 59 9 incoace. Sub influenta limbii
literare propagate prin diverse cai, graiul merge spre o unificare din
ce in ce mai pronuntata. Inceputul acestui proces linguistic 1-am putut
constata chiar odata cu instalarea primelor unitäti militare române la
ocuparea acestui colt românesc: Maramureseanul intrebuinteaza foarte
curent imperativul placd drept termen de politete, care este echivalent
cu poftim, cu s'il vous plait; soldatilor, ca si ofiterilor romini, originani
din vechiul regat, parAndu-li-se exotic acest placa', au inceput sä bat-
jocoreasca pe locuitori pe cari, la once imâlnire, ii intimpinau cu placa',
spus ca un fel de obunä ziva»: «ce mai faci, mai placa b> Maramureseanul,
socotind ea armata liberatoare are si un grai mai curat, mai nobil,
si de vreme ce acest sarcasm era intarit si de autoritatea galoanelor
ofiteresti, a inceput sl renunte la acest latinism 2 §1 de expresiv, intre-
buintind pe alocurea prozaicul poftim.
In cele ce urmeaza voi infatisa, fail a intra prea mult in amanunte,
toate particularitätile caracteristice ale acestei regiuni. Remarc trig de la
inceput ea cele ce voi releva nu sunt exclusiv singurele cari circulä
in grai: alaturi, bunaoarä, de fomek circula si.fdmeje etc.
1 Cf. I. A. Candrea, Graitd din Tara Oaplui (in Buletinul Societdtii filologice,
1906, 2).
1 Pentru alte particularitati caracteristice, cf. pag. LXIV, LXXiv §i urm. etc.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI LV

FONETICA 1
Vocale accentuate
i. A latin se pästreaza ca î in lmblu. 2. Apare si ca a in
musteatd 3242, alaturi de mustafd 1851. 3. E curent fonetismul Cu
In mumd-sa. 4. Rar am constatat pronuntarea lui î provenit din a
latin n ca Rumdn 15726, 17211, Rumdn' ia I724. Dubletul
apare si in Gutdi 154.84, 1551, alaturi de Gutq. 5. Sub influenta pro-
nuntarii unguresti se aude i /ompd in loc de lampe".
r. E apare adesea i ca e (deschis), cu o slaba rezonanta in
spre diftongulea : afezd, cdmefe, niele, spele, féPte etc. Acelasi fonetism
ne intimpina si in imperativul e (= ia) 8951. Aceasta particularitate
era aproape generara' acum vre-o douà decenii; astazi se pronunta mfa,
bea,petrea', vrea (cf. si vrey 5356) etc. in lec de me, be, petre', vre. Fone-
tismul Cu e pentru Ea e rar (bdtrîn' e' 1048, gdlbin' e' 109 fata de fa:
înedlzfa' 54, inflorea' 345, eiripk' ea' 14154 etc. Diftongarea apare si in
vrfame 1573. 2. Dupä b, m, f, s, f, dz, z, e trece la d: albdsc ; nuirg,
mdrs ; fdle, rdee, trdee ; seic ; fdS; tdse ; dzdee ; gradsc etc.
§ 3. / latin se mentine ca î in împlu. 2. Trece la L dupa e,
f, t, (d)z, eind, an' e, sdrdele artint ; gdst, Vdsif, ; rufîn' e ; pustîi;
dayd, dzic, trezî , ein' e ; sluzí, 21d, tidzîi, etc. 3. t provenit din i apare
si ca u in dzud. 4. Rar am auzit in loe de î< i un ä: tdrdzdy 91 10.
In legatura cu acest fonetism, de relevat cá pärätz circula si ca pdriy,
pluralul lor fiind pdrale sau firaje (cf. si § 1, 4).
§ 4.i. O . .. a (d), e se intálneste ca O (deschis) si ca aya-
1847, nólui 11674 aläturi de dpayd 1026, npayei 930,52; 6 nu apare si
In forme ca durpare, gin-Nicpard. Rar ne intAmpina un o in loc de pa:
-
comora9334aráturidecompara 9342, p1. cot' e 9582. In monosilabe,
urmat de m, se aude i ca 6 (nazalizat): ar fi cazul cu 6 4642,51, daca pe
acest ô l-rm interpreta ca «om» in loc de «un». 3. E trecut la u in
furt. 4. Apare cild ca e, ci-rd ca d in Brafey 1249, Brafdy 3966.
5. Ungurescul ö e rostit ca e sau ej in Gezef, çeizdf. 6. E pastrat in
ibot.
§ 5.i. U in monosilabe i urmat de n se nazalizeaza, pronuntin-
du-se and u, and 0: fi (-=: un) 4015, 20, 6521, 31, 7782, 9628, 10947;
.5 3532, 44.30. Considerat sub raportul sintactic, acest fonetism priveste
pe u aton.
§6. Diftongi. I. Au apare si ca aoîn aor 9252, acelasi fonetism
ne intimpina si in scaon, staol. A trecut la o, 6 in vb. cot : (sd) cot, c6( e
si in conjunctia o< au ; apare insa, i ca (el) cpatd §i catd. z. Ea trece
la a dupi o labiala: bat, ibascd ; lovascd ; Arman, margd ; cirpald, dos-
pald, ca i dupa s, dz : cosald, sacd, sarna'; fapte; dzamd. 3. Ej se
aude i ca ii sau i in numeralul trii, tri 40°5.
Formele pentru cari nu indic printr'o fractie pagina ai rAndul din Texte sunt
relevate in Glosar unde se dau trimiterile cuvenite; aceie cari nu se gAsesc nici in Glosar
inserrineazA a mint culese t'Ara texte, sau cl o trimitere la context n'am socotit-o ca
fiind absolut necesari.

www.dacoromanica.ro
LVI TACHE PAPAHACI

Vocale atone
§ 7. - 1. A s'a pastrat ca cr in fdmeie, ldcui, ndroc.- 2. Apare ca o
In Cozac 15512._3. Rar se aude a in loc de tí: bah-in, sabor, salab
sarbatpare (Dragomiresti).- 4. A a devenit e in peminte, pemincrior,
pupedzd, streluléa.- 5. In loc de O se pronunta o in: cop(k' )itan, fo-
mek, for' (= fára) 3310, formdcdtvare, formdcdturd, luotor, morunt, plo-
mil: 4422, spomînta cotuni, fogdddy, noroc, pogan, sovdrfl, sopon, iondar
(Borsa-Pietroasa). A din adjectivul posesiv sdu apare ca o si ca u: tatd-so
11812, tatd'-su 102,42; ca o apare si in conjunctiunea sd : so 11'73.-
Intalnim u in nimurui.- 7. T rezultat din a latin n a trecut la u:
lung9are 11260, un' el 9482. Acelasi fonetism ni-lprezinta si prepozitiunea
pund.- 8. U, rezultat din î (< a + n), urmat de n a trecut la o in
on' el 11955.
§ 8.- r. E se mentine in nemn'ic(a), d'emin' faja', d'etorj. Nu s'a
sincopat in derele i derept.- 2. Nu a trecut la ct in crepa,invereadzd.
- 3. Trecerea lui ela i nu e raspanditä; totusi, jata cateva exemple de
it e: credi, cristdturd, d'i, i este) 14011, ginularf, înverigat, min'i,
9aricind, t'i, zin'i.- 4. Dupa consoane ca b, e, d, r, s,f, t, f, dz, i se
preface in d.: gellbdnaf, pribdkdsc; plaj(j)d; ddsafj; cutrdmura, cri9a-
rdr e, feekard i82°, trdbui, trdzdsc ; fea, (cornu) mesdf, (c9arn' e) 'n-
t9arsd, sdcret; palofd; bldstdma, botddzat, inveftddzi, stcfrpar, stdiar ;
feljoritd; dumn'edzde sc ; idli. Aci trebue relevat i fonetismul formei
rdtund, rdtund4.- 5. A medial provenit dintr'un e (precedat de n)
a trecut la u: Ginulari, dupa cum î din sprinléand a devenit u: sprun-
ireand.- 6. Dupi ce a trecut la O, e a evoluat spre o in Solforin.-
Final, se mentine in forma (vdr-)primare.- 8. 'fluir. mite constructii
sintactice, â (c e) a dat o: n'ot (ducre) 656 (=--, nu yeti duce).
- 1. I apare ea e in ée 1002, mn' enun' ea, Sibe;z:u (cu accentul pe î
din cauza ritmului).- z. Dupa é, f, r, S, f, 1, dz, i trece la f: valle;
crdnele, filfa; striga; sîmbraf, Sibciu; arlitd; nariun' e, linea;
grumad4; pailfte, vdtaiî 11181._3. Foarte rar se aude in loc de î
un gdn'i.- 4. Apare u in loc de i in fur9aie 5222 si tot u in loc de 'I
In spruneéand.- 6. A disparut din pret'in 5434, ca si din vb. dzua (de-
rivat din ziud).- 7. Final, mai pästreaza o slaba rezonantä in singu-
lare ea pdcurari 1542, pdharj 10522 etc. In formele nearticulate de plural
terminate in -I sau -dz nu se aude (cf. § 48, 3). La fel si in forme ca
amn'fadz etc. - 8. Avem o in loc de î in corbaq.
- i. O a trecut la u in: (a)durn' burd' ej, culac, influri, muroi,
Rumia, surçi, tuma (ca atan in fraza), urçi, uspdta.- 2. Apare ca cr
In bosdrcdf,tdt, precum si in fiku 627 (o aci fiind aton din cauza ritmului).
-3. E mentinut in poroncri, sub influenta ungureasca.
- x. U nu s'a sincopat in surupa.- 2. Se confunda cu o: bo-
sîkc,fondament,Morefan,poroncresc.- 3. A trecut la î: bostioc,luati-o 12923,
albura, ea si diminutivul mdnintel.- 4. In monosilabe, intrebuintate ca
atone in fi-a* u + n (on) (cf. § 5). - 5. Final, se mai mentine spo-
radic in formele altu si optu. Adesea, in texte, acest u e datorit rimei,

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI LVI

dar mai ales ritmului: albu 2734, altu 3045, bolundu 11354, chau 2740,
minatu 8883, mutu 11353, mn'icu 10082, omu lo138, mortu 96", tirgu
1091, bo¡u 95", mariux2-48,
3 Ture¡u 12363. U din elu I0I10 se datorqte
foneticei sintactice: elu rups' < el 'U rups'. 6. In urma unui ¡ nu
se aude: ari4, vek'¡.
Diftongi. z. Au s'a redus la o: coid etc. (cf. § 6, I.) 2. Es
se aude i ca ¡o 1o89. 3.1u apare i ca air4a. Acelasi diftong in for-
mele verbului ¡ubi apare and ca ¡o: ¡obit I1978, ciad redus la i: iba sed
13748, ibçi,
Vocale in hiat
1. In aceastg privintá, de relevat cg hiatul ua a rgmas in ge-
neral intact, fgrg ca O. se dczvolte intre aceste douà vocale un alt sunet :
avem mddud i vddud (cu accentul pe primul ä) sau mddeid i ?dcha,
ea i vdduu, vdduit(d), mdduild. In derivatul mdduhos apare h intre
i 45. 2. Intre vocalg i) ... a s'a dezvoltat in constructii sintactice
un y, iar intre u. .a un u: avta-y-af 1559, cotun'i-y-af 4711, da-y-ar
2430, 1243°, rdmânta-y-ai 2033, 9588, vrea-y-ar 2111; adusu-o d
15842, luatu-ii d 158", vddu-so d 11729.
Accidente generale
§14. Asimilatie. i .Ae.> ee beserecd,le emefe. 2.A-o > oo :
locomos. 3. Au > uu: n'imuruf. 4. Io.> oo : 5_
0u.> oo : poromb. 6. Ui > : sirip,ard.-7. Uo >oo: Bo-
covina.
§ 15. Disimilatie. Rar apare forma bisericd.
Protezd. De relevat a protetic din acufundos, ascrumat
a(¡)est.
Epentezd. 1. Nu apare nicgiri acel i din ci¡ne, pi¡ne etc. In
schimb, e general fonetismul cu i in forme ca lerju, cuptlor. 2. Un
avem in efurlel i un ti in ¡ezdl.
§ 18. Contaminatie. Formele murta 36" i prtaimta 8328 datoresc
acel e probabil formelor de plural.
Consoane
Dat fiind paralelismul fonetic pe care Il prezintg p, b §i m, voi releva
mai intli fonetismul fiecgreia din ele a parte, pentru ca la urmg sg mg.
opresc asupra citorva consideratiuni de evolutie foneticg.
§ 19.i. P i, ¡e trecut la prima fazà spre palatalizare, p', apare
rar: ing, lip' idey, ed' ecat, p'elif ti, p'itiien'e, sp'int'eca. 2. Faza
rezultatg din p in aceeai pozitie are cea mai mare extindere. Relevez.
In ordine alfabeticg exemple numeroase, ara a avea in vedere dacg
initial, medial sau final; aceasta, pentru o mai amAnuntità urmArire
a labialelor. Iatá-le: apropk' ¡a, cdpk'ildsc, copk'itan,
H'ilipk' j, j, lupk' opk'ined, plefatrd, pk' ele,
pk' erdzare,pk' estrie,Pk'etru,pkiadz,pk'ic, pk'ica,pk'iclu,pk'icura,,

www.dacoromanica.ro
1.V111 TACHE PAPAHAGI

pk'i4or, pk' isoc, pk' istruk, pk'ifat, pk'4olcdturd, pk' itd, pk'iud,
Plopk' efti, popk' j, prdhupk'i, ripk' 1, rîpk'i, stropk4, stupk'initd, surupk'i,
suspk'in, ftopk' it, topk'i, trupk'ind, znopk'i. 3. Ceva mai putin
paadit e fonetismul cu k' < je : ek'i, ark' desk'ica, dosk'it,
k'eatrd, k' ept, k' eptdna, k' eptändtp,are, k' erde, k' etri, k' etros, (Sin-)
IC7 etru, icur, iyn'ild, k' k'ipdra, k'iper, k'isd, k'itärd, k'izmaf,
scdrk'ina, scumk' sk' inare, sk' in, stirk' susk' in, ferk' j, tälk'j. 4. Dupa
ce a trecut prin faza k', p apare i ca t' cu care adesea se confundä' k' :
dose esc, ot'i 323, rdst' st'ic, st'icut, st' in, sust'in, t' ej 15665._ 5. Apare
ca b in formele tebef
§ 20. 1. B, urmat de i, se aude rar ca b' : alb4, b' etdng, b'
b' in' e, galb' en, halub' e, Sirb' P2. 2.E general fonetismul b G< b in aceeai
pozitie: ab da, b Get, bdatd, b Gibol, b Gilit, b Gilitd, b Gin' e, b Ginty, b Gitangd,
bGivolitd, bçizui, bumbd, cdrdbGitd, corbd, dezrobçi, hrebGincd, ibGi,
imbGi a, impodoki, incob Gila, intreb GI, plumb d, poejumb porumbd, rob d,
sabGie, SabGiu, SdbGiana, Sirbdan, slabd, trim(b)Gitd, zbçiij, zorobGi.
3. B je.> bG > G: cord, c'erd, dezGin, Gibol, Gini, ici, izGi, scirGi,
Sird, surGi, urGi, zGera, zGiel. 4. Inteun singur exemplu am inre-
gistrat trecerea lui G, rezultat din b i, la : libol (Apfa) forma cu
fonetism izolat. 5. Apare ca p in patalion, 6. Nu se aude in
prepozitiunile su', susupard.
§ 21.i. M trece la mn' : amn' in, buirimn' comn' ;ter, eiumn'
dimn' icat, Dumn' itru, hamn' e, hdrdmn' e 4744, 9-60,
9 in' imn'jQa rd,
ldcrdmn' ele, genitivul 1669, lumn'inos, mn' 8311,
mn' educ, mn'edz, rnn' el, mn' ercurfa, mn' erld, mn' ertd, mn' ey, mn'tald,
mn'i 539, mn'ic, mn'ie 561) 94, mn'iere, mn'ild, mn'ine 428, 836,
8841,58, 906, 9230, 12767, mn'inos, mn'int' e 998,12, mn'inuna, mn'iorfa,
mn'ira, mn'ire, mn'iLloc, mormn'inte 739, n' emn'
n'emn'i'Ci, nimn'ic, oamn'inii, 17057, pomn' j 7040, pomn'ild, primn'i, Si-
mn'ion. 2. Fonetism.al cu n' rezultat din mn' e mult mai redus ca
extindere: dezn' erda, n'ie, zn' eurd, 3. Inaintea la-
bialei p se aude ca n: inpdrat, fi-n pun' et 12129.
§ 22.i. Ceca ce trebue remarcat privitor lap, b i meca palatali-
zarea acestor trei labiale e mai raspaadita cu fonetismul pk' , bG, mn' ,
alaturi de care circula i k', c, n' : pk'fatrd si k'iatrd, ibGi si ici, mn'ie
si Wk. Nicairi si niciodata nu am auzit bunaoara aprok'ia in loc de
apropk' fa, pk'ipd in loc de k'ipd,rik'i in loc de ripk' truk'ind in loc de
trupk' ind; Girdy pentru b Girdy, sa Gie pentru sab Gie, zoro Gi pentru zorob ;
efiun'il in loc de qumn'il, din'icat in loc de dimn'icat, n' ey in loc de
mn' ey etc. Sunt foarte rare dublete ca bGibolGibol. Rezistenta rnai
mare a fazelor pk' , bG i mn' trebue cautata i in influenta directa sau
indirecta a formelor in cari labiala ramane intactl: p din formele
trup, (ey) sap etc. era firesc ca sá exercite o influenta asupra formelor
rîpk'j, trupk'ind, (tu) sapk4, pentru ca sa nu devina rik'i, truk'ind,
lucru pentru b j m din forme ca: bumb, hreabdn, (ey)
intreb fata de bumbd, hrebGincd, (tu) intrebd sau multam, pom fata de

www.dacoromanica.ro
GRAILL I FOLKLORLL NIARAMURF$1,L1:1 LIX

multämn' pomn' j etc.; la aceasta am putea aciAuga si fonetismul unor

forme ca domndomn'j etc. Pe de ala parte, reducerea lui ph' , bç, mn'
la k', G, n' trebue cAutatä si in urrratoarele pozitii: pk' . .p > k'. . .p
.

( pk' ept > k' ept, pk' ipd > lapa); bG... b> G.. .b (b Gibol > Gibo!) ;
m > n' . . .ni (durmn'im > durn' im) . In legAturA cu ultima forroA (dur-
n'im), de remarcat cA bunloarA primn' im nu a devenit prin' im, din cauz'A
cà mn' nu e precedat de o ala consoanA, cum e cazul cu durmn' im. In
aceastA conditie, observAm cA o ala cauzA a reducerii grupurilor ph' ,
bG, mn' la k', ç, n' e si pozitia: cons. (r, s, z) ph', bG, mn' ferplei
suspk' in > susk' in; e erb d > 'eer d, de zb Gin > dez Gin ; adurmn' im
> adurn' im, dezmn' erd > dezn' erd, zmn' eurd > zn' eurd etc. 2. Ca obser-
vatie de detaliu, relevez cá sunt si forme cari circula cu labiale nealte-
rate: pepen' e, serbinte sau serbe ; dar acestea sunt relativ putine.
§ 23. 1. Palatalizarea labialelor -p, b, m, f, v In dialectul aro-
man e genera/A 1; in dacoromAnA astAzi o intlinirr pe un teritoriu
destul de intins. Pe and insl in aromfinl pentru p, b, m avem numai
fazele k', G, n', in dacoromâng, alAturi de k', G, n' -circulA si pk' , b ç , mn'
In cazul acesta, si in directA legAturA cu ce ne ofere arorrina, care ar
putea fi explicatia ce trebue datA alterárii labialelor in dacorornfinA ?
SA fie oare o infiltratie a fonetismului aromfin ? Intr'un asemenea caz,
palatalizarea completA din aromar-1'A s'ar fi int âlnit cu labialele intacte
din dacorominA si, din fuzionarea lor sau din suprapunerea primelor,
ar fi rezultat fazele k', ç', n' sau pk' , b ç, mn' O atare ipoteza ar gAsi
un razim si in constatarea real pentru regiunea studiatA pe care
o face Ovid Densusianu in Graiul din Tara Hategului, 31 ceea ce,
considerat ca filoane rAzlete i furir de m,igratiuni pAstoresti sud-
dunArene in nordul DunArii, pare a fi chiar foarte probabil 2 Ori ar
trebui sI admitem cl geograficeste izolat rrácar germenele acestei
palatalizAri a existat i in dacorornAnA, avAnd aceeasi genezA ca i in
aronr ânii: bine > biine (= ine) > by' me > b Gine (> Gine)? Oprindu-ne la
prima ipotezA, cea a rnei infiltrAri aromine, naste intrebarea: când,
In ce imprejurgri i parla' unde va fi pAtruns un atare fonetism ? Problema
ar comporta o discutie amAnuntitA a unui intreg cadru etno-linguistic
In decursul secolelor ceea ce ar depAsi cu mult capitolul acesta pri-
vitor la graiul maramureran. MA opresc deocamdatd la pArerea infil-
tratiunilor de pAstorit aromitnesc in nordul DunArii, rAnninând ca di-
ficultAtile pe cari le ridicA sA le urmArim cu altá ocazie, in legáturA cu
aceeasi problema din aromanA.

Asupra genez.:i in timp i spatiu a acestei palatalizad precum i asupra extinderei

ei in aromana ma voi ocupa altundeva in mod aminuntit, a§a ca tratarea acestei pro-
bleme nu intrA in cadrul restrans al acestei monografii.
Ca o dovada in sustinerea unei atari ipoteze, ar putea fi relevate din graiul mara-
muresean qi forme ca Mn'iculae, care pare a-ai aves explicatia in incrucisarea formei
Niculae cu cea ungureasca Mikol §i nu in tendinta de a transforma once n' in ca
In Mn'istrim, sau ca in forma Mn'famtu din Salaqul-*imleu pe care o releN caza G. Wei-
gand in jahresbericht, VI, 42.

www.dacoromanica.ro
LX TACHE PAPAHAGI

r. F,urmat de i, te, a devenit h' (cf/i'). Fonetismul acesta

astAzi nu e tocmai rAspfindit. Satele in cari se mai aude sunt putine:
Apsa, Besereca-albA .5483, CrAcesti 16513, SAcel 3225, SAlistea 8321,
Sapina 44", Strimtura 8511 etc. De retinut ci pronuntarea cu h' apar-
tine mai mult generatiilor bAtrfine. 2. In aceeasi pozitie, apare trecut
la s, care e fonetismul general, chiar i in sate ca SApfinta, in care se
constatI o incalcare sau o incrucisare intre h' i s. Astfel avem: sansiu,
serbinkald, si (la toate timpurile i persoanele), sic-cut, siete, sior, sir,
sire, sirisdu, Sirolina, siy, trandasir, pl. grcsi etc. 3. F a trecut la s
si in estin. 4. Foarte rar se aude f in loc de s: fer alaturi de ser, ferbe
16222 alAturi de h'ert 16228. 5. Pentru evolutia fonetica f s, cf.
§ 25, 4.
i. V+ i, te prezintA un paralelism perfect cu f in aceeasi
pozitie. Totusi, fatA de celelalte labiale, sunt mai numeroase cazurile
In cari aceastá consoanA rArr Ane intactA: vin'i I3822, vifaid 4222, vinit
3511 etc. De remarcat cA acest fonetism apare mai mult in SApinta,
SAlistea i &eel. 2. In pozitia amintitA, constatAmtrecerea lui v la ç:
G'efaud, çis3029, ;isa 5936, Olin. 3. In acee2si pozitie a trecut la y' :
doy'il'it, y'fald, y'erme 12619, y'ie 3119, 1266, 4164, Y1.511C,
9151, 77/2 I5e; loy'd 1702, moliy'i, närdy'esc, otrdy'i 3026, potcoy'esc
1329, priy'i 5333, zugrdy'it 1321. In aceastA privintl, de observat
generatiile bátrfine sunt acele cari pAstreazA acest fonetism i ca el ne
intimpinI mai mult in Saliste, Sled, SApAnta, CrAcesti i rar in alte
citeva sate. 4. AceastA ultimA faz1 a lui y a evoluat apoi in doul
directii: a. y' dispare fárA nici o urmA mai ales in SApinta, dupA care
ar urma Rogna-de-jos: in 4712, vb. in'i 42 48 (la toate timpurile si per-
soanele), itd (Giulesti), ild 9260, bit, pleit; fi. acelasi y' a trecut la z
care e fonetismul cel mai rAspAndit si care apare chiar in SApAnta
bolndzi,inzitat,k' izitóare, lozesc, otrdzesc, potcozesc,protizit (Vad), t' izesc
(Ghesästi), vorozi, ziderd, 2idozîj, zidrd, zie, ziafd, zin, zind, zild,
zildl, zugrdzit etc. Niciodata insä nu am auzit forma vinert cu y alterat.
Evident ca acest z rezultA din faza y' printeo altA fazI intermediarl
anume 4. Interesant de rernarcat cl acest y') nu a evoluat
spre a, ca in alte regiuni dialectale dacoromâne. In 1923, in
&eel am putut constata aceastA fazA intermediará, care are a
foarte slabA rezonantA si de 4: fetita Doca Grad de 12 ani pronunta
pe y' asa de puternic iotacizat, incit se auzia ciar:
otrd4it. Aceeasi constatare am facut-o i pentru h' é: lir, (sd)
5. V apare ca h in horbd, horbi. 6. Nu s'a dczvoltat ca in limba
literarA un y intre vocalele in hiat din Moldlia, i'idaucd (cf. si § 13, 1).
7. Nu a lásat nici o urmA in Qarmece,orgare,fagdy. 8. Nu a trecut
la b in voróavd.
i. T urmat de e, i se altereazA, devenind e sau k', cu care
se confundA (cf. § 35): bdrbat'e, bot' edza, cumk'it, h'ik'etdy, h'ink'
k' elinca, tare!, k'ign'i, mint' tucd, poft'ilat, tork'itd. 2. Apare ca J in
muncreancd. 3. Circula ca d in dobd. 4. T e redat prin dz in pk'fadz.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURF4ULUI LXI

5. Apare regulat ca t in trimb fad i in derivatele sale. 6. Pentru

caper?. (= capat), cf. § 28, 4.
§ 27. 1. D i, e devine d' : ad' iman, putred' i ; adesea acest d' se
confunda cu ç: putreçi (cf. si çjug< ung. d ö g); rar insa apare ca dç
sau dy' : dçlavol 755._ 2. Nu a trecut la (d)z in formele verbale putredi,
putredesc etc.-3.D +1+0, u s'a oprit la gv, nu a evoluat spre !Ps,
tumdtate, dupä cum avem merinlipard, liupin etc. 4. D apare ca
dz, corespunzator lui z: cddzut, dziee 1, dziyd, vefe edzit. 5. Final,
dispare mai ales cand cuvantul urmator nu incepe cu vocala: , fun',
gin', rin', fuerin' etc. Dupa din', gin' s'au refacut dinu-n4 2522, gin' i
pentni gindi, de unde i gdn' i etc. La fel si cu adv. un' e refacut dupa
(< und' < unde).
§ 28 1. N + e, i devine n' : an' iele, harn' ic, hod' in'i, hrdn' lun' j,
eçind, icilen'ie. Din N'iculae a rezultat si forma Mn' iculae (cf. § 23).
Acest fonetism, n' mn' ne intampina si in Mn' istrim (< Nistru).
2. N' a disparut din pluralul al din a nnu s, ca si din infinitivul cron-
(=-- croncani). L-am auzit o singura data in gutin' je. 3. Intr'un
singur exemplu 1-am inregistrat ca m: Hotim (< Hotin). 4. Datorita
disimilatiei, n intervocalic latin se aude regulat ca -r- in serin, serinat,
verin, verinos ; alaturi de serinat, am auzit la o singura persoana i in-
sen' inat 126", 12752. Tot r apare si in neologismul urbdresc. Dup1 ce
n s'a propaginat i in silaba urrnatoa.re, s'a produs disimilarea: ferunk' e
(fonetism general), kiurincd, rutrunt, alltun de care circulä i mdnunt,
ca i mofinoi alaturi de mufuroi. Genitiv-dativul lui n' imenea apare cu r.
n'imuruj. Aci, poate, ar fi locul sä relevant i forma rapor. In legatura
Cu acest fonetism (r pentru n), de remarcat a nu am dat de nici o urma
de rotacism. Ca o curiozitate fonetica amintesc urmatorul caz: In 1913
(30 martie), mergearn laolaltä cu un copil de 8 ani din Budesti, cu
*tefan a lui Ion a *ercanului. L-am intrebat:
Pana unde rrxergi, mai *te'?
Pira 'n &la capa- d'e sat.
-- Para unde ?
Pied 'n sus de besereca.
Apoi, meri mai incet, ca 0111 la amdiadz e vreme.
Pira oi mere acasI, amu sà fa6z, amnladz.
Relevez cá copilul a intrebuintat si forma pind ; dar r din pint i capdr
1-am auzit dar. Controland aceasta pronuntare printre batrani, nu am
putut da de nici o urma.-- 5. In monosilabe n dispare nazalizand vo-
cala: u (= un), -6 (< on< un). 6. Final, dupa r, adesea nu e percep-
tibil: after' 3635. 7. N din ohan (de unde °kin' it ( d) ) se datorelte
foneticei sintactice: «vim nu marg», de unde «sphan nu...».
§ 29. 1. L + e, i se schimbl in r ; pe and 'Mg n in pozitie iden-
tica devine n' in toate satele, r apare limitat in anumite comune (cf.
pag. Ltv): aer e 4516, airil'a 1721, b9ar e xTz57, cdr in' e z8, cdeirin
6615, cope itd 3010, cornurer e 3261, crenkir e 3439, cucur e 3015, despr et' i
1 Dz din dzfee apare o ca f (cf.§ 89, r).

www.dacoromanica.ro
LXII TACHE PAPAHAGI

7036, d'esturit 4224, dorur e 4251, dzir e 4225, el' e 3529, Hrozavr l'a 11125,
in'er el' e 12379, intdr eaptd 8473, l'e 3380, -l'e 3542, r fageln
42,39, rimbut.1 671, rind 3533, lilagdarina 13231, mocl ind, morid' it,
pi' ind 6911, sdrun'ir e, scr fac, e;dl 4249, umbr etd, zdber er e 1137 etc.
2. Apare ca r in pitar (Borp-Repedea). 3. Se pronunta bizqug
peletui. 4. Dupä r, i n.0 se aude: imperativul = azvarl-o
(Moisei).
§ 30.-- i. R + e, i foarte rar apare trecut la r' : afddzar' e 439, cdrar' e
4545, mar' e 4326, 51, pasdr' e 125, 5121, peídur' e 4519, sdrbdkar' e 4325,
star' e 439, sur' e 4855. 2. Circula' ca n in formele lu'eéafdn si mn' inos
3. Se mentine pretutindeni in fdrind i primbla 9145 Si e inlocuit cu 1
In tdslinipard 1 10611. -- 4. Initial, ca si medial cand reproduce dt blu
rr latin, incä se mai aude cu o pronuntare vibrantä de : cufcile, h'efd
4410, fa 3935 Si fd 7135, fdc'e, fdle, My, ufdsc, ca i in dufere 3935, lllafa
(Dragomires:i). 5. In silabä finala atolla adesea dispare: cdtd, nost,
vost. La fel si in forme atone in frazä: d'ept, pdne (un) ca i in poeiyn'ic.
§ 31. 1. S se aude ca in paf, fdlatd, fard. Alaturi de sdbdfag
circula si sdbdiçag. 2. In anumite grupuri consonantice i constructii
sintactice s.> z: bazma, laz' 6726, znop 8979. 3. in grup de consoane
sau in constructii sintactice, in cele mai multe cazuri trece la caí
16737, duiman'i 735, eiti 6734, 6812, m,ed (chile) 1725, ai (muri) 2855,
ai (lua) 322, fringindu-i 3814, cd-.1" (l-o pipa) 9239, sparele-i.... 12047,
lai 67", pdi 1141,1. Aläturi de WM1141 circula si tdtdifd.-- 4. .5 apare
ca c in Bracfdy.
§ 32.i. Z apare c-t dz provenit din d latin e, i i in demente
ne-latine: obradz (cf. § 27, 4). -- 2. Adesea e inlocuit prin t, ea si prin
dz, in bult, buldz.
1. y latin urmat de o, u apare numai ca : afiung, fioc,
fior (< ¡jura), fiudec, fiug, fiurdn hm`, fncunfiura. Rar apar si forme
cu iuca, iugastru.-- 2 Acelasi j + > dz : dzac.--3. In forma
mdferan j devine si d' sau ç midieran i mdGeran.
1. C apare in forma crancd aläturi de crangd i in idlcui.
In neologismul cavaler 1-am auzit cu g. gavalir (Vad). 2. C se ro-
steste si ea f in Nubdr. 3. 0 singura data è> k' : luk'ipard < lueipard
(in caz ca luk'ipard n'ar trebui interpretat ca un nume de persnana in
caz' 1 genitiv: Dupa alza lu K'i9ara) 121(13.
§ 35.-1.K' , rezultat din cllatin sau din t -I- e, i, szu p + e, i ori k'
originar se confunda cu : Ank'ilie i Aneilie 11944, d'eoei 1251, d'es-
eid'e 9631, faee, ineeia, n'c'neinat, ot4 323, t'eje, eiot, eieie, izmaf.
§ 36.-1, G latin iu se pronuntä ca dz, mai rar ca z: Sin-Ciordz
(si Sin-Ciorz). 2. In loc de f, am inregistrat douà forme cu dz:
ardzintel i fudzit (imperativul) 13739," (fonetism datorit, probabil,
unei coruptii). 3. Pentru ç rezultat din gl latin sau pentru ç originar
strein avem a desea d' cu care se confunda: ad'izmd, ad' ey, d'ilifi,
In Cricwi am auzit §i vol° çi pentru vorovi: eamu n'am e volo0).

www.dacoromanica.ro
GRA1UL 3I FOLKLORUL MARAMURE5ULU1 LX111

()armed' e, urmed'eascd. Forma çi1ii se aude i ca 4. In vb.

merle, f sau g din merg bunaoara nu se aude niciodata.- 5. >z in
'brtnan
1. H slavic se mentine in prah, prdhuplei. - 2. A trecut la
y in virv si derivatele lui.- 3. A devenit c in patriarc.- 4. Inaintea
lui r avem Hrozavlia, dar si Ristos 732.- 5. H' din elernentele ungu-
resti s'a pastrat intact, fara ca sä treaca la s asa cum constatärn pentru
h' provenit din f fe (cf. § 24, 2): h'ia, h'iref (cf. si
§ 38, 6).
Grupuri consonanticej. 1. BR latin a dat ur in fdttrari 15515.
2. CM s'a redus la mn' tomn'i, sau la sirrplu in in tonicisc, toma si
tuma.-- 3. CN a devenit: gn' in tign'i (si k'ign'i), ltn' in rähtz'itor,
mn in Omnd(Budesti), sumad, timn'i.- 4. CT latin s'a pastrat ca pt in
indärdpt - forma care nu trebue confundatä cu Indöröt. Pentru doctor
avern doftor. - 5. DN unguresc a trecutlagn: hognoli. Acelasi fonetism
prezinta siDNslavic in Rogna.- 6. GF din ungurescul szegf ii a dat
nsîn sansiy,treand prin fazele :gf >itf>nh'>m. In caz cà ne oprim la aceastä
etirrologie, grupul acesta ar prezenta pe f> h' > s (cf. § 37,5). -7. GN
rezultat din TN a trecut la mn' , ca i CN: vramn'itd (Härnicesti)
apoi la vran' itd (ca i mn' > iar6, > n' itä etc.).- 8. GR
1-am auzit in Sat- ugatag i ca yr : N' eyru 16933,34. -. 9. LF > rf in
Sorfdrina. -io. LNT > mt in somtd.- Ir. MBR > mr in dumramn'ic.
12. MN s'a redus la m in duma-ta, duma-vpastd.- 13. NT >mt
In that (=sunt), simt (=-- sant); niciodatä insa vinzt \rant) etc. Inteo
varianta a baladei Bodita (textele CCCIAX. i CCCCVI), batrana Matit
Pagre Pätra'us din Vad (cf. Glosarul sub norätóare) a pronuntat
regulat numele Constantin ca Constansiu 2. - 14. PS > cs in pedeacsd
172)2._15. R7'F > lf ielfd.- 16. STt in wipe, Pefte.- 17. TV
> y' : molly' i. - 18. VN s'a pästrat in Rivn' ic (Niseul-de-jos); a trecut
la ya' si apoi la hn' in k' iyn'itd i k'ihn'ild sau pihn'ild, pre iyn'icsi pro-
tihn'ic. A trecut la mn' in dumramn'ic.

Accidente generale
§ 39.- Asimilatie. 1. Dz-e > 2. R-1> r-r Gindrar,
Ilararamliy.
§ 40. -Disimilatie. I. N-n > r-n: sdrin, verla, ferunle e.- 2. R-r
> r-l: durer e, cdplaripentru cdprar din caporal.- 3. R-r >1-r : çinu-
larb sclzptura, Tiligrad. Adesea al doilea r dispare: creii 13354, fereastd,
pfa 4930 (In constructie sintacticA).- 4. L-1>1 r: Galarey («munt
d'e uj/gà und'e vardza oile», Vad-Ioana Codrea) din Galileu.-
5. L-1> l-n: edam 15121. - 6. Tot o disirnilatie e si in granofon din
gramcfon (Budesti).

Le relevez in ordine alfabetia.

s' In legaturit cu acest fonetism, cf. interesantele constatiri ale lui Pericle Papahagi
In revista Dundrea, I (pm), n-rul I, pag. 3-7.

www.dacoromanica.ro
LXIV TACHE PAPAHAG1

§ 41.- Epentezd. 1. N epentetic in b' etdng, ginscd, lengdna, ?le ezesc

(= retezesc).- 2. L in Ward (Giulesti). Aceeasi epentez1 apare si in
cl9acdzd, cu 1 datorit, probabil, influentei forme rutene klok' feka. -
3. R in .Ark' il pentru (posibil insä sä fie si numele Argir «horia lu
(Vad - Ioana Codrea) si atunci am avea a flee cu o disimilatie
a lui r-r in r-l), crajet < caiet, r 'drmurat, ursuc (Budesti).
- Metatezd. 1.0 constatrun in holircd, pdtrupop, pop rele, rdn-
tudzi, scurmat, vrivur.- 2. MetatezI silabicA in: feder(a), fed' et,
pineet e, ca i in Ardvdscu< Averescu.
- Aferezd silabicl in ver-mafind< gewehrmasch me.
- Contaminarie avem in: bagn' et, cu g datorit vb. bdga; sdtula,
cu 1 de la sdtul ; prinsomer, cu n sub influenta formei prins ; mefterfug
d'ipteunu 10362, Cll r datorit formelor mefter i pentru; fopircd, cu c
de la na-pircd; casarn' ie, cu s de la casd. R din trup,V kid e datorit
sb. trup.
- Apocopa este una dintre cele mai caracteristice particularifáti
ale graiului maramuresean: tendinta de a suprima silaba finall care
urmeazä imediat silabei accentuate e generala 1. Apocoparea consoanei
finale, mai ales a lui d, apare la fiece pas: cin' fddn', trägin' etc. Apoco-
parea silabica, pe care in texte am redat-o prin intrebuintarea apostro-
fului la sfirsitul cuvântului apocopat, ne inampira si in nume proprii
.(cf. i pag. 202), dar mai cu seama la verbe si anume: la indicativ pre-
zent, pers. 3-a sing. si pl.; la viitorul I-ii; la subjonctiv prezent,
pers. 3-a sing. si pl.; la imperativ, pers. 2-a sing. si 3-a sing. si
pl.; la infinitiv. Iatä ateva exemple, in care intrà si alte forme in afari
de cele verbale: a' 17071 (alt), 13326, bor ea' 472, cle fa, 3380,
clipe a' 6926, culea 2 13351, curzea' 17025, eiocdnea' 96e, et:1)04'a I I 3 62 ,
I238, dóa' xo444, dohdn'ia' 587, drdn'ira' 1846, fa' 9438, fre IOI 83,
fdrta, 7428, fintid,a, 12978, JO' 915, gäsea' 1410, grdia' 3571, hrdn'
31, ¡a' 7331 (jcute!) , izvora' 12976, nuirturisea' 8.322, me, 966, n' et' eza'
13827, omora' 1202, NU' 12682, pctzva' 4547, petr' ea' 11961, putreda'
3381,
3 riple ja ito30, rodea' 3819, scumk' e' 1234, spriion' fa' 106 16, suferea'
I01 14, e 323 (ctui.), tra' 2622, &di 1 5 28, trdia' 4087, tre' 41 64, Open' ea'
631°, yeti ea' 3967, idea' 34.34 etc.2. Diii cauza acestcr particulariati
Maramureleanui e satirizat prin urmätoarele versuri pe cari locuitorii
judetelor vecine le pun in seanta graiului sAu:
BuInit] colcalsti] cu brin1dzi] cu lalptel-
Nurna m sigealtl] la spalte];
BulnA] colealsA] cu lalpte] cu brinTizq-
Numa mä sAgettla] la rire[dzA].
asa precum i Maramureseanul, la rindul sáu, «eiafulueste*pe Rominul
din judetul Satu-Mare prin :«o fost mare harvizu [=-- potopul] si o
Asa, bunioarA, in Budesti am intrebat pe cineva clacA mai trieste un bAtran cu-
noscut; mi-a rAspuns: *trAja's(= trkaste). Sau :tsii t'e trAja' Dumn'edzA9* (Berbesti),
Sd pogdn'fa' (Viseul-de-jos) etc.
2 Cf. in aceasti privinti o J. Vendryes, Le langage, 69.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURE$ULU1 LXV

d'is ate bosorhodaule [= butoaiele de yin] d'in sinas Wert [=.gradina

Cu farip facand prin aceasta aluzie la marele numar de elemente
lexicale unguresti din graiul lui.

MORFOLOGIA
Substantivul
Declinatiunea. Urme tematice de declinatiunea a IV-a se mai
pästreaza in cunoscutele forme ca noru-mea, socru-meu, ca §i in pluralul
Allturi de noru-sa, de relevat si soru-sa 974, 96 17.
Genul. 1. In loc de catran avem femininul cdtrand, analogic
lui zm9ale1. Formele sluga i taica circula ca masculine (cf. § 49, 4, 5). -
Dupa cum din numele de barbat se formeaza prin adaugirea sufi-
xului lasdun feminin (cf. G'eorceG'eor yeasa), tot aa, printeo falsa
analogie, din Hristos s'a format Hristóasea, intelegandu-se (Maria..
Solfcrino apare si ca feininin: Sorfdrina. 4. .Férpe 12873 apare ca
feminin in forma genitivall (capu) fermi 1291. - 5. Solfie are sens
masculin. 6. Alaturi de forma feminina bäncutie circula i pluralul
masculin &Inca ii 9345.
§ 48. Singuitirul i pluralul. t. Substantivele masculine derivate
Cu sufixele -a r i u s, rius au pastrat la singular terrninatitinea
de -ari, -ori: pdcurari, bdutorf; circula Irma i ca percurarjy, bdutoriu.
Acee.asi pronuntare ne intampina si in neutre ca brainargy), cup-
torgy) etc. 2. Dupa pluralul erirefi s'a refacut singularul &es in
Sapanta, iar dupa pluralul pafi s'a format singularul paf pentru pas.
3. Terminatiunea de la pluralul substantivelor masculine si feminine
terminate la singular in -t(e) ì -d, -dd dispare: mor;, munt,brack;
art, lddz . In legatura Cu acest fonetism, de remarcat el aceeasi pronuntare
apare si la adjectivele cari au aceleasi terminatiuni la singular, ca i la
persoana singulara i plurala a formelor verbale terminate in -1:
bat, bate;, precum i la persoana a 2-a sing. a celor terminate in -dz :
cadz. 4. Dupa f terminatiunea de plural masculin nu se aude:
pdanaf 908, frumof (mairar), iar cea de plural feminin -e trece la -(1" dupa
dz, s i r : f24oritd, murutd 4723; budzer, radzd 511; frum9asd, mesa-
94" ; fecrjoard.5. Neutrele terminate in -r au pluralul in -d:
bratd, card, hotard, irrgard. 6. Dupa f pluralul feminin in din
Idri circula ca tdri 1146 (mai ales and forma e articulata: ;dine).
huralul lui casd e ceis4 si cdfi, iar al lui marhd e mar/uf i marh4j.
Singularul Amine neschimbat si pentru forma de plural:
pk'iy,d (articulat, 1-am auzit ca pk'iule in Visaul-de-jos). 9. Fried
apare la plural ca friere. ro. Terminatiunea de plural -uri o gasim
in: femininele culmuri din culme, minuri din mind; neutrele capuri din
cap 11114 (= capete), cornuri alaturi de corn4, numuri (Breb, Viseul-
de-jos, Sieu etc.) din nume; masculinul codruri 543 din codru (prin
analogie, probabil, Cu pddurj). In loc de plinsete intalnim plinsuri
5338, 55 48.

www.dacoromanica.ro
LXV1 TACHE PAPAHAGI

Articolul. Cazurile
i. Articolul -1 in general nu se audc. - 2. Articolul -le apare
In tatdle (CrAcesti, Vad).- 3. La plural, articolul dupä ce s'a contras
Cu i precedent, a devenit dupä' f, dz, f, : cdldreti 15535, d'inri
98, niunri, bradzi, eireri, vdtaa 11151; acest fonetism Il intalnim
numai in constructii sintactice, niciodatà insä and acest fel de plurale
sunt intrebuintate singure. Totusi, am constatat cá formele cu necontras
cu cel precedent sunt mai curente deat cele cu -,i, contras: flraeg un",
pdcurard 14053, Rumdn'ij 17211 etc. De fapt, multe forme de plural
ca ban4 1557, oli'lj 3683 etc. ar fi trebuit redate astfel: ban'ii, ok'ii,
adica cu i avänd o slabä rezonantä de articol de plural -ceea ce, pentru
imprejurArile astAzi, ar fi intâmpinat alte greutäti tehnice. Acolo
insä unde acest i nu mi-a fost perceptibil nu 1-am redat. Iatà, bunäoarl,
ateva exemple: boj 1761, 246, 3179, 5388, 1001, Cal 875, 1440, dinfi
11357, Domn' i 1558, lei 10123, mn' ei 212, moroi 12944, nori 6225, ok'ifori
5188, 5428, ok'i 3 -6 61 , prunei 5483, pui 3915, 4338,45, ret-i 52 etc. - 4.
Femininul mindruca are pluralul mindrucdle 9772, iar sluga
15620.
5. Genitiv-dativul singular. In anumite constructii sintactice, termi-
natiunea nu apare in pruncu 15911, satu (aista) 15858. - In com-
punere Cu adjectivele posesive mey, mea; tdu, ta; sdy, sa, substantive
ca frate, maicd, mamd apar la aceste cima cazuri ca frat' e-mn' eu 11960,
frate-tdu 10629, maicd-sa 6512, mine-sa 17065, mini-ta 459. - Taka
face takulu,i, 8885, 8.917, iar maka, mdmuca, soruca, precum i tdtuca
fac majcii 75, mdmuci,i 2757, sorucdj 1r654, tätuc-4 9849. - Termina-
tiunea (< e.i) a trecut la in idrii 1448; adesea insä acest -fi se reduce
fa sau dupä t, dz, s, : Bod'ili 9573, nopri 15645, Iuri 16955, Pdduri
10973 (cf. si cele relevate la pag. 202). Ca si la formele de plural masculin
articulat (cf. § 49, 3), terrninatiunea de gen.-dativ -4 apare contrasà
In lumn'i 1688, mueri 4642, popi 6o17,Petrovai 112 (cf. § 74,1). - La
substantive feminine gäsim i terminatiunea veche sau 44,, mai ales in
poezie, i in deosebi in desantece: apiej 13066, ple etriej 13087, brindziel
7775,Puntiel 4340, siriej 7774 etc. 131trina Saya Stetcu, de la care am inre-
gistrat cele mai multe din aceste forme, intrebuinta aceste gen-.dative
si in vorbirea curentä. - 6. Vocativul singular : de relevat urmä'toarele
forme: Adam 7466 i Adame 7472, cd9l 2u4g2d.re 8899 corbut 1425, cuc 1358
cu'ee 135°, mindre 10875, socru Genitivul plural: un-
Olor 130" prezintä pe cei doi contrasi. - 8. Vocativul plural
mage 878.

Adjectivul
r. Superlativul cu barte e necunoscut ; in locul lui se intre-
buinteazà tare: tare grey.- z. Pluralul formei >ya (ea) e de obicei
rdle sau 3. Aráturi de est, circulä' i aest 17251.-- 4. Apare
genitivul plural a tofilor 16775.

www.dacoromanica.ro
GItAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI LXVII

Numeralele
§ 51. t. Dintre cele cardinale relevan/ cáteva pentru particulari-
tátile lor fonetice: un, si on, 6; o i una; dol, döyä i clpauä ; trel, trif
si tri, einé(i), wase i asd, nöyä i n2ayä, dzede, patrusprädzdire, era-
sprädzae, fa(sd)spritdzede, fa'dzael. 2. Dintre cele ordinale, de re-
marcat cá adesea formele de masculin inlocuesc pe cele de feminin :
d'e-al doirea casä 13631, al doilea (bätae) 15716, doilea o fufit 15837
(-=^ a doua °ara), a optäle 941, siuca d' e-a dzäe'elea t2t53. Gäsim insa si
intrebuintarea inversa: aläturi de a bija casd 10475 apare si a bija sal
10472 (cf. si II 725, 11725).
Pronumele
§ 52. 1. Personale. Ey apare si ca io 7313. La dativ, ca aton, se aude
im, 'm; apare si mn'i pentru imi 335'5. Acuzativul md ( me) apare,
prin analogie cu dativul, ca mn't< mi< me 2924. Persoana a 3-a re-
flexiva in anumite constructii sintactice se pronunta ca isi) la
dativ : li dzise (cf. si § 31, 3). In compunere cu un verb reflexiv,
(s') i fi (e) se intrebuinteaza curent in una participiului: s'o datä-sä
15821 (cf. § 76, i). 2. Posesivele, exceptánd particularitatile lor fone-
tice, nu prezinta nimic deosebit. 3. Nedefinite : n'imdrui aläturi de
n'imurui; tät, tätä tät, täte pentru tot. 4. Forma relativa' escre(dzi)
7669.
Verbul
Conjugdri. Vb. gedi circula mai des ca gäta. In loc de :di
avem Ida 43.
Prezentul indicativului. 1. La conjugarea sufixul -ez, -ezl,
-eazd nu apare in: deot, deot'j, depat' e (= deochia Sacel); d' epart, d' e-
part, d' epartä ; lucru, lucri, lucrä; (mä) rurin, rurinl, rurinä 3737. In
schimb Il intálnim in musträdzy, musträdz, mustradzä ca si in (mä)
'nspäimez,'nspäimezi,'nspäimeazei (Harnicesti). -- 2. La conjugarea a IV-a
nu gasim terminatiunea -esc in: qunt, eiunt,eluntd ; (tu) lipk4 7519; potol,
potoli, potpale, (cf. si forma de subjonctiv: s'o poteald 967). Apare insä
In omoräsc (Borv.-Repedea), omoräfti (cf. si subj. sä omoräfti 17027),
omorafte (Botiza). 3. Verbe ca : alca, crede, prinde, vinde, ride, scpate,
fedea, vede a etc. la pers. sing. se termina in -d, -t : aud, cred, prind,
vid, rid, scot, fdd, väd. 4. Persoana a 2-a sing. de la verbe ca pune,
spune, rdmine face pul, spui, rämii. 5. Dupa formele infinitivale unde
a tematic apare ca ä (Usa, räbda, sätura) se aud: lds (cf. si subj. sei
läs 567), räbd (cf. 530), sdturi 920. 6. Verbe de conjugarea cu ter-
minatiunea infinitivalà -ura, cum ar fi: medura, spinzura, iura, au ca
terminatiuni: -or, -orl, parä : mätdr, mätdri, mätóard 1243; (se duc fi se)
spinzparä (Moisei); (md ) flor sau ion, Nod, No,ord 5945. Aci trebue
relevat si vb. ink' iotära: ink'katär,ink'katärl, inkjeatärd. 7. Vb. fti
a pästrat la pers. a 3-a sing. forma norman:: fti< scit io", 3744,
3840. 8. Pentru terminatiunile -fi de la pers. 2-a sing. si pl. si

www.dacoromanica.ro
 LXVIII TACHE PAPAHAGI

de la a 2-a sing. din limba literara avem -1 0 -dz (adid. fail -,i) : bat,
batel, cddet, meret; cadz, credz (cf. 0 § 48, 3). 9. Pentru forma [ ey]
stii, cf. § 69,1.
Prezentul subjonctivului. r. Pentru pers. z-li sing. sd mor in-
talnim 0 forma sd morj 3930. 2. Conform fonetisrnului de la pers. z-ii
sing. a indic. prez. (cf. § 54, 3), la pers. a 3-a sing. 0 pl. avem: sd audd,
id crfadd, sd scpatd, sd fadd, sd vadd etc. 3. Deosebit de formele
¡iterare, avail: sd s'alie 12662, sd ¿teje 6119, sd paje ioo57 , sd pk'ee 10762,
sd Mil* etc. De relevat 0 urmatoarele forme: sd plfyzje 11029, sd fpar-
mele 3524, sd usle Ili". De rernarcat 0 sd rouazd 13824, pe care nu 1-am
putut inregistra la indicativ prezent.
Imperfectul indicativului. 1. Doar la batrani se mai ande pers.
z-ii sing. fara terminatiunea -m: avfa 445, era 44.4, fdlfa I6914, murea
11331, fddea 16918, tdja 16913, tre4a 44/. 2. Persoana a 2-a pl.
apare 0 fara -y : avfa 15519, dzi4a 4411, putea 16921. 3. La per-
soana a 3-a sing. apare, mai ales in poezie, vechea terminatiune -iia
sau -ija : filija io820, filija 10769, prindzija I0783, simtija 10368; sosija
10361, 10782, 10924; lit'ija lo721,grdija 10369, 10996.- 4. Pentru fone-
tismul unor forme ca [ey] md dulfai, cf. § 69, 2.
§ 57 . Imperfectul suqonctivului. Se formeazd cu ajutatorul sd h' i
sau sd si urniat de participiul terminat in totdeauna in -d , de once gen
0 numar ar fi subiectul propozitiunii: sd h'i ftiutii carte (Säli0ea), sd
si marsd noi (Borp), (alela lucru) sd nu si bastd 17353, (tde e) sd si
arsd 17362, sd h'i bdutd 17330 etc. Aceasta terminatiune apare mai ales
In proza.
Perfectul simplu. In textele culese apare de cateva ori termi-
natiunea -i la persoana a 3-a sing. [el] vddzyi 7722 ceva analogic
cu ce relevez la § 56, 4. In privinta aceasta, cf. § 69, 3.
Perfectul compus. 1. Apare format la pers. a 3-a pl. i cu or :
or dat. 2. Pentru pers. a 3-a sing. circulii 0 vechea forma Cu ay :
ay dzis 8415, ay rdmas 1o879.
Maimultcaperfectul. 1. Nu e curenta formatiunea perifrastica
cu am fost etc.: o fo' zin'it I595. 2. Extrem de rar se aude forma cu
avfam etc.: ave= mincatd, avfam stdtutd, avfam fedzutd.
Viitorul. 1. Se construe0e cu urmatoarele forme de auxiliar:
oj, ei, if (i, j) sau a, om, el (4), or : oj fa'; i mina 3164, (fi-)j lucra
7473; a muff i 8454; om m'inca 2735; it dule, or da. Adesea forma auxiliara,
mai ales la pers. a 2-a sing., nici nu se intrebuinteaz1: fi li linea sufletu
7 414 , ft nafte 7411._2. Forma a pustija 10747 prezinta pe -a datorit
A

rimei.
Conditionalul prezent. 1. La pers. a 3-a sing. qi pl. ne ofere
pe ard: d',.-ard mai h'i e. - 2. In forma d'e ear dare (Dumn'edzdy)
3262 trebue vazuta forma infinitivall lunga a vb. a da sau rapor-
tandu-ne 0 la ce ne prezintl dialectul aroman forma de s bjonctiv
imperfect latin. Infinitivul lung apare 0 in constructiunea inversata
-rdminere-aj 2038.

www.dacoromanica.ro
GRAIII. ST FOT KLORLTI, MkRAMURESCLUI ',XIX

§ 63. Conditionalul trecut. s. In compunere Cu ajutatorul af h'i

(a! si) etc., participiul verbului de conjugat e terminat in -ti: a¡ si
marsd, m'al. h'i dusd etc. 2. Rar se mai intrebuinteaza vechiul condi-
tional precedat de imperfectul auxiliarului a vrea: in Ieud, intreband
pe cineva de ce pune zapadá pe o gramajoara de gunoi aprins, mi-a
rdspuns: Pentrucd sd vr,fa arde. De notat insa a sensul e de conditional
prezent.
§ 64. Imperativul. s. Forma negativa in -re; apare la pers. a 2-a pl.,
dar rar: nu vd daret 9232, nu luardt 7461. 2. Forme deosebite: blenzi
1563, 986, blem 1548, bldm 15I, blemezt 9118; cobordfte 7549, incrfape (Giu-
lesti), inee,atd-mi 135, t'e 'ntramd 772, Pa' 2618 li Paf (= 'Aseste; poftim)
14718, potòlj 5- vi.n. , placd, tráf (.----- traeste) 1528, 67, vind 357. 3.
Forn-iele ldcuf a 13112, vdcuja 13113, pärdse a 13r 14 trebuesc interpretate
ca imperative apocopate: ldeujafte etc.; la fel yi suferfa' 10114, t'e
hrdn'ia' 108.
Pariicipiul. s. De relevat formele (ne)ldut roo", 15523,
murit 5958, 115", puit I572°. 2. La maimultcaperfectul indicativului
(cf. § 60, 2), la imperfectul subjonctivului si la conditionalul trecut
apare curent cu terminatiunea -ti (cf. § 57).
Infinitivul. s. Vechile forme infinitivale lungi in construc-
tiune cu df-al sunt rare: d'pa hrdn'ire 13832, d'e-a pomen'ire 13833.
2. De relevat forma dzua li virfona.
§ 67.-- Forme caracteristice ale cdtorva verbe:
s. A y e a: imperativul (el) avd 42'9, «el trebue scl ayvd» (Slatina),
(el) aubd (Dragomiresti), (4) auvei (Sapinta), sd aubd (Dragomiresti).
V din aceste forme e imprumutat de la forma infinitivala' avía; b, de la
prezentul subjonctivului pers. a 3-a (sd aibd); iar u e datorit persoanei
a 3-a pl. de la prezentul indicativului.
Cauta: cot, cot, cf)atd Ocatd, cotdm, cota ç, cp,atd Ocatd ; sd cate;
a cota.
F i: i (este), (zzoi) sdm(Vad,Nä neti,Sieu etc.) 1724% si s'U (sunt) 3869.
6. i 6 e: dzicy, dziej i lity (tic'ï), dziee, i ficre, dzieem §i yem,
dzket §i ye!, dzicy. Fonetismul cu 'g in loc de dz apare mai la toate
form ele cari in silaba urmatoare au pe -6, -6e.
6.i.tura (a sa): fior, fior,i,, fipard, fiurdm, ¿jura!, tkard.
Merge: mdrg, merf, me' (mere), merem gi me'm, mere!, mdrg;
a mere; sd mdrg, sd meri, sd marga; sd me'm etc.
S A r i: sau, saf, saje (cf. 9 26x ) sdrim, sdrit, say (Borsa).
T a i a. Se aud si urmatoarele forme: (ey) tau (Sapanta) si (ey)
tdu (Giulesti), (4) tau (Moisei) si (4) tdy (Giulesti).
Tragarla: tragan, trafen,i, 10462, tratene.
lo. Tu n a: (ey) tu,j, tub tuie, tundm, tuna, taje.
II. Tund e: (eu i ei) tung (Cuhea).
12. Usca: usc, ufti, usa 3060.

1 Cf. I.-A. Candrea, Psaltirea fcheiana, I, § 106.

www.dacoromanica.ro
LXX TACHE PAPAHAGI

--Forme de conjugare. 1. Vb. l'iurai fkyfopa circulà si ca activ-

transitive. 2. Urmkoarele sunt intrebuintate si flea forma reflexiv1:
inddrOpta 12545, intparcre 878, inturna 816, nafte 1691.
Analogie 0 contaminatie. 1. Terminatiunea -i caracteristicl
pers. a 2-a sing. de la indic. prez. apare la pers. i-ii sing.: [oil nu ftii
9066'69, ey ftii 10945. 2. Aceeasi constatare o facem si pentru im-
perfectul indicativului: [eu] md due'eaj 148 18, [ey] md pun'eai 832 (cu
sens de perfect simplu), 43 65 (cu sens de prezent). 3. Terminatiunea
-j a pers. I-ii sing. de la perfectul simplu o intAlnim la pers. a 3-a sing.:
avui (maica) 12151, cind fui locu la un loc 11753, [el] vddzuj 7763,82
(in acelasi text, la 78 12 apare: f'0 vddzut). In loc de [ey] fdcui apare
[eu] fdcu,si 3879. 4. Forma te-oi cotaj 4732 poate fi interpretatà fie ca
un viitor: te-oi cota, fie ca perfect simplu pers. x-ii sing.: t'e cotai.
5. In loc de sd stau intAlnim sd stai 832. 6. Pronumele reflexiv de la
pers. a 3-a apare in locul celui de pers. I-ii: numa ey cd e01 muri
10278, f'0/ son i 102 12 Il mai gAsim si la alt- persoane: [tu] fi-i infra
10613, fi-i sosi 10665; noi... f'OM PleCa 103 29.

Adverbe
1. Dei mai toate au fost relevate in Glosar, le insirOm si
aci pentru o mai usoarà urrnärire: (d?)-abgialuca, ezeiejuca, aieluca,
airea, airilea, altu (aladata) 263°, amuja, amqi, tip* 1527, 15469,
atuneen'e, bugdt, can 114, ccit' ilin, cdtilinaf, eiefa, hdt, inddratd, lin'ilor,,
lontru, n'icdriri, fohdn'it, tuma, .iib. 2. Ca locutiune adverbialA, de
relevat d'e loc (=-- indatä) si d'e liumdtate (cf. § 82, I).

Prepozitii
-- A, d'ingd, d'ipt, d'ipie, din, dingd, pdntru, pdstd, pdste, pin,
pingo, pund, (indurd-te) spre (noi).

Conjunctii
§ 72. Ce, d'e (=ci , dar) 1049, 10612, 10718, d'e cd (dacä) 1231,
12125, o.

Derivatiunea
§ 73. 1. Formatiunile diminutivale cu sufixele -oc, -uc(d), -ut(d),
-ulut ( 0) , uluc ( d) , -ulic ( et' ) , -ulean( el') , -ulior,, -ior ( -jp,ard) sunt bogate
si foarte curente in toate genurile ¡iterare (prozA sau poezie): mdnintoc;
mindruc; mindrut ; drdgulut ; drdgulit ; freiuluc ; frdt julic; mindrulean;
mindrul'ior ; codrior. 2. De remarcat formatiunea cdrdräti 0 costos.
3. La derivatiunea verbala de observat ea' multe forme circulà curent
fárä 'in-: bdtrin'i, cirliga, rauia, noda, plin'i, pufca, streina, struta, tiln' i,
timpk' ina, tirdzija etc.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMUREWLUI LXXI

SINTAXA

Declinatiunea
§ 74. -- Genitiv-dativul singular feminin al substantivelor proprii
apare cu terminatiunea prepusà: a i Floricd 13634 ( ad illae
mana i Surae 138 16, Docd fdcin 13725, Anuta a i Parasca (Ieud) (cf.
formele relevate la pag. 202). Azi aceastà constructiune apare din ce
in ce mai rar, mai ales in vorbirea curentä, In SAcel, intrebandu-1 cum
Il chiamä, säteanul Ion Burnar mi-a ráspuns cá e Burnar Ion a i Mari.
Tot in Sdcel, intrebfind pe Mástaca Petrovai unde merge, mi-a ráspuns:
«la casa i Docd». «Unde ?» «I Docd, la casa i Docd». In legáturà
cu aceasta, de relevat el numele ei patronimic i 1-a rostit in totdeauna
cu accentul pe : Petrovai, care este, de fapt, o formä de genitiv-dativ.
- 2. Acuzativul numelor i pronumelor färä pre (pe, peo e foarte rarl:
frafe-mn' eu l-am ingropat 10649. Inteo variantá a unei Colinde culeasá
In ieu, bätrana Irina Tiplea a intrebuintat de trei ori constructiunea
fárá pre in urrnkorul vers: Ia-md mine 'n raj ca tin'e. Cf.ins5 constnictii
Cu la roe, Jos'. etc. 3. Vocativul adesea se intrebuinteazá intre
pronumele reflexiv si verb de la forma de imperativ: nu t' e, bade, stro-
hoi 6818.
Articolul
§ 75. r. Precedate mai ales de pluralul in tpate, suhstantivele fe-
minine apar fárá articol: in tpate dalle 47 to (cf. o pag. xt,v, randul al
3-lea) sau pag. XLIX 18 La fel : cu trite oj 1646-7 (corespunzátor aceleeasi
constructii din aromâná : cu lute oj). 2. Pentru aeela, cf. § 78, 3.
Pronume1e
i. Repetarea pronumelui reflexiv dupá verb nu e rará: md
lopdscu-md 11741; t'e bagd-t' e in casd (Mara); s'o adusu-sd 5841, s'o
datd-sd 15821, s'o dusu-sd @ieu), s'o povest' itu-sd 2idzi s'o ti-
nutu-sd cd jar a vin'i linguri (Dragomiresti). 2. Forma de acuzativ
e repetatá si dupá verb: m'or 12141, m'am bdgatu-md (Cracesti),
«nu-j put' ea, bdtrin' e, spun' et' e-a 'ntreba-t' e domnu?» (Ieud), l-o
dusu-1 (Dragomiresti), l-o fticutu-1 (Ieud), «or clopoti ¡ant cad l-a 'n-
gropa-1» (Ieud), «ij cos [49areeii] de cloud ori sd sie tarj, sd nu sd rumpd
pind and i-j strica-j» . and îi va strica Ieud).
Pronumele interogativ ee tine loc de de ¿'e: e¡ti. supdrat?
II 15.
1. Adjectivul posesiv vechi ay, sale apare rar in loc de lor.
Iatá exemplele inregistrate: pdsdrile 'n cuibu stly 4749; d' e Sin-Cjordz
1t4 4j duc oile sale sd facd stînj (Borsa-Pietroasa). z. Curioag ar fi
urmátoarea constructie: m'a luat aFternutu-sdu 12963, clack' ea ar fi
In loc de m'am luat d' in agernutu-meti 1 (cf. in legáturà cu aceasta
1 Cf. *i acordul Iofule, Maria Sa 80711,11.

www.dacoromanica.ro
LXXII TACHE PAPAHAGI

exemplele de la § 69, 6). - 3. At5.t forma alelcâti stbstantivul ce-i

unneazá au articolul -a de feminin: alela popa 8450.
Verbul
- O caracteristici interesantl pentru dialectologia de astázi
e particularitatea curentä a graiului maramuresean de a post-pune
verbului forma de pronume - fie cä acest pronume e un dativ (etic),
fie a e un acuzativ sau o forma reflexivá -: ard'e-raf 23", dau-mi 2913,
fau-m 4747, spune-mi 3860, zine-mi 2546, Miza-ti-tu 5823, vind-t 6630,
placd-vd 7959, pare-le 17247, dzile-le-m (Crácesti), merel 7824, strinfel
10434; Ieru-md 13, l'esd-md 4239, fti-md 2163, sd spue-n' e 4141, audzitu-
l-o 14320, sfintea'-1 16212, cunofti-l? (Sápinta), fti-1 dracu (Berbesti), tau-1
ey (Sdpinta), audu-o 10477, cunpafte-o? (Crácesti); poli-t'e 2719, afld-sd
1146, aljunsi-s'o (Breb), mustrd-sif 956, ftie-se 1626°. De remarcat el aceastä
inversiune nu apare numai la formele de imperativ, cum e in limba literari.
- Dupä anumite verbe, in locul subjonctivului de astäzi apare
intinitivul scurt fära a: pof md cred'e 5042, nu vrea pleca z0955, unde
vrea mere 15460, n'i-a &d'hui ara 5367, nu t'e ftii purta 613, n'avet ein'e
vd M'U 4112, tu md vrei ldsa 1920, nu md vrta ldsa (S45.nta), vrti trta'
plit lela mal? (= vrei a trece... ? - Sápinta).
§81.-Pentru un vechi conditional cu forma de ind ic. imperfect, cf.. § 83.
Prepozitia
§ 82- t. D'e are intelesul de pe din limba de astäzi: efti uscat d'e
fiumdtate 1932. - 2. De relevat urmátoarele constructii cu aceeasi pre-
pozitie: ft-i. da d'e mincat 1024, lu 'mbgiu cu d'e mincat 1369, vi-1 vind
d' e rdst' ign' it 7342, vi-1 vind d'e trdit 7341, mn'i-a h'i musai d'e-1 tras
6741, n'ej. end d'e mci- tinut 672°, s'o vol.. ozit pd tin'e d'e omorit 12123,
s'afteaptd d'e avut prunc 15416-16, Gruja-j d'e murit r0782. In toate aceste
constructii d'e precede participiul trecut.- 3. De cu sensul actualului
de la: eu am invdtat aleaste de tatd-tu (Borsa-Repedea).
Conjunctia
§ 83. - Urmätoarele doul cazuri trebuesc socotite ca propozitiuni
conditionale in functie de vechea conjunctie sd (< se = daca). Primul:
sd ne 'ntilnta domnu 'n fedzdtori. . . c'apoi audzt a mult' e x714°. Al doilea:
In Slátioara, intrebind de vräjitoarea Ferecpaja (cf. Glosarul), mi s'a
ráspuns: apoi o murit Ferecpaia, cd d'e loc o adultam ey adiuca femeia
Jeta sd tulla (=. . dacl tráia, dacl ar trái). Avem a face, prin urmare,
cu o formá de imperfect de indicativ in functie de sci- constructie
care, färä a recurge la ce ne ofere domeniul romanic occidental, e cu-
rentá in dialectul aroman 1 In Maramures ea e foarte rail astAzi.
1 Voi incerca altundeva fixarea substratului comun dintre dacoromini si aromintt
din punct de vederc sintactic, cu care ocazie voi releva aminuntit tot ce ne ofere
astAzi aromana fatà de dialectul nord-danubian.

www.dacoromanica.ro
GRA1UL SI FOLICLORUL MARAMURESULL-1 T XXIII

LEXICUL
Ca lexic nu avem aprcape nimic de relevat, intru cat toate elementele
lexicale cari privesc un studiu dialectologic au fost inregistrate la Glosar,
unde am dat si cateva etimologii. Aci vom, releva cateva consideratiuni
generale asupra acestui capitol.
§ 84. Izolarea geografica a Maramuresului despre care cf. si
cele spuse la pag. mil ar fi putut favoriza mäcar sub raportul lexical
o influentä cu mult mai pronuntata din partea graiurilor eterogene si
vecine. Totusi, raportat la alte regiuni dialectale, graiul inaramuresea'n
ni se prezinta curat si rezistent ferit de influente streine puternice.
Aceste influente dealtfel nu sunt numeroase.
i. In primul rand trebue relevatä cea ruteana care este si cea mai
pronuntatä. Si era firesc lucru ca inteo regiur.e, in care Maramuresenii
au convietuit geograficeste cu Rutenii si in care, in decursul secolelor,
s'au produs si asimilari etnice reciproce, sa se exercite o mai intensá
influenta lexicall ruteana in graiul maramuresean, dupa cum pe
de alta parte putem constata o influenta nord-romaneasca in graiul
rutean. Ceva mai mult: aspectul general pe care-1 prezinta influenta
ruteana dovedeste ca ea e si cea mai veche, si cred ca forma cuma sau
cuna 1 face parte din vechile elemente lexicale nord-slavice patninse
in aceasta regiune.
0 a doua influenta e cea ungureasca. Pe and insa cea ruteana
apare aproape in intreaga viata lexical a graiului maramurcsean, in-
fluenta ungureasa e mai mult de natura cultural-administrativa. Mai
toate elementele unguresti reprezinta notiuni cari sunt in stransä le-
gaturä cu civilizatia contimporana in functie si ea de miscare
; econo-
mico-sociala sau de culturd generala si administratie polttico-militara.
Aceasta influentä nu are vechimea celei rutene si ea s'a intensificat
In ultimele decenii cari au precedat razboiul european.
0 ultimä influenta de fapt foarte slaba si aproape neincetätenita
terneinic in graiul femeiesc -- e cea germanä. Elementele lexicale de
'provenienta gel-mull sunt foarte putine, dei jargonul evreesc le-ar fi
putut irnmulti. Ele sunt rnai toate de natura militara (cf., bunaoara, brutac,
d'ecung <Deckung etc.
§ 85. Cdteva relevdri semantice. 1. Dintre formele cari prezinta o
evolutie semantica m.ai interesantä amintim, cateva: aprindere, 6114,
guFe, izmolenlj, tuna, vetri, vla'stos, zitd. Filiatiunea celor mai multe nu
prezintá dificultati in stabilirea verigelor ei. Astfel, burloara, de la in-
telesul slay de «avetiof5v, ventilare* al forrnei din care deriva vb. vetri
para. la cel pe care ea il are in graiul maramuresean filiatiunea sem,antica se
poate stabili cu usurinta; cu greu insa s'ar putea racorda toate sensurile
formei gufe daca ar fi ca pentru toate sa ne oprirn la un singur si acelasi
etirr on. 2. Sensul al doilea al formeizitcleexplicabil din sensul de muia,
varga roladioasa, subtire si lunga». 3. 0 caracteristica evolutiesemantica.
ne-o prezinta vb. tuna: de la sensul de <ta porni, a cadea cu repeziciune*
1 Etirno/ogia trebue autati in Irpt ati (cf. Berneker), nu in rut. kontyviiti.

www.dacoromanica.ro
LXX I V TACHE PAPAHAGI

s'a ajuns treptat la <(a tranti, a atinge; a el:lea, a afama, a ajunge# 1.

4. Pentru sensul forrad adurmdca arnintesc cl, dei 1-am urmärit de
aproape, nu 1-arn putut constata niCáiri, decit num,ai in Säcel si la o
singurà persoanl. Probabil s'A fie o confundare cu sensul formei adormí.
Mi s'a explicat prin adurmic S'ar putea iarasi ca acest adurmi sä fi
fost intrebuintat cu sensul de «a lua sau a fi pe urma cuiva, a adurmilcao
atunci adurmdca ar avea sensul originar. In cazul acesta adurmi ar
urma sà fie socotit ca un derivat verbal din urnuf ceea ce, ca analogie,
ar gäsi un punct de razim in forme ca umbrd-umbri, cirmd-cirmi etc.
5. Pentru forma si sensul cuvantului meierij probabil cà avern a face
Cu o corupere a formei mezeluri. 6. Pentru sensul i etirnologia formei
noi nurneralul n o u I), cf. pag. urr.

CATEVA ASPECTE CARACTERISTICE

§ 87. Poezia maramureseanà ne prezintà cAteva trAsá.turi care nu
sunt cu totul izolate: ele apar i in alte regiuni. Le relevdm, pe rAnd.
Fjnalul -ja din Fata Pddurii-ia ro9 39 e cerut de tina, i anurne
de mea.
La sfArsitul versurilor rar apare terminatiunea -e, curn ar fi in sing.
altar-e 11612; acest -e e cerut de rirn5, i anume de sdrbdipare.
Tot rim,ei se datoreste -tí din sing. stdiar-d 2748, cerut de hotard.
Ceva rnai des intálnim la sfArsitul versurilor -le (-l'e): badea-l' e
35 42 rimAnd Cu strica-l' e; me-le 3810, 798, 11582 rimând cu Mie, mn' iorele,
purcdrele; ta-le 3871 rimand cu pribe¡ia-le; rufita-le 958 rimAnd cu mare;
petred -le 11981 rimand cu surorele i freca-le 11983; fdee-le 12112 rimând
Cu vdleele.
Foarte des apare finalul -re la verbe ca i la substantive: sd o
tomn' ia'-re 438 rimând cu tare; lumn' ina-re 1411, 1418 rimând cu calare
viata-re; falca-re 399 rirnând cu tare; t' ldsa-re 39 12 rim,ând cu t'e-ai
bldstdma-re; se legdna-re 7418, trimbGita-re 7874, 8071, dumn' ia-ta-re 87 61 ri-
mând cu mare; s'ar afta-re 91 47 rimand cu Mare; Ilonca:re 93 78 rimAnd
cu mare; om crepa-re 9380 rim,ând cu sare i or ustura-re; fa'-re rimând
cu ibostea-re; o k' ema-re 9561 rimând cu i-sa-le; 'nfdla-re 9755 ri-
mând cu fware; 'ntrdma-re 10440 rim,ând cu pk'ic`j,k)are; 'mbdta-re
10760, s'asumuta-re 12312 rimand cu tare; zin' e-re 1x314 rirn,and cu
mere; n'evasta-re 1142,morrita-re 12028 rimând cu mare; fasta-re 12219
rim,And cu cdrare. Acelasi -re trebue Vázut si in viitorul: tu-i imbla-re
'ntre haiduei 11980. Adesea aceastä caracteristicA apare la rnai multe
versuri consecutive:
----Colinduta-j atila-re,
in'e-g-ascultà sA trAja'-re;
Cej te-s mort sit hod'in'ea'-re,
Ese-dzi pomin'ea'-re-76".

Pentru alte accepçiuni in dacoromini, cf. T. Papahagi, Cercetdri fu M'un, ii

.Apuseni, 4i (extras din Grai i suflet, II, 58).

www.dacoromanica.ro
GRAIUL 1 FOLKLORUL MARAMUREWLUI LXXV

In aceleasi conditiuni ca si -le i -re ne intárnping si -rd: sd scula-rd

73 33 rimând cu tintara- i ardta-rd 73 35; [el] lua-rd 951 rimánd cu
'nspard; lucra-rd 10851 rimând cu tard.
Avanduli explicatia in tendinta de a evita cacofonia sintactia
dintre doug vocale sau de a le usura pronuntarea,ingraiul maramuresean
intalnim un d pus la ineeputul cuvintelor incepgtoare cu o %Tocará: d' e
pd d'un cuc 27 49, oi d'af la 2922,37, drumu d'incd-i, 3832, o d'alergat 73 16,
d'inflorit 7834, cd pun' et 7811, h'e't d'An' ild ro6 78, o d'ai ro7 9,
pustd daldsa 10846, Vili, d'armaf iii9 etc. Adesea apare si in constructii
unde nu-si poate avea altá.' explicatie deat aceea a unei analogii: a-1
d'omori 8886, o vddzut d'un pitpit 10530 etc.; cf. si 1°7'3, 12287.
La fel ca i d se intrebuinteazg d' e sau d'i: d' i'mpdrate 1312, 2640,
In) 58271 7832, 8761, d'e'ndltate 8741, d'e'nvdlit' e 9814 etc.
§ 87. - Gäsim adesea i cateva expresiuni care pot fi relevate pentru
anumite particularitgti. Astfel avem injurgtura morfi tc111 1158, 4750;
în fo' locu la un loc 9126; und' e-i locu la un loe 9621, 99 4, fost-o locu la
un loe 12223; uritu-mn'i-i - focu-1 sie 1033.

CONSIDERATIUNI ASUPRA TEXTELOR

§ 88. - 1. Prin culegearea de fatg-ca i prin cele publicate de Tiplea,
Tit Bud si I. Birlea - evident a nu se poate afirma cà s'a dat la luming
intregul folklor maram,ureseln:sunt genuri-cum ar fi cel al magiei-
care asteaptä cát rnai urgente si mai amgnuntite explorgri. Se poate
sustinea fusa a din folklorul poetic propriu zis s'a cules aproape tot ce
e mai reprezentativ in literatura acestui tinut. Firesie, o oarecare selec-
tionare in culegerea acestor texte nu a fost neglijatg.
In ceca ce priveste forma %in sà relevez ina (Agá cá am autat
sg redau in tocmai originalul auzit din grai viu. Nu am om,is nimic
bungoarl din ce stria ritrnul versului, dei atari retuseri s'ar fi putut
face cu cea mai mare usurinta fgrg sg se cunoasa nimic ; in cursul textelor
de poezie intilnim adesea diferite particule m,onosilabe care formeazg'
o silabà mai mult in vers: toate au fost reproduse. Cateva exernple;
Conjunctiile: cd (852, 913, 956, III', 1719, 2229, 4916, 6721, 7731, 7818, 10699,
etc.), da (813, 29, 39, 4229, 469, 5546, 8829, 941 etc.), î (3427, 4014, 4327
etc.) Pe de alfa' parte nu am adgugat nimic acolo unde ritm,u1 ar fi cerut
bunaoarä o silabg. (cf. 4483, 4837 etc.) - dupa cura se poate constata mai
ales in textul al CCCLX-lea.
In acelasi text si chiar la intervale foartescurte adesea aceeasi formg
apare ca dublet (cf. i ---= este 530 si Ii532) ceca ce nu trebue interpre-
tat altfel de cura e redat in text (cf. §i feldera 931 t'ata de feld' eru 9353).
§ 89. - Transcrierea textelor. 1. In afará de sernnele speciale intre-
buintate si a cgror explicare s'a dat la pag. 2, toate celelalte sunt cele
intrebuintate in limba literarg.
In Avram Corcea, Balade poporale, 97 citim
-4Mortii da, mAi gugi neagrA,
SA §tii ci te-omor, nu-i §agh...*

www.dacoromanica.ro
LXXVI TACHE PAPAHAGI

'2. Cat privqte redarea exacta a pronuntarii, once indoiala trebue

inläturata. Ca un simplu control al ei reproduc rnai jos un singur text
din manuscrisul poetei Anuta Plqea despre care cf. pag. LI
In coloana din stinga reproduc in tocrnai ortografia originalului, iar in
cea din dreapta redarea ei critica:
sUNA GAZA$URILÉ SUNA G'EZA$URILE
SunA Gézilsurilé SunA gezrisurile
;Ala tatyé $attilé Pa la tfit'e stAtile:
duk féceori ka nyéstyé braz Duc fe6jorj ca n'esee braz
duk bétyej sin puskat S'aduc bet'ei î 'mpuscat.
GézAsu gyéla sAkrnari G'ezAsu d'e la SAcmarj1
so inplut gyé obsitari S'o inplut d'e obsitarj2,
io dus Oil la muntyé $1 j-o dus pini la munt'e
son turnat dupl rfigutyé $'o 'nturnat dupl rAguee.
M'uta kuku sus pa muntyé Cinta cucu sus pl munt'e,
nymén Jumé nul augyé N irne 'n lume nu-1 aud'e,
numai bgyetyélé rAgutyé Numaj bqet'ele rAgut'e.
kintA gyé ku jalé $'asa cinta d'e cu lale,
gyé gingyésty kl kodru ptyeré D'e gind'esej cá codru pk'ere,
stau rAgutyélé gyea meré Stay rigut'ele d' -a mere.
stau rAgutyélé zgyarl Stay rAgut'ele o zdarl
kl li jalé dupl tara CA 1441 t'ale dupl tarA,
nu styu mai zinyor earl Nu st'iy, maj zin'i-or jara?
li jalé dupl sat Si li[4] aale dupl sat
'LA so dus lo Wat CA s'o dus î 1-o llsat.
galitié ardltyé foku Galitie, ardl-t'e focu,
la mult liai minkat nfiroku La mult 4-aj mincat närocu t
kan tynyé ceinya intrat CA 'n t'in'e &n'e-a intrat
no mai gingyt gyén turnat N'o maj gind'it d'e 'nturnat;
kan tynyei atita dor CA 'n t'in'e-j atita dor,
kitl apli in izvor CitA apA-j in izvor.
Evident cà importanta i interesul culegerii i publicarii unui aseme-
nea material folkloric nu pot fi trecute cu vederea; asupra acestei laturi
insa voi reveni anurne altundeva. Ceea ce ne int.rese,.za deocarn,data
e aspectul sub care se prezintà graiul acestei regiuni in scrisoarea unor
simpli cunoscatori ai slovelor. Influentata de ortografia ungureasca
pentru unele sunete inexistente in alfabetul limbei romane literare,
pentru d', e i n' Anuta Plqea a recurs la transcrierea gy, ty ì ny. Dacg
pentru d' din prepozitiunea d' e bunaoara &in], gy, aceasta nu insern,-
neaza ci d' e are pronuntarea exacta ca ge: pentru d' nu a recurs la un dy
cum a facut pentru e , intru cat nu avea de unde irnprumuta o atare redare..
3. Trecand la Apendice (pag. 18r) i fära sä ne oprim asupra fondului
acestei piese teatrale8, observ el transcrierea fonetica am pAstrat-o
inlocuind ortografia manuscrisului prin cea literara de astäzi.
1 &limar (cu tm cm). Osenii pronuntA Stigmare (cf. G. Weigand, jahresb. VI, 8o).
Soldat care a cenit sau e in obfit (cf. Glosarul).
Pentru existenta unui teatru identic i la alte popoare, cf., bunIoarl, G. Pitré,
Biblioteca delle tradizioni popolari sicialiane, XII (1881), 3, 131-132; G. Hérelle, Le
thidtre rural dans la région pyrénéenne (in revista Anuales da midi, XXXV (1923)
Pag 154-183) etc.

www.dacoromanica.ro
GRAWL SI FOLKLORCL MARAMURE5LILUI LXXV II

ETNOGRAFIA ISTORICA A
MARAMUREqULUI
In urma celor expuse pana aci i pentru a incheia intreaga aceasta
Introducere, ultima gi cea mai insemnata chestiune ce se pune e cea
privitoare la etnografia istoricd a Maramurefului. Insa, prin aceastä
intrebare atingem <ccea mai importanta problema de linguistica romana
care este nwerea i formarea limbei romane in timp, dau mai ales in spatiu*.
Problema depheste cu mult cadrul monografic al unei «Introducen»,
pentrucä daca ne-am opri din acest punct de vedere asupra Mararnure-
qului, va trebui, printre altele, sa relevarn si etnografia istorica a Mol-
dovei, cu care regiunea noastra studiata prezinta multe i interesante
träsaturi caracteristice de unitate etno-linguistica. In acest cadru isto-
ric, in strinsä legatura cu aceasta problema ar aparea i cea privitoare la
elernentul rornanesc din lungul rnuntilor Haernului elernent care,
panä la distrugerea imperiului AsanOtilor macar, forma o populatiune
numeroasa i dorrxinanta in regiunile pastorqti; §i atunci, in mod firesc
s'ar pune intrebarea: ce a devenit acest element romanesc din Tracia
muntoasa ? Evident, o parte s'a bulgarizat in cursul secolelor, o citime
va fi pierit in exilul din Asia-Mica, in numär redus s'a apzat pe versantul
sudic al Haemului. Restul ce va fi devenit ? SI admitern oare ca a trecut
In nordul Dunarii ? In cazul acesta, daca era firesc ca o frantura a unei
entitati pastorqd sa migreze urrnand larrtul muntos balcano-carpatin
pentru ca la un moment dat O. se opreascI tocmai in muntii din nordul
Tisei, gi anume in prelungirile nord-vestice ale Carpatilor, nu vedem
de ce nu am admite pana la un punct qi o migrare analoaga li in alta di-
rectie i anurne: din Estul rodopic o parte sa fi apucat prin Dobrogea
pentru a se stabili apoi in nordul Dunarii, adica in regiunile moldovenei.
Restrangand cadrul acestei chestiuni la ceca ce privete exclusiv ti-
nutul maramure§ean §i raportandu-ne la stadiu/ actual al achizitiunilor
etno-istorice ca i la logica faptelor, ceaa ce se poate afirma din capul
locului e ca In Maramures nu putern vedea o colonizare romana sau o
rornanizare, O cu atat mai putin o continuitate etno-linguistica a unei
colonizad sau romanizari. Diferitele urme din tot ce apartine entitatii
romane, curn ar fi, bunaoara, gásirea unui oban de bronz de al lui Traian,
cu inscriptiunea Via Traiana2», sau inscriptiunea latina pe o apiatra
de calcar*3 ca i toate celelalte pe cari le releveaza I. Mihályi la pag.
618-619 ale lucrarii sale nu pot sustinea o continuitate directa i nein-
trerupta a vietii romane in acest col; romanesc. Ca Rornanii, la sau dupa
cucerirea Daciei, vor fi facut explorad militare de durate scurte li
In aceste parti, ca i in spre Nistruaceasta inteadevar poate fi conside-
rata ca o realitate istorica ; dar de aci nu se poate deduce prei mult in
1 Problema ridicl un intreg complex de consideratiuni istorice si etno-linguistice
ceea ce nu poate fi discutat aci.
2 loan Miluilyi, Diplome maramurefene din secolid al XIV-lea fi al XV-lea, 32.
3 Ibidem, 619.

www.dacoromanica.ro
LXXVIII TACHE PAPAHAGI

favoarea sau in sensul unei pareri ea' in Maramureseni trebue sa vedem

descendenti ai Romanilor sau ai autohtonilor romanizati, adica ai Da-
cilor, ce vor fi locuit aci. Cad, in aceastä ipotezI i referindu-ne la in-
cercuirea geograficl in care apare elernentul rnara.m.ureran, un prim,
rezultat in afarä de altele la care ne-am fi asteptat ar fi fost ca,
In fata atator viscoliri barbare cari puteau tangenta î acest tinut ca si
In fata altor vicisitudini istorice, graiul rnaramuresean sä apuce directia
unei cristalizari izolate, care sa-1 indeparteze cat rnai mult de restul
graiului romAnesc; i aceasta s'ar fi putut petrece cu atat mai usor, cu
cat in perioada de forrnatiune a poporului roman aceastä regiune ar fi
rImas cu totul izolata. Pentru formatiunea 1406 romane nu putern
admite spatiul pe care astazi Il ocupa, poporul rom,an in nordul Durrarii,
pentrucä perfecta unitate luinguisticà exclude asa ceva. De altfel, nici
alte consideratiuni, cum, ar fi, bunloark cele toponimice, nu pledeaza
pentru o atare parere. In toponimia mararnureseana gäsim inteadevar
numiri interesantel, dar acestea nu pot fi relevate inteo asemenea
discutie, intru cat ele privesc aspecte etno-linguistice altele &cat cele
referitoare la o descendenta rom,anI in Maramures. Urmarind, de exern-
plu, num,irile localitàçilor, usor se poate constata originea nelatina a
celor mai multe (cf. Cogiui <ung. kast el y, Rogna ( Rona) < sl. rodkn
Sighet<ung. szig et etc.); cele de origine latind (cf. Biserica-albd, Cornefti,
Ghesd,sti (D' esdfti< d es), lapa, Strimtura etc.) sunt formatiuni roma-
nesti; iar cele Cu originea nesigura2 sau necunoscuta (cum, ar fi Borfa)
nu pot fi invocate.
In directa legatura cu toponimia trebue relevatI Masi numirea Ma-
ramuref , care, in documentele publicate de I. Mihályi, ne prezinta m,ai
multe forme din punct de vedere fonetic. A o considera ca o formá
compusa din nurnirile raurilor Mara si Muref, nu vedem cum am
putea inlatura dificultätile geografice ce s'ar opune: distanta dintre
Mures sau dintre izvoarele acestuia i dintre Mara e prea mare, pentru
ca, la rigoare, sä ne gandim, cá aceasta portiune va fi fost numita Mara-
muref adia tinutul cuprins intre Mara si Mures. Pe langa aceasta,
am putea releva si faptul cá, pentru o atare denumire, s'ar fi putut re-
curge mai de grabä, la una din celelalte doua val. ale Maramuresului, sau
chiar la raul Tisa. Totusi, dei greutätile sunt evidente, identitatea for-
mei Mara cu Mara- din Mara mu r e s nu poate fi tr -cut/ cu vederea.

2 Cf., de pilda, Berfabd sau Biriabd, Codravd, K'icuju, Must' fata etc. (pag. 203
si urm.).
2 Pentru leud circula urrnatoarea traditie: stramosii umblau, pentru asezarea sa-
tului, dupa un loc cu apa; unul dintre ei, ratacind in paduri, a strigat: [aci] je ud!
Dupa o alta interpretare, umbland in paduri dupli o apa curgatoare, ar fi intrebat:
saudz apa curat9are ?», la care unul ar fi raspuns: feu aud*. Cf. si I. Mihalyi, I. c., 58.
Numirea .Fieu e explicata in acelasi sens: un altul raLacit in padure dupa spa ar fi stri-
gat: tfi ey [audo]. In cadrul acestor etimologizan, de relevat cá patura intelectuala
maramureseani se complace a deriva numirea Sdpinta din lat. sapientia. Pentru
$ugdtag, probabil si avem a face cu ung. sovag o-Fgerm. T a g e, mai ales ca Sat,,Fugdtag
e considerat ca fiind locuit de oameni lucratori cu ziva, cari nu sunt sn'emn'esjt.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORLL MARAMURE$ULL I LXXIX

Numele Mara face parte cu siguranta din toponimia veche, autohtona

a regiunii si el trebue pus alaturi de Tisa qi Iza. Intr'un docum,ent din
1349 acest riu apare cu denurrxirea de dluviurn, Maramorosiihl ; in caz
cá aceastä forma e chiar denumirea riului Mara, atunci nurr ele Ma-
ramuref 2 de astazi ar fi insusi nwrele riului, iar cel al riului Mara
de astazi, ar urma consideram ca o forma' injumiit5titä din prima.
Oricum, originea formei Maramuref 'Inane necunoscuta, dupa cum,
pe de altä parte, nu vedem ce indrumare s'ar putca da nurnirii Mar-
?Italia sub care acest tinut mai e cunoscut. Cat priveste denurairea de
Marmadzdy (cf. Glosarul), ea trebue consideratä ca o falsa interpre-
tare a celei de Marmatia sau, poate, o corupere a acesteia din urrra
ceea ce ar gdsi un punct de razirn in dubletul piatcl i pkiadz; mai
probabil insä sà avem, a face cu aceeasi provenienta ca si cea a adjecti-
vului marmaziu pe care 1.1 gdsim buraloara in versurile urmatoare din
balada Novacestilor:
oEi, Agniti, dumnia-ta,
Du-te-mi-ti la casa ta
$i le di vin marmaziu
Cules toamna, mai tirziu...* 3

Dar, privitor la aceastä nomenclatura topica, trebue sà remarcara

el ea, de fapt, nu constitue un argument hotäritor in defavorul existentii
unei romanitäti in Maram,ures, intru cat in afarä de izolate i relativ
foarte putine numiri toponimie romana nu gäsim nici chiar in lea-
ganul geografic al inchegarii entitatii romanesti: din acest punct de
vedere, Romanii, ca I descendentii lor, Romanii, formeaza extrema
opusa a caracteristicei pe care o ofer buraoara Slavii 4.
In cadrul acestor veden i nasc urnatoarele intrebari:
r. Ce populatie va fi locuit in Mararaures inainte de asezarea Roma-
nilor aci ?
2. De unde i and vor fi inflptuit Mararnuresenii de astazi o atare
migratiune ?
Ca raspuns la prima intrebare nu am putea contura nici macar o pro-
babilitate. i totusi, o populatiune fie oricat de reclusa ca murar
care va fi transmis nomenclatura topicä pre-rom,ana, a trebuit sà existe.
Ce va fi devenit apoi acea populatiune care nu putea fi deck una
autohtora, in nici un caz slavä si ce urme etno-linguistice va fi läsat
ea in com,plexu/ vietii n-lararauresene de astazi ? Jata cateva semne de
intrebare cari, in stadiul cercetärilor m,ultiple de astäzi, raman nere-
zolvite.

I. MiMlyi, 1. c., 27, rindul al 8-lea.

2 Ca o simpli curiozitate i in legituri cu etimologizirile relevate mai sus, amintesc
cá intelectualii maramureseni recurg pentru derivare si la urmitoarele cuvinte ungu-
resti: mdr ama rossz, pe care le interpreteazi în sensul neproductivititii pfimintului
maramuresean.
3 Avram Corcea, Balade poporale, Caransebes, 1893, 83.
Asupra acestei importante probleme de toponimie pe care am tangentat-o si in,
Grai i suflet, I, 96 si II, 59 voi reveni altundeva cu preciziri aminuntite.

www.dacoromanica.ro
LX XX TACHE PAPAHAGI

Nici pentru a doua intrebare raspunsul nu poate fi mai fericit ca

-precizare. Ca o sirnpla viziune a miscarilor etnice din trecutul indepartat
produse de evenim,ente istorice adanc perturbatoare, ne-am putea re-
prezenta urm,atoarele: incepand cu sfarsitul secolului al ro-lea and
constatim infiriparea acelor miscari revolutionare din Tesalia si muntii
Pindului pentru Vlahia-mare 0 oprindu-ne la rascoalele Romanilor din
muntii Haernului in contra Bizantului, vedem ca elementul romanesc sud-
dunarean e in plin antagonisnx etno-politico-adrninistrativ cu autoritatile
bizantine ceea ce era firesc sa produca o rascolire pronuntatä in pa-
triarhalismul pastoresc al vietii sale. Era iarasi firesc lucru ca acest an-
tagonism räzboinic, care a adus inchegarea imperiului romano-bulgar
de sub dinastia Asänestilor, sa continue si &Ira moartea imparatului
roman Ionitiu. In aceasta nesigura qi ingrijoratoare situatie si intru cat in
tot timpul duratei acestui imperiu Dunarea nu putea fi un hotar
politic care sa desparta un element etnic omogen traind pe ambele
tärmuri ale ei, nu vedem de ce nu ar fi avut loc migratiuni romanesti
din Balcani in Nordul dunarean si in lungul lantului carpatin; cad num,ai
In sensul acestui punct de vedere s'ar putea explica macar in parte si.
rasturnarea etnografica a elernentului rom,anesc nord- si sud-duna-
rean: de unde pana la sfarsitul secolului al 13-lea elementul românesc
sud-danubian avea preponderenta numerica. am putea zice chiar
covirsitoare fata de cel din nordul Dunarei, astazi constatam tocrnai
contrariul. Dacà la aceastä parere, pe care cel putin logica faptelor isto-
rice o consacra drept realitate, am adauga §i consideratiunea pe care
o socot definitiv ca§tigata ca in Maramuresenii de astazi nu putem
vedea descendenti directi ai unei colonizäri romane in acest tinut sau
ai unei romanizari a lui, e natural ca elementul mararrturesean sa-1 con-
siderara ca fiind stabilit aci ulterior secolului al io-lea si ca, dupi anu-
Mite probabilitati, el va fi venit din sudul Dunarii.
Naste acum intrebarea: ce dovezi am, putea aduce intru sustinerea
acestui punct de vedere ?
Inainte de toate trebue sa relevez ca acì nu pot atinge toate conside-
rentele pe cari le comporta aceasta problema qi cu atat rriai putin discu-
tiunile ce ar decurge din ele. Arnintesc insa el, fara a intra in explica-
tiuni araanuntite, verosimilitatea celor pe cari le-am relevat in studiul
Din epoca de formatiune a limbei romcinel im,i pare a fi cu rnult m,ai con-
vingatoare deck once alta interpretare a lor inteun sens contrariu pa-
rerei exprirnate. Acelor puncte am putea alatura asemanarile sau intal-
nirile dintre folklorul rnaramuresean sicel sud-dunärean (cf. pag. xxxvm
etc). ca §i cele linguistice (cf., bunaoara, § 83).
Evident ca paralelisrnul linguistic, mai ales cel privitor la fonetica,
nu in totdeauna poate fi luat drept punct temeinic de plecare; si aceasta
cu atat mai m,ult, cu cat, pe de o parte diferentieri fonetice in epoca
migratiunilor de pre cari e vorba nu existau2, lar pe de alfa' parte, chiar
1 In Grai ).i sect, I, 224-234-
2 Problema lui c, g + e, i din aromAni nu poate fi ridicati aci.

www.dacoromanica.ro
GRAWL SI FOLKLORUL IVI 1IINNILRESC LL I LXXX I

dacil ar fi existat, in decursul secolelor ele ar fi putut usor dispIrLa in

sensul unei perfecte uniformizàri. Totusi, ca simple apropien i nord- si
sud-durro'rene, relevez ateva puncte. Observ insl de la inceput ca m,ai
toate sunt cunoscute si altor regiuni dacororn,ine, exceptind foarte
putine cari par a fi mai caracteristice. Astfel avem: armurl (arorrx. ar-
mur,baer(arorn. bair),canurd(arom. canurd),cdcdradzd(arom.cdcdradzd),
cdtufd (arorrk. atufe) , cdtin (arorn. cdeind) , (d' ine e) cid esc (arma. cdrinte2),
(sorba (arom. corbu,-d),dori(arorn. dor), dzud(arorrx . ndzuare), Jipare (de
grly) (arom.flurild),ingreca(aro n.angricare),merizd(arorrx. (a)miridzu),
mindzard(arorrx.muldzard),more 3 (arom. more),muscur (arom. mufcur(y),
mufcdturd (arorn. nzufcdturd sau mffciturd), scradd (arorn. scradd si
scradzd tiarbsO subtire i lungareata ce creste in tufe mici pe varfuri de
murrti pietrosi si pe care o pasc de obicei caprele), spart (arom. aspartu
tomorit, Wat, mAcelarit etc.«), Sin-Medru (arom. Sin-Medru) etc.
Pe langa acestea rnai relevAm incl douà forme, interesante si rare
annandoui extrase din culegerea pr. I. Birlea. Prima e curioas1 cel putin
prin sensul pe care-I are: ningd tinga, uite, vezi: ningd-ldj, vezi-10.
Ca forma, acest ningd Il putern apropia de prepozitiunea aromâná. ningd
(sau ningd) insemnând tlângl* i rezultat prin asimilatie din l'irle<
ningd (> ningd). Al doilea cuvant e un nume propriu : Nacufi. In
contextul in care apare, la inceput m'am gindit dacl nu e o gresealà
pentru macu. Pr. I. Birlea rna asigurl cà Nacu circul5 tsi azi in Berbesti
ca porec15.: ,$tefan Moif a Nacului», iar in Giulesti ca tsupranumec
Nurnele acesta e curent la Arornani si e serbat in ziva de sf. loan, Nacu
fiind de fapt un diminutiv aferezat al lui loan: Ianacu )Nacu;
existenta izolatii a acestui nume in Mararnures e oarecum surprinzltoare.
In fine, am putea arninti aci i forma de subjonctiv prezent s'h'ibd
a vb. avvi care circul4 in Bucovina6 si care este identia cu aceeasi forra
din arornira s'h'ibd (el sau 4) «s'a' fie*. Evident cà astäzi ne lipsesc ele-
mentele absolut hotAritoare cari sa consacre in mod indiscutabil pro-
venienta rornAneasa sud-dunIreang a unor atari identiati de forme,
ca si a tuturor apropierilor, asernAnIrilor sau identificArilor folklorice
sau etno-linguistice relevate panä aci; dar de ad i nu putem conclude
Cu sigurantà ca, in ceea ce priveSte existenta i explicatia unor forme ca
subj. prez. s'h'ibd in Nordul dacororrxfin, ne-am putea opri la formula
timprejurAri identice conditioneazk spontan si independent, rezultate
identice I* In once caz, in stadiul cercetirilor de astIzi, asemenea in-
tAiniri devin Cu drept cuvânt ispititoare cel putin; i aceasta cu atat mai

Pentru semnificaiii, cf. Glosartd.

2 Forma cdrinte cred cft e rezultaa prin disimi/atie din *cdninte <*c anenti s.
3 Acest more trebue considerat ca fiind mai de grabii de proveniemh sud-dunfireani
deat rezultat dintr'un mdre. E curent in centrul Ardealului (cf. A. Viciu, Silitul, iza
revista Comoara satelor, II (1924), n-rul 3, pag. 35-40).
Balade, colinde fi bocete din Maratnuref, 65.
6 Cdntece poporane din Maramuref, 333.
Relevatii de Leca Morariu in junintea literard, XIII (1924), 68. Cf. si reviste
'Pudor Pamfile, I (x923),. 24.

www.dacoromanica.ro
LXXXI I TACHE PAPAHAGI

mult Cu cat linguistica rominä n'ar putea dovedi extinderea etno-geo-

grafiel a forrnatiunii entiatii rorrane0 in nordul Dunkii pinl in-
teatAta, incit sà cuprindA i Maranourepl 0 Moldova nordicä.
atunci, de vrerne ce in Maranourqeni trebue sà vedeni migratiuni
romdnefti, i intru eat asemenea identitäti caracteristice nu ne intAmpink
0 in alte colturi dacoromAne, de0 0 in ele am putea constata 4impre-
jueäri identice*, cred el e logicä i oarecum justificatà viziunea etno-
linguisticä cum cä, din diferite imprejuräri istorico-geografice in di-
recta legAturä Cu pästoritul, elementul romAnesc sud-dunsarean va fi
atins in rnigratiunile sale aceste puncte nordice ale dacoromAnei, sta-
bilindu-se deci §i in Mararnure§.
Vre-o traditie °rail in sensul acestei concluziuni nu am auzit,
cum nici documentele istorice ale Ungariei nu ne due spre ceva pozitiv.
Totu0, ca o sim.plä curiozitate mäcar, voi m.ai releva 0 urmItoarele
puncte.
In seara de 25 decerobrie 1924 'Warn dus cu D. G. Dunca, institutor-
director in Ieud, la Dumn'itru Lucatt,i, a lu 'strati, un bAtrAn de 76 ani,
originar din tara Oaului. Intam in elsuta lui scundk a arei inapere
era lum,inatä de o candelä atirnael de grind/. nifai vre-o introducere
pregkitoare, ne pomenim treptat-treptat in plin domeniu folkloric.
Cu priviri agere i scinteietoare, cu gesturi de o inviorare fizicä
cu o vervä' bArbäteascä, lAtrAnul Dumn'itru Lucael a lu Istrati se scoalä
de pe laità i incepe sä declame, printre altele, 0 balada Stroe Plopanl.
Väzfindu-1 bine predispus i foarte comunicativ, 1-am intrebat dacä
sau clack' a auzit ceva privitor la vechimea Maramurelenilor in Vra lor.
El mi-a aspuns: «Eu am audzit nurna atita cà o samä d'e Ruminl j-o
adus regele Stefan-VodA d'in Bakal* c'apoi î famelia Bak d'9-a6i
tät d'in Balcani o zin'it*. IntrebAndu-1 daei acestea nu le tie din carte,
mi-a elspuns: färä asta nu d'in caree le §tiu, flea' d'in
hAtrinl, el 0 etl am audzit ap. d'e Baku d'e la *tefan Plq a Leahului
d'e 83 aj, care o murit in (18380*. Aceste afirmAri le-a pus apoi in legl-
turà cu Tàtarii, spunAnd ci kapoi pä regele 1-o dus TAtari aqa nu.ma sà-1
k'inzuja'o.
Felul in care apare aceastä laconicA traditie ne surprinde, mai ales
c4 in ea ni se releveazä i termenul geografic Balcani. Cam uimit de ne-
durnerirea mea, bätrinul a autat sä mg asigure cl nimic din toate ace-
stea el nu tie din arti i cl *tefan Plq a Leahului nici nu tia. carte.
In cazul acesta, care ar putea fi geneza acestei traditii ? D. Dunca G.
care e din Ieud i cam de aceea0 etatecu Dum,n'itru Lucai mi-a mArtu-
risit el e pentru prima datä cAnd aude aa ceva. Surprinzatoare e 0
apropierea pe care a fAcut-o insu0 bgrAnul Duron'itru intre Bale 0
Bakani, afirmind cl oapoi 0 Bale e tät una cu Balcani», fairä insl sä.
*tie ce anurne sunt i unde sunt ace0i Balcani. SA fie care vre-o legaturà
intre acest Bale (u) i numele Balcu sau Baka ce apare 0 astäzi in ono-
mastica rom.AneascA sud-durareanA, bunIoarà la MeglenoromAni ?

O voi publica tu altil ocazie referitoare la Maramure§.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI LXXXII I

Indiferent de originea acestui mane (clack' are vre-o lega-turà Cu Balean

sau Cu Blac = Blachus = Bkixoç etc.), e i aceasta o apropiere su-
gestivä'.
In sensul acestor veden i relevArn, ea ultim punct, legAtura religioasä
dintre biserica maramure§eara din secolul al 4-lea i patriarhatul
constantinopolitan lAgIturà ce reiese din documentul al 62-lea datat
din 1391 §i publicat de I. Mihilyi in /. c., pag. ro9.
Iatà, prin urrnare, atitea puncte de contact intre Tara Maramure-
sului i rominismul sud-durarean, toate ducindu-ne la concluzia la
care ne-am oprit rnai sus.

www.dacoromanica.ro
TEXTE

www.dacoromanica.ro
 Explicarea semnelor intrebuintate in transcrierea sunetelor:

= semivocala a. h' h alterat de i [e], f.

= semivocaIa e. k' k aIterat de i [e], 1 si
=: e deschis. pronuntat ca românescul
semivocaIa sau italianul che, chi.
=-. semivocaIa o. = i alterat de i [e], isi pro-
O' = o deschis. nuntat ca italianul gL
o nazalizat. = m usor alterat sub in-
u semivocala u. fluenta lui i [e], f.
= u nazalizat. sunet nazil inlocuind pe
b' = b usor aIterat sub in- 'n
fluenta Iui i [e], f. = nalterat de i [e], f §i pro-
= e (românesc sau italian) nuntat ca gn francez sau
dinaintea lui e, i. gn italian.
d' d patalisat [di]. 1), = p usor alterat sub influ-
g [gh] dinaintea lui e, i enta lui i [e], f.
pronuntat ca rom Aries- r' = r usor alterat de i [e], f.
cul sau itaIianul ghe, ghi. = r pronuntat mai vibrant,
G' = identic cu G ca rr.
7, y', = idenfc cuy grecesc. y = grecesc.
= g (românesc sau italian) t' = t palatalisat [ti].
dinaintea lui e, i. = românescul sau francezul j.

Note!. Lipsind s,mnele speciale pentru a arfita nazali area vocalelor o si u, a

trebuit al o redau prin semnele ô i iL Pentru acelasi motiv am notat majuscula
lui ç prin G'.

www.dacoromanica.ro
 DOINE
I Care-s capte la rAcoare,
Du-te, dor,
PA Ca izvor,
C'acolo-¡ mindru Ion
Si-1 trezeste d'e O. somn,
5 SA nu doarmä., cA nu-4 domn;
CA si domn'isor d'e-ar si,
De-a mn'eu doru s'a trezi;
Si d'e-ar si si domn'isor,
TAt s'ar trezi de-a mn'eo dor.
1920. BIlde§ti An5. Tibil, 24.
H
i° Mindrut, O and e¡ zin'i
PA mini nu m'eí gAsi,
C'o¡ si moartA si 'ngropatA
La portitä. 'n femeteu,
C'acolo-¡ mormintu mn'eu:
zs Cu mil albe-¡ ingrAdit,
Cu kldrut acoperit.
Mindnilut, p'acolea-¡ trea',
PlacAl si o ruii-t ¡a.
Qamenii te-or d'i'ntreba
2° Ce ruiitA-¡ a¡asta.
D'a¡asta nu-¡ rukeA albA.
FA'-¡ drAguta mea 6ea dragA.
1920. Bude§tj Aceeni.
III
Ot'i¡, bade, fac mn'inune,
CA gindest¡ cA-s dou'à mure
25 Care-s ma¡ mindre 'n Odure;
www.dacoromanica.ro
N'a g¡unse d'e-o leac' di soare;
Care-s coapte la Omint,
N'agiunse de-o leac' d'e vint.
1920. Budnq Aceeni.
IV
30 AstA varA '69-o trecut
Dus-am dor d'e mindra mult;
Si 'n asta varA 6 e zin'i
Du6e-a si mindra d'e min'i.
2920. Budntj Aceeni.
V
Care om 1-am ¡ubgit eo
35 N'are rind, nieI Dumn'edzki
SA nu-1 scoatA 'n dnimu mn'eu;
TAt s5-1 vAd si sä m'A vadA,
Batsár n'om si laolaltA.
1920. Budntj Aceeni.
VI
SuOrat ca mine nu-i,
4° FArà pu¡u cucului
Cind il lassa mama lu¡
Mititel, fArA de pene
S'ar zbura si nu e vreme.
2920. Bude§tj Aceeni.
VII
FloriCicä f1ori6ea,
45 D'i'nflorea' O. sama mea.
4 TACHE PAPAHAGI
Jo d9-0:1 trai te-oi purta,
De-oj muri tu te-j usca.
1920. Budestj Aceea§i.
VIII
Mindrulut di pa Mara,
Ce n'j-aj dat cu m'Ana ta
S Di nu te mal poè ujta ?
Da mi-aj dat turtä cu mac
Si m'aj nebunit d'e cap;
Da mi-4 dat turta cu unte
Si m'aj nebunit la minte.
1920. Budestj Aceea4i.
IX
10 Mindrior, sir de sansiu,
Vrut-as si sl nu te stiu;
ea d'e cum te stiu pa tine,
N'o ramas inima 'n mine.
1920. Budestj Aceea§i.
X La om cu amar as credi.
Num' o creangl o ramas,
15 Si aCea di dor o ars.
La dor si la supärare
Tr,qabA om cu minte mare.
1920. Budestj Aceeasi.
XI
Mindrulut. cu cusma neagra,
Du-ma 'n lume d'e ti-s draga,
20 D'e ti-s urita ma lasa.
Di t'o parea cu rusine,
Fb."-m'a briu pä linga tine;
De t'a parea briu greu,
FA-mä'-o lumn'ina d'e sau
25 11 rna pun'e 'n iepu tau,
CA t'a trea' d'e doru meu.
1920. Budestj Aceeasi.
XII
Dzis-am, mamá, cata t'in'e
S'A tij dzile päntru mn'ine,
www.dacoromanica.ro
S'A ma daj in sat cu t'in'e.
30 Tu, mArnucA, t'aj tinut
Vin'erea si mn'ercurea
SA mä pot instreina.
RAu, mAmucl, t'e-4 t'emut
C'oi mere dupl 'mprumut.
3920. Bude§d Ana Costiin'ine, 37,
(de fel din Besereca-Alba).
XIII
35 Frundzä verd'e subtirea,
Stricafá-j in'ima mea;
Stricata-j, stricata-i, tare,
Nu-i doctor s'A o tomn'¡a'-re;
N'iCI doctor, n'iel imparat,
4° Färl e'in'e o stricat.
1920. Budestj Aceeasi.
XIV
Frundza verd'e d'e sedar,
N'am credzut la om cu-amar;
De-arä ma¡ h'i, frundza verdi,
1920. Budestj Aceeai.
XV
45 Ciee flori-s pa pámint,
T'Ate zin la giurämint;
Numaj flóarea narelui,
Sad'e 'n p9arta rajuluj
Si gjudecA florile,
30 Ca sóacra nurorile.
D'e i-ai duCe cita zestre,
Tät t'e fae'e d'e poveste;
Si d'e j-aj du'ee cit bine,
Tat t'e-ar fa'de d'e rusine;
SS D'e j-ai dude cu patru boj,
TAt t'ar da drumu napoi;
D'e i-ai due'e cu caru,
Tát t'ar arata drumu.
1920. Breb Antita Bota, 26
XVI
Spun'e, mindrut, min'i-ta
6° SA pue ruij in ferestj
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
'Ciuda trebuesq;
A ta zitA d'e harbuz
S'ä sue pA gard in sus.
Cind s9arele incAlzea'
5 S'A usa' î sI topk'ea'.
A mea zitA-¡ griu ales,
A ta zit'14 d'e oväz
Mest'ecatA clocot'is:
Tat'A-täu nu-i d'e p'ai6¡,
TatA-täu d'e pin Ard'eal,
MA-ta-j copk'ilä d'e fet'e.
1920. Breb Aceea,i.
XVII
Spun'e, mindro, min'i-ta
SA-s ingräd'e grAd'ina
Tät cu lin
Is Cu pelin,
Ca no¡ s'O nu n'e tiln'im,
FärA lunla mergin la tirg,
Mart in bolduri tirguind,
Mn'ercur¡ inapo¡ zin'ind,
20 Zo¡ sara in sezAtuare,
Vin'erea raer& la muarA,
SimbIta numai odatä,
Dumin'ica ziva tuatA.
1920. Breb Aceea§i.
XVIII
La mn'iilocu codruluí,
25 Und'e stau portile 'nk'ise,
Feeele pá tabla' scrise,
Prind'e doru-a mg 'ntreba:
«Duari cat pl 6in'eva».
«Cat pá el cu para verd'e,
30 Sus i, Dumn'edzAu nu-1 rAbd'e;
Cat pA '&1 cu pan' albastrA,
Sus 11 Dumn'edzau sà-1 batA,
CA m'o 'nvätat sArutatA
*i m'o läsat supärat'A;
35î m'o 'nvätat a igi,
*i m'o l'Asat a don».
x920. Breb Aceea§i.
www.dacoromanica.ro
5
XIX
Am' mAmuca d'e 'ntreba
Und'e n'¡-a¡ tipat (jupa,
D'e nu mn'i-¡ draga* lumea ?
4° NI-9-4 tipat pà bosi¡oc,
Numai eu sà n'am nároc;
N¡-12-a¡ tipat pl mAiran,
Eu sI n'am raroc sohan.
1920. Breb Irina Dunca, 9.
XX
Citu Sibgiu-¡ d'e mare,
45 Numai deauA drumuri are
Duna drumur¡ s'o cArare,
*'o cArare cu nAstimb,
MArg feelorii t'Al in rind,
Ma¡C'ele napoi plingind.
so «Meret, vo¡ ma¡Ce, napoi,
Nu sti t und'e merem no¡,
CA noi merem la fázboi;
La räzboi cu Ungurii
SI dezrobgim Rominii,
SS Pà sunetul trimbgitelor,
PA scurtarea y' etilor;
PA sunetul dobelor,
PA scurtarea zilelor».
1920. Breb Acee4.
XXI
Cu¡ cintà cucu sara
6° SupAratA-i M'A vara,
CA î mn'ie cintat,
TAtA vara supArat'.
Cu¡ cinfl d'imineata,
Cu voe tAtA vara.
65 La t'Al le-o cintat cucu,
Numa¡ mn'ie granguru,
SA' m'A duc sA-m lás satu.
1920. Breb Pop Dokle, x3.
XXII
A¡ särkii fe'é¡orii,
MArg in gios ca I norii
70 BlAstArnindu-s pArinti.
6 TACHE PAPAHAGI
Da parinti nu-s d'e zina
Ca marg in ta 1'1 straina.
Ai saracu s'a mn'eu frat'e,
D'i tre¡ ai î klumataee
5 N'o t ipat pusca d'in spat'e.
Nu o tipa niC¡ amu,
CA e 'n tara la Rusu.
2920. Breb Aceea§i.
XXIII
PAduriCe, deasa esti,
FrAt'iluc, d'epart'e esti
10 Padure, cum t'e-as ta¡a,
Fraeiluc, cum t'e-as veda;
PAdure, cum t'e-as aprind'e,
Fraeiluc, cum t'e-as cuprind'e.
2920. Breb Aceea§i.
XXIV
PAsAruica Cu doi pui,
15 Du-t'e 'n tara Rusulu¡
Si-¡ spun'e fraeicului
CI nu po6 d'e doru
SA stiu, fraeiuc, c'ai zin'i,
Drumutu ti k'etri,
K'etrie'ele
Manintele
Si cu flori d'e ruin'iCele:
Pà und'e cum ai pasi
'nee huc ar d'i'nflori.
1920. Breb Aceea§i.
XXV
25 «DunariCe, apa lata,
Ce zii asa tilburata ?»
«Cum facu nu mn'¡-o¡ zin'i ?
La capatu vai¡ mele
Sa bat 4300 taburi grele
30 D'e raguee t'in'erele.
Care cu care sa 'nving,
Tat in Dunare sä. 'mping.
Feelorasi¡ d'e Rumin
SA imp'ing d'e nu earnin».
I920. Breb Aceea§i.
www.dacoromanica.ro
XXVI
35 Fost-am pacurar la oi
S'am durn'it pa mosunoi
Si m'o ploat mult'e ploi.
Fost-am pacurar stina
S'am durn'it pà radae'ina,
40 Nu pa perina d'e link'.
1920. Breb Aceea§i.
XXVII
Cinta mn'erla in paduri,
Robu-¡ LucaC la Ungur¡
Pantru sfinta libertat'e
D'i care noi n'avem paree.
45 Nu sib mn'erla, suparata,
Nu-¡ robie ne'néetatä:
Vin'e-a Cine'ea primävara,
Si-va Luca6 liber
in zadar, mn'erla, suspinl,
50 Du-t'e pina 'n Seged'in,
Du-t'e si t'e pun'e 'ndata
La fereasta incuiata;
Spun'e multa 'nk'inaejun'e
D'e la 'ntreaga natiun'e;
55 Spun'e multa voe bung,
Cà i-am impleeit cununa,
Cununa Cu trii colori
D'in mai mindre dalbe flori.
CA' el b'ine s'o purtat,
6° Ca Romin ad'evArat;
0 flout mult'e si bun'e
Pantru neam si natiun'e;
O facut sfinta dreptat'e
'ntre neamuri libertat'e,
65 Dumn'edzAu sa-¡ faca part'e.
La mult ai cu sanatat'e.
I920. Breb Ilpna Pop, 20.
Frundza verd'e 'n tre¡ taleee,
PA' la orase si sat'e
Eu vad uaminl Cu prost'ie,
70 Da u ban'i¡ pà falosie;
Mai cu sama 64 d'in sat'e
Puarta ha¡de cumparaee;
GRIUUL $11 FOLKLORUL MARAMURESULUI
Muierile rail s'A 'nsala
CA-s dau ban'i¡ lor pa falä;
Feeele, nevest'ele
Care grit ma¡ t'inere
5 Is silesc pärinti lor
D'e sä baga le¡ar datori;
Is ¡au ioliud sI matasa
Ca sa sie ma¡ frumoasä.
Ele nu stiv c'A mätasa
i° Le vind'e boj si casa,
rämin pa cimpu gol,
Numa cu prostia lor,
Pentruck nu pretuesc
Portu nostru rominesc;
15 Portu nostru d'e d'emult
ce-¡ pa räzboaiel'Asut;
Pinza Ce 'n räzbo¡ sa tese,
Da nu i'oliur¡ sî matasa.
Fnindza verd'e d'e gutinle,
" Ascultat, fet'e romin'e,
Purtat portu strämosesc,
Mindru un port rominesc.
1920. Breb Aceeaqi.
XXIX
Plsärica cu do¡ pub
Du-t'e 'n tara Musculu¡
25 Si spun'e mindrutulu¡
CA nu pot d'e doru lui.
1920. CrA6e§tj G'izuca Rednic, 5.
Streina streinAtat'e,
Nu ma 'nstreina d'epart'e,
CA n'am pärint sa mä coaee;
3° Mama am si nu mä catä,
Tata-i supt tirna uscatà.
FrundzA verd'e, pär cu pere,
Ale mele surorele
Nu stiu drumurile mele.
35 Numai eu und'e ma duc
Tatu-¡ rind d'e tufe mn'ié¡
Si mormn'inte d'e vo¡die'¡;
Tate rind d'e tufe mar¡
mormn'inte d'e husar¡.
www.dacoromanica.ro
7
40 Nie4 nu vedz seicut d'e grio,
Numa¡ singe pina 'n brin;
Singe d'9-a Muscanulu¡
PinA 'n coama calulu¡;
Tät singe d'o-a MUSCUlUi
45 pinA 'n coama Murgului.
NiCi-¡ lumn'ina d'e 6ara,
Nij omut d'int'a mea tarä;
Niée feee sà mä. cinee,
1\44 fee¡or¡ sä mà comind'e.
5 In loe sa cinee popa,
Dao Muscan'ii cu pusca;
In loe d'e tras clopot'ele,
Trag Muscan'i¡ cu tunurile
D'e rasuna
1920. Cril6e§tj Ioana Bohto§,
XXXI
55 .A.4 saraCi¡ feCiorib
Cum sä duc ca î norii.
and sä due, sä duc cu flori
napoj zin cu durori;
Cind sä duc marg inflorit
6° Si napoi zin tat ranit
Si d'e tunuri ingrozit,
D'e cotare la parint.
Chid sa duc märg instnitat
napoi zin impuscat
65 Si d'e tunur¡ infricat,
Si la pärint d'e cotat.
1920. Cra6e§t1 Aceeali.
Batä-vä bgjata, raguee,
Tat d'in pusca-s impuscaee,
Pinga dnimur¡ aruncat'e.
7° N'ime 'n lume nu-¡ pind'esee,
Numá-un corb îj straiuesee:
«Mor¡, catana, or¡ t'e 'ntrarna,
CI d'e cind dzac la cap
Suparatu-s î beteag;
75 D'e cind Hugh' t'ine sad
Si d'e pen'e napirlesc
D'in t'ine nu ma hran'esc».
uDu-ee, corbut, la focu,
8 TACHE PAPAHAGI
Nu m'anAri cp-amaru;
Este-o dzi sing 'nt'a an,
O k'earnA SintA-MAri¡a,
MArg 9ameni la mAnAseire,
5 SI nu mor pl tAri strAin'e
Und'e nu cunosc pA n'ime,
FArA frundza î ¡arba
Carel pà tAtA lumea;
FArA frundza d'e trifoi
lo D'e care-¡ î pl la noi.
1920. CrMe§tj Aceea§i.
XXXIII
PI virvutu MAguri¡
Cresee ¡arba dragostii.
Da &tie focu a cosi?
Mindrutu dac' a zin'i.
'S Cine focu a grebla ?
Mindnitu dac' ar 'nturna.
1920. Crii6e§tj MArie Horvat, 36.
(de loc din Sird)
XXXIV
FnindzI verd'e, lemn d'e brad,
D9amne, rAp m'am mAritat!
Am bArbat n'esuflet'it,
20 D9amne, rIp m'a¡ ped'epsit!
Am o s9acrA ca Vun drac,
Ni6i un lucru nul pA plac.
Es afarA,
Ca s'o parA;
25 Zin in cask
Ca s'o c9asl.
SI pun'e pà vatrà latA
fa6e cA nu-s 19atrA.
Da, eu m1 scol d'e d'imineatà
30 Si mA duc dzua la c9asA.
Sgerai cit sgerai,
MA puna¡ in loc sá stai;
MI uita¡ in sus, in Nos,
VAdzu¡ s9are rAsArind,
3S S9acre Cu prindzur¡ ziind;
MA u¡tal §i dup. mn'ine:
Num' a mea s9acrA nu zin'e,
Gind'est¡ cl n'are la 'dine.
www.dacoromanica.ro
Da, zin'e-o mindrI turturea,
40 SI pun'e 131 brazda mea:
al-re¡ tu, mindro turturea,
D'e esti tu d'in tara mea,
Eu t'a§ scrie-o cArei6ea
SA o da i la mama mea,
45 Ca halubele d'in fet'ie
S'A le 'ncare'e pA trei carl,
SI le sc9atA 'n tre¡ hotark
SI le dee foc si
SA se pomen'eascA 'n Tara;
5° SI se 'nvete maVele
Cum sä dap, atutAle.
CA, cite flori-s pg pArnint
The stay la giurAmint,
Numa fl9area s9arelu¡
55 *ad'e 'n p9arta ra¡ului
Si bided. florile,
Ca s9acra nurorile.
S9acrI, s9acrl,
P9amI aced,
6* Bath- cit ee-o¡ mai
P9amA duree nu eel fa';
Batir cit t'e-o¡ rAstäzi,
P9arra dul6e 'n ve6¡ n"e¡ h'in.
1920. Criie.e§tj Aceeali.
xxxv
PA costità la Braski
65 Ard dop,A lumn'ini d'e &Au;
N'ime 'n lume nu le stinge,
Fa' in'ima mea cm n plinge.
Piing sara, piing d'imineata
PinA vAd cA-mi pleere fata.
70 Sibe¡ul un oras mare,
Numa doul cArlri are,
Douà drumuri s'o clrare,
pod'ità Cu badoc,
MArg feCiorii 'n gios la foc;
7S pod'itá cu argint,
M'Arg fee'iori¡ at in rind,
Maje dui:a e plingind.
«Int9afeet, mage, napoi,
Nu stit und'e merem noi.
Noi merem cu dusmanii,
Vai d'e capu nost a si».
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
Da sargentu d'in companii
Tate noptile nu d9arme,
Fara scrie p'o hirtie
C'o murit fe6i94 o mn'ie:
5 Las' sä rus:pa cà nu-m¡ pasa,
Ca ma¡ zin ragut d'e-acasa.
1920. Giesà§tj PAIAguta Tupleitli, 27.
XXXVI
In munti¡ Carpatilor,
In desitu bradzilor,
Mor parinti pruneilor
'0 Si frati surorilor
D'e glóantale Musculu¡
Arda-¡ focu tara 14
Ca, pamint, d'e cin est¡ zid'it
Atitea n'ai suferit:
,5 D'e singe-ai fo"nvaluit,
D'e tunuri a¡ fo' clat' it;
Si d'e singe-a¡ fo"nk'egat,
Si d'e tunur¡ rasturnat,
tät nu ee-a¡ rasturnat.
" C'amu cà t'e satur¡ cu singe
Cà t'e pling î prun6ii mn'i6¡
Dupa dragi¡ lor pärint;
T'e pling drague suror¡
Tat dup' a lor fratiori.
1920. Giesl§tj Aceeni.
XXXVII
25 Mindrulut, d'e m'eit lasa,
Saie-mi ot'i¡ d'e-o¡ zgera;
N'i6e nu t'9-o¡ blästáma,
Fará s'a 'ncung¡ur¡ lumea
N9au.a a¡
3° Cu n9a,u,1 ca¡,
Sohän'it naroc s'A n'ai.
Cu fameia 69a d'inti¡e
Sà fa6¡ datori¡ o mnle;
Cu 6e9a d'e-a dolla 9ara.
35 SI o ¡e¡ ca sfintu nare
Si bolnava d'e pk149are;
Si cu 69a d'e-a tre¡a 9ara
SI o ¡ei ca sfinta luna
Si bolnava d'e o mina. 85 Bata-1 6er¡u î dreptat'ea,
www.dacoromanica.ro
9
40 Tat sa a¡ seaptle fe6iori,
A optale-o coconita
Sa-t p9aree-apa in t'emn'ita,
Tat apa d'e pa Iza,
Puna. Iza 6e-a saca
45 Si ple¡etrile s'or muli,
D'e t'in'e nimn'ic n'a si.
Tat cu canta tiganeasca
Lumea s'A t'e mn'ilueasca;
CA î e9 t',9-oi mn'ilui
So Cu 6e nu mn'¡-a träbui:
C'o cogita d'e mala¡
Facuta d'e n9aya. al;
S'a6eea nu ti oi da
Puna nu t'e-o¡ intreba
55 Fostu-t'am draga orj ba.
furn'ica-¡ inca-¡ furn'ica
umbla pa su' pamint,
Si. s'A tin'e d'e cuvint;
Da tu esti un botadzat
6o Si d'e cuvint lasat,
Si nu t'ai tinut vorba
Va¡, bata-t'e Pre6ista.
Mindrulut, la casa v9asta
S'A sie nund d'e gr9aza,
65 Casa v9asta s'A s'aprinda,
Tata lumea s'a sa stringa.;
Sa s'A stringa s'o pot9a1ä,
D'in cutit s'A sa om9ara.
H'e¡ tu, mindrulutule,
70 D'e-ar da, mindrut, Dumn'edza9
Ma-ta d'e friguri sa m9ara
tati-ta9, d'e varsat,
Sa nu t'e vacía. 'nsurat,
Soru-ta pä pat s'A dzacä,
75 Singele d'in ea sa marga.;
Numa sa marga' pariu,
Stee cin 1-o¡ opri e9;
Numa¡ sa-¡ marga val*,
SI nu-mi p9arte griia mea.
So focu bata, mult mn'i-¡ bine,
C'amu nu gind'esc d'e n'ime,
C'am gindit bugat d'e mindru
Bata-1 6er¡u î pamintu;
C'am gindit bugat d'e badea-
TO
H'ei tu, mindrulutule,
No¡ dacà ne-om d'espArti,
Lasä, mindrut, dor t'a si,
N'am pà ine-t poronCi,
5 FA' pA st'ele
Dor si
FA' pA lunA
Voe bunä.
Luna mere aeilin,
1° Nu sti el noi n'e dorim.
st'elele-s mAnuntele,
Nu t'or spune cà mn'i-¡ iele
DupI dragost'ile mele.
1920. G'esà§tj Aceea§i.
XXXVIII
Si dorutu, mare cine,
15 PAstä mult'e dealuri zin'e;
Nu catä dealu d'e mare,
D'e zin'e fArA cArare.
Mult rnA flit din deal in ses,
Numai vAd c'a mindrii mks
20 SI o tut5.- d'in aciie,
Ca conde¡u pä hireie;
SA o tutA d'in pleiCivare,
Ca conde¡u pA scrisóare.
Märs-o mindrutu d'epart'e
25 Cu un car cu patru twee.
Spargä-i-sä. cluauä 'wee,
SA-s facä d'in car e eleagI
Ca sA zie mai d'e grabI.
MArg pA drum si mä gind'esc
3° Ce-as fa& sI-1 otrAzesc,
CI, uritu mn'i-¡ focu-1 batä,
Nu mn'¡-o fost drag n'ee¡odatA;
Uritu mn'i-i, focu-1 sie,
Nu mn'i-o fost n'iCe d'enti¡e,
35 Cind am mArs la cunun'ie
Si cm n m'am cAsAtorit-
Numa mama m'o silit.
1920. Giesà§tj Aceea0.
XXXIX
H'ei tu, inimA cu-amar,
Nu plinge-atita 'n zAdar;
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG I
4° D'e t'e las6 mai la modru,
CA-¡ trIt ca frundza 'n codni;
D'e t'e lasA ma¡ la rind,
CA-¡ trAi ca frundza 'n vint.
1920. Giesà§ti PAIAguta Pop, 25.
XL
Codru d'ipCe aben'esee,
Omu d'ipée bUrin'esee,
N'ime 'n lume nu giCeste.
Frundza gälbin'e' d'e vint,
Omu bItrin'e' d'e gind;
Frundza gälbin'e"n vinturi,
5° Omu bAtrin'e"n
Mult gind'esc d'e Cela om
Care n'are scirbI 'n casä,
D ipCe bkrin e la fatA.
Io scirbA 'n casä sa n'am
SS N'as mai bAtrin'i sohan.
Scirba 'n casä mA pkesee,
Zelea nu fn./ 'ngOduesee.
Nu sie n'ime cu dor,
C'amu ¡o d'e tAtu mor;
6o Nu sie n'ime scirgit,
CA 19-s gata d'e murit.
1920. G'es4tj Acee4.
XLI
#1-14 mindrut, la no¡ d'e mas,
Numa singurA-am rAmas,
CA bArbatu mn'i s'o dus
65 In lAzutu Cel d'in sus,
In lAzutu e1 bAtrin
A cosi s'a faCe fin».
«Stkl, mindro, cä 'n loc s'A-t
[spui
Clopu und'e sA mn'i-1 pui?»
70 «La fereastA este-un cui».
«D'apoi cum sO su¡ in pat?*
«PA un scAun'es d'e brad».
«D'apoi cum sà t'e särut ?»
«Du-t'e 'n sArACie, mut!
75 Nu ibgi nevestele,
CA nu sti¡ dragostele».
1920. G'esà§tj Aceea§i.
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI
XLII
Cum da¡, lele, lapt'ele? .
Tre¡ petile, domnule.
Lasä', lele, î ma¡ 'Mos.
Nu-1 poel läsa, cl-¡ can gros.
s Lasä, lele, p'o grositA.
Nu poi, cl-¡ d'e bgivolità.
1920. G'esà§tjAceeali.
XLIII
Dorule, mam5.' amar'A,
Esi d'e la in'im' afarA,
C'amu simt tre¡dzrei, d'i ai
D'e cin la in'im5.-mi stai.
N'iel t'e usq, n'i'ei putredesti,
FA' pä mine mä. cAzn'esq.
Tätà lumea trage 'n
Nu tra' n'ime cum trag eu;
15 TATA lumea trage 'n rele,
Nu tra' n'ime ca ¡o ñ ele:
D'int'a mn'eu bine si stat,
SupArarea mn'i-¡ färtat,
Vo¡a rea mn'i-¡ sorA dule'e,
20 D'i la min'e nu sA du'ee,
CA s'o pus gAzdóaie 'n cas1
Si pa min'e nu mä lasA.
1920. G'esào.jPàläguta Got, 50.
XLIV
0, sAracu pribagu,
Cind aud'e-o frundzulea:
25 - data, o¡, mortica mea!»
and aud'e-o frundzulicA:
data, oi, s'a mesa mort'icA b>
1920. G'esà§tjAceea§i.
XLV
PI pod la Italia
Trec feèjorij DunArea
-3° Cu sabgiile 'ncordat'e,
Cu struturile plecat'e,
La bAtae, nu d'epart'e.
«Stat, feé¡ori, s'A ne 'ntrebAm
www.dacoromanica.ro
ix
Care d'in 'eine sint'em,
35 C'A eu-s feelont Banulu¡
D'in tara Banatului;
Elks fe'e¡oru Todoritä.
D'in margini d'e DunAritä».
Numai ei sä. 'ntreabA, ej,
4° Af1A-sA frätiore¡.
Numa unu-o rupt s'o dzis:
«Frei tu, mgmulica mea,
and i¡ nasee v'un feelor
Pun'e capu supt
as Sà nu-i dué¡ atita dor;
SA nu batä tArile,
Ca lupleii pädurile,
In täte orasele.
Sie càtà e porlog,
so Tat im¡ catI sl mI rog;
Sie la Ee porlog rAu,
The dzic: fraf ele mn'eu,
Pin' o¡ mere 'n satu rnn'eu
S'oi h'i popä si
55 Cind oi si 'n sItutu mn'eu,
Si-o¡ popl
Fa69-oi 6-a vrea Dumn'edzIu.
tara strAinA,
fäcut fata bAtrinA
60 $?. ca--;-
pu ca¡er d'e linA».
1920. G'esA'§tj PArasca Cova6, 70.
XLVI
D'i-asarl d'in scApätat
SlabI cat-tie-am cApätat
TM d'in tara Musculu¡,
Cà s'a mn'eu drIgut or¡ nu-i.
65 D'e-ar bat'e Neamtu doba,
Muscule, pà cur t'-a da,
PA'eetatea Muscului,
Dacä paCe 'n tarà nu-i.
1920. Harni6e§tj MAria Bozaj, 19.
XLVII
PA la no¡ pá su' päreee
70 SA mustradzA (loved fet'e.
Una-¡ hîdä î gAzdac5.,
Una-¡ mindel î sAracA.
72
ca gAzdacl-asa giCea:
«Pe min'e, badea, m1 ja;
!mi dA tata patru boj
$'o turmA mare d'e oj;
5 'i. mAicuta 'mi dä o vacá
$'o holdä. n'esgeratI».
«Holda ti-o umplea-o macu,
Tu, hidä, t'e-a du'ée dracu».
Cea. sAracA-asa gi6ea:
10 «PA min'e, badea, mä. ¡a.
Nu-mi d'A badea ok'ij mn'ej
Päntru patru boj d'e-a tal;
Nu-m¡ dA badea gurita
PIntna tAtA turma ta».
1920. Flärni6ntj Aceeni.
XLVIII
'5 Pasär'e d'in Buda-Pesee,
AdA-mi d'e la mindru-o vest'e,
SI vAd mortu-i, o trAesee.
D'e trlia', l-o agod'i;
D'e-o murit, l-oi prohod'i.
a° D'e tala', sA-1 agod'esc;
D'e-o murit, sl-1 prohod'esc.
1920. HArrand Aceeni.
XLIX
D'in Clui d'in batalion
Poron'eitu-mn'i-o Ion
SA-j fac struturi d'in titron.
25 Inapoi am poronelt
CA titronu s'o scumk'it,
Tät sinitu-un zlot d'e-argint.
«H'ej, tu, mindrulica mea,
Las' s'A sie si cu do¡,
3° jara ti j-oi da napoj
D'e c'o¡ mere 'n sat la noi».
tH'ej, tu, mindrulutule,
Eu t'ojo fa' d'in mäleran,
CI nu s'A scumk'e' ohan».
1920. IlArni6ntj Aceeni.
L SI-mi intorc särile-acasI,
35 SAraeile dorurile
eiripk'esc ca pas'Arile
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG/
In t'Ate prilazurile.
'$'a mn'eu dor 4 'Ciripkla'
Int'un virvut d'e nuia.
t 92o. $ugAtag-Sat Mida Vi§oan, 12.
LI
4° «Cucule, d'ipe nu cint ?
04 n'aj frundzI sä. m'AnInel?»
«Frundzà am bugät d'e lat,
Da-mj träesc tät supIrat.
Suplrat ca min'e nu-j,
45 n'a puju cuculuj,
Gin 11 lasä mama lu¡
Mit'it'el si färä. pen'e,
'ar zbura st nu e vreme».
1920. *ugiltag-Sat Aceeni.
LII
De-ai6ea pina' 'n Braseu
5° Nu-j feelor strein ca eu,
FärI mn'erla d'in pIdure.
Da si mn'erla-i curvI mare,
Cu cucu-i varA-primare
$i: cu sturdzu sorl dul'ee.
55 Sturdzu-j dusu-j pg. vAléele
TAt s'A-i c9atie lecurele.
Numa eu, mindnicA, dzIu,
Pai muri, mindrI, beteag,
CA n'am elne rni-aduCe leac.
6o Rei, tu mindrulutu mn'eu,
Spune-mj de-i lecutu t'Av ?
Leacu mn'eu, mindel-i, asa:
Pun'e mina pa can'eet.1
$i' t'e du la fogIdAu
65 $f-mi adA lecutu mn'eu.
1923. sugUag-Sat Todor Tincu, 93.
LIII
F'ine vremea sá mI duc
La tirgut, la ampu-Lung,
SI-mi cumpär un cal poromb,
70 La mindruca d'e n'evastä.
Ea de-¡ hidI, de-j frum9asA,
SI-j pui taleru pA masä.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
CAlugAri¡ nu mä lasA
SA-¡ pu¡ taleru pä' masA,
Ci mà bagI 'n antärárie
Si-m¡ dau panä î hirtie.
5 InCeatA-m¡, Deanine, gindurile,
SA-m¡ pot scrie rindurile.
MA uitai la Sfintu-Sgare,
Mä' u¡tai î päst'e TisA,
VAzu¡ pl mindra prinsä,
Mindra pring î dese'insA,
Cu murgutu e¡ d'e frip.,
Pin ¡erbutä pinA 'n briv.
Murgu paste si rink'eazA,
Mindra dearme î y'iseazA.
'5 Ea mn'il rupsä î mn'i-s dzisA:
H' 6, tu mindrulutu
D,a-astA neapte mnl-am somnat,
Grev y'isuc cà mn'i-am y'isat:
CA puscuta ta 't'ea noul
20 Era ruptA drept in doljä;
Pana ta 6ea zugrAyitA
Era Uta rugin'ità.
Nu minti, curva d'e cin'e,
CA nu mn'i-e ruptA puscuta,
25 Da mn'i-o rugin'it pana,
Da t'e t'em¡ cä fe-o¡ lasa;
De e'e t'e emi ni-¡ scápa.
atita näräy'esc,
Pinä murgu potcoy'esc,
3° $i-mi pui un piC¡or in scarà
trde 'n altä. tarA.
Mina dreaptA oi int'ind'e,
Trii î patru oi cuprind'e,
Ma¡ mindre si mai frumeasA,
35 Nu ca rugineasä.
1923. $ugAtag-Sat
Acela§i.
LIV
PA sub nor¡ mere luna,
Mulee stele-s Cu dinsa;
Niel una nu-¡ lumn'ineasA
Ca mindra care-¡ frunnag;
4° Ca mindruca cu pär cret
T'e topk'esti und'e o vedz.
K'eptu ei Cel d'e märgele
Gind'esti cA-¡ fagur d'e mn'¡ere;
www.dacoromanica.ro
13
Dragostea-¡ d'e coconitA,
45 Ca mnlerea d'in stupk'initA;
Dragostea-¡ d'e fatA mare,
Ca scrumu d'e pà aldare;
Dragoste,a-¡ d'e om bärbos,
Ca pea d'e tap ri¡os.
1920. Òjule§tj Ioana Pop, 30.
LV
3° Cinta cucu 'n virv d'e munt'e,
N'ime 'n lume nu-raud'e,
Fàrà om mincat d'e mult'e.
Taèi, cucule, nu cinta,
Öij amarà mn'i-¡ lumea.
ss Pina Ce-am fo' la pArint
N'am dzis, cuCe, sä nu cint;
D'e cin m'am instreinat
Nu run'i-j, cuc, d'e-a tku. cintat.
1920. ÖjuIetj Aceea§i.
LVI
Ceru-mä la mama doi,
6° Unu mn'ercuri, unu g¡o¡:
Unu-¡ tinär î fd¡or,
Unu-¡ bAtrin rä'másoi.
Morti, pu¡uluc d'e cuc,
DupA care sä mä. duc?
65 DupA'ea tirar m'as duCe,
Mere 'n cimp suerind,
Zin'e-acasä tirdzind
mn'i s'aruna O.' pat:
EL.1 lu cu d'e mincat,
$i el C'ere sárutat.
Dupä Cel ramas m'as duCe,
Mere in cimp tät gemind,
Zin'e-acasä tAt plingind,
mn'i s'aruncá pl bratA:
75 Io lu cu särutat,
Si el C'ere d'e mincat.
1920. Cjule§tj Aceeni.
LVII
Inältafe, d'i'mpäxate,
Pune pa6e, nu t'e bat'e,
 14
Nu-t treabä mai mare gioc,
FI' s'A o Cu Turcu foc.
Turcu-i searpe n'e-adordit,
Sede 'n tufa-acoperit;
5 Turcu-j §earpe verinos,
Ciee apee pk'ica ios,
Ciee opt si ciee Cinéj,
Pina nu rämin vo¡ni6j.
Mea unu 'nt'o arare
/0 gasea' o Eta mare,
aprinsa lumn'ina-re.
Zin'j-un ginulari calare
Cu o sueä d'e cä'tan'e
Tät strigind in gura mare:
15 - «Stinge, fata, lumn'ina-re,
Ca d'e nu, 't sting viata-re».
La catana-asa-j predat,
Sä muara muaree 'mpuscat,
Farl lumn'inä d'e sau,
2° Farä om d'in satu sal);
n'ea' lumn'ina d'e C'eara,
Fara om d'int'a 114 tara.
N'ime 'n lume nu-1 iälesee,
Far' un corb 11 straiuesee.
25 - <iDu-ee, corbut, la bgjata!
O dzi, la Sinta-Märie,
Marg eamini la manastire,
S'or ruga si päntru min'e
Sa nu mor pa rári strä'in'e,
30 Und'e nu cunosc pä n'ime,
Farä frundza si ¡arba
Care-¡ pà tata lumea;
Farä frundza î codru,
Care-j pa tät pämintu».
1920. Cjule§tj Acee*.
LVIII
35 Frundza verd'e rupeä. 'n dzaCe,
D'in anu patruspradzge
Sosit-o veste in tara,
Zalnica, bistosa-amara.
S'o zin'it ca s'o furtuna
40 int'o dzi draga si bunä.
Lasa¡ cuasa 'n brazd' afail
S'o luaj in gios la tara.
FnmdzI verd'e-a ritulub
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Oblu 'n tara Sirbuluj.
45 *I läsai Ce-avu¡ mai drag
pleca¡ cu-a ärîj steag.
Mult vojniel s'o strins su' steag,
Cita' frundza-¡ ineun fag;
Cita frundza, cita jarba,
s0 Da-s mai rnult, maicuta draga'.
Past' un 6eas, pasta doua
Le-o zin'it poruna noua:
40rasu sä-1 parasit
Si la räzboj sà pornit».
55 S'a umplut lumea cu voj
Margin la mare razboi.
Alt o mars cata Sarbia,
Alt o márs cata. Rusia.
H'ej, tu, mindrulutu
6° Cin d'e-acasa Çaj plecat,
Dzuä buna t'ai luat
cu mine te-ai ¡ertat,
Prun'ei¡ 1 j-ai sarutat.
SaraCii coconij täj,
65 Cum o ramas singure,j;
Singurej fära d'e tata,
Ca si caru fara. ruata,
Fnmdza verd'e d'e alun'e
C'a lor tatä-¡ dus in lume.
1920. Cjule§tj Aceea§i.
LIX
70 Eu pa mindru 1-am catat
D'e-aiel pina la 'mparat,
Si Cu cart'e î asa,
Sá yac:1 mort ij o traja'.
S'abatut-am sirgenu
75 Pina 'n tara la Muscu;
Sirgenu-asa mn'¡-o zin'it,
Cä mindru mn'eu n'o murit,
Da el n'a zin'i la min'e
Pina n'a si 'n lume bin'e;
8° NiCe n'a zin'i acasa
Pina' n'a si 'n lume paCe.
Mult ma' ujt, mamá', cu dor
Und'e \l'ad om in ocol
CI tate-s la rindu lor.
85 Ma 11,4, mama, si la mine:
Daca nu-¡ omu 'n ocol
GRAIUL *I FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
Nu-i nimn'ic la rindu lor.
Dacä badea s'a zin'i
The hue la rind or si;
Dacä a zin'i badea
5 Täte huc la rind le-a fa'.
192o. 6iule5tj Aceea§i.
LX
4FloriCia, floare 'n cr,eangä,
D'epart'e esq, mindrä dragä.
Tu d'epart'e, eu d'epart'e,
Doug d'ealur¡ n'e d'espart'e;
10 Douà d'ealur¡ s'o pädure
Cu zn'eura si cu mure.
D'ealu d'e s'ar surupa,
Pädurea d'e s'ar usca
SI sä vadä säs la säls,
'5 Sä vId, mindrä, und'e-a¡ märs;
Sä sä vadä sat la sat,
Sä vkl, mindrä, Ce-a¡ lucrdt.
D'e cin d'e-acas' am plecat
Mult'e räle t',e-o mincat
20 trdit-ai cu blnat».
'i.'
«Mult ibgit,
A meu dorit,
D'e cin noi ne-am d'espArtit,
Cu tin'e d'e m'as tildi
25 Tres dzile mnI-as povest'i;
Tre¡ dzile mnI-ar pärea un C'eas,
D'e du am märs cit'e-am tras.
«Trä¡', mindrucA, cu bAnat
Dacà nu m'ai asteptat,
3° CA s'alt tin'er¡ s'o ibçit
pärinti i-o toit.
*i pä noi, nu n',e-o %sat,
C'apoi no¡ nu n'-am si luat».
«FrundzI verd'e d'e m'Ar dulée
35 Poate, mindrut, c'om agiunge,
D'e-amu, mindrut, pinà gloj
Poate c'om si amindoi».
'qv:). Cjule§tj Anuta Moldovan, 35,
(de loc din Vad).
LXI
FnmdzucA verd'e d'e pnin'e
Mest'ecatà cu d'e-alun'e,
www.dacoromanica.ro
15
4° Blem, mindrut, c'om mere 'n
[lume
*i. n'e-om duée foculu¡
Dac' am fo' d'e-a codrul4
t'ii. tu, mindrut, e'e dzie'ea¡
an lingl min'e sedea,¡?
45 CI nu vedz tu om in lume
PA no¡ s'A n'e d'espreunte.
Vedz, mindrut, cA s'o d'aflat,
PA' no¡ n'e-o d'espreunat
Numa domnu d'e 'mpArat.
1920. Òjuleatj, I9ana Borca, 23.
LXII
5° No¡ Cu mindni lua-n'e-am,
Dar sint'em o leac' d'e n'eam.
Batir cit d'e n'eam om si,
T'Atä vara n'e-orn ibçi,
N'ime nu n'e-a d'espärti,
SS N'iè¡ la casa Oarmegi
Und'e fac d'e leg¡ Domn'i
Noi mai tare n'e-om ibçi,
N'ime nu n'e-a d'espärti.
MAI mindrule, om frumos,
6° Tipa coasa, blem¡, sedz gips,
i eu mnI-oi tipa grebla
'(),¡ mere la duma-ta.
Blemi, mindrut, sä n'e 'ntreb"Am
Care d'in Cin'e sint'em
65 i care Ce zestre-avem.
Tu esti sirut d'e säcarä.,
Eu d'e grill d'e primAvarä;
Tu esti sirut d'e ovAz,
Ev d'e griu d'e Ca p'ales.
1920. 6ju1e§tj Aceeaqi.
LXIII
7° Cucule, pen'e surie,
aria 'n codri sà sä seie
Care cu care sä sie.
Sä stiu si eu cu mindru
Si-om laolalt' o nu;
75 SA st'iu si eu Cu badea
Si-om laolalt' o ba.
Audzit-am, mindrut drag,
i6
CA pà min'e m'al u¡tat.
Eu codru 1-am blAstAmat,
Mindru sA sie ¡ertat;
Eu am blästämat codru
5 SA sie ¡ertat mindru.
1920. Ojulestl Aceeasi.
LXIV
Es¡, impArat'e, d'in curt'e
5i t'e OA la bItae
Cum sA 'mpuscl si sä. tae.
MArg sinateti a-¡ stringe
10 5i nu pot tree'e d'e singe;
MArg sinateti sll lege,
51 d'e singe nu pot tre6e.
1920. Gjulest¡ Ioana MurIlan, ao.
LXV
Bat'e, D9amn'e, pä Sirbu,
N'9-o 'mpuscat impäratu;
25 L-o 'mpuscat d'int'un motor
5'o umplut lum,qa d'e dor;
51 pà el si pA mu¡ere
51 s'o 'mplut lum,ea d'e ele.
1920. 6iti1e§tiAceeatg.
LXVI
Bat'e, Dóamn'e, pA Muscu
2° CI el o 'nCeput focu,
Nu vr9a pa6e n'iel amu.
Ardá para foculu¡
Tätä tara Muscului,
Coruna d'in capu lu¡;
25 Coruna d'in cap sA-¡ pkTée,
mima i sA, d'esk'iCe,
Cum O. d'esk'icA s'a ma,
CA-s n'evastI tin'er.ea
Si mA aflu singur9a;
3° Singurqa ca si cucu
PA mindru 1-o prins Muscu.
MA¡ Muscule, limb' amarA,
NApustla-mi drAgutu ¡arA
SI zie 'nea¡astà tarI,
35 CA d'e nu li-¡ rapust'i,
Rusule, t' -o,¡ sudui,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Tara nu ff. hAznui;
Rusule, t'9-o¡ blAstAma,
Nu 04 häznui tara,
40 CA 04 pk'erde coruna.
CA d'e patru a¡ d'e dzile
Nu ma¡ da¡ bin'e la n'ime;
Le dai dzile O. trAia'
Cu tunu si cu pusca.
45 Asa da¡ cu tunurile
D'e surupk'esti d'9a1urile-
Suruplei-ti-s'ar curtile;
Mult'e d'ealuri prIhupk'esti
51 n'evesee vAduvestb
So 51 prunei tin'er¡ n'emn'iCest¡.
CA s'o dus prun4 tin'ere¡
S'or zin'i ca vai d'e e¡;
51 s'o dus prun4 dezn'erdat
5'or muri d'e supArat....
SS Nu vä. Cjud'it d'e e",e-arn scris,
CA m'o 'nvins un mare plins:
D'e trei ai sî sase lun'i
imblA 9,amen'i¡ n'ebura
N'ebunI imblu si eu
6o D'e nu sti u d'e capu mn'eu;
N'i'ée pot dzua lucra,
N'i6e pot sara 'dim,
NTei mA hod'in'esc n9apte,a,
DacA vAd cum il lump.
2920. Gjulestj Aceeasi.
LXVII
65 Sus e luna 'n doul c2arn'e,
S'o culcat tata si d9arme.
Numal eu nu pot durn'i
TAt d'e griiile lumn'i,
Cum o fo' si cum o si
70 51 d'9-amu pin' o¡ trAi.
1920. Vad Il ana Oros, it.
LXVIII
M'a minat mama la zie
DupA strut lu Vasälie.
Coborin pä zie 'n gios
MA 'ntiln'i¡ c'un domn frumos
75 M'am plecat, 1-am grutat,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
MA vadzu mama d'in prag.
Mama m'o spus cAt1 tata,
Tata cata sirióara;
Sirióara Cea ma¡ mn'icA
s D'e min'ecI m'o luat,
Cità-¡ satra m'o purtat,
Pira 'n MA m'o bägat.
1920. Vad Aceea*i.
LXIX
Batà-rnà bgiata p1 min'e,
Tragà 'n räii ca altu 'n bin'e.
Mamá, cin oi muri
H'ie patru Ceeeras,
H'ie popa n'a mai h'i
teteras h'ie î tri¡,
Batir popa n'a mai h'i.
35 Nu h'ie niée diac,
H'ie patru Ceeeras
SA-m¡ tragA lingI salas.
BatA-mI bgiata pl min'e,
CA, d'e cin mama m'o fAcut
2° Cu strAin¡ am 'nvAluit.
SupAratu-s, nu .m1 las
SA fac voia la leizmas.
Cin am fost ma¡ supArat
Am fAcut o voie mare.
25 DupA min'e nu rnA u¡t,
C'am Wait bug'At d'e mult;
DupA min'e dzi: nAroc,
Ca si pest'ele pA foc.
1920. Vad Mihaj Telept'pan, 70.
LXX
FrundzA verd'e d'e sAlatA,
3° Mindr1-¡ hora legAnatA
La copila supAratA
Care-¡ d'e drAgut lAsatA,
PA cum is una si
LAsatA d'e mindni mn'eu;
35 PA cum is sit eti, una
LAsael d'e bAd'ita.
1920. Vad Todosie Telepepan, 20.
www.dacoromanica.ro
17
LXXI
In grAd'in1 la stAi'ar
SAmAnat-am mAieran.
Mult am dat d'in Ce-am arat,
4° Flor¡ frumag-am sArranat.
PA cin am fo' la p/eit
Mgmuca m'o cred'intit;
PA cin am fo' la è¡untat
MAmuca m'o mAritat.
45 Crestet, flor¡, ca gardurile
3,?stupat prilazurile,
Nu VA é¡unta' virvurile.
D'am o sofa si un frat'e
uîle-or purta e¡ in paree;
50 D'am avut si un drAgut,
FA-¡, sonicA, î lui strut.
1920. Vad Aceea0
LXXII
Pa cArarea c'Asii mele
RAsArit-o floriéele.
Da eu. nu le-am sAmAnat,
55 D'in clopu bad'¡-o pk'icat
Cin s'o dus si m'o rásat;
Da ell nu le-am rAsAd'it,
D'in clopu bad'i-o sArit
Cin s'o dus si m'o uric
5920. Vad Aceea§i.
LXXIII
6° Sus p1 malu DunArii
Mlrg feé¡ori¡ cu boi.
Da naineea boilor
Mere mindra mindrelor,
Cu nAframa albl 'n
65 Cu susk'in'¡ d'e la in'imA,
C'o avut un drägut drag,
L-o Nurat Neamtu supt steag;
Supt steag rosu d'e mältasl,
Tre¡ ai sl nu zie-acasI.
7° CUM 1-o Nurat 1-o î dus
In Austria d'in sus;
d'e-acolo 1-o intors
In Austria d'in Nos,
 i8
Und'e 'nflorea' leiper¡u,
SI nu-1 vAd cit i er¡u;
Und'e 'nflorea' tami¡a,
S'A nu-1 vad 61 ii lumea.
2920. Vad Aceeni.
LXXIV
5 Trimas-o 'mparatu cart'e
La fet'ile d'e pa sat'e
SA nu puaree sumn'e 'n ruat'e,
Ca la Boznea-¡ mare m9aree;
Si sa nu samin'e florb
Ca nu le-or zin'i feelor.l.
at fe'e¡or¡ h'irq o fost
Dusi-s la batae tot
PA tarmuri¡ Dunarii,
SA g bata cu Sirgii.
15 imparat'e, nu t'e bat'e,
CA-s catan'e n'e'nv'Atat'e
Si pk'ica n'enumarat'e;
Si-s catan'e tin'erele
Si noi le plingem d'e iele.
I920. Vad Aceea§i.
LXXV
20 Neamtule, cruCea t'e bata,
je¡ feelorii d'i la tata
Si' dragutu d'i la fata;
S'a zin'i dumineca,
N'a si 'tine a uca,
25 Neamtule, t'e-a blastAma.
1920. Vad AceeL i.
LXXVI
In Carpa; cm n am intrat,
N'o fo' n'ie'i frundzA d'e fag,
N'o fo' n'Re d'e arin,
N'iè¡ pasare Ciripk'in,
30 FA' feelori¡ lacrAmin;
L'AcrAma lacrAm¡ d'e foc
DacA vad el n'au naroc;
LAcrama lacram¡ d'e para
Daca vad a n'au ficnealä,
35 Ei g muara 'nt'a lor tara.
2920. Vad Aceea9i.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
LXXVII
MA, fagetu cu valea,
Spun'e-rni'Ce t'e-o¡ intreba:
N'o trecut p'ai4, badea?
D'e-o trecut sa mA plzAsc,
40 D'e nu,-ai4 sa-1 agod'esc.
1920. Vad. Aceea§i.
LXXVIII
Nob do i bradz inCet'inat,
N focu vA leganat ?»
oCum noi nu n'e-om legana ?
Numa nkla n'i g gata
45 Tri¡ ma¡star¡ d'in tri¡ G'esauA,
Cu sacuri, cu sirisaug,
SA n'e tac drept in c160,
SI n'e faca drAn'ie¡oare,
SA drAn'ita' femnlékoare,
5°'SA Sacil fet'e fd¡uarA,
Si feC¡or¡ fail mustata,
Care 'nvata-a stein& 'n bratä
S'a gruta cu dureeata.
2920. Vad Aceea§i .
LXXIX
Hai, mindrule, O. fugim
55 CA no¡ bin'e n'e vaiim,
Si' la ok'¡ qi la sprin&n'e,
Ca do¡ porumba la pen'e;
Si la oki si la u¡tat,
Ca doi porumbg¡ la zburat.
6° Tu n'a¡ tag, eu n'am mama,
Amindoi sinfem d'e,-o sama;
Tu n'ai frat, eu n'am surori,
Amindoi, ca doua flor¡.
2920. Vad Aceea§i.
LXXX
Trec pa ulitä horin,
65 Vad pA mindra legAnin.
Cu pk'ieloru legana,
Cu gura mA blastAma.
Ta'ei, mindra, nu blastama,
Ca una n'i-o fo' mint'ea,
GFtAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
C'o¡ zin'i î t'e-o¡ lua
La tuamnä d'e n'a ploa;
D'e-a si vreme fin om fa'.
NTe¡ atun6¡ nu ee-o¡ lua;
5 Dar atunC¡ î n'ié¡ atunel
Chi a faCe plopu nueI
flk'ita mere dulel
iugastru
minca, mindrä, d'in ele.
10 Da s'atun4 in loc o¡ sta,
fria lua-t'e-o¡ o ba.
1920. VadAceea.,i.
LXXXI
114 tu, mindrulutule,
D'e ai gind cä mn'i-¡
Verd'e esti si ee-¡ usca;
15 D'e ai gin cä mi-i
Verd'e esti î t'e-¡ topk'i.
Häl tu, mindrulutule,
Ce pä'rnint verd'e t'e tin'e
D'e tu-amu nu zii la min'e?
20 Tu mä vre¡ läsa u¡tatà
min'e supäxatà
Dumn'edzäu bunu t'e batà.
1920. VadVasile Glodîj, zo.
LXXXI I
Duée-m'o¡ sà si u pribag
Pin pädurea Cea d'e fag.
25 Futu-t mortit k'epen"eag,
Ce el-o¡ tipa päst' un fag
$'o¡ cAta codru d'e larg
Sà vAd cum i¡ î pribag.
1920. VadAcela§i.
Mäi codrule, nu mä vind'e,
30 Mi-¡ minla î t'e-oi aprind'e,
C'amu bin'e stiu ard'e,
Est¡ uscat d'e giumätat'e;
C'amu stiu ard'e bin'e,
C'am trecut vara pin tin'e,
35 Cin träiam cu mindra bin'e.
2920. VadAcelaqi.
www.dacoromanica.ro
19
LXXXIV
Trimls-am o caree scrisä
La CAntäläria prinsä,
$'o sosit in mn'edzu noptii
La Cäntäläria mor0,
40 $'o aflat portile 'nk'isä.
Domn'i-o stat s'o
pà n'ime n'o gäsit.
napo¡ mn'i-o sirgän'it
$'a mn'eu drägut o murit.
45 Die-m'oi cu geizAsu
In Galitia la mindru,
$1 d'e nu l-o¡ aflá-acolo
Tät m'o¡ due'e cu motoru
$ape e-orase d'-acolo.
5° î d'e l-o¡ afla, murit
Sämä'na-i-o¡ pl mormint
Ciee flori-s pà päinint;
La minuri si la pkTe¡uare
Ciee flori-s pä su' suare.
55î d'e l-o¡ afla 'ngropat,
Pun'e-i-o¡ cruCe la cap.
1920. VadAcel*.
LXXXV
Fost-am plcurar la o¡,
N'am durn'it pà musuro¡,
Ce-am dorn'it pà perinutä,
6° C'am avut mult'e drlgutà;
Ce-am durn'it pà perinluarl,
C'am avut o drägue'ivarà.
1920. VadAcelaqi.
LXXXVI
ritu fau
Cum l-o läsat Dumn'edzAu
65 La fe6¡ori d'e eemeeeu,
Care-s tin'er¡ ca î eu.
batà-t'e-amaru,
Mare-t puat'e si hotaru:
D'e 6inel aj mindni in t'in'e,
70 Mult Il astept si nu zin'e;
Eu l-astept si el mult sèd'e
20
Pá mormint e ¡art:a verd'e;
Eu, 1-aseept sA zie-acasA
PA mormint e ¡arbA grasA.
1920. Vad Acelasi.
LXXXVII
Alunar, cu-alun'e mult'e,
5 Am drAgut dus in munee.
Alunar cu-alun'e mar¡,
Am drAgut pAcurari.
1920. Vad
LXXXVIII
Cucule, pasAre cóárbA,
Spun'e la mindru ca-s r2a136.
10 Da nu-s ruabA ca robgii,
Da 'n casA cu strAinib
trag in Oug ca boj.
1920. Vad
LXXXIX
Copk'itan'e, domnut drag,
Dä.-ml o luna sAbgeag
'5 SA väld mindrele e fac
coconu mn'eu, e'el drag.
Copk'itan'e, dA-m¡ ob0t,
C'amu trii a¡
Tri¡ a¡ e o vreme lungA,
2° Cin'e Nat' e ag¡ungl!
1920. Vad Acela§i.
XC
Neamtule, rnA ¡ei, mA du'e¡
PinA 'n gran'itA la TureI,
SA port cai¡ Turel/or,
SA duc doru mindrelor;
25 SA port cai¡ d'e cApestre,
SA duc dor d'e la n'eveste.
1920. Vad
XCI
Plob ploitA, cu
C'a6e,qa-¡ bunA d'e slug¡;
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG1
Ploi, ploitä, nu ma¡ plc*
3° Plo¡ pA mindru d'e la oi
SA zie pinA la noi.
1920 Vad Acelasi.
XCII
Ard'-ar pklatra la Gutib
RAmine,a-u-a¡ sat pustii,
N'arn un drag sI ml mina
35 CA pl 6in'e 1-am avut
D'i p'ai4 s'o dus d'e mult.
Ard',c-ar pkiatra la Fäget,
Räminere-ai sat sgcret,
N'am un drag sA mä dezn'erd;
CA Cin'e m'era drag mule
MArs-o 'n lume 0 nu zin'e.
1920. Vad I9ana Codrga (Fundgasa),
40, (de loc din Berbe§ti).
XCIII
Du-t'e, bad'e, portu
hab sä treèem codru
SI n'e poveseim la modru.
45 Tri¡ dzile n'es-ar pArc,a un Ceas
Povesein nost nAcaz.
1920. Vad Aceeasi.
XCIV
Dusu-s'o cucu la Clui,
Pui ¡-o rAmas colduq.
Num' o bgiatA pAsAre,a
52 S'o legat cá ,i-o
D'a zin'i cucu odatä.,
Pui nu ¡-or gie'e «tata»;
*'ar zin'i cucu Cu vreme,
Pui nu i-or giCe «n'en'e».
1920. Vad Aceeasi.
XCV
55 frei tu, mindriorule,
Noi avem v'o douà oi:
Vind'e, mindrut, oile,
C'amu zin'e postu mare,
N2apt,c,a-,¡ dzua-¡ mare,
 GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
prind'e-a fäta
mn'ei incä'-a zgera,
Numa larrn'A 'n cap mn!¡,-or fa'.
D'e-a si h'ia d'e-o gubutä,
5 Om cirk'i s'a si noutI;
D'-.a si h'ia d'e e'boare4 nob
Om cirk'i s'or si ca nob
durn'i noi, amindoi;
Oile nu n' e-or trezi
BatIr cit om vrea durn'i.
1920. VadAcee4.
XCVI
Vrea-tl-ar curvele s'A mor
Sà rämin'A mlndru lor.
Mindru lor nu le rAmin'e,
CA-1 duc in gróapg Cu min'e
15Sà vadä' tAt
Bin'e n'-am putut ibçi.
1920 Vad Aceea§i.
XCVI
Beau la criiml dupl masä,
M9art'ea m'A catä p'acasI.
Zin'e m9art'ea tät la min'e:
20 copile, Cu min'e.
Du-t'e tu, moaree grabn'icä,
Beatj o leacI d'e pahua'.
Ha¡da, copile, cu min'e.
Cum focutu s'A ml duc,
2 C'am o casI d'e copk'il
sua d'e datorib
«Hab cu-aCelea fà èe tib
Cu min'e-¡ musai s'A zii».
The 'n lume-s d'e gItat
30 cu mosarf ea d'e plecat.
Cin'e 'n lume s'a trá,
Datoria a práfi.
Cui a si mn'ilä igele
copkiii ¡-a tin'ea.
1920, VadAceeavi.
XCVIII
35 Frundzä verd'e-a fagulub
La horia pribagulu¡.
www.dacoromanica.ro
21
Ha¡ sIracu pribagu,
D'e-asternut i-¡ pAmintu,
D'e 'nvIlit are codru.
D'e-aud'e codru clIt'in:
DA, dä.-b frat'e, s'A fugim,
C'amu noi aie4 p¡erim.
d'e-aud'e-o pAsIrea:
IatI, ob mort'ita mea 1
1920. VadAceeai.
XCIX
45 Din atan'e m'o luat,
Mindre flor¡ sImAnat
PI o verd'e
La cornu Guti¡ulub
Ling' o rIC'e fintini9arä..
5° Numa, ¡a, cind am plecat
Florile le-am blIstämat:
Crestet, florb si nu 'nflurit,
Cä mn'ie nu-m trebuit;
Crestet pA cit gardurile
55 'astupat prilazurile,
S'A vä sufle vinturile,
SI vä C'¡unt'e virvurile,
CA ett nu v'oi ma¡ purta,
CA' m'A duc in cItun'ie
66j lozeste-o bätàlie
focu î bgiata,
Qare cind o¡ inturna
D'e-o¡ zin'i cindva v'odatA
La mlicuta m,ea e'ea. draga!
65 Stringu-mI bumbgii pa k'ept,
N'oi agiunge sä.-,¡ ma¡ vAd,
Frundzucä verd'e d'e fati,
PA pArinti¡ mn'ei 6e¡ dragb
H'eb tu mämulica mesa,
7o fe-agiunge doru
La., mk¡cutä., clopu
pun'e, mA¡cutä, bin'e,
Tot i¡ sti cA-¡ d'e la min'e.
H'e¡ tu, puiutu mam
75 T'Oi trimete, mindrä, cart'e,
Cu marginl d'e busi¡oc,
La mniiiloc
ParA d'e foc;
rumpe pe'eet' ea,
22
RumpA-i-sA in'ima,
Cum s'o rupt a mea s'a ta
Cind am prins a n7e rasa;
C'o fo' musai d'e lAsat
5î 'n cAtan'e d'e plecat.
1921. Vad Acee*.
Tu, puiut d'e mn'errä n'eagrA,
Spune-¡ cuculu¡ sä tacA,
SA nu cinee sus p5. crangg,
C'amu nu mn'i-¡ lumea dragA;
Eu d'e cind m'am mAritat
Da nu mn'i-¡ d'e-a tau cintat;
Pin' am fo' l'a mn'ei pärint
Nu t'e-am oprit sA nu cint;
Da d'e and m'am mAritat,
'5 Da nu mn'i-¡ d'e-a täu cintat.
D'e-aj ard'e, lume, cu foc,
N'iè¡ cà m'as clAei d'in loc,
PA 6¡udA d'e-a mn'eu noroc.
Lume, d'e-ai ard'e Cu
20 N'as esi d'in cas' afarä,
PA. 6¡udA d'9-a mea ticn'ealA.
Vai, ein'eretile mele,
Le petrec in dor si 'n
1921. Vad Aceea§i.
CI
Ciee flori-s pa izvor
nee strig6 sá mA 'nsor;
Numa flóarea è'ea d'in laz
TAt strigA sä má mai las,
SA nu-¡ duc marni¡ nAcaz.
CA d'un feCioras cin' sä 'nsgarä
30 D'e prind'e do¡ ca¡ la car
adu6e 'n cas' amar;
D'e-a prind'e doi ca¡ la rudA
adae-amar î trudA;
PA cind îj pa deja Mob
33 D'ar mai prind'e î alt doi
SI duel truda napoi.
Da cani-¡ cu patru róaee,
DuCe-ar truda, nu o Nat'e
O luat &II la m2aree.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
40 Verd'e popa ¡-o Murat
Si nu-¡ modru d'e läsat,
Fa' cu muta-¡ d'e cAzn'it
PinA 'n lume d'e trAit.
1921. Vad Aceea§i.
CII
Cin'e n'are mult urit
43 Zie la min'e sA-¡ vind,
CA je u am bugät urit;
D'e l-as sAmIna 'n plmint
SA vadä î pAmintu
Ce plAt'este uritu!
50 PAntru ura ard1-1 focu
lAsat tara î locu;
PAntru ura ardI-1 para
Mnl-am läsat locu si tara,
lumea u-am 'ncung¡urat
55 PAntru mindru mn'eu Cel drag.
1921. Vad Aceea§i.
CIII
FrundZA verd'e si una,
Tata lumea dzi4-asa,
CA nu-i bura dragoseea.
Dar, dzAu, dragoseea-¡ amara
6° Cum nu-¡ altA bóalä 'n taxi.
an la in'imä sá pun'e
ard'e ca s'un arbun'e;
Tät o ard'e si o frige
Si n'ime n'o p9at'e stinge.
63 Nu sA stinge ea usor
NTei cu apA d'in izvor,
N'ie4 cu op./ d'in fintinA
D'e-aj turna o säpfArninA;
turna sA curl valea
70 Ea tàt ard'e si mai tare.
gzo.Vi§lu-d'e-ajosMaria Ard'elQan,2o.
CIV
Cin'e stricA dragoseea
RumpA4 doru in'ima,
Sà n'aibl altä dureeatA,
Numa¡ bAnat pä zieatA;
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
N'ié¡ sA n'a¡bA ma¡ mult bin'e,
Numa¡ bAnat î sust'in'e;
sá n'a¡bA mult' avere,
Numa¡ bAnat si durere.
BatA-f e, mindrulut, dzAu,
Numa¡ tàt bAnatu mn'eu,
Numa¡ d'ipée m'a¡ lAsat
Si eu t'-am ibgit cu drag;
Si eu t'e-am ibgit cu dor
lo fo' drag drAgué¡or;
T'-am ibgit,t'-am strins in
[bratii,
T'e-am sArutat cu dureeatä.
1920. Vi§au-d'e-gjos Aceeni.
CV
Mäd'eran crescut in ¡arbA,
1\45.1 mindrulut d'ingA apA,
Is Gurita ta mult mn'i-¡ dragA
Cä vorbesti vorbe d'e treabl;
vorbesti d'e omen'ie,
Cum im piae, mindrut, mn'ie.
CA d'-as avea cit drägut,
20 A tAu dor nu pot sA-1 uit.
N'ié¡ atun4 nu t'e uit
Pin' or pun'e lut pá min'e;
N'ié¡ atunél nu t'e-o¡ u¡ta,
PinI 'n gr9api m'or baga
25 *1 Cll lut m'or astupa.
CA s'atune4 mn'¡-o¡ gind'i eu
D'e un drag ibgit a mn'eu.
N'ié¡ atun4 n'o¡ cutedza,
Mindrulut, a mA kjura
3° a nu mn'¡-a¡ fo' drag cinva.
Da, mindrut, esti pI plgere,
PA vo¡e, pl mingi¡ere;
PI plgerea ok'ilor,
PA voia pArintilor;
35 PA plgerea guriti¡
pI vo¡a mAmuk'ii.
1920. Vi§au-d'e-Mos Aceeni.
CVI
FI-mA, D9amne, e mi-¡ fa',
FA-mA,D9amne,-un st'ic d'e griu
www.dacoromanica.ro
23
La oras pà lingA riu,
40 D'e-a mindrulu¡ dor sl stiu.
FA-mA, D9amne, ce mi-¡ fa',
FA-mA un sirut d'e ¡ara',
La oras pA ling'A alza,
De-a mindrului dor sA-m treacA.
45 Fre¡ tu, mindruleanule,
Tre' gezesu pina t'in'e,
Suie 'n el si hai la min'e,
CA el mor d'e dor d'e t'in'e;
Tre' gezesu pingA voL
SO Suie 'n el si ha¡ la no¡.
FrundzA verd'e d'e durdzäu,
CA eu mor d'e doru táu;
CA d'e cin nu fe-am vAdzut
Mint'ea 'ntreagA 9-am k'erdut.
1920. Vi9Au-d'e-gjos Aceeni.
CVII
55 FA-mA, D9amne, e mi-¡ fa',
PasAre sá pot zbura
Pest'e codru cu frundza,
pinl la bad'ea,
SA vád sara ée-a'tina
6°iî 'n care pat s'a culca;
D'imineata 6,g-a prindzi
Si d'e min'e Ce-a gAn'i,
Pest'e dzi cum a trAi.
1020. ViOu-d'e-Mos Ileana Nasuj, 17.
CVIII
Ard'e-m¡ in'ima d'e dor,
65 Ca pAdurea d'e buior;
Ard'e-mi in'ima d'e ele,
Ca padurea d'e suréele.
5920. ViOu-d'e-gjos Aceeni.
CIX
MA1 bAd'itá, strugur¡ dulée,
SA pot la t'in'e m'as dude,
70 N'as trimet' e cartia,
CI nu stiu mere o ba.
Mere-as si ei 'n locu cArtii
SA.' vAd ok'i¡
24
Mer9.-as î eu 'n loe d'e cart'e
SA-t vAd ok'i¡ tAb mAi bad'e.
1920. ViOu-d'e-gjos Aceea§i.
CX
Pà un'e mere doru
Nu pot ara cu plugu,
5 CA an'ina plugu 'n dor,
Trag boj, mima nu mor.
PA un'e mä'rg dragost'ile
Pot ara cu vaelle;
MArg vaCile rumAgin
bAd'ica suerin.
920. Borqa(Pojenile) TodoraTimriqq,4o.
cXi
Zäle mn'i-¡ î eäu im¡ pare
P'a cu¡ sam' am crescut mare.
Da mn'i-¡ ále i pare räu
P'a cu¡ sam' am crescut eu.
1920. Bor§a (Pojenile) Aceeaai.
CXII
15 Citu-¡ satu-aest d'e mare,
Tdt drägut ca min'e n'are:
Trage eizma 'nt'un pk'iCior,
Pare cä.-¡ un domn'isor;
and o trage î 'n'èelalalt
20 Pare CO un strut gä'tat
Cin cobuarà sara 'n sat.
¡920. Bor§a (Pojenile) Aceea§i.
CXIII
Pruncu care n'are bin'e
SA rnuarI cin i sl zin'e;
Pruncu care n'are part'e
25 SA muarà cm n i sä cad'e,
D'e un an si giumAtate.
1920. Bor§a (Pojenile) Aceegi.
CXIV
Care prune n'are noroc
SA muarä d'e pit'it'¡oc
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Dael n'o avut noroc.
3° Da-u-ar Dumn'edzAu sA pklarl
Orí d'e apl, or¡ d'e para,
Daca n'o avut
PAcum n'am avut eu
Part'e d'e norocul rrin'eu.
2920. Boraa (Pk'etroasa) 'Nana
Mihai, 34-
CXV
35 D'audzit-am sI stiu bin'e
Cl t'e lasj, mindrut, d'e min'e.
Lasä-t'e cu Dumn'edzAu,
CA mn'ie nu-mi pare eau.
Mn'ie fau d'e `ee sA-rni pare ?
40 *ti u el nu est¡ rupt d'in ware.
*i d'in ware d'e,-a¡ si rupt,
PAst'e trii dzile t'e uit.
Tita mam¡-o fo' ma¡ bunA,
*'am u¡tat-o päst'o lunä,
45 Da sa nu t'e uit pl tin'e?
N'am träit asa d'e bin'e.
1920. Bor§a Todora
cxVI
Ma 'ntr,e,abA lum9a cu dor
D'e C'e nu mArg la doftor.
La doftor nu mA mina.
5° D'-ar adae pot'ica
Tocma d'in Galitia,
Leacu nu mn'i 1-ar afla.
Leacu mn'eu e pà virvurb
LAcueste 'n d'ecungur¡.
i920. Bor§a Acee4
SS Crueltà d'in trii molidz,
Copilä d'in doi pärint,
Ce gin'esti d'e t'e mArit?
Mä'ritatu nu-¡ noroc,
CA bArbatu-¡ zlniCi d'e foc;
6° Märitatu nu-i avere,
Bärbatu-¡ zbgiq d'e curdle.
bArbatu nu ti-¡ frat'e,
Sä gin'est¡ ca nu t',e-a bat'e;
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
sóacrI-ta nu ti-¡ mana
Sä gîn'et cá nu-1 indeamnä;
Socru-tIu nu 04 pärinee,
SA grIesti mult'e nainfe.
1920. Borsa Aceeasi.
5 - ò¡upin'e, criimar bátrin,
SA-m¡ da¡ o cupl d'e zin,
SA o beau pl oseenealä,
CA-s cu oile 'n porneall.
D'e-oi träi î o¡ plAt'i,
i° D'e-oi muri paust t'a si.
DrIgulita mea sotie,
muri eu mai intie,
Popa criimariu sà zie,
SI mä 'ngróape ling' o zie;
15 Ling' un cordisor d'e munt'e,
Mai apróape lîngà but'e,
S'aud zinu
CriimIrita Másurin,
D'in cantä 'n canCeu puin
20 d'e sufletu mn'eu din.
D'in cane'eu puin in cana
dinu-m¡ d'e sAnItate.
1920. Borsa Aceeasi.
CXIX
Cuculut, pasIre zie,
Du-t" e, cintI 'n pribegie,
Spun'i mindrului sä zie
Tät pl cranga rugulu¡,
CA nu pot de doru lui.
$ase a¡ s'o vreine lungA,
Nu pot gin'i cA-¡ agiunge.
30 cu drag as mere-acasä,
Copitanu nu mI lasä
La copk'i¡ si la boreasI.
Eu d'e cin cA mnl-am plecat,
11/fult'e tär¡ cI mnl-am alcat,
35 S'acasI n'am inturnat.
Cind o fost a d'i'nturna,
I crescutI paiistea.
1920. Borsa (Pk'etr9asa)Axania
Trifan, 22.
www.dacoromanica.ro
CXX
Amar5.-¡ frundza d'e nuc,
AmarA4 d'e dore duc
40 D'e la t'in'e, mindruluc.
Antar5.-¡ frundza d'e fag,
AmarA-¡ d'e dor C'e trag
D'e la t'in'e, mindrut drag.
1920. Borsa (Pk'etr9asa) Aceeasi.
CXXI
MAi mindrut, mindrutule,
45 Doru mn'i-¡ d'e nu-t pot spun'e,
Zin'e-m¡ sä mA duc in lume.
Due'e-m'ob drumu nu-1 stiu,
Luna nu-i pinä tirdziu,
d'e mindru-as vrea sàstiu.
5° Da d'e mn'¡-ar si norocu
sa má tiln'esc cu cucu,
Tät s5.-mi arIt'e drumu,
SI m'ä tiln'esc cu mindru.
D'apoi d'e mn'¡-ar si parta
55 SA mä tiln'esc cu mn'erla,
Tät sI-mi arätie cala,
SA' ml tiln'esc cu badea,
Trei dzile sä.-m¡ povestea';
Trei dzile 'm¡ Oreo. un C'eas,
6° Povestin d'e-a mn'eu nIcaz,
D'e cum s'o dus cit'e-am tras.
1920. Borsa (Pk'etr9asa)Aceeasi.
CXXII
FrundzI latä ca palma,
Mare curv1-¡ dragostea,
Cin'e-apucä-a o 'nvIta.
65 CA' si eu am invItat
Tät sara culcatA 'n pat,
nu pot n'esIrutat',
Ca pruncu n'elegä'nat.
Eu nu pot fIrA guritä,
7° Ca I pruncu fArb.'
1920. Borsa (Pk'etr9asa) Aceeasi.
CXXI II
FrundzI verd'e, mär acrut,
D'am avut î eu drägut
26
5' n'am stiut sl mn'i-1 crut.
Dar amu d'e 1-as avea
TAt pA bratA 1-as tin'ea.
Ceaba-j, c'o trecut vremea,
5 L-as ibgi, nu vrea mi-sa.
L-as l'Asa, nu-1 pot uta,
CA ¡-o fo' dule gura.
Nu ¡-o fo' pl cum s'a' sie,
Ca struguru C'el d'in zie,
Ca strug-uru 6e1 rod'it
Dóamn'e, cu drag n'-am ibgit,
51 cu dor n'e-am d'espArtit.
1920. Borsa (Pleetrgasa) Aceeasi.
CXXIV
D'in 6e1 virvut d'e opelnA
Este-o crangI d'e 6eeinA,
15 SuflA vint si 6 cleinA.
D'e-a umbruta C'et'in'ií,
Este-o mindrA floriéea.
Pa', mindrulut, si t'o ¡a,
"IntA d'e dragostea mea.
2° CA si ey cA mni-oi u¡ta
Cind in plmint m'or bAga,
51 pA min'e lut or tra'.
rozo. Borsa (Pk'etroasa) Aceeasi.
CXXV
MA¡ Inindrut, mindrutule,
Cit cu t'in'e s'o plecat
25 SAbAsag s'o cApAtat,
51 p1 t'in'e t'e-o 'mbrAcat
In ha¡n'e d'e bItAlie,
51 t'e-o tremAs la Sárbie.
Dat-a¡ mina cu Sirbu
30 S/ nu n'e ved'em altu.
D'i /a Sirb la TAlian,
SA nu n'e ved'em sohan.
1920. Borsa (Pk'etrgasa) Aceeasi.
CXXvI
Cin'e-o facut phi O munt'e
Duinn'edz4 sA nu-¡ agiuee,
3 5 C'o trecut mult'e rAguee.
O trecut si bun'i si rAi,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG I
5'o trecut si frat d'e-a mn'ei.
Trecut-o bune si rele,
5'o trecut neamurl d'e-a mele.
ig2o. Borsa (Valp Pojenij) Todora
.jucla, 13.
CXX VII
40 D'i'mpäraee, es¡ d'in curee,
BatAr trei dzile la munt'e,
C'aco/o-¡ vida ma¡ mulee.
TAt un fin d'e tufe mari,
51 mormint'e d'e husarj,
45 51 de tisturi d'e-a6ei mari.
TAt un rin d'e tufe mnTei,
5i morminee d'e vo¡n'i4,
51 d'e tisturi d'e-a6e¡ mnTei.
1920. Borsa (Valp Pojenii) Aceeasi.
CXXVIII
Mn'¡-o trimAs mindru o cart'e
5° SA nu-mi port sugra Cu róaee,
CA la Ilosn'ia-¡ rnare maree;
SA nu-mi port sugnA pk'estrie,
CA la Bosn'ia-¡ bAtAlie;
SA nu-m¡ port sugná cu flori,
ss CA nu ne rämin fe'e¡or¡.
1920, Borsa (Valp Pojenij) Aceeasi.
CXXIX
Trandasir, crangl pk'estritg,
Strigl badea la poreitl
SA-¡ duc aloa' si guritä.
Gurita mea nu-¡ de-at'ele
6o S'o dau. sara pA st'ele
PAntru dol-tre¡ in'ele.
El,: in'ele am bugAee,
5i d'e aur si d'e-argint,
51 le port tAtie la rind.
rgzo. Borsa (Valp. Pojenij) Aceeasi.
CXXX
05 FrundzA verd'e, nucA sacA,
Nu-mj gAsAsc omu sà-in¡ placa.
N'i-o gAsit mama nra.,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
Mamii plaée, mn'ie nu.
marra, dacl-t plaCe,
CA rusin'e nu Voi faCe,
mn'ie-mi d. bunä paCe;
DóarA nu-s nebunä e,u
SA-mi rusin'ez neamu mn'et2.
1920. Bona (VaIca Pojeni0 Aceea§i.
CXXXI
HAI frundza malinului,
Spun'e
Nu 'nfloreascA sie-cui;
a° Numa f19area mindrului,
*'aCeea cam mititea,
SA-i' treacI d'e ielea mea.
1920. Bona (Valp Pojenii) Aceea§i.
CXXXII
CintA cucu vinserea,
Trec feCiorii DunArea
75 Cit'e doi alä.turea.
CAläreste
Pà un peste,
Mindra sä cintA mortAste.
Poti-f e, mindrä, cinta,
Dac' am trecut Dunärea,
Podu la Italia.
Aceea9i.
1920. Bona (ValQa PojeniD
CXXXIII
Mäi norule, norisor,
Da Ze aduCi d'in gios?
D9a.rA tabla cA s'o 'ntors?
-23 CA tabla nu s'o intors,
Cá p'atit o mks in gios,
S'o tiln'it c'o curvä d'e crAiasA,
-Cu trei steaguri d'e mAtasA,
Unu rosu ca focu,
-3° Unu negru ca corbu,
Unu alb ca omätu.
Cel rosu-i d'e bAtAlie,
Cel negru iele sà sie,
Cel albu d'e bucurie.
1920. Bona (Vala Pojenip Aceea§i.
www.dacoromanica.ro
27
CXXXIV
35 Audzit-am, mindrut, eii
Cà t'e tin'e mi-ta
PAntru ée t'e iubäsc
Spun'e, mindrut, min'e-ta,
Noi atunéi cI n'e-om lä'sa
4° Cindu ea s'a numära
Tät sirile d'int'o leiarà
dzilele d'int'o varä.
N'iCi atunéi nu n'e-om läsa,
PinA nu s'a numära
45 Ja, iarba d'e pl hotarà
frundza d'int'un stgar-A.
N'iCi atunéi nu n'e-om räsa,
Pira nu ti numAra
Pen'ele d'e pä d'un cuc
SO
frundzuta d'int'un nuc.
N'iCi atunéi nu n'e-orn lAsa,
PinA ea a nu s'a fa'
Strat d'e mac
'Nt'un virv d'e ac,
55î d'-acolo om minca.
P2afe-atunéi cà n'-om läsa.
1920. Bona (ItIturpIoana Lphuluj, 40.
cxxxV
MultAmn'esc mAmucii mele
CA m'o fäcut pl plgere.
N'iCi-s mare, n'iCi-s mn'icä,
6o Färä cum is mai harn'icA.
Num' o leacA m'o gresit,
Ok'ii nu mn'i i-o Cern'it,
Päru nu mn'i 1-o 'ncretit:
Päntru-a.6a nu-i bai n'imn'ic.
1920. Wei Doca Dand, 26.
CXXXVI
65 Voi, fet'e, và mAritat,
Dupg feCiori n'aseeptat,
CA feCiori-s ingropat
Sus la munt'e, la Carpat.
D'-ar st'i fet'ele cA und'e,
70 Mere-ar î le-ar pun'e cruée;
LingA cruC9,-ar pun'e flori,
Cum sä säd'e la feCiori.
1920. Sä6e1 Aceea§i.
28
cXxXvii
Frundzuca verd'e d'in k'idru,
Mai in sk'imbl-mb Duamn'e,
[gindu,
Sá nu-mí stee tät la mindru.
Tat la mindru d'e mnl-a sta,
5 Pá plekluare m'oí usca,
Tata lumea s'ar mn'ira,
dragosee-¡ a ¡a sta.
Asta-i dragost'e curata
D'e-un feé¡or cu d'e o fata.
Asta-¡ dragosee cu dor
D'e-o fatà cu d'e-un feCior.
i92o. Sgel Aceeni.
CXXXVIII
Mindrulut cu ok'ii verdz,
Tata nuaptea t'e çisedz,
MI trezäsc nu t'e Osase,
5 Cu perina mä. sfild'esc.
String in brata perina,
Pare-mi cä esti duma-ta
Nu stiu, sti ¡ d,e-aCea orj ba ?
String in bratä'-aseernutu,
20 Pare-mí, mindrut, a esti tu
Nu stiu, stii d'e-aéea ori nu?
1920. SäCel Aceea§i.
CXXXIX
Ho¡ tu, mamuluca mea,
D'e t'o fo' drag a träi,
La urit nu mä sili.
25 D'e t'o fo' draga lumea,
Dupa urit nu ma. da.
Cu urit a¡ tat tr5.i,
Numa neapt'ea d'e n'ar h'i:
Dzua-I dala î sà duée,
3° Neapesa vin'e s'a sa culée
éere gurita duke.
1920. SA6e1 Aceea§i.
CXL
mindrule, nu h'i¡ prost,
CI d'e t'in'e nu mnl-o fost.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG I
Numa t'am cä'tat mint'ea
35 SI vad: draga ti-s or ba.
Draga ti-s ca sufletu,
D'e la min'e ¡a-t gindu;
Draga ti-s ca in'ima,
D'e la min'e ¡a-t mint'ea.
1920. SA6c1 Aceeagi.
CXLI
4° Scint'euta d'in palant,
N'ai vadzut pI mindru 'n sat?
FloriCica d'e n'egina,
Eu 1-am vadzut pa la éina,
Cu in'el d'e-argint in mina,
45 Cu éizme n'egre 'n pk'ié¡eare,
Mina dreaptä pa scriseare,
Tát scria î sä
Cart'ea o pel.etuia,
Cu pee'et'e rosiutä,
5° S'o trimeatä la drIguta..
D'e mn'¡-o a trimete
Pun' e-1, Deamn'e, 'n ra¡ sá h' ie ;
D'e-o a trimet'e 'nt'alt sat,
Fa-1, Duamn'e, talpa la ¡ad.
1920. SA6e1 Aceeni.
CXLII
55 muri d'e dor d'e oi,
N'as ¡ubi pacurairo¡;
muri d'e dor d'e ca,
N'as ¡ubi päcuraras:
Cind e dragost'ea mai dulée,
6° El ¡a bota si s'A duée.
1920. SACel Aceeni.
CXLIII
Tu, mindrule, ma särut,
Da la Cizmä nu t'e u¡t,
CA éizma mn'i-¡ radasa,
gura mn'i-¡ hamn'esa;
65 éizma mn'i-i cäputata,
*i gura mn'i-¡ sarutata,
D'e mult feé¡ori sarutatä.
FrundzI verd'e d'e cal'in'e,
*tiu a nu stau numa 'n
igzo. SA6e1 Aceealti.
GRAIUL I FOLICLORUL MARAMUREWLUI
CXLIV
N'eamtule, 'n sireagu tlu
Nu-i frumos ca mindru mn'eu:
La obraz ruie role
L-as cun2asee d'inteo mn'ie;
5 La obraz e ruie-implutA
L-as cun2asee d'intr'o sutI.
1920. Sgel Aceeni.
CXLV
PIrAuas pa lingl sc9a1A,
CurA limped'e ternealA
SA-m¡ tern'esc eu, portutu,
10 CA m'o lAsat mindrutu.
Da cum foc s'A mn'i-1 Cern'esc,
Da ma¡ tare mn'i-1 albAsc.
Dau-mi portu la d'asprealä
fata la rumen'ealä.
75 Cind a h'i 'nt'o sArbAtóare
Eu m'oi gáta ca s'o flóare,
*'oi esi pira 'n ulitA,
Gata ca s'o pAun'itä.
Num-o miná mn'¡-o¡ int'ind'e,
Tre¡ î patru mn'¡-o¡ cuprinde;
Num' un drag mn'¡-o¡ cirliga,
Cint¡ î sase mn'i-o¡ d'afla,
Ma¡ frumosi ca duma-ta.
Fa-ma, Dóamn'e, e mn'i-¡ fa',
25 Ruie dalbA 'n cala ta,
139arI t'e-as put'ea 'ntreba:
Ma¡ a¡ tu pä tin'eva
SA-t tomascA in'ima ?
Da eu, mindrut, n'am pg. n'ime
3° S'A-mi toma' in'ima 'n min'e.
2920. SI6e1 MIria MagdAv, ii.
CXLVI
FrundzA verd'e, ¡a, d'e sk'in'e,
MI¡ Muscan'e, nu fati bin'e.
D' am un unklas prins la tin'e,
Nu stiu e j-ai dat d'e tira.
35 Plumbu d'ingA ver-masinä.
NAposei-1 sa vie-acasA,
C'a d'afla tina pà masa.
1920. Sgel Aceea§i.
www.dacoromanica.ro
29
CXL VII
D'e un'e Catana pleadi
RAmin'e casa sArack
40 *i copk'ii d'e la vatr1
Nu stiu Cin'e le-o fost tatà.
1920. Sgel Aceea,i.
CXLVIII
FnmdzI verd'e d'e buior,
M'am ¡ubit c'un domn'isor.
Surorile m'o stiut
45 11 cata mama m'o spus.
*i mama cätà tata,
Tata cata fratii mn'ei;
Fratii mn'ei sá ti u pl ej,
*i d'e mina m'o luat,
50 at i¡ casa m'o purtat
'nt'o lada m'ó-anmcat.
pA lad' o pus lAcatA,
PA lAcatl-un stan d'e ple¡atrA.
Eu-am fost iutie si 'nfocatA
55 'am esit d'e su' lIcatá,
*'am mai vAdzut lurnea-odatà,
Fet'e cu fet¡or¡ giucin,
*i pä mindru mn'eu parlen.
Tal, mindrule, nu to' plinge,
6° CA cu lumea nu-¡ invinge.
1920. Sgel Aceeni.
CXLIX
Mamá', la sufletu mn'eu
Ard douA lumn'in'¡ d'e sAu.
Vara piola, ¡arna n'inge,
N'ime nu le p2at'e stinge,
65 Numa in'ima cin plinge.
1920. SI6e1 Aceea§i.
CL
D'audzit-am d'in vetinl
CA nu-i bun gardu de sk'inl,
N'it¡ drágutu d'in vetinl.
Gardu-¡ bun d'e scinduri lat'e,
7° î drAgutu d'e d'epart'e.
Fac64. DumnledzAu lu¡ part'e,
30
CA ving sara la fat'e
mA tin'e cu dreptat'e.
Dräga¡oru d'in vee'inl,
D'ardA-mn'i-1, dra6e, cu sk'in¡:
5 Vinä sara la t5.6¡unl
Si mg tin'e Cu
1920. Sà6e1Aceea§i.
CLI
MAJ. bAd'itg,
Nu-m¡ trimee9-atita dor
PA vale §i pl izvor;
10 Nu-m¡ trimee9-atita
PA vale §i pg válele.
I 920 . SadelAceea§i.
CLII
Cucure cu pen'e rad,
Mindru din% la pAcurad
'n casgrn'i la iandad..
15 Cucul'e cu pen'e mult'e,
Mindru cint vara la munt'e
Si 'n casgrn'i la rAguee.
Cucul'e cu pen'e sud,
Nu cinta la 'ncordAturi,
20 Ce cintà pg lingl sat,
C'amu mindru m'o lásat.
M'o lgsat cà nu i-s dragg,
S' o cuprins o c9arhä n'9agrg.
C9arbA n'9agrA d'in pgri9,
25 Nu ¡ubi pg mindru mn'eu,
CA e9 t'9-o¡ otrAy'i, dzA9.
Lasg.-mn'i-1 d'e mn'i-1 ¡ubi,
CA eu, dzA9, otrAy'i
Cu otravg
30 D'in dumbravA,
Cu pAr d'e cositg n'9agrA,
Cu scortitg d'i pg l'emn'e,
C'un pär galbgn d'in sprin&n'e.
1920. Sldel Aceeaqi.
CLIII
PAsgruicg d'e pA laz,
35 Asarl pg la opt 69as
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG1
Doru mindrulu¡ 1-am tras.
Cind era cam pe la dz'AC'e
O suflat un vintut rA6e,
S'am gisat un gis cu gre:atA,
40 CA m'a¡ strins, bld'itg, 'n
Mg trIzAsc, bgd'ita nu-i,
FArg numa doru lui
Scris pg dunga patuluj.
1920. SA6e1MAria Sima, 15.
CLIV
Mindrut, m'a¡ lAsat,
45 al da9 altu pAcat,
Fge tre¡ ai sA dza4 in pat,
Cu fata cAtA Ora' e,
Cu gura arsg d'e set'e;
Cu fata cAtA pAmint,
5° Cu gura arsä d'e vint.
Cind a h'i la primgvarg,
Patru sá t'e sc9at' afarA,
Do¡ la cap, doi la pkIC¡9are,
SI t'e 'nt9arcA cItg s9are.
55 E9 nu-s da9 alee pAcat'e,
Do9A Vin'er¡ d'e f9-ar bat'e:
Vin'er9a d'in postu cruCib
C'aCea¡a uscA tät hall;
Vin'erea d'in postu mare,
6o C'ae'9a¡a uscl ma¡ tare.
1920. Sfi6e1Aceea.5i.
CLV
Mamá, la in'ima mea
Ce s'o pus nu sl mai ¡a.
CA s'o pus doru bad'ii,
Nu sA ¡a pin' o¡ muri;
65 CA s'o pus a bad'i¡ dor,
Nu sl ¡a ping e'e mor;
CA s'o pus a bad'i¡ drag,
Nu sI ¡a ping 6e dzac.
1920. SAcel Aceeaqi.
CLVI
O n'eagrg. cglugArità
7° S'o d'avut o copiritä.
GRA1UL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
Tatl-slu o dezn'erda,
MA-sa räu o blAstäma.
Nouà aj nu O. plin'ea
'n codri s5. pribegia;
5 Nouä a¡ nu s'o plinit
'n codri s'o pribegit.
Drägutu-i o d'audzit
Si la dinsa s'o porn'it,
D'alungutu drumuluj,
10 D'aläturea codruluj.
La fintina corbuluj
S'o plecat sA bee apA,
S'o u¡tat in sus pl crangl
S'o vidzut o cearbä n'eagrä,
S'o 'nt'ins pusca s'o impusee.
Ho, färta', nu m'A 'mpusca,
Cá eu ti-s drságuta ta.
Tu, d'e-mj esti drAgut5. mn'ie,
Scobori sà merem la Vie;
20 Tu, d'e-mj esti drägutà dragä,
CoborA-t'e d'e pA crang5.;
Numa trei horbe-oj horbi,
Trei horbe d'e n'e-jubit,
Ma¡ mult'e d'e d'espärtit;
25 Trei horbe d'e särutat,
Si mai mulee d'e lAsat.
192o. Wei Aceeaqi.
CLVII
Da-t'ar, mindrut, Dumn'edzAu
Patru boj in graidu täu,
N'evastä pä placu mn'eu:
3° D'int'o sutà,
Una mutA,
D'int'o mn'ie,
O bolindzie.
Cin t'e-¡ duCe'n drum d'epart'e,
35 Sà Vi j cu bolunda 'n spat'e,
Tät eamen'ij sä 6judea',
Mindrut, d'e n'evasta ta,
PA putut lua.
m'oi 6jud'i î eu,
4° P5. Cin'e-aj luat, mindru mn'eu.
1920. Wei Mina Dan6, 28.
www.dacoromanica.ro
31
CLVIII
Spun'e, mindrut, min'e-ta,
Mänin6e î sà hrAn'ja';
Mäninèe î sä hrAn'ja,
Duarml î sA
45 Räu d'e min'e nu grAja'.
Eu mä'ninc si mà hrAn'esc,
Mä' culc î inA hod'in'esc,
ItAu d'e dinsa nu gräesc.
n'am surguluit,
5° P'a vost cuptjor d'e suit,
La voi d'e gAzdàluit.
n'oi surgului,
P'a vost cuptior n'o¡ sui,
La voi n'oi gázalui.
55 C'atita pinA ma 'ntorc,
Si d'e min'e dzi «noroc».
Nu mn'i-o¡ gAsi unu-o doi,
FArä e'jurdäcä d'e boj,
C'asa-j n'eamu IA la no¡.
1920. Wet Aceeaqi.
CLIX
6° Nu ven'i, mindnit, la nob
CI mama nu mn'i-a da boj,
Ci t'e du la 69,a gAzdac5.,
CA t'a da doj boj s'o vad.
Boj 'n munt' e i mina
65 Si lupk'ii I j-or minca.
Vaca # s'a prävAl'i
Si tu tä't cu hid5.-ai h'i.
La mindrutu su' pAret'e
I sä musträ douà fet'e:
70 0 fatà d'e gazdà mare
una d'e sArac tare.
Ca gAzdacl dzi6e-asa:
mindrut, p5. min'e,
C'o dzis tata ea' mril-a da
75 0 6¡urdä mindrA d'e boj,
S'un bot'e¡ mindru d'e (A».
Cea sä.racA dzie'e-asa:
«Nu-s dà bad'ea ok'ij mniej
PA tät sase boj
8° Nu mä dä bad'ea pá min'e,
D'e-aj avea tu orjcit bin'e».
32
Si feeloru dziCe-asa:
«Insura-m'as, insura,
Nu s' pl care e-ai lua,
Or¡ pA mindra cu zgarda,
5 Ori pä hida cu jurda.
Hida mina 6jurda 'n co,ased,
N'ie'e 'n casA nu-j pe,a preastA;
Mindra pun'e zgarda 'n cui,
Catä 'n sac fAin'A nu-j;
10 SI dude jut" la vee'inA
SA-j dee pk'itA d'e einl».
1920. Wei Aceea§i.
CLX
Horilcuta-j h'ik'eflu,
Cum be,a omu fae'e rAu.
Mee zinu nu-¡ curat,
15 Cum bea omu fa' pAcat.
Care horilcA nu bea
Mulee bunur¡ peaee-avea
Si oduarA mult'e-s fa'.
Eu, horilcA d'e n'as bea
-2° Mult'e bunuri as avea;
/14 avea mult'e odóarA
Si l'e-as incarca pl carA,
Si l'-.a s sopee si p'afarA,
Si n'ai ma¡ si d'e ocarl.
25 Asa horilca o beau,
Zinu 'n gurI n'iej nu-1 ¡ag.
1920. Wei NAstaca Petrovai, 6e,
(de loc din Vi§eul-de-jos).
CLXI
In e'el virvut d'e opeinA
Ese,e-o cniee d'e eeeinA,
SuflA Vint si s'A l',eaginA.
30 «Tu, craità d'e CeeinA,
Ce t'e l'egen'b Z e t'e clAt'in'j?»
«Da cum nu m'oj l'egäna
Si cum nu m'o¡ clAeina ?
CA la min'e stau gAtat
35 Trei maistAri d'in tre¡ G'isaul,
Cu sAcurb cu h'erAstrauI,
SA mA taje l'enuf intregi,
SA mA puje pl eil'egj,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
SA mA duel 'n gios la tarA
40 SI ml fac5. eemn'ieloarl,
SA robgia.' fael-fee¡earA
Si feejor¡ farl museeatà
Care 'nvatA-a stringe 'n bratb.
1920. Wei Aceez§i.
CLXII
Futu-t morti¡ tAb Neamtul'e,
45 Cin cAtanA m'ai luat
Nu stiu, orb ai fost or bat,
0 bgirAu m'a bAgat.
D'e m'o bAgat bgirAu,
Ard1-¡ sura si graidu;
50 D'e m'o blgat popa,
ArdA-j sura si casa.
CA d'e-a si un bin'e 'n tarA,
Due'e-m'oi s'oi zin'i ¡ark
S'oi, zin'i la no¡ acasäi,
55 'o,'i fa' la bgirAu o masa
SA jasa fumu d'in cask
Par' albastrA pA fereastA.
Da d'e-a si o rAutaee,
M'oi lipk'i ph-10-o e'etat'e
6o S'oi, scrie mindrei o cart'e,
In tus-patru cornurel'e
Scrisä.' cu dor si cu ere.
In cornuri scri-o¡ dorur¡
Si pà märginl banatur¡;
65 Si 'n mn'igloc,
Para d'e foc,
Dacl n'am avut noroc
SA ski cu mindra 'nt'un loc.
D'e s'ar dare Dumn'edzAu,
70 'Mt o ph?* si un foc
SI ardä Iza d'e loc,
SI ma duc tAt pA pk'isoc,
SI suit,' Cu mindra 'nt'un loc.
1920. Wei Aceeali.
CLXIII
Cind am fo' mamii, mai drag
75 M'o gjurat Neamtu su' seeag.
Cind am fo' marni¡ ma¡ duree
M'o Murat Neamtu su' crae.
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMURESULUI
int'atita m'o &rat
Pà verd'e si pa uscat,
Cum sa sii mai suparat.
'atita nu s'o rabdat,
5 PinA Ze m'o scos d'in sat,
Dzua bunà n'am luat
D'e la feé¡oras d'in sat,
D'e la grad'ina cu flori,
D'e la fra.t, d'e la suror¡;
D'e la sir d'e busi¡oc,
D'e la feé¡oras d'in g¡oc;
D'e la sir d'e tamaita,
D'e la fet'e feé¡oritä;
D'e la frundza Ca d'e fag,
D'e la a mn'eu tauc drag;
D'e la siru Cel d'e ¡arka
D'e la ma¡ca mea Cea draga.
mindrI, sanatuasa,
Ca s'o viola frumuasa:
Cind o bat'e vintu 'n fata
impl'e lumea d'e mindreata.
Eu m'oi duée sanAtos
Ca s'un rOmal'in frumos:
Cind Il bat'e vintu 'n dos
25 impl'e lumea d'e mn'inos.
D'e t'in'e, mindra, nu-¡ ram
CA rämii in satu tau
Cu ma-ta, cu tatä-tau.
Jo ma duc pa tar¡ strAin'e
3° Un'e nu cunosc pa n'ime,
Fàrä frundza sI codru
Care-¡ pastse tat lout;
frundzuca si ¡arba
Care-¡ pa tata lumea.
35 H'ei, tu, mindrul'ita mea,
Eu, mindrä, un'e ma duc
N'iée-¡ apa, n'iée-¡ ¡arbä,
Färä singe pinä 'n barba;
N'iée vedz un st'ic d'e grill,
40 Farä singe pinä 'n briu.
tufe cu
uameni ca la no¡ bun'¡,
Fárá Ungurii n'ebun'¡.
N'iée sk'in'i cu ponimbreL
45 N'ie4 ca pa la noi femeL
Para Unguri d'e CO, raj.
www.dacoromanica.ro
33
H'ei tu, mindnil'ita mea,
Tu ramil si t'e märita,
Nu-t in'ima friptä,
50 CA' napo¡ cind o¡ zin'i
ti1.1 ea* nu t'oi trebui;
CA 'n tre¡ ai e vreme lunga,
ein'e puat'e s5.-¡ agiunga.
H'ei tu, mindniluture,
55 inapoi d'e ti-¡ zin'i,
Tät mn'ie m'e¡ trebui:
D'e-a¡ si n'egru ca molu,
Drag mn'i esti ca sufletu;
D'e-ai si n'egru ca t'ina,
6° Drag mn'i esti ca in'ima.
1920. Sa6e1 Aceeali.
CLXIV
Cucu 6110 nu-1 aud
Dacä noroc n'am avut.
Cu¡ îj cinta cucu sara
Suparatu-¡ täta vara;
65 Cd î mn'ie n'i-o cintat,
Tad vara-s suparat.
Care cuc o cintat an
Nu cint'e altu ohan,
CA nu mai cintat-a bin'e,
7° For' a dor si d'espartire.
PA min'e m'o d'espartit
Cu e'in'e bin'e-am trait.
1920. Si1itça Ioana BArcan, 40.
CLXV
Doru I cu supararea
Gin'esti aduna valea;
75 î donitu Î cu räu
Gin'esti c'adung parau.
1920. SilimaAcee*.
CLXVI
La Italia esee-un k'idru;
Pà crangile
Stau armele mindrului.
8o N'ime nu l'e mai
Pina mindru putreg¡a';
34
N'ime nu l'e-o mai
Ping mindru-o putregit.
sg st'iu ca s'ar scula
Ai mere si cata;
5î s'A st'iu ca s'ar trezi
Ai mere si
1920 Si1i9tp..aAceea§i
CLXVII
Zee mn'i-j, mamucg, mule
Dupa Ce¡ d'in catunle.
Unu striga: «n'am o ruing));
1° Celalalt n'.re hod'ing,
CA e plumbu la in'ima.
Unu striga: «n'am pleielor»,
traesee cu mult dor;
Cu dorint4-42sta vara
5 Cum n'o fost sohan in tail;
N'ié¡ n'o fo', n'iée n'ar si,
Numa¡ Rusu d'e-ar peri.
1920. Sili§tp Ilvana Sofrac, 28.
CLX VIII
impgrat'e, d'in curt'e
t'e urea 'n sus la munt'e
20 SA' vezi trupel'e d'e mult'e
mormint'e d'e raguee;
Sà vez¡ trupel'e d'e mari
mormint'e d'e husari;
Sá vez¡ tnipere d'e run'ié,¡
25 mormint'e d'e vo¡nle'i
Care s'o dus d'e p'aié¡;
feelori¡ ée¡a d'e frunt'e
Cum is ingropat pà munt'e.
SA stie fet'el'e und'e,
30 Cum ar mere-ar pun'e flori,
Ca sa stie cg-s feé¡or¡;
la cruée-ar samgna
Sansiu, rosu sA 'nflorea',
CA n'au éin'e sa-¡
15 OfitIrii cu có,rda,
Trimbgitas cu trimbgita,
AC* re-o fo' popa.
1920. SilimaAceea0.
www.dacoromanica.ro
TACHE PA PAHAG I
CLXIX
Pin padure cin ma bag
Tate crertil'e ma trag,
*i d'e tufa si d'e fag.
Nu m'A troge ca una,
Ca creanga d'e paduéel-
Pk'iée-¡ cuaia d'e pa el,
S'A ramie Clung uscat,
45 SA creada la suparat;
SA ramie Ciungu gol,
SA creadl la el cu dor.
1920. Sili§tpAceea§i.
CLXX
Lasl, nu-i 134, mindrior,
Cà m'a¡ lasat sa-m¡ trag dor;
5° Lasa, nu-¡ ba,¡ niè¡odata,
CA l-ol tra', ca-s inv'Atatl
cu dor, si suparatg.
D'e cum mama m'o facut,
Dor si petrecut;
55î d'e-amu cit o¡ trait
D'e dor si d'e zéle-o¡ si.
Asa mn'¡-o cintat cucu,
SA' m'A maninée doru;
Asa mn'¡-o cintat mn'erla,
6° SA ma marlin& elea.
1920. Silima Palage at, 18.
CLXXI
Mindrulut, flóare domn'easca,
Pui-t'e domn'i¡ 'n fer,easta,
Sóarel'e t'e vestgdzasca,
Tata lumea t'e urascl,
65 N'ime sa nu t'e iubasca.
Numa &it t'-am ¡ubit
SA sie pá tra¡u tat),
C'a¡ fo' nurn,a-un pi-613414i.
N'i-ai probat mint' ea d'e-¡
[buna.
7° Ca la pruned d'e o luna.
Daca vadzut mint'ea,
Da-4 mina cu alta
mn'¡-aj rupt in'imni¡uara.
1920. Sili§qaAceea§i.
GRA 1UL $1 FOLKLORUL MARAMUFtE$ULUI
CLXX.II
Am deägut pacuraras
$i-mi aduée sara ca,
D'imin'eata urda dure
dau gura î sa duCe.
5 1-I' ei tu, mindrulutul'e,
Tipa doru pasee o¡
vinà sara la no¡;
Tipa doru päsee plasa
$i vinà, mindrut, acasa;
10 TIpä doru pästie stina
$i vita sara la e'inä;
Tipa doru päst'e st'erpe
*1' vina sara la fet'e.
1920. Sili§te,a Aceea§i.
CLXXIII
Pa su' d'ealu cu doru
/5 Ara mindru cu plugu.
Eu ma duc sa-i duc prindzu:
E12 n'am vin'it sa prindzasc,
C'am vin'it sal povest'esc
CI mn'i-o spus veCina ta
20 Un'e-o vazut pa ma-ta:
Colo 'n gios pl araturl
Cul'egin sämänätura,
Sa faca formacatura,
Sa ma fearmaCe pá min'e,
25 SI ma las, bad'e, d'e t'in'e.
1920. Aceea§i.
CLXXIV
Past'e munt, plsee d'ealur¡
Aduna vintu doruri,
Dorurel'e t'in'erel'e,
$'a mn'eu dor vin'e cu el'e;
30 $'a mn'eu, dorut o pl'ecat,
Thar o fo', n'e'nvatat,
'ne5 izvor o pk'icat.
N'o pk'icat in apa rink'
SA ma duc sa-1 ¡et,/ d'e mina,
35 CO pk'icat in apa creata,
m'as 'Jae î mn'i-¡ grata,
Cá nu-i apa ca
www.dacoromanica.ro
35
Ca-iCu singe d'e voin'i6¡
Care s'o dus d'e p'ai6i.
1920. Sili§tea Aceea§
CLXXV
40 Codrul'e Cu frundza rara,
LAtsa-mà d'e mas p'astara
min'e Cu pa bad'ea-l'e,
Cá n'imn'ic nu font strica-re.
Eu cu drag mn'i v'as
45Ma t'em ca v'at säruta
frundza mn'i s'a usca:
Pant' o fata s'un fe'e¡or
Sa ramie codru gol;
Pänt'un feeIor si o fatä
5° Sa-m¡ sie frundza uscata
1920. Sili§tva Maria Barcan, 42
CLXXVI
muri primavara,
Päsarile m'ar cinta,
Granguru mn'¡-ar clopoti
$i cucu d'e pop' ar si;
55 Pupadza mn'¡-ar fa' cola4
mn'i-ar da pasee salas,
Daca n'am surori, n'ié¡ frat.
1922. Botiza Marie Cup§inar, 20.
CLXXVII
Iesee 6eata I n'egítra,
D'e pa d'eal, d'e pa magAra,
6o D'e vrivutu Runcului,
D'e pa c9ama murgului,
D'e pa pana clopulu¡
\Tad olei¡ mindrului.
L-am vIzut asa din dos,
65
Mn'i s'o parut min'ios;
L-am vazut ca pint'un gard
mni-o parut supärat.
$tiu, bin'e ca-¡ inzitat
D'e (imp' curve d'in sat.
70 L-o 'nzitat curva d'e cin'e
Ca sl nu graia' cu min'e.
Nu-i baj, trindrut, d'ipt'aCea,
Cipca d'in cosita mea
36
N'a ma¡ pk'ica d'ipt'aCea;
Da strutucu tau d'in clop
S'a usca ca si d'e foc,
Sohan nu-¡ avea näroc.
5 Tu, mindrul'e, imbla
Ca slo¡u pingI pAriu,
S'ai grAi, da n'o¡ vrea eu.
Tu mindrure, imbla
Ca slo¡u pingI válC'ea,
l° S'ai grAi, da ¡o n'oi vra.
1 Glod Ileana Dunca,
CLXXVIII
FrundzA verd'e d'e trifo¡,
M'o 6erut la mama doi,
Unu mn'ercurj, unu gioj;
Unu h'ire î sárac,
Unu bAtrin î gázdac.
H'ei tu, pujulut d'e cuc,
DupA care sA mA duc?
«Du-t'e dupA tináruc,
C'a6ela ti-¡ nArocu-t».
2° CA sAracu tinäru
Mere 'n cimp tAt suerin,
Zin'e-acasA tAt ridzin:
Jo îj pui ina pA mask
El mA sArutA pin cas.ä.
25 Da sAracu bAtrinu
Mere 'n cimp tot suduin,
Zin'e-acasA tát gemin.
Jo îj puì ema pA masa,
El mA sudu¡a' pin casA;
3° J-aster' patu sl sä. culCe,
El mA sudu¡a' d'e crae.
1922. Glod Aceea§i.
CLXXIX
PAduriCe d'e zn'iCele,
Mindru-¡ gazdA'. î m'A Cere,
Jo-s sAracl î n'oi mere.
35 Mindru d'e m'a cApAta,
Bat'e-m'a si m'a 'ntreba:
«Und'e ti-j, mîndrà, ze-
[strea ?»
«I-l'ei tu, mindruleanule,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
'n cap o fo' la t'in'e,
40 M'ai vádzut cA ¡o n'am bin'e
SA-1 mi¡ cu zgié¡u la t'in'e.
'n cap o fo' la voi,
M'ajo vAdzut cà jo n'am boj
SA-j mi¡ Cu zgieju la vo¡».
1922. Glod Aceeasi.
CL)CXX.
27.
45 Audzit-am, mindrut drag,
CA t'a¡ pus gind d'e lAsat,
Da eu nu m'am supArat:
Eu d'e mult t'e-as si llsat,
Da m'am t'emut d'e pAcat.
50 Mult'e drumuri t'a¡ imblat,
pA ud î pA uscat,
nuapeea pà 'ntun'ecat,
pA pluaie d'e-o plouat.
LasA-mA, mindrule, tu,
55 SA sie-a tAu pAcatu:
Noi la lege d'e n'e-orn tra',
Si domn'i¡ s'or iud'eca
Daca n'¡-ar veda gura
CA nu-¡ mod a n'e l'Asa;
6° î domniii s'or g¡ulisi,
DacA n'¡-or veda 01(1,
Nu-j mod a n'e despIrti.
Asa-s ok'i¡ mindrului,
Ca si murea cimpuluj
65 Cind sA coaCe p`a rAcuare
nu-j agiunsA d'e suare;
C'asa-s ok'i¡ mindrului,
Ca si murea cimpuluj
Cind s'a* coaCe pa pAmint
70 Si nu-¡ agiung d'e vint.
1922. Sieu Maga Rus, 19.
CLXXXI
Zin'e cucu si m5. 'ntreabA
Cit i-am fo' mindrului draga;
Jo i-am spus lu roimalin
CA j-am fo' doj aj deplin.
1922. $leV. Aceea§i.
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
CLXXXII
H'e¡ tu, mindrior lAsat,
cb." t'e-am u¡tat,
CA eii altu mni-am aflat,
Ma¡ h'ire î mai frumos,
5 Nu ca ein'e-un lemn d'e dos;
Ma¡ h'ires î mai d'e Cinsee,
Nu ca pocAintl;
Mai h'ires î ma¡Inalt,
Nu ca ein'e-un e'¡ung uscat.
2922. $ie9 Aceea§i.
CLXXXIII
S'AimAnat-am, s'AmAnat,
M'aleran verd'e 'nt'un strat;
MAIeranu-¡ lobodos,
Mindni-¡ tinAr sI frumos:
Numa 'n munt'e esee-un k'idru
'5 Asa t'in'erel î mindru;
Numa 'n munt'e esee-un brad
Asa t'in'erel î 'nalt.
1922. ie MArie Dunca, 18.
CLXXXIV
Mindrk d'e dor d'e la t'in'e
Dar m'o¡ dude 'nt'o grAdinA
20 'tp.¡ sAptArnink
PinA e'e s'a fa' fintink
striga sara pA lung:
«Hai, mindrk la apA bunA»;
tu mindrk daa-¡ bea,
25 El; u¡ta dragost9a mea,
Cea bunk si'eea rea,
Care t'e-am ¡ubit cu ,ea.
1922. $ieu Gfivrilà PltrAu, 27.
CLXXXV
PAnt'un dor, minca-l-ar focu,
Mnl-am lAsat satu î locu,
30j bin'ele si närocu.
PAnt'un dor, minca-l-ar para,
Mn'i-am lAsat satu î tara,
bin'ele si eicn'eala.
CA' omutu 'n satu lu¡
www.dacoromanica.ro
37
35 Ponin'eeste orisicui;
Da omu 'n tarA streinA
d'e gardur¡ sl rusinä.
CA 'nt'a¡esta sat pustii
MarhA grasA s'A nu 01,
40 Om tinär s'A nu ma¡ sii:
Marha grasa s'A deóak'e,
Om tinär cad'e 'n p'Acat'e.
1922. ieij Irina Tiplqa, 80.
CLXXXVI
in'e n'are dor pà vale
Nu sti luna cin eAsare,
45 N'ié¡ nuapeea citu-¡ d'e mare.
Care n'are dor pA luna
Nu sti luna cind sA cula,
nuapeea citu-¡ d'e lungA.
1922. *ieu Viorica Mide, 13.
CLXXXVII
Va¡, s'Arae'e munt'e ege,
50 D'esculta-m'o¡ î t'e-o¡ treCe;
D'esculta-m'o¡ pk'i6¡or
ee-o¡ tree'e pA usor;
D'esculta-m'o¡ d'e-amindou'l
t'e-o¡ treCe ca pA rouk
2922. sievAeeea.,i.
CLXXXVIII
55 FrundzA verd'e d'e steiar,
N'am credzut la om cu-amar;
D'e-ar mai si frundzuca verd'e
La om cu amar as cred'e.
1922. $ieu Aceeni
CLXXXIX
CiNTECUL PACURARULUI DU-
MN'ITRU
Streinl streinAtate,
6o ZieatA Cu strimbAtate,
Mult avu¡ d'e t'in'e part'e:
D'in ein'eretAle mele
Petrecut-am dzile rale,
38
Zieatä cu gindur¡ grele.
N'am stiut, n'am cunoscut
mäicutä m'o fäcut
tata C'e m'o 2.vut.
5 Si §tie tätuca mn'eu
CA-mi petrec atita räu,
Cum si-ar fa' ok'ii päräu
s'ar tra' int'un mdcgui,
*'ar zin'i und'e sed eu.
I°Sá stie mä¡cuta me-le
CA-m¡ petrec atit,ea FAle,
Cum s¡-ar fa' ok'i¡ väléele
Si gura organ d'e äle,
Tot fringindu-i min'ile,
15 Blästämindu-i dzilele,
Cá träeste 'n dinsele.
Asa.-¡ omu 'ntre strein'i,
Ca si pomu dintre
Sk'inu creste, sä rod'ea'
20 Î pomu sä vesedea':
Asa-¡ î in'ima mea
D'e o vreme putin'ea.
Die-4 imbla 'n lume cu cart'e
N'afli omut cu dreptafe,
25 D'in streinl sà pot fa' frat'e.
*ieu 'n lume imblat
Cälcin lumea 'n lung Si 'n lat,
Frat'e dulCe n'am aflat.
3° à1ui-m'a sI n'am cu¡,
Zälui-m'as drumului:
Drumu supärat
D'e mult'e car6-¡ cä'lcat,
D'e feelori in caun'ie,
35 D'e voin'iei in pribegie.
ZAlui-m'as sI n'am cui,
Zälui-m'as cucului:
Cucu cinta la izvor
40 Vesel si nu sti d'e dor,
Ca si mm' e-un puisor ;
Cucu cintä* la vd1Cele
Vesel si nu sti d'e äle,
Ca si eu, mindrele mele.
45 Cucu cintä, codru sunk',
Frundza 'n dinsu sä leaginä,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Tät omu-¡ cu voe bunä,
D'atunel creste-a mea in'imä.
Cucu cintà, frundza cresee
50 I arba sä pirioleste,
Iarba d'e la riturele,
D'e la sat, d'e pingä. sat,
Dacä mn'i-s instreinat.
1922. VAlenj Dumn'itru Ivki-
6juc, 73 ani (einstreinat ca
pkurar» din copilkie in *iev).
CXC
DRAGOSTEA PRIBAGULUI
Domnule Solgai-bgiräu,
55 Nu-m¡ tät imbla 'n pasul mn'eu;
Ieu mn'i-s prune rämas d'e WA,
Nu-t mall fa' cu min'e treabI.
and '4 n9apt'ea mai drägutä,
Treei cu ca¡ î cu cärutà.
6° Spun'e-mi frundza, da je u dorm.
TaCi, tu frundzä! Om cu orn I
Am o mindfl ca o stea,
al-mi tu drept sá märg la ea;
Dä-ra¡ tu drept i cu-a tku nume,
65 D'e gîn'et sà si pà lurne;
al-mj tu drept cu drepturile,
D'e gin'esti sä mai ai zilele.
C'am in codru s'épfe frat,
Tot sink pä. frundz1 Murat;
70 Am in codru frat v'o s'épee,
Tot Nurat pä frundzA verd'e,
'n tät satul un armas
'n tät tirgu-un comisas.
1922. Välenj Acela§i.
CXCI
Pasäre galbänä 'n floc,
75 Räu cintat d'e näroc
D'e cind eram
h, päntni cintecu-a ta-le
Luat-am pribegia-le.
Fäcusi mutt ai pribegin',
8° Färä frati mn'e¡ träin'.
T'in'ereata mea sä pk'erde
N'ai ma¡ zbura 'n cr,eangl verd' e.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
S'A stiu 'Ce pasAre esti,
SA stiu und'e lAcuesti,
puscA t'e-as impusca,
La vultur¡ fe-as arunca.
5 til,s1 cA nu est¡ porumbçirá,
N'ié¡ pAun, n'ie'¡ pgun'itA,
cuc, n'iCi pupAzA.
Nu t'e-as blAstIma n'iel tare,
Numa s'A-t pleiée falca-re;
N'ié¡ s'A mori, n'ié¡ s'A trAestb
Numa sA t'e k'inzuesti.
N'isei asa nu ee-ai l'Asa-re,
Mai tare t'e-ai blAstAma-re:
Cind cloel 'n cuibu tAu
15 scuat'e pui fát,
Corgii sA-¡ mAninée
N'ié¡ asa nu t'e-ai
Mai tare t'e-ai blAstAma-re:
SI-t pk'iée pen'e d'e zie
20 Si zie tie-aminee
Cum mnl-a¡ cintat mai naint'e.
1922. Válenj Acelasi.
CXCII
Codrule cu frundza rara,
Pkiiée bruma, nu t'e batA,
C'am sedzut a umbr' odatA;
25 Codrule cu frundza lungA,
Pk'iée bruma, nu e e-ag¡ungA,
C'am sedzut odat' a umbrI.
1922. Valenj Acelasi.
CXCIII
Codrule, frundzA galbánA,
Eu, m'A culc, tu mA leagAng;
30 Nu m'A legAna sA mori,
D'e mA leagánl s'A dorm;
Nu m'A legána sä dzac,
D'e má leagänä s'A' tac.
1920. Rozalia Ileana Rus, 24.
CXCIV
FrundzA verd'e frundzulea,
33 Dorule, dufere fa,
Vind'e-t'e-as d'e t'e-as put'ea.
www.dacoromanica.ro
39
D'e-as put'ea doru s'A-1 vind,
Duée-m'a î min'i la tirg.
Da dor nu cumpArA n'ime,
40 CA' dor are batär &n'e.
doru nu-¡ mod vindut,
Nu-1 pot da n'iCi p'un minut.
PA dor n'ime ban'¡ nu d'A,
Cä doru-¡ dufere fa.
4 î doru sA-1 vinz¡ nu-1 pot,
Numa 'n in'imA sA-1 port.
1920. Rozalia Aceeasi.
CXCV
int'aest pustii d'e sat
Numa plinsu mn'i-¡ färtat;
Supärarea, sofá.' dulée,
50 D'ingA min'e nu s'A duée.
D'e s'a' duée pin' afarl,
Zin'e si m'A catá ¡arA.
'nt'aiesta sat pusti¡
Marfil grasl s'a nu tib
SS Om frumos s'A nu ma¡ si¡:
Marha grasá s'A d'euak'e,
Om frumos pk'icA 'n pAcat'e.
D'e n'ar si olei si sprinéen'e,
D'e pácat'e nu m'as t'eme.
1920. Rozalia Aceeasi.
CXCVI
6o D'e-aiéea piná 'n Bras'Au
Nu-¡ n'ime strAin ca eu,
Numa mn'erla d'in pádure.
N'ié¡ ea nu-¡ stráinä tare,
C1 cucu e vár-primare,
65 PupAdza e sork dulée,
Granguru, t'Arta d'e cruée.
D'e sá si-i beetagA,
Zin'e cucu si o 'ntreabä,
PupAdza la cap o leagA.
70 Apoi zin'e granguru
Si-¡ mutá cApAti¡u,
I-1 mutA d'e-a umbrA-a suare
Si o 'ntreabA Ce dor are;
I-1 muta' d'e-a suare-a umbrA,
75 O 'ntreabA Ce dor 9-ag¡unge.
40
Cum rreatiunge 0 pä min'e,
Dor 0 nu rnA 'ntreabA n'ime!
1920. Rozalia Aceea*i.
CXCVII
Mindru-i Cerii1 0 'nst'elat,
P'a mn'ell drAgut 1-o gAtat
5 In hain'e d'e la 'mpärat,
Croit'e d'e 'mpArleeasA,
Nu-s d'e la mA-sa d'e-acag.
Care le-o croit mä-sa
Si le-o cusut drAguta
Stall p'A ladà 'mpAturaee-
Nu-i, bAd'ita sl le paree.
Cin'e-o avut s'amu n'are,
Mult ii pare n9,apeea mare.
Si e9 am avut si amu n'am,
15 Si-mi pare nopeita,-fi an.
Drept o avut Cin'e-o dzis:
Dragoseile-s foc n'estins,
CA 0 'n min'e s'o aprins.
Dragost'ile nu-s curat'e,
20 Numa ii an si giumAtafe.
Und'e-auz strigin «rnAi bad'e»,
CAmesea pA min'e ard'e,
Cam'ea d'd pA rnin'e-mi scad'e.
1920. Strûntura I19ana Drag5., 29.
CXCVIII
MAieran in car cu fin,
25 Am bArbat si-i cam bAtrin
Las' s'A sie, CA-i, giupin.
MAieran in car cu iarbA,
Am bArbat si rad'e barbA
Las' sA sie, cA-i d'e treabk.
1920. Strimtura Aceeni.
CXCIX
30 CUM i mineea d'e la fet'e ?
Ca coiita d'e la Cepe.
IntrA 'n cask' strAinu
Si d'A mina cu dinsu;
DA mina 0 s'A leagA
35 .l.1 lag mAicutä dragA;
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG I.
Si da9 mina 0 sä. duce
Si-s lasA mAicutrt dulCe.
Maicl dulCe ca morsa,
Ei i catA-a o l'Asa,
40 Cind ii zin'e porunca
S'A-s gat'e bin'e lada,
Ca cAtana puscuta;
Si-i musai s'A g ducA,
Ca c'aitana la poruna;
45 Si-i musai d'e plecat,
Ca atana la 'mpArat.
1920. Stritntura Aceea§i.
CC
Iau-m bota si mA duc,
Si ma bag slugI la cuc,
Numa frundzA sA-i aduc;
50Î macAu susu9arA,
Si' mA duc slugA la Ci9arg,
Numa g le duc la rn9arä.
1923. Glod Dunca Ntru, 24-
CCI
Sub crangl d'e ruimalin
Sade mindru 0 bea zin,
55î m'A r9aga sä-i ink'in,
SA-i d'esfac Ce i-am fAcut,
CI el nu trAia' mai mult.
H'ei, mAi mindriorule,
Ell n'am fAcut s'A'-ti desfac,
6° Da mn'i-am fAcut c"A mn'i-ai fo'
[drag:
Lut d'in urmA t'ann luat,
Far d'in cap fan' eat' edzat,
Si 'n mAr rosu le-am lAgat,
Si tie, mindrut, fain dat
65 TAt zinut d'in tri paharA
SI nu vezi ca min'e 'n tarA;
TR zinut d'in trii uiegi,
Ca pA min'e O. nu vez,i.
D'e nu t'e iub'Asc cu dor
7° Crepe-t 6 izma pA pleiCior;
D'e nu t'e iubgesc cu Ale,
Crepe-% amesea IA pViele.
1923. Glod I9ana Contor, 18.
GFtAIUL I FOLKLORUL MAFtAMUFtE$ULUI
CCII
Batä'-vg focu, fee'¡orb
Cind at plecat la räzboi
Tät v'o dus ca si pg boj;
TAt v'o dus cu trenurile
551 napo¡ Cu truagarile,
Si s'o 'mplut corhazurile
Pin tate orasele.
Cind at mArs, at mars cu hori
Si napo¡ tat Cu duror¡,
i° Si. vg 'mpuscA 'nt'un pk/iAjor,
VA dA drumu 'nt'un izvor.
N'ave%in'e va tiali,
VA ialesc parint' acasg.
1920. Rogna-dte-Mos Maria 0E6,23.
CCIII
mindrut, sä' bem paharu,
'5 Dear om put'ea tre'ee d'ealu
SI n'e povest'im amaru;
SA bem in cu itia,
SI n'e 'mpärtim dragosfea;
SA bem in cu tonutu,
20 SA n'e 'mpartim dorutu.
][920. Rogna-d'e-gjos Aceeni.
CCIV
Mindrulut, mindrele tale
Ciudä li-j, CjudA le pare;
Da mai Ciudä le-a parea
an pa min'e m'or vedea
25 Cu camese d'e fu¡or,
Cu fin'e margin sà Mor;
Cu cämese d'e bumbac,
Cu t'in'e mArgin su' steag,
Cu cununa verd'iéea
30 PA la voj pin grad'in'ea;
Cu cununä verd'e-a mina
PA la vo¡, pinga. tintina;
Cu cununá mindra, latä,
Cu t'in'e sädzin pä saträ,
35 La grumadz cu zgarda scumpa
In'ima sa li sä rumpg.
1920. Rogna-d'e-gios Aceea§i.
www.dacoromanica.ro
41
CCV
Pädure, sorg cu min'e,
Nu m'A spun'e cata n'ime;
Las' sä' spue-n'e codru,
4° CA n'e-o vadzut rindutu;
Las' sä spue-n'e frundza,
CA n'e-o vAdzut dragoseea.
x920. Rogna-d'e-gjos Aceeaqi.
CCVI
Sficut verd'e d'e sa.cara,
Mindrior d'in alta tara,
45 FA-t d'in gura ta o fleare
Si o pun'e pá scrisuare.
Frundzä verd'e d'e trifoi,
Si o tremete la noj;
Frundzä' verd'e d'e cälin'e,
50 mn'i o tremete mn'ie.
Scrisearea dac' a pk'ica,
Cu flearea m'o:4 saruta,
Si o¡ pun'e 'n sinu mn'eu,
Si mn'i-a tre' d'e doru tau;
55 Si oi pun'e-o la klotorb
S'oi purta-o 'n sä'rbátori,;
Si oj pun'e-o la min'4,,
purta-o 'n dumin'eCI.
5920. Rogna-d'e-gips Aceea§i.
CCVII
Zing, mä¡ mindrior, zinä
6° La fereasta d'in grld'inä;
Zing si cu min'e
La fereasta d'in ocol,
CA nu maj pot d'e-a täu dor.
Nu y'in'i pà la tintina,
6s CA s'a fa' urmä pin finl.
Zinl, mindrut, pin ocol,
numa pämintu gol,
CA s'a fa' urma de dor.
Eu, mindrut, agod'i
70 C'un strutuc d'e bosi¡oc;
Bosi¡ocu-a turgi
Eu naint'e t'oi esi
5î d'e mina t'9,-o¡ lua,
Dupà masg bgga.
75 Da d'e Cilla e'e t'oi da?
42
Dui& cas
P'un talgeras,
alba d'in oras,
Pe6.1 fripta,
5 Gura' dulCe ciee-odata.
1920. Rogna-d'e-Mos Doca Ma-
rina, 15.
Ccviii
Mai mindrut, guritä duree,
Ha¡ la noi pinä 'n poreitä;
Or¡ i¡ tu, ori ma duc
04 it pare drumu greu,
i° Or¡ drumutu cu eina,
Or¡ a¡ alta la in'ima?
Da spun'e-mi, mindrior, drept,
Eii mai mult sl nu e27astept.
Mindrior, strutuc d'e ro26,
15 Nu n'e fa' drumur¡ la do2a,
ell, strut d'e leizaroj,
Drumur¡ nu va fac la do¡.
2920. Rogna-d'e-Cos Maria Marina, x7.
CCIX
6n'2-o fäcut horire
Ava ca murire
fata ca
Ca razil'e
H'ie-¡ drag' a lu¡ vi2ata.
Cá est'e omut näcHit,
Cu hore s'o d'estul'it;
25 CA si eu, mn/-am fo' supärat,
Cu hore m'am stimparat.
1920. Sapinta Palaga Stan, 40.
CCX
Plinge in'imnlóara 'n min'e
Ca un pruncut d'e tri¡ dzil'e.
Da plinga ca are d ipt
3° Nu da, Dóamn'e, n'imuru¡,
Ca mn'ie si codrulu¡:
Codrulu¡ j-ai dat n'egúrl,
Mn'ie dor si mare ma;
codrului dat 6241,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
35 Mn'ie dor si mare grata
sara
1920. Saptrqa Aceea§i.
CCXI
Cin'e nu-¡ mincat d'e rare
Nu horeasca hog cu are;
L'esa-ma sä horesc
4° Ca focu-s mincatä ran,.
x920. Skiinta Aceea§i.
ccxii
Päsäru¡cl d'e la munt'e,
Audzit-am ca' seii mult'e.
D'e st'i¡ mult'e, ai si-m¡ spun'e,
CA ma duCe doru 'n lume;
45 D'e sei¡ mult'e, aj mä 'nvatä,
C'o¡ muri cu doru 'n bratä.
Cà esee munee d'e ple¡atra
in'i cieq-un dor ()data;
Da eu sufretäl d'e om,
So
Sá nu-mi je ciee-un dor ?
x920. &pinta Aceea§i.
CCXIII
Ja-ma 'n brata, ha¡ dorure,
rna tre4 pasee padure;
Ia-mä 'n br,.tä, dorure,
tre4 paduril'e.
SS Fa-ma, D2 mn'e, Ce gind'esc,
Pasare sa-mi pribagasc,
sa am un glas sä cint
La om la Ca näcgit;
sl am un glas sa trag
6o La omutu cel sereac.
Sá seiv, cinta ca cucu,
Nu m'as cazn'i Cu lucru;
SI am gLsu cuculu¡,
Nu m'as pl'eca dorului,
65 N'iè¡ m'a.s ruga n'imuru¡;
imbla d'in craned 'n cranca,
Cit Ij pldurea d'e larga
cinta la C'ea sel'eaca;
imbla d'in fag in fag
GRA1UL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
at ij codrutu d'e larg,
*'as cinta la om sel' eac.
1920. SAOnta Aceea§i.
CCXIV
Asa m'o ufa mama:
Sä mä l'eagan ca frundza,
5 Ca frundza eiresului
In postu Sim-Pk'etnilui;
Ca frundza alunului
In postu Crgiunului.
Sà n'am star'e s'asIdzar'e,
Pacum n'are apa 'n val'e:
Dziva, neapt' ea-i curä'teare.
In dzua d'e Crgiun
Sa-mi imblu plingin pa drum.
Asa m'o ufa mama:
'5 Cu capu pä capätii
Und'e-oi dzua sá nu mii;
D'e-oi muri, sa mor in foc;
träi, sa n'am noroc;
D'e-oi muri sa mor in park
20 D'e-oi trai sa n'am ficn'ealä,
asadzä'mint in tail.
Rau, mama, m'ai blastamat,
D'in mina m'ai l'egänat,
D'in gurä' m'ai blästamat
25 Int'o sfintä' sä.rbätear'e,
Cind o fo' slOba e'ea mar'e.
pasarie galbana 'n soc,
käu mn'i-ai cintat d'e noroc.
Nu t'o fo', pasätle, iäre
3° A-mi cinta mn'ie d'e fee
PI 0-tie dzir el'e me!' e?
Nu t'o fo', pasä'r'e, greu
A-mi cinta mn'ie d'e Eau
nt pà tät traiutu mn'eu?
35 Nu ee-oi ufa cu mare raw
Cind Ii vrea pui scot
Sä-i maninée corgii tat.
1920. SATAnta Aceea§i.
CCXV
Päsee Is, pasee Moris
Est'e-o punt'e curmedzis.
www.dacoromanica.ro
43
40 Da 'n capatu puntiei
Ese-un 'Citing d'e brad uscat;
N'iCe verd'e, uscat,
Numa cum i mai blastämat.
'n virvutu eiungului
45 Zgiara pui soimului.
Da-asa zgiara î susk'inä,
D'e eiungutu
D'in virv pinä 'n rä'dae'ina.
Eu am stat s'am intrebat:
«Voi, puiut, da Ce zgerat
«Da, numa noi nu zgeram,
Läudäm pä Dumn'edzku
Sá fasarä searere,
Sá n'e creasca pen'el'e,
SS Sä zburam in gios la tarä',
Dear' a h'i mai bunä vara,
C'aFei n'9-o fo' lumeá-amara».
1920. SApinta Aceea§i.
CCXVI
«Mult ma mn'ir d'e t'in'e,
[cuc:
Vara ij, vara t'e duei,
6° Ce focutu tau mäninei ?>>
«Mäninc putregai d'e fag
in sà và cint cu drag;
*i beau apa d'in val'eel'e,
in si vá cint cu
65má pun'eai a umbra 'n codru,
cint tar'e cu doru»
1920. SIOnta
CCXVII
Wicat o mn'erlä bet' eaga.
Mere cucu si o 'ntreabl:
«Ce ti-i tie, mn'erlä. draga ?»
70 «Da nu vedz ca eu-s bet'eaga ?
Numa eu m'am rä'zbol'it
Tät puiuti tai crescind.
Numa eu dac' oi muri,
Cin'e bgiata m'a
75 - mn'erlutä, eu;
Pen'il'e mn'i l'e-oi Cern'i,
Cranca verd'e mn'i-oi feri,
44
PA uscatA mn'¡-oi sui,
S'oi cinta cit o¡ cinta
mai mult oi susk'ina».
1920. Sal:Anta Aceea§i.
CCXVIII
Cind era eu tirar prunc
5 Av9a glas ca î la cuc
umbl'ea ca la lup.
Cind pA ul'itA 'mi trdea
Mindrel'e in prag es,ja. :
«Halda 'n casA, vo¡dieel'e,
'° Cel cu budzI subtirel'e,
Cu spruneen'e 'ncordItAlle».
Da amu ser,qac d'e min'e,
Daca eu bItrin'it,
Pot rAcn'i satu sparg,
rs N'a esi o mindrà 'n prag.
Si care in prag esia
Numa ele-asa-s dziéea:
oFI-ee 'ncolo, firfIit'e,
Cel cu budzI moriorit'e,
Cu spruneen'e poriollee».
1920. Säpinta Aceeqi.
CCXIX
duc, mindrI, d'e min'e,
Doru Cu t'in'e rämin'e.
frai tu, mindrulloru mn'eu,
Ia dorutu tAu cu t'in'e,
25 CA ti l'i-¡ griî mai bin'e;
CA' elks pruncl t'in'erea,
Nu l-oi doru tin'ea
N'iel a mn'eu, da altuia.
Ia, mindrä, doru si-1
30 int'E corn d'e nAframl n'eagrA
trimeee 'n g¡os pà apA.
Dupl el bagl sama:
D'e s'a, mindrA, cufunda,
Da nu tin'e nld'eid'ea;
35 D'e s'a opri dup' o pleiatrA
Stäi, mindruck I m'ast9aptI
In tre¡ ai si giumätatie,
CI n'-am ibgit cu dreptat'e.
Mi tu, mindrul'ioru mn'eu,
40 S'asar' am trecut pin codru,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGT
D2arà mn'i-oi gAsi norocu:
Frundza î codru-¡ a mn'eu,
Norocu-¡ la Dumn'edzAu;
Norocu-i in g¡os pä apA,
45 Cu noroc e care-I aflä.
1920. Säpinta Aceea§i.
CCXX
Hál tu, mindrul'ioru mn'eu,
Tu atita s'l t'e duel,
Pin' e¡ gäsi plug de cuei,
Corbgi¡ la m2arä ducind,
50 C¡9arAre pk'itI fIcind;
SI mIninel d'in e'eea
SI h'ii, mindrut, d'e ispitl,
PIcum t'am fo' d'e ibgitA
S'amu ;'am cAdzut- uritä.
55 Häl tu, mindrul'ioru mn'eu,
Tu atita s'A t'e 1.4
Noul a¡
PA nouà cal,
Noroc soban sI nu-t a¡;
6° Minca-t'ar corbgii
Cum rani-ai stricat norocu;
Corbgii bee-t singere,
Cum mn'¡-a¡ stricat fet'ie;
fatA, n'iei n'evastl,
65 NTee-s flçare d'e pa c9astä.,,
Numa tataia 'n rit,
La di n'eamu d'e urit.
Tu atita sA t'e duel,
NouA ai, nouI temn'it,
70 NouAdzIel d'e h' era fTei.
Tu atita s'a l'e por;,
H'efAre rugin'eascA,
Pleielóarel'e-t putregeascl,
rAmie Ciontu gol,
75 SI vedz cit mn'i-¡ d'e usor
Mn'ie färI drAgusor;
SA-t rAmie e'iont' uscat
Sá vedz cit mn'i-¡ d'e bAnat
Mn'ie fIrA d'e bArbat.
8o Si d'9-acolo d'e-¡
SI t'e 'nsorl.
D'e nou'I or¡,
SA-t fael noul fee¡or¡
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
¡e¡ no,u,A nurori.
Cu noruta 6ea d'inti¡e
Da sä-t fa6i, o cocon'ità
D'e dus apä la f emditä.
d'-acolo d'e-¡ esi,
Tu sä-t umbl'i-a coldui,
Si la min'e in'i;
Da si eu t' mn'ilui
Cu coiita Cu ea arsá
i° e rämin'e sara 'n masà,
Cu hilbere d'e pä. mask',
SA-t aduel mindrul'e,-aminee
Tät d'e-a mel'e tri¡ cuvinee
ti l'-am spus niai naint'e.
15 Mindrut, nu m'a¡ ascultat,
Tät t'9-o mincat.
1920. Säpinia Aceeqi.
CCXXI
FA-ml, D9amn'e, e'e mn'i-¡ faCe,
Un rugut verd'e cu mure
Su' Nal'el'e d'e pAdur'e;
Ori izvor cu apä
b,ea d'e dor ¡-a trge.
Sei,u cA-ar in'i si mindru
Ca sl-s¡ stimpere doru:
Cind sä bee s'ar pl'eca
25 Izvoru s'ar tulbura,
Lumea 'ntreagl s'ar Indira
Ce Knee h'i a¡asta;
Cind s'A 1Dee ar in'i,
Tät izvoru s'ar opri,
30 Lumea 'ntreagA s'ar
dragost'e po,at'e h'i,
De nu n'e put'em
1920. SApinta Ilpna Stan, 20.
CCXXII
Asa m'o cuprins doru,
Cum m'as stringe cu briu.
35 Da d'in brki mä pot desange,
Cu doru nu pot invinge.
D'in brit.", m'as d'esgAdui,
Cu doru nu st'iu h'i,
D'e el Nat'e c'o¡ rnuri.
www.dacoromanica.ro
45
40 BAd'isor, d'e dorut grev
Mn'i sä fac ok'i,¡ päräly,
PArA2as d'e l'AcrAmn'el'e
Si. gura organ d'e
Cin'e trge pà cArar'e
45 Stä s'ascultA Cu mn'irare;
Stä s'ascultA gura mea:
St'i cA doru mA pAzea'.
Doru-aista-j mare cin'e,
CA in'e sara la min'e,
5° Si. m'A ¡a d'e pà subsori
Si md due'e 'n sägetori,
Und'e-s fet'e î feeior¡.
igzo. SApinta Aceea§i.
CcxXIii
Cucu cintl, lumea-¡ mindrä;
Mule mn'i-i rinduluità
55 Tä.t Cern'eal'A si uria.
FrundzuritA d'e su' munt,
Cucure, sä mà ascult,
SA-mi cint in gräd'inutä
Pira-s ca scinfeiutä;
6° SA-m¡ cint in grAd'ina mea
Pinä-s fatä. si-m¡
CA dacä estl märitatA,
Nu-t t'icn'esee ca s'o fatä,
Càestl su' poruncl data.
65 CA estl su' poruncl grea,
111.1 pot mere und'e-¡ vrea;
Cä est'¡ su' poruncl-al'easä,
Nu mai pot mere d'e-acasA.
CIt i¡ latu î 'mpäratu
70 Nu-4 leizmas räu ca bArbatu:
Or¡Ce 'n lume d'e-ar avea,
PA t'in'e s'A d'esturea'.
i92o. SApinta Aceea9i.
CCXXIV
MI¡ pu,lut d'e mn'erlä dragA,
Spude cuculu¡ sA tad.,
75 SA nu cinee sus, in cranck
C'amu lumea nu mn'i-¡ dragl;
Las' sä. cinee 'nt'o räk'itä,
C'amu lumea mn'i-¡ uritä.
1920. S6pinta G'eorge Pop, 20.
46
CCxxV
Dragä mn'i-¡ vara 'n pädur'e,
Ca beau in si mäninc mure.
D'e sl 'mbat,
Numa mä" vId.
Cintä cucu 'n pribägie,
Eii gind'esc cä-m¡ cîntä mn'ie.
Da cintà sel'eacu cucu,
CA i-o spart cu¡bu;
Da, cintä cucu sus, in crancä,
10 In codru-¡ frundzä î iarbä,
Mn'ie nu mn'i-j lumea dragä.
1920. Silpinta Acela§i.
ccxxvi
Päsäru¡cä, cu¡bu,
in'i min'e cu plugu:
Pkund'e t-o fo' cu¡bu
's Tra'-mn'i-o¡ brazdà cu plugu;
Pá und'e t'o to' casa
Tra'-mn'i-oi brazda cu cuasa.
1920. Sapina Acela§i.
ccXxVii
Mäicutä, and m'a¡ fäcut,
M'a¡ fäcut pá aräturà
20 SA h'iu la lume d'e urä;
In grld'ina cu st'in'i,
D'e näcaz pino¡ träi;
In gräd'ina cu suvar,
SA-1W, puree lumea cu-amar.
1920. SApInta Ion Pop, 18.
CCXXVII I
2 5 114 tu, tu, mindruca mea,
Nu t'e batà Dumn'ediäu,
Numa cum oi dzi'ee eu:
Mina sting'l sl s'a fringä,
Dreapta sä sä nipà 'n douä.
30 * pk'iel9are1e-amindou6;
Cind îj vida cä. bin'e
S'a' vie popa la tin'e;
and .I¡ vida cä ti-¡ rki
Sä t'e pue 'n copirsäu.
1921. S6pInta Stan Ion a lu G'eorge a
LiculuL 35.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
CCXXIX
35 D'e cit sink' î ckara,
Mai bin'e 'n codni cu para.,
*i d'in codru y'ii acasä.,
D'in atan'e nu t'e lag.
1921. SApinta Acela§i.
CCXXX
at îj d'ealu d'e-alungu
40 Nu-i hore ca sueru;
Dupà suer pot hori
tn bututu mueri.
1921. SäpInta Acela§i.
CCXXXI
MAI cucul'e blästämat,
Du-t'e und'e t'e-am minat,
45 t'e du la mindru 'n gang
t'e-a intreba C'e fac:
Spun'e-¡ cl m'am märitat;
D'e t'e-a 'ntreba dupä
Dupä ö mindrut ca tin'e;
50 D'e t'e-a 'ntreba dupl care:
Dura O mindru si mare.
1921. Sapina Acela§i.
CCXXXII
Bat-o Nata, supärare,
Pä la ipin'e ai arare:
Cu-a mea mana a¡ dus bin'e
55 *'amu fe-ai l'egat d'e min'e.
1921 Sipinta Acela§i.
CCXXXIII
eu-s om ca s'un päun,
Maj m'o prins iändari 'n drum;
Zoi m'o prins, vin'eri m'o dus,
Simb'ät1 'n hlare m'o pus.
66 Dumined. 'm e'er rugare:
Mäi Brener d'e la temn'ità,
Näposei-mä la ul'ità,
s5.-mi cot o päsärea,
scri o cärtie'ea
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURE5ULUI
SA trimAt la mama mea:
Nu stiu dzZee ori
Ori pá min'e mA
2921. SApinta Acela§i.
CCXXXTV
Colo 'n dedl, colo sub deal
5 leste-o casä vAruitA
5'o n'evastä. necaltä,
C'o aide bärbatu
Ca s'A-i lese drAgutu.
bärbat'e, tu d'e cin'e,
D'e mi-i bat'e 'n tó,te dzile,
CA la briu, mn'i-oi pun'e flori
5'oi da gua' la feCiori».
Frundiá verd'e 'n douä paje,
Ce-i femee de-o bAtcie!
1921. SfipInta Acela§i.
CCXXXV
15 CAtudie blästAmatà,
Sá mä' scap d'e tin'e-odatä;
Cotun'i-u-as färä fricA,
Dräguta mn'i-i tare mn'icl;
DrAguta mn'i-i, märisoa.rA,
2° CAtudia hAt
1921. SApinta Grigore Pop,
CCXXXVI
H'ei tu al mn'eu mindrullor,
Ce mam'A tu t-a..i avut
D'e pA t'in'e t'e-o fAcut
Cu okii negri d'e ok'it,
2 Sprine'en'e d'e n'ebun'it,
D'e m'ai n'ebun'it pA min'e,
Mn'i-am pus capu dupA fide?
Ok'ii täi, murutA n'egre
Crescut'e d'in rnugur verd'e,
3° Mult m'A &d'ese cA t'e-oi
[pk'ierde.
Cind pä t'in'e t'e-oi pk'erdea,
O dzi 'ntreagl t' e-oi cotai
Si abgia eu, t'e afki
In n-in'iilocu tirgului,
www.dacoromanica.ro
47
35 PA spat'ere murgului,
Tinind murgu tau d'e friu,
Uitindu-ee cátl riu,
Sà mä vezi cä duarl ziu,
S'A bem bere
40Sä bem bere d'in ulelor,
SA n'e mai gräim d'e dor;
SA bem in d'in pälärere,
Sá n'e mai grAim d'e äre.
1921. Sfipinta Stan Maria, 25.
CCXXXVII
D'e iarea in'imn'ii mel'e
45 Pling pk'etrire pA väTéere,
Pasäril'e 'n cuiburee;
D'e gal'ea dorului mn'eu
Pling pk'etril'e pà pArAu,
Pasdrire 'n cuibu s'Av
1920. Säpinta Irina Stan, 25.
CCXXXVI II
50 Morti täi, dorut pustii,
Tare l'egatä mà ii.
Morti t'Ab dor supArat,
1-lät d'e tätu m'ai l'egat,
5î d'e min'i si d'e pk'i'éisoare
55 Cu gurita-t zimbitoare;
D'e tät ping la in'imA
Cu gurita ta a spinl
51 cu vorba ta Cea. ring;
51 d'e-ar h'i c'as t muri,
6o D'e dor nu m'as hod'in'i.
1920. SApinta Aceea§i.
CCXXXIX
Häi tu, mindririoni mn'eu,
Cum t'e tuba.' Dumn'edzáu
Cu-atit'ea vorbe d'e räus.
Asupra capului mn'eu?
65 Atit'ea vorbe-ai dzis räre,
Cit pk'icuris pä nuel'e
Vara cind plouä pA el'e.
I920 SApinta Aceea§i.
48
CCXL
Frundz1 verd'e, fuaie fragä,
D'e e'in'e doru s'A l'eagä'
Nu-¡ parl glumA, n'i4 saga.
D'e sä reagl d'-un feqor,
5 El lasä plugu 'n ogor
'it grim n'eslmanat,
SA invirt'esee ca turbat.
D'e sä reagä' d'e-o fet'itä',
Plingind trä'C'e psa uritä.
D'e sä reagl d'e-o n'evastä,
Tät o vedz stind la fereastä.
Doru-aesta-j mare cin'e,
CA s'o regat si d'e min'e.
In'e 'n sin s'apo¡ subsparA,
15 Mint'en'i i la in'imnlósarA.
SA am glasu cuculub
Pen'el'e porumbulu¡,
N'as ma¡ sluil dorul4
N'iel m'as prot'i lucrulu¡.
-26 SA' am glas ca si cucu,
Nu m'ar zähäi lucru,
N'i'6¡ m'as lupta cu doru;
Ce-as zbura d'in fag in fag
Pin codru cAt ii d'e larg
25 .Tas cinta la om sel'eac.
192o. Säpirrta
CCXLI
Frundzä verd'e d'in cAratie,
Mult mä g¡ud'ecI or¡care
CA n'am dor sit sup'Arare;
Am mai mare ca or¡care,
3° Da nu spun cA-s rAbdAtuare.
1920 Säpinta
CCXLII
Frundzucä verd'e d'in fag,
Am avut un mindrut drag.
Nu sa-1 ibäsc si sä tac,
Am avut o gurä luaträ
35 î M'O §eiut lumea tuatl.
Vest'e 'n sat dac' o esit
Pa noi n'9-o d'espärtit.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
e'in'e n'9-o d'espärtit
H'ie-¡ muaree d'e cutit.
40 D'e n'e-o d'espärtit feC¡or¡
H'ie-¡ muaree d'e tbpor;
D'O n'e-o d'espä'rtit o fail,
CununA sl nu-s mai vadA,
Popk'ii dui:4 ea grä'madä;
4.5 D'e n'e-o d'espärtit fern*,
Singere 'n dinsa nu stee,
Corbgii si CióarAre-1 bee;
D'e n'e-o d'espärtit bArbat,
Pean'e d'e lingä cap,
50 SA rAmie eiontu gol,
Cum am rAmas no¡ cu dor;
SA' rämie e'¡ont' uscat,
Cum am ramas cu bänat:
N'e-am ibçit si n'e-am läsat.
1920. Slpinta Aceea§i.
CCXLIII
55 Cucul'e cu pen'e sur'e,
Mindru cint vara 'n pädur'e.
Inä, cinta 'n prilazur¡,
CA simt fet'e cu doruri,
N'evesee cu banaturi.
6° Mindra d'e nu-¡ cu bänat,
Aceea§i. Nu est'e n'evastA 'n sat.
1920 SApinta Aceea§i.
CCXLIV
Mäieran cu cranca 'n vare,
Eu-s omut cu supArare,
N'i'e¡ e'e samän nu rasare.
65 Samän grill mindru p'ares,
Aceea§i. and sger, sl6er ovgz;
Samän grit,' d'e primävarl
Cind sger, sä'éer sacara.
SA'mAnat-am busi¡oc,
70
n'o rAsärit d'e loc,
Väd bin'e Ca n'am noroc.
SAmAnat-am mäieran
*i n'o rAsärit ohan,
VAd bin'e a noroc n'am.
75 SAmAnat-am florker e,
l'e ud cu lAcrämn'ere,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
numa¡ susk'in cu Are.
In'ima-m¡ susk'inA, plinge,
Cu olei¡ nu pot invinge.
In'ima-m¡ plînge cu iäre,
5 Ok'i¡ 'm¡ varsI rAcrAnul'ere,
invinsA-s d'e mult'e
1920. SApInta Aceeaqi.
CCXLV
PA cArar'e pingA sat,
Est'9-un brad subtîi î nalt;
N'iée-¡ verd'e, nTei uscat,
10 Cum ij omu supArat.
Omu supArat nu m9are,
Da sä uscA pá pk149are,
Numa-1 vedz cä f/9are n'are.
x920. Säpinta Aceeaii.
CCXLVI
FrundzA verd'9-a codrulu¡,
15 à1cui-m'a î n'am cub
CA supgrat ca min'e nu-i.
M'as iAlcui codnilui;
Codni are frundza lu¡
Si nu cred'e n'imuru¡.
20 PinA-¡ frundza pá dinsu
Nu vrea cred'e la altu;
DacA frundza i-o
Nu ei9, cred'e-m'o o ha.
Cred'e-m¡, codrul'e, sit mnle,
25 C'am fost prunc d'e omen'ie,
Pa mult rä9 mn'i s'o dat mn'ie.
Cind s'o 'mpArtit nIcazu,
Eram in amp la lucru;
TAt gind'esc cum s'o 'mpArtit,
3° CA pa mult mn'i s'o in'it.
Atita mn'i s'o in'it,
at soban n'am osimbrit.
D'e fria treabA. 0.-1 port,
Cä vedz, codrul'e, nu pot.
35 VAdzind cä nu-1 pot purta,
Prindl-mi ok'i¡-a rAcrAma
Gra ped9apsà-¡ a¡asta.
Osimbriti-9-am o ba ?
Codrure, n'am osimbrit,
www.dacoromanica.ro
49
40 PA n'ime n'am
D'-am vAdzut om supgrat,
D'-am putut 1-am agiutat,
Cu gra¡u 1-am mingi¡at;
D'e n9,-atn gars si 1-am lAsat.
45 D'e n'am putut bin'9-a-j faée,
Dusi-m'am î ¡-am dat paCe.
D'e nIcazur¡ nAcAi-Asc,
Si pin codru pribAgesc,
La frundza mA iAlcuesc;
50 La frundza ca d'e pA munt,
a n'am 9amen1 cunoscut.
Numa frundza si codru
Care-¡ pä tAt pAmintu;
Numal frundza î ¡arba
55 Care-¡ pA' t'AtA 1um9a;
Si o bg¡atä päsArea.
Min& in'ima m9a.
1920. &pinta Aceea§i.
CCXLVII
PAsAruicl é¡ocirlie,
Stai si-m¡ cintA numa mn'ie
6° Un glAsut d'e bucurie;
PA crAncuta 69a d'in Nos
Un glAsut ma¡ vesAlos.
CACI d'e cind m'am apucat
SA cunosc 9amen1 in sat,
65 Tu a¡ cintat, e9 am ascultat,
Mt am plins s'arn susk'inat.
D'e cind ok'i¡ i-am d'esk'is
Tu ai cintat î e9 am plins.
D'e cit tA't sA nAcAilsc,
70 Mai cintl-mi sä nu trAesc;
Si d'e cit tAt supAratA,
Mai cintl-m¡ sl mor odatA.
e1 e m9are-¡ ferielt
Pinga éel d'e 0 pAmint,
75 Ce trAesee
1920. SApinta Aceea§i.
CCXLVIII
FrundzI verd'e, f9a¡e latl,
Sta9 in codru supAratA
codru cu glas.rni intr9abl:
50
e esei suparata, draga?
lo-rni gind'esc, codrut, d'e
[t'in'e,
Ce nu batrin'esei ca min'e;
CA tu t9amna batrin'est'¡,
5 Primavara 'ntin'erestl.
Da eu, daca batrin'esc,
Sohan nu ma 'ntin'eresc.
Paduri6e cu caräri,
Tinärä-s cu suparari;
i° Päduri6e cu cararie,
Thara-s cu supärare.
1920. SIpinta Aceeagi.
CCXLIX
Florieicl d'e pa laz,
D'e cu tin'er,qa mnl-am tras
Tat cu dor si cu nacaz.
'5 Credz cá rinduit mn'¡-a h'i
Cu nacaz pin' oi trai.
D'apoi Ce am d'e facut?
In näcaz m'am cunoscut,
Cu el am d'e petrecut,
20 Batär sl nu traesc mult.
D'e cit tat sa nacaiasc,
Mai bin'e sä nu traesc;
*i d'e cit tat supäratl,
Mai bin'e sa mor °data,
25 S'apoi sa ingropata.
Pá mormint sa-m¡ creasca ¡arbä,
Cosasca-o cui am fo' draga.
cresee
Rumpe-l'e, mä¡
30 Si 'nstruta clopu cu el'e,
sä nu-t rn.a¡ para iare
D'ipt tin'eretäl'e meYe,
Ca n'avu¡ part'e d'e el'e;
N'iC¡ nu plinge dupl min'e,
35 Ca n'avui part'e d'e bin'e
Numa plînsur I susk'in'e,
Si tat asa mn'i sa in'e.
1920. Sapinta Aceeagi.
CCL
Pasaruica d'e pa laz,
Nu-mi cinta cu-atit nacaz.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
40 D'ip6e -mi cint cum nu sa pgat'e,
CA nu 'nving sá l'e rabd tqat'e ?
Pot ma cred'e ca nu 'nving.
D'e mulee or¡ treei cintind
Si ma gasästl läcfamind.
45 C'asa stä. in'ima 'n min'e,
Cum stai singura pa sk'in'e,
Cind d'e and sà zbor¡ in lume,
Sa nu-t ma¡ audz d'e nume;
and d'e cind sä zbori in tara,
50 Sä nu mai i¡ sohan ¡ark'.
Ca in'ima mn'i-¡ 'nvgata
Tat cu dor I suparata;
in'ima mn'i-¡ curnk'itä
Tat cu dor si nacaiita.
1920. apinta Ac.eea§i.
CCLI
A PRIBAGULUI.
55 Codrure, frundzuca lata,
Pia& bruma, nu t'e bata,
CAI durnlam la umbra-odata.
Codrul'e, frundza ratunda,
Pk'i6e bruma, nu t' giungà,
Co CAI durnlam la a ta umbra.
Ca d'e n'emn'ic nu duc frica,
Numa¡ d'e frundza cind pk'ica.
La Sinta-Marie mare
Galben'esee frundza tare;
65 La Sinta-Marie mdica,
Galben'ea' frundza
Cind era dz:Ila CruCii,
Pk'icata-¡ mama frundzil.
Pribagu s'o suparat
7° C'amu codru s'o uscat.
d'e-aud'e-o cranca ran'iscind,
El gind'esee:-amu mà prind.
d'e-aud'e-o pasara,
sau¡tä spareat la ea
75 $1: dzi6e: tu ese¡ m9,artea mea ?
Ca la in'imä mä d9are
D'e-as ved'ea om pa cararie,
CA gind'esc c'amu m'or prind'e,
M'or duCe sI m'or ink'id'e
8° Und'e-i t'emn'ita ma¡
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMURKSULUI
Sa nu vad radzA d'e ware,
sa nu m'A sufre vintu,
SI nu pot calca pamns itu;
Sóarere s'A nu ma ardä,
5 Ok'¡ d'e om sa nu ma' vacía.
Cum sä nu supärat?
Om iu ca 'ngropat,
In t'emn'ita rob regat ?
Cum sa nu h'iu racaiit,
Om finar d'e prä'päd'it?
Pinl-s, codrul'e, pin t'in'e,
Tat cunosc ëeva si bin'e.
CA cu frat má sfatuesc,
Cu care m'a bgizuesc;
's î pasarire im¡ cinta,
lumqa tat mn'i-¡ mal; mindra.
Dac' o¡ h'i 'n t'emn'ita prins,
N'am part'e, numa¡ d'e plins,
*I la n'vamur¡ dupä min'e,
20 St'iu cà n'am part'e d'e bin'e.
1920. &pinta Aceeasi.
CCLII
Cucul'e, pasär'e blinda',
Du-t'e 'n padur'e si cinta.
Pä e'in'e-¡ ana midie
Blastama-1 singur sä h'ie,
25 Singurel fära sotie;
Nu-¡ traba mai mare-ocarä,
Numa strainat in tara;
Nu-¡ trabä mai mar'e fun'e,
Numa strä'inat in lume.
1920. SApinta Aceeasi.
CCLIII
3° Colo 'n gios, mämuca, 'n tara,
Ese-un nuc cu frundza rara.
La trupk'ina nuculu¡
Cinta pu¡u cuculuj.
Mai in los d'e la tnipk'inä
35 Cine o pasarle strainä.
Asa cinta d'e cu dor,
P'acolo catan'e mor;
Asa cinta d'e cu are,
P'acolo catan'e-or mere.
1920. SIpInta Aceeasi.
www.dacoromanica.ro
51
CCLIV
CINTAREA RAZBOIULUI
DIN 19141)
40 H'e¡ tu, in'imn'¡uar' ascunsä,
D'e gindur¡ est'i hat patrunsa;
suparata,
D'e i'are esti incarcatl,
MA fael sa h'iu suparata.
45 eä, ma &d'ese in'e 'n
[mint'e
Cum era ma¡ inainee,
CA cind era d'e cu sarä
esam d'in cas' afara,
Tät ved'eam feCiori margind
5° Vesalossl suerind;
D'e-a¡ avut macar bánat,
Turna,-atunei l-ai fost u¡ at.
Da amu cind i d'e sara
mä' duc d'in cas' afarä,
55 Da m'A uit pa &r la sede
Prinä d'e" dor si d'e M'e,
Tät aud nadur¡ sunind,
N'aud feC¡or¡ suerind.
Tara stau î m'A d'eseept,
6° Ok'isori mn'i-i indrept
Drept in sus spre rasarit,
'apc1,¡ ¡ara m'am gind'it,
CA p'acolo s'o murit
Voin'iCe¡ frumosi la fatä
65 Cind im¡ in'e gind mn'i-¡
[gr,qata.
Numa d'e lá no¡ d'in sat
Mult vo¡n'iCei s'o precat
La räzbo¡ la Galitie,
Tar in'i, nu pot sä je.
* *
7° Crancuwara d'e rak'ita,
Tu, Galitie uritä',
2) Din anumite motive printre care
filologice i estetico-literare am
socotit cá merie sá figureze in aceastl
culegere i acest fel de poem" liric po-
poran pe care nu 1-am cules din grai viu,
ci mi 1-a dat In manuscris autoarea lui,
nevasta Irina Stan care a avut clteva clase
primare de scoalA romineascA.
52
Eu vad c'a¡ fost blästämatä
D'e and Çaj fost tämälatà;
MAcar esti impodobità,
Tat d'e yamenl est¡ urità.
5 Da, Mn'iculal, numa, 'npärat'e,
Stäl d'e pa Ce, nu t'e bat'e,
Ca d'in Namra pin' amu
Hat n'e-ai pustiit satu;
at t'e-ai lAtut pintre munt
*'o rnurit 9amen1 pea mult,
d'-a nosti, da si
Si mult rä'gut tin'erei.
Inpärat, cum nu vi-¡
D'e rigut'e tin'erel'e,
15 CA-¡ lAgat acuma 'n foc
*'or muri cu tät pà loc.
139af e cä tät n'ar muri,
Da nu sà stiv socot'i,
CA-s tin'erei n'e'nvältat
20 *'or muri n'enumärat.
Mn'iculai, numa, 'npärate,
Cind al h'i om cu dreptat'e
Cu rägut'e nu t'e-a¡ bat'e,
Cl-s tin'eri, fräget la fatä,
25 Nu stiv cum d'e nu ti.-¡ greatk'
D'e l'e curm¡ a lor vieatä.
Frundzuria d'e säcarä,
Or¡ dzuä, ori saral,
Ori amn'eadz, or¡
30 Tät Ii n'egurä. î'C'eatà
in'ima-i inoratl,
Zäln'ia î supäratà.
Mn'iculoi, rege 'ntäl'ept,
Amu nu lucri pà drept;
35 D'e sase lun'¡ or h'i min'e
d'e-atuné räzboi tät
Dar d'e-atune' o naurit mult,
fazärvisti î rägut.
Mn'iculai, cum nu 04 mn'ill,
Cä mor 9amen1 fàrà vinä,
CA orisie'in'e susk'inä.
Vadurire tät'e sunk'
*i cu codru d'inpreung,
N'audzim d'e vest'e bung.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
45 GAO.' munti e'e¡ Carpat
Mult sunt ingropat,
Tät d'in ad'eavä. puscat;
Dar e¡ pin' o räpävsat
Multe k'inur¡ o räbdat.
So Plinge codru î copae'i
D'e ost'en'eala lor, säl'eaCi;
Piing copaCi¡ d'e IA munt
Ca ¡-o vgdzut mort î cnint;
Da piing si ceäneire tyat'e
55 Cä l'¡-o vä'dzut a lor myarte;
Piing î munti C'e¡ mai nalt,
Ca-s tin'erei î 'ngropat;
Plinge flyarea d'e pä rit,
Tin'eri is pus in plmint.
6o Dar si ev is tristä. f9arte
Si tät piing dziva î nyapt'e,
IntäT egind d' -a lor nwarte.
Numa eu sà mä' pot fa'
O mn'icutä päsärea,
65 Spre rä'särit a§ zbura
Pinä la Galitiea.
Mn'i-as Iva peanä î hirtie,
$'apo¡ m'as tornn'i s'as scrie
Tat C'e-as ved'ea 'n Galitie.
70 $'as pun'e hirtia la k'ept,
d'e-acoló-as zbura drept
Paste munti 6e¡ Carpat,
La regi C'ei d'epärtat,
l'e-as duCe hirt'ia
75 Sá sà Nat'l d'estepta
Tuma ca cum ar ved'ea
M9arte d'in
Cä d'e and fin'e rä'zboi
N'o murit unu si doi,
8o Ce-o murit n'enumärat,
Tät d'e arme sägetat.
Tara-¡ d'e yamen'i pustie,
Cä-s du§ fat in Galitie
Luptä' p'acolo sä
85 51 strada pustie,
Numai d'e feme¡ alcatä,
To:pa d'e lacrämi, udatà.
S'o värsat lacrämi suryae,
Cum sä varsä vara plyae.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
«Cucure, numaj cucul'e,
Cucul'e cu glasurj bun'e,
Ce nu ij a n'e cinta?
CA-j gi primAvara.
5 CucuYe panI cu fl9are,
Paske mingAit9are,
F9art'e cu dor fe,-asteptIm,
Numa noj O.* fe 'ntrebArn,
Ca cit aj zburat cu dor
1. PI munti Carpatilor,
PA 64 si IA alt munt,
Si pintre copal cArunt;
P'acolo cit aj zburat
C9.-al, vAdzut si 4,-4 aflat?»
zs «PruncuritA cu bAnat,
Cu mult dor m'aj intrebat,
Dar eu. in sam' am luat,
BatAr c'am fo' d'epArtat.
Dar clacI m'aj intrebat
2° C9,-am vAdzut ell am zburat,
Dar s'Ai spun cum c'am vAdzut
Cif %-on om p'l g¡os cAdzut,
Loit greil la trupu luj
D'e gl9ant6 '9-ad' euluj,
25 Pusaturi d'e-a tunuluj,
Sall. si d'in puscI porn'it
Cit'e-on plumbut otrAy'it.
Cif e unu s'o aflat
C'o fo' numaj vAt'Amat,
30 Dará mult s o rApäusat
Si pl loe j-o ingropat.
Da si carj s'o rImas y'ij,
D'e i'Are nu pot priy'i,
D',e-a lor frat si d'e,-a lor h'ij.
35 Copk'ilI, iAln'icI f9arf e,
Nu maj pot sI-t spun d'e t9at'e,
C'am vAdzut duren i si m9art'e
Si plinsurj i'lln'i'ee f9arf eo.
«Cucul'e, numaj cucul'e,
4° Cucul'e, panI cu fl9are,
PasAre mingIit9are,
Zb9arä pIst'e munt Carpas
PinI 'j sod. la 'npArat,
Si l'e spun'e 69-4 vädzut,
4S 9°I 9ameni cum o cAdzut;
Tát 6e-aj vgdzut in pustie
Si rAzboj sI nu mai tie;
www.dacoromanica.ro
53
CA d'e sta1,1 maj mult d'e foc
Nu rAmin vojn'i4 pl loe,
so 6 rImin'e locul gol
Si prun6j si femej cu dor.
Ce A. facI pa.6e 'n tara,
Bath esti sl nu m9arA.
Apoj sl ij sá n'e spuj
55 Cuvinf ere regeluj,
Sa n'e spu¡e maj vreps faZe,
All end sI stee d'e pge?
CA d'e tin ma¡ mult rIzboj,
D'e il1'9-om muri si noi.
6o D'e i'Are si d'e urit
Fata n'i s'o permeeit,
Ca pArnintu s'o 'n'egrit;
D'e iIre si d'e bAnat
Fat%a n'i s o strAmutat,
65 C'am ramas femej in sat,
Si-j akj. primAvara
Si n'i-a trIbui ara;
S'om prind'e boj la gjug,
Si e'in'e n'-a fin'9a d'e plug?
7° Cin'e n'9-a pun'e gardurj
Si n' -a fa'ee prilazuri?»
*
* *
Tree tunurile pA munt'e
Si sI duc rIgufe mulfe;
SI duc bun'e, sA duc rIre,
75 S'A duc si n'eamurj d'9-a meYe,
Dupl din im pare ill'e.
SI duc bun'i si s'A duc rAj,
S'A duc frAtiorj d'e.-a nan'ej,
Si-m bAnuesc dupA ej.
Cucure, panI surie,
N'al mai avut omin'ie,
CA amu-j in primAvarA
and cintaj glasurj p'afarä.
Da, n'i-aj cintat pl pnm'isor
85 SI trlim cu mare dor;
*Ii pa crancl d'e striar
SA petre6em cu amar.
Frundzul'icA d'e sIcarA,
and a h'i la pritravarI
9° in'i sl n'e cint jara,
1.-1.1
El,' asa fe-o¡ blIstAma
Ca sA nu ma¡ pot cinta,
54
sI mori Cu frundza 'n Cioc,
Cum mor 9amen'ii la foc;
SA mor¡ pin codruri pustie,
Cum mor ei la bAtArie,
5 La Sirb9a î 'n
e¡ mor cuprins d'e dor,
Da tu sI mor¡ mai usor;
CA e¡ mor cu dor d'9-acasA,
Tu sI mor¡ pl cranc' area*
l° Dar in codru pustii fearee,
SA n'a¡ frat'e 14-a ta mearee;
N'ie'i frat'e, n'ie4 surorer e,
D'ipée cintat d'e äre.
* *
PanI dragä' d'e phin,
's Cind es d'imin'eata 'n drum
Sta.9, ma uit pa drumu tot,
Da a grAi nu pot;
Fearee-m plinge in'ima
Daca vld cum ij 1um9a;
20 Fearee-m piing î ok'isori,
CA mn'i-o mArs elt drAgusori,
Veri mn'e¡ î frAtiori.
* *
PA la nob p'acasA,
Vremea-¡ nxindr1 î frumeasA,
25 *i rAzbung. î plo¡easA.
Da no9I tät n'i-¡ 'ntun'eceasA,
CA noeä n'e pare n9apee,
N9apee î 'ntun'erec fearee,
Audzind d'9-atita mearee.
30 Tät awaudzim
CA mor fearee mult vo¡n'iel;
Mor si d'e la noi d'in sat
La rAzboiu ind'emnat;
Mor preein/ d'9-a nost î frat,
35 Dara mor n'evinovat,
Pä cimp d'e luped puscat.
Frundzuricl d'in grAd'in'e,
Put'em sti noi fearee bin'e
CI und'e-¡ luptä. I rAzboi
40 Nu meare unu î do¡,
Ce mor mult, n'enumArat,
TAt d'in ad'ea.95. puscat;
D'in ad'ea9A î tunuri,
S'o murit pintre d'ealuri.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
45 FrundzuricA, frundzA latl,
TAtä lurn9a4 supä'ratl,
D'e n'evind'ecatä.
CI pling¡ î esti supärat
Cind meare-un tinAr in sat;
5° Meare si-1 petre4 frumos
Si nu pot sI vo¡os.
Da amu, ca, 11'6, mult mor,
Nu l'e vedz t'inzan'e lor;
numa n'e in'e caree
55 CUM c'o murit pA d'epart'e,
Altu d'in ad'esa91 rtwt
Si nu 1-om ved' esa mal mult ;
Altu d'in tunuri grozave
Tunurile-s grele arme.
* *
6° Tulipan brasovenesc,
Deamn'e, pArinee e'eresc,
Cin'9,-o flcut armel'e
Nu-¡ ¡erta pAcat'ere,
CA re-o fäcut grel'e fearee,
65 Tät spre-a feCiorilor
Florkicl d'e p5. ceasel,
N'i sA tree'e lumea neaseä.
TAt cu dor si cu nIcaz,
Ca si flear9,a C9a d'in laz.
70 PA fleare-o bAtrin'e' frigu,
Da pg nob doru î gindu.
FlorielcA d'e pl fit,
D'e cind rAzboi s'o porn'it
TAt o dus 9amen'¡ d'in sat,
75 PA noi cu dor n'e-a lAsat.
InAltaee inpArat'e,
Stä¡ d'e paCe, nu t'e bat'e,
CI n'o rAmas oamen'i pa sat,
Numa femei supäraee;
8° Ere pling dzua î noapt'e,
DzAcind d'e-atita mearee.
SArire î noptire
Prune'i î femeir e,
El'e plitig, da 9amen'i nu-s,
85 CA tAt la rAzboi s'o dus.
femeil'e cu dor
Piing dupá bArbatil lor,
vorbesc d'e Ce vorbesc,
D'e dinsi tät pomen'esc,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MAFtAMURE$ULU1
C'au acasa prun4 mn'icut
Cit'e do¡-tri i mai mult,
n'au 6in'e-¡ stapin'i,
C'ä l'i s'o dus barbatii,
5 Nu stiu chid or ma¡ in'i.
* Eu at asá-am audzit
* *
Cuvintat-o cuvintat
inaltatu inpärat,
Si o scos uamen1 d'in sat
D'ipt m9art'a lu Ferd'inand,
i° C'o murit cu s9ata sa
D'e k'izmas d'in Sirbia.
Au murit I ¡-o 'ngropat,
Trei orfan'À mn'ie4 o lasat.
Bätrinu nost inparat
15 Un aspru cuvint o dat
P5. la Sint-IN in vara,
S'o scos uamen'i d'in tara,
La on loe ¡-o adunat,
D'e rä'zbo¡ s'o rad'icat.
20 Si pantru rege î 'nparat
Märs-o strutu d'i la sat;
La cuvintu regelt4
Märs-o strutu satuluj.
Florkica d'e trifoi,
25 D'e-atunC¡ tät tin'e razboi.
Florkica ¡aras ruptä,
d'e-atun4 tat lupta..
Florie'ica d'e pa munt'e,
Amu-s optu trecut'e
3° D'e and razbo¡ s'o 'nd'emnat,
S'o mars tin'eri d'in sat,
Pa no¡ plingind n' ¡-o
Frundzuricä d'e sacara,
Sä t'e Ili; in ran'eadza-varä,
35 Cita frundz'a-¡ pa copa4
IVIa¡ p'atit prune4 is sal'eae'¡,
Fara parint, färä fra.
Frundzurica d'e brustan,
Frumuasä lume-o fost an,
N'am ma¡ stiut d'e dusman.
T'e uitai corea pin sat,
Ved'ea¡ feCior instrutat,
Ved'ea¡ Noe s'audza¡ hori,
fet'e 'n minur¡ cu flori,
45I tat instrutam fe6iori.
www.dacoromanica.ro
55
Da, d'e cind razbo¡ s'o 'nd'emnat
N'o fost vesärie 'n sat,
Numa plinsur¡ î bä'nat,
Lacrami, mulee s'o värsat.
50 D'e cind razboi s'o porreit
CA corea spre rasarit
Mult voin'iCe¡ s'o murit,
Si-s tat rind d'e tufe malt
55 morminee d'e husar¡;
Si-s tat rind d'e tufe mn'iC¡,
mormint'e d'e vo¡n'ie'¡;
C'o murit mult
i-o 'ngropat pintre munt.
6o Tät asá-am Cet'it pin foi,
Ca d'e cind tin'e razboi
S'o varsat singe pa g¡os
Ca plóae d'in e'er noros.
D'imin'eata cind m5. scol,
6s Da ma u¡t prinä d'e dor
Caträ suare
Cum rasare,
S'apoi ¡arä-m in'e 'n end
Cita iare-¡ pá pamint,
70 sI prune'? piing î 'ntreab5.:
4Und'e-¡ tata, mama draga?
«Ca d'e cind nu 1-am vadzut
«Multä vreme s'o trecut».
* *
Florkia' d'e pa coasta,
75 Eu. am scris pätala nuasta
Si 6e s'o vaiit in sat
D'e cind lupta s'o 'nd'emnat.
Tuat' e-aCesee s'o 'ntimplat
Cît'e-aèi1'-am insirat.
So Florkica d'intre
Dragilor mn'ei frat Romin'i,
Cuj îj plac doin'e d'e Eäre,
Cet'easca siril'e mer e;
S'incä e'in'e e-a Cet'i
85 SI-¡ h'ie drag a träi;
cari re vor asculta
Draga re h'ie lumea,
Ca si cucului vara,
Cind îj tinara frundza
90 Si-¡ t' icn'esee s'a cinta.
1920 apInta Irina Stan, 25.
 STRIGATURI
CCLV
Cocon'itA
D'in MO,
instrulatA cu trifob
Nu da gura la slugob
5 Da o dA la'eel cu cask'.
3920. Budegtf TArnag Filip, 82.
CCLVI
MArita-m'as si nu poi,
CA mn'i-¡ drAgutu hognokl,
Si cartea-¡ la pAtrupop
Nu m'o¡ mArita de loc.
1920. Budegtj Aril Tibil, 24.
CCL VII
10 DrAgue49ara mindrulu¡
NeagrA-¡ ca zaçia 'n cu¡
Si nu-¡ dragI n'imgrub
Cit'9-odatI nTee 14
FA' d'e frica dragult4;
'5 Da-¡ dragA cA st'i bobpan'e;
D'e nu s'ar st'i bobon'i,
Vaj, D9amn'e, urit' ar Si.
xgzo. Breb Anuta Bota, 26.
CCLVIII
Hab mindrule, la popa
SA C'eta' vançelia,
20 0 n'¡-om la, o n'¡-om lAsa,
SI nu n'e ridA lump..
1920. Breb Irina Dunca, 9.
www.dacoromanica.ro
CCLIX
LasI, mindrut, las'A, DzA9,
BAnui-ti tu, nu e9;
Cind a si aka d'-apo¡
25 BAnui-n'9-om amindo¡.
3920. Breb Aceeagi.
CCLX
Aí s'Arael¡ veri¡ mn'ej,
Ca-¡ plina lump d'e ej.
Da ilicä nu-¡ piing bin'e,
CA ma¡ am Inca p'orgine.
¡920. Breb Dok'ie Pop, 13.
CCLXI
3° FmA eram pAcurar¡
Striga lum9a ca-s tilhar¡;
Dacl m'am llsat d'e oi,
Strigl lum9a ca-s curvoi.
1920 Breb Aceeagi.
CCLXII
P9ate si rnindru harnic:
35 MA vara 'n comarnic
soban nu lucrA n'imn'ic.
1920. Breb Aceeagi.
CCLXIII
MindrulicA d'in G'esAst¡,
La grutat dui& est¡;
58
La gua esti ca paharu
Nu trxa¡ vedz in at Arde,a1u.
1920. G'esà§tiPAIAguta Pop, 25.
CCLXIV
Sad'e mosu pa' prepeiCi,
Tat sa zgir6¡ ca ari4;
$ De-acola sa mua 'n pat
Cfnd ilyad ma 'mbät d'e cap.
1920. G'eslatjAceeaai.
CCLXV
Dohan'¡a' mosu 'n casua,
Dohan'ia' î dà d'in p...;
Dohanla' mosu 'n casuck
l° Dohanla' î da d'in buck
I920. GiegatjAceeaai.
CCLXVI
Dusu-m'am asaa 'n sat
La nevasa cu barbat
Si n'ime nu m'o leemat
Mulee bot'e-am c'äpätat.
'5 Bin'e-o facut ca mnl-o dat,
C'acolo n'am fo' k'emat.
I920. G'esAatj Aceeaai.
CCLXVII
Zink minda, dupa minle,
C5.-¡ videa el t'a si bin'e;
T'e-o¡ On'ea cu lapt'e dul6e,
20 Numa vaca d'e-¡ adae.
2920. flarni6eatj A/aria Bo zaL, 29.
CCLXVIII
Stau fe'e¡orii sa sä batä
D'e la-w1 bacu¡et d'e faa.
Stat, fee'iorb nu va bat'et,
CA ma¡ zin'e-un bacu¡et.
2920. 1-1Arni6eatjAceeaqi.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG I
CCLXIX
25 Mindrulut d'e d'epartat,
Trimeee-m¡ un sarutat
D'in hareie 'mpaturat.
I920. Hfirni6eatjAceeaai.
CCLXX
D'e s'ar tag pindza 'n baled
Fara ià, flea' spata,
3° Fla leac d'e suve¡cuta,
Ar täsa s'a mea mindruta.
1920. diu1e§t1 Ipana Murfiaan, zo.
CCLXXI
Mindrut, d'e dorutu
'nee mor br9aseele 'n tau;
Mà t'em c'o¡ muri
1920. Vad Il ana Oros, 22.
CCLXXII
35 Ha¡dat, fet'e, la calin'e,
Ca la gioc nu va e n'ime;
Sineet mult'e ca ¡arba
batrin'e ca mama.
1920. VadTudosie Telepepn, 20.
Draga mami¡ &dusk
40 Meri la k¡oc î stai la usa;
Sta¡ in locu maturib
Ca si fata padurii.
I920. Vad Aceeaai.
CCLXXIV
D'e m'ar leema Gerasim,
M'ar bita fet'ele 'n sin;
45 Da ma le¡arna Zaharie
Si ma baga sup zaçie.
I920. VadAceeaai.
CCLXXV
duc, minda, mà duc
Numa tie sl-t aduc
GRAIUL $1 FOLKLORUL MAFtAMURE$ULUI
Pen'ele d'e pa un cuc,
SaraCia täta huc.
1920. Vad Uvula Oros, 'i r .
CCLXXVI
Zink mindrut, d'e-¡ zin'i,
Nu m'atita seelui;
5 Celu¡asca-t'e Zicliii,
Zidzii si ta; Tiganiii.
1920. Vad Aceeasi.
CCLXXVII
Zin'e popa int'un an
Sä bot'edze un Tigan,
¡-o pus nume frumos:
I° Iata-l-a¡ gongo¡u nost.
1920. Vad loam Codiva, 4o,
(de loc din Berbestj).
CCLXXVIII
H'e¡ tu, mindrior läsat,
Nu gind'i CA t'-am u¡tat;
D'e t' e-am u¡tat d'in cuvint'e,
D'in dragost'e-m zin'i in mint'e.
1920. Vad Aceeasi.
CCLXXIX
15 Mindrulut, strutuc d'e rouI,
Nu 'ngrad'i lumea la doua,
CA s'etst as putea 'ngrld'i
Nu la unu, da la trii.
1920. Petrova
CCLXXX
Care nu sti horile
20 Bata-1 särbatorile.
Da pa min'e nu m'or bat'e,
Ca horesc si dzi si n9apee,
horesc horile tóat'e.
1920. Borqa (Val9a Pojenij)
Todora Timn'is, 40.
www.dacoromanica.ro
59
CCLXXXI
Mn'¡-o batut frundzuta clopu
25 SI rra duc sa-m cat norocu.
Norocu-¡ la Dumn'edzav,
Frundza si codru-¡ a mn'eu.
x920. Borsa Aceeasi.
CCLXXXII
Cin'e dracu s'o vädzut
Gard inalt n'eclat'inat,
30 Om fink- fail pkat;
Gard inalt fat% poprele,
Om tinar flea gresele?
1920. Wei Doca Dan6, 26.
CCLXXXIII
Molidas d'e pa Iza,
Culca-m'as a umbra ta
35 Sg vad numa Ce-o¡ qisa:
D'e-o¡ qisa, minded, d'e, eau,
Lasa-t'e-o¡ la Dumn'edz'a'u;
D'e-o¡ gisa Ceva d'e bin'e,
N'iCi cum nu ma las d'e tin'e.
1922. Ieuci Givrili Ples, 49
CCLXXXIV
40 Moresan cu gubl surä,
Dzilja bea si noape ea fura;
Dziva bea, sa väsalea',
No.aptea furl si platea';
Dimin'eata ¡esä 'n drum
4 i sä &ark' ca-¡ om bun.
.... 1922. Ieud Acelasi.
CCLXXXV
Dzis-o idea sa o g¡oc,
CA ninl-a pun'e strut in clop.
Pantrtkun strut de dzree graita
Nu rreo¡ scula d'e pa laja;
50 Pantr'un strut d'e zlot d' e-argint,
6¡uca-ob d'e-a mere 'n vint.
1922. Botiza Marie Cupsinar, 20.
6o TACHE PAPAHAGE

CCLXXXVI CCXCII
MArità-te, horholinA, Lelit2 cu ok'i¡ malt
Nu sedea fatI bAtring, Mindruta dingI iandar¡
CA i dracu s'o 'nsurat, 30 j-a dat boj pà k'eptari,
Si tu nu t'e-ai mAritat. S¡-o &rind. 131 oglindA
1922. Botiza Aceea§i. Sá vadA citu-¡ d'e mindrà.
1922. *ie9 Aceeagi.
CCLXXXVII
CCXCIII
5 Am fost plcurar la o¡,
N'am durn'it pá mosino¡; PAcurar d'in d'ealu mare,
Am durn'it pA perinutA Cobor¡ cu oile 'n vale;
TrimasI d'e la drAgutl. 35 Pink' oile c'or paste,
1922. ie Gävrilá Pattiu§, 37. No¡ n'e-om prind'e-a n'e cu-
[neaste.
CCLXXXVIII 1922. Aceea§i.
PAcurar la o¡ am fost,
Feele nu ml cunosc; CCXCIV
MA cunosc pà brginar Caprele, minca-le-ar
C'am fo' mindru pIcurar. Ca mA Nara pin tAt sk'in'i¡.
1922. *ieu Acela§i. D'e ell fink- cu n'evastl,
40 Ma¡ bgin'e la capre 'n ceastA;
CCLXXXIX S'as sedea in fesiturà
Nu da, Duamn'e, poplei¡ bin'e, Si fiscii d'in gurä.
C'a Yega hida d'e min'e; 1922. *leU Aceea§i.
's i dA-i, Deamn'e, poplei¡ cearn'e
SA-1 impiety' d'e iceane. CCXCV
1922. *ie9 Vioric.a Mide, 13. D'e popa si d'e lagirAu
CCXC
TAt 9amen'i¡ grAesc rAu.
45 Da d'e min'e si d'e t'in'e
Boii popi pA la mearl, Cin'e dracu-o grAi bin'e?
Popa dui:a guriNarA; 1922. arnpan Mihai, 54-
Boij popi pl la cru6e,
20 Popa dui:A gurA &Fee; CCXCVI
Boi¡ popi pA imas,
Popa imblà dupl ca. Frunzl verd'e d'e mär acru,
Bet'e,agu-¡ mindru seleacu.
1922. *ieu Aceea§i. D'e s'a VIE s'a muri
CCXCI
So Cin'e bç¡ata I-a illi?
L-or
Asa dzree popa nost: purtat un'elele;
*SA nu mer¡ la fet'e 'n post». L-o¡ à1i î o-un pk'icut
25 Preut'easa dzi6e-asa: I-am purtat un inelut;
tMergi, bäet'e, und'e-a¡ vrea, SS L-o¡ äli si ¡o-e lecutA
Zink* si la fata mea». I-am purtat o verigutA.
2922. *ieu Aceea§i. 1922. GIod IIana Dunca, 27-

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
CCXCVII
4T'in'er,qaua mamii fag,
Nu t'es-oj ved'ea mAritati,
CI tu nu t'e stii purta,
Cum f9andi t'e-i mArita ?
5 S5. meri ¡ama 'n sedzAtori,,
SI t'e pui pingI fee'iori
sI le spui gaitor¡;
SI le spu¡ pl la urek'e
CA tu nu estj fan vek' e:
Numa 6in'ej aj dac' or tree'e,
Da aj si de CideidzIel si dzge».
uEsi, mImuck ping 'n satrA,
N'auzj tu a cin'ij latrA?
T'e uitI pingA k'etori -
15 D9amn'9,-or zin'it petitorj.
D'e-s afarA, k'amI 'n casa
*i pun'e d'orièe pA mask
D'e mincat si d'e bAut,
SA mI Ceie maj curind;
20 D'e m'or 6ere num' odatA,
Eu atudee nu fac altI:
Ev mA duc la cunun'ie,
N'iC¡ c'astept altu sA zie.
SI aflu un om cu sire,
15 SA-mi zie mn'ie d'e mn'ire;
}heir pIru pin clop sl ias'A,
Numa sA mA vAd mn'ireasI
*i. sI facI vesee 'n sat
CI si eu m'am mIritat.
30 Sie Weinsi batir cu pk'ej,
Numa a¡bI mItälei,
Cum le treabl la femei.
2922. Valen¡ Dtunn'itru tván-
6juc, 73.
cCXeviii
in'e trage la codru?
TM curvariu si hotu:
35 Curvariu la curvArie
*i hotu la tilhArie.
1923. Glod Dunca Pfitru, 24.
ccXCIX
Nu still: 69,atI-i o n'egíni,
0 mindra-i cu gubA surA ?
2923. Glod Acelaai.
www.dacoromanica.ro
6t
CCC
FrundzI verd'e fizar9aie,
4° SI trAiascA Ferec2aje!
PIntriko canA de mala¡
PA multe le mAritai:
PA fet'e si pI n'evest'e,
SA nu sie d'e povest'e.
1923. Glod Acelaai.
CCCI
45 Fet'e hid'e ca 'n Budesti
N'ai vAdzut d'e cindu est¡;
Fet'ele din Birsana
Li-¡ capu ca donita
gua ca si cana.
5° Fet'ele d'e pA G'isIlis
SA rqsagA la Dumn'edzAil
SA sie fintina 'n usA,
SI se spele de Cenuse.
Fet'ele d'e pA la noj
55 Li-i capu ca si la boj,
PleiCi9are ca la brosco¡.
1923. Glod Acelaai.
CCCII
FeCiorasi¡ d'e la noj
Nu pre esc o 6,qapA doi;
FeCiorasij d'e p'ai'
6° Nu pile esc o 6,qapI tri.
2923. Glod I9anft Contor, 18.
CCCIII
Mori, uriee, 'n postu mare,
SA-t duc pleje19a la orgare,
*i d'inti la d'intIlari
ok'i la ferestari,
65 SI ti-j facI mifit'ej,
SI samen'e cu a mn'ej.
2923. Glod Ac.eettai.
CCCIV
lia¡dat, fet'ele, cu tIt'e,
SI faCem fintinl 'n pklatrI,
62
Sä se spele feejorib
negri ca iboli¡;
Sä' se spele mindru mn'eu,
Cä-¡ n'egni ca s'un sagAu.
1923. Glod Acne*.
CCCV
5e t'e tii, mindrule, mare?
Still a nu rä'sare nare
D'in virvutu cäsii tale;
D'e est¡ d'in gunoi mulit,
N'imuru¡ n'a¡ trebuit,
Nu still ell cum t'-am ibgit.
1923. Glod Aceea9i.
Du-t'e, mindrut, si t'e 'ns9arä
La tirgut, la Sin-Nic9arä,
La Tiganii, la vrägn'iCi9arä.
1923. Glod Aceea§i.
A mn'eu härbat nu-¡ bärbat,
15 Färä' inger lumn'inat:
Cîn mä prind'e a mä bat'e,
Dracu-¡ drac si nu ml scwee.
z920. Strimtura 'karts Dragl,
26.
Nu t'e supära, mn'ireasä,
CI bota-i pà grindà 'n casä,
2° Si-¡ èjoplità 'n patni duna
Citu-¡ spat'ele d'e lung¡;
I C¡oplità
belità,
P'a tale spaee croitä.
1920. StrImtura Acne*.
CCCIX
25 Du-t'e, mindrut, cu noni
zira cin ee-o¡ don;
Du-t'e, mindrut, cu luna
zina chi ee-o¡ kiema.
1920, Rogna-d'e-gjos Mftria 01i6j, 23.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
cccx
6,i9ack l'el'e, o t'e lasä',
3° Cà hain'ere nu t'e-apasä.
Nu stiu-acasä a¡, o n'ai,
Vä'd c'aie'ea nu-t fac bai.
1920. SApInta Irina Stan, 25.
D'e-ar h'i mindra cum O.
N'ar mai h'i frundz1 pà st'in'e.
35 Asa-¡ mindra cum sä' paee,
Pä st'in'e-s frundzäl'e twee.
1920. SApinta Acne*.
Mindra mea s'o sopon'it
Cu sopon d'e-un zlot d'e-argint,
tät n'eagrä s'o flmas
40 Si pà k'ept î pà obraz.
z920. Slpinta Aceea§i.
Mindni-¡ bad'e î sä. tin'e,
Särg¡a-1 pun'e bin'e;
Cä-i mincat d'e särgie,
Si d'e pleità si d'e sare,
45î d'e ciee-s d'e sub sgare.
1920. Sipinta Aceea§i.
CCCXIV
Pleura* d'e la o¡
Cere bonda d'e la noi.
Noi am dzis cI nu ¡-om da,
El o prins a sä. cinta.
1920. SApinta Paiaga Stan, 40.
CCCXV
5° Säracu päcurar¡u,
Bunä-¡ vara iintita
Si ¡alma leisäTita.
1920. Sapinta Aceeagi.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAIVIURE$ULU1 63

Va¡ d'e min'e, n'am n'emn'ia, 5 Mosul'e cu barba sued,

Numa casa 'nt'o urdzia;
In'e vintu si o stria,
*i amin färl n'emn'icl.
1920. Sapinta Ion Pop, t8.
T'9-as rad'e si n'am custura
Mosure cu barba 'n k'ept,
T'9-as rad'e si sta¡ drept;
Mosure cu barba 'n k'ept,
Tápen'9a.' sä margk drept.
1920. Stápirrta T9ader Pop, 9.

www.dacoromanica.ro
 ORATII DE NUNTA
CCCXVIII
Starose,qa striga cata mniirpsa:
«SA pasim in pa s doi,
SI dam mina amindoi».
Drusca ata starost'e:
- «Noj nu n'9,-om da casa si
[masa,
Ping n'ot adu'ee voinic frumos
ling*/ flea' .fata.
Frumosi ca 9ast9a n9asta,
Nu gusat ca dumn'iav9astl.
TAt sa trlesti, starost'e mare,
1° CA nu n'9,-om da casa si masa
Si pa 'mparge.gasa,
Ping nu-i adu'ee elzme maia-sa.
Eu m'as prind'e d'e lucrat
24 Si tu sa-m faCi d'e mincat;
m'as prind'e d'e urdzit,
Amindoi d'e n'eved'it.
Pun k'iara pá urdzoi
urdzasc doul-trei sire
cu fuga la ve'ein'e
S'A vada urdzit-am bin'e ?
o iau d'e pa urdzoi
Sa o tip int'un Mob
S'A mai stee a an o doi;
35 Om mai pun',q-o dupl sued,
Nu m'agiunge 'n blelturg;
Om pun'9-o dupg casg,
Cî o,r tre'ee ta t sä tasa.
Tas un lat
40 Si hai in pat;

Maia-sa'Cizme o avut Hai, barbaee,

Pink' pa 'mpargeeasa ai,i crescut; La culcat'e,
15 Cizmele s'o rupt. Mai apoi la s'Arutaee.
Da nu d'e 9aie, 1920. Wei NAstaca Petrovai, 6o.
Ca sl m9aie;
N'ie'i d'e tap, CCCXX
Cà sar in cap;
2° Far' d'e cordohan, CATA SQACRA
SA tie batAr u an». Bucurg-ee, &pug mare,
1920. Bor§a (RiturD I9ana Lea- 45 ca t'aduc k'eptängt9are:
hu14 40.
PA un'e k'eptAna
CCCXIX apee ai nu e-a minca;
CA t'adu'eem nora buna:
MN'IRASA CATA MN'IRE Trit'o luna
Barbaee, sufl'etu mn'eu, 5° Tare-o ling
Spun'e-Voi 4-am gind'it manina o slAn'ing
www.dacoromanica.ro
 66
Si un leibAl d'e fAinl;
Si 'Tie° varl
Tasa-o ki¡arl.
Igzo. Aceen§i.
Cin g baga mn'irele in cag
mn'ireag, fd¡orii strigA aa cin
scot fet'ele d'e dupl masA:
Sculati-va, m coceanie,
Nu §Ad'et ca n'iste d9,amnie.
Sculat, fet'e, î e0t
la Si nu n'e pontAluit.
Bosi¡oc ares pä grindA,
Sc9a1A-fe, nAnag mindrA;
Noul-a§a n'¡-o fo' horba
Cm n'¡-am hIgat
" SA g sc9ale nAnasa,
Dup6 dinsa dru§eilie,
Dupl fetiire,
at'il'in cu
FET'EL'E
CAt'il'in î cAt'il'in,
20 Ca waffle pin grin,
SI nu n'e pontAluim.
afil'in î boere§t`e
C'a§a DumniedzA9, voe§tie.
Mn'ie 'm plasee omen'ia
25 Ca la domn'i cAntAlAria;
Mn'ie 'm p1a6e omenie§t'e
Ca la domn'¡ a §ad'e 'n Pe§fe.
Apo¡ fet'el'e strigA la mniireasi:
Mn'iresucl, strut gAtat,
3° Vinl-t vremea d'e plecat
La seacra 0 la bArbat.
Mniiresucl, strut tomn'it,
Via-% vremea d'e porn/it
La bArbat, cà l-a¡ ibit.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG1
35 Mn'ireasa apo sá scóall î stri-
gA la min'e-sa:
H'i-t'a, mgmulucA, dor
SA-m vedz urna pin ocol
CAlcatà d'e-a mn'eu pkTe¡or.
H'i-t'a, mamá, dor odatA
SA-m vedz urma pin ograclA
Die-a mn'eu pkiiCioras cAlcati.
Las', mamA, cà ai feeior¡
ti aduCe nurori;
45 CA fe6ipri¡ t'e-or k'ema,
Nurorile e-or tipa,
Tot la min'e 64 ruga
Si vin sA-t lau cAmeqa
Cu un prAdicut die brad
50 Undie-a h'i ma¡ mindru vad;
Cu un prAn'icut d'e k'isI
Und'e-a h'i m4 mindrA plisà.
CA, rnImucl, nora ta
A baga odatfi 'n balt1
55 *i 9-a 'nt'ind'e la poiatl,
S'a ven'i §'a Zere plata,
C'a dzrée prAn'icatl.
Apo¡ na-sa g cinta î dziCe:
Sham mama cu fet'e,
Cum l'e crqfe cu scumpetie
Si Ye dA d'e nu l'e ved'e;
Cum 0 l'e cre§tie d'e bide
'poi l'e dl la strAin'e,
S'apoi n'au noroc d'e bin'e.
MN'IRgASA
65 Plinge-mI, marnA, cu dor,
T'am fo' fatà çi feeIor,
T'am scos plugu d'in ocol,
T'am arat griut d'e varA;
Su¡ in pod 0 du la xn9arg,
nidie o mering¡pag
SA nu rrarg Cu traista pall;
Merht¡uar1 d'e un ban
SA-m h'ie batAr p'ri an,
CernutA pin spridéen'el'e,
FrAmintatA pin in'el'e,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
dosleitä pä.
cuaptä la in'imutA,
SI stiu cl-¡ d'e la mAicutä.
SAraca mImuca mea,
Cum rämin'e singurea!
Cu'Cin'e s'o mingi¡a?
MA-SA
Mai vinä, dragu
Ma¡ vinA, nu mI
Vinä batIr ciee-odatI,
10 C'amu-m la lucru pä vaträ
Si eu-s slabl î bAtrinà
n'am fatä' d'e 'nd'eminA,
NIC'e noel d'e veang,
Numa slab/ î bAtrinä,
N'am pá n'ime d'e 'nd'eminI.
Daa n'o¡ put' ea lucra,
Cin'e, bgiata, m'a cAta?
MN'IRgASA
marnA, nu t'e cinta,
PA horbl t'-am cunoscut
CA n'a¡ end die mä tinut;
CA, cit o fo' mindrA vara
Tät asa t'o m'Ars gura,
CI nu mn'i-i bunk' sluiba;
Ca frundza d'e mAtrAgunä,
s CA slui'buca mea nu-¡ bung.
Laz', namucI, cl-¡ vid'ea
CA alta in loc rAmin'e
t'a fa' sluiba mai bin'e,
Nu-¡ tipa-o ca pA min'e
30 SA margA pá as¡ strAin'e.
MA-SA
Zele mn'i-j,
Dragu mami¡,
Mn'ic' ai fost î t'e-am cItat;
and eiti mare m'a¡ lAsat
35 *1: t'e-ai tras at'l bArbat;
Mn'ic' a¡ fost î t'-am dogit,
and eit'¡ mare m'a¡ urit
t'e-a¡ tras cAtI ¡ubit.
www.dacoromanica.ro
67
MN'IRgASA
VAd, mAmucA, cà m'am tras
40 D'e la bin'e la nIcaz
mn'i-a h'i musai d'e-I tras.
Eu, màmucà, m'o¡ topk'i
at o¡ prind'e-a n'evest'i,
Ca o fluare d'in grä'd'inA,
45 Cit o¡ prind'e-a h'i strlinA
Si cu uritu pá ruing;
Ca o fleare d'in fereastA,
at o¡ prind'e-a h'i n'evastA;
Ca o flóare d'in pahar,
50 Cit o¡ prind'e-a tra' amar.
Nu-¡ bai, mamá, cI ml da¡,
Nu-¡ avea parfe d'e ra¡
Cu tAt neamu cit Il ai.
MA-SA
Lasä, laz', dragu mamii,
SS Dumn'edzAu o porunat
SI t'e vAd agtorit',
SA mInin4 mugur¡ d'e-arin
sA credz la om strAin;
SI naninel muguri d'e fag
6° Si s'A credz la om pribag;
CA tu bin'e m'a¡ mustrat
and am fo' ma¡ supArat';
N'i4 and am fo' doy'il'it'
Sohan nu m'ai gogol'it;
65 cind am fo' supärat'
$ohal e'insee nu nuil-ai dat,
PAntu-ae'ea mAritat.
Du-t'e, trAL cAtI bArbat.
MN'InASA
Laz', mämucl, cà ml duc,
70 Nu 04 ma¡ umbla la plug,
N'ie'¡ plugu nu l-o¡ porn'i,
laolaltA n'om h'i,
BatIr cit d'e dor t'a h'i;
Baal- d'e-¡ muri d'e dor,
75 Nu t'o¡ alca pin ocol.
SA h'i¡, mamá, vesAluasl,
Daa n'ai fo' bucuruasI
SI mA vedz la vo¡ in casA
6inin cu vo¡ la masI.
68
FeC¡orib daca vad cS. fet'ere nu
sa pazasc s'A ¡asa °data d'in casa
mn'iresei, apoi dzic asa:
Esit, mut'e, d'in burd'e¡
S Sä ved'et afara Ce-i,
C'o ramas un rarnaso¡
Pa Cel virvut d'e guno¡
v'a lua î p5. vo¡.
FETTL'E
Nu t'e tin'e, mindrut, mare,
10 Seiu ca nu eit¡ rupt d'in sclare,
N'iCe gazd' asa d'e mare;
N'iCe nu eit¡ nipt d'in luna,
NI& gazd' asa d'e burla.
N'a¡, mindrut, Ce t'e tin'ea,
I Slug' a¡ fo' rarnin'ea;
N'ab mindrut, Ce sa' t'e 1.11,
Slug' a¡ fo' î pot s'A h'i¡.
Nu t'e, bad'e, strohoi,
Nu-s a tal boj popi¡;
4° St'ii cá n'a¡ brisca cu
N'iCe locur¡ cu malaj,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Numa p...
N'iCi ai vaCl
Cu c9arn'e larg¡,
Numa kiipa cu canaCi.
25 Nu t'e tin'ea, mindrut, m.are,
N'a¡, num-o c9asta pa vale;
Vara o sap¡ cu hirletu,
Teamn4-o car¡ cu bacuetu-
ManinCe-t'e paduretu.
30 Hai tu, mindrulutur e,
FM0 casal t'aria trecut,
ifir d'e ¡arba' n'am vadzut,
Num' un h'irut d'e n'eginä
Si o urma d'e Oírla.;
35 Num' un h'ir d'e pätrunial
Si o urma d'e-un catal.
Tu, nxindrut, e-a¡ laudat,
Cin la t'in'e k'emat,
a al trii berbint cu brindzä,
40 S'am catat s'o fo' Carita,
D'e 'mplut n'iste k'isar ita.;
Tu, mindrut, t'e-a¡ läudat
Cà ai trii berbint cu lapt'e,
S'am catat s'o fo' salat'e,
45 Si era taf e hue spart' e.
1920. Sgel CAlina Dan6, 28.
 BOCETE
CCCXXII
PANTRU FATA
O siucg, la nunta ta
fet'e cu mununl,
NiCe-s feCiori cu struturi;
Niée-s fet'e cu sugn'ita,
NiCe-s feCiori cu
Maninée-fe focu, m9artfe,
C'ai zin'it pà ulieJ9ara,
Te-a¡ bagat pa vrän'iCleara
t'ai eluntat mindr1 flóare;
l° S'ai zin'it pinga fintinä
S'ai é¡untat o mil pl'ina;
zin'it pingI gärdut
t'ai é¡untat mindru strut.
Sansior mindru 'nflorit,
15 Cum f e faCi lut î pamint!
1920. Crge.e§tj MAria Horvat, 36,
(de loe din SIrg¡).
CCCXXIII
VIERS D'E LIT'E
Impäratil 1 cu crai¡
Fac éetatile cu ai¡,
Fac éetat cu zidur¡ gr9asa,
Cu santur¡ acufundóasä,
20 Ca m2artea sà nu-i gasasca.
M2artea e 'n lume mai mare,
,ga pa n'ime pret'en n'are;
D'i pa scaun mn'inunat
Ii aruna mort in pat.
s N'ié,¡ cu gura nu gra¡a',
www.dacoromanica.ro
N'ié¡ cu (Ali nu clipea'.
frat, ven'it, suror¡,
mä 'mpodobit cu flub
ma stropk'it vo¡ cu zin,
30 Si mä duCet cafilin;
Si ma stropk'itvoj cu apa,
MA duCet ping la gróapl.
1020. Vad Tudosie Te/epeRan, 2o.
CCCXXIV
PANTRU FATA
Bucurä-te,
Mindra f/9,arerasadim I
35 Bucura-te, femef
Mindra fl9are t'aduc elf;
N'o aduc sá ra'sad'a',
Da 9-aduc sä. putregea';
N'o aduc sà inflore,a',
40 Da 9-aduc sà putreq,ea'.
1920. Vad VasIle Glodij, 20.
CCCXXV
CINT'EC MORTASC
H' ei tu, mämuluca mea,
¡'o fo' gindu d'e dus,
Marnuca, Ce nu mn'i-al spus,
SI-t pun merind'e d'e-aluns/
45 CA daca ti s'a é¡unta
Nu-¡ d'e un',e-a cumpära,
Fara cu cit îj pl'eca.
C'acolo-¡ un oras mare,
N'emn'ic nu-¡ ée cumpara,
70
FarI ciee tI ri-¡ da;
N'emn'ic nu-¡ de tirgui,
Fara cu cit îj pom'i.
Sc9a15.-ee, mämuca m9a,
5 jan sc9all-ee si t'e u¡tä.
La cununa ta C9a multa,
Cum sta9 rind pà linga t'in'e
Si tu nu graest¡ cu n'ime;
jan sc9all-ee d'in salas,
I° Zinà la min'e d'e mas;
Jo tät t'e o¡ aseepta
Cu trei-patru Ceeeras,
Cu bandzire d'in oras,
Mamucä, sa nu m'A las.
15 sc9a15-ee si t'e u¡ta
Cum t'am fäcut merind'ea,
Sá vedz plaC9a-%'a o ba.
O, Dóanin'e, rault a¡ mundit
putin'e t'am gafit I
20 0, D9amn'e, mult a¡ lucrat,
putin'e t'am gätat!
1920. SMel Masca Petrovaj, 6o,
(de loc din Vi§eul-de-jos).
CCCX.XVI
Minde-ee focu, m9aree,
Mult est¡ farä. dreptat'e,
C'ai zin'it pá uliel9ara
25 *I. e9-a¡ pus in comu mesal;
Num' odata t'a¡ cintat,
fäcut un cimp panat
S'o fo' musa¡ d'e pl'ecat.
1920. Rogna-d'e-Ajos Maria
Mirina, 17.
CCCXXVII
CiNT'EC MORTASC PANTRU
FECioRL
Vo¡n'iCere î mn'ire,
30 Noi tae9-am gind'it asa:
Numa no¡ la nunta ta
Tae9-om hori s'om g¡uca.
Da no¡ am in'it n'ek'emat'e
Si n'e-ora dude suparaee.
35 No¡ in loe s'A horim,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Treabà sa n'e d'espreeim,
SI plingem, s'A t'e iärim.
Da traba sä t'e chitara,
CA tu mer¡ la cunun'ie
40 Para r 9aca d'e sotie,
gind'im cum îj g¡ura,
a t'o 'nk'is ra9are9a gura
sohan nu o-¡ casca.
Si t'e duCi la cuscri noi,
45 Sohan nu-¡ in'i napo¡;
In loe de fed¡ori g¡ucind,
A in'i popa cintind.
gróazn'ic n'i s'o timplat,
FeCior mare d'e 'nsurat
50 N'¡-a h'i musai d'e 'ngropatl.
Si e rä9 n'i s'o täln'it,
FeCior d'e casatorit
N'e-a h'i musa¡ prohod'it,
S'apo¡ ingropat in pamint,
SS *i coladil d'e nanas
S1-¡ pun'em d'e parastas;
Si. ban'i¡ d'e cunun'ie
Sä-¡ plat'im d'e liturgie;
S'apo¡ sa-¡ pun'em plingind
6° Cie9-o fl9are pá mormint,
C'o fost un voin'ic in sat
sä nu-1 lasam u¡tat1
1920. Sfipinta Irina Stan, 25.
CCCXXVIII
PANTRU MN'IRgAsA
111j fata sî hai mn'ir9asa,
Und'e t'e' dud¡ tu d'9-acasa?
65 Und'e mer¡ tu d'e n'evasta?
Spun'e la care sóacra?
A ta s9acra n'are nume,
Ca t'e dudi pá de9a lume;
Si t'e da:1 la socri no¡,
7° ohan nu-¡ in'i napoi!
Batas cit e9-om agod'i,
Tu sohan nu-¡ ma¡ in'i;
&t'Ir cit aseepta,
Tu sohan nu-¡ inturna!
75 Numa noi t'9-om aseepta
Cu d'ida î cu
Cu dor de la in'ima;
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
Tät Cu e'ina caldä' 'n mash'
cu apa tl'ee 'n vasä.
Cilia 'n masä s'a rgi,
Apa 'n vas1 s'a 'naldzi,
5î tu sohan nu-¡ in'i!
*i dacä nu-¡ in'i sä &nib
No¡ t'-om cota pin veeinl.
D'-am st'i und'e-¡ locui,
T'e-om k'ema 0 tu a¡ in'i.
I° Da tu und'e-¡ locui
Sóarer e nu t'-a 'ncgldzi,
Luna nu t'-a strAluèl,
Vintu nu t'9-a rä'ven'i;
Num' a¡ sta 0-¡ putregi
15 In fundu pä'mintuluj,
Und'e ware ohan nu-i;
Nike ware, n'i4 rAc9are,
Numa 'ntun'ecare mare.
Cu pre' en'i, nu t'e tiln'est'¡,
20 Cu frat nu t'e sfltuest'¡,
In casä strimtà putrege§4
m9art'ea t'-o amägit,
tare t' -o Celuit.
0 dzis el t'-a 'ngIdui,
25 l'. cind i¡ vrea-¡ put'a in'i.
Da vedz el t'e-o amägit,
*i tare t'e-o C'eluit.
www.dacoromanica.ro
71
D'-acolo nu-¡ intuma,
Tuma d'e t' -ar vrea l'äsa.
30 D'-acolo nu pot in'i,
Tuma de t'-ar nApusei.
Care s'o dus ca 0 t'in'e,
*ohän'ità nu mai in'el
1920. Slipinta Aceea9i.
CCOCUX
PANTRU N'EVASTA
Va¡, batà-tie bg¡ata, m2aree,
35 115. WI 0 färä dreptat'e,
CA tu 'n sat dac' ai intrat
D'e dime n'ai intrebat.
A¡ in'it pä u1'iel9ar5.
*'ai intrat pä vrän'ieigarà.
40 Rupt-a¡ virvu d'e la pomn1
mama d'e la cucon'i.
Rupt-a¡ virvu pomn'ilor
*i mama cucon'ilor
*i pà cuconl i-al läsat
45 D'e iäTe mare la sat.
la sat 0 la o tara,
Mamá n'or ma¡ avea ¡arà I
1920. Slpinta Aceeaqi.
 COLINDE
ECCXXX
Din mAriresa s'o näscut
[sus Ristos pä pä'mint;
Iudei o cäzut urit,
Iuda jubitor di ban
5 vindut la duimanj
Cu trejzACj, î eine4 di banj.
Cind bani 'n mink' i-o pus,
PA Isus Ristos l-o dus;
dac' o sosit
51 nainte j-o esit
*ase dig de Ziz bltrini,
CruCe de brad hit' eind.
Da majca luj d'audzit
nainte esit,
's Pgale sufulcat
51 la el o d'alergat:
0 siu maiég dulée,
Cobóarä Nos de pe cruCe!
Ba jo nu mn'i-j cobori,
20 Nu mn'i-oi läsa cresting
Pentru hzii pogang.
1920. nude§ti AnA 24.
CCOOCXI
D'in märire s'o nä'scut
Fiul Cel färA 'ne'eput.
SA vid'em und'9-o nAscut?
25 Su' Ralik bradului
s'd r9agA s9areluj
SA nu-j elunt'e virvu luj.
El sä 'Nate tät ruga,
CA virvu i l-or elunta
www.dacoromanica.ro
30 51 l-or pune 'n curt pA.' masä.
In ja.' sarA d'e 4-afarA
Trej cocos negri-s cintarl?
Juda d'in pat sä scula-rA,
PA obraz nu s'o spälat,
35 PA Hristos il d'arAta-rä.
Iuda jubitor d'e bani
1-o vindut la p6gan'j
Cu treizA4 î doj d'e ban'i.
«Cätat, p6ganl, eu, vind
4° Cu treizä4 î doi d'e-argint;
Da nu vi-1 vind d'e trAlit,
C'4 vi-1 \rind d'e räseign'it;
Aesta-i musaj sä* mgarä,
D'ipe'e-j nAscut d'e fee'iço,arA;
45 Taest' a muri odatä,
näscut fä'rä d'e tatä;
$'aesta capu l-o da
Sà sA imple scliptura».
51 majca s'o supärat,
5° Sus in .slavä s'o zburat;
Sus, in sus, pA lingl lunA,
Cu mina 'mplet'ind cununA.
Cununa nu o gätat,
Zidoig nu o luat.
55 51 maim s'o supärat,
Sus in C'erj cà 'o zburat;
Sus in Ceri
Pintre ingeri,
Numa ea cä s'o tiln'it
6° Cu Ionu, sint Ion:
Mäj Igane,
Sint-I9ane,
Cit aj umblat pà pämint
74
vádzut pà siul sfint?
Ba, ¡o, mala, 1-am vIdzut,
Da, bine nu 1-am cunoscut.
Pututu-1-4 tu cunówe,
CI el puartI praporile,
Praporile cu brayle
La ate beseriCele;
La cImer, la kietori
Scrisä-s sfint'e särbItor,¡;
10 La cárne§e, la mineé¡
Scris5.-s sfint'e dumin'e4.
2920. crget2:MArie Horvat, 36,
(de loc din Sirgj).
CCCXXXII
Sus in virvu munt'elui
Este-o masä rot'elatä,
D'e ingeri, incongiuratä..
15 Ingerij cin rrlä vIdzurl
Mare nigä 'n 6er:A fäcurä.;
D'e ruguta lor C'ea mare
Pomn'i 'n ral se legäna-re.
Mindru-§ cinti-un'eerb in
[codru;
20 Asal cintI d'e nu-i modru;
N'ime 'n lume nu-1 aud'e,
Numa Dóamna 'mpärIt'easá.
D'int'o dalbI d'e fereastä.
P'impAratu 1-o sculat,
25 Pu§ca 'n minI o luat;
Supt un ramalin culcat
'Nt'ind'e puFa sä'-1 impusee.
Ho, fä'rta',
Nu mI 'mpusca,
3° CA eu nu-s Ene gind'esq,
CI sun' prunc d'e d'idel
Blastämat d'e tata-mn'eu
SI sii seara pl
Nou,à ai î nouä luni;
35 Dac' aCele plini-le-oi,
6los la sat scobori-m'ob
In besere4 bIga-m'oi,
Sluibe sfint'e faCe-mn',¡-4
Clopot galb'än trage-m0-o¡.
1920. G'eslstjParasca Pop, 28.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
CCXXXIII
40 Märgu-s trei plcuräre¡
Cu oile dupl e¡.
Cel mai mare-¡ vär primar.
Cel ma¡ nan'ic o rupt §'o dzis:
H'e¡ tu, fräf¡ulucu mn'eu,
45 Numa ei cind oi muri
PI mine c'l s'A nal 'ngróape
D'in strunguta oilor,
Su' fundu gäleylor,
S'aud zinu 'Ciuruin
50 mindrele tropot'in.
1920. Gie§astjParasca Cova6j, 70.
CCCXXXIV
Dumn'edzku d'e la 'n'éeput
Tätà lumea o fäcut;
fIcut Domnu Hristos
PI Adam f9art'e frumos,
55 PI Eva 1-o
Laolaltä ,i-o tomn'it
d'e minä ¡-o luat
'n paradis ¡-o bIgat,
Tä.'t pomn.'i arItat:
6o «Numa d'int'Ista 'nflorit
Nu luarIt, c51-¡ oprit».
Numa serpele 'nselItios
'mblin pà ¡os,
*'o ypat dou,I mere
6s *'o mincat Eva d'in ele.
«Scóal', Adam, nalnincl
[mere,
C'am mincat §I. eu d'in ele».
Tät Adam cI s',o sculat
*'o luat î o mincat;
70 PA cind o fo' la 'nqitit:
«c-a si, 139amne, c'am
. [greOt 1*
«Tu, Adame,t'e-afarI
*i-j, lucra Cu pämintu
I %îtinea sufletu;
75 *i tu, EvI, gios i¡ mere
*i lucra ca o mu¡ere
na§te prunel cu durere;
Singele d'in t'ine-a mere
GRA1UL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
Tät in s,qase sä'peamin¡,
Nu-¡ si muiere d'e plin».
«Duainne, cum as si ¡ertag,
C'am gresit, n'i-s zinovatä,
5 D'e dg¡avol am fo"nsalata».
Adam tät asa o strigat:
«Nu poC¡ me', Dóamne, ca-s
[gol».
«Du-ee 'n g¡os in parad'is,
Cat' o frundza d'e maslina
o liplei la trup la t'ine,
CA t'e leapäd d'e la min'e».
«0¡, o D,Qamne, multämesc
CA inca °data mä 'nvesti».
Amin,
To cupa de zin.
1920. G'esä§t¡ Aceeni.
Colo 'n g¡os pA esurele
Mindra turma de o¡ mere.
Dupä ele Cine imblä?
Tat Ionu, Sint-Ion,
Cu fluer inveregat,
Cu coioc intintalat.
Cin Cu flueni giCea
Tátà turma s'A stringea:
Ióane, Sint-Ióane,
25 Mal ¡em'eadza-ne o ¡arna
*it n'e scóaee 'n primävara;
Nu n'e da la Ce¡ saraCb
Ca n'e-or past'e pa mocl'ine
*'om bea apá d'in finfin'e;
30 Da n'e d'A la Cei gazda4,
CA n'e-om pasee pá pripóara
*'om bea al:A d'in iznara.
1920. HArniZe§t¡ Mafia BozaL 19.
CCCXXXVI
Coborit, o coborit
Dornnu sfint p'aiest pämint,
35 Pintre hold'e d'e grill sfint.
Zidovi¡ s'o d'audzit,
Dupä' el o natum'it,
Cu sacurj î cu topgara
www.dacoromanica.ro
75
Ca pa Hristos sä-1 omuara.
40 *i 1-o luat î 1-o dus
PA dealu Gogomn'i 'n sus,
PA cruCe d'e brad 1-o pus.
Maica sfine o audzit,
6¡os la el o coborit,
45 Tät pa lin
pa. pelin,
Pä'rut galbän d'espleein:
O siu ma¡ci¡ el durée,
Coboräste d'e pa cruCe.
- O, cu drag mnl-as scobori,
Audzi-or Zidovii,
Dupa min'e-or naturn'i,
Cu sacur¡ Î cu topQara,
Ca pA Hristos sa-1 omóara.
1920. Härnide§tj Aceea§i.
CCCXXXVII
55 Colo g¡osu ca ma¡ g¡os
Este-un rit verde frumos;
La mniiilocu ritulu¡
Este-un boee¡as d'e o¡.
Da la o¡ Cine-m sede ?
6° sede Domnul Durrin'edzau,
sede 'n lanCe rädzarnat
Cu sumanu 'mbäerat,
Cu fluer inverigat.
Fluer gice,
65 Turma stringe;
Fluer taCe,
Turma 'ntóarCe.
«Läsa-v'o¡ la focu, oi;
Eu d'e cind imblu la voi
70 Da-s mai albu d'ecit voi» .
«Ma¡ DQamne,
[trud'ea',
Trud'ea' pina. 'n primävara
Ce-a si frundza cit banu
¡arba pa cit acu;
75 Noi tie t'om dárui
La CraClun
Un purCel bun;
La Ispas
Un bot d'e cas;
8° La Sin-6¡orz
76
Un mn'el frumos».
Plata 'n'asta nu-¡ nimn'ica
FAr' un litru d'e horincl;
Nia6e.qa nu om éere
5 Par' induléità cu mn'ere,
InduleitA,
K'iparatA,
Cit'e Cine' pahar' °data.
2920. Igarxa Pop, 30.
CCC,XXXVIii
Mere, mere majca sfintA
10 Pin toxina 'ntre-aurita;
edzu gjos sá hod'in'easca,
Ca siutu sfint sá nasa.
Nu s'A putu hodin'i
D'e tropotu jepelor,
'5 D'e rink'edzu mindzilor,
D'e zbanaka st'iéelor.
Boj daca o simtit,
O suflat si o 'ncaldzit
Si-at, voj caj, blástämat,
z°*ohän'it sa n'avet sat,
Numa vara la Ispas,
'atunCea numa un eas.
Si-a%, voj boj, 'ntre-aurit,
Int'un 6eas sa va 112121'4.
2920. ajulnqAceeni.
CCCXXXIX
25 Noi imbläm
51 colindam
PA la curt d'e mari bojeri;
Iar bojerij nu-s p'acasa,
'de-s in munti ros k'etros
3° S'A Cere pa Dumn'edzAu.
'Cercara
$1.4 aflara
In ¡ezal d'e boj nascin,
D'in poéjumbgj fàclij ardzin;
35 D'in nujele,
Lumn'in'ele;
D'in tufutä,
Lumn'inuta.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
SA si¡, gaza, veselos,
4° C'ai atjuns CrAélun fmmos
nastirea luj Hristos.
2920. ÒjuIntjAceeni.
CCCXL
Ioane,
Sint-I2ane,
Ujtá-te sus spre mare,
45 In dreptu sintului s9sare,
Este-o masa rot'elata
D'e ingerj incongiurata.
Ingerij cind m'A vadzura
. Mindra ruga 'n Ier flcura;
so D'e ruguta ion éea mare
Pon-m.1i 'n raj sa legAna-re,
D'e trupk'in'i sà d'epärta-re,
D'e virvuri sa d'aduna-re.
Haj Toane,
55 Sint-Ioane,
Itrni spun'e n'ie giudetu!»
46judetu atuné a si
Cin seare n'a rasari,
Niéj luna pa éer n'a si;
6° Cin vale d'e foc s'a merge-
Ard'e-or Cei fära d'e lege;
Cin vale d'e foc s'a curge
Ard'e-or ée¡ fara d'e cruée».
Colinduta nu-j maj multa,
65 SI traja.' &n'e-o asculta;
Colinduta-¡ atita-re,
Cid e-o-asculta s'A traia'-re;
Cej Ce-s mort sà hod'in'ea're,
Ese dzi sä-¡ pomin'ea-re.
70 Ramin'et, gazd'e, Cu paée
cu sanatat'e.
1920. 6juIntj Aceeni.
CCCXLI
Ven'it, pastorj, in Vifleim,
Lu Hristos sa-j versuim,
Care-o vin'it pre pamint,
75 Intrupat d'in duhu sfint.
Ingerj n'¡-o spus bucurie,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MAFtAMURE$ULU1
C fiu-o näscut mArire;
ingerj lauda cintin,
No:1 sà merem fluerin,
Sä.-j duCem darur¡, mer¡ si mere,
5 D'in turme mar:1 t'in'erele.
Da josif drept sá =t'ira,
D'e bucurie läcräma,
N'e'deetat i sä. 'nk'ina,
Stiindu-1 Mesia.
i° Luin pruncu sfint in bratä,
Care dä lumij vieatä',
aratä la pästori,
Ei cinta vesele hori.
Trii cra¡ d'e la elsärit
T5 Cu steaua o cAlätorit;
Tri¡ crai d'e la Pesida
inca ¡-aduCe stena.
1920. Boraa (Valp Pojenej) Todora
Timniia, 40.
CCCXLII
Mere Petru-apostolu
Fluerin si suerin,
20 Sufletile indreptin.
Cele bun'e 'n raj le pun'e,
Cele f ele 'n ¡ad or mere.
Da mers-o si tatä-säu:
«Petrisor, dragu tati¡,
25 Loc in rai fAcutu-mnl-a¡?»
«Loe in raj, tátucA, n'a¡,
Cà bciräu, cä. fostu-t'a¡,
S'a¡ bgiräit noul ai,
le g¡ drepte n'ai flcut,
3° î ra¡u î l-aj pk'erdut*.
Da mers-o cà si mi-sa:
«Petrisor, dragu mami¡,
Loc in 1-4 flcutu-mnl-a¡?»
«Loc in ra¡, mAmuck n'al.
35 NiráitA fostu-N,
fai dat cin'epa 'n sat,
Da d'e plan.' e'e Çaj dat?
la, tät hóaspa
D'i pà asupra sit'ii».
40 Si märs-o I soru-sa:
oPetrisor, frAt'icule,
Loe in ral fAcutu-mni-a¡?*
www.dacoromanica.ro
77
«Loc in rai, sorucä', n'a¡,
CA, criimärig fostu-t'a¡,
45 Färtaju nu l-aj implut,
Crîmthit-ajseapf e a¡;
Ban'ij d'e plin i-ai C'erut,
ra¡u tI 1-aj vindut».
mArs-o si frat'e-säu:
50 «Petrisor, fralucule,
Loe in raj fäcutu-mnl-a¡?»
«Loc in raj, frät¡utu,
CA, päcurari cá fostu-t'ab
pä'curärit nouä a¡,
55 Tät cu stina ling1 drum;
S'o trecut st räu si bun,
Si pl tät cA i-a¡ hrä'n'it,
ra¡u l-ai dobind'it».
1920. Borp (RIturD I9ana LRa-
hult4, 40.
CCCXLIII
Mindru gigacA Petre 'n ra¡,
6° Mindru goacl o sä. rp,agA,
Sà reagä lu Dumn'edzA,u,
Dóarl ved'e-ü rob a s5.1,1.
vädzu¡ pl mumA-sa:
«Petre, Petre, fAt frumos,
65 ja pä' min'e
'N ra¡ cu t'in'e!»
«jeu t'e-as lua bucuros,
Dar ra¡u nu-¡ lumn'inos,
Cà t-o lucrat sä'reeel'e,
70 Si tu numa dat
Ja, frune ea homorului
Pà d'e-asupra Cjurului,
frunt'ea färitiej
PI d'e-asupra sitie¡
75î codati brindziej.
Tu d'e-ae'el'ea cA l'e-ai dat,
Loc in raj nu 1'4 gätat».
Mindru g¡eacl Petre 'n rai,
Mindru gi,QacA î sä ruagai,
8° SI reagl lu Dumn'edzäu,
Dual% ved'e-ü rob a säu.
vIdzu¡ pà tatl-säu:
«Petre, Petre, fät frumos,
 78
Ia pä min'e
'N ra¡ cu ein'e!»
«Dar raiu nu-¡ lumn'inos,
CA tu t'a¡ iost d'a iuratAl
5 î dreptire 1'e-4 strimbat,
Strimbel'e l'e-4 indreptat,
Loc in ra¡ nu t'a¡ gatat».
Mindru &ad. Petre 'n
Mindru aqaca î sä r9aga,
i° S'A reoaga lu Dumn'edzk.1,
Deara ved'e-ri rob a
*'o vadzut pä fratle-sau:
«Petre, Petre, fat frumos,
Ia pa min'e
15 ra¡ cu t'in'e!»
«Ieu t'e-o¡ lua bucuros,
ra¡u-¡ lumn'inos,
C1 tu t'a¡ fost pacurärel,
T'ai pus stina lit'lga drum
20 *'o trecut si rall si bun;
Cel cu frig 1-a¡ incAldzit,
Pa Cel flamind 1-4 hran'it
loc in mi t'a¡ gäsit».
1921. ICApedea Saya Stetcu, 70.
CCCXLIV
Mere- Petru
25 Cu Sin-K'etru
PA cununa d'ealu/ui,
PA la pomn'ii ra¡ulu¡,
La casa bogatul4
Gata-¡ Cina, bogat mare ?
30 gata-j, nu-¡ d'e vo¡,
CA-1 d'-un bogat ca î no¡.
1920. SA6e1Mrtria Sima, 15.
CCCXLV
Colo 'n susu, ma¡ d'in sus,
Colo 'n sus la räsärit
Mindri porni s'o d'inflorit.
35 La umbruta pomn'ilor
Mindra-¡ stina oilor,
Da la oi Cin'e mn'i sede?
Petra, Petra, barbat bun.
Petra-o prins a trimbgita
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
4° i oile d'a zgera.
Dumn'edzau o d'audzit
la ele-o coborit
TAt pä scarä
D'e Cearä,
45 slolyjdzit flori d'e vara.
Petra 'n lanCe radzamin,
Dupa oi Petra strigin,
Petrea le-o suduit:
«Lasa-v'oi la bg¡ata, oi,
5° Cá m'am urit imblin cu voi».
Striga ea¡a eak'esa:
«Petro, Petro, harbat bun,
Mai ¡ern'eadzá-n'e o ¡ama.
*11 n'e scopee 'n primavara.,
55 *IL n'e pasee la pripóara,
n',e-adapA la iznara;
Cind a si pä la Sin-6¡ordz
T'e-om Cinsei c'un mn'el
[frumos;
Cind a si pä la Ispas
6oT-omarlSei c'un bult d'e casa.
2920, Ngstaca Petrovai, 6o,
(de loc din Vi§eul-de-jos).
CCCXL VI
PA unta, pintre va¡
SA duc trei pacurarej.
E¡ o prins a sä sfad'i
o prins a vorovi:
65 «PA unu 1-om omori».
Da el numa s'o strigat:
«CA vo¡ d'e mal omori,
Tat pä min'e m'astupat
In tarcutu mn'eilor,
70 In staolu oilor;
vo¡ numa pun'et
La pk'noare
Fluer mare
la capu trimbgita-re;
75 Ca' cin vintu s'a sufla
Trimbgita s'a trimbgita,
Flueru s'a fluera,
numa s'or d'audzi
Oile Cele cu lapee-
go M'or hori margin pa sat'e;
 GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
Oile Cele cornut'e
M'or hori vara pA munt'e;
Cele bgiete mn'iorele
M'or l'eh vara cu
5 - H'ej tu, bgiete nan'iorele,
Spun'et cAtá mama me-le:
V'a 'ntreba mama d'e min'e,
Spun'e cà m'un dus la bin'e,
CA numa m'am insurat,
1° Sieu numa nan'i-am luat
TAt o fatA d'e 'mpArat,
SA nu sie cu bánat»1.
1920. SgelAceeagi.
CCCXLVII
La 6,ea masá.
D'e mAtasA
15 Simtu, simt colad d'e grill.
Da cu-aCeea Ce-aseeptat?
C'ast'eptAm pA Domnu sfint.
Poft'im, Dóamn'e, Cu noi in
[prindz.
Multämn'im, noi n'om
[mere,
2° C'avem, Dóamn'e, mult d'im-
[blat;
Pe la ritu lu Pilat
Est'e-un pomut rAmurat,
PrimAvara d'infloresee
Si d'e tóamnA l'e rod'et'e,
25 Mult'e suflet'e hrAn'esee.
2920. Siita !gana BArcan, 40
CCCXLVII I
Colo 'n sus, la rAsArit,
Esee-o dalhá mänästire
Cu pAretii d'e tämiie.
Dar acolo Cine-s cintl?
30 Noul popi, noul
p'atita patrierCi.
1 Aci s'a oprit <diodo, spunindu-mi
ci nu-»j mai aduce aminte restul colindei.
www.dacoromanica.ro
79
Fiul zgiarA, stare n'are.
«TaCi, fiule,
TaCi, dragule,
35 Numa noi Van' rindui
Dou:a. mere,
Douà pere,
Douá máturi streluCele,
S'A mAturi Ceru d'e st'ele,
40 Scaunu giudetului,
PAharu botezului
t'eile raiului.
Cu pAharu-i bot'edza,
Cu scaonu-i giud'eca,
43 Cu k'eile 'n rai intra*.
2922. *km Maga Rus, 29.
CCCXLIX
Coborit, o coborit
Dumn'edz54 p'aiest pAmint,
La casa bogatului.
La fereastä s'o strigat:
so «Gata-i Cina, bogat mare ?*
«Gata guta nu-i d'e voi,
CA.'-i d'e bogat, ca i noi*.
El d'e-acolea s'o luat
Tät scirgit î supArat,
55 La casa sAracului.
La fereastä s'o strigat:
«Gata-i Cina, sArac mare?*
«Gata, gata, pá putin,
Placa-va ea o 'mpärtim,
6° CA' cin nu n'e-om sAtula,
Lu Dumn'edzAu n'e-orn ruga,
S'apoi jara ni-a mai da*.
Domnu 'n casa s'o bAgat,
La masa s'o asedzat.
65 D'e un'e Dumn'edzAu bea
Páharele sA d'implea;
D'e un'e Domnu mina
Blid'ele sl virfona.
d'e-acolea s'o sculat,
70 Si frumos le-o rnultAmit,
Si d'afará s'o esit.
Dumn'edzAu s'o rugat:
«CatA, Petru, d'inapoi
Si t'e uitl ved'ea ?»
8o
«Vád casa bogatulu¡
Toma 'n fundu ¡adului;
Si vád s'a säraculu¡
In mn'iilocu ra¡ulu¡».
1922. ie Irina Tiplpa, 80.
CCCL
5 inainf ea astor port
Simt tre¡ rinduri d'e pomut.
La umbruta pomn'ilor
Sade D9amna curtilor,
Tát
10 51 susk'inä
Cu pahar galbán in minä;
Ink'inä la räsärit,
CA ved'e pá Domnul sfint,
Mit'it'el î 'nfäsätäl,
15 Cu fasie d'e mätag
D'e la Dgamna 'mpärge9asà;
Cu cominac d'e bumbac,
Cu tre¡ seiCe 'n corninac:
Unu-i st'icu griului,
20 Unu-¡ zita zinului,
Unu-¡ ielfa lu Hristos,
Pin5.-¡ popa la itros.
5920. Rozavlia Ilana Rus,
CCCLI
La sovärsitu lumn'i¡
Trimbgita-vor ingeri¡
25 In patri cornur¡ d'e lume
La ffit omu p'a lu¡ nume,
SI zie la g¡ud'ecatà
Ce¡ zii Cu 6ei mort °dan,
La locutu d'e veCie
30 Und'9-o fost Adam d'inti¡e.
P'ae'e¡ zii und'e ¡-or pun'e ?
1(i-or incuie ca 'nt'un nor
La läcasu dreptilor.
P'ae'e¡ rnort ¡-or pun'e 'n ple¡aträ
35 Lumn'ina sà nu-s o vadä.
$1 vor trimbgita cu fri6e,
Domn'i î 'mpärat dr plinge.
D'apo¡ noi 69-am pue9a dzike ?
Om ascumpära cu singe;
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
4° Nu cu aur, c9-argint,
FA? cu singe drept î sfint.
5920. Rozavlia Aceeasi.
CCCLII
1/à el virvut d'e mune¡
Margu-s trei pAcurarei
Cu oile dupä ej:
45 Do¡ m,a4 mari, unu rria¡
P5. 6e1 mai nul'ic 1-o minat
Cu gäleata la izvor
Pin' e¡ or fa'ee sabor;
Cu g5.19ata dupä ap5.
s° Pin' ej or fa' giud'ecata.
Inapo¡ s'o d'inturnat,
Frati lu¡ 1-o d'inträbat:
«Ce mort'ità tu-t poft'esti?
Ori d'in pusa impuscat,
55 Or¡ d'in sabgie dimn'icat?»
Alfa' m9artie nu-m poft'esc,
Dará d'in pusc5 'mpuscat
Si d'in sabgie dimn'icat.
Pá min'e nu m'astupat
6o yiòi in verd'e tint'irim,
In dalbu femet'eu,
Numa und'9-oi dzie'e e9:
24. In virvutu munt'elu¡,
Su' cruC9a moliduht
6s In stninguta oilor
Si 'n tárcutu mn'eilor,
51 'n urma gäletilor.
Sá-m pun'et un mn'el la cap,
La pk'i49are
Fluer mare
70
la cap o trimbgita-re;
Un vint tebes a suf la,
Flueru s'a fluera,
Trimbgita s'a trimbgita
/5 $1. mn'elucu s'a zgera,
Cruelta s'a legána
51 oile m'or cinta;
Oile s'or tomn'i rind
51 mn'¡-or past'e pä mormint.
8° Ele mima cl s'or giCe:
dan sc9a1ä, stlpin'e, sc9a1A
n'e sc9at'e la prip9ará.,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
S'A bem ap6 d'in izv9arà,
SI n'e pasean drbun'eb
S'A n'e fItIrn
Mn'elus'Ai cu c9arn'e 'ntóarsk,
5 Cum is oile frum9,asI.
D'e cin tu t'aj adurdit
Iarbá verd'e n'am p'Ascut,
ApI rICe n'am häut».
Ej acasI s'o zin'it,
lo Mama lor j-o intrebat:
«Cel maj mdic und'e-o
mas ?
pl vál î pl väTeele,
Cu oile Cele EAle;
Tät pg. vàj î pà hotr9ape,
15 Cu oile Cele sk/9ape.
1920. Rozavlia Aceea§i.
CCCLIII
Grea jemutA s'o pk'icat,
Oile zgerat.
Dumn'edzA4 le-o audzit,
Cu bun dar le-o &draft,
'o flcut scarA
D'e CearI
S'o slobodzit florj d'e vará.
0j, oi, oi,
La tirgut trimet'e-v'ohl,
www.dacoromanica.ro
8z
25
La tirgut la Sim-Mn'ihai,
nu-m faCet rnn'ie 134;
CA d'e cin mà trud'esc cu voj
Da-s maj albu d'ecit voj.
Stäpin'e, stIpinu nost,
30 Maj iern'eadzI-n'e o jarn1
Si. n'e maj. 'nvereadzI-o vark
CA' î noi t'e-om därui
La Sin-djordz c'un ran'el fru-
[mos,
La Ispas
35 C'un bult d'e ca;
Cind a h'i cimpu frumos
Noi n'e-orn pun'e lina Mes.
StIpin'e, stIpinu nost,
DA-nie des särun'il'e,
t'om implea gAletile;
Si. n'e d'A grun'ea deasà,
T'orn pun'ea put'ina rasA.
Stäpin'e, stäpinu nost,
Dacá n'i da si n'i da,
45 Nu n'e da la om grac,
S'A n'e tie pingá. sat,
S'A n'e paseem
bem al:a d'in fintinl;
Da n'e dà la om &clac,
50 SI n'e sc2atI la prip2arà,
SI n'e past'em frundziwarI,
Sà bem apI d'in iznarl.
1920. Strimtura Irina Ard'elan, 65.
 RUGACIUNI
CCCLIV
RUGACIUN'E
Su' pr6 mn'ilostiva majcä,
Su' prè ruga ta mà plead.,
Cà n'am dar care sa-t placa;
CA' n'am dar d'e curatie
5 Ca sl-t h'iu plAcuta tie.
0, primn'e§t'e d'e la min'e
Dragosee,a d'e su' pre t'in'e,
C'aj nascut pa duhu dint
Cu lumn'inä pl parnint.
AstAdz i pr9a lAudat
ingeruluj mare sfat.
Cru6e 'n casä,
CruCe 'n mask',
Crue'e 'n tus-patru com'ile d'e
[cask' ;
IS CA nu-j casa,
CA-i 6etat'e
Cu fere§fire indzuat'e,
Cu usire inferecat'e.
Da in dinsa Cin'e §ed'e?
2° Sed'e sfintu Mn'iculae
Pà scaun d'e aur,
Cet'e§t'e î mArturisea',
Ce-i rau taje,
te-j bun lag,
25 Dumn'edzäu cu no¡ in casä,
Ingeru päl su' fereasta,
Majca pr9a curata,
In preai'm,qa nuastä.
RugaCiun'ire dupA 'mbrAcare
30 Pasta nuaptie m'o pazit,
www.dacoromanica.ro
Ingerii al m'o h'erit,
D'e rAu, Duamn'e, m'aj h'erit.
Astadz eu la t'in'e cad,
Apara-ma d'e nacaz,
35 D'e näcaz, mart' e î rau,
Ca sl siu cu tat al tau;
Pofta mn'i-¡ gindu î fapta
SA-s plin'esc cu voja ta.
Ingeri, sfint'e päzitorj,
40 AdA-m mina d'e-aiutorj.
Tu, Hristuasea pr9a dulCe,
ApAra-ml cu sfinta cru6e;
Bin'e cuvintà a mn'eu pat
Ca sa dorm cu somn curat.
1920. Silistea Anuo K'escu, 40.
CCCLV
TATAL NOSTRU TIGANESC
45 Blagoslove§t'e!
Tat Tiganu are pe0'e;
Numa Dada häl mai mare
Are pe§t'e macar c'are.
S'au dus pinga mare 'n gjos,
5° Cu foj dupa cap
S'apoj cu p... 'n comanac.
S'acolo au aflat pà harca liar-
Pa mama pest'ilor;
S'atie9a j-au dat,
SSI 'n cap
dupA cap,
84 TACHE PAPAHAGI

Pin'6e i-a1 rupt tre¡ cóasee 'n int'un virv d'e munt'e, §'au bu-
[pk'iz...; e'inat int'un cur d'e ein'e,
S'apo¡ 1-au dus acasa
Si 1-au trineit d'e mask', 45 SA sl stringA indic cu mare
Si 1-au 6inältaluit, La aCeea adunare:
5 S'o ad'everit, <ESA. pun'em popa d'e-a
S'o aflat in el o careiticA ro0e, [stä zita,
Cu slove albe. D'e-a nuasta familie,
Au fost scris in ea dar d'e la D'e capu Tigan'ilor sA s'á fe».
[Dumn'edzau, so AC'ela popa s'au grAit d'in 6e
C'au sa capeee faca besereca. O dzis ca:
1° 0 vale d'e lapt'e,
Un furco¡ d'e slan'ing D'e lemn a putreci,
S'un äpar d'e ova. D'e ser a rugin'i,
Amu s'au eat cA 6ine s'a marga D'e ple¡atra a mu§ei.
dupä ele. Dada ha ma¡ mare au SS Da o dzis cä om fa6e-o
sarit in sus §'au dzis a el a pleca D'e ca in dungA,
dupa ele, pink' 'n 6er¡ la Dumn'e- SA traga copleii la ruga;
dzau, ca sa-¡ dee lu¡ daru S'a ,ufacut Si 'n pod d'e dig grasA,
SA fuga copk'ii la ruga d'e-acasa.
O scarA
D'e 6earä A6ela o fo' mal bun ca teja po-
Cu fu§eei d'e bob pina la Dumn'e- pk'¡, ca fae'ea Pa§eele ma" ¡ut'e ca
dzau. Si cind au suit pa scara, au alt popki î le fgea d'e leiperi
lasat cu limba d'e maree sa-¡ d'e hrean de leu§t'ean:
aqtearnk te-¡ ma¡ male gjos pA pa- Care cum 'Nan imbuca,
mint, ca, d'e-a pk'ica, sä nu sa lo- 65 Pkiz.. mini-sa o lua Amin.
vascA tare rAu. Si dada häl mare 1920. Rozavlia Plotonier Vasalte
Au suit pa scara, Bledpa, 32 (de loc din Sat-.5ugfitag).
S'o curva d'e eluara CCCLVI
au rupt trei fiW'e¡ in scara. Si.
Dada ha mare o pk'icat g¡os d'e RUGA.CIUN'E
[Amin' t, q'au rupt o mina pin §old MA rog la sfinta Lunl,
pk'i4or pin cot. S'amu o 11- Cepeln'ita d'e post,
sat cu limbl d'e inuaree sa nu-1 Cad'eln'ita lu Doinnu nost Isus
ingruape in tineirim î 'n eeme- [Hrisfos.
eeu; Sfinta d'e t'in'e,
35 SI-1 ingreepe d'in Nos d'in sat, 7° Eu mA rog fe
C'acolo-¡ locu ma¡ curat; Cu in'ima curata,
In umbra gardului, Cu in'ima dreaptä,
In mustu cacatului; Cu minee intareaptA,
In gura sä-¡ cae cin'i¡ Cu fata la pärnint pl'ecatA,
4° Si 'n pumn'¡ Rumin'i¡. 75 Cata ma¡ca sfintl preacurata,
Cum sa. ruagA lumea tuatA,
Amu, d'e Dada hat mare au ra- D'in lume, d'e pasta. lume,
mas o 'Nana gle¡Qapa. S'au suit D'in tot patru cornurile d'e lume,

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMUFtE$ULU1 85

La mämuca lu Dumn'edzky Paiera cotirza,

[anume. Nu n'e duCe, Dyamn'e,
n'am altä agiutItyare, In cal'e d'e pk'iCiorage.
altä folosit9are, rgzo. Strinitura Aceea*i.
Fär' pre t'in'e, D9amna
5 a pImintului 6a mare; CCCLVIII
Agiutät9area TATAL NOSTRU TIGAN'ESC
Bucuria n'ecHitilor;
N'am faptI d'e curätie 35 Tatäl nostru Cel Zeresc
Ca sI-t day, s'a.'-t placa tie. D'e la Roma romin'esc,
i° O, mImuca lu Dumn'edzäy , D'e la Sinad'et,
Ryagl pl h'iutu täy D'e la Minad'et,
Sä-m trimatI daru mn'ie, Tamporurea mare,
SI t'e laud pina' 'n ve6ie; 40 Mangarita Mancova,
Amineire,a lui sà sie mA izbävesee, Dyamn'e,
IS Aur, argint î tImie. PI la cóada giuncului;
H'ie numele lu Dumn'eday Qiuncalku, d'e sarl
[bin'e cuvintat, d'e d'imin'eatI,
In vee'i d'e noi lIudat. 45 Agiutoriu soldurilor.
Láudäm pI maica sfintà, Contra,
PI feCigara'Cea mai blindl; Lontra,
LludatI maica Domnului sI sie Zapuri d'e cotirza;
D'e-acuma piná 'n vele; Ler,
Amineirea ei sl sie 50 Pantaler,
Aur, argint si tämie. OCinasil'e d'e h'er.
1920. Strimtura Irina Ard'ekan, 65. 1020. SApinta Trina Stan, 25.

CCCLVII CCCLIX

OCTNASI TIGXN'gAsck OiCNASA STItICELOR

StrinCiunat Ceresc, Sfeti Petri,

25 Romanu mandros, PavAl a vuii,
K'ik'iri, A vuii, vuii-t'e-a,
Pueinta, 55 Cerk'ita peri-va,
Tamporu, tamporuqa, Trupu
Prea sfinta Mancova, SlIvee ea, care ea,
30 Hostoru mogi,
Dobristan'i, husarn,.
Hostoru moginca, Rriped9a Saya Stetcu, 70.

www.dacoromanica.ro
 BA LADE
CCCLX
A LU GRUIA LU NOVAC
D'imin'eata s'o sculat
Tre¡ vo¡nieI,
Ca si tre¡ cusei,
Pg tre¡ ca¡ ca si tre¡ murti.
5 Da cai nu-s ca cai,
Fac in gurá ca serk'ii,
Bat in pen'e ca corçii.
Si la drum cá s'o plecat,
La virvutu
10 La crarna 'mpgratului.
Acolo dac' o sosit
Numa e¡ cg s'o strigat:
«Tu, AnitI,
Criimgritg,
15 Numa tu de t'ai avea
Un p'Itut
De trei drggut,
S'un grsäidut
De trei murgut».
«Numa i2 nu mn'¡-oi av9a
Ni sei pItut
De trei drggut,
Ni6¡ grgidut
De trei murgut,
25 Cg-¡ crania 'mpgratului,
CI it ¡a si taleru,
Mesglu î galbenu,
Ricuru î gritariu».
De tre¡ dzile 'n cram' o 'ntrat,
3° Noul but o desertat,
CruZe de gritari n'o dat.
www.dacoromanica.ro
Taje pk'itg pgsee latg
S'o inbucg 'n odatg.
Criimä.'rita s'o supgrat,
35 P9a1e sufulcat
Cizme rosi-o d'i'ncgltat,
La 'mpgrat s'o d'alergat,
D'i d'eparti ploconin,
de,-apr9ape 'ngeruk'in:
40 «Impgrat'e
D'e'ngltate,
Nu stiu spune-t'as o ba,
CI tare rgu, t'i-i supgra».
«Spune-m¡ tu, Anitl,
45 Cramgrit'l,
Spune-m¡ tusee a¡ de spus».
D'i'mpgrat'e,
Poposit, o poposit
5° Tgt la crama dumn'i-tale
Tre¡
Ca î tre¡ cu6i,
PI trej caj ca î tre¡ murgi.
Da cai nu-s ca cai,
55 Fac in gut% ca
Bat in pen'e ca corgi¡t.
«Tu Anitg,
Cramgritg,
Spune-mi tu fgptura
6° «Cg numa¡ la 6el mai mare
D'in fatä-i ca dumn'ia-ta-re,
Cu musteata ca la rac,
D'i le n9adg dupg cap ;
Faee nodu cit pumnu,
65 D'e sg mn'irg tgt omu;
88
Si la'eel ma¡
Numa fAtuca 114,
Ca si spuma lapt'eluj;
Si la el ma¡ mn'ic,
5 Ok'itii lu¡
Ca si do,u2A mure c9apee,
Care-s Qapt'e la rAc2are,
N'.agiunse d'i leac' d'i
[ware».
«Tu Anità,
CriimAritä.,
int9ar6e-te d'enapoi
Si le dà zin cit or poft'i,
Si d'e bani nu pomen'i,
CI-j Gruita lu Novac,
'5 D'e trei or¡ tar' o prAdat;
Si numa d'e s'a min'ija,
Tiligradu 1-a pusti¡a».
Eá s'o 'ntors inapoj,
Le-o dat zin cit o poft'it
20 Si d'e ban¡ n'o pomen'it.
Dat-u Dumn'edzki un vint,
PAru Gruii s'o clAtit,
Tut.6i. 'n DunAre-o sArit;
Da cit furl
25 TAt trecurA;
Un cin'e d'e turc bAtrin
Nu s'A tack'
sl trad.,
Da numai el CA s'o strigat:
«CA vo¡ mn'ie de mn'i-t da
Tiligradu î tara,
Ei singur vi 1-o¡ lega
Cu trei sire de mAtasä,
Cum i mina luj de gr2asg».
35î pl el cin 1-o legat,
Si 1-o dus robut legat
Pin ocol la impärat.
'mpAratu s'o strigat:
«Nu-t e, Gruje, rusine,
4° Un vit'eaz frumos ca t'ine,
CA zi¡ rob legat la mn'ine ?»
Un corbut o prins a cronai.
«H'ei corbule,
H'ei croncule,
45 Ni'ej esti bun tu d'e 'mpuscat,
Nijest¡ bun tu d'e mincat,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
CA est¡ bun tu d'e zburat.
Du-te 'n lume,
PAst'l lume,
50 Und"j-afla pA Gruja 'n lume*.
corbutu s'o zburat
Pink' 'n ocol la 'mp'Arat,
Si lar o prins a croncAi.
Gruitä s'o strigat:
55 «H'e¡ corbule,
H'ei croncule,
VAd ei bugAt d'e b'in'e,
CA-¡ minca carn'e d'i mn'ine,
mn'i-¡ bea singele
60 mn'i-j minca capu mn'eus.
«Gruitä, numai GruitA,
Et). n'am zin'it päntru-a4a.
M'o minatu taicA-thl
SA-t imblu d'e rindu tAu».
65 «Spun'e ta¡cului asa:
PA mini, pA la prindzu mare
TAt mn'i-j capu de pleerdzare*.
corbutu s'o zburat
Pink* 'n fereastA la Novae:
70 «NovaZe,
Numai NovaCe,
PA Gruitä' 1-am aflat
Tät in ocol la 'mpArat,
acolo-i rob legat».
75 Novacu s'o gAtat
'N haine cAlugAresti,
s'o 'mplut un s'ArpAgas,
L-o implut d'e gAlbAnas,
PA murgut o 'ncAlecat
8o 'acolo s'o d'alergat.
«D'i'nAltat'e
D'i'mpArat'e,
Numai eu am audzit
C'aj un robut d'e perit,
85 Mn'ie mn'i-¡ d'e spoved'it.
Nu-j slobod a-1 d'omori
Pink` nu 1-o¡ spoved'i».
impAratu s'o strigat:
«CAlugAre, cälugAre,
90
Nu-¡ esta 6ine gind'esti,
CA-i Gruita lu Novac,
D'i trej 04, tar' o prAdat;
numaj d'e s'a minim
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
Tiligradu 1-a pusti¡a».
S'a do94-9..rä s'o strigat:
«D'e robu d'e p'erit,
Mn'ie mn'i-¡ d'e spoved'it,
5 CI nu-j slobod a-1 d'omori
Pink' nu 1-o¡ spovedl».
bagl mina 'n särpA9as,
Sc92 s'A plin d'e gälbAnas,
GAlb'Anas
i°î tAleras,
Si, ¡a, sämä'narà pà ¡os,
ja, Tur6i,¡ is locomos,
Tät s'A plecorä pà Mos.
Si d'e Gruja s'o prople¡at
15î pàri1e le-o tä¡c.t,
Gruita s'o strigat:.
¡cu mn'e9, tAicu Novae,
In', c1A-m o cupA d'e apä,
CA d'e and ai6,¡ am intrat
Niel apà n'am cäpätat».
¡-o dat o cupl d'e zin
Si o fost s'AnAt;te d'e plin.
«To¡cu mn'eu, t.,¡cu Novae,
Bat'e tu marginile,
25 Oi bat'e e9 mn'ii19 6ile».
^ «Nu mA bizu¡esc, Gruje, tie,
Cáest¡ mincat d'e robgie.
Da, bat'e tu marginile,
C'o¡ bat'e e9
3° S'ausà e¡ cä s'o plecat
mi-sa cà 'o strigat:
«Gruitä', dagu momib
DA 6¡ucuri¡ d'ept 6¡94re6i,
pusca cu otelele
35 PA plugut cu serele,
Si te du tu a ara
Cu soru-ta MAricutao.
S'o dat 6¡ucuri¡ d'ept 6,¡9are6b
Pusca cu otelele
40 PA plugut cu serele.
Si s'o dus el s'o arat
Cu soru-sa Mdricuta
'N de, lu Hotimulu¡,
Pà có sta Mn'istrimul4
45 Cind o fo' crap. dzá-dzi:
«N'i, n'i, n'i, frAtluluc, n'i
www.dacoromanica.ro
89
Cum zin Ture alä.turea,
Cite-o sut' aläturea,
Cite-o mn'ie-asämin'ea!»
so - «H'ei tu, sorulica mea,
In 6 boj d'e tiniea
Si te fä d'e lAturea
oi lua plugu d'e grind'e¡
Si m'o¡ invirti pintre e¡.
55 $1. oclatà m'o,¡ d'i'nvirti
pl tä.t o¡ °mod».
Si ea o luat boi d'e tina,
S'o fäcut d'e lAturea,
Si el o luat plugu d'e grind'ei,
60 'odatà s'o d'i'nvirtit
pA tät ¡-o omorit,
plugu 1-o 'ncobgilat,
mi-sa 1-o dTntrebat:
«Gruitä, dragu mamii,
63 Nu sti,u, boj i-a.¡ sle¡opai,
O plugutu stricat,
CA tare ip ai noptat».
«H'ei tu, mämuluca mea,
Boj nu ¡-am sklopat,
70 Ni6¡ plugu nu 1-am stricat;
Am arat
S'am sämänat,
Si s'o copt s'am sgerat.
MAmulua, d'e nu credz,
75 In du-te batir si vedz
Cà numab mamá, ti-,¡ pAsi
D'i pà st'ic, mamá, pà st'ic,
'rat pa fatä d'i voinic;
D'i pá znop, mamá, pA znop,
8° Tä't pä' fit'ie de clop».
1920. Budevj MArija Bfr1a, 40,
(de loc din Caline§q).
CCCLXI
ZIDRA
Mere Zidru cu Zidra
Pá drumut alAturea
La ospäI la s9acrl-sa.
Numaj el o rupt §'o dzis:
85 «H'ej tu, Ziclrä,
D9amn1 mindrà,
TragIng-mu 'n trIgAna§».
90
«11'6 Zidnit,
Domnu mindrut,
Cum o¡ prind'e-a tragana
Munti s'or cutremura,
5 Izvuarale s'or tilbura,
Si la mn'ine §'or
Pacurarii d'e la munee
Pauna§ cu pen'e scurt'e;
Pä'curari¡ d'e la o¡
i° Päuna cu pen'e
d'e la t'in'e m'or lua».
«Frei tu, Zidrä,
Duamnä mindrä,
Tragana-mu 'n trägä'na§,
'5 Ca punk' capu 'n sus n'¡.-a sta
Eu pl t'in'e nu ee-oi da».
e¡ o prins a tragana,
Munti a sa clatina,
Izvuarale a sa tilbura,
2° *i la mn'ine §'o zin'it
Päcurari¡ d'e la oi
Faunas cu pen'e moi;
Pacurari¡ d'e la munt'e
Pàuna cu pen'e scurt'e.
25 «Wei Zidrut,
Domnu^ mindnit,
Da-n'e noul pa Zidra
«Eu pa Zidra nu oi da
Punä capu 'n sus n'¡-a sta
30 «Da-ni-o d'e buna voe,
Nu-t da capu la n'evoe».
«Räbdati-ma voi o lead.
SI-m bag mina 'n buzunarb
SI scot panä I hireie,
35 Sa-m scriu o häreiulie,
SI trimät la maim mea,
La maim mea 'n Olodäu,
Sä §tie d'e C'e-oi, muri eu».
tät in loc de hire¡ulie,
4° Da o scos dalba sabçie,
Todatä §'o mahäit
pä tat ¡-o omorit;
O mahait a doua oara
o agiuns 0 pa. Zidra.
45 El s'o aflat pa bänat
'napoi s'o d'i'nturnat
mi-sa l-o dTntrebat:
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
«Wei, Zidrut,
Domnu mindrut,
52 Und'e-ai läisat pá Zidra ?»
«Colo 'n cóasta,
Dupa cuasta,
Mare hold' am saCerat,
znopk'i¡ nu ,i-am legat;
55 Tat in loe d'e legä.tor¡
is a Zidrii 'n6ingatori.
Mdmulica, d'e nu credz,
Ta du-t'e batir vedz;
Marnulia, pa0
6o st'ic, mama', pa st'ic,
Tät pa fata d'i voinic;
D'i pI znop, mama, pa. znop,
Tat pà t'it'ie d'e clop*.
1920. Bude§tj Aceeaqi.
CCCLXII
TURCII $1 SIROLINA
*ade Sirolinä 'n prag
65 Cu sirut bagat in ac;
Nu §t'ii cuasa,
descuasa,
0 dor d'e bad'ea. o 'ntuare'e;
Nu punge,
70 0 despunge,
dor d'e bad'ea 9-ag¡unge.
Numa ,ea o nipt §'o dzis:
ol-rei, tu, mamulica mea,
Es¡, mamuca, pun' in prag
75 .51 t'e uitä' 'n gios in tara,
Ca nu st'iu, mama: noni-s grosb
zinu Ture'i¡ d'in gips ?
Nu §t'iu: pomn'i-s inflorit,
zin TurCi¡ 'nvaluit»?
8° «Siroli', draga mami¡,
Nie'e nori¡ nu is gro,
Ce zin Tureii d'in gios;
Niée pomn'i nu-s inflorit,
zin Tura 'nväluit».
85 «PI und'e, mama, m'a. as-
[cund'e ?*
oBaga-f e in grad'inuta
Supt un sir d'e tärniita
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
'nvirsteadza-o cunun'ita».
Si, ¡a, Ture'ij s'o sosit,
In cask' s'o dTntrat:
«Buna dzua, suacra mare,
Gata-j prindzu, o ha ?»
«Ni'ee prindzu nu-j gata,
TreCet vo¡ sI hod'in'it».
«N'am zin'it a hod'in'i,
La Sirolin' a peti».
I° «Tardzau voj v'at Wait,
Ca Sirolina s'o murit.
D'e nu-m credet cuvintu
S'A v'arat ei,i mormintu».
Ia cit furl
I3 Ta; trecura;
Un cin'e d'e turc bä'trin
Nu sa taca
trend:
«Blemat. voj pin grad'inuta
20 SA eluntam sa du'eem florj,
Daca nu du'eem nurorj».
Flori6ele s'o 6juntat,
PA Sirolin' o aflat,
d'e mina o luat,
25 î Cu dinsa s'o plecat.
Cin fo' locu la un loc,
La mn'alocu codruluj,
La capatu podului,
Numa ea s'o rupt s'o dzis:
30 «Lasa-ma, Turcut, d'e mina,
Sa-m sufulc ei sugn'ita,
Ca-j luata d'e mama,
Tu alta nu mn'i-¡ lua,
Tat alta ca s'a¡asta».
33 D'e mina ca o lasat
'n apl s'o d'aruncat
d'in gra¡u s'o cuvintat:
«D'ecit norl Tur'eilor,
Maj bine mincar,ea peseilor
40 51 cosutu raCilor».
192o. Budotj Acee*.
CCCLXIII
HORIA
Sub C'ea. paduri4 verd'e
Mit'it'el zare se ved'e.
www.dacoromanica.ro
91
A6e¡a nu-¡ zare a zari,
Tat e satruca Pint'i¡.
43 Pinta pin sat% sa primbla
51 d'in graj ca-s cuvinta:
«Care vojnic s'ar afla-re
sa marga la Baja-Mare
Dupa zin î dupa sare,
50 Dupa prah d'e'eel maj mare,
Dupa carn'e d'e y'itAl,
Dupa prah mai manuntal
unu nu s'o aflat,
Numa a Pineii fartat.
35 «Pinto, Pinto, viteaz mare,
Da-mn'i calu dumn'i-tale
SA ma duc la Baja-Mare
Dupa zin t dupa sare,
Dupa prah d'e Cel mal mare,
6° Dupa carn'e d'e 461,
Dupa prah mai manuntal».
Pinta calu i l-o dat,
El pa cal o 'ncalecat
la Baja s'o d'alergat.
65 Asa tare cal merea,
NiCe crae nu-s %Cp.,
Inapoj nu sa u¡ta
SA arat eu cu mina.
Cum in Bale s'o dTntrat,
70 Numaj el ca s'o tiln'it
Cu un cin'e d'e domn mare:
«Bunä dzu5., domnule».
«Sanatos, dragu bad'ij.
Tu esti fartat de-a Ph-WO
73 Spune-mi tu mosartea Pint'ij,
Cá eu tie t'oj plat'i».
«Muartea Pineii nu oi spun'e,
D'e mn'i-¡ da cit in lume».
'n criimutd l-o bagat
8o^
*I pa el l-o d'i'mbatat,
jara l-o 'ntrebat:
«Spun' e-mj tu marta Pint' ij,
Ca eu tie t'oj plaei».
Pineea treabä 'mpuscat
85 Cu trej cuie d'in potcóava,
51 Cu trei graunte d'e grill rosu,
cu trej d'e madzäritä,
'mpuscat pa susuuara,
92
Si Pint'ea treabI sä. muarA».
In loc lu¡ ca s'A-¡
In t'emn'itá cA-1 bAga.
Numa¡ el el s'o strigat:
5 «NApost'i-m mina stinga,
CA dreapta n'o¡ cutedza».
Mina lu¡ ¡-o näpuseit
51 el s'o scris cArtiCele.
$1: Pint'ea cin prindza
l° AtunCi cArtile sosia;
Pint'ea cm n gusta
AtunCi cArtile
Lag Pint'ea d'e-a prindzi
prins el a Cet'i.
'5 Dac' o vAdzut cum ij scris
Mare plins cà 1-o d'i'nvins:
«*eiut-am c'a si asa,
C'asa tare cA-s merea,
NiCe cruCe nu-s fACea,
Inapoi nu sä u¡ta
SA.-¡ arAt eu cu mina
Cum s'A-¡ imble trebuca.
Pint'ea pA cal o 'ncälecat
'n Bie s'o d'alergat.
25 Cum in BI-* s'o d'i'ntrat
PA dinsu 1-o d'i'mpuscat,
D'i pä cal Nos o pk'icat.
Numai el cä s'o strigat:
Nob vo¡, vo¡, fArtati¡ mn'e¡,
3° Stringeti-va pingä mn'ine:
at in lume vet träi
Nu VA moi claret sfatu
CAtA t'At blästAmatu;
CA eu sfatu mn'i 1-am dat
3551 capu mn'i 1-am mincat».
2920. Bude§tj Aceea§i.
CCCLXIV
BARBATUL IRINEI
Peste mArb
Peste DunAri,
Prins-o socru pe gineri;
CI-i 1-o prins
40 In larrt 1-o pus,
Domn'i¡ lega i-o rAspuns.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG1
«Laskr-rnA, socru, d'e minA
SA-m bag mina 'n minteutA
Sä-m scot albä hirtiutä
45 Sä-m trim'At 1-a mea mäicutA,
L-a mea mamá 'n BorozAu,
SA-m trimatA copirseu,
Copirseu î pinzA n grA
N'i-o fo' 'Duarte,. 'nt'o d'e grabl».
5° Cind sosia solii la puartä,
Irina-¡ cu prindzu 'n mask'.
«Lasä, Iri', prindzu pus,
CA no¡ rAu h'ir fain adus».
Cin puarta o d'escu¡ t,
55 Capu i 1-o rAtedzat.
Irin' o prins s'o zgerat.
TatA-sAu s'o rupt s'o dzis:
«TaCb Iri', dragu tatii,
CA no¡ altu t'om gäsi.
6o ME, d'e itä, iril.-.¡ d'e neam,
Nu ca está-U ardelean».
«Pot, tAtuc', a mn'i-1 gAsi,
CA tatä la coplei¡ n'a si.
Stall pingA vatrA,
65 Ei nu sti u Cine li-¡ tatA,
FA' tot dzic cal; lumea tuatAn.
1920: Bude§t¡ Ana Cosan'ine, 37,
(de loc din Besereca-A1b0.
CCCLXV
IANCU
PA drumu Feleaculu¡
Märg carAle J ncului.
Caru mere 'mp'ed'ec4t,
70 Iancu mere supAr,..t;
Boi-s cu có,..rn'e d'e Ce,r1,
Om ca Iancu nu-i in tcrA;
Boi-s cu cuarn'e d'e spuml,
Om ca Iancu nu-¡ in lume;
73 Boi-s cu cuarnele verdz,
Om ca Iancu nu mj vedz.
Zin'e Iancu d'e la munt'e
Cu opt mniii I patru sut'e.
«Iancule, mItirea ta,
8° Lasä Sirbl , nu prAda,
rroi da bani cu feldera
aoru cu mn'erta».
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMUFtE$ULU1
«Nu-mi tre ban¡ cu feldera,
Niel aoru cu mn'erta,
C'asa vrea Romineele,
Ca si. dó.mnele
5 SA tipe mánusile,
SA ¡ee sIeerile,
C'asa fac Romineele».
1920. Breb Irina Dunca, 9.
CCCLXVI
VINDERgA NEVESTE1
S'o ibgit si s'o luat
III un fee¡or d'e &clac
Cu o fatá d'e sárac.
Cin o fo' s'AptAmina
SeacrA-sa o d'i'ntreba:
«Und'e ti-i, norA, zestrea ?*
«D'int'un sat a¡ fo' Cu no¡,
Is Stiutu-m'aj CA n'am boj,
Numa ok'il amindo¡».
«Georgitä, dragu mami¡,
Nevasta d'e nu oi da
Boj 'n graid oj sp'int'eca;
20 Nevasta d'e nu o¡ vind'e,
Graidurile le-o¡ aprind'e*.
Numa el cä s'o luat,
Numa el CA s'o 'ntiln'it
C'un cin'e-turbI bAtrin.
25 Nu &A tacA
Si &A tread.:
4 «D'e vindutu-j nevasta ?»
«D'e vindutu-i sAraca».
«Citu-¡ pretu pl dinsa ?»
30 «Citu-j put'ea numgra
D'e-amu pinA Ce-a 'nsgra:
Taleri¡ cu metiru,
Galb'en'ii cu feld'enp.
Comora p'l muro-o pus
35 el acasà s'o dus.
'1'
«Ce-al, fAcut, mamá, d'e Cinl ?a
«Laskie 'n dzamà d'e gAinA».
«K'igni-t'ar, mamá, d'e einA,
Cum mn'i-i mn'ie la iniml».
4° «G'eorgitä, dragu mami¡,
Dacl-j asa si asa,
www.dacoromanica.ro
93
Tip' com9ara pl fereastA
Si te du dupl nevastAu.
Pk'itA alba d. minca,
45 Cu bIncuk'ij &A gima.;
SA bica cu báncuk'ile,
Ca coconi cu surCelile.
rozoi Breb Dok'ie Pop, 13.
CCCLXVII
ILONCA *I TURCUL
Colo 'n deal, cA dupA deal,
La cunea lui Sendorean,
5° Sendoreasa Cea frum9,..sA
H'irese cocóan'A 's gatA.
Coceana bunA. era,
Curtile le m'aura,
Goz' afarA 11 tipa,
55 PA kieteare s'A urca;
VAdzu seeagu strAluCin,
Tureii dupà ea zin'in.
Ea 'n casA s'o alergat,
Cata mg-sa s'o rugat:
8° eAscunde-mI, mamá., bine,
D'e voest¡ sA siv, cu t'ine,
CA zin Tureij dupà nan'ine».
oll'e¡ tu, siuta mc_mii,
Und'e focu e e-as ascund'e?*
85 «O 'n ladA cu taleri¡,
O 'n ladá cu husosij;
CA husosi¡ au capuri malee
Si pl miline m'or ascund'e;
Talerii or turgAlui,
70 Si pl mn'ine m'or glsi*.
«Du-te, sie, 'n grAd'inutA
Si t'e-ascunde supt o frundzá*.
Tureii la p9art' o pk'icat,
Cu pkTejoru 'n mart' o dat,
75 Parta 'n patru s'o cräpat,
Numal ei cá s'o strigat:
4¡upineasA, seacr5. mare,
Sceate-de pA Ilonca-re;
PA Ilonca d'e nu-j sc9ate-o,
8° Titele ti le-orn crepa-re
Si. le-om presára cu sare,
Focu 1-512 te-or ustura-re.
94
«Da d'e-und'efocu o¡ scuate-o ?
numa una am avut
S'o bägat-o popa 'n lut.
D'e nu-mi credet cuvintu
5 Hai sl v'arä.'t mormintu,
CI-¡ in grà'd'inI su' fereasa,
Supt o fleare albasta».
Un cin'e d'e turc bItrin,
Nu sá tacI
i°î sä. treacA:
dragilor mn'ei fee¡orb
Haida 0: n'e e'¡unarn flor¡,
CA ne-om 'nstruta 'n s'ArbItori
La fet'e si la fee¡or,¡».
"In s'o bägat
gräd'ing
frundzuca o Ciuntat,
PA' Ilonca o aflat,
Si d'e minä o luat,
'n coCie-o aruncat.
2° Cin o fost pI sesurele
Turcu s'o rugat:
«Lasä-mA, Turcut, d'e minä.
SA-m tomn'esc inelele,
CI-m curmA gedit' ile».
25 El d'e mink' n'o lIsat;
a ¡ar i s'o mgat
PA podutu Durari,¡:
«LasA-mä, Turcut, d'e mink
SA-m tomn'esc eu cununa,
3° C'a¡asta m.n'i-¡ zestruca,
Zestruca d'e la mama,
Si nu runl-a ma,¡ da alta».
El d'e mina o läsat,
Ea 'n DunAre s'u-aruncat,
35 Numa a a s'o strigat:
«FAA' e, Turcut, Ce t'i-i faee,
si eu inch' m'o¡ faee,
M'o,¡ fa' atäisl albl
m'oi duCe pin eea ¡arbI».
40 «Fl-t'e, minda, faCe,
si eu. inch' m'o,¡ faee,
M'oi faee un cosas mare
Si atita mn'¡-o¡ cosi,
pl t'ine fe-o¡ gäsi».
45 Turcut, e t'e-¡ faee,
M'o¡ faCe o rui' albasta
La domnar¡ pI eea fereastä».
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
minda,'ee t'e-i faCe,
eu incI m'o¡ faCe,
CA' m'o¡ faCe-o slugl mare,
M'o¡ bäga la ej domnar¡,
N'o,¡'eere ala simbrie,
Ca rufa sá mn',1-o dee mn'ie».
1920. Cr66e§tj Märia Horvat, 36,
(de loc din SirçO.
CCCLXVIII
SOTUL PLECAT
«MAI G'eorge, Guta, Guta,
55 MA-ta vin'er¡ t'e-o
Simbätä t'e-o bot'edzat,
Luni la eastie t'e-o luat
Si n'evasta t'o rämas».
«Tät mg rog, mäicutä,
6o sà-m tin'et nevasta bine,
Cu pk'itA î cu masline
Si cu simbure d'e nuck
D'e la no); sl nu sä duck'.
Tu, nevasa, I m'asteaptä
65 Noul ai î noug lun¡
p'atitea säpamini;
S'e¡ ved'ea a nu ma¡ zin,
Cu boj t'-i mIrita,
Cu locu mi cominda;
70 S'e,¡ ved'ea cA nu ma¡ zin,
T'e &A' si t'e mIria,
Dacà m'o luat armaa».
Nevasta s'o mIritat
Si. el napoi s'o 'ntumat.
75 On in casI s'o bägat,
MesAle cA s'o 'ncrestat.
«Stat, mesä., nu vä 'ncrestat,
Cá asta-¡ nevasta mea».
«D'e IA e ti o cunost,¡?»
8o ((136 bazmausa d'e mätasI,
C'aee¡a mn'i-o fost de-acasA;
Pà unelu eel d',e-argint,
C'aCela mn',¡-o fo' d'e sk'imb».
1920. G'esIstiPalAguta DrAgin, 19.
CCCLXIX
SIRBUT !SI VINDE NEVASTA
FrundzI verd'e rItung¡uarà,
8s H'ires Sirbulu s'A 'nsuara,
GRAIUL T FOLKLORUL MARAMURESULUI
M'inda nevastä-s lua-rä.;
Da nu-¡ mindra ca raindrele,
Da-¡ sofà cu sóarele,
gräla' Cu florile,
Mustrá-sa cu zorile
Pin ate grad'inile.
D'e dragostea lor ée,a mare
Itasarit-o
Tat in boldu patului;
î 'n pätut lingä' päreee,
Un sirut d'e stinien verd'e,
D'e dragostea lor éea rnare;
'n pato% la capatii,
Un märut verd'e gutii.
Sóacra-sa d'e curva m.are
Nu s'a sti d'alta e fa'-re
SI le striée ibostea-re,
Sá dusa in sat a C'ere;
N'o Cerut pkiita î sare,
20 O Cenit formacatóare
S'A le striée ibostea-re.
Da, de-aèeea n'o capatat,
inapoi s'o d'i'nturnat:
«Ma¡ Sirbut, dragu marni¡,
25 Audzit-am, Sirbut,
CA, este tirgut la Brasly,
Tät d'e boiu si d'e va4,
Si d'e 9amen ¡ care si-s draa
Du-t'e si tu cu nevasta,
3° D9ara-¡ putea neguta».
S'o tiln'it c'un Turc batrin;
Nu s'A tacá
sä. treacä,
S'irá pa cap s'A nu-¡ facl:
35 «M.O, Sirbut, marirea ta,
D'e vindut nevasta?»
«D'e vindut seleaca.
Nu o vind ca-¡ curva mare,
Nu o vind 61-4 bäutesare:
40 N'i s'o eluntat kielsigu
La vremea cu susigu».
«Mki Sirbut, marirea ta,
at Cei dará pa dinsa?
Cit ej, atita t'oi da».
45 (Cit îj putea numara
D'e-amu î pin' ée-a 'asara,
Numa¡ ¡o o¡ cumpani
www.dacoromanica.ro
95
Odatä cu talerii
Si d'e tri¡ or¡ cu galbanib
5° D'e CinCi or¡ Cu bani mánunt,
Ca si-¡ paje si e:1 mult».
«O sotuc, sotuc a mn'eq,
Cum t'e 'ndur¡ tu binelu¡
Si fe da¡ strainuluP
55 Cum t'e 'nduri tu banilor
mä da¡ strä'inilor?»
1920. Giesà§tiPlrasca Cova6j, 70.
CCCLXX
BOD1TA
Frundza verd'e tirburea,
N'avea 11 PI 9.a;
Tre¡ feé¡ori s'o fa% are,
60 Hiirese-¡ î rid2It9are,
Tat Bod'ita o ki ema-re,
Pä numele min'i-sa-le,
La Bod'ita i-o
H'iresi I frumosi feelori,
65o zin'it d'e petitor¡,
Petitor¡ d'e n9aya. tara,
D'e pa apä laipark.
Costant'inu, éel mal mn'ic:
«Da, mamá, pa. Bod'ita,
70 N'o tinea nemäritata,
De-ar si cit d'e d'epärtata;
CI sintiera noi trei feé¡orl,
A Bod'iti frätiori:
an dor d'e ea t'e-o agiunge
75 Mere-om si ti om aduée*.
Pa Bod'ita ca o dat.
Costant'inu, Cel mai mn'ic,
Numal el ca s'o murit,
Numa ml-sa s'o ramas,
S° Numa tare suparatl.
Numa ma-sa s'o luat
TU in cot'e 'n gerunk'e,
Bastamind pa la morminee:
«Costaneine, Costant'ine,
85 Si-12-a¡ blastamat d'e mine,
D' e mine, d'e Duran'edza:
Pärnintu nu t'e primasca,
Lut1,1-afara t'e izgeasca,
96
CióarAle t'e C¡ocAneascA.;
PArnintu nu t'e primn'ea.',
quarAle t'e CiocAnea',
D'ip6e-a¡ dat pl Bod'itafr.
5 «Mer-a, mamá, si u-as
[Cere,
Nu po6 me', ea n'am put'ere;
Mere-as, mamá, s'A o cat,
Nu poC me', cA-s ingropat».
Numal el cl s'o fácut,
I° D'in pindza d'e pl obraz
S'o fAcut apen'egas,
D'in sAlAsAl,
MurgusAl,
D'in lumn'ina tnipului
'5 S'o flcut friu murguluj.
PA murgut o 'ncAlecat,
Dupl soru-s'o plecat;
PA soru-sa o aflat
D'in mn'iilocu codrultil,
La curtile dorulu¡..
Und'e-¡ locu la un loc
O sAdzut î hodin'it.
aCátA-mi, häj sorua 'n cap,
CI d'e cin nu mni-a¡ cAtat
25 Fata mn'i s'o 'nvestAdZit,
Plrutu mnl-o ruuCedzit».
«In audz, frAtinc, audz
Cum cintä. pAsAreaua,
CA mere-un zir s,i mortu
3° D'e-alAturea Celui codru».
«Las'o, cint'e la focu,
Tät asa e cinfecu».
Ei d'acolea s'o luat
Si la mA-sa s'o plecat.
35 D'acolo dac' o sosit
Numa¡ ea el d'e-o strigat:
«D'est'id'e, mamá, puarta,
CA eu ti-s Bod'ita ta».
*Da, cu Cine focu-a¡ zin'it?»
«Cu Costant'in, Ce! rn.al mn'ic»,
«Du-fe, 6¡uma, la focu,
CA Costanfinu, Cel ma¡ mn'ic,
D'e trii al e in pArnint;
Du-t'e, Ciuma, la focu,
45 C'ai zin'it d'e v'o tri¡
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
dus v'o tri¡ felIor¡n.
«D'est'id'e, mamá, pearta,
Ca eu, Maimucl, nu-s C¡uma,
FAYA ti-s Bod'ita ta.
5° D'e nu t'e credz cu cuvintu,
Halda, vedzi-m on'elu,
Tät on'elu
D'e-ardzintelu
Pa ged'etu mit'it'elu,
55 Cari-i d'e la duma-ta,
Tät pá minä d'e-a dreapta,
Tát cin m'a¡ fAcut mn'ireasá.
Si m'am dus, mamá, d'e-acasà».
MI-sa puart' o d'escuiat,
6o 9oi 'n ocol cin s'o bAgat
Numa¡ ele s'o cuprins,
S'atila s'o sArutat,
S'atita s'o sfátuit,
PunA ele Ce-o murit.
65 PA mA-sa o d'i'ngropat
ineo sfintä. duminecä
Ìnt'un prag d'e beserecA.
PA fatä o d'i'ngropat
int'o sfintA sáirbäteare,
7° Tät in dzua d'e Rusalii,
Cin o fo' sluiba mal mare.
Si d'in fat' o rAsArit
TU un sir d'e rugut sfint;
Si d'in ml-s-o rAsArit
75 Tät un sir d'e mkeran.
rugutu ca s'o 'neins,
M'aIeranu l-o cuprins.
MArs-o popa duminecA,
S'o bAgat in beserecI,
8° Tát pl ele le-o gAsit
mortutá,
Ca ziutá.
Numa popo.-o cuvintat:
«CA numa s'aCeea ma¡c5.
85 Tät sá sie bastAmatà,
Care are num' o fatä
D'e cAtA ea o d'epartA;
TAt sl sie blIstImatA
D'ip6e-o d'epArtat o fatA».
1920. G'esà§tj Pilliguta Tupk'iti, 27.
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
CCCLXXI
ILgANA FRINCULUI
Strig5., strîgà,6ine strigA ?
'Mt Beam Frinculu¡
D'in inn'iilocu
«Care voinic s'ar afla
5 PI mine-a mä insAla!»
Numa unu s'o aflat,
Tin'erel sI frumusAl.
Numa el o rupt s'o dzis:
«D'e nu fe-o¡ insAla eu,
Nu m'ag¡ut'e Durrin'edzku,
CA am hain'e la sabAu,
Si n'ag¡ung sà le port eu».
Numa el s'o rupt s'o dzis:
«Nu stiu, sorA, ce sä. fac
IS CA m'am dat In elmAsag
Cu o fatA d'e 'mpArat».
«FA-fe, frAfluluc tu, bin'e,
TipA portu bärbIt'esc
$i t'e 'mbracl feme¡esc,
.2° 51 t'e du la fereastl».
«NAposfi-mA, sorl, 'n mg».
«Bo ¡o nu t' e-o¡ näposei,
CA m'am dat in rämlsag
Cu un feelor d'e 'mpArat».
25 Iarl strig' a doua 9arà:
«NApost'i-mä, sorä, 'n casA,
N'evasfä-s d'e la Banat,
Fugia-s d'e la bArbat,
CA m'o bAtut bArbatu
3° in mniiilocu tIrgului
Cu latu bAltagului,
N'o fo' mn'ilA
Dac' o st'iut ca-s a 14).
In casA I-o nApusfit.
35 Numa el s'o rupt s'o dzis:
oUnd'e, sofa, m'as culca ?»
«T'o¡ astern'e, sorä, 'n vatrA».
«Acolo nu m'o¡ culca,
CA bArbati-s dohanis,
4° S'or pleca a lua foc
$1 m'or °mod d'e loc».
«D2arà t'i-¡ culca pá 140*.
la¡tä nu m'o¡ culca,
CA laita-¡ a 2alelor,
www.dacoromanica.ro
97
43 Sede cosu bóalelor.
Da mA lasä 'n pat cu t'ine,
Cà m'o¡ hod'in'i ma¡ bin'e».
Cin o fo' in dzor¡ d'e dzug,
Fost-o curvl s'o v'ädt11;
5° D'irnineata s'o sculat
$i pä obraz s'o spAlat,
rlIt o plins s'o
«Cit i¡ lungu pA sub ware
Niel o fatA nu sA &are
SS CA nu o putea 'ns5.1a-re;
$1 eu una m'am &rat,
Iatl-mA-s a m'o 'nsAlat
TAt un feelor d'e 'mpArat».
1920. Ojuleqtj I9ana Pop, 30.
CCCUOCII
MINDRA I PRIITAGUL
Supt creanga d'e pAduCel
60 $ede mindru pribegel
Cu cuma neagrA d'e mn'el.
MArg mindrucäle la el
Cu cupa plina d'e zin,
Cu pin'e d'e griu in sin.
65 - «SA trgestb mindrut pribag 1»
«MultAmn'im, mindruca 'Rea,
MultAmn'im, cl e n'o¡ bea
Pink' tu d'e mni-ai aduCe
Mure negre 'n postu mare,
7° Urda dul'ee la Rusali¡,
Slo¡ d'e giatA 'n mnladzA-varä».
dre¡ tu, mindrulutule,
D'e t'e 'ntrema tu, o ba,
D'e-aele nu fo¡ ma¡ da,
75 C'amu-¡ tirg la Sint-Ili
51 nu-¡ çiat5.
«H'e¡ tu, mindrulica mea,
Tulà esti,
Bolundä estb
8° Or¡ d9a.' nu f e radgest¡?
Mure n'egre ok'i¡
T'e t'em¡ cA nu e e-o¡ ibçi;
UrdA. duree 04 gura,
Slo¡ d'e ç¡atA in'ima
Bs rri-¡ MCA cA e-o¡ rasa;
D'e 6e t'e fern¡ nu-i scApao.
1920. Cjuleatj Maria Ba6insk'i, 40.
 98
CCCLXXIII
NE VASTA TrGANULUI
Celuit, o 6eluit,
TAt un fe6ior d'e ligan
PA o fatä d'e Arman.
O 6eluit pä fereastä.
5 Ca sä nu sä nAdIjascl.
«Blemi, mindrucA, blemj cu
[min'e,
Numa eu, naindro, t'e-oi dude
La curtj mindre, Váruif e,
La co6ij cu caj tomn'ite».
1° Und'e-¡ locu la un loc,
In locut d'e curt domn'esti
Fost-o cortur¡ tigän'esti;
Inloc d'e curt väruif e,
Fost-o corturi
Numa ea s'o cuvintat:
«Ia, 6iuma cá m.'a m'inca».
«H'ej tu, mindrulica mea,
N'i6i, aCeea nu-j 6juma,
Ce anume suacrà-ta».
2° Acolo dac' o sosit,
In minuca d'e-a stinga
Da i-o dat cu sercuta;
$i 'n minuca d'e-a dreapta
Da ¡-o dat bot'icuta
25 $i j-o arätat ulita:
D'e n'a mere n'a minca.
Numa ea cl s'o luat
Cu ok'iti acrämind,
D'in guritä blästá'mind;
5° S'O u¡tat in sus pä' 6eri,
VAdzut doul rindun'ele:
«Da voi, doui rAndun'ele,
D'e-at trecut pà la BracsAus
N'a% vädzut pl tata mn'eu ?»
35 «PA tatA-tAu 1-am vAdzut
La caie tigAn'eascA
Murgu sä potcozeascA,
SA puje potcóave lat'e
$i pä' t'in'e sA t'e cat'e».
40 «N'at vAdzut pà mAmuca?*
«PA mk-ta c'ä 9-am vAdzut
Cu cosita d'esplet'in,
Dupl t'in'e blnuin».
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
«Tu, pu¡ut d'e rindun'ea,
45 DuarA estì d'in tara mea?»
«Da eu nu-s d'in tara ta,
d'in casa d'e la mäi-ta».
«DTnt9ar6e-t'e inapoj,
TAt ti spurie
50 N'i6j puje potwave lat'e,
N'i6i pä min'e nu mä cat'e;
A mele ha¡nie d'e fet'ie
N'i6i le puaree, n'i6j le tie,
FA' le 'ncar6e pä tri¡ carl
55 SA le ducA 'ntre hotarä
$1 le-aprindA tät cu para,
Sá ¡asA fumu pä tarä,
sa sä 'nvete tät omu
Sà nu-s dee pruncutu
6° Dupà fát blästärnatu,
Cum m'o clat mama pà min'e
Dupä tät räu d'e cin'e;
Numa sugna 69,a rosie
SA mn'i o trimatä mn'ie:
65 In lätutu d'in naint' e
Mn'j-oi purta cirmóaiäle,
Tocma ca TigAnelle».
1920. Cillle§ti Aceeaqi.
CCCLXXIV
NEVASTA FUCITÀ
Strigl Toma la fer9astà:
«Acasä e§ti, tu, n'evastä ?»
70 oAcag 1§5.cl pä vaträ;
Am zin'it d'e la spovadä.».
«Esi, n'evastA, pin' afarà
51 n'j-aratä drum d'e tara».
«Afarl nu-m po6j
75 Pruncu 'n ejupà 'm
Focu 'n vaträ 'm bobot'a',
Bärbatu mn'i-j mort d'e bat,
Cu pusca plinä la cap,
Cu pk'istuale
8° La pk'i6f9are;
Numa el d'e n'e-a simti
P'amindoj n'-a omori».
«41, n'evastä., pira 'n prag,
Nu t'e t'eme d'e 6elsag,
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI
E9-s drAgutu 019 &I drag».
Ea afarA s'o esit
*i Cu Toma s'o fugit.
Und'e-i locu la un loe:
5 «StAi, mindru, sä n'e 'ntrebAm:
Tu sluin'icI m'ai bägat,
n'evastä m'ai luat,
mn'int'ea mn'i-o ai cätat?»
«11'6 tu, mindrulica mea,
10 N'evastà nu t'-am luat,
Sluin'icA nu fe-am bAgat,
CA mn'int'ea ti 9-am cätat,
Sä vAd Ce mint'iucA ai
Ca pruncu d'e sapee al».
15 Ea napoi s'o d'i'nturnat,
La pruncut si la bärbat,
$i la us' o ascultat.
«Liu, liu, liu, pub.' tatii,
TitA starpà,-adapl-mn'i-e e,
20 $i cu Cjupa friptu-mn'i-fe».
«H'ei tu, n'en'iulucu mn'e9,
Mama 'n casI s'ar zin'i,
SA t'eme cI-i onaori».
«Liu, lit', liu, puiu tatii,
25 MA-ta 'n casä d'e-ar zin'i
PA t'in'e t'e-ar 6iupAi,
E9 bin'e m'as hod'in'i».
Cind in casA s'o d'i'ntrat,
Sä9 si rAsini-o 'nfocat
30 $1. pg ea o pk'icurat.
Numa ea s'o cuvintat:
«Sie 'n lume blästämat
Care s'a läsa bärbat,
Esl-afarä la bArbat;
35 Sie 'n lume-afurisit
Cin'e 's lasI pruncut mn'ic,
Es' afarä la voin'ic».
Bärbatu s'o cuvintat:
«Dragg n'evk'stuca mea,
40 Nu t'e usturA räsina,
Da t'e ustur' a ta zinä».
1920. 6ju1e§tjAceeaai.
CCCLXXV
BQALA MINDREI
MA luai pà lingA ri9
Cu sA6emica d'9-a brit),
www.dacoromanica.ro
99
Mä' plecai si sgerai
45î gAsii un sir d'e rai,
$i 'n patru il desk'icai,
*i cu do96 mä stmtai,
cu do9A 'm k'elincai:
Tät boarii d'e la boj,
5° PAcurarii d'e la oi
Atita m'o drAgoseit,
Pinä s9arele-o sfintit;
$'atita m'o sArutat,
Ping luna,-o scäpItat.
55 E9 acasä mn'i-am plecat,
MAmuca m'o intrebat:
«GAtat-ai, sie, holda ?*
«E9 holda nu am gAtat,
CA pA min'e m'o luat
6° Durerea d'e in'imn'e
D'e cin am fo' mit'it'ea».
«Du-te, sie, si t'e culcl
In pAtutu tatA-09».
«E9, mamá, nu m'oi culca,
65 Patu-i astemut cu flori,
M'or lua grele durori».
«Du-te, sie, si t'e cula
In virvutu munt'elui,
Supt umbra molitvului,
70 PA bratele mindrului».
«HQ tu, mämulica mea,
Iarte-t Domnu päcatu,
C'aCela rnn'i-i lecutu».
1920. VadTudosie Telepegan, zo.
CCCLXXVI
TILHARELUL PRINS
ein'e treCe pingä sat?
75 TreCe-un car informIcat.
Da 'n car e'in'e e culcat?
DuCe p'un robut legat.
Da 'nap* carului
Mere mama robului,
8° D'e suspk'in
Abgia gräin,
D'e lacrAmi abgia vAdzin.
Minat boj lin'isor,
CA duCet p'a mn'e9 feeior.
85 Ba, ba, ha, mAicutä, ba,
100
Las' sá mije boj tare,
CA nu duc pa Cel domn mare,
Ce duc un robtrt legat,
El o fo' hot bl'Astámat
5 D'e mala-sa invAtat.
Cin am fost eu mit'it'el
Nu m'A 'nvätai plugArel,
mä 'nvä'tai tilhärel.
Cien eram d'e-o &I, d'e doul,
Furam pui î furam ouA;
an eram d'e-o sApedminä
Furam Ceapä d'in grAd'inà
curelei d'e la veCinä;
Crin eram numa d'-un an
15 Aveam k'ipä î dohan;
Cin eram d'e-un an, d'e doj
tiam bin'e-a fura boj;
Und'e vedeam sase boj
Nu räminea numa do¡;
20 Und'e vedeam douä vaCj
Rätninea prunCij sAraCj;
Cin eram d'e do¡sprädzACe
M'A 'nvItam Dunäreá-a treCe
Tat cu cai cu do¡sprAdzä'Ce.
25 Furam calu Turculuj
D'in fundutu graiduluj;
Turcu mà ata pä vale,
Eu eram pä deal calare;
Turcu mA cä'ta pà
30 Eu eram cu el d'e fuga.
Eu stiu caij cm sä fuel,
Cin ij Ceatä î n'egíträ;
Ei_istiu caij cm n s'or vind'e,
Cin ij n'egurà î n'inge.
1920. Vad Aceeagi.
CCCLXXVII
TIRGUL DIN BRAILAT
35 AstAdz lunj î min'e-j mart,
tirgu la BrAilat,
Minä boj si minä vaCj.
Cin'e n'are Ce mina,
Tät î minä mujerea.
4° Numa a asa o dzis:
.3H'ej tu, mindrulutule,
Tät mä minä cu zgiC,ju,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
S'A sá mn'ire eät omu,
SI nu-s dee pruncutu,
45 Cum m'o dat mama pa min'e,
MAL uriee, dup1 ein'e».
Cind in tirgu s'o sosa,
D'inainee le-o esit
Tät un cin'e d'e TurCel:
50 D'e vindut ij mujerea?
D'e vindut ij seleaca.
Da cu cit pretu ij da?
cara
D'e oduarä,
SS 613t'e but
D'e banl morunt,
Sa nu-s paje ca-m da¡ mult.
Turcu, ca Cel &Anos,
*Cpee cara da j-o 'ntors
6o
ban'ij j-o pus ta t gjos.
Turcu daa o luat,
Tät o prins s'o intrebat:
«Halda, ntindrA, sä. ved'em
Care d'in Cin'e sineem».
65
Numa ea o dzis asa:
«H'ei tu, mindrioru mn'eu,
Tu estj cruCea tAlerit'A,
Eu-s cruCea gAlben'ità».
Ja Turcu asa dziCea:
70 tu, naindrulica mea,
Daca-j asa si asa,
Talen'
Cu galbenu
Fraee-j unu Cu altu.
75 Du-t'e, sorl, la bärbat
trAja' Cu Ce t'ara dat.
Daa s'a trAia' Cela,
Zinä ca jarl Vol; dan.
2920. Vad I9aria Codr9a (Fund9asa)
40, (originarl din Berbegtj).
CCCLXXVIII
RAWL I ADUL
Numa m'am sculat,
" M'am lAut, m'ara k'eptInat
*I. la raj nt'am d'alergat:
Raju-j mn'icu î inleis,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
Nu putu¡ intra in dins.
Et d'e-acolo m'am luat
Tat scirgit î supärat,
M'am luat Ora la ¡ad:
$ Iadu-¡ mare si-¡ d'esk'is,
Cm sosii intrai in dins.
ee-am vadzut m'am spomintat:
Trii dra4 cu corba4 d'e foc,
Mindru mn'eu, nu-s afla loc.
le Elu rups' asa mn'i dzisa:
«}la¡da, minded, linga min'e,
C'a¡esta-¡ î pantru tin'e».
Numa el.', am dzis asa:
«Ta4, mindruc, î suferea',
15 Tie VO pläCUt asa;
Tu-ai tusit
eu am esit,
No¡ d'e raj n'e-am mintuit».
Mai incolo m'am luat
î pin ¡ad m.'am preumblat.
Ce-am vIdzut ra'am spornit'itat:
Vad îragu curvelor;
D'asa lei le tina,
Asa drai¡ le bltea,
25 Numa mindra me,a dziCea:
mindrut, lingI min'e,
C'a¡esta-¡ si pantru tin'e».
«Mint, mint, mint, curva. d'e
[cin'e!
D'e m'am dus cinva la t'in'e,
30 N'am mks sl nu sie n'ime;
D'e m.'am dus cumva v'odata,
Nu 'ream dus fail d'e plata».
Numa eu cà m'am luat,
Si pin ¡ad m'am preumblat,
35 Ma¡ pI ièj, ma¡ pá colea,
Numa 81 vad Ce-o¡ vedea.
Numa eu, cà m'am u¡tat,
Vad U omu spindzurat.
Numa eu, 1-am intrebat,
4° Ca d'ip6e 1-o spindzurat.
«PI min'e m'o spindzurat,
Mnl-am lasat feme¡a 'n pat
Si rream dus la alta 'n sat,
D'ipt'aea m'o spindzurat».
1920. Vad Aceeayi.
www.dacoromanica.ro
IOI
CCCLXXIX
HORA IANCULIg
45 Sus la munt'e ninge, ploua,
Cios la tara pk'icI rol.
PI cununa d'ealulu¡
Mere murgu
TIt froin
So rink'ezin,
D'in potcuave foc miin.
Iáncu nips' s'asa mn'i dzise:
«Tu, tu, tu, murgut, ma¡ tare,
sa sosim in sat cu suare;
55 Tu, tu, tu, murgutu mn'eu,
duara tie ti-¡ greu
Or¡ d'e 9asa
Pacatóasa,
Or¡ d'e arme rugin2asà?»
6o «N'iCe mn'ie nu mi-¡ greu,
d'e arme ruginuasI,
d'e uasa
PIcatuasa;
Fail da mn'ie mi-¡
65 Stib Iancule, und'e-¡ mere?»
«Colo 'n g¡os, pà munte-
[n'eascao.
«Da t'e duCi dupI n'evasta ?»
Numa el asa o dzis:
«and acolo si-¡ sosi,
70 Nu lega murgu d'e gard,
Nu me' 'n casa n'ek'emat,
Nu bea pahar n'e'nt'inat,
Ca curvele mune'enCele
PuartI otrava la brill,
75 Otraiesc omu d'e ziu».
Numa¡ el a s'o luat
D'alungutu cu drumu,
D'alatura cu codru.
Numa el asa o dzis:
8o «Ramas bun, Mlicuta mea,
a nu still no¡ ma¡ n'e-om veda;
Cà numa eu., maicI, rna. duc
Und'e nu-¡ fa' st'ic d'e grips,
!ilea singe Ora 'n briu.
85 D'in Ce orasel is eu,
N'i6e lumn'inI d'e say,
omut d'in satu mn'eu.
 102
H'e¡ tu, mImulica mea,
Oare cinva d'e-¡ veda
Si t'a spun'e c5.-¡ pribag,
K'eamA-1 dà d'e mincat,
CA eu d'int'a mea prunéie
TAt in codru m¡-o plAcut.
Mare eu m'am apucat,
La cAtan'e m'o luat
S'o fo' musai d'e plecat.
1° Si, rámin'et cu tät in pae,
CA mä duc, cä n'am Ce faZe.
Cin acolo s'oi sosi,
Cind oi si in cAtun'ie,
Frumeasä cart'e oi scrie,
'5 Cu marginl d'e busi¡oc,
La naiiloc
Parä d'e foc;
rumpe peCet'ea,
Rumpl-i-s1 in'ima.
2° Cin mare m'am apucat,
H'irese minde am aflat,
D'ipt'aCeea 9-am ibgit,
CA 'n pAdure-o lácuit».
Numa el cA s'o plecat,
25 Mindra lui i s'o n'ecat.
TU o 't'era säbIsag,
D'i'napoi o d'i'nturnat.
Cind intra in ofäsel,
Sä 'ntiln'ea c'un voin'i'eel.
30 Numa el dziCea asa:
«Bunl dzul, vo¡n'ie'el,
h'ir i in orAsel?»
«Ifiriu-¡ bun, da nu prea tare,
Ti s'o n'ecat drAguta».
35 «Hai, mufa'
Und'e-¡ mindra mea n'ecatA».
S'o dus sî ¡-o aeltat,
Da si el s'o aruncat
pA dinsa o aflat.
40 D'atita poplei o 6eeit,
PinA tau s'o stirk'it,
Si pa ei cà ¡-o aflat
Supt o dala' rAdreinA,
SA tinea-amindoi d'e minA.
45 Tät tata-su l-o luat
Si pl el cl l-o 'ngropat
int'o sfintA duminecA
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Lingá éel prag d'e beserecl.
PA drägutA o luat
5° Si numai o d'ingropat
D'int'un fun' d'e t'emet'eu,
Und'e-¡ locutu mai rAu.
Tät d'in el o rAsArit
Numa un rugusäl sfint,
SS /1. d'in ea o rlsärit
TAt o ruin'iCia sfintl.
Mita rugu s'o 'nt'ins,
PI ruInTe'ea o cuprins.
Muml-sa asa o dzis:
6o fa' ée-am fAcut eu,,
p_a,sca-.ni ba, ;
CA, e'in'e stricA ibot durei
CarA4 corgii carn'ea 'n
C¡eantele pl su' butue'¡».
1920. Vad Aceea§i.
CCCLXXX
CE1 TRE1 PACURAREI
65 MArgu-s, mámulicA, mArg,
MArgu-s trii pácurAre¡
PA &Arare, pä mune'eb
Cu oile dupl ej.
Numa unu-asa dziCea:
7° «Stat, fratilor, sà ved'em
Care d'in &n'e sintiera*.
Cei ma¡ mari
is veri primar¡;
Cel mai mn'ic,
75 Strä'in vo¡n'ic.
Numa el o dzis asa:
«H'e¡ tu, frAtiori¡ mn'e¡,
Numa eii cà 'o¡ muri,
Pà min'e ingropa
8° Din virvutu munt'elui,
D'e-a umbruta bradulu¡;
D'in locut d'e copirsäu
Pun'et sceartA d'e durdau,
Si d'in locut d'e s'alas
85 Pun'et scuartà d'e bohas;
Si d'-.a mina d'e-a dreapta
TAt im pun'et trimbçita,
La cap pun'et gAleata;
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
$i d'e-a mina d'e-a stingu
Tat im pun'et flueru,
Cà cin vintu s'a suf la,
Trimbgita a trimbgita,
s Flueru a fluera,
Galeata a susk'ina
CA nu mulget in &usa».
1920. Vad Aceea§i.
CCCLXXXI
HORIA MINDRULUI
114 n'evastä, mindru nume,
Ha¡da s'a merem in lume!
i° Numa eiit'oi cumpara
Cizme rosi¡ d'in Brasau
Tocma pa pk'iC¡oru tä.u,
sugn'itä ca la D9amn'e.
H'el tu, mindrioru mn'eu,
'5E cu t'in'e da as mere
Tu, mindrule, a¡ mu¡ere;
Mu¡erea d'e n'e,-a simti
P'amindoi n'e-a omori.
Mindrä, n'a¡ frica n'emn'ic,
20 Noi, mindrucä, 'ora pleca,
$'om pleca colea, tóamna
Cind is¡ mai milica dzua.
Dzua-¡ mn'ica,
Frundza
25 N9apt'ea-¡ mare,
Pkiica tare
$i n'e-a astupa urma.
Audz, mindra, popa tóaca,
Es afara si t'e r9aga.
30 T'e rs.0, bad'e, si. tu,
D9amn'e, a muri uritu.
D'e mnl-a muri urita,
Ura mea î ura ta,
Noi, rnindruca, n'e-om lua.
1920. Vad Aceeqi.
CCCLXXXII
HORIA N'EVESTOI
35 Striga mindru la fereasta:
«Di'n casà est¡, ha¡ n'evasta!»
«Di'n casa îs'Ad pa vatra,
www.dacoromanica.ro
103
C'amu zin d'e la spovada.
Verd'e popa m'o giurat
40 S'a nu-m tin dragut in satu.
«Mint'e popa ca un cin'e,
Cà si el draguta
Numa el asa o dzis:
«Ha¡da, mindruck cu min'e,
45 C'om trai ales d'e bin'e».
«Eu, mindrule, nu ma duc,
Las barbatu si un prunc».
Mindru ei ¡ara gi6ea:
«Ha¡da, mindruca, cu min'e,
50
N'e-om duCe 'n tara d'epart'e;
Tu mn'i-¡ si sora, e frat'e.
Nu-¡ h'ia lumea sa stie
Cà mn'i esti dragutä mnle».
Numai e¡ ca s'o luat
55 D'alungutu cu drumu,
D'alaturea cu codru.
Cin fu locu la un loc,
La mn'iilocu codrului,
La capatu podulu¡o,
60 Numa el asa o dzis:
«Du-t'e, mindrucä, napo¡,
Nu rasa d'iptr'unu doi,
CA mu¡ere nu t'-am luat,
Fä'' mint'ea ti 9-am catat.
6s Ca aCeea minf e 4,
Ca pruncu d'e sépf e 4».
Numa ea din sosi¡a
Pruncu ei o simti¡a,
Cu tat5.-ski grai¡a:
70 «H'e¡ tu, tatulucule,
D'apoi d'ar zin'i mama,
Tatuca, cu ea Ce-a¡ fa'?
Frige-u-ai, o serbe-u-ai,
Ori cu-a¡asta ¡erta-u-a¡?»
75 Tata-sau asa giCea:
«H'ei lule, pu¡u tatib
Numa mä-ta d'e-ar zin'i,
Eu n'emn'ica nu ¡-as fa',
cu-a¡asta u-as ¡erta,
80 Numa alta d'e n'ar fa'».
D'atune4 ma-sa 'n cas' o 'ntrat
$i el o sarit d'in pat,
I-9-aprins stanu d'e la p9a15.
Cu catranä l cu zm9ala,
104
Ca cum e ma¡ ¡ut" sl muarà.
and era la mnladzà-nuapee
O bAt'ea sudor¡ d'e maree;
and era la cintätor¡
5 Ars-o pinä susuor¡.
Numa c,a asa i4a:
«Cu¡ a si mn'ilä. si
Tuarn'e apl î mä spdle,
C'amu ard titele mdle».
s° D'atunCea pruncu striga:
«Potoh, tatä, 0 mama,
C'amu i-ard'e ituca,
focu nanl-o oj minca?»
«Las' sl u-ardl säraca,,
15 Alta mamá t'o¡
Da pruncu ¡arl striga:
«TN lua mu¡ere tie,
Nu mn'i-¡ lua mamá mn'ie;
Tie muere t'a si
20 Si pl t'in'e gind'i;
Tät t' 9-a la
Si sk'imba,
D'e mincare nu mnil-a da.
Da potolb tatä, pl mama,
25 M'o¡ dude cu a pá lume
$'om träi amindo¡ anume.
Da nu-¡ lipsä d'e mama,
Da ¡a-t muiere alta,
Numa ei citu-s d'e mn'ic,
30 Numa eu c'am audzit:
,,D',q-ar si tata cit d'e bun
Tät is lasä. prunCi¡ 'n drum;
Mama d' -ar si cit d'e ra,
Stringe-s prunCi¡ pingä 9,a"».
1920. Vad Aceea0.
CCCLXXXIII
MINDRUL LECUIT
35 PI del cimp cu simin'ic
Dzade mindru d'e murit.
Mindra lu¡ l-o lecuit,
Tät i-o mutat perina,
N'i la cap, n'i la pkTe¡uare,
40 Duarà s'a puec,a 'nträ'ma-re.
Numa 9a o dzis asa:
«H'e¡ tu, mindrioru mn'eu,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Muri-i o scula-fi-i?
Due pä min'e lua-mi-¡?»
45 (J-Ve tu, rnindrulica m9,a,
Pleacl-t'e si má särutä
Si t'e du si t'e märitä,
Nu sed,ca h'ik'etuitä».
S'o plecat, l-o särutat,
$0
S'o dus si s'o märitat;
D'e la ei a tre¡a cask
Acolo-¡ mindra n'evastä.
DacA c,a s'o mäsitat
Mindru e¡ i s'o 'nträmat,
55 Numa el cI s'o fäcut
D'in lemnus
Numa arcus,
D'in lemn verd'e Ceterele,
Tät o prins a tra' cu ele.
6o Mumä-sa 11 d'intrába:
«l-rei tu, pu¡utu mami¡,
Ce trageni asa cu idle?
Piing pk'etrile pá väldele,
Pasärile 'n cu¡burele».
65 Numa el asa o dzis:
«Ife¡ tu, märnulica mc,a,
Tadi, mamá, nu mä 'ntrAba,
Nu stiu, spun'e-Voi o ba.
Cum focu n'oi träglna?
70 Mn'i s'o mäSitat mindra!
Batán s'ar si m'äritat
D'e la noi a tri¡a sat,
N'as si asa supärat;
Da asa s'o märitat
75 D'e la noi a tri¡a casà:
Es afarà,
Märg in cas', audu-o....»
1920. Vad Aceea§i.
CCCLXXXIV
MINDRA PRIBgAGULUI
Sub del cord d'e pä'duCel
$ed',c-un h'ires pribegel
8° Cu cuma creatä d'e mnIel.
Numa el asa gidc,a,
CI s'a dude und'c,-a vra.
Dará mindra lu¡
«Du-mä, mhuiruc, î pl min' e
 GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
Und'e t'e dai tu, pA ein'e».
«H'e¡ tu, mindrulica mea,
Cum focutu sl t'e duc?
Numa e9 und'e mä* duc
5 Nu-¡ fl' prund si pk'eatrà sack
Cum ii trAi tu, seleacl?
Numa e9, minded., und'e ml duc
Nu-¡ fá" prund si apà link
Cum ij trAi tu, strAinl?»
le «Du-mA, mindruc, si pa min'e,
C'oi teal si e9 ca ein'e».
drei tu, mindrulica mea,
E9, mindrucA, nu t'e duc,
D'agod'i-mA, minde, aieI,
15 CA, numa e9, mindrA, mA duc
Numa tie sl-t aduc
Poft'ilat
D'e 6e1 mai lat,
Cu Cin6dzeti rufu luat,
z° S'o pärek'e d'e Cjure¡
Cu Cin6dzrei si opt d'e lei,
Si un scul d'e mAtasA all*
SA-t cos¡ o sugn'itä dragb.
D'atita 1-o agod'it,
25 Fata ei s'o veseedzit
Si Ora ¡-o cAruntit,
TAlk'ile i-o putregit,
Ok'i,i i-o pà¡enien'it.
Numa ea cA s'o vAdzut
3° D'un pu¡ut d'e rindunea,
TAt o prins si 1-o 'ntrebat,
Und'e focu s'o d'imblat.
«La tirgut, la MarmadzA9».
«N'all vAdzut IA mindru
[mn'e9 ?»
35 «L-am vAdzut ca vai d'e el,
Cu tri¡ mindre lingA el;
Una patu ¡-astern'ea,
Alta pA brat il tin'ea,
Alta zin i¡ aduCea.
4° Numa el t'o poron6it
PA un seicut d'e slcarA
SA t'e duC¡, CA el sl 'ns9ael».
El ¡Ara mn'¡-o poronat
TR pg o crangl d'e prun
45 SI ml duc sl znn'i-1 cunun.
E9 napo¡ am poroneit
www.dacoromanica.ro
'os
Pa o crAngutA d'e sk'in:
«D'in drAgut nu-m treabl sine.
MAmuca asa o dzis,
5° SA mA due sl mn'i-1 cunun,
Ca pin' amu ron'i-o fo' drAgut
Si d',e-amu mul-a si sinut,
Si tAt a si a mn'e9 omut.
Da m'am dus si 1-am cununat,
55 C'un plharj, ¡-am ink'inat:
SA trAesti, sinut drIgut!
Pin' amu m.nl-ai fo' drIgut,
Si. d'-amu mn'i-¡ si sinut,
TAt a mn'e9 ij si omut"
6e pa cin s'a plin'i luna,
P'atun4 a muri sina,
Cu sinu m'oi cununa.
PA' du s'a plin'i anu
Cununa-m'o¡ cu sinu.
65 M'am dus si 1-am cununat,
D'i'napo¡ am inturnat,
Numa e9 ¡-am poronelt
TAt sA-¡ dee Dumn'edzä9
0 cArutl coldusascA
7° PA ulitä armeneascA,
vrea sä-1 mn'iluiascá.
CA si e9 1-oi mn'ilui
Cu e'e nu mi-a trebui,
C'o c9ail d'e pk'itä arsA,
75 la, d'e no91 4 rAmasA.
N'iel aCeea nu o¡ da
PinA nu 1-o¡ intreba:
Fostuq-am dragä cinva ?"
¡920. Vad Aceeagi.
CCCLXXXV
SORA SI VOINIcUL
PA est d'ea1 si pA Cea luncl
8° Mere-un vojn'ic cu o pruncA.
Vo¡n'icu mere cAlare
Si vo¡n'ica pA cArare,
Culegindu-s cie-o fl9are.
Numa 9,a d'in grai grAia:
85 «Ha¡, voinTee, si mA ¡a
Pina-s prunck ein'erea».
«E9, minded, nu t'e-o¡ lua
Ping tu nu-¡ otrAzi
xo6
PA frat'e-09, C'el maj mare,
Ce-¡ st'egar¡ mindrului sgare».
«H'ej tu, mindrioru mn'e9,
D'e mi-i, lua, d'e nu ba,
5 Ell a6eia nu oi fa';
N'iCe sti9*Ce-i otrava,
sti9 cum i o da».
«E9, mindrä, cA t'e-oi, mina
Und'e curl otrava,
r° La Cornu Gutijuluj
PA 6ea verd'e tälin'jóarA,
La 6,ea rA6e
Und'e bea balauru,
Si d'in gull
Zin Ii curl,
D'in cóadl verin pk'icurl.
Numaj tu cä, dzài, t'e ¡a,
Cu pAharu-1
Cind in casI intra
Frat'e-t19, ij ink'ina».
«SA trIesti, frätjucu mn'e9,
CA-j zin d'e la Marmadz5.9.
D'e cin mama n'9-o fAcut,
PA un scaun n'arn sädzut,
25 D'int'un OF= n'am blut».
Numa el asa
«MultAmn'im, soruca mea,
CA-j otravä' d'e 69,a rea;
Multä'mn'im ca cum as bea,
3° SA crepe in'ima mea».
Ea atita 1-o rugat,
D'in pAhar cl s'o ggtat,
In'ima 'n el o cräpat.
Mindru ej nu o luat.
35 Numai ea o dzis asa:
«Hai, mindrule, si mä. ¡a,
dzis s'am fäcut asa».
«E9, minded, nu t'e-oj lua,
CA tu clack' t'i-¡ minla
4° î Cu min'e-¡ fa'ee-asa».
Numa ea o dzis asa:
«D'e 1-ar bat'e Dumn'edzA9
Cin'e-a fa' (e-am fäcut e9,
SA-s om9arl frAejucu
45 Tocma päntru drägutu!
E9 una 1-am omorit,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
fAcut mare pkat:
Frat'e-mn'e9 1-am ingropat
mindru mn'e9 nu m'o 19,at».
1920. VadAceeaai.
CCCLXXXVI
HORA LU GRUA
s° PA cimputu
Bea Gruja si Cu Novae
La criimuta &a d'e brad.
Numa Novae tät pea:
«H'ej, Gruje, dragu tati¡,
SS Ce stab Gruje, sup5'.rat,
Cu clopu läsat?
D9,a.' ti-j gindu d'e 'nsurat,
dor d'e Tiligrado.
«ffej tu, tAtulucu mn'e9,
6° Nu mn'i-j doruc d'e 'nsurat,
Cà coc9an'ele ml bat,
Da m.n'i-¡ dor d'e Tiligrad».
Da Novac asa gie'ea:
ej, Gruje, dragu tatii,
65 Cind acolo si-j sosi
Armele nu le fAli,
Criimele nu le pAzi,
C'acolo mó rtea t'a si*.
D'e tatl-sA9 n'9-ascultat.
7° Cind in Tiligrad o 'ntrat
Tät in crilmà s'o bAgat,
D'e mn'iilocu pk'j dzuluj,
La criima 'mpäratuluj.
Numa el asa o dzis:
75 «H'e¡ d'An'itA,
Crilmäritä,
Dä-m tu zin dt oi pofti,
D'e ban'j n'iel nu pomen'i,
CA' eu-s vojn'ic ca
8° CA noA bu t oi d'esärta,
Cru6e d'e grit r¡ n'oi, da».
Criimärif asa. pe:
H'ei tu, more vojn'ie'ele,
E9-s fl9are
8s D'e pà mare,
Da9 vojn'iCii, la prins9are
Care ban'i nu vrea9 a da».
CramArita el s'o dat,
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMUFIF4ULUI
D'emin'eata s'o sculat
Si s'o dat si s'o 'mbrAcat,
La 'mpäratu-o alergat.
Da 'mpáratu o 'ntrebat:
5 - «H'ei d'An'ità,
Criimárità,
rindut ij d'e la t'in'e
D'e-a¡ ven'it amu la min'e?
O d'a¡ ban'j d'e numärat,
i° zinu ti s'a Ciuntat
«Iofule, M'aria Sa,
N'iè¡ am ban'¡ d'e nuMárat,
Da zinu mn'i s'o e'¡untat».
«Tu 'n cred'intä: tI 1-aj dat».
15 Da &ea criimárita:
«Iofule, M'Aria Sa,
Asará pä. scäpátat
D'e gret.i. saläu mn'¡-o pk'icat:
Noud bu t o d'esártat,
a° Crue'e d'e gritarj n'o dat.
Nu bea zinu cum s'A-1 bee,
Da ja zid'era d'e tóarti
S'o rástó-rn' in gur' odatá;
Taje pk'ità Osa lata',
25 $1 o 'mbuc'ä tát' odatá.
Mustetile-s ca la rac,
Inodate-s dupä cap,
nodutn-j ca pumnu,
Sá 'ngrozáste tát tirgu;
3° Si sà ujtà pä sub gene,
Singur duma-ta e-ai t'eme».
D'impáratu o 'ntrebat:
«H'ej d'An'itä,
Criimárità,
35 Spun'e-m tu räptura 14).
«nptura lui cá-j. asa:
D'in fa obradzuluj
Ca si spuma l peelui».
Da 'mpäratu-j giCi¡a:
«H'ei
Criimäritä,
Rogu-t'e cu Dumn'edZäu
Nu spun'e und'e s'Ad eu,
CA-¡ Gruitä lu Novac,
45 D'e trii orj tar-o prádat;
Numai d'e s'a min'ia
pá noi n'-e-a pustija.
www.dacoromanica.ro
107
Du-t'e tu, d'Ata, napo¡
Si-¡ d'ä zin d'e 6e1 ma¡ tare,
5° Dóará li-¡ putea 'mbáta-re;
Ture or me' si l-or lega
Cu o spargá d'e mátasá
Implet'ità 'n Cide¡ si sash.
D'inapoi o d'i'nturnat,
SS Zin d'e '&1 tare i-o dat,
Ture o márs î l-o legat.
Pà cind Gruja s'o trezit
Tàt legat d.' s'o Osit.
Si d'e mina l-o luat,
60 D'i'n t'emn'itá l-o bágat,
In t'emn'ità cu roseee,
C'acolo Gruja sä pk'ee.
l'a la Gruja s'o bágat
Un corbut negru cu pen'e.
85 Numa Gruja-asa 'greea:
«Tu, corbut, corbutule,
Zin'it-aj s.1-m bea¡ singele,
0-ai zin'it s'ä-m vedz dzilele?»
Num" a corbu
«N'am zin'it sà-t beau singele,
D'am zin'it sá-t vád
Numa Grub-asa
«Du-t'e tu la bodärie,
Ad' o paná s'o hireie,
75 Frumasä cart'e mn'i-o¡ scrie,
S'o trim'ät la tata fuaree,
Sá stie si d'e-a mea rinart' e».
Corbu 'ndatá s'o zburat,
Paná î hirtT j-o dat,
8° Frumuasá cart'e s'o scris
Si la tat'l-säu o trimis.
Da cin corbu sosi¡a,
Atune'i Novac prindzija,
Corbu^ 'n fereastà-¡ bátea:
85 - «Hal, Novae, fátu mn'eu,
Lag prindzu d'e prindzit,
Prind'e cartea d'e at'it,
C'amu Gruja-j d'e murit».
Prindzu 'n masá l-o
90 Cartea 'n mina o luat;
Cin cartea o afila,
Lacrámile-asa-j merea,
D'infocae e ca focu
rniscat'e ca bobu.
lo8
Numa el asa gree,a:
oH'e¡ muiere, draga m9a,
D'i'n C'e hain'e sá mà gat ?*
«D'i'n hajn'e calugarestb
5 Cu barbä' d'e pär o¡est,¡*.
Numa el cä s'o gátat,
La 'mpArat' o alergat,
In tirgut, in Tiligrad.
Cind acolo s'o sosit,
Cu 'mparatu s'o grait:
oIofule, M'aria Sa,
Numa eu, c'am audzit,
Ai un robut d'e perit,
N'ar trebui omorit
15 Pina nu si spoved'it.
AdA-1, eu 1-o¡ spoved'i,
Iara 'n mina ca t'a si;
Adä-1, 1-o¡ cumin'eca,
jara 'n minä ti 1-o¡ da».
20 Da 'mpä'ratu
«Hiej tu, popä calugäresc,
Cu barbä d'e par oiesti,
Cunosc cà m'a' Celuesti
Pa basada'Ce graestj*.
25 D'atunei Novac s'o luat,
La eemnn 'it' o alergat,
Cu pkIeloru 'n us' o dat,
Usa eemn'ità¡ o spart,
Drept in doul s'o crepat,
30 PA Gruita 1-o aflat
Cu fata cata päreee,
Cu gura arsa d'e set'e.
Numa el asa o dzis:
oH'el; Gruje, dragu tatib
35 Amu bat'e margin'ile,
Cà eu oi baee mn'ii19a6ele,
*'om esi noi
D'amu ¡a criimele 'n rind,
Tapo¡ t'e hränla' Cu zin,
40 fA pe60,
D'e vaca la61,
Tocma cum tie ma¡ plaCia*.
Pa und'e merea Novac
Tat fäa numa¡ prohab;
45 Pa und'e merea Gruia.
Numal pusta d'alba;
TI; Tur64, cà j,-o talat,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Numa unu 1-o lasat
n'ea olei i farl nas,
5° Ca O. duca vesee 'n tara
Ce lucrut Gruia lucra-ra.
Ej acasa s'o sosit,
Cu tata-sau s'o gräit:
«H'ej tu, tätulucule,
55 Dumn'edzAu agjutat
*'acasá s'am inturnat;
Om fa' plug cu sase boj
*'om ara noj amindoi;
*'om ara, s'om s'Imana,
6o S'a cóae'e s'om sgera,
*'apo¡ eu, m'o,¡ insurac
1920. Vad Aceea§i.
CCCLXXXVII
TODORA SIRBLTLUI
Zin'it-o h'ir¡ut in tara:
Tin'erel voin'ic se 'nwara.
N'evastä pa Cin'el ¡a ?
65 Pa Todora Sirbulu¡
D'in tara málinulub
Da nu-j mindrä cum sä sie:
Mustra-sa cu florile,
&m'Ana cu zärile.
70 Numa daca o luat,
Tät s'o aflat pà baria,
Numa d'ipe'e o luat.
Numa ea o dzis asa:
«H'ej tu, mindriorule,
75 Ce stab mindre, sup'ärat?
Dóara, d'ipCe m'al luat
«Da nu-s, mindrä, d'ipt'a4a;
o fost tata bäutori
*'au 6:mas cu mult datorb
8° D'e fel nu ma pot pläti,
Fa' d'e nu e9-o¡ prapädi».
Numa ,e,a o dzis asa:
<411'4 tu, mindriorule,
Sc2ae e-mi hajnele d'in lada
85 Care 19-am avut d'e fatä.
Eu, mindru, cà m'o¡ gata,
Pretu mn'i li-j cApata».
Hajnele cà i la-o dat,
mindru a s'o gatat,
GRAML $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
Tot in tirgu s¡-o plecat.
Cind in tirgu sosit,
DTnaimte le-o esit
TR un feejor d'e TurCel:
5 «D'e vindut 1¡ n'evasta?»
«D'e vindut ii seleaca*.
«Da, cu cit pretu 4;4 da ?»
«apee meal
D'e od9arl,
10 apee but
D'e banl märunt*.
Numa ea o dzis asa:
«H'ei, dragl sap mea,
Da-ag¡ungl-fe doru meet,'
15 Und'e-a si locu ma¡ r5.9,
Und'e-a si pIdurea deasa
Dracu naint'e ¡asá
Si d'e okl sl t'e orbascI,
D'e minuri t'e bolnIzeascl;
20 SI Îj friu cu
SI mi¡ murgu ca mutii».
Numa ¡el dacI o dat,
Tot acasI 'nturnat.
Cind acasI sosi¡a
25 Cu mum5.-sa grIi¡a:
«Ce-a¡ fIcut, ma¡cl, d'e Cing ?*
«Curek'¡ verd'e d'in grld'inI,
ltistäutl d'e gIin5.».
«T'imn'eascI-t, maid., d'e
3° Curn mn'i-i rrin'ie la in'imI,
Ca m'a¡ toran'it duma-ta
Tot d'e ranl-am vindut rnindra ;
Nu mI pot d'escIleca
D'e dorut d'e la mindrac
1921. Vad Aceeaqi, 41.
CCCLXXXVIII
PACURARUL $1 FATA PADUREI
So
35 PIcurar la o¡ am fost
S'am avut o mindrI dragl.
Mindrulica mea Cea dragl
Am gin'it mindra mea,
Da-¡ Fata PlduriHa.
4° Si vin'e cu bIuturI
www.dacoromanica.ro
109
Ca sI-¡ da u dorut î guri.
13,41-tie a eu i-am dat,
C'am numa asa:
C'aCeea-¡ mindruca mea.
Eu n'imn'ica nu mai sti¡
C'ae'eea-i Fata PIdurii.
m'am ibgit U an, DzI9,
n'imn'ica n'am stiut,
CA-rn¡ aduCe d'e mincare
Fata Plduri¡ Cea mare.
Numa e9 asa.-am gind'it:
Ei trag rad'eid'e d'e 11.1at
Tot pl mindra mea Cea dragi.
Cind o leem ¡o la popa
Cu minle nu vrea pleca,
Ca ea dziree num' asa:
«Fre¡ tu, mindriorule,
La popa no¡ n'om pleca,
CI a si a n9astI nuntl
Cind s'a rumpe pädurea;
Cind a si nunta Cea. mare,
S'a rumpe pädurea tare,
Vintur¡ mari cá s'or sufla*.
PIcurar¡u 'n loe da sta,
Tot la ea cä sI u¡ta,
Nuina ¡el asa
oD9amn'e, Dumn'edzI1,1
[mn'eu,
lucruri am flout eu?
e9 Cin'e-am insimbrat
D'e femee d'e luat?
E9 am gind'it c'am nIroc;
D'a mn'eu nIroc cum a si
Tot cu Fata PIduri?
D9amn'e, sc9af e-ml odatl
SI o vId ¡o d'escItatI;
FrundzI verd'e d'e
D'escätat' d'e cItl min'e.
Da-o¡ sluiba la popa
SI ml pot e9 d'escIta,
C'a¡asta nu-¡ mindrI curatI,
jasta-¡ a PIduri¡ Fatb.
2922. Vad Aceeaoi.
1 Pe Fata Pidurei.
710
CCCLMIX
NORA SI SQACRA
Tod'eran d'e Mol; ficut,
PA vin'er¡ marl a¡ crescut,
SimbAtA f e-o bot'edzat,
Dumin'ic' 21 mArs in sat
pi lunl cununat.
Cind ai fo' su' cunun'ie
T'o zin'it o cártulie
Tocma d'e la 'mpArltie,
SA' fe duel in cAtun'ie.
î n'evasta s'o lAsat,
Si 'n cktan'e s'o plecat.
SpacrA-sa s'o dzis asa:
«HAl nonicA, noni-mea,
Cind in cask t'al d'i'ntrat
15 VasAle nu le-1-4 spAlat,
in cask n'a¡ mAturat,
In cAmarà n'ai d'i'ntrat».
Ea vasAle si le-o spälat,
'n casA s'o mkturat,
D'i'n amar./ c'o d'i'ntrat,
PA cAmar' o pus l'Acata*,
PA lAcat' un stan de ple¡atrk,
To' pA stan un bolovan,
SI nu ma¡ eask. soban.
25 Ea d'e f9ame si d'e set'e
S'o fAcut painien verd'e,
Si s'o 'nfins pA un plrefe.
Lu Dumn'edzAu s'o rugat,
Tot sä p1 91¡e ploile,
30 SA s'A riple¡a'
SA' surpe virvurile,
SA' zie cltan'ele.
«Stiu a drept s'adevArat
C'a zin'i s'a mn'eu bkrbat».
33î el numa c'o zin'it,
Si el numa c'o 'ntrebat:
«HAI, mArnuck, mama mea,
Da un'e mn`i-¡ n'evasta».
Tot mi-sa s'o dzis d'asa:
40 - «Tu d'e cind a¡ atun'it,
n'evasta t'o murit».
oH'AL m.AmucA, mama raa,
Ha¡ aratk-m¡ mormintu,
SA-mi d'esfAt eu sufletu».
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
45 mi-sa ¡ar o dzis asa:
«M'e ploi ck s'o ploat,
Mormintu s'o asAdzatu.
«Hal aratk-mi cruella
SA-m¡ d'esfAt, eu in'ima».
30 - «MA¡ feelor, a¡ n'ebunlit?
Cit'e vinturi s'o suflat,
cruCea cá o luat».
El numa räu s'o suplrat,
La amar' o alergat
55î usa cI o färmat,
Pà n'evastä o d'aflat,
Si d'e-acolo o luat
S'amindo¡ s'o d'esfätat.
«Hál, m.Amucl, mama mea,
6° Pagubk d'e Durridedzsáv
CA t'aro supt eu k'eptu t'Av,
Capu î l-o¡ minca eu».
1920. Bor§a (RiturD
ihtiluanba4Lcf:a-
CCCXC
ILANA SABG'IANA
Cin' e mn'i-t strigA ?
Ja, Ileana Säbgiana,
65 D'in virvu Sabgiului,
D'in mn'iilocu tirgulu¡:
oCin'e 'n lume s'a afla
PA dinsa s'o e'elu¡a',
PA pk'ieloni sl o calCe,
7° Mina 'n sin sà i o bage,
D'i'n fatA sA i se uit'e,
Gura sk i o skruf e».
Bun copk'il
D'e molok'ir,
75 Nu sk tack
marga,
"FUI el a s'o strigatt
«Ieu d'e nu
nu-4 domn'esc palosu,
Sk nu-n4 'ncalec pá rnutgu
S'a mkrg und'e gindu;
Mina sting1
SI o frIngl,
Ca à' -a dreapta s'o sclinf ,easck,
85 Murgul sá m.n'i-1 poficn'easci;
GItAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULIII
S'I tin friu Cu d'inti,
SA nu mArg un'e-oi gind'i,
Ieu d'e nu t'e-oj 'C'elui».
MastehA-sa 1-o 'ntrebat:
5 «Ce esti, vojnic, supArat ?
Ori d'in grey 9ast' e-ai scApat ?»
«D'in gret,i 9astie n'am sea:pat,
Da, ¡a d'e Ce-s supArat:
1921. Rapeka Saya Stetcu, 70.
CCCXCI
A LU VILI
Viii, Vili, d'armas mare,
l° Nu pusca domnii 'n cArare,
T'e du la zAvoiu mare,
CA trec Zidozij cAlare
Cu bAncut'e 'n buzunare:
L'e taje capurile
15 Si l'e ja bancut'el'e,
Si t'e du pa la bolduri
Si-t ja valurj d'e gjolgiuri,
NAfrAmitä d'e mAtasA.
Sade Vili dupA mask'
z° Si uspATA ginscA grasà,
Si bea zin cu itia
Si-1 cuprind'e betia;
Si bea zin Cu pahani
Si-1 cuprinde tAt rAu.
25 §i lu Vili o zin'it
TA't grea cart'e d'e perit,
Numa el cI s'o minat
La popa d'in HrozavNa
SA' zie sa-1 spoved'ea'.
30 Prins-o pop,a-a-1 spoved'i,
Stilpu-afarA-a i-1 'eiopli,
S'o minat cu dóalfA °III,
SA-i cumpere funse nov,i;
0 minat Cu doi pIta64,
35 SA j-o cumpere Cu lat.
Stilpu i 1-o rid'icat
Si. pa dinsu 1-o snicat.
DrAgut1-sa 9-audzit,
Cizme n'egre-o d'incáltat,
0 Sugná albA o 'mbrAcat,
www.dacoromanica.ro
111
La Vili s'o d'aergat:
«Cin'es-o stricat pg Vil'i
Ardl-j casa si oleii,
SI-j rAmie cocon'i¡,
45 SA sA usée p'A pAmint
Cum s'A uscA Vili 'n vint;
Sà sá. us'ee IA pkTei9are
Cum sl uscl Vilj-a spare;
SI-j rAmie cocon'ii,
5° SA imbre d'in cask` 'n casA,
Ca koara d'in plas1 'n plasA;
SA imbre d'in sat in sat,
Ca 6i9ara d'in gard in gard;
S'A irn'bl'e d'in curt'e 'n curt'e,
55 Ca vinturire pA mum' e».
1921. R'ipeclp Aceea0.
CCCXCII
TIDRU SI TIDRA
Mere Tidru cu Tidra,
Amindoj aláturea,
PI ospät la sóacrA-sa,
D'in gull mustrindu-sä,
60 pl pk'i'ejor cAlcindu-sl.
Tidrut mpg si mn'i-s dzisl:
«1-11ei tu, Tidruluca 'Ilea,
Ian trage o horie'ea,
Nu prea mare, mitit'ea,
65 Numa sl-m t'icnea' d'e ea*.
«Tidrule,
Voin'icule,
Am fo' fat*/ d'e criimarj
S'am avut drAgut tilharj;
70 Ell, d'e-oj prind'e-a trAgIna
Munti s'or cutrAmura,
Ripk'ile s'or surupa,
Wile s'or tilbura*.
Ea nu avu capu 6e-s fa',
75 Par' o prins a trAgIna,
Ripk'ile s'A surupa,
Munti sl cutrImura,
Wile s'A tilbura.
PI dinsa o d'audzit
8° PAunasi codrilor,
VItaii tilharilor.
Dzis-o unu cItA altu:
112
«Ian audz, firtate, -audz
DrIguta d'in fin'eretl
Cum trage la bAtrin'etA
Ha¡ la dinsa s'o lugm,
5 PA Tidru sä-1 impu§clm».
E¡ la ea §'o coborit
5i numa cA§'o strigat:
Vo¡n'icule,
DA-n'e nouI pl Tidra I»
Tidra nu vi o¡ da,
C'am g¡urat pà. sfinta cniCe
SI-m sie sotie dulCe;
Am g¡urat pl vançelie
'5 SI-m sie mn'ie sotie».
Ei tare s'o supArat,
Capu i l-o rIeedzat
'n dAsag¡ î l-o blgat,
La s2acrA-sa §'o plecat.
a° Ea numa cA strigat:
aTidrule,
Voin'icule,
lAsat pA Tidra ?»
«'V-am lIsat pA un ritut
25 SA culeagA flor¡ d'e strut;
TJ-am lAsat pà o coseitA,
Culegin flori d'e pomn'itA.
catl, wacrl, 'n dAsagi,,
ro trimAs Tidra cola4».
3° In &saki cA 'o cAtat,
Capu Tidrei l-o aflat.
numa cI §'o strigat:
*Tidrule,
Vo¡n'icule,
35 Ce rindu-¡ aesta rind,
C'asarl taj cred'irrpt
astAdz 1_1-4 ornorit
e¡ tu, socruluta mea,
CA eu nu u-am omorit;
4° 0 fo' fatl d'e criimar¡
5'o avut drägut tilhar¡;
51 ea numa §'o horit,
Tilharii o audzit
51 la ea o coborit
45 y
OfpA ea o omorit*.
1920. Wei Matsu, Petrovai, 6o,
(de loc din Vi§eul-de-jos).
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
CCCXCIII
PRIBAGUL BOLNAV
FrundzA verd'e rupt'l 'n in4,
Plinu-¡ codru d'e voin'i6i,
La at fagu cit'e
La fIgutu d'in cIrare
50 Dza6e unu d'e lunpare,
Cu drIguta la pleié¡uare.
Ea rupsA
51 dzisA:
off e¡ tu, tnindrulutu rnn'eu,
ss Or¡ tu mor¡, or¡ t'e
Nu dzICea d' e-atita
CI mnl-am urit dzirel'e
Mutin' cIpAti¡el'e
Cind a umbel, cind a sóare,
6o N'i la cap, n'i la plei42are».
«Eu, tu minded., rn'o¡ scula,
DacI en, ee-o¡ intreba:
D'e chid a¡ plecat d'in sat
Cit'e gur¡ tse-o sIrutat?»
65 «H'ei tu, mindrulutu mn'eu,
Eu, mirldrule, d'e t'o¡ spun'e
5apee be,al'e 'n tnip t'o¡ pun'e,
5'o pArek'e d'e frigur¡
Care nu-i mai au leacurl,
7° Färà vara la tirgud.
PI min'e m'o särutat
at o fo' frumo§ in sat;
at o fo' frumo§ ca t'in'e
TAt m'o sArutat pA min'e».
1920. Reel Aceeafji.
CCCXCIV
VOINICUL I MiNDRA
75 PI Cel d'eal, pl 6el coln'ic
Mere-un fin'erel voin'ic
Cu cuimA ne,agrA d'e mn'el,
Cu murgut galbAn supt el.
Murgu mere poposin
8° 51 voin'icu querin.
CA el numa §'o strigat:
«Tu, u,tu, murgutu mn'eu,
O d2arA tie ti-¡ greu
D'e galbAn pint'enu tlu?»
GRAII/L 51 FOLKLORLIL MARAM1111E5ULUI
«Ba mn'ie cl nu mn'i-¡ greu
D'e galbán pinfenu mn'eu
Da, mn'ie numa mn'i-¡ iel'e,
CA tu be,a¡ zin cu rnindrel'e,
s Eu rod la gArdut pel'in;
Tu bea¡ zin cu rnindrel'e,
im rod zAberel'e».
«Tu, tu, tu, murgut ma¡ tare,
S. sosim in sat-cu suare,
C'am drágutA ca o fluare».
«Un'e mer¡,, voin'ic gAtat?»
«La mindruta d'int'alt satu.
«La mindruta n'a¡ 6e mere,
CA eu d'e-acolo zin'e-re.
As Mindra cu pk'elea góalA
Pá fata cAsil sI mgarA.
Va¡, sAraca ma¡cl-sa,
Cum II tin'ea lumn'ina.
Si o sorl d'avea
20 La foc d'e seAldus' implea.
Va¡, sAracu tatl-sAu,
Cum ij freea copirsAu 1»
Cind in casa- s'o d'entrat,
Ea capu l-o rid'icat,
PA mA-sa cI o strigat:
«Stinge, mamá, lumn'ina,
Porun6ea la soru-mea
SI nu-m imple scAldusa;
Spun'e î la tata-mn'eu
so Sà nu-m facA copirsAu,
CA eu d'e'Ce dor murea,
c'amu zin'ea».
El rupsA
mn'i-i dzisA:
35 «Ire¡ tu, rnindrulita mea,
Spun'e-ml leacu t'Av,
CA e e-o¡ lecui si eu?
D'e 04 leacu doftoru,
Da-o¡ murgu d'e su' min'e
t'e-o¡ lecui pä t'in'e».
«Frei tu, mindrulutu mn'eu,
atunCea m'o¡ scula
Cin tu, rnindrut, mn'i-¡ d'adae
Mure negre 'n postu mare,
4s N'e-ag¡unsI d'e sfintu suare;
Bult d'e cas in mnladzA-¡arnA,
Sloi d'e q¡atA 'n mnladzA-varb.
www.dacoromanica.ro
113
«H'e¡ tu, mindrulita mesa,
D'e-a6e1ea nu t'o¡ adu6e,
so C'amu-¡ pA la Sint-Ili,
nu-¡ qatl n'icAri».
«H16 tu, mindrulutule,
Mutu estb
Bolundu estb
ss Putin'el t'e radAesti:
Mure n'egre
CA m'A mingi¡ cu dinsi;
Bult d'e ca s fAtuca,
Slo¡ d'e q¡atA, in'ima,
6e CA t'e t'em¡ cá fe-o¡ lIsa.».
zgzo. Sael Aceeagi.
CCCXCV
FUGA NEVESTE/
Strigl minclru la fereastA:
«D'in casA ej, MAI n'evast5.1»
«Eu afarl n'o¡ esi,
CA siu 'n 6¡upAi 'm 6ipotea',
Pkiita 'n covatA dost'ea',
BArbatu sI hod'in'ea'».
«Es¡, n'evastl, pinl 'n prag,
Nu t'e t'eme d'e e'elqag».
Ea abra s'o esa,
7° Cu dinsu s'o gráit.
El numa o dzis asa:
Cu t'in'e
ha¡ un'e t'a si binse».
Ea numa cá s'o plecat,
75 S111511 51 1-0 luat
cu rnindru s'o plecat.
S'o dus cu a e¡ mindru
S'o sosit pina la k`idru.
Numa ea cá s'o strigat:
80
Ian pleacI-t tu virvutu
SA-m an'in eu, siutu».
K'idru virvu l-o plecat,
85 LeagAnu l-o an'inat,
C'o fugit d'e la bárbat.
Cu Prutas s'o adunat
Prutasi¡ s'o strigat:
 114.
«135i, n'evastl, Cu Prutu,
CA t' e-ag¡unge bArbatu».
ag¡ungA-mA, dracu-1 §tle,
T'emn'ita umbrA sA-¡ sie
s¡arele mingi¡e».
E¡ ¡ar4 o strigat:
«PH, n'evastA, cu Prutu,
Ca t'e-ag¡unge drAgutu».
agiungA-mA, Domnu-l§fie,
10 MAd'erean umbrl AA tie
Si gura rnea sA-1 mingi¡e*.
El cu ea s'o d'adunat
pl dinsa d'o 'ntrebat:
oPruncu un'e 1-a¡ llsat
Ts î el numa o 'nfricat,
napo¡ s'o d'intumat,
La k'idru in loc o stat.
«K'idrure,
Mol'idure,
20 an pleaa-t tu virvutu
Ca sl-m jay eu siutu».
siutu strigat:
oDu-fe d'inapob mama,
CA pá min'e m'a¡ lAsat,
25 Cu drAgutu al plecat,
Pluaie calda m'o scAldat,
Vint cäldut m'o l'egAnat,
6¡ut'el'e mni-o dat».
1920. Wei Aceea§i.
CCCXCVI
MAMA ARSÀ DE VIE
Simn'ion cu n'evasta
30 In vind'ig la suacrA-sa,
Un feelor d'e g¡urat mare
TAt Ii ere n'evasta-re;
Intre lAtur¡ sa 'nvirtea,
IarA mina ¡-a o da;
35 Intre lAtur¡ o g¡ucat,
A minA nu ¡-o dat.
Sinufion s'o supArat,
Cata coi o strigat:
aFrumu0i, coCi§i¡ mn'ei,
40 Prind'et cai la h'ink'e¡
'mpuFeat Cu zgiCiurile
SA merem ca vinturile,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
SA sosim ca &duffle».
ei numa sosit,
45 Sinan'ion strigat:
mamá, puarta;
Gata-j, mamá, otrava ?
Mare curvA4 noru-ta I»
4Pu¡u mami¡ Simnqua',
so D'e tre¡ dzile-¡ in dospalA
SA o dau la nurivarA».
,Ea napoi d'intumat.
SuacrA-sa cA strigat:
«H'ei tu, nurivara mea,
ss Or ti lua paharu,
Or t'oi rAt' edza capu».
H'ei tu, socrivara mea,
Atita gratie 'm dat,
numa mnl-o¡ mere
60 In fundutu grAd'in'ei,
La flori6ea cAlin'ei,
SA-m d'a scriu o cArei6ea,
S'o abat la mama mea,
La mama pAsee BraOu
65 SA-m trimatA copirOu,
Copir§Au mindru 'nvArgat
MA ()mar' a milieu bArbat;
CopirOu mindm
CA suacra m'o otrizitc
70 'n cAsucA s'o 'ntumat,
Paharu sus 1-o luat.
MA-sa incA zin'it,
D'e la Nara §'o strigat:
413' esk'id' e-mb cuscrA, 'Nana,
75 CA mn'i-¡ muartA siuca».
Si coconu §'o strigat:
<111'6, tu, tAtulucule,
Pinl-amu o ars mama,
Amu arde ituca,
8o Eu, tItucA, e m'o¡ fa'?
Tu fern* I afla,
Da eu mAmulucl bao.
Si el ziruAl-a apucat
pl dinsa o tumat.
gs Da ea numa §'o strigat:
4Lasä zinu, nu-1 strica,
Cá zinu-¡ bun d'e bäut,
Da eu n'o¡ teaí mai mult».
1920. Rozavlia Evans Rus, 24.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
CCCXCVII
SLUZNICA SI SQACRA
e'9,a c9astà, mamá, ars6
Mîndrä pl9a¡e s'A rAvarsä;
Nu-¡ pl9a¡e, mamá, curatA,
CA-s lacrAm¡ d'e la o fatA,
5 D'e 1,a-o fatA ssáli69,a
ce-¡ la curee
Cu fe'd¡oru s'A ibg¡a
d9anana-¡ s'AM*.
D9amna numa s'o strigat:
10 «ce-¡ a¡asta d'9-a¡asta,
D'9,-a una li-¡ vor9ava,
blidu I lingura,
patu î perina ?»
tare s'o supArat,
/5 CAt'A dinsu s'o strigat:
«Tu bunuc, siu marnii,
Tie cart'e t'o pk'icat
La cAtan'e d'e plecat».
«Eu, mamá, dacl m'oi du6e,
bin'e
Cu colac in laptie
D9a' d'e la no¡ nu s'a dae».
Si el numa s'o strigat:
«H'e¡ tu, mindrulica m9a,
2s Eu, mindrA, tie t'oi da
Un'elu mío,' el d'9-argint
D'e 0 ged'etu est mn'ic;
Cind îj ved'ea un'elu,
Un'elu cu pkiatra 'n sus,
30 pot ti bin'e cä eu nu-s;
D'e-1 ved'ea cl-¡ rugin'it,
Pot sti bin'e c'am murit».
«Eu, naindrut, ¡ará t'oi da
NAfrAmuca d'e la min'e
35 SA o pu¡ in ieb la t'in'e;
D'e-¡ ved'ea cA-¡ ponositA,
Pot sti bin'e cI-s muna;
D'e-¡ ved/9a c5.-¡ infocatA,
Pot a sti cl-s iniecatà».
40 El d'e-acasl s'o plecat
Si pà dinsa o bAgat
Ineo Wihn'ità 'n pAmint,
La masA d'e bolovan,
Cu pk'itucl d'e un ban
www.dacoromanica.ro
115
45 Ca sà-¡ sie pá u an;
d'-acolo o luat,
Col-a minl cà ¡-o dat,
La Dunlre o rninat,
Cofele 'n prund l9-o lAsat
50 Si 'n DunAre s'9-aruncat.
Si el numa s'o vAdzut
NAfrámuca d'esk'edzitá
Si la mn'illoc ponosità
Si s'o stiut cA-¡ muda;
55 N'AfrArauca-¡ infocatA,
S'o stiut cA-¡ in'ecatA.
Si el numa s'o strigat:
ampArat, 9asee frum9ask
Ana-u-as d'e mArs acasl,
60 Ca eu numa mn'¡-am u¡tat
Puscuta mea ea suflati
TAt pá cu¡ut an'inatA;
Puscuta mn'i-a
MAmuca d'e ,ga n'a sti*.
65 Copkiitanu s'o strigat:
«C'a6e¡a nu-¡ puscuta,
E drAguta, sekaca».
El acas'A s'o zin'it,
D'e la p9arfá s'o strigat:
70 «Mina, mamá', sluin'ica
SA-m d'esk'idA poreita».
«D'e und'e ti oi mina?
Cre¡ in cAtan'9-ai plecat,
Ea d'-aja s'o luat
75 Tät la suri
Si la strinsurb
PA' und', -o vAdzut g¡ocur¡».
El inapo¡ o 'nturnat
Si el numa s'o tiln'it,
80 '(:1 tiln'it un purcArel:
«PurcArele, purcArele,
N'a¡ vgdzut sluin'ica me-le?».
«Ba eu numa 9-am vAdzut
C'o lAsat cofele 'n prund,
85 PA tärmuri lIsat
'n Dun'Are s'9-aruncat».
El la DunAre s'o dus,
Si el numa s'o vAdzut
Pär galbAn 0 apl imblin,
90 'acolo s'o aruncat
Si 0 dinsa o aflat.
 116
MA-sa numa q'o sculat
NougdzA4 î noul sat'e,
DunArta s'a' o stirk'tascl.
DunArta a o stirk'it
5 Sí' pA disnqij ¡-o gäsit
Pá supt un sirut d'e mac,
Cu mina pa dupA cap,
Supt o d'irle rAd'AelnA,
Tat tiindu-sA d'e MinA.
lo SI pA el 1-o astupat
int'o sfintA s'ArbAtóare
Supt 6e1 prAgut. d'e d'altar-e;
pA dinsq-o astupat
int'o sfintA dumin'ecá.
15 Supt 'eel prag d'e beserecA.
Si' d'in d'ir' isa q'o crescut,
S'o crescut o ruinifeta;
Si d'in dinsu q'o crescut,
O crescut un rugut sfint.
20 Rugutu-atita s'o 'nt'ins,
Pà ruin'icl o cuprins.
MA-sa numa cà q'o dzis:
«in't-a fa' ét-am fäcut eu
Bat5.-1 unu Dumn'ediAu:
25 pg strie'e ibost'e dragA
D'e feClor §1 cu d'e fatb.
1920. Rozavlia Aceeali.
CCCXCVIII
COPILA BLESTEMATA
S'o fost o mälculitA
S'avu douA cocon'itA.
PA 6,ta rinn'ic' o brástIma
30 *apee a¡ sA nu-q plin'ta'
'n codru pribegia'.
§apt'e a¡ nu q'o plin'it,
In codru q'o pribegît.
MI-sa nurna q'o Minat
35 Pà puqcaq
PA Tod'eras,
CA6¡ In codru a 9-afla
S'o impuqt'e cu puqca.
135. &risa o aflat
40 In mn'alocu mucutuj
Cu frat'ele s9arelu¡.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
'Nt'ins-o puqca s'o impuqt'e,
Da ,ta numa q'o strigat:
fArta', nu mA puqca,
as Mult'e am d't-a t'e 'ntreba:
N'a¡ vAdzut pà mAicuta?»
«Ba eu numa 9-am v'Adzut
TAt séernindul fairinlóarA
SA-q faca d'e merind'kerA».
so «N'a¡ vAdzut pA soruca?*
«Ba eu numa 9-am vAdzut
Asogin colac d'e grill
Cu lAcrAmn'ile pà briu».
«Spun't-aqa sonicl¡ mele:
53 SI o batA gindurile,
Ca pl mine vinturile
PAsee tAtle opan'ile;
CA ore zinA fä'éta
T'a pà min'e o 'mpingta.
60 Da n'a¡ vAdzut IDA frItlutu h
«Ba eu numa 1-am vAdzut
Tät In qatrà urmed'tascl
Murgu s'A qi-1 potcoztasel,
DupA t'in'e s'A porn'tasc5.6.
65 «Spun't-aqa. frAtluculu¡:
S'A nu pleCe,
SI nu 6er'C'e,
CA pl min'e nu m'9-afla;
Dzua-s breanA la vaduri,
70 N9aptta zidel la cimpur¡;
Dzua mA cint pAsAreqt'e,
N9aptta-m quer vojn'i6eqf e,
N'ime nu s'A' nAd'Aeqt'e.
Nòu'l a¡ î nötp. dzile,
75 51 p'atit'a
d' 9-acolo mn'¡-o¡eî
Si eu sorA nu o¡ si.
Da sA-m scrie numele
PA tit'ia clopului,
80 PA cóada bAltagului
CA nu-I, po'e d"e cloru lul.,».
1920. Rozavlia Acetali.
CCCXCIX
DORUL LUI ION
SutrA, mamá, querA
SuerA voin'ic Ion
GFtAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
Cu còt'ele pä oblon.
Int'atita suera,
N'imen1 nu so d'alina.
*MI Ion, dragu mami¡,
s e ueil, tu, d'atita,
D'e nu má poCI alma?
numa d'e iálea ta
N'iC¡ Domn'ii nu pot gusta».
*Cum, mamá, n'o¡ suera?
lo Gind in cátan'e-am plecat,
mánmcl, ranl-am läsat
Hold'ele nesMerat'e,
Mindrele n'emáritat'e,
Cin'ek'ile n'eculesà,
Mindrele tát'e n'e-alesà.
pá cind am inturnat,
Hold'ele s'o säCerat,
Mindrele s'o máritat,
Cin'ek'ile s'o cules,
zo Mindrele s'9-ales.
Nu mn'i-¡ iàle ca
Cá na deare
N'i s'o máritat mindra.
Ea d'e s'ar fi máritatá
25 D'e la no¡ a tre¡a sat,
Marra, nu mn'¡-ar si bánat;
Da ea tát s'o máritat
D'e la no¡ a tre¡a casà:
Ies afarl,
30 Intru 'n casá, - audu-111,
Mamá, má topäscu-mb.
*Ionu, dragu marnii,
Nu t'e tare supára;
Simtu-t st'ele mánuntále
35 î cocóan'e frumusále:
Ca aCe¡a %'a¡ alege».
lumn'ineasá,
Nu-¡ ca mindra de frumeasb.
Si ¡el numa s'o luat
40 Pin fácin
pin ¡eder¡
Flan Ceteri.
La pärutu rármurat
O sádzut s'o t'ilincat,
o Cu Ceter,q-o Ceterat
lu¡ tát ¡-o n'egurat,
www.dacoromanica.ro
117
N'eguritä,
Cocon'ità,
tát Ceatá d'e n'eveste,
50 a a lu¡ mindrá nu ¡este.
1922. iet Irina ristpla, 80.
CCCC
MINDRA LECUITÀ.
Mere vein'ic supärat
La dräguta 'n Cela sat.
Cind fu¡ locu la un loc,
Da el numa s'o tiln'it
ss Cu curva pot'iyn'ica,
Si numa l-o d'intrebat:
*Meri, voin'iée, supárat
La dráguta 'n Cela sat?
Stringe murgu bin'isor,
60 Mindra ta meare d'e dor.
Cin d'-acolo mnl-am plecat,
Tata-sáv s'Alas M'ea,
Má-sa scäldusä-¡
Soru-sa o prevedea».
6s Legal murgu d'e fereastá,
Dàduj *bung sarl» 'n casá:
«Buná &irá, mindra mea».
«Sáratat'e, mindrule».
*D'e 04 leacu borgilu,
70 Jo da u murgu d'e su' min'e
Si t'e lecu¡esc pá
*Nu mn'i-¡ leacu borgilu,
mn'ie e mn'i-¡ leacu:
Mure c9apte 'n postu mare,
75 Sloi d'e g¡atá 'n mniadzI-vará,
Buldz d'e ca s in mn'iadzä'-iarnás.
*Cin'e foc s'o pomen'it?
Tu Ce leacuri a¡ poft'it
D'e-as incong¡ura lumea,
So D'e-aCelea 'n veCi n'oi afla.
Vád bin'e e-o¡ scApa:
focutu ¡o m'o¡ fa'
D'e dorut d'e duma-ta?»
«Mutu estb bolundu esq,
85 Pin'Ce nu t'e nádáest¡?
Mure c9apee okiii,
Cu t'in'e ostui;
Slo¡ d'e giatá ti-¡ gura,
 x8
Buldz d'e ca s fata ta,
Cu t'in'e m'oi stimpara.
Tata, 110 sacur9a;
Stinge, mama, lumn'ina;
s Sorä, lasä scäldusa,
CI mn'¡-o sosit
Tipa dreapta pasee min'e,
S'apo¡ stinga pl su' min'e
mà stringe cata t'in'e,
10 M'o¡ lecui tare bin'e».
1922. Siev Aceea§i.
G'EORG'E INTEMNITATUL
Skra, mama, uera,
Suera G'eorgita-a e¡
D'in fundutu
«Cin'e are h'iut prins
Is Margä tatä-so la dins».
Tatä.-so 1-o d'audzit
Si la dinsu s'o sosit:
«Mä Georgi, dragu tati¡,
Ce sued tu d'atita,
20 D'e nu mä pot arina,
Ja, numa d'e illea ta?»
oCum, tatä, n'o¡ suera?
Eu aie4 nu poel seka
D'e sueru zern'ilor,
25 D'e t'iotu br9astelor,
D'e rae'eala 4arelor.
Baga mina 'n sin la min'e
Si vez tu e ma maninca:
Sarpe lau(r)
30 Bälaur,
Cu ok'i¡ ca talerii,
Cu solti ca galben'ii».
«Mina 'n sin nu oi baga:
Flea mina nu poel si,
35 Fail si u ma¡ po4 WE».
Iel ¡arä o suerat:
oein'e are siut prins,
Marga muml-sa la dins*.
Muml-sa 1-o audzit
40 $i la dinsu s'o sosit:
«Mal G'eorgi, dragu mami¡,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Ce sued tu d'atita,
D'e nu ma pot alina ?»
«Cum, mama, n'o¡ suera?
45 Eu aiel nu pot sed'ea
D'e sueru zern'ilor,
D'e ra4ala sierelor,
D'e t'iotu br9astelor.
Baga mina 'n sin la min'e
so $1 vez tu Ce ma maninca:
Sarpe laur¡
Maud,
Cu ok'i¡ ca talerii,
Cu solti ca galben'ii».
ss «Mina 'n sin nu o¡ bäga:
Flea mina nu pot si,
Fara t'in'e poe4 trái».
El ¡ail o suerat:
oCin'e are dragut prins,
50 Drä'guta marga la dins».
Dräguta 1-o d'audzit
Si la dinsu s'o sosit:
«Hai tu, mindrulutule,
Ce sued tu d'atita,
65 D'e nu ma pot alina,
Ja, numa d'e mn'ila ta?»
«Cum eu nu mnl-oi suera?
Eu aiCi nu pai sed9a
D'e sueru zern'ilor,
;0 D'e rkala sierelor,
D'e t'iotu br9astelor.
Baga mina 'n sin la min'e
Si vez tu ce rafi
Sarpe laud,
75 Balar,
Cu ok'i¡ ca talerii,
Cu solti ca galben'ii».
Si mina 'n sin o bägat,
taled î ban'¡ o scos,
$i o fo' tare frumos.
1922. iez Aceeap.
CCCCII
FRATELE SI SOFtA
Cirie foc s'o pomen'it
Tat numa sa sà ¡ee,
Mosi¡ n'ep9at'ele
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
nInasij
frati¡ surorile?
«H'ei tu, soruluca mea,
'Mplet¡ cola4 d'e cununie!»
s «Ep,, frat'e, impleti
Ping, fratiuc, cl ti-j fa'
Tät opk'incutà d'e sjer
Si qua d'e otel,
lume,a o¡ 'ncungjura,
io Da ca min'e afla».
Lumea o d'incongjurat,
Ca soru-sa n'o aflat
Si napoj c'l s'o 'nturnat.
sorucä d'Ank'ilie 1,
is 'Mplet¡ cola4 d'e cununie!»
frat'e, n'oi impleti
Mil tu c'ä ti-i kiema
Nanas mare
Sfintu ware,
20 Nä'näsitä'
Lun'ita,
Cuscri
LuCefen'i,¡,
druseele
25 Se elele».
El d'atita o d'imblat,
Ping pà tät j-o k'emat.
si-a cäsuc'ä s'o zin'it:
«No, soma d'Aneilie,
30 'Mpleti colaj d'e cununie!»
«Jo, frat'e, n'oj impleti
MIA tu cl tot ti-j fa'
Pod mare päsee marea;
PI margin'ile podulu¡
35 Numa cä rägd'i
Tät felul d'e pomsorei,
SI pasärj, in ei:
and cu nunta om sosi
Páskile-or
o Pä min'e m'or sfätui».
El d'atita o imblat,
Pinä podu 1-o gä'tat
Si-a cäsua o 'nturnat:
«No, sonica d'Ant'ilie,
Intrebind-o de Ank'ilie, ritspuns
cA ava e horja, bag'saml numele ej».
www.dacoromanica.ro
119
as 'Mplet¡ colaCj d'e cununie*.
cola64 i-o gltat
Si cu nunta s'o plecat.
Cind pà pod cä s'o sosit,
Pasä.rile-o
so Si ea numa s'o strigat:
ej tu, frät¡ulucule,
Näposei-mi mina dreapta
SA-mi su'eesc cunun'ita;
NIposei-mj î pä stinga
55 SA-mi sue'esc on'elele,
CA-mj stria ged'etile».
D'e mänucA o läsat
d'in mare s'o tipat,
d'e-acolo s'o strigat:
6o -- «D'ecit clóamnä frat'e-mn'ev,
Hrang bunä peseilor
ruginä pk'etrilor I»
3922. $iev Aceeaqi.
SOTUL omoRIT
La à'el mniiiloca§ d'e sat
Mindm brad s'o rästumat;
65 Da nu-¡ bradu ca bradzij,
Färä om ca 2amen'ij.
Tät numele lui: Träsij,
Anume Pdtrovaii.
ol3unä-sarä» 'n o dat,
70 Cu éjocanu 1-o tocat.
El cu'iäle s'o strigat:
«ob ¡ubita mea mu¡ere,
Nu faC'e cu min'e-asä'-le,
C'avem cocon'¡ pit'it'e¡
75 î s'implea lumea d'e ej.
0j, ¡obiel d'a mea s94 ä,
Nu-m¡ Cjunta a mea zieatl,
CI pà min'e eat m'or dude
Tät popleij î cu frat
so Tu-i imbk-re 'ntre 11.2¡duèj;
PI min'e cà m'or petrea'-le
Popk'i¡ si cu surorele,
Tu-j freca-le
Grele s¡orl!»
oNu t'e u¡ta la 6e1 cin'e,
IZO
DI cu e'¡ocanu bin'e,
$1 piza' si-1 omora'.
Pira tu 1-4 °morí'
Palinca %'o¡ indula;
5 Mil 'n fintini 1-intra
Palinca t'oi leipira».
In fintini lingl curt'e
C'o gin'i ci 1-or ascund'e.
Piru lu¡ 1%11el cret
le MIllt o fo' tras fiel pret;
Piru lu¡el k'eptinat
Mult o fo' el d'epirat
'i''n fintini d'anmcat.
lel cu ille s'o strigat:
/s dliscu, dragu tatij,
Ini tu la tituca,
Dar ei mn'i veda m9areea,
Ci mi omora' mi-ta!»
«In, t'Atuc, cum nu mnl-as
[mere?
20 PI usa d'e citi d'eal
Pusi-¡ l'Acata si zar;
PI ferest-o pus rik'edz,
La dumnia-ta si nu ¡es;
Pi usa d'e cid vale
as Pus-o l'Acataa mare,
Ca si nul vid mort'ita-re».
1922. Ski). --- Aceeasi.
Notd Bitrina povestitoare a tinut
si releveze si sl mA convingA di cele
cuprinse In aceastl baladA s'au petrecut
aievea In Ieud.
CCCCIV
BALADA OSTA$EASCA
Frundzi verd'e, riv s'aud'e
D'und'e sint tabere mult'e.
Colo sus, la Solforin,
30 D'und'e-¡ locu mal strein,
D'e la Solforin in sus
D'i'n mare lagar n'¡-o pus;
D'i'n gura rizbo¡ulu¡
Naineea Frantuzulub
35 Cu pust'ile 'n piramid'e,
Cu brutacu firi pk'iti.
Da n'iè¡ api n'am avut,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
N'i4 pahari d'e biut.
Stim in glet cu riQapt' ea 'ntreagi,
40 Si sim gata ma¡ d'e graba;
Stim in glet ca n'ist'e bradz,
Cu curelele 'mbricat,
Cu curelele pi no¡,
Si sim gata d'e rizbo¡.
o Dzor¡ d'e dzug rävIrsari,
Folgatiru n'i-1 suflari.
Cind narele-i risäria,
Frantuzu tare-i zinla,
Tare-i zin'e citi no¡,
50 SI sim gata d'e rizbo¡.
Da no¡ inci 1-asteptam,
Ma¡ inti¡ cu pusfile,
Imbla plumbgi¡ ca raust'ile;
Dup' ae'ea cu tunurile,
55 D'e s'A d'Afea d'ealurile.
Und'e mi ult cu ok'i¡,
Rfisturnati-s ca snopk'ii,
Ca snopk'iti Ee¡ d'e grill,
Singele-i mere piriv.
60 Tre'ee-un qinkrar cilare,
Calu 'n pineen/ a-1 stringea
Si la 'mpirat CA futia.
El numa d'in gra¡ grila:
olDTriAltate, d'i'mpirat'e,
65 Erantuzu tare n'e bat'e;
D'e tre¡ laturi n'e-o cuprins
Tilian si Cu Frantuz.
D'i'niltate, d'i'mpärafe,
Lasi-n'e si ritirim,
70 CA d'e nu, no¡ tit pk'erim».
dtitirit, nu vi dzic ba,
Numa d' e- put'ea scipa;
Fae'et, 9ast' e, voi, 'C'e-t vrea,
Ma¡ tin'et cit et pufea,
75 11 vi sie voiji mint'e
C-a si d'e-acum inainfe».
1922. VAlerd Dumnsitru IvAn6Mc, 73.
CCCCV
A PACURARULUI
Mirgu-s, m'A'rg oile 'n munt'e,
Tit cu tre¡ picurireb
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMUREWLUI
Cu oile dupà ej.
Cei ma¡ mari-s veri prima*
Celllalt ma¡
ACela-i ma¡ streinel.
s Sus la munee o sosit,
Ceja do¡ s'o vorozit
PA 6e1 mn'ic d'e omorit.
PI ¡el mima 1-o minat
DupA apA, 'ntre izv9ará
10 S'o vorozit sA-1 om9arä;
Dupi ap1, 'ntre vAreele
Lu¡ lega ca i-o
Or¡ sä-1 pu§te, or¡ sA-1 tale,
Ori s'A-1 pue 'ntre färtaie;
ts Orj sä-1 taje, orj sä-1 puste,
Orj s1-1 pue 'ntre tApu§te.
Cind cu apä o 'nturnat,
Oile tát9-o zgerat.
oilor mele,
20 Ce zgerat a§a Cu
«Cum focutu n'om zgera ?
CA qti doj s'o vorozit
tin'e d'e omorit».
«Plcurarb färtatij rndej,
25 Voj de ca omori,
PA min'e mA astupat
In locutu strungilor,
In locu gáletilor,
Si-n pun'et lanC9a la cap,
30 Fluera§u la pk'iel9are,
Trimbgituca drsapta:
Vintut cald cind a sufla
Lan6ia s'a lengAna,
Trimbgituc4-a prind'9-a dziZe,
35 Oile m'or prind'9-a plinge,
Oile cu linile,
Berbe6i¡ cu c9arn'ele;
Tät in loc de surorele
M'or ieli luna î stele;
40 TM in loc d'e fra.% mn'e¡
M'or ieli-mA stiiärei.
Ojos la mune9-et scobori,
Mama naine9-a el
Si pa vo¡ v'a intreba:
4.5 nost pácurar a zinte ?»
«S'a vost pAcurar ar zin'e,
D'a ramas pA 6e1e gr9ape
www.dacoromanica.ro
121
Cu oj §ute I Cu §k/i9ape;
S'o ramas pa 6e1e Váj
50 Cu o¡ 1(11,9ape î cu mn'e¡"*.
1922. Botiza Mine Cuminas, 20.
CCCCVI
A BODITAI
Avu¡ majca no96 sij,
No91 sij si o siucA;
Siuca d9.-a dzWee19a
O k'emat-o Bodita.
ss De h'ire§e, de frum9asA,
De gAzd9a¡e bunA 'n casa,
H'ir¡u-j marsI
'n tara 69,a tufeascA.
Zin'itu+o petitorj
6e int'o dzi d'e n9a9.1 ori.
int'o dzi, a no9a 9arl,
Petitorj d'e no9I tarA,
DupA apl 1u6i9arl 1.
TAt siiti o strigat:
65 «Nu da, mamá, Bodita,
CAel pä Bodita u-j da,
juma 'n casa n/-a d'intra
pà ta t huc n'j-a lua».
Numa Constantin éel mn'ic,
70 Cel mal nm'ic §1 mai vo¡nsic:
«DA, mamá', pa Bodita:
Cmd e9-ag¡unge dor d'e 9a,
DuCe-m'o¡
S'adu6e-o¡-9,
75 TAt vara d'e do9A
Ca-s putin'e särbAtorj,
jama d'e no9A ori,
CA-s maj mulee sArbItorj».
mk-sa 1-o ascultat
80 Si pà Bodita o dat,
C¡uma 'n casa o d'intrat
pà tAt huc ¡-o luat;
Numa ,qa o llsat
Cu o Iniatà mità 'n vatrà,
85 T'a o ara si scurrnatl.
ga s'o dat s'o blIstarnat:
4Constantin, rnindru rnainii,
D'i pi api luk'ioari (varianti).
 122
Nu t'e-ar primn'i pArnintu;
T'e-ar sc9atie p'Amint9-afarA,
T'e mAnidée cord si 49ar5.,
Cum mn'i-am dat io Bodi6i9ara».
s PAmintu s'o supArat
S'afarl l-o amncat.
El numa cá 'o fAcut
D'in sälAsAl
MurgusAl,
10 D'in lumn'ina tmpului
FAcu friu murguluj;
D'in pindza d'e IA obraz
S'o fAcut cApen'egas,
Si d'inel'e lumn'in'ele
zs FAcu la murg
S'o murgu cu ele.
pl murg9-o 'ncAlecat,
DupI Bodita,-o plecat;
TAt calea d'e no9I dzile
20 0 cAlcat-o 'n do91 dzile,
cala d'e no96 nopt
cAlcat-o 'n do91 nopt.
Fost-o locu la un loe,
La mnTilocu loculub
25 La fintina corbulub
S'o pus Nos sA hodinla'
murgu sA-1 i hrAn'ia'.
PAsee oras s'o u¡tat,
PA' Bod'ita o vAdzut
30 In mniiilocki-orasulu¡
Cu frat'ile sgarelub
Si la ,ea. o alergat:
sorua, bin'e,
pleca, sorA, cu minim
3 5 Ia numa §'o dzis a§a:
«H'e¡ tu, frAtiomle,
Spun'e-mi, frate, cu dreptu:
D'e-¡ lucrii d'e iAlen'ie
SA prind ca¡ rosi 'n coeie».
40 «Gat'A-e e cum t' e-¡ gAta,
DA-¡, sorucA, s'om pleca
n'e-om due'e la mama».
pl murN o 'neAlecat
Si la mg-sa o plecat.
45 Fost-o locu la un loe,
La mniiilocu loculub
La fintina corbulu¡,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
S'o pus Nos sI
murgi¡ sA 0-¡ hränla'.
50 Iel numa s'o dzis asa:
«CatA-mi, sorulucl, 'n cap,
CA d'e cind t',e-a¡ mAritat
N'ime 'n cap nu nani-o cAtatt.
numa s'o dzis asa:
55 «Frei, mA¡ fatiorule,
Ce päru maedzit?
Gind'est¡ c'ai fost in pAmint».
«ife¡ tu, soruluca mea,
Tu d'e cind mAritat
60 N'ime 'n cap nu mnl-o atat,
pAru mn'i s'o stricat».
Mindrul ant' o pAsArea:
«Qua. mare,
Qudà pare
65 Gin 'ngeatA tAu vara.
Da nu 'mat/ de ger mare,
CA 'ngeatA d'e 4116. mare:
imbll-un ziut cu un mort
'N aletutu estu¡ codruc
70 Ia numa o dzis asa:
«Ian audz, frät¡uc, audz,
Cum i§ cintä pAsAirea9a
«Las' sA cinee la focu,
C'asa ¡-o fo' cintecu».
75 î d'-acolo o plecat
Si' la mA-sa o 'ntumat.
Cind in sAtuc s'o bAgat:
«Du-t'e, sorA, pä. ¡asta Ware,
CA ¡o ma duc pA ¡asta-re,
8o CA mn'i-i 'nvAtat murgutu
Cu ¡arbI din tint'irim,
Cu apl d'e pin fintinIn.
ga la mA-sa §'o plecat:
«H' e¡ tu, mAmuleana mea,
85 D'esleid'e, marnA, p9arta,
CI t'o sosit Bodita».
«Du-t'e, C¡umg, d'in pustie,
tAt asa t'a¡ zin'it,
pA t'At
00 Si ¡o numa am rImas
TAt o arsä s'ascrumatA,
Cu o bdatA mitä 'n vatrIc
¡arAs¡ ea o strigat:
«D'esk'id'e, mamá, p9arta,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
CI ¡o ti-s Bod'ita ta».
51 afari o esit,
51 p9arta o d'escu¡at,
51 'n gurA s'o sirutat
s 51 d'e zi'le-o si cripat.
1922. Botiza Aceeaai.
CCCCVII
A MARCULUX
Frundzi verd'e d'e stAiar,
Est'e-o criimi pAsee d'eal.
Frundzi verd'e d'e durdziu,
Tit bp. Marcu cu un zmAil;
10 Numa Marcu tit 4,1 Ina
PalincutA d'e Ce,a tare
51 d'e cap s'asumuta-re.
*Marcule,
Viteazule,
Is Numa zmiu tit is¡ bea
Palincutä d'e 69,a fea
51 d'e cap si ma¡ trezea'».
Numa mama Marculu¡.,
Curva Täligraduluj,
20 Numa ,ea d'in gra¡ grAia:
*Taie capu Marcului,
CI nu sti d'e lumea lui».
Numa sluga Marcului:
«Lasi-mn'i-1 si mn'i-1 slrut,
25 CA nu 1-o¡ videa ma¡ mult;
D'e cu mn'ic mn'i 1-am sluilt,
D'e cu prunci mitieel
.51 mni-¡ simbria la el».
S'o plecat, 1-o sirutat,
30 51 'n atita 1-o muscat,
Asa 1-o muscat d'e fit'
Mere singele päriu;
Asa 1-o muscat d'e tare,
De cura singele-¡ vale.
35 Numa el ca s'o trezit,
Numa el d'in gra¡ gri¡a:
*Nu stiu care m'at muscat,
C'asa m'at muscat d'e riv,
Mere singele pArAus».
40 Numa sluga Marculu¡:
cEu sà nu te si muscati,
www.dacoromanica.ro
123
Capu ti 1-ar si tälati,
Numa mama durnn'i-tale,
Curvi 'n Täligrad ci-¡ mare*.
4s Marcu salnia si-a scos-o
5i pi zmiti, 1-o fo' tklat.
1922. Birsana Vasalie Varga, 64.
CCCCVIII
LINCA $1 TURCII
Colo d'ealu, dupi d'ealu,
Sint curge 6el'e milt'.
Da acolo 6in'e sèd'e?
SO 5endorica cu Linca,
SA uita la risArit
5i vid'ea¡ Turèii in'ind
Ciee sase-aliturind.
Turel¡ la p9art' o strigat,
SS Linca 'n bumbac s'o bigat.
*HAI tu, mimull9ara mea,
D'e cit nora Turellor,
Ma¡ mincare peseilor».
Numa TurCil-asa s'o dzis:
6o *D'esk'id'e, s9acri, p9arta,
CA nu pot d'esciTeca
D'e dorut d'e la Lima*.
*Meret, Tur4u, la bgiata,
CA n'am feelori d'e 'nsurat,
65 N'iC¡ fet'e d'e mAritat».
Turei¡ jara s'o strigat:
*D'esk'id'e, s9acri, p9arta,
C'A titire ti l'e-om tija,
Cu sare l'e-om presira
70 5î pä foc d'e l'e-om tipa,
5'a h'i musa¡-a l' e minca*.
Si parta d'e o d'esk'is,
51 Linca d'in bumbac o esit,
51 TurCii d'e mini o luat.
75 Do¡ d'e mini' o trAgea,
Doj d'e spat'e o 'mpingea.
Numa¡ esa asa s'o dzis:
«LAsati-mi, Tuft', d'e mini
SA-m¡ intorc in'el'ere,
8o CA-mi curmi d'egeeere».
oD'e mini nu t'e-om lasa,
CA-¡ minti ca si mi-ta».
124
aLAsati-mA, Tuft', d'e minA
SA-mi rid'ic ei sugn'il'e,
Ca mAt9arl-uritAr e».
Si d'e minA c'o lAsat,
5 Si ea 'n mare s'9-aruncat.
aD'e cit nora Turalor,
Mai mincare pest'ilor
PA fundutu mArilorc
2920. SApInta Palaga Stan, 40.
CCCCIX
BLESTEMUL MiNDREI
PA 6el d'eal, pA el coln'ic,
Mere-o pruna s'un voin'ic;
Voin'kelu suerind
î pa murgu needzind,
Da pruncuta susk'inind,
D'in guritá dzicind:
Is bAd'itA, cAlare,
CA nu mai pot d'e pk'iCióare:
Drumu-i greu î grundzuros,
Nu mai pot mere pl ¡os».
Puicuritä, k'ip frumos,
20 Eu fe-as lua bucuros,
Da mn'i-i murgu sprint'en'el,
In pk'i6i9are subtir'el;
Murgu-i mn'ic si drumu-i greu,
Abçia dude trupu mn'eu,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
25 Trupu cu pAcat'ere,
cu armerec
«MAI bad'itA, blIstAmat,
D'e la pArint m'a¡ luat
'n rAi codri m'ai bAgat.
33 Da-u-ar Domnu-Dumn'edzAu
Sá h'ie pl gindu mn'eu:
Tu atita s'A t'e dab
Pinl-i pk'ica rob la Tur6,
Cu pleiCióarere 'n butai,
35 Cu minurire 'n cAtus;
SA fe-agiungl doru mn'eu
Und'e-a h'i drumu mai greu;
SA t'e-agiungä iärea mea
Und'e-a h'i carea mai grea.
40 Sa t'e 'nsori
D'e noul ori
a¡ nouI fe6iori.
SA t'e mai insori odatA
sl ai numai o fatI.
45 Ei sa tread. suerind,
Si tu 'n t'emn'itä plingind;
Fata 'n palme tAt sal carA
Apa tulbure s'amarl;
Tu sI baj, s'A bai mere,
50 Gind'ind la blAstAmu mn'eu,
Ca nu-i blästAm d'e mAicutl
Asa greu ca d'e drAgutl».
1920. Sipinta Irina Stan, 25.
 DESCINTECE
SA' räseeb
D'ESCNT'EC D'E D'EOTI Ca spuma p5. mare,
25 Ca roua d'e suare,
D'e d'eot'¡ serbint'e, Ca argintu su' pk'ié¡uare.
Zbearl d'inainee, D'in ée é,eas am cAtat
Sus ca vintu, Dumn'edzAu sA-¡ dee leac.
'N olei¡ cu care t'e-o tipat, 1920. Cri6estj Todora Pus, 70
s Acolo t'e-a¡ bAgat;
sA rAmi¡e curat(1) CCCCXII
lumn'inat (A), D'E BUBA
Cum Dumn'edzAu 1-o lAsat.
D'escineecu d'e la mn'ine, Buhl albA,
to Leacu d'e la Dumn'edzAu. 30 Bubl albastrl,
Bubi galbAnA,
1920. Budestj MAri¡a BirlQa, 40, Bubl ro0e,
(de loc din Cfilineatj).
But:4 mohoritg,
BubI pin mn'irare,
CCCCXI 35 BubA pin strigare,
D'E N'EZID DE MASELE Und'e s'o 'ntimpk'inat ?
S'o luat pA cale,
In fata obradzul4
PA cArare;
igzo. CrA6esti, Aceea§i.
Cin o fo' la mn/adzà-cale,
pà strigare, CCCCXIII
s N'eiid pin potca C'ea mare, D'E MOIMA
Und'e s'o d'i'nturnat ?
In fata obrazului, MoimA mo¡matA,
k'e¡ele nasului Cal d'e 'ndäraptä;
'n cupele mAselelor. 40 CA d'e nu-i indArApta,
Eu sä rra bucIlesc cu d' inçii D'in virv ping 'n rAdMing
Si Cu mäselele; TAt ei fac flrink;
SA ple¡e¡, Cu ban'¡ d'e argint incungiura-
[ee-o¡
1 Se spune numele celui sau al celei 45 î napo¡ indArApta-t'e-4
ciireia se desdinti. 2920. Crii&sti Aceea

www.dacoromanica.ro
 126 TACHE PAPAHAGI

CCCCXIV 45 Ca carabgitale».
LA VAC1 In 69asu 69-am d'escintat,
La vacuta-¡ sie leac.
S'o luat vacuta 1920. CrA6e01 Mfirie Horvat. 36,
PA carare (de loc din SIND.
Cu 61,[urda, cu at/.
Inainee ¡-o e0t CCCCXV
s Muro¡
Cu murole, D'E N'EZID
Strigo¡
Cu strig9a¡e, S'o lua' Marie pa cale,
Luotor¡ Pa carare,
.0 Cu luot9are, so N'eild pantru suparare,
D'id'iok'itori pantru dzamare,
Cu d'id'iok'it9are; N'eild pan' d'e d'eokl,
Lapeele i I-o luat, culege-1-4
In'ima ¡-o sagetat, N'eild alege-l-o¡,
15 Zilalu n'are cu de-1 hrAn'i, ss D'in 'Yalta nasulub
La stapinl n'are cu e s'arastui. D'in fata obradzulu¡,
Vama o limas ragin D'in ved'er,ea ok'ilor,
go¡dan'in, D'in audzu urek'ilor,
Cu lacramn'ile Ora 'n pamint, D'in radHina
20 Cu glasu pina 'n er¡. 6o D'in cupa mäselelor,
Maim sfinta o 'ntrebat-o: In marga tipa-1-4
Ce zgerb N'eiidu sa s'alie,
go¡dan'e§t¡ ?u Cum s'alin tate pasarile
«Cum n'o¡ ragi, in tate cu¡burile;
35 Cum n'oi go¡dan'i ? 65 SI s'alie in ate marhale,
CI lapt'ele mn'i 1-o luat, In tate hl,eaburile,
In'ima-m mn'¡-o sagetat». Marie sä ramie curatA,
«TA61, vacuta, nu ragi, Lumn'inata,
Nu go¡dan'i, Ca argintu curat,
30 CA lapeele î 1-om lua 7° Ca C'eru 'nseninat,
1-om adu6e Dumn'edza9 sa-i dee 19ac.
Batir d'e und'e a si: x920. Cri6eqtj I9ana Paul, 65.
D'e pa pod,
D'e su' pod; CCCCXVI
35 D'e pa punee, D'E ZERME
D'e su' punee;
Batir d'e und'e1-om lua Tata, ata,
1-om adu6e Sed'9,-o fatá
Mindru î frumos, imperlitatà
o Ma¡ mindru d'e cum o fos'. 75 Pe un stan d'e ple¡atra,
PI gura ti 1-om baga, Fa6e pk'ita d'e 'C'enu§a
In pulpa 1-0m aOdza; Si cu lapt'e d'e catu§A;
Pulpa a si ca donita, D'amu 6elae 1-o da
La y'ermele Zare 1-o mu§cat;

www.dacoromanica.ro
GItAIUL I FOLKLORUL MARAMUFtESULUI 127

Cum o musca 35 S'o tiln'it cu novA morob

*epte a crIpa, Cu no,v6 strigo¡.
D',q-acol,ea nu s'a mn'isca. Nu t'e cinta,
1920. Cr16e§tj Aceea§i. Nu t'e väeta,
Ei d'ed'eole¡ lo¡ culege,
CCCCXVII 40 L-o¡ alege,
DE SCLINT'IT D'in gene,
S'0 luat Ivana pl cale, D in spriaene,
5 PA cArare, D'in nodurile tale,
Pokava s'o zmint'it, D'in plei4arele tale,
Pk'i4ont s'o sclineit, 45 D'in mAdua ta;
Dumn'edzAv Cu PAtru o audzit, In marea
El ¡uee o forAstuit, SA' pleiee,
/0 Pk'¡ele cu pk'¡ele, SA rAste¡e,
Carne cu carne, SI rAmie curat,
MAdul cu mAduI, 50 Insen'inat,
Os cu os, Ca 6er¡u curat,
SI h'ie ma¡ tare d'e cum o fos', Ca 6er¡u 'nsen'inat.
IS d'e buricul lu¡ Hristos. 1920. Crfi6e§ti Aceeatii.
2920. CrOestj Aceea§i,
CCCCXX
CCCCXVIII D'E URA
D'E MARIN
S'o luat IlpnA
HA¡ mArin'e, D'in casA,
Häi trägin'e, ss D'e dupI masa,
Ha i märin'e, D'in pat mindru d'e mItasI,
114 trIgin'e; La tArmur¡ d'e griv,
20 HAI m'Arin d'e novA dzile, La prund d'e bosi¡oc,
HI¡ märin d'e opt &Ile, Dumn'edzIv sg-¡ dee dupA dra-
Häl mArin d'e epee dzile, Nosee nIroc,
HI¡ mArin d'e sese dzile, 6o La riul lordan.
HA¡ mArin d'e Cin 6 dzile, Bunk' dimin9atI, apl sfintl.
25 HA¡ mgrin d'e patru SAnAtate bunä, I1anA mindrI.
HA¡ mArin d'e tre¡ dzile, Ev am zin'it la tine
HA¡ märin d'e dov.I dzile, SA MI speli d'e urg,
HA¡ märin d'i o dzi, 6s D'e spällturI,
Und'e t'e fae4 nu t'e fa', CI clee fet'e o fost in sat
30 Und'e e,e-arunC¡ nu t'e,-aninca; The pà mn'ine ura o tipat.
Ei d'-acola t'e,-o¡ indIrApta, D'e tipat Cu o mini,
Cu curu ee,-oi cAca. Eie,q-o¡ späla cu dovI;
2920. Cre§tj Aceeagi. 70 D'e t'o tipat cu dovI,
CCCCXLX
spkla cu tre¡;
D'e t'o tipat cu treb
D'E D'EOK'I spIla cu patru;
S'o lua' Ivana pI cale, D'e t'o tipat cu patru,
PI cArare, 75 Ei t'9,-o¡ spAla cu Cin6¡;
www.dacoromanica.ro
128 TACHE PAPAHAGI

D'e s'o sipat Cu D'e-i d'eok'¡at d'e pAdure,

Eu t'9-o¡ s'Ala cu §ase; 40 SI6e-¡ virvurile,
D'e S'o lipat cu §ase, Use-i-sA
spAla cu apee; Ei d'escint,
s D'e S'o sipat cu apee, Dumn'edzAu-¡ sfint;
Eif9-o¡ späla cu opt; Es,' cat . . . . [numele vacii],
D'e S'o Sipat cu opt, 4s Dumn'edzA4 s'AI-¡ dee 1ac.
Ei t'9-o¡ spAla cu novA; i920.raju1estj Anula Moldovan, 35,
D'e S'o Sipat cu novA, - (de loc din Vad).
10 T'e-o¡ spAla Cu minurile cu

[amindossiA. CCCCXXII
1920. Crnestj Mfirie Horvat, 36. D'E ZGAIBA
CCCCXXI Zga¡bl eicIlóasà,
PANTRU VACI Min'i9asä,
S'o luat d'e la casa 14 Nu t'e min'ia,
D'e la masa 14 .
Nu t'e fae,
so Nu t'e c9a6e,
Cu glas pin'A 'n C'eri; Nu t'e sparge;
N'ime 'n lume nu ved'e, Du-t'e 'n Mara Ro0e,
N'ime 'n lume n'aud'e; Acolo s'A ple¡ei,
Numa Dóamna d'in Nafta'de- Acolo s'A rAspkieb
[r¡ulub ss Ca spuma d'e sóare,
Scarl Ca rala d'e p5. mare,
D'e 69,ará.
SA rAmi¡e Ion curat
10 Calea cuprinsu-o.
lumn'inat,
Ca argintu strAcurat,
Iind' e meret voi,n9a0 d'etor¡, 6o Ca bunu Durrm'edzku 6e 1-o dat.
N9,aul strigo¡'?
Noi merem la . . . 1 1922. Vad I9ana Codrea, 42.
Singele s'A i-1 bem, CCCCXXIII
as Carn9a s'A i-o mincAm,
Tare sä.' o säget/m. D'ESCINT'ECU ZERMELUI
Vo¡ meres in lume, «arpe verinos,
PAstà lume, D'ip6e m'al mu§cat?»
Est-o 6¡utA grag, «D'ip6e m'am indrumat».
30 FrumoasA, «arpe, ¡o s'oi sparge capul.
Dzi m2aree-¡ puneS, 65 Sarpe ¡e1.1 m'A duc
] 2 o läsat Lycu s'A aduc,
Curatfi, D'e la bunu Dumn'edzAvi
Lumn'inatA, n'a si pl gindu tAtp.
35 Ca argintu strAcurat, E1.1 atila am imblat,
Ca Durrin'edz'Ali cI o lIsat. 7o L9acu mn'i 1-am aflat:
D'e-i d'eok¡at de vint L9,acu-¡ d'e la Dumn'edzái
Crepe calu d'e pämint, d'escinfecu-¡ a mn'ell.
Numele vacii la care se duc. S6rpe verMos,
2 Numele vacii pentru care descinti. o t'9,-o¡ pun'e g¡os,
www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI 129

CA Dumn'edzAu m'o 'nvätat. Tät'e ir9asele,

D'e cin tu m'a¡ muscat, vinteasele,
Dupä leacuri am imblat, moroi,
Täfe mn'i le-am aflat. 45 Si strigoii,
s Asa má tin'e Dumn'edzä'u, d'eok'itorii.
M'o apä'rat d'e muscatu Cin'e pä Miha¡ o strigat
Asa sä crepe capu s'érpib In'ima i-o crApat.
Cum creapl pKiatra, 1920. Borla (121turi) Lupa DanZ, 57.
In opt si in Ifni ":
10 Cum nu mere numäru unu dupä' CCCCXXV
[altu PANTRU VACA
Asa sä nu margA n'ie'i muscatu
A gindaculub Florica s'o luat
Da sA crepe capu lui, so PA cala n'ecAlcatä
Cum o cräpat plciatra in opt pä mana n'eluatl.
e'ine'. Calea cä'lcatu-o
Is Ptiu, nu-¡ sie nimn'ic. Si mana luati-o.
1922. Vad Aceea§i. Ea o prins a rägi
ss Si a muki
CCCCXXIV Cu glas mare pink' 'n er¡.
D'ESCINT'EC On o fo' la mn'edz d'e cale
Mihai dimin'eata s'o sculat SA 'ntiln'i cu ma¡ca Domnului:
pA cale s'o luat, «Tu, Floricä, e'e rägesti,
Pá cala n'ecAlcatA, 60 Ce mugest¡ ?»
D'e la mask', «Cum n'oi rAgi,
20 D'e la cask Cum n'o¡ muki ?
Bin si mincin CA m'a luat d'in asternutu-säu
vo¡e bung fAcin. Si d'in ocolu stäpin'ilor.
Cin o fo' la mn'edz d'e cale, 65 Am märs pä la apA, pä la prund,
O 'ntiln'it potca &ea mare. Rägin I mukin».
25 D'in virvu capulu¡ l-o luat, Maim Domnului o dzis:
Sus la e'er l-o rid'icat, «Taej, nu rägi,
6¡os la pämint l-o räsat. Nu muki,
El o prins a sä cinta octprn'ele o le-o¡ ascuti,
S'a sä väita Päru î l-o¡ n'et'edzi,
30 Cu glas mare pinl 'n e'er, Pulpa t'o implea
Cu läcrärni ping 'n pdmint. Dumn'edzäu cu Ce-a avea.
N'ime 'n lume nu l-o audzit, D'e adz naint'e
Numa ma¡ca Domnulu¡ dint 75 SA izvora', cum izvoräsc izvga-
O coborit pA scarA Väle,
35 D'e Cearä, Sá fintin'ea', cum fintin'esc. fin-
P9ale albe o 'nt'ins, [tin'ele,
pl dinsu l-o cuprins, Lapfele gros si unturos,
S'apoi o dzis: Ga.lbän ca Ceara,
TaCi, Mihai, nu t'e cintal Dulee ca mn'erea,
40 Nu t'e vAita, so Gros ca untura».
Cá pä' tät o¡ striga. 1920. Borla (121turpAceeali.

www.dacoromanica.ro
130 TACHE PAPAHAGI

CCCCXXVI Paitori cu po6it9are,

D'E D'EOK'i D'eok'etori cu d'eok'et9are,
40 Cu frum9as5,
Fugi, d'ed'eokl, Cu vint9asá,
D'e la Ion d'intre Cu natric9asà.
D'in cap, In fati i s'o uitat,
D'e su' cap; In grel'e b9are 1-o bAgat.
s D'in 45 Da d'e astálz inainee,
D'e su' in'im5. Fui, pota poCitä,
D'ed'eok'i d'e Zid,
Ori d'e Zida.1c5..
Cá fe-a . . . . .....
V'aleges sI vá cul'egeS,
D'in mdia d'e noduri, và daes
10 D'in suta d'e locuri. so In Marea N9a
D'e-i d'e Zid, Cà este un peste,
Crepe-i b9arse1e; Rosto-peste;
D'e-i d'e ZidaucA, Cu cusit'ele-1 tkiat,
Crepe-i sisele, Singele i-1 bes,
is mas5le. ss Carnea i-o mincas,
Potcá d'in pädure, Lu Ion paCe-i das.
C'ai zidit anume, Fui, potcA pin strigare,
D'e spate nu-1 sApen'i, Fui, pota pin mn'irare,
D'e cap nu-I ameti. Fugi, pota cu Ceas rA4,
20 Fugi, pota cu mn'irare, 60 Fugi, pota cu lucru räu,
Cu strigare, Fugi, pota cu rns4etur5,
Cu siori, Fui pota cu fác5tur5.
Cu S5pen'ituri. Fugi potd. Cu spälbur5.turl,
1920. Borla (115.ped.c.a) Maria Fugi potca vintului,
Samuc, 6o. 65 Fugi, potca codrului,
Fugi, potca apiei,
CCCCXXVII Fui, potca pk'etriei;
LA. BETVAI
Pota d'e n9auà n'eamuri,
Pota d'e n9avä
S'o luat Ion d'e la casa, 7. Potc5 d'e 1192,11,5. feluri.
25 D'e la masl, Te-al'ege
PA cale, Si t'e cul' ége
Pä cArare, D'e la Ion d'in crestetul capului,
Pà drumul 6e1 mare, D'in faSa obrazului,
Bin'e 75 D'in musk'iul spat' elui,
30 Bin'e cinarit, D'in carde virteesä,
Bin'e adkoat, D'in Ci9ant' e mäduh9asä,
Bin'e ospAtat. D'in perita' móal'e,
Cind o fost la mn'edz d'e D'in min'i, d'in pleiCi9are,
le,
mula[dz5-ca So D'in masa, mäSis9arà,
L-o tiln'it ilioi cu ili9aie, D'in suta d'e locuri,
35 Strigoi cu strig9aie, D'in mn'ia d'e noduri,
Moroi cu mor9aie, esis pá virful perilor,
RAhditori cu rkhdit9are, cununa unqilor,

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MAFtAMURE$ULUI 131

Si vg due'et in codrii 66. intu- Si d'e femei vrAiit9are,

[n'ecat, Si d'e cite-s pg su' ware.
Acolo vg bAgat, inainee ¡-o e§it
Acolo poposit, Ma¡ca Donanului,
PI Ion d'int'aest Ceas inainee-1 40 D'in parea 6eru1ui;
[pgrAsit. La dinsa o coborit
s T'e-al'ege PI scarg
Si t'e cul'ege, D'e 6earg,
Si t'e du un'e coco § n'egru nu Cu sugna o cuprins
[cintg, 45 Si cala i-o desk'is.
Un'e vacg n'eagrg nu rage, «Ce t'e cint tu, Ileang,
Popa sluibg nu faCe, Cu glas mare ping 'n 6 erj,
lo Cin'e n'egru nu bihn'ea', Cu lacrlm¡ ping 'n pgrniht ?»
Fata albg cdsitg galbAng nu oCum nu m'o¡ cinta,
Umplgtlea'; so Cum nu m'o¡ vgiera
Acolo l'Acuita Cu glas mare ping 'n'eer¡,
S'acolo vIcu¡a, Cu lacrAm¡ ping 'n plmint ?
PA Ion d'int'aest Ceas '1 pgrgsea. M'am luat d'e la casa M9a,
1921. Ripectea (Borla) Saya Stetcu, D'e la masa mea,
70. ss Sgratóasg,
Vesälóasg;
CCCCXXVIII Cind am fost in mni¡edz d'e cal'e
PANTRU BUBEL'E M'am tiln'it
Cu fapt d'in vint,
1s S'o luat Ileang (sau numele per- 6o Fapt d'in cimp,
[soanei) Fapt pus,
D'e la casa ei, Fapt adus,
D'e la masa eb Fapt suflat,
Sángt9asg, Fapt tipat,
Vesälóasg. 65 Fapt d'e moro¡,
zo Cind o fost in mnladzg-cale Fapt .d'e mor9aie,
S'o tiln'it cu fapt d'in vint, Fapt d'e strigob
Fapt d'in cimp, Fapt d'e strig9a¡e;
Fapt pus, Plei§ulaturg d'e morob
Fapt adus, 70 Plei§ulcAturg d'e mor9a¡e;
25 Fapt suflat, Pk'i§ulcAturg d'e strigob
Fapt tipat, Pk'i§ulaturg d'e strig9a¡e;
Fapt d'e moroi, Plei§ulcAturg d'e pgsgri zburg-
Fapt d'e moró*, [t9are,
Fapt d'e strigoi, D'e feme¡ vrgiit9are
30 Fapt d'e strig9a¡e; 7s $1 d'e cite-s pg su' s9are».
Plei§olcAturg d'e moro¡, #ITu griii n'emn'icA,
Plei§olcIturg d'e strigob CA e fapt pus cu unu,
Pk'i§olcAturg d'e vint9asg, Tip Cu dou,A;
Pk'i§olcAturg d'e frum9asg, Pus cu dog,
35 Plei§olcAturA d'e pásId. zburA- 80 Tip Cu trei;
[t9are, Pus cu trej,

www.dacoromanica.ro
132 TACHE PAPAHAGI

TIP CU patru; D'e pAr sus 1-o rid'icat,

Pus Cu patru, D'e 01(1 1-o urçit,
TIP Cu éinéi; D'e urekl 1-o asurdzit,
Pus Cu 6iné¡, D'e matá 1-o zgiréit,
5 TIP CU §ase; 4s D'e minuri 1-o amurtit,
Pus Cu pse, D'e pkqe19are 1-o ningit,
TIP CU apt'e; Acola 1-o lAsat,
Pus Cu §aptie, Ca un butuc d'e apl adunat.
TIP Cu opt; El o prins a sá cinta
10 Pus Cu opt, so *'a s'A vAita.
Tip Cu no91 N'ime nu 1-o audzit.
cu minurile mele cu ainindo9A. Mal:ea Domnului
Nu griii n'emn'icA, D'in p9arta C'erulu¡
CA' cum t'e-¡ spAla cu apa asta, Cobori pá scarA
15 S'or duée bubele ca tur9acu, 55 D'e 69arA,
A rAna.'9a plee19a ca bumbacu, Cu sugna 1-o cuprins,
rAmin,e,a curatA Cal9a ¡-o d'esk'is.
«Ce plingi tu, Ióan'e,
Ca artintu curat, Cu glas mare pinI 'n 'eerb
20 Ca zinu strAcurat, 6o Cu lacrAmi pinA 'n pAmint ?»
Ca Dumn'edzA9 Ce t'9-o dat». «Cura nu m'o¡ cinta,
1920. Sgel Nastaca Petrovai, 6o, Cum nu m'o¡ vAiera ?
(de loc din Vi§eul-de-jos). M'am luat d'e la casa mea,
D'e la masa mea,
CCCCXXIX 65 SAnAtos
D'ENTRU 1ELE vo¡os.
Cind am fost in mn'¡edz d'e
S'o luat Ion [mn'iedz d'e cal'e,
PA cale, M'ara tiln'it cu mara e,
PA cArare, Cu tarel'e,
25 Pa dnimu sfintenie¡ sale. 70 Cu dzina,
Cind o fostin mn'¡edz d'e mn'¡edz Cu presilla,
[d'e cale, Cu MagdaYina,
S'o tiln'it cu mareYe, Cu Irod impArat,
Cu tarel'e, Cu Irod9asa
Cu dzina, 75 Impärät9asa,
30 Cu presilla, cu sin'el'e sare,
Cu Magdal'ina, cu n'ep9at'el'e sal'e,
Cu Irod impArat, Cu vint9asa e,
Cu Irod9asa Cu frum9asAre,
impArát9asa; 80 Cu tAtà glóata sa.
35 Cu feteY e sare, In fatA mn'i s'o u¡tat,
Cu sin'el'e sare, D'e pär sus m'o rid'icat,
Cu vint9asge, D'e okl m'o urçit,
Cu frum9asAYe, D'e urekl m'o asurdzit,
Cu tAt1 glóata sa. ss D'e matà m'o zgirCit,
40 In fat6 i s'o u¡tat, D'e minuri m'o amurtit,

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI 133

D'e pk'ielóare m'o ologit, 4s Ma¡ sInAtos d'ecit cum o fost.

Acola m'o lAsat, I-om dude pueerea la put'ere,
Ca un butuc d'e al:A adunat; sAnAtat'ea la sAnAtaee,
Acola m'o azvirrit, Loc p1 loc,
s Ca un butuc d'e apl zin'it». Cit ard'e-un pär in foc;
«Nu gind'i tu, Ióan'e, n'im- so L',e-om alea'
[n'ic'A, re-om culea'
CA Cu bainu re-¡ baina, M'e giung¡uritAr e
Cu trimbeita re-¡ trimbeita, D'in täee eietoritAr e,
Tàt'e§perlA î prah re-¡ fa' D'in creii capulu¡
lo D'e nu ti le aduCe tlee frumos ss PinA 'n virvu d'eget'elor.
Carele pä un'e-o fost, L'e-om
SA' rAmi¡ sAnAtos, r e-om culea',
Ma¡ s'AnAtos d'ecit cum a¡ fost». re-om duée 'n Marea Ro§ie;
*'o audzit dzina, Acolo esee-o mreara mare,
1s Presina, 6o PA cit Ion d'e mare;
*'o strigat: Ae'eea le-a minca,
«D9amna n9astA, *'aCeea le-a purta.
Scumpa n9astA'., Ion d'e astAdz inainee
Cu bain nu n'e baina, RAmin'ea curat, lumn'inat,
20 Cu trimbeita nu n'e trimbeita, 65 Ca argintu curat,
a tAt'e le-om du'ee frumos, Ca zinu strAcurat,
Carere un'e-o fost». Ca cum Dumn'edzAu l-o dato.
«Tu dzinA, 1920. SMelAceeaqi.
PresinA,
25 D'e nu-i i duCe pueerea la pu- CCCCXXX
[t'ere, D'E POtIT
SAn'Atat'ea la s'AnAtat'e,
e¡ontu la 6iont, S'o luat Vasire
MAdua la mAdul, D'e la casa lui,
*i d'e nu-¡ i alea' táee g¡un- 70 D'e la masa 14
[g¡urit'Ar e SAnAtos,
30 D'in M'e ink'ieturire, VesAlos.
SA-¡ due'et sAn'Atat'ea la sAnAtaee, Cin o fost in mnladzA-cale,
C¡ontu la &out, S'o tiln'it
MAdua la mAduA; 75 Cu neatiá
CA d'e nu, Cu neayI p9citeare;
3s Sus in naltu Cerlulu¡ Cu no2alá d'eok'itori,
Plgaia plova-v'a, Cu n9aVA d'eok'it9are,
Vintu sufla-v'a». Cu potca alhl d'e pAdure.
«Dóamna n2astá, 80 Potcá d'in vint,
Scumpa n9astA, Potcá d'in cimp
40 LasA-n'e g¡os pä pAmint, Pota roOe d'e pAdure,
Cäre-om due'e tAtie rind, Pota albA d'e pIdure,
L'e-om duCe tAt'e frumos, Potcl d'in somn durn'in,
Carel'e pà un'e-o fost; ss Pota d'in lucru lucrin,
rAmin'ea sAnAtos, Pota d'in garduri,
www.dacoromanica.ro
134
Pota d'in prilazuri,
Fm fatl i s'o u¡tat,
In in'imA 1-o sAgetat,
SAngtat'ea ¡-o luat;
s O ramas plinginu-sA
Cu glas mare pinA 'n
Cu lacrAm¡ ping 'n
N'ime 'n lume nu-I ved'e,
FAA maca Domnului
LO D'in Rarta 6er¡ulu¡.;
Cu sugna 1-o cuprins,
Cala ¡-o desk'is:
tte t'e din, tu Vasile?»
, <Cum nu m'o¡ cinta,
cs Cum nu m'o¡ vAera ?
Ca m'am luat d'e la casa mea,
D'e la masa mea,
SAnAtos,
VesMos;
20 an am fost In mnladzl-cale
M'am tiln'it
Cu n9a1l'A' paitori,
Cu rigavk poCitQare,
Cu potca 6ea mare.
zs PotcA d'in apI,
Pota d'in pkiatrA,
PotcA d'in vint,
PotcA d'in cimp,
Potcl rqie d'e pldure,
30 Pota albA d'e pldure,
Pota n'eagrà d'e pAdure,
Potcl d'in somn durn'in,
Pota d'in lucru lucrin,
Pota d'in garduri,
3 5 Pota d'in prilazurb
Pota pin strigare,
PotcA cu mNeturA,
PotcA cu fAcAturA,
Pota cu Zen r51,
o Potcl cu lucru
Pota cu n9aà fel¡uri,
In fatA mn'i s'o u¡tat,
Pin in'imA m'o sägetat,
anAtafea mn`¡-o luat».
45 <Nu griii tu, Vasile, nim-
Inainee le-o e§it:
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
v1 soraesc
Cu sorocu lu Dumn'edzAV
Si a Mage¡ Sfinta Marie qi a
[mn'ev:
so Al'egeti-vA,
Cur egeti-v1
D'in elóant'ere lu Vasile,
D'in mAdua 14
D'in carnea 14
ss FrundzI latA nu 'nt' ind'et,
RAdA6inA nu cuprind'et,
Ce v'areget
Si \TA cureget,
vI due'et pin p9al'el'e mun-
60 PA c2arn'el'e Zerqilor,
PA cununa fet'elor,
PA strutu fe4orilor;
Acolo l'Acuit.,
Acolo vAcuit,
65 CA d'e nu v'it alea'
Si nu v'it culea',
O abat'e noul cäte¡
D'in dzua d'e Pasti Mat,
Cu cuill'e r4e la grumadz,
S'aCe¡a v'or minca,
S'ae"e¡a v'or purta,
Vasire-a rAmin'ea curat,
Ca argintu curat,
Ca zinu strAcurat,
75 Ca Dumn'edzAu e'e 1-o datt.
D'escint'ecu-¡ d'e la min'e,
Da leacu-¡ d'e la Dumn'edzAu.
1923 Aceeali.
CCCCXXXI
PANTRU LAPTIEL'E LA VAC1
S'o luat Florica
D'e la casa e'a,
So D'e la masa eb
Cu lapt'el'e,
Cu untu,
Cu grosCioni.
S'o tiln'it:
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
Cu n9atia moro j,
Cu n9,a91 mor9a¡e;
C1,1 n9a91 strigoi,
Cu n9a9I strig9a¡e;
s Cu n9alla poCitorb
Cu n9a91 pait9are;
Cu n9a95. d'eokietor¡,
Cu n9a9a d'eok'et9are;
Cu n9a9a mn'iratorb
to Cu n9a9á mn'irat9are,
Cu n9a9a stricatorb
Cu !walla stricatóare;
In faà i s'o u¡tat,
Pin pulpä 1-o sägetat,
is Lapt'el'e î untu î groskioru i
[1-o luat;
C9arn'ere-¡ l'e-o rantudzit,
Paru-¡ 1-o burzuluit,
Pulpa i o mn'iCit
titele-¡ vqt'edzit.
20 PI masa d'e pkiatra dusu-l-o,
Tat o baut,
Tat o mincat,
Tat s'o vesäl'it;
Ea a ramas plinginu-sa
25 *1 vaerinu-sa
Cu glas mare ping 'n
Cu lacrarni pinä 'n parnint.
N'ime 'n lume n'o aude,
Fara ma¡ca Domnului;
30 D'in p9arta 6er¡ulu¡
La dinwo coborit
Pa scara
D'e Zeara,
Cu sugna o cuprins:
95 OCe t'e cint tu, Florico?
Ce t'e vaer¡?*
«Cum nu m'o¡ cinta,
Cum nu m'o¡ vaera ?
M'am luat
40 D'e la casa mea,
D'e la masa mea,
Cu lapt'el'e,
Cu untu,
Cu grose4oru;
4s Cind am fost in mdiadza-cale,
M'am tiln'it: ço C9ardeYe-¡ le-am rantudzit,
www.dacoromanica.ro
135
Cu n9a9A moro¡,
Cu n9a91 mor9a¡e;
Cu n9a95. strigo¡,
so Cu n9a921 strig9a¡e;
Cu n9a1 paitor¡,
Cu n9a95. po6it9are;
Cu n9a95, d'eok'etorj,
Cu n9a9I d'eoleet9are;
55 Cu n9a91
Cu n9a9a mn'irat9are;
Cu n9a91 stricatori,
Cu n9a9A stricat9are;
In fata mn'i s'o u¡tat,
6o Pin pulpa m'o sagetat,
Lapeel'e î untu î gros6¡oni
[mn'i 1-o luat;
C9arn'ere Ye-o rantudzit,
Paru 1-o burzuluit,
Pulpa mea mnl-o mn'i6it,
65 veseedzit,
rialu rrin'i 1-am urit.
Pa masa d'e pklatra. dusu-l-o,
Tat o mincat,
Tat o baut,
70 Tat s'o vesäl'it».
«Nu griii tu, Florica, n'i-
[mn'ica I*
Ea naint'e le-o esit:
«Un'e-at fost:
Vo¡ morol,
7.5 VOi mor9a¡e;
VOi strigob
Vo¡ strig9a¡e;
Vo¡ poeitori,
Vo¡ poèit9are;
o Voi d'eok'itorb
Voi d'eok'it9are;
Voi mn'irator¡,
Vo¡ mn'irat9are;
Voi stricatorb
8s Vo¡ stricat9are?*
«Am fo' la Florica;
Pin fata n'-am u¡tat,
Pin pulpa 9-am sagetat,
Lapt'eYe î untu î grog¡oru i
[1-om luat;
136 TACHE PAPAHAGI

PAru 1-am burzuluit, D'9,-a n9.41 botara;

Pulpa-i. 9-am mn'ie'it, D'el; tunsk
l'9-am veseadzit». D'e-j muls5.,
<4E9 vá soroCesc D'e4, d'in urna luat,
s Cu sorocu lu Dumn'edz59 si a so D'e-,j in pa'mint ingropat,
[Mareej, Sfinta Marie: D'e-4 in berbintä infundat,
lapeere la lape e, pin trimb9if e strigat,
Untu la unt, D'e-i d'e la oimuri luat,
Grose4ont la groselor; In 9a19,-acoperit,
C9arn'el'e-j i le tomn'it, ss S'A n'a,i135-a sfárui,
10 Páru pä 9a 11 n'eeedzit, Sà n'ajba-a poclui,
Pulpa ei o mgrit, Pina' la Florica a zin'i
TitaTe-j, le buCimn'it, Iut" ca vintu,
i-1 imblindzit; Täcin ca pämintu,
Cà d'e nu dude: 60 D'in zori,
is Cit î minca, Pira 'n cinatorb
crApa; Pira 'n dzul d'e n9a9Adzki
at it audzi, [rigaul d'e orj;
Tàt it asurdzi; Altora n'oj lua,
Cit î sur9i, A ei
20 rdt it utti; 65 cit un gr5unt d'e mac
Numa omu Inn9a9Adzgisin9a0d'esk'icatc
at sk'iopu,
Cu barba cit cotu D'escineecu-4 d'e la min'e,
A 'nturna Daru d'e la Sfintenia-Sa.
2s D'in n9a9A 'n opt, 1923. Sà6e1 Aceea§i.
D'in opt in apee,
D'in Naptie in s9ase, CCCCXXXII
D'in s,ease in D'ESCINT'EC D'E DRAGOST'E
D'in 6nel in patru, LA FET'E
30 D'in patru in trei, S'O luat Doca C9a mindrä.
D'in trei in doj, [frum9asA
D'in doi, in unu, 70 Pá calva n'ecalcael,
Asa s5 indärälee Pa rolla n'escuturatk
lapede, î untu I grogioru Pa' dragose a n'eluatl.
[a i Buná d'imin'9,ata, riul 114
35 jut" ca vintu, [Iordan.
Tacin ca pämintu, Sänitat'e bunk Dock'"Cea
doill9a casa, [frum9ask
D'9-a triia casa', 75 Da 69,-4 zin'it la mide?
D'9-a patra casä, Eu am zin'it la t'in'e
o D'-a ein69a casa', S5 speN ura d'e pämin'e.
D'-a seasa casà, Nu griii tu, Dock n'irnn'ick
D'9-a seapea cask C5 e9 d'e bri9
D'-a opta casa', 8o In zin pina' 'n bri9, aruncat'es-ob
D'-a n9a9a casa', In plisä pira 'n titá,
4s D'-a n9a9a tara', D'in titä pina 'n cosita',
www.dacoromanica.ro
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMURESULUI 137

S'A 'nfloresq-ca o ruiità; Di-Ag.-uta fe'e¡orilor;

Apa pira 'n barbA, Eu-s isin inflorit,
D'e uel spAla-t'9-4 45 D'e la munt'e coborit,
D'e urA, PA la poalA zugrázit,
s D'e pirA, La min'eé¡ intre-aurit.
D'e aruncátura, Cei fin'eri sa mA ibascA,
D'e tipAturá, Ce¡ bAtrin'i sá mA'Cinsf9ascI,
D'e UU.. frumoasA, 50 Cu cuvint'e l'in'e,
D'e vAduvA grasà, Cu paharà pYin'e,
/0 D'e urA tä¡ d'in casá. Cu cuimel'e a miná.
PA prund d'-ad'iman scoat' e- M'am u¡tat pá apI in gios
S'am vádzut pA Ion,
CAmese d'e dragost'e investie- ss Sint Ion,
V9-4 Cu bainu buelnin,
CununA d'e mn'ir in cap pun'e- Cu sul'ita sur itin,
[Voi, T'in'eretu fát ¡esin
sA fe ibg¡ascA, pA Doca strigin:
is TAt s'A t'e 'CinsfeascA, 6o a6qa ?
Cu cuvint'e Yin'e, CrAiasA-j,
Cu paharg pl'in'e, impArIt'9,asA,
Cu cu'imel'e a minA. preofeasä?»
M'am u¡tat in sus cAtA rIsArit, Nu e n'i'Ce crk¡asà,
20 Am vAdzut tre¡ dzor¡, 65 N'i6e 'mp'ArAf 9asA,
Tre¡ surori N'i6e preot'9asA,
A sfintulu¡ soare, 4e-¡ Docaea'Cinsfitl, al9asA,
Cal gAtin, Mindrà I frumoasA,
Cal fringin, Ca griul pA masl.
25 I Doca fácin 70 Fudzit, plose e cAcafe,
Pä Cinst'e, pA dragost'e i pl ibo- MAtur¡ dezl'egat'e,
[st'e flcin, In gunoi aruncat'e!
T'in'eretul fát strigin: Eu-s floarg. florilor,
«Can'e-¡ a'eeva ? DrAguta fe4orilor;
CrAlasl-b 75 Eu-s gisin inflorit
30 ImpArAti,e,asA4 D'e la munf e coborit,
O preot'9asA ?» Cu mn'ir mn'iruit,
N'iée-¡ crl¡asA, Cu zin stropk'it,
N'i6e-¡ 'mplrAt'9,asg, D'e in'ima tuturor bo¡erilor
N'i'ee preot'9,asA,
35 Doca 'Cea 'Cinstitä, ça akasA, 8o pl la poalA zugrAzit,
C,ea m'inda si frumoasl La min'e'e¡ intre-aurit;
aleasA, Cei t'in'er¡ s'A m'A ibascA,
Ca griul pA masA. Ce¡ bltrinl s'A m'A Cinsfeascl,
Fudzit, mAturi dezregafe, S'A nu poafá färä' d'e 9a
40 Plost'e cAc . . , ss Cu mn'ic, cu mare,
Päst'e gardur¡ aruncatie Cu tirar,
Eu-s floar9a florilor, Cu bAtrin,
www.dacoromanica.ro
138 TACHE PAPAHAG1

Cum nu puat'e popa a fa' sluibl o D'in tus-patru cornur¡ d'e lume;
FArl d'e zin î fArA d'e pin'e SA vie mindni si casos
[d'e griu. Si' untos,
1920. Wei Aceea§i. Da nu a altora d'in sat,
A ej curat care DumnsedzAu i l-o
CCCCXXXIII [dat.
PANTRU VACIL'E as MI, WI,
Sura¡e, ú,
Amn'in, amn'in, CA nu t'e strig pl in'e,
Sur* [numele vacii] o vin'it, CA strig lapt'ere tAu,
s Da mana-¡ n'o sosit. Si untu,
D'e luatu-i d'e sAlestre, s. Si gros'ejoni,
0 d'e rnalestre, Si mana,
D'i-i cu bainu bue'inat, Si du14ata,
D'i-i Cu trimbgita trimbgitat, SA vie d'in lume,
10 D'e-i in tocuri astupat, D'e rasa lume,
D'e-j in bArbintA infundat, ss SA vie la Suraja anume.
D'e-j in 'pre acoperit, D'e-j in lume,
D'e-j cu lAcát lAcAtuit SA vie pI fun'e;
s'A sá spargA, D'e-j in lark
rs TAtie sI sA risipeascA, SA vie pà sfarg;
Mana i Surae 6o D'e-i in ve'ein'j,
Iut" sA sosascA, SA vie pA sk'irej,
DA" ca vintu, SI sA pue in cuarn'e,
Mein ca pArnintu, D'in cuarn'e 'n cap,
20 Gros ca aluatu, D'in cap in urekl,
Dx.A6e ca mnler,qa, 65 D'in urek'j in sk'inare,
GalbAn ca 6eara, D'in sk'inare in pull*
Sá ajbá a vin'i, D'in pulpl in 00,
Cu roua s'A O. rouazA, Titäre ca trimbgita,
z5 In trup sä sA Lapeer e,
In pulpl sA sA asaA, 7o Grogjoru,
PAru-j s'A n'eeeza', Bun'isoni,
Titäre sa sA bain'9e, Gros ca aluatu,
PA Dumn'itru (proprietrarul GalbAn ca 'Ceara,
[vacii) A altu¡a nu-t tre,abl,
3c) Bin'e sA-1 juba', 75 FArl a e¡ curat,
CA si el are masA bu- Lumn'inat,
[nA-r,qa, Care Dumn'edzki i l-o dat.
d'e.-a hrAn'ire-a, 1920. S'i14t9a Anutit IC'escu, 40.
$i mort d'e-a pomen'ire-a.
ti strig string, CCCCXXXIV
35 soroéesc D'E D'EOK1
Cu sorocu lu Dumn'edzAu
S'a Ma;166 sfinee pre,a. curat'e, D'e-i d'eok'iatI Marie
SA vie d'in lume, D'e 'Zid,
D'e 'Asa. lume, So D'e Zidaucl,
www.dacoromanica.ro
GRAIUL SI FOLKLORUL MARANIURESULUI 139

D'e N'9amt, S'o tiln'it Cu nouádzà st nou21

D'e N'ernt9a¡e, [d'e moroj,
D'e 'ligan, Cu noyadz16 sl no9A d'e mo-
D'e Tiganca, [N'aje,
s D'e copk'il, Cu nouädza î nou,A d'e vrai-
D'e copleilä, [masa,
D'e coldus, 45 Cu nouädzä sI nol.,1A d'e leiz-
D'e coldusa, [masa;
D'e moroi, D'e cóada o ratundzit-o,
10 D'e strigo¡ D'e pulpa o vestäilt-o,
Sa¡e-Y e ok'i¡ D'e c9arn'e o 6¡ungarit-o,
Ca stroplei¡ D'e par o bozaluit-o.
In caldarea 50 r'italu n'are cu hran'i,
Cu sarea, La gazda n'are cu Ce s'arlstui.
15 SI ramie ga o sadzut ios,
Marie O ragit
Curata S'o stuhuit,
Lumn'inata, ss Cu glas mare pina 'nseerb
Ca Dumn'edza9 6,q-o lasat-o, Cu lacrAm¡ pina 'n pamint.
20 Ca mk-sa cin o facut-o, Cin'e o audzit d9arA a put'ea
Care 'n Ce'ep.s o nascut-o, [folosi?
CI d'-a¡asee n'o stiut. N'ime 'n lurne n'o audzit-o;
D'escineecu-¡ a mn'eu,, Numa Ma¡ca sfinta pr9a curad
L9acu-i d'e la Dumn'edzI9; 60 D'in p9arta 6er¡ulu¡,
as D'escint'ecu-¡ d'e la min'e, D'in scaunu Sin-K'etrulub
1acu-j, D9amn'e, d'e la t'in'e. ScarA
1920. Silima Aceea§i. D'e Ceara
FAcutu-s'o,
CCCCXXXV 65 Inainee slobodzitu-s'o.
<te ragesti,
PANTRU VACA, PANTRU stuhuestb
LAPT'EL'E Sura¡o? Ca tare,
S'O luat Sura¡a Ca ma¡ tare,
D'e la casa, 7° Cu glas mare
D'e la masa, Pina' 'n ceri,
30 SanAt9asa, Cu lacelm¡ pina 'n pamint?»
Lapt9asl, 4Pacurn, Mala, m'a¡intrebat,
bucur9asä, m'am luat d'e la casa,
PA cararea lata, 75 D'e la masa,
N'ecalcata, Sanatóasä,
35 PI roya n'escuturatä, Vo¡9,asä.,
Pa frundza n'e'Ciuntata, Pa carare lata,
PA ¡arba n'ecAlcata, N'ecAlcata,
Cu iurda, Cu tóata, So PI ro9a n'escuturata,
In multu lapeel4 PA frundza n'e6¡untata,
40 In grosu spumii. Cu ¡urda, cu tata,
an o fo' la mn'¡edz d'e cal'e In multu
www.dacoromanica.ro
140
In grosu spumq.
Cin am fo' la maledz di cale,
M'am tiln'it
Cu nolfadzaC si nova d'e veal-
[mas,
s Cu notlädzIC si nousa d'e t'iz-
[mas ;
D'e ceadI m'o ratundzit,
D'e pulpa m'o veseedzit,
D'e cearn'e m'o elungarit;
ritalu n'am cu de-1 hrän'i,
10 La gazda n'am cu'ee m'arastui».
«Nu griii, Sura¡e, n'imn'icä,
C'amu t'-am audzit,
Amu t'e-o¡ folosi;
Om stringe vin'e cu vin'e,
15 CUM o fo' ma¡ d'inainfe;
Os cu os,
Ileum o fos';
fLapee bun si sanatos,
Galbän ca C,eara,
20 Gros ca tocana,
jut" ca vintu,
Usor ca gindu;
Iut"-¡uf isor,
Bun si bun'isor;
25 Groseioru d'e o palmI,
Lapeere sl sa tomasca.
D'e nu m'ei asculta,
D'e scornut t'e-o¡ lua,
La apa lu¡ Iordan fe-o¡ dude,
30 Acolo t'o¡ clta,
Acolo %'o¡ d'escinta.
D'e nu m'ei asculta,
Lapt'el'e sa sI porn'¡a',
D'e scornut t'e-o¡ lua,
35 T'e-o¡ du'ee pa cimputu Cel fru-
[mos,
Pä la maru Ca frumos,
P'acolo t'oi cata,
P'acolo t'o¡ d'escinta,
D'e unt si d'e grog¡or t'e-oi in-
[carca.
40 Una st'ea vlastosa,
Dotla st'el'e vlastosale,
Trei st'el'e vlastosale,
Patru st'el'e vlastosale,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
OA seere vlastosäle,
43 *ase st'el'e vlasto0.1e,
apt'e st'el'e vlästosale,
Opt st'ere vlastosäle,
Notfa st'el'e vlästosale,
Sus pä sfere rid'icat,
50 In särunla asta e-aruncat,
D'e-a¡asta a bea
'a minca,
s'a incarca
D'e unt si d'e grosor,
ss Galbän ca 'Ceara,
Gros ca tocana,
Iut" ca vintu,
Usor ca gindu,
Grog¡oru d'e-o palmä,
6o Laptiere sä i sa tomasca.
St'eava st'el'elor,
LuCeafanu luCefen'ilor,
Sus sineet,
Bin'e ved'et,
65 Mult'e seit,
Bin'e vetrit;
Vetrit mana vaai mele,
A altora nu
N'iC¡ cit un graunt'e d'e mac
70 In saptie d'esk'icat,
Ell s'A n'am n'i4 un pacat.
D'e mn'i 1-o luat d'in veCinl,
SI zie pin sk'inl;
D'e 1-o luat ma¡ d'in colo,
75 D'e pin sat,
Sä treacä pastse gard;
A ei cit i rinduluit,
D'e la Dumn'edzau-¡ fägaduit.
A altora nu-i treaba
So N'iCi cit un gaunt d'e mac
In saptse d'esleicat,
Mn'ie &I nu-m h'ie pacat.
D9ara pacurari¡ d'e 1-o trim-
[beitat
*i la o¡ 1-o rid'icat;
8s Deara bosIrcaile d'e 1-o luat,
Dearl est'elalfe yearn*" d'in
[sat.
D'e 1-o luat,
In laz Cu Mat 1-o bagat,
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
In ule'el'e,
Cu pk'etrkel'e
L-o bagat,
Si acolo 1-o asadzat.
5 Sparga-sà ulCel'er e,
Sa¡e pk'etriéel'el'e;
Sparga-sa ladzil'e,
Sa¡e
Porn'easca-sa. la Sur*
i0 Iut"-¡ut'isor,
Mult sI bun'isor.
D'escinf ecu 1-am Wit,
Lapt'el'e inapoi o zin'it,
In pulpa 1-am bagat
Is 'acolo 1-am asadzat.
1920. Striantura Irina Ard'el, an, 65.
CCCCXXXVI
DE DURERE
Sá luara,
Bou-gibol n'egru d'e dumbrava,
Cu cóarn'ele 'ntr'aurit'e,
Cu cama zugray'ita,
20 Cu pk'iebarele potcoy'ite,
Pin nar¡ suerin,
D'in plek¡uare scaparin,
Pa gura para' d'e foc tipin.
N'imen'i nu l-o vä.dzut,
25 N'imen'i nu 1-o audzit,
Fat% ma¡ca Domnului
D'in scaunu Sim-Pk'etrului
Bin'e audzitu-l-o,
Naint' ea lu¡ coborit-o:
30 Alnd'e meri tu, bou-gibol
[n'egru ?*
(0, Maca sfinta,
Bin'e-a¡ facut ca rrea¡ intrebat,
eu ma duc und'e-o¡ afla
[sotu ran' eu,
Pa protihnsicu mn'eu».
35 --- «Hop, acolo tu nu mere,
Cà ma¡ naint'e decit t'in'e cu tre¡
[dzile am imblat, 7s D'e mina 1-o luat,
nee le-am asadzat.
Da tu la omu aesta y'ina,
Aiel e sotu-tau,
www.dacoromanica.ro
141
40 Aiel e protihn'icu tau,
Aki, e tovaräsu tau.
Alege-I,
Culege-1,
D'e la taTe Cióant'ele
45 Bin'e alege-1,
Bin'e culege-1,
Cu limba linge-1,
Cu cuarn'ele 'mpunge-1,
Cu pleivarele 'mpruasa-1,
5° Cu cuada matura-1,
In mägur¡ n'egre du-1,
Und'e focu nu sa faCe,
Und'e pk'ita nu sä. cua6e,
Pasara nu 'Ciripkiea';
ss Acolo sa plee¡e,
Ca spuma pa mare,
Ca stopleitu 'n carare,
Amin.
1922. Strimtura I9ana Lehit
(§r6b9aja), 68.
CCCCXXXVII
DE SkNATATE
sa luara
60 Nuauldzä'e¡ î nu,auà d'e strigol,
Neauadza4 î nuaul d'e moroi,
Nuauadza4 sI nuaua d'e d'eok'i-
Nuaugdz56¡ sI nuauà d'e sageta-
[torb
D'e la casile lor,
65 D'e la masile lor,
Margin,
Mare rahot'e facin,
Mare vintuasä suflin.
Cu omu aista s'o 'ntimpk'inat,
70 Nu stiu und'e,
In drum margin,
Un somn somnin,
Un lucru lucrin,
O vo¡e bunä facin.
In g¡ocu *Celor frumuasa 1-o bagat,
ajos pà onant,
In loc d'e mort 1-o lasat.
142 TACHE PAPAHAGI

El o prins a sA cinta 45 Irod î cu Irodeasa d'e grabl o

S'a sI vaita, [audzit,
CA 'dine 1-a audzi Iuee s'o alergat,
Nu 1-a pueea folosi; Ca vintul,
5 Cin'e 1-a veda Tkin ca pAmintul,
Nu 1-a pueea rningi¡a. S'o 'ntrebat pà Ma¡ca
Ma¡ca ding bin'e audzitu-l-o, so «0, MaicA sfineá,
Bin'e v'Adzutu-l-o, Slugi, slan'i6ele n9asee,
Naint'ea lui coboritu-o. Feeele, nurorile n9asee,
io IntrebarA: Mare o stricat,
tOmure, Ce t'e cint, Mare o luat,
Ce t'e vaet?» 55 prins î j-ai legat?»
«0, Maid. sfineá, «CI mare o stricat,
Cum nu m'as cinta ? CA mare o luat,
isCá eu am plecat Cà pueerea si sänätat'ea d'e la
D'e la casa mea, [omu aista o luat.
D'e la masa mea, d'e-aiC¡ nu ¡-o¡ n'Apusei
Mindni î frumos, 6o Pink' pueerea î slatat'ea la
Bun si sAnAtos. [omu aista o y'ini».
vs M'am timpk'inat cu Irod si cu lrodeasa
Cu sluin'iCele D'e grab'A s'o alergat,
A lu¡ Irod si a Irodes'Ai. Nee s'o alergat ca vintul,
Cu fet'ele sI cu fe'e¡orii, TAcin ca pAmintul,
Cu gin'erii î cu nurorile, 65 S'o eltat pueerea omului
z5 Nu stiu und'e cum m'am timp- In somta cu sarea,
[le inat, In blidu cu mincarea;
In drum mArgin. In cimpu eel frumos,
CA bin'e aflatu-m'o, La cor6¡u Cel tufos.
R'Au l'Asatu-m'o, 1922. Strimtura Aceeali.
CA pueerea î sAratae ea mn'i-o
[luat, CCCCXXXVIII
30 Ma¡cl sfinta». DURERE D'IN LONTRU
«Nu gind'i nimn'ic'A;
Eu t'e-am audzit. 70 S'o luat Ion
Eu t'e-am audzit, D'in casa lui,
Eu ee-o¡ SI folosi. D'e la masa lui,
35 CA oi tipa PA' cale,
PAsee codru P'l arare.
Pod, 75 Cind o fo' inran'iedz de mniadz'A-
PAsee drumur¡ [cale,
Culmur¡, S'o tiln'it
40 135.see prilazuri Cu 'nd'es9are
Lanturi». Pin strins9are,
Slug?, lu¡ Irod, Cu 'nd'es9are pin scirbI,
Fet'ele, nurorile, d'e grabA i-o So Cu 'nd'es9are pin seee,
[prins Cu 'nd'es9are pin rACeall
i-o legat. Cu 'nd'es9are pin serbintealA,

www.dacoromanica.ro
 GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1 143

Cu 'nd'esuare pin d'ed'eolej, 45 Cu 'nd'esuare pin supArare,

Cu 'nd'esuare pin supirare, Cu nouidzACj sI nou'l d'e 'nde-
Cu nou'Adziei. si no,u1 de 'nd'e- [suare,
[suare, D'in vint,
D'in vint, D'e su' pimint,
s D'e supirare, D'in prag
D'in d'ed'eok'i. so D'e su' prag,
D'in vint, In fati mn'i s'o uitat,
D'e su' pimint; In trup mn'i s'o tilburat
D'in prag, mn'i s'o aruncat».
lo D'e su' prag, «Nu gind'i n'imn'ica,
In fati i s'o ujtat, ss CA elAi sugna deginge,
In tnip i s'o tilburat Colea Çoj cuprind'e-o
i s'o aruncat. CA la Doca mina da-oi;
El d'e-acolo s'o luat Da-oi noul suatuare,
is Cu glas mare pina 'n éer, Noui tocinuaul,
Cu lacrámi pînà 'n pimint. 6o NOt15. fUSA,
N'ime 'n lume nu l-o audzit, Noui linguri,
Numa maica Domnulw; Cuya
D'in Nana Cerului. ac.
20 Audzitu-l-o Bin'e alege-ob
vidzutu-l-o, 65 Bin'e culege-o¡ ind'esuarea,
ScarA de 6eari intinsu-o, D'in rindzi
La dinsu coboritu-o D'e su' rindzi;
Si pi dinsu bin'e intrebatu-l-o: D'in mati,
2s «Tu, Ióan'e, fAtu mn'eu, D'e su' mati;
Ce t'e cint ? Ce t'e vaet ?» 70 D'in bratA;
«Bin'e ficusi, maja sfinti, ci D'e su' brati,
[mi 'ntrebgi, D'in creii capulub
Cá eu t'o¡ spun'e: D'in audzu urek'ilor,
CA' m'am luat D'in zgireju nasuluj,
30 D'e la casa mea, 75 D'in fata obradzulub
D'e la masa mea, D'in ridginile miselelor,
Vojos, D'in ridginile dintilor,
D'in tate 'nk'eeturitile,
PA cale, D'in tuate Cjunfitile;
35 Pi arare. 8o Cu tociniu freca-le-oj,
Cind am fost in mnledz de Cu suCitorju
[mn'iadzA-cale, Cu fusile tuafee-le-oj,
MA'ntilniii Cu acu descuase-le-oj,
Cu 'nd'esuare Cu cutitu fája-le-oj,
Pin strinsuare, 85 Cu stergura terge-19-o,
40 CU 'nd'esuare pin scirbi, Nstá" maria tre'ee-le-oi,
Cu 'nd'esuare pin set'e, Sub lespede d',e-aramA
Cu 'nd'esuare pin ri6ealk
Cu 'nd'esuare pin serbintealk Acolo s'A pk'eje,
Cu 'nd'esuare pin d'ed'eokl, Acolo si irise*,

www.dacoromanica.ro
144 TACHE PAPAHAGI

Cum ple¡ere spuma d'e pà mare Singele sä bem,

stopkiitu d'in clrare; Carnea sä ¡-o minclm.
Sä* färnie curat 35 Voj acolo nu meret,
lumn'inat, meret la Ion,
s Precum Dumn'edzäv l-o dat». luat
Ma¡ca sfintä prea curatä l-o Flatur5.,
[sat, CA pä Ion Cristea l-o mo-
D'int'aesta Ceas nemn'ica s'l [liy'it,
[nu-¡ sie, 40 Sfintu Ion l-o botezat,
Putera, sänätatea inapo¡ sä'-i zie. Crucea a mina dreapta i-o dat,
C'ä d'escineecu-i d'e la min'e, Palosu 'n mina stingA i l-o dat,
10 Leacu-¡ d'e la Dumn'edzäv SA se apere
Si d'e la Maim prea curatà. D'e novä moroi,
1922. Birsana Doca Olarb 76. 45 D'e novl bosorco¡,
D'e novä späriat,
D'e opt späriat,
CCCCXXXIX D'e sapte spä.riat,
D'E CAS RAI; D'e sase späriat,
50 D'e ëinj spätiat,
Sä luarà pà cale, pà cä'rare D'e patru späriat,
Novä D'e trei späriat,
Nov'ä ()garb D'e doi späriat,
Is Rink'edzin î hohotin, D'e unu spAriat,
Cu codzile lat' e, 55 Sä ¡ask' d'in in'imä,
Cu pä'm 'ntors pà spat'e, D'e su' in'irra;
Cu okli zgiit, D'in plominl,
Cu dintii D'e su' plomin'i;
.20 N'ime nu ¡-o audzit, D'in rindzä.,
N'ime nu i-o vAdzut; 6o D'e su' rindzä;
Numa ma¡ca Domnulu¡ D'in tätä zita
Din naltul Cer¡ului. mäduita.
Maim Domnulu¡ inainee le-o Si es¡
[esit: Si t'e du pin väile r'14
25 Und'e meret, vo¡, 65 Si pin pk'etrile
Novä cari, Cà t'e blastäm el.1
Novä ogar¡, Cu ruga lu Dumn'edz5v,
Cu oleii zgiit, Cum o blästä'mat Ma¡ca sfintä
Cu d'intii ? prea curatà pk'etrile.
30 N'e du'eem in lume, 1921. SApInta Plaga l'Atca§ Bala,
Pastä. lume, 68 (original% din Sat-*ugfitag; de 24 ani
Und'e om afla om anume, in SipInta).

www.dacoromanica.ro
 CIMILITURI
CCCCXL CCCCXLVI
Cjumn'il, C'jumn'il, ze-4 ae'e,qa:
Mare-¡ ca casa, Patru 9amen'j supt un clop ?
Verd'e ca mätasa, &pru.
Amarà ca s¡er9a, 1920. Boraa Vasile, 45.
s Dui& ca mnlerea ? Nucu # CCCCXLVII
[nuca.
C¡umn'il, Ciumn'il, e'e-i una:
CCCCXLI 20 Am un fratle, suflet Ware,

Umblä färk' stimpärare;

C¡umn'il, eIumn'il, Ce-j. ae'ee.a: Ce nu stii tu el t'e 'nvatà?
Suie 'n pod D'i-¡ giei, t'oi da o ratà.
*i n'are pleiCi9are ? Fumul. [Ceasornicul.
CCCCXLII CCCCXLVIII
Prind O. mä'-ta d'e buric, Ciumn'il, e'¡umn'il, Ce-j:
IO ga faCe: Auic, e'¡uic" ? Za- 25 Troscot in pklure,
[rul d'e la u,sii. Bulbuc in genun'e ?Lemn'ele
[Pd aPd.
CCCCXLIII CCCCXLIX
Am un cuptloras Ciumn'il, e'iumn'il, C'e-¡ aCeja:
i.-,¡ plin d'e ¡epuras ? Gura cu Am o vacI bouritä
[ding. La corn'itä cu tork'ità,
30 PA la zii
CCCCXLIV Cu vacälib
Sä'n'iutä 'neärc'ätea, Pa sk'inare
Haida fuga 'n poet9a ? Lin- 0 dungI mare
[gura fi gura. 'n budzä
35 Pupädzä ?Pufca.
CCCCXLV CCCCL
Is D'-aiei pinä. la Baie Ciumn'il, ejumn'il, C'e-j d2allä:
Tät mosut cu clop d'e paje ? Bin'e vedz cu do¡ oki in cap ?
Tdligradurile. [Ok'ii.
1920. Vad Tudosfe Telept'ean, zo. 1921. Ripecka Saya Stetcu, 70.

www.dacoromanica.ro
146 TACHE PAPAHAG I

CCCCLI CCCCLVII
D'e cap k'ept'in'e,
Doul lemnli, 25 D'e cur sHere,
Ho, dou'l lemn'i D'e mn'iiloc p'épen'e ? Co-
Si maj =lei mAnunteli ? [cotul.
[Scara.
192o. Burp Vasile, 45. CCCCLVIII
Bagj paru ro§u
CCCCLII In gaurà n'esagrä'? Bural.
s Ce-i: CCCCLIX
Sus sunk',
Cjut'ile s'adunä ? Besereca. Rage barna 'ntre hotail
30 Si s'aud'e-a noul tarà?
CCCCLIII
[ Tunul.
CCCCLX
Am o curt'e vAruità, Am un boll n'egru:
I0 N'iari nu-i Ouija ? Oul. Un'e sare
1920. Bursa (Illturj) I9ana Lea- UrmA n'are;
hulub 40. Un'e past'e
35 SA cun9asee ? Pureed' e.
CCCCLIV
CCCCLXI
Ciumil, èiumil, Ce-j:
Am o boat nAdzäratà, D'e cap tup,
In pod e aruncatà ? Cucu- D'e cur huzdup,
[rudzu. D'e mn'iiloc pitirig ? Fur-
[n' ica.
CCCCLV
CCCCLXII
Cjumil, 6iumil, e'e-i:
Is Am doug rudie d'e h'jer, Ce mere pin ap5.
Agjung cu ele pinä 'n'Cell?
- Ok'ii.
40 Si nu s'aud'e ? Fiinta conce-
[putd in pintece.
CCCCLXIII
CCCCLVI
iuMil, 6iumil, Ce-i: Am o %Intl 'n grina
Si grAeste
Buret'e, buret'e, Ungurèsee,
BudzI zdrimbojetre, N'ime nu s5. rigdAet'e ? kin-
20 Nas cirligat,
[dun' ehT e.
Pine'et'e värgat,
Droburj d'e munee, CCCCLXIV
SA-t saje ok'ii d'in frunt'e ? ...
1920. Sael Auzite de la Maria 4.5 Ce tre' pin picture
Magdfiu, II. Si nu sunà? S9arer e fi luna.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMUFtE13ULUI 147

CCCCLXV cccumai
Am un boy, ro0i, Usturi-ml î m'ä dóare,
capu n'egru, Dac' o bagä bin'e 'm pare?
matäre albe ? Cdcdddrir e. [Ciureelu.

CCCCLXVI
ccccLxxiii
Lunga tat'i¡
Patru mä'rg 'N larga mami¡? Fintina Ici
s î patni stau, [virçina d' e la cumpeind.
Patru vama 0 o dap, ? Vaca.
CCCCLXXIV
CCCCLXVII 30 0 bag zie
scot m2artà,
Ce pk'ic'l in apä' pk'icurà d'in virv ? Gin' epa.
*i nu fa' stropk'¡? Frundza. 1920. Rozavlia Ikana Rus, 24.

CCCCLXVIII CCCCLXXV

Am o ¡apä albl C¡umn'il, Ce-¡ ae'e9a:

10 *i o duc d'e c9adä la apl? 'n cask'
[Cofa. 35 afarä' ? Ferfasta.
CCCCLXXVI
CCCCLXIX
Ce stä 'n cui
Ce na§t'e 'n pädure n'are t9artd? Ott.
bat'e 'n sat ? Mel' ita. 5920. Rogna-d'e-gjos MAria M5-
rina, 17.
CCCCLXX
CCCCLXXVII
pira poporanu
Cá ¡-am furat cocoranu; C¡uml, e'¡umä, e-i ae'e,ea:
is dat vacl d'e vacä, Mà dusei in pldurie'e,
Do¡ bo¡ sä tacA; 40 Aflai °WA d'e babie'e;
Pasär,qa Afla¡ noul,
Pa§ 0 o gia'? Beserica ( ?) Lua¡ doul,
Ca babie'ea sà sà otiä' ? Co-
CCCCLXXI [rompei.
Ciugurère, CCCCLXXVIII
20 Mugurèl'e,
Märg pá cal'e 'n0rätär e; D'e aiel Ora la Hust,
Ciuguri, Tät cAldä'r¡ cu fundu 'n sus.
Mugur¡ [Mufurpaie.
ade 'n cur, CCCCLXX IX
25 juba 'm bat'e läturire ?
[Oil' e, ptkurarul Fi tin' el' e. Am o vacä:
1920. S5.6e1 Auzite toate de la NA- Cind o bag in po¡atä e färl pk'ere,
staca Petrovai, 6o. Cind o scot e cu pk'el'e ? Pk' ita.

www.dacoromanica.ro
148 TACHE PAPAHAG I

CCCCLXXX CCCCLXXXVII
Am un cuptoras Cjumn'iliga, liga,
Pl'in d'e jepuras. Gura cu CiumniluascA-t dracu limba.
[ d' K' ipa.
CCCCLXXXI 1921. Vad IQana Codtva,

Am o vacl n'agrä, CCCCLXXXVIII

'Fa cimpu al'9argä. Grebla.
CCCCLXXXII Nalt ca casa,
s Am o greblutà cu 25 Verd'e ca mätasa,
'Neo dzi treabl d'e o mn'ie Amar ca sera,
[d'e ori. Mina. Dulée ca mnler,qa ? Nuca.
CCCCLXXXIII
CCCCLXXXDC
Trupu, capu, tät una,
P'on plei6jor stau totd'eauna. Ce-j:
Cämes am n'enumarat'e Rostogol,
1.î l'e port tätie 'mbräcat'e, 30 tut% ocol,
Tät cirpalá pl cirpalà, Curta pk'iCior ?
Fárá l'eacä d'e cosalà. [Buret& .
Curek' ju.
1920. SApinia Auzite toate de la XD
Ikana Stan, zo.
CCCCLXXXIV Turta ma pe turta ta,
Fusu ran'eu in curu täu ?
Tatä verd'e, mamg-uscat', M para.
FaCe prunij, cresc la cap.
Strugurii.
XDI
CCCCLXXXV 35 Ce-j:
Is Ciumn'il, Cel; aCe,c.a:
Am o cltea,
Bag mina pin frundzá Tät cimpul alesargä ? Casa.
pl mos d'e pul?
[Pepen' ij.

CCCCLXXXVI Am un boils alb,

Mä duCuai.. la 'mpärält,asä 40 l nu-i incap cuarnele 'n graid?
SA-mj ide,eapà Cepltuare Sf lederu,
20 Rea' 1a c de klzituare.Cununa. 1923. Glod Dunca PAtru, 24.

www.dacoromanica.ro
 JOCURI DE COPII
XDIII
D'-A SCRQAFA PIN ORAS
SA string ma¡ mult copk'i¡ lao-
laltä, pink' 'n sese, Ora 'n epee,
apo¡ tä't is fac gavel in pä'mint
tät au. ciee o bità. Numai unu
s n'are gayrk c'apoi aCela treabä 35 imple gaura, ca si a lu¡ sà sie
sä sie purcar¡ î sà mide scryafa
d'e-afarà in oras.
Ce¡alalt o scot, day cu bota du- plmint, acolo in gawk' ; da day
pa ea si n'o lasä' acolo. Apo¡
10 lalt, care nu pyaee bAga bota 'n
gayr1 cind porcaru vrea sà bage
scryafa in oras, apo¡ ae'ela mere
d'e porcari. Dug porcar¡u nu
poaee 'Aga scryafa o bota in
Is gayra or¡ inea cäru¡a, apoi
tät porcal rä'mine.
2920. Òju1e9tj Lupu RAdnic,
XDIV
CIOCU DT-A UNTU
Asa sä string patru or¡ einCi
laolaltä in linie asa sä spun'e
la noi. Apoi, î fac or¡care cite o
20 gayrä in pämint I tät dinsu are
cite o botä in mink Apoi aruncl
cite unu pä rind cu bota la un
core4 de lemn, la 0'1. Core'¡u e
formä ca d'e sese pina la dzä'C'e
25 meteri, departe. Apo¡ care nu n'e-
mereste la fa, Ce¡alalt sapä tät la
gayra luj, cä C'ela s'o dus dui:4
www.dacoromanica.ro
botä', cä ping zin'i cu bota,
Ce¡alalt sapà tä't la gayra lu¡.
30 Apoi dacä s'o gdtat giocu,
tä't dinsu î umple gayra lu¡ cu
plmintu ae'ela säpat de la altib
care sä le¡amä ((lint». Apo¡ care
n'au, avut d'e-ag¡uns unt ca sä
plink' ca la C'e¡alalt, apoi, Il apucl
LA el si day cu el d'e tre¡ or¡
cu el cu curu pä boee, cä pun
40 pästä galled in cruas dyayä boee
s'apoi pä boee day cu el cu
cum.
2920. Ciple,tj Acela0.
XDV
6IOCU CU CUTITU
«D'-A LiTu»
inti¡as datà aruna cutitu de
trei orj cu mina la pä'mint sä sä.
45 implinee. Apoi aruncI
ryatktät cit g¡yacl.Dacä-1 aruncà
si nu n'emerea' unu, apoi fae'e
ryatä tät asa. inti¡as datä drept
Cu mina in ios; apoi il aruna
50 cu virvu in palmä, apo¡ il aruncA
cu pumnu ink'is, apoi cu cutitu
päistä mink apo¡ Il aruna Cu
d'intii, apoi d'e pä cap,
asa d'e tre¡ or¡ la unu. Apoi care
ss sá ¡esá inti¡as data, apoi fae'e un
cui de lemn un lit §' apoi
150
cll d'e trei or cu cutitu pà litu
a6e1a sà sä bage in pämint. 'apo¡
el ramas clack' nu p9at'e sà sc9atà
cu¡u cu apo¡ trabä sä-¡
5 facI gawk' in pärnint päntru
virvu nasulu¡ ca sà-1 patà prin-
d'e cu d'intii. Apo¡ clack' nu p9a-
t'e nie4. asa, fa6e gat,trà si la barbl
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
asa cu cutitu in pärnint, ca si
10 nasu si barba sä intre in pärnint
ca sá p9atà prind'e cu d'inti¡
litu î s5.-1 tragä. Apo¡ nu-i slo-
bod sà-1 tragä fä.' numa cu d'in-
sä.-1 tipe afarä numa¡ cu
15 gura.
1920. Òb.i1e9t¡ stefan Berind'p,
 BASME
XDVI
Un popá o avut do¡ feC¡or¡
o fo' b'etangi amindoi, n'o vnit
a lucra. Da a dzis unu càtà altu:
S merem a sluii in lume.
s No, s'o luat §i s'o dus pint'o
pädure si s'o despartit d'e cite.-
olalta. î unu o steins un sac d'e
mu§t¡ st unu o steins un sac d'e
m¡.. No, amu, e¡ cind s'o adunat
ro ¡ark' laolalta:
Da, mab dziCe unu, da
ai tu in sac ?
Eu am un sac d'e lina, da
tu ?
is Eu am un sac d'e nu4.
No, sä sk'imbärn. E 't
lina, tu 'm da¡
O sk'imbat.
No, e¡ o fugit unu d'e catä
20 altu, s'o gind'it cä s'o Celuit unu
pà altu. Amu o fugit Celant o la-
ture, Celant altä lature. Dar,
daca s'o 'nd'epartat, au catat in
sac.
25 ---- CI bine I-am Celuit.
Ai, batutu lu Dumn'edzau,
ca-s muqt¡., nu-¡ link%
No ,amu s'o a dunat laolaltä.
Rau m'ai Celuit tu pä. mine,
30 o dzis Cela, c'o fo' mi.qti, n'o fo'
lina.
D'apoi tu cum m'a¡ Celuit
d'e rap, pa mine, c'o fo' gu§¡, n'o
fo' nuCi.
www.dacoromanica.ro
35 No, amu bläm in satu asta.
Eu ma duc, da tu rami¡ aiCi.
No, el, daca s'o dus in satu
Cela, o dzis ca sa-1 primasca d'e
mas./. No, el vadzin ea gazdua¡a
40 lua grosCIoni d'e pa lapee, da o
dzis el:
La noi nu ap. jai grosC¡oru
d'e pä. óall.
Da cum ?
45 La no¡ suie cu C¡onicu pä
óala si ¡a grog¡oni cu §ugesca
1431 in Cionic.
Apo¡, ,ea mint'en o mars la
biräu §'o 'nstiintat ea 69-o graft
so omu. Apo¡ o y'in'it biräu î l-o
legat i l-o dus la casa straii¡.
D'imin,eata o y'in'it frat'e-säu
d'in Cela sat. D'apoi o dzis:
Bunä d'iminesata. Da ceh'iri
ss in sat ?
Ca o bgitangä d'e om o y'i-
n'it in sat §'o dzis ca la e¡ sa ¡a
grosCioru d'e pä óalä, cá su¡e cu
CIonicu p1 9011 cu §ugesca
60 ¡a 'n Cionic.
Apoi el o dzis:
Nu §tiu, ca ¡o n'am vädzut
aCe¡a. Da, asarä am vIdzut o
vacl cà sa scark'ina cu cuarn'ele
65 d'e seele I pk'ica seelele.
aCesa am vadzut.
No, dziCe birau, d'e bung
sama d'e la'Cep vaca o fo' lap-
tiele 69-o vadzut el, frat'ele lu¡,
152
numa e,ea vaca o putut sA
clea atit laptie ca s ¡a cu eIonicu.
Atun4 frat' e-s' o dzis:
No, dipe'e 1-at nisinat si
5 1-at legat pá frat' e-mn'eu ? D'ept
ae,ea dat tre¡ sute d'e zlot.
Apo¡a, dac' o esit, ¡ar o dzis
frat'e-so care o fo' legat:
No, du-te tu in 6ela sat si-¡
.0 minti o minelunI.
No, apo¡ dacA s'o dus in e'ela
sat, o vAdzut pA o flmeie el des-
fa de curelei, d'e pä. cApAtinA.
D'apo¡ la dumav9astà asa-¡
=s cureklu d'e mit'it' el ? La no¡
asa-¡ cureklu CA, dacA taje cApA-
tina, d'apoi pA coCe,an lucrA
dóalgdffe-si-patru de c9a4 si
nu s'A vád unu pà altu.
zo Ai, m'Ab dzi6e fArne¡a, mA
duc ponosluiesc la bgirAv.
*i 1-o ponosluit la bqirA9, cd
¡a Ce o gráit omu
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAH.AGI
No, o mArs î 1-o legat î I-o
25 dus la ariste. î, no, o durn'it
acolo, in ariste.
A do ,u,a dzi ¡ar o y'in'it frate-
shi s'o dat <ibunä d'imineath s'o
dzis cA e h'ir esaste 'n sat.
30 Da, ja, o bciteangI d'e om
o dzis cà la e¡ in sat pA caeanu
curek'iulu¡ lucrA d9a,vAdzle'-si
patru ^d'e 9amen¡ si nu sA vAd
unu pà altu.
35 Da el o dzis :
ACeea sA pat'e, cá. ¡o asará
am y'in'it d'in tirg si in tirg o stat
t'At tirgu de pl9a¡e supt o frundzA
d'e curek'¡.
40 I pAntu aea ¡-o dat î lui
d'e gl9abl tri,i sute d'e zlot.
1920. Bude§ti Ion Tiplp, 77,
(de loc din Besereca-Alba).
1 Povestitorul, trebuind si se duci,
n'a terminat basmul.
 TRADITII SI LEGENDE
XDVII
PINTA PRIBAGU
Pinto. pribagu 1-o omorit la
pparta de la Ba¡a-Mare. L-o
omorit cu trei gräunte de kiper,
tre¡ graunte de grii. de prima-
5 vara, î tre¡ cu¡utä de potcpava
calului di ser î tre¡ gräunte de
tamie. Cind o ridicat el mina 'n
sus ca s'A sparga póarta cu
tagu cá Nafta I tAt orasu o
io fost ink'is atunei 1-o impus-
cat subsupara. L-o impuscat asa
dipCe glontele nu prindqa in el.
El singur o dus o pklatra de
mpara din Baja-Spri¡e pina la
15 Täut, si acolo o pus-o gios,
poi acolo e impartitura hotani-
lu¡ dintre Taut si dintre Baja-
Spri¡a.
El merea in Tara Lespsca
20 poi isáfu¡a acolo, s'apoi puna
ca i desagii de pide adue'ea aur,
argint, si-1 l'asa aiej, in d9alui asta;
o avut pihnita in d9a1u Asta, la
Gutui. Acolo o facut borta 'n pa-
25 mint, galga in pkiatrá facutä de
eb de pribegii Ce¡a.Cà Pinta o
avut feCior¡ do¡spradzaCe, cu el
tre¡spradzICe. Unu o fost Dron-
gos, î unu o fost Barba-rasa,
30 î unu o fost Daiuc, î Golu,
Vili. Apoi Dáuc aCela numa¡
www.dacoromanica.ro
do i dint o avut in gura si d'in
sus si d'in jos.
Apoi ast Pinta o facut bu-
35 glte.
Dupa e 1-o omorit pà Pinta,
apoi 6e¡alalt ap vätälit singur¡
tät p'aiel, pa hotarale asta.
avut gaza. 'n Berbest¡ si le fa-
6,1a. halube de ¡arria, 6i9are4,
guba, lecric î cusma..
D'apo¡ Pint9a'Cesta
numa 'n Tara Leseasca, ai6¡ fä-
C9a numa bine. D'apoi auni
as argintu acolo sta î astadzi, in
pamint, la Guti¡. Acolo 'n pih-
nita nu nate intra nimeni, nu
lasáiupinu-drac.
1920. Bude§tj Ion Miga, 77,
(de loc din Besereca-Albi).
XDVIII
SIDA PAUL
O fost un pribag care s'o kie-
50 mat Sida Papl. El o fo' Rus sil-o
bagat in t'emnita si o sadzut el
acolo hat multa vreme. Apoi
dupa e'e n'o stiut cum esi din
temnita, s'o descultat de la op-
ss k'in I apo¡ o suit pa scara din
ocol in virvu casii a Oarmidib o
legat atele de la opk'in4. s'apoi
s'o slobodzit g¡os in sant, afara
d'in ocol. S'apo¡ s'o dus in Ap-
x54
sa-de-g¡os si s'o luat halube
s'o dus la un picurari unde o fo'
Cu oile s'o dzis ola picurarju
oilor:
5 Amu te-o¡ °morí'.
Da o dzis picuraniu:
Dip'ee s'A mà omorj p'A
mine. Da de-t pla6e, aiel-s vi-
tele si ja cite vrei.
19 Da el o dzis:
Nu-m treabi vite, numa
una s'o belesti si si o h'erbj,.
dzree:
T'e-o¡ gjura ca si mi du'e¡
ts la o muiere care s'asteapti de
avut prunc.
Apo¡ el o g¡urat cà 1-a adu'ee,
da s'A astepte pà gazda Ïuj cA
y'ini la el si a duCe merinde:
20 'apoi te-oj dude tocma la
gizch2a¡a mea astari.
Apoi o y'init stipinu-ski s'o
porun'eit cätà gazda ca si nu si
teamá gizdóaja nimn'ic daci o¡
25 mere.
Apo¡ el, gazda, jar o y'init na-
poi s'o rimas el la oi In locu
curadului.
S'apoi s'o dus unde o ponm-
30 Cit picurariul càtà pribag si-1
astepte luat biltagu cu el
si 1-o gisit acolo unde o dzis,
s'o luat si s'o dus.
Daci s'o dus, o strigat la usi
35 pi gAzdoaie s'o dzis ca si descue
usa si margi in lontru, c'o fo'
nóaptea.
Ea o desk'is usa si o aprins
si el, pribagu, o m.árs
40 &la dinsa s'o dzis Mi ea ca si-s
faci 'panas', c'a muri.
Da picurariu o stat inapo¡a
lui, s'o luat toporu asa pi umir
si cind s'o apropiat pribagu de
4s gAzdoale cu palos s'o spinteee,
atune'e picurar¡u s'o tocmit d'i-
napoja lui t apo¡ o dat tocma
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
aiel, in 4311, cit o mirs pini 'n
muk'e. Atudeen'e el s'o 'ntors
so napo¡ càtà pIcurariu ca si-1 prin-
dA. Da picurar¡u s'o scos biltagu
din è'eafi s'o dat tit Cu ascutitu
In frunte.
Pribagu o vrut a spinteca pe
55 feme¡e sà scoati pruncu din
dinsa. Apo¡ o vrut el a lua mina
dreapti de la prunc, a o t'Aja s'a
o lua cu el, cà cu aCeea daci
o putut s'apropkla de casa de
60 unde vrea mere a fura ; apoia nu
1-a veda nime, cä fit or durn'i
acolo unde a vrea el a se duCe in
casi. CA pribagu o vrut fa' oa-
ree'e mestersuguri Cu aèea mini,
65 pintruCe c'apo¡ s'aprind lum-
n'in¡ din d._ ¡etetele Cele de la
pruno.
Apo¡a pi el, pi pribag, 1-o prins
ändarijs'apoi 1-o pus in car,
70 ci la Slatina n'o umblat h'idosu,
c'o fo' mare api, da la noi o um-
blat a¡ca. Apo¡ 1-o pus insaja.'
trecut pi de &ea lature
si 1-o dus la casa Oarmedij, s'o
75 träit inci trei dzile s'o murit.
PA' Sida Pa1.11 1-am vidzut
Cu ok'i¡ mei. D'apo¡ el era asa
de tare, ci inj oamini nu i-o
putut strimba un pktiCjor din
So gerunk'e.
El o vrut a fa' o k'emese d'in
cinepi verde, apo¡ s'o faci inteo
no,apte, s'o h'earbi, s'o tese, tal
sä h'ie gata pini d'imineata ; s'o
ss faci noui fete si notfá. babe. O
ficut-o, da dimineata iändarii
le-o prins si le-o luat î k'emesea.
¡920. Bude§t1 Acelagi.
XDIX
K'gATRA GUTMULUX
Pint' ea cu pribegi¡ o adus in
k'eatra Guti¡ulu¡ aor î argint,
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURE.SULUI
la Scaun' e, su' Gutál Acolo o
fo' O luat banl d'e la
grosi si d'e la Ziz si o b'ágat in
k'c,atra Gutäiulu¡ s'o 'nk'is apo¡.
s fo' bradz acolo, s'o aprins
bradzi¡ apoi, ca s'a n suie n'ime
ca sá ja ban'ii, d'in k'iyn'itä. Apo¡
cin o pus aoni in klyn'itä, o pus
sä'rCineri pà bradz si s'o bAgat in
10 k'iyn'itä; d'ipCe9a o ars bradzii.
1920. CrA6estj Costin Mn'ihaj a luj
G'eorge a VArArita, 85.
COZACII
Amu or si CinCi ai, asa formä,
d'e cin o fo' cozaCii p'aiCi. 0a-
men'ii d'intii o fugit Os la pä-
dure, s'apoi. s'o 'ntors inapo¡.
is Apoi odatä o zin'it cäläreti Ceja
cozaCi in sat. Doamne, tare gre-
Ço ib pAntu halubele Cele, cu
bond'e negre. Apoi ana n'iste
bond'e, cI î pá cal avea î agiun-
20 gea pinä pà c9adá. Tät o to' bet,
o bäut d'e la Zizii ästia ; cá dad.'
n'ar si fo' bet, n'ar si fäcut d'in
Cele nelä'ute. O fo' bes, cum is
porèii d'e bet.
1920. Berbe§tj Fa'tru Cup6ea, 66.
DI
TIGANU *Î POPA
25 ÒiCe popa &la' un Tigan:
Cindte spovedest¡., l'izan' e ?
Cind or ana ¡epurii coame.
D'apoi tu postest¡Jigan'e ?
Postesc tri¡ dzile 'n
3 Cu pk'itä sI cu
Da,mgiThan'e, nu sii prost.
DacI s'asará eu am fost
La un sumsid a nost.
O perit un cal, cum îj un urs,
35 si d'e-acolo am adus t'Ate : bri-
hanu 1-am dus acasä si 1-am pus
si 1-am mincat cu copk'ii mn'e¡..
www.dacoromanica.ro
155
Mäj Tigan'e, apoi nu gräi
Cu min'e asa, cä ei nu-s popl
40 prost. Da, m'al Tigan'e, t'p,-a¡ cu-
min'ecat ?
D'apoi asará* m'am cumi-
n'ecat cu lapee acru d'in bär-
bintä.
45 114 Tigan'e, sara nu cu-
min'ea n'ime.
Dack' eu, asará am fost
La popa nost
CA popa nost îj imbräcat,
so inCins cu atá d'e link', Da si el
gedera d'e frig.
D'apoi läsarp ai läsat-o ?
E asará läsarea 2-am 1A-
sat. Da 6,q-o rä'mas pintre dint
ss nu-¡ päcat. D'apoi ¡-a mina si
pä Ce¡a prunCi ca sá aducl. carne.
Da d'ipCe o aduCP
Nu-j pAcat, cl-i dintre cruel.
Du-t' e, ligan' e, in n'evo¡.
6o Nu-¡ plcat, cI-¡ d'e la no¡.
Daca atita, pärinte, rn'ai
[stä'mat,
M'oi duCe la popa Celalalt ;
M'oi duCe la popa nost, cä'-i
imbräcat, cä-i gol ca un nap,
65 c'o atä d'e linä e 'nCins. Da o
dzis s'asarl cätä. min'e :
kaida, dado, pingI min'e,
T'e-o¡ inaldzi tare bin'e.
Iacl eu-s imbräcat, atä
70 d'e linä-s inCins.
Dada nost i¡ in cort;
D'apo¡ cin m'am dus o fo'
[mai mort.
Spusu-t'am, Tigan'e. Am
dzis : spoved' este-te , Tigan' e ,
75 C'a zin'i luna lu¡ flurarí
*'or muri Tigan'ij Ce¡ m,ari.
Amu Tiganu d'abgia birä¡a, da
fát strigä cu gurá mare, cá el nu
s'a läsa la m9art'e.
,92o. Vad I9ana Codrea (Fun-
deasa), 40.
156
DII
FATA TIGANULUI
O fost un Tigan î ¡-o murit
fata. S'o dus apo¡ la popa s'A o
'ngr9ape î l-o 'mbgiat cu 614
lei.
s C-o dzis popa : «Du-t'e
dA-¡ la un orb».
Tiganul s'o dus î ¡-o dat la
un orb. Apoi s'o dus d'e-acasä
si o mälätuit tät Tigan'ii.
to Napee.a s'o dat si o dus mortu
la popa si l-o pus pl gang si o
fugit
s'o sculat popii, o dzis:
«U¡ d'e min'e, párinee; est'e
1s un copirsAl pá gang».
1-o dzis popa : «nu-¡ dreptu.
Si s'o dus popa afarA si o VA-
dzut copirsäu.0 dzis atun'e¡ popa :
«CAtat in el Ce-¡1»
20 0 cAtat slugii pOpi Î o vl-
dzut cA-¡ fata Tiganul4 O dzis
popa atunel:
«Meret dupl Tigan't ¡ut'e
s'A zie, d'ip'ée aii adus fata are¡».
25 0 mArs Tiganul la popa.
«Da, mAi Tigan'e, d'ip
ai adus pA mortu 'Asta aiei ?»
O dzis Tiganu : dragu
tat'i¡ MAri9ara! Da aiel est¡ ?
30 Jui, Orine e, ¡o am dus-o la
gr9apl si ea o zin'it ak¡uca ; c'o
dzis cá fárA d'e duma-ta n'a me-
re».
Apo¡ s'o dat popa, s'o luat-o,
35 9'o dus-o la gróapá, s'o 'ngro-
pat-o.
1921. Vad llena Codua, 41.
DIII
FATA PADUREI
TatA-mn'eu o fo' pribag mare,
si verija la el fata pAdurib î tre-
'Cea si s'A du'eea. Dupäseqa o zi-
40 n7. omu noptli. Da o 'ntrebat:
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
«N'a¡ vAdzut pl Ileana Sin-
Ziana
Da giCe pribagu cä n'o vl-
dzut-o.
4s Omu nopti giça cl mA duc
dupl ea a o gAs'Asc».
DarA, s'A duCea dupá ea
Si o Osa,
TitAle i le t'Ala,
50 PAdurea dupl ea zgera
Si t'al c'ä s'A rumpea.
Iarg vin'¡a napo¡ la pribag
s'A' d'A si le pun'e pA foc sî le frige,
si le mánina.
ss jel d'e-acolea s'o luat,
Numa el asa gi'eea :
«PA din mn'i-a si a seina,
IleanA mn'i-o¡ afla,
Jara eu oi
6o DupA ea s'o luat,
Tîçàle i le-o tAiat
¡ar o prins I le-o mincat.
1922. Vad Aceea§i.
DIV
A FETEI PA.DURli
fost o fintinA la u om o o
prins omu pä fata pIduri¡ la fin-
65 ting, s'o legat-o cu briii. d'e t'ej.
Dac' o legat-o,o prins a o 'ntreba,
cä sà-¡ spu¡e t'a fel¡u d'e buru-
¡anA, de Ce fel de leac îj bun
tä't feliu de buni¡anA. Si ¡a o dzis :
70 «SAracu t'in'eretu,
D'e-ar sti el Ce-¡ leacu!
S'Aracu dumramn'icu,
A6ela i leacu.
La marhA4 limbarita,
75 CA a'eeea li-¡ vieata.
lungu d'alungu,
Nuq, mara' ca I porcu;
Buru¡an'A ca curek'¡u».
«T'Ate t'e-am intrebat. lob
80 ard munti Galareului. D'apoi
pnincu 6e-a fa' ?»
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMUREWLUI
«Ciee m'ai intrebat, tat'e
[ti le-am spus;
Acum mn'i-¡ vreamea d'e dus».
AtunCi ornu o slobodzit-o.
Da dupl aCea omu o uitat si o
5 dzis asa:
((Spun'e-mb dziCe, la oi
ce-¡ leacu ?»
uCutitu».
1922. Vad Aceea§i.
DV
DIN RAZBOIUL AUSTRO-
ITALIAN
In CindzaCi-si-noua m'o luat
10 imparatodu nost Ferd'inand
m.'o dus in Italia si m'am batut
In Virona sI in Mantova si la
Sorfarina; acolo o fo' bataia ma¡
tapara. Pina in sasadzaCiii-sasa
is am sadzut tat in Italia, pina. Ce
o fo' Cea batae, al doilea. Apo¡
çinararu nost Grof Radetk'i o
mn'iruit Italia pina amu, in casa-
dzaCi-si-sasa. In sasadzaé¡li-
20 gasa eu n'am fo' in bätaie, cin
s'o batut impäratoriu nost cu
Praizu. La Praizu ista îj dzic
Zerman.
1920. Silitça Dumn'itru Vlad, 82.
DVI
DATE
Famelia nuasta a Vladului ti
2s vekie de cin Siriseea. Cind s'o
facut Siriseea, atunCi s'o puit
si Vladu, ctIuga, si C'a-
poi in Siriseea. numa Rumanl
o fost; Zidz n'o fo' d'e fel, Ir'
30 numa unu sti,u ca o fost in
unu Maier.
poi d'e-atunC,ea s'o implut satu
Cu Zidz, si amu dzic ca ei-s En.o-
192o. Sili§tQa. Acela§i.
www.dacoromanica.ro
157
DVII
DIN VRElnA. TATARILOR
35 poveseesc ca
o trecut Tatarii. Apo¡ p'atunCea
sà ved'e el imparati¡ o fost slabçi
çî Tatarii pà semn'e ca erau mai
tari, armos¡. O fost art d'atun-
40 Cea serse, dar Cin'e stie und'e
stau.
Apo¡ Tátarii o facut rau bu-
gat, o talat titäle la femei, baetii
¡-o pus in par ascutit Cu
45 pinCeeere acolo, ca si cum a¡
pun'e in bahn'it. Clopoeere d'e
la biserica luat. Apoi, aiCea,
la Strimtura, la G'iseut fo'
capatu. O fo' padure mare si-o
SO fo' multime d'e uamen'i in pa-
dure si o slabçit-o, ca, cind s'or
baga acolo Tátari¡, 'natä
bat'e pà ei, cum ¡-o bätut.
Apui, cind s'o bagat in pádure,
55 unu o fisait d'in Cela virv si o
precat padurea pa ei; s'o rupt
d'in opa' apo¡ asa, ca un pata-
lion, s'o dus pa munee si o dat
Dumn'edzau o vreme tare, s'a-
6o poi s'o surupat un darab d'e
munt'e d'e pa' munt'ele
Cu ei si o perit si aCeia, n'o ra-
mas unu. Pa Hainasu Cela
a lor l-o puscat asa: o fo' cu o
65 feme¡e ruminca si apoi sá ¡ert
o fo' pa femeie. S'apo¡ o fo'
do¡ vital Rurnini int'o gaurä de
pkiiatra, inteo sanca, c1 ei o vä-
dzut Ce lucra cu feme¡a acolo, si
70 l-o puscat pa el acolo, d'asupra.
A! D'atunCea-s mult Trei
a¡ d'e dzire n'o báut n'imen'i
apa, cá tat singe o curs. Asa:1z,
d'e-¡ säpa cit d'e cit acola, ga-
75 sesti Cióanee d'e cai, d'e om; am
gasit buglee. Arme s'o 0'11,
sabçii, uareCe pusti, da o fo' stri-
caee d'e rutina.
158
Rumin'i¡ o avut pà popa *te-
fan chi s'o bätut cu Tätarii.
Dupä bátale, aproape d'e Cir-
libab, o rá.mas o T'Atara' si o O-
s dzut do¡ a¡ si o mincat carn'e
crudà d'e la Ce¡ oamen'¡ puscat,
s'apoi o rnurit. Apo¡ munt'el'e
Cela s'a* klarnä piná astädz Baca
n'ara:f.
/O Tátarib din o trecut p'aiCea,
pin Borsa, o zin'it d'in Nos d'in
targ, d'in Tara Ungureasa,
vrea sà treaa la Bocovina. Ca-
pät ei n'o avut pink' o
is zin'it ei aiCea. Apoi färä aiéea o
perit vara.
1921. Pojana (Bor§a) Ion& Tirnia
a Hauluj, 75.
DVIII
TRADITIA BISERICEI DIN DEAL
DIN IEUD
Cind o zin'it Balcu SI cu Gorzu
d'e s'o asAdzat in pä'durile Celea,
la Pdcurd asa.4 dzic acolo --
20 ori la Rdefa si-o fäcut colibl in
pädure s'apoi s'o datl-sä fá-
cut o casà d'e rug'ACiun'i. Apo¡
s'o datl-sä s'o vrut sà zideasel
acolo beserecl ei, s'apoi o pus
25 acolo cruCe si o fácut besereca.
CA' o fost acolo lemne bugIte,
c'o fo' pádure mare si bátrinl.
CruCea s'o zmuls d'in pámint
noapt' ea s'o märs acolo und'e e
30 Besereca d'in ,D' fal. Apoi ej o
zin'it päl urma cruCii s'o aflat cä
cruCea s'o tras in pádure, pà
dealu und'e-¡ amu besereca. Apo¡
ei o luatu-vä s'o dusu-vä ¡arä.
35 napoi. InCea noapte, cruCea ¡ar
o fugit. Daa o vádzut cà s'al
doilea o fugit, apoi ei s'o datu-sä
s'o sträiuit s'a' vadà Cin'e o ¡a.
rac' o vIdzut cá sä scoalä cru-
oCea d'in pämint singurä î s'á ¡a
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
si s'a' duCe ¡arà acolo d'e und'e
o adusu-WI e¡ inapob o dzis
oaiCea nu-¡ d'e fäcut beserea, Ce
sl faCem acolo und'e sä' duCe 9ao.
45 'ap-,:q s'o datu-sä s'o zidit be-
serecä' acolo in deal, und'e-¡ az.
Apoi la vek' ea Mänästire s'o adu-
su-sä alugäri. Amu nu sint a-
cä. Mihali Ion o fo' preot
so aiéi, si el o bontozuit alugäril
de-acolo, päntru &ea cá n'avea
zin'it popa 'n sat cit avea alu-
gä'rii in Mänä'stire. Apoi. Mänä-
stirea o adusu-iiä d'e casà a-
ss pleneasa' aiel in sat s'o sAdzut
cä'p/an in ea.
Baleu si Gorzu o fo' fonda-
mentu satu aista. î bätrin'i¡ gi-
69av cä' ei o zin'it d'in tara
60 Tälianuluj,cä d'e-acolo sim-
t'em no¡.
1922. Ieud Ion Duna (cristnic), 73.
DIX
RETRAGEREA TATARILOR
Pruncu Hanulu¡ o zin'it d'in
Tara (H)ätigului, si o fo' st'egar.
Apoi o zin'it in Bärsana si acolo
65 o fäcut o n'evastä un cocon I o
intrat la ea si o vldzut-o. Apo¡
lor le-o pärut bin'e ck' : ((no, Ce
pruncu Asta 1-om m'inca noi».
Da s'o rugat n'evasta: *FaCet
o bin'e si nu mincat pruncu,
ieu v'o¡ arka un meseesug
puf et mere in tätä lumea. Me-
ret si-m¡ aduCet o oalä d'e zin,
d'e patru can'e, s'apo¡ eu 1-oi
75 sierbe, î cind a s¡erbe mai tare,
apoi ¡eu tät 1-o¡ bea odatä».
O pus oala sj-o sert la foc,
cind o clocot'it mai tare, ea o
luat oala d'e tort s'apoi s'o tom-
8o n'it in cásii:
dn'it tä't pingI min'e 5
GFtAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
$'o märs tát linga ea, odatä
¡-o opárit cu 'zinu serbinee.
*'apoi d'e-acolo e¡ o zin'it la
Pk' iatra Tiganulub la Strim-
s tura. O fo' zin'it acolo sase pà-
curari cu sase o¡. Plcurari¡ o fu-
git e¡ si s'o suit d'e-asupra
Pk'etrii. Apoi Tátarii o trecut
apa. Cind s'o bägat in apä', unu
10 o tälit Cu bältagu s'o tálat mina
pruncu lianului, d'in Tara (H)A--
tagulu¡, c'o fo' st'egar. Apoi o
fugit e¡ pinä la Culm'ea si o ^fá-
cut Cuhn'ea acolo si o rá'mas
.5 satu acolo. $i d'e-acolo o rnärs
Tä'tari¡ in Sälist2e, s'apob s'a-
colo o n'evastä incä o avut un
cocon. Apo¡ ¡ará o dat sà ml-
nine'e coconu n'evestii. Acolo
20 'n fina o fo' o but'e ;naltá d'e
curekl o d'e zin, s'o implut-o
d'e apà, si tare o 'mpodobçit-o
cu toluri î cu fà%oj. E¡ o alergat
la but'e sä vazä, cl ea le-o dzis
25 aur acolo. *ase tätar¡ o fo'.
()dan o alergat acolo sä vaz1
care o intra in but'e, cä' but'ea
o fo' mare. Chi o pus k'eptu
but'e sà sä u¡t'e in lontru, ea
www.dacoromanica.ro
159
30 odatä ¡-o luat de pkTel9are i ¡-o
e'¡uflicat in but'e.
Apoi Tätarii o prä'dat tät si o
fä'cut «Seilife e» pradl.
D'acolo o märs Tä'tari¡ 011
3 5 in Borsa. La Borsa o audzit mosu
lu Bud si o släbçit pädurea d'e
täTe laturile. Cind o 'ntrat tät
In pädure, apoi o fäcut anincä-
turá î ¡-o pustiit pà tät, cl numa
40 sase o ramas si i-o prins.
1922. ie Vasile Popan Mn'elu, 78.
DX
TODOR TINCU
Apo¡, acolo la hotarul 6¡u-
lestilor vade lingá marfil Todor
Tincu. Cà harnic o fost omu
ae'ela si tare blästämat. O omo-
4s lit 9amen/ si tare mult o sAdzut
pin t' emn'itä. Da amu-¡ bAtrin;
Dóamne, ferl i apärä, el el o
fost mult pribag si cind sä blga
In sat, sä' du'eea la Zidz î scotea
so tonuri î bea zin.
1921. Sapina Maga Mea:1 Balti, 68.
DATINI, CREDINTE, SUPERSTITII
DXI Da, apoi asa o fo', cl ¡-o rnärs
AstAzi [simbäta Floriilor] , fo- pk'isatu intuna, pinä nu s'o d'e-
me¡a din casà faZe la tät omu d'in sfäcut.
casA cit'e o flpare de griy, c'asa-¡ 2923. Bude§t¡ Acela§i.
obiela¡u ; si-apo¡ tät natu are DXIII
5 cite una si mincA care cu flóarea
lui, c'apo¡ se vgd tät in Cea lume jarna este sfintu Hararambiu.
laltä.. 35 Atun'eea nu täsern nimn'ica, cä-¡
Alt obiela¡ e c1 in ziva de Bla- un sfint cu prile päntru mar-
govest'eni¡ t'Ate igàniile î tät hale, s'A nu sä. Ceva, sä
10 zermii es din pAmint ; d'apoi pägubea'. Aie'ea e tare bine a
päntu asta tät omu treabA a 'm- agiuna in aCeea dzi.
puti cu a¡ pä la graidur¡, la staul, 40 Este ¡arä. sfintu Antonie ;
la cAsi, la _täte, î afuma cu tä- aòeea o tin tot pä'ntru marhäle
mie. agiund.
1923. Bude§tj Todor 74. 1920. Budevj Ikang Ci6eu, 34.

DXII DXIV

1s In liva de Sin-6lorz, pAntru Dzua di Sin-Nicuarä, atun6e

strigoile e1a, päntru ursitorile femeile leagA fuarfeelle päntru
seelea e'e ¡a laptele de la marhäl, 45 ca s'A nu mAnine'e oile.
apo¡ e bin'e a afuma vie ele cu Le leagl si in dzua de 'Ndre¡.
t'Ande si unge cu al colo la strung¡, cu ac nu cos, si cu fusu nu
20 p'unde n-ierg oile. Dimin'eata le tuarCem. Nu luctAm nirnn'ic,
stropk'esc cu apà täte oile si 9a- färl numa¡ väruim.
menil tát s'A udà, c'apoi in nuap- 1920. Budeati Ikani Ardikan, 23.
tea de Sin-6¡orz imblä î bo- DXV
särcki, cl mosu mn'eu le-o vá-
25 dzut int'o nóapte, cind o zin'it in So In tata' simbäta de Postu-
graid bosärcäile; el o audzit d'in mare femeile bätrine I väduite
pod cind bosä.regile giCea : «si d'e duc la beserecg prescuri de grill
la asta [vac'A] un pk'ic [de lapte], päntru sluThà. Apoi aCeste fe-
si d'e la asta un pkIc». Da mosu mei sä k'earra pdrf ase.
300 dzis : «si d'in p mea!» 1920. Budeqtj Ion Tipka, 77.

www.dacoromanica.ro
 162 TACHE PAPAHAG I

DXVI po¡ d'e-a sufla cata aéeja care-s

Amu atunéj cin fac stinile, d'int'o luna cu e¡, apo¡ turba
atunée sà k'eamä la mulsu 35 aCe¡a.
AtunC¡ sá mas,oara lapeele, 1920. Cril6e§d Igana Hoti.e.a, 50.
care cit are, sau cu litra, sau, cu
s galeata. Atunéj mere si popa si DXXI
apo¡ faCe sluibä pa' ele si le strop-
k'ea" cu apä. sfinta. In dzua d'e H'ilipk'j apoi i
1920. Bude§tj Acela§i. b'ine a tina pantru marhale, a
nu lucra nimn'ic; nu-j bine a
DXVII sä k'eptana pa cap, nu-i slobod;
Di Sin-Zien'e punem ad'izma
40 nu-j sini a descilti.
d'e la besereca s'apoi dam pa 1920. CrMe§tj Aceea§i.
10 obraz. Ad'izma o tinem int'un
&bar noare I 'n lontru punem DXXII
busijoc. Apoj sfintea'-1 popa In dzua de Indrelusa apo¡ fac
duéem acasa î merem si strop- turtuca d'e farina d'e grit,' cu
k'im mala¡u si hold'ele. mn'¡ere, o framintä, a coc in va-
1920. Bude§ti An5. Tibil, 24. tra si o mincà sara cin sa culca
45 feeele, ca dzua d'e Indrelusa nu
DXVIII mincl nimn'ica, agiunä, ca sa
Is Amu nu sa fac nunt, cà nu-j vada éine ¡-a h'i bärbatu.
n'iéj éeteras bun, n'iéj horincl, 1920. Crri6e§rj Aceea§i.
n'ié¡ Apo¡ atuné¡ era
de t9ate éelea si o nuntà tinea DXXIII
trei dzile. C'apoi lua î fan'
cre-airea, c'o fo' b¡usug mai La noi ate satele au cite o
bugat, horinca estinä î malai polecra.
mai estin. Apo¡ cuscri¡ sá daa so Breben'ij is gufal, d'ipée nu
tat cu caru î calare, ca-j mai pot grai aarecum cum sa cade,
mindru calare, î lua mn'ireasa limpede.
25 0 o daea tat cälare. Bud'esten'i¡ is rdisinari, d'ipée
1920. Breb indrej Sima, go. i multa rasina, acolo-s Inuit braz.
ss Sirbgen'ii is prunari, pantruée
DXIX 's m.ult porni acolo, =ha po-
marie.
Asta-¡ armorar¡ si-j bun pan- Calinestenli is cótzie lunfi,
tru marhale bet'ege. Traba d'ipée-s curvari, c'apo¡ päntru
sie h'ert çî apa cum serb'e bu- 6o ei stie-se nu bine.
ren'ile éelea sa da la marha sa Criéesten'ii is mft, d'ipée-s
30 bea. mult 9aminq cu alb'i.
1920. Breb SIAleian, 20. G'esästen'ij is tigan'i, d'ipée-s
DXX negri, 'inca-s farà priCepere,
65 nu-s asa rusinos.
La Guth o turbat amu doj boj Harniéesten'i¡ le dzie cab pan-
bagat apo¡ in plmint; c'a- truée-s mari ca cai.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMUFtE.SULTJI
Sugatan'i¡-s /upk'i, pantrae-s
cam apucatori, ma¡ pribegi.
pupedzd, d'ipCe
apoi nu stiu.
5 Berbest'en'i¡-s capre.
Ferest'en'ii-s brén' j,
ca-s linga apä.
Cornast'en'iL apoi la aCe¡a
le dzic gad' in' e.
10 La Valen'i le dzic iconari.
La VIden1 le dzic cdcat d' e
cm
Hot'en'i¡-s cu4.
1920. CriftZelq MArie Horvat, 36.
DXXIV
In sara d'e Crrelun fac tipoi
is aela, stolnic, s'apo¡ 11 pun pa
mask' î sara leaga masa cu lant;
apo¡ pun stolnicu pà mask' si pun
goz, apo¡ pun stolnicu pa goz,
s' apoi pa stolnic pun ma's9a¡e.
20 Apo¡ in dzua d'e Sin-Väsii y'in
pninC¡ s'apoí tale ciee o scriiea
si day, la prun4 î dupa ae'eea
taje I da u la marhä; apo¡ dupa
a6ee,a mincI 9amen'i¡ daca
as min'e. Apoj dupä aaea duc lantu
la grad si scot y'it'ele d'in graid,
da d'iminqata, in dzua d'e Sin-
Väsii, sä tre,aca pasta lant ele.
Apoi masa o kagl, d'ip6e sá h'ie
30 legate h'erile d'in padure,
n'a¡ba put'ere sà manin6e mar-
hale î oile. î y'it'ele trec pasta
lant, d'ip6e sa nu le maninZe
h'iarele.
1920. Crice9tjMitrie Mununarj, 76.
DXXV
35 La Boboteadzá afurnam gra-
durile cu tamie, pin'Ce sa dee
Dumn'edz4 róade in bucat'e.
Apoi la Bobot,qadza,sara in agiun,
cm agiuna 9amenib apoi doj co-
www.dacoromanica.ro
163
40 coni a cash, o barbatu casii daca
nu-s cocon¡, apo¡ aii colacu in
mina î cu lumn'ina aprinsa in-
cung¡ura casa d'e tre¡ ori s'apoi
striga:
4s K'ir' Alexa, D9amn' e,
Grill d'e primavarl
'n pod si 'n camara.
1920. CrA6e§tjAceea7i.
DXXVI
La Sin-ò¡ordz apo¡ gazda ca-
sii I pacurarii fac cruée in strun-
50 ga si la caiba pàgios cu leo-
tan Î Cu a¡u î cu cleat d'e
porc. Apo¡ trec oile pasta cruC9a
ea sa nu ¡ee eiut'ele d'e pa-
dure lapeele î necuratan'iile
ss aCele care marg in pädure dupä
matragun'e.
1920. CrgevjAceea*i.
DXXVII
Cinsà muta oile, apo¡ pacu-
rar¡u ¡a d'in strunga oilor si d'in
vatra foculu¡ 6enusä I lut I duc
60 cu e¡ si pun acolo und'e stall ¡ara,
pin'ée sa nu le ramie lapt'ele
acola. S'apoi cmn. sa muta î tric
pasta' väi, apol ¡a 2.0 d'in vale
arunca dupa o¡ ca sa nu 2%-
65 mie lapt'ele in vale.
CrMeatj Aceea,i.
DXXVIII
Pantru lapt'ele d'e la y'ite nu-i
slobod SI scot foc d'in casa.
1920 . Cr56e§tj Aceeqi.
DXXIX
Daca' day lapt'e in sat, apoi
pun sare in el 0-1 dal', pin'6e sa
70 nu marga lapt'ele acolo in sat,
sa ramie lapt'ele la vaca.
1920. CrOe§ti Aceea0.
164
DXX X
Primávara, cind rump sterpele,
atunCea sä string laolaltá täte
gazdele î fac stina. cin
gatà d'e fácut, apoi sä da u ¡au
s tämie, apoi un om ¡a clopu d'in
cap si incung¡urä stina cu t'Ate
oi i dziée: «Duamn'e, agiutà-
n'e».
Apoi cin mulg inti¡as dan.,
10 pun crilèea î 'mplintä cutitu in
pämint simbrasu Cel mare si-1
lag asa glos in pämint pinä ée
'ncong¡urg
1920. Cril6e§tj Aceea§i.
DXXXI
Capra-¡ idä, d'ipée asa o bla-
is goslovit-o cin o flcut. Apoi asa
o strigä î päcurarii: <Crea, iidä,
crea!» C'apoi e blästärnatä
n'are natä.
0a¡a e sfintä, pin'ée are linä,
20 0. cin o dai pomaná, apoi 9a¡a
s'ä scuturä in Ceea lume d'e runa'
s'apoi potolef focu d'e pà su-
flet la aéela care d'A 21¡a pomanä..
5920. Cra6e§tj Aceeni.
DXXXII
Cind cintä gäina cocosäste
zs atunq e d'e meresin, e sämn räui.
gzo. CraCe§tj Acee*.
DXXXIII
Palia si Foca o tinem päntu
sä nu träzneascä, sä nu ijie foc
g¡2.tä pä. bucat'e. Atuné¡ nu
tr,e,bà a lucra nimn'ica 'n dzua
30 cee,a.
1920. Crd6w,j Aceea§i.
DXXXIV
Mn'ercuro nu-¡ datà sä &din
lapt'e si brindzä, d'e dulée, d'ip-
ée a m'inca marha.
5920. Crge§tj Aceeni.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG I
DXXXV
La noi cred'inti¡a inainee nu
35 sä fäCea asa. Cin sä cred'inta
uiree'e feé¡or cu uareée fatä', apoi
dAdea impuscAtur¡ si d'e la unu
si d'e la altu. Amu numa la nuntä
sä fae'e asa.
40 Apoi, la nuntä treabl sä h'ie
un st'eag. St'e,agu-¡ fä'cut d'in
pindzkurà rosie î cu inn'educ
alb. 'apo¡ d'e-acole, cu fitgu,
s'apoi in virvu eagulu¡ cu tur-
45 gäläi, ciee trei, î cu strut.
Apoi d'-acole 'ncolo, cóasä
st'eagu druseele sara in care
mäirg la cunun'ie. Apol Il ¡au, in
miná î märg la beserea
50 tin'e stegariu. In virvu st'eagu-
lui pun turgaral si strut, s'apoi
éipca o pun pà pindzä'tura rosie
eipéele pästä èjucà. Apoi seea-
gu d'e nuntá Il fa' la fee4or care
55 n'o mai fo' insurat.
Fata fa' mununä atunCi cin
sà margà la beserea, in sarà.
Mununa o cos drust' ele I dru-
st'ele-s duau,ä.. Apoi, t'Ate asta
6o sä fa' cu "Ceterä', cu cintäri,
mulätuiesc.
Druseele fa' si culacu tät 1.,
mn'ireasä d'in färinä d'e griu.
Colacu Il dau la seegari cin es
65 la beserecA. Dac' o esit d'e la be-
serecä, apo¡ seegariu pun'e co-
lacu in grindä. sus.
Cin mnarele î mn'ireasa s'a
duc la casa mn'ireseb s'acolo 11
70 ast'eaptà MA-sa î tatl-su in
pragu uîj cu colac, cu tipou, d'e
pà masä î cu horina. St'egaru
mere la usä si fa' cruée cu cutitu
pä prag î pä margin'¡. Apoi d'in-
75 tii inträ st'eagu in casä î incun-
giurà asa cu st'eagu in casä. Apoi
ese afarà si intrà cu mn'irele si
mn'ireasa in casä. Apo¡ pà rnasä
sint mincäri, tipo¡ d'e griu.
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI
Apoi drust'ele da colacu see-
garulu¡ dupa e s'A tomn'esc si
dupa ëe stä. pà lai%à. Apo¡ st'e-
gar¡u pun'e colacu in cutit s'apo¡
s 11 da pa grindl cu cutitu s1-1 lasa
acolo pina s'a' dude cu mn'ireasa
la mn'ire. Tät nuntasi¡ stau cu
clopu 'n cap, n'ime nu-1 tipa
ajos, c'apo¡ nu-¡ petrecan'ie.
O S'apoí î mn'irele î mn'ireasa
au halub'e gr9ase; mn'ireasa are
duauà rindur¡ d'e sumnä, d9auä
rinduri d'e p9ale î zad'ii îsurt.
sa duc la mn'ire. See-
1s garu ¡a seeagu sä sà ducil la
mn'ire. Apoi la mn'ire ¡ar as-
teaptä asa, ca la mn'ire, Cu ti-
pou, cu horinca. Seegaru faCe
¡ar cruée si incongiurä casa.
20 pupa Ce o mincat, dupa Ce o
baut, apoi sara imbaltuesc pa
mn'ireasa.
Apo¡ cind zin'e mn'irele
mn'ireasa la casa mn'irelui, apoi
25 nanasa dà pindzatura d'in straitl
la mreireasa si o imbaltuia' cu
pindzatura. Inti¡as datá st'ega-
riu fa' cruée cu seeagu asa la
mn'ireasa, s'apo¡ ¡a nanasa pin-
30 dzatura d'in straita, o pun'e
virvu seeagulub s'apo¡ o pun'e
st'egariu d'e trei or¡ pá cap mn'i-
resei, s'apoi o ¡a nanasa s'o im-
baltuia', d'ipée sa-s ¡a ramas bun
35 d'e la feeie. Apoi seegariu pun'e
seeagu pa ruda si colai¡ îj pun
pa pareee, in cuiu. Pà ruda-¡
Cin ¡es d'in beserecl, apo¡ ¡a
40 nanasa colacu çî mn'irele si mni-
reasa sä u¡ta pin el, colea in usa
beserdeb sä tija' la nare, d'ipée
s'A h'ie frumos¡ cocon'ii.
Apoi a d9aua dzi cuscrii çî Cu
45 mn'irele si cu mn'ireasa märg la
casa mn'iresei. î atunel cinta
¡ar:
www.dacoromanica.ro
165
Mn'ireasa e a mn'ire/ui,
Druseile-s a seegarului,
SO Boii-s a nanasul4
1920. Cril6e§tj Aceea§i.
DXXXVI
Apoi la noi lumea dziée ca
daca ¡e¡ brkinariul d'e /a 9are-
éine si-j lega un mort cu
apoj a:Cela e legat si nu
ss sà insgarl cit lumea.
Apo¡ çî fata sà leaga, nu nu-
mai holteiu.
Apo¡ sá d'ezleaga holte¡u o fata
Cu peee¡ca. Treabà ca sl h'ie o
6o färnee parasitä, batring, int'o
mart sarà, s'a' marga in vale, in
riu. Apoi a:Cela care e legat
sie acolo in vale in pkielea góalä.
Apo¡ cu pet'e¡ca Ceea s'o striée,
65 s'o sparga tata huc pá capu asee-
luia Ce-,¡ legat, c'apoi îj trde si
s'a putea insura, o s'o marita,
daca-¡ fata; atunCi sà dziée ca-¡
dezlegat. D'e n'o p9atie sparge
70 tia' in marta éeea, apo¡ in 't'ea
mart sara, in intunerec çî tat in
lund vek' e.
1920. Cr56e§tj ¡gana Paul, 65.
DXXXVII
Sacu d'e la färina s'a h'ie le-
gat, pantuée s'A nu sara h' jara in-
75 tre marta; sa-1 ti¡ legat tatdea-
una, c'apo¡ si gura lupului o h'i
legatä totdeauna.
1920. CrA6e§tj Aceea§i.
DXXXVIII
inainee in sat noi dziCeam
onaroc bun, t'una dzub. Apoi,
So or si cam dzke 4, asa forma,
d'e cin s'o inCeput a s'A dziée
olau da-se Isus Hristos» cin sa
tiln'esc do¡ 92menl; s'apoi Ze-
166
lalt dzVée: dAtdeaun'A; 'n veel
amin». S'o 'ne'eput a s'A dzie'e asa,
d'ip6e s'o urn'it und'eva oare-
cit pAmint, s'o surupk'it 9are6e,
s s!apo¡ o zin'it porona d'e la
VlAdicl la popk1 ca s'A dzicA ,Qa-
men'ii, «laudl-se Isus Hristos».
Domn'ii nu dzic asa unu cAtA
altu, numa¡ Ase¡a, proseimea
0 dzie'e asa.
2920. 6ju1estj Igan...
DXXXIX
Eu am fost acolo, pl Preluck
si o y'in'it un om din pgdure.
dac' o y'in'it din pAdure cu un
car d'e lemn'e si apoi o stat in
is CArare und'e am fo' eu, si o stri-
gat :
Mosil!
Ce-i!
qu'A aiel, pina 'nc9a!
20 MI duc la el in arare. Da zic:
Ce-i!
El dziCe: «Am aflat o pa'rek'e
de pApa¡ si o parek'e de strim-
flitt.
25 Unde-s!
Nu ,i-am luat, cA-s a Fete¡
Padurii, cá ea o horit pin pA-
dure ; si m'am temut a-4, lua, ca
m'ar h'i omorit.
30 Eu m'as duCe dup.-A ei,, da
nu oi, ri'imeri am dzis eu.
Du-t'e dupA e¡ cum t'o¡
spun'e eu, ea' er n'imeri: daca i
tre6e izvoru, apoi ma¡ treè¡ unu
35 O acolo-s mult'e lomur¡ dobo-
rit de vint.
M'am dus si am aflat papaii,
si am aflat si strimfli, si i-am
luat, si am plecat cu ej. Apoi o
40 y'in'it un vint d'e-o oborit pà-
durea tata tos. Eu am y'in'it Cu
strimfli pira in la el-
suca', und'e am Prelua'
fo' eu. Apoi o
y'in'it ea, Fata PAdurii, dupà
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
4s strimfli si dupA papu4, s'a-¡ dau.
Apo¡ o dzis cl sa-¡ dau papaii.
[Aci a urmat o mica conversatie].
Ce-¡ Cere tu, ae'eea t'oi a-
duée.
So N'ai n'emn'ica la mine.
De i-ai dat la 9are6ine,
apoi, spune numele cà n'o,¡ y'in'i
la tine.
Nu ¡-am dat la n'ime, dar
SS la mine n'ai n'emn'icA.
Omu ae'ela'Ce mi-o spus, apo¡
el o nars la oi cu merinde s'apo¡
o m'Ars ping. 'n K'e¡e, o pus de-
sakii tos, s'o pus capu pä de-
6o sati s'o murit, cA o fAcut Fata
PAduri¡ 9,areCe.
Apoi Fata Pádurii e femeie
ca si femeile, numa au obrazu
sting flocos, c'l 6e1alalt e h'ires.
65 Eu am mestesugu mn'eu, ca
ea n'are putere pa min'e. Und'e
tunA d'in C'er int'9areCe cla¡e de
orz, o d'e griu, apoi claia arde;
apoi ce rAmine, apoi ¡a nouä-
70 dzlé¡ d'e grAunte si l'e 'Nafta'
la einle si tAmie care e slutita
d'e noul oil in beserecl. Apo¡
ae'ele le 'Nafta' in teb la tine si
soban n'are put'ere Fata PAduri¡
75 pà tin'e.
1923. SugAtag-Sat.Todor Tincu, 93.
DXL
Asta pas'are care cineä asa in
pAdure strigg pió,* si sa' le¡ami
caie. Striga pl9a¡e pantuCe cin
Dumn'edzAu o fAcut lumea, pai
8o 9a n'o vrut a lucra la apà, a
atun'e¡ t'Ate pas'arile au lucrat la
apà. S'apoi, strigA asa cA-¡ e sete
si nu-i slobod a bea d'in pAriu,
él numai cin piola, atun'ein'ea
85 bea apä d'e p19a¡e d'e p'A'Cetina
d'e molid.
1920. Borsa (RIpedga) Igan Stescu
Gagga, 18.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
DXLI
Dzua lupk'ilor cad'e 'n dzua
de Cozni¡an, ¡ama. Apoi leaga
mer ita, foarfeelle, k'¡aptanu;
leagä o seergatóare si o tipa
5 pasta usa casi¡ pa dolfä noduri,
pantu luplei, ca s¡arele sa nu
manid& marhaile.
1920 Sgel M'ataca Petrovai, 6e.
DXLII
Cin vrea a fa' casa, tocma cin
vrea a ink'e¡a stratu, apoi atunCea
taie o dutcuta d'e dzaCe creitari
In patru si o pun'e cind ink'i9a-
tara stratu. Acolea pun'e inti¡
ciee un darab la tuspatru ink'ee-
turile si apoi n'ime nu p9atie fa'
1 5 n'i6¡ o vrail, n'imn'ic.
Cm n rid'ica apo¡ corn'i¡ d'e o
li etuesc, apoi atunCi M'icà st'eag
d'e naframa gazda &l'e fa' casa
si o da d'e prezent la ma¡stär
20 cind prind'e a drIn'iti. Cin mai-
sean' ¡a näframa, apol el dziCe
gazdei: «noroc» si da cu è¡ocanu
pa dran'itä.
1920. &gel Aceeaqi.
DXLIII
In G'isau-die Nos apo¡ fac
25 feeere pa la Sin-Vasi¡, bat ga-
leata oilor cu noul zmiCele d'e
más dulée; apoj o bat'e fata
aCeea Ce-¡ 'nt'acolo und'e-i ga-
'gata si dziCe asa:
30 HI¡, vo¡ mare garetarb
Da la oi imblatu-v'at ?
Ca i dulCe rnincatu-v'at ?
Apo¡ fata Ceea duraia.' galeata
la Ceealaltä fata care sea' in e'ea
3 5 lature, apoi e" ea dziCe:
N'iC¡ la oi nu n'e-am imblat,
Ca ti dulCe nu mnii-am mincat.
Merisor
www.dacoromanica.ro
267
In codrisor
40 Fa6e mere rosióare;
FaCe, fa.6e,
Nu le c9aCe,
Placa virvurile 'ne9aCe,
*i ¡au doua-trei zmi6ere
45 SI bat ursieere mere.
Gäleata o duraesc feeere in
casa, in sezatori, si feeiori¡ stav
pä d'e laturi.
1920. SIcel Aceeaqi.
DXLIV
Su' pre-sara d'e Sin-Zieni¡
50 apo¡ fee4orii fac fàfier¡ d'e dra-
n'itä si pleic2ara cu rasilla si re
aprind. Fac fátleri pa d'ealuri,
pä imasur¡ pantru marfil, le tin
In mina si l'e invireea' ca si
s 5 cum invirtiese seeagu, s'apoi
pleica fatii¡. Apoi pá d'imin'eata
marg babere acolo si string fa-
ei¡ d'e-aCele .1 le pun in straturi
d'e Cepe si d'e ai,
60 Sä n'avem d'e n'ime ba¡,
Sä nu cumpärarn malai.
1920. SMelAceeali.
DXLV
«Placa, domn'isorule, d'e ma¡
scrie alta:
Da e'e-ai lucrat tu astIdz,
65 surata ?
Da e'e sä lucru ? Ja, am
fost pa iè¡, pl colea, s'apo¡ vedz
a aseldz e lunl si
Lun'i e Lun'ei,
70 Mart e Macove¡,
Mn'ercurile l'e tin l'egat'e,
6¡oi1e nu ran'i sä cad'e,
Viniera pantru barbatu,
Simbä'ta-¡ a mortilor,
75 Dumin'eca-¡ a totilor».
1920. Sgel C6.1'ina Dan6, 28.
POVESTIRI CU PRIVIRE
LA VIEATA DE ASTAZI
DXLVI
Eu am näscut in (18)30. In
(18)48 am mArs in bAta¡e cu Un-
gum. Apo¡ o y'in'it Rusu de la
Dorna si m'o luat cAtanse In 52.
5 Apoi am sluiit rz a¡, apoi am
y'in'it acasà, am sAdzut 6 sIptA-
minl si m'o Cerut s'A mà duc la
honvezi. DacA m'o e'erut la hon-
vez¡, apoi eu rn'am dus in pAdure
10 si am imblat 6 ai, dar n'am fl-
cut nemn'icA, da numa am im-
blat pà la pAcurari dat
d'e mincari, cl eu le tlia lemne
f169,a laptele brinzA, si le f5.4a
foc.
Eu am avut casA in Ph' etrile
Lua, acolo, de cAtrá Blidari,
acolo sAdea ¡ama; acolo est'e ca-
sA in pAmint. Apo¡ acolo am sA-
20 dzut sase ¡ern'i cu soti¡a mn'eu
s'apo¡ i"andarii nu putesa y'in'i
acolo, cl omAtu era mare, pinA
aie,a. PA soti¡a ran'eu, Put PAtru,
1-o puscat in pine'ete pandorii,
25 aia, in Crgesti, toamna. Apoi
eu am fugit in pAdure si o sculat
comn'iserii oamin'i¡ din trii sate
si 18 plAiesi; eu am mArs in pA-
dure cu cam cu doi boj a unu¡a
3 o frafe a mn'eu i apoi o y'in'it
acolo comn'iserii î plAesi¡ î s'o
www.dacoromanica.ro
dat pl min'e. Eu am fugit
m'am dus pinA 'n N'eyru, acolo
In hotaru nost î m'am bAgat in
35 gridinuta Fet'elor PAdurib in
flor¡, s'apo¡ ele o y'in'it acolo
tri¡ si o dzis cAtA min'e:
«MAI, da 'C'e fe-ai bAgat in
grAdinuta n'oastä ? CA fe,-om
40 omori, si h'erbe î t'e-om
minca!»
Eu am dzis a nu m'A tem.
am y'in'it d'in N'eyru in
sat si mi-am luat merinde sA mA
45 duc la honvezi. M'am dus I am
s'Adzut patru ai, s'am y'in'it acasA,
apo¡, in sat, si am purtat Vemne
d'e brad d'in SäpineIoare.
Apoi am flout 6 earl, grai-
50 duri, suri aiC,ca in sat, si m'am
dus apoi s'am sAdzut la oi. In
CAlinesti am fost în ai la o¡;
dupg 2.6,ea am fo' si boar in trii
ai, s'amu 13 ai am s'Adzut in
55 Preluca Nei. Amu is IA drum
d'e un an, m'o luat inainfe plei-
Cfoarele î nu-s bun d'e n'imn'ic.
Dupà Ce am intors d'in Ifá-
tae, din Bosna,apoi am y'in'it
6o In sat si am blut bAuturA la fo-
gAcráu, si o y'in'it unu, Mn'icu-
lae, la min'e si o dat Cu o plia-
trA in min'e. Apoi eu am luat
170
ple¡atra si am dat in el, si el o
murit, d. 1-am loy'it in cap. Apoi
m'am dus d'e buná voie la Oar-
megi in Siget, si. am spus e'e am
s pätimat, si acolo am capatat trii
al si am sädzut in Segedin, in
e emn'ità. Acolo, in e emn'itä, o
fo' o mn'ie si nou'ä sut'e d'e rob¡.
Acolo era si popa Lucael d'in
10 Sisestl. Apo¡ eu ¡-am purtat
rnincarea si bäutura de la poartä,
care o adus doamna preuteasà,
a el n'o fo' slobod sl se yac%
c5, el o fo' insIcurat d'in patru
1s Vid.
Eu am esit ma¡ ¡ut'i cu opt
dzile. Apoi mn'ie mnl-o tri-
mäs cart'e sà mä duc in Sisest¡
si sá h'iu acolo cu el, c5.-¡ plä-
zo Cea sä h'ie cu min'e In t'em-
n'ità in tätä dzua vorbeam cu
popa Luca6.1.
1923. *ugltag-SatTincu Todor, 93.
DXLVII
Cit a lucra omu nu-¡ päcat.
Numa s'l nu fure, sä nu om9are,
25 sa nu curzea', cä aela e plcat.
Numa Zidu crede ca nu e pAcat
ca sä omorästi un om; a el cind
t'e vede_pe punt'e, el te vrea tipa
In apg. Zidu-¡ sfredrele dracului.
1920. BudeFtj I1an5. TAma§, 33.
DXLVIII
30 Nu-¡ bou asa d'e cornus sä
nu sä eiungära', si calu atita d'e
bu¡ac sä nu-s cake 'n cäpästru.
Apo¡ si Zizil is asa: batär cit de
gaza' mare a si, la vremea poate
35 sá sie särac. CA Zidu e ca calu:
cl calu odatä-¡ gras, odatä-¡ calic.
1920. Bude§tj G'eorge Berindp, 51.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
DXLIX
Placl, domn'isonile, a sta cu
no¡ akluca la cosaláu. Ja, noi
cosim pänt'fi darab d'e pina.
40 D'apoi cind o cä'lcat 'mpäratu
tara, apoi tä't n'emn'esigu o pk'i-
cat si o fo' una cu täti¡; s'apoi
o y'in'it inginer¡ d'e-au mäsura"
pämintu si d'e-atun'eea s'o fäcut
45 täbulätiile. Apoi o fo' bgine, a
n'o fo' f9ame, s"o fo' fä'rinä d'e-
aeea de griu, d'e pk'iclu.
A-mu-¡ tare greu d'e träit.
Apoi eu am fo' märisor, d'e
50 do¡sprä'dzäe al, - cm n o trecut
impäratu pà la Ocnä si n'¡-o dat
creitari cu mina. El o fo' d'e
optsprädzMe al. Apoi atun4 o
cAlcat tara asta impAratu'Cela
55 care o murit amu. Atun6ea bgi-
rä'u avea o botä; d'apoi era 'ncri-
statä oamn'inii pä botä. Apo¡
da 'Cindzäej d'e creitar¡ portie,
da¡ un zlot, apoi cu custura luai
60 orisatura d'e pá botä.
1920. SirglMitrIl DURCA, !OO.
DL
Nu este mälai, pot muri Nos,
pot peri, cl nu t'e 'ntreabl n'i-
men¡ d'ipée stai acolo gios.
1920. Breb tndrej gima, 90.
DLI
Am fo"n Cesästi ca sá cum-
65 pär dohan si mnl-o dat o babk*
sI o dzis cä-¡ dohan, si ea mril-o
dat floarea soarelui f . . . -¡
mormintu mamei mine-sa. C'a-
poi, vedz cl färl tabac odatá'm
70 pare cá m'A si b'etesesc.
192o. Breb Acelni.
DLII
Int'a' rind puneam pu¡ si
closcl s'aveam pu¡ bugät ; d'amu
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
nu-i n'imn'ica. el sIrac bgetu
astádz peat' e peri: n'ai, av,ea Ce
vind'e, n'ai ée minca.
1920. Breb Ft-Istria Moraru, 30.
DLIII
Pk'ick o greutate fIrá sarnI
s pästI noi cu Zizi¡. Sint om de
sasedzki de a¡ si am tráit numai
cu gleabl si cu nácazuri. FI b'ine
si du la MArirea tgre¡ n9astre
plinkerea rwastä, ca sä scápám
/0 odatá d'e Zizii Istia, cI tare gre,1
n'e sug. T'e rog eu lacrimi in
ca i fat de Ciéea, ca sI fa,¡
lam-An-11 pá la ée,¡ maxi ca sá ne
scape de Zizii Cest¡a.
1920. Breb G'eorge °Area, 6o.
DLIV
/5 Amu deat,gdzIel-si-sapte,
deavádzIC,¡-si-optu ai pIrnintu
o fo' laolaltá, n'o fo' impIrtit
TIt cosardu o fo' a sa-
tului: Crizin'ile, MIgura - Ou,
20 Pogom, alasu, Bandrea, Sesu-
rile, Guti¡u o fo' d'e páscäki
si el o fo' a nostru earicind. Da
amu e tát crkiesc. Sub K'eatra-
Gutiiului, am tinut boime.
1920. CrA6qtj Vasile Hot'ea, 50.
DLV
zs Apoi, domn'isomle, vedz
dacI asa o fost: eu-s bItrin
tinärä. C'apo¡ asa o rinduluit
Dumn'edzIti,, ca sä sim laolaltä.
D'e n'ar si vrut Dumn'edzAui,
30 n'ar si adus-o acassi la mn'ine.
V'o douásprädzlée sIptámini
am stat cu ea n'ecununat, s'apoi
dupá aCeale gptImini n'e-am
cununat. CI ea-¡ amuia d'e dot*
35 dzrei d'e a¡ î eu-s trecut d'e
www.dacoromanica.ro
171
sasedzIC¡. Piná amu prun4 n'am
avut; d'e-amu, d'e-a rindului
Dumn'edzku,, nu stiu,.
1920. Harni6e§ti *tefan Bozaj.
DLVI
Eu m'am hátut la Italia ; atuné¡
40 mi-o vin'it dum-dum î m'o
luat asa. Italieni¡ sint tare aspri,
cum e piparca. Apo¡ cum is Ita-
lienii numa no,i, Ardeleni¡, sin-
tem asa.
4s Ei piná amu am munCit la
mine. TR acolo era/4 î 9amini
din Arsuri, din Plopk'est¡ si era
si unu din Molchia.
1920. Breb Guga Alexa, 23.
DLVII
SI ne 'ntilnea domnu 'n
50 tori ¡ama, c'apoi audzea mulee
hori. Amu-¡ grel, c'apo¡ si,
sI spar, s'apoi care-s la
fin, la cosit, care-s airea.
1920. djule§tj Ioana Pop, 30.
DLVIII
Frat'e tIt'e bun'e
ss frumeasl ar h'i, numaí d'e n'e-ar
tign'i d'e lump asta. CI no¡
aié¡uca trIim atit d'e flu, cá
tIfe nIcazurile cad pà noi, si
apoi numa¡ domniii 64, mari n'e
65 fac flee ast'ea, n'e trag cu
ink'isi. Mare durel'e avem, fItu
mn'eu, cá nu putem n'ié¡ faée
cruCe lu DumnIdzIti : «D2amn'e,
däruia-nl!» D'e bunI samI am
65 agod'it ca cum sI n'e aducIDum-
n'edzIu Rumini¡ sà" n'e sceatä
d'in tIt'e näcazurile î durel'ile;
dará cá tIfe tát asa rImin: in
plisl am fo', in plisI rAmin'em,
70 nu n'i-o adus mare bin'e. Amu,
cind má duc la bold in Siget,
172
numa atita vad cà amu mà pisca,
aieluca má pisca, acolo ma pisca,
tat mä pisca care cum ma ga-
sast'e. Pina in Ruman'ia-mare
s rn'ai duCe, numa sastiu caacolo-¡
bin'e d'e trait, citu-s eu d'e du-
cueita. Puat' e pá airirea o h'i
bin' e, da aiejuca nu-¡ d'e fel e.
P9afe pà Ceea lume numa. Apoi,
to mala¡u sà usca tat, d'ipée nu tat
Ruman'i¡ sà iubasc; s'apo¡ Dum-
n'edzau n'e trimatie uaree'e pe-
d'eacsa.
1921. 6ju1e§tj Ióana Pinta, 80.
DLIX
D'e-ar si o leac' d'e dohan,
domn'isorule, ca sá dohán'esc,
ca d'e tri¡ saptaming n'am do-
han'it nimn'ica. C'apo¡ vedz, ta-
re-¡ eau a dohan'i frundzk' d'e
urdzia si d'e flóarea suarelui,
20 $i nu put'em fara tabacä, ca-s
cunt'it cu k'ipa. Apoi cin am do-
han nu bag bagau in gura. Dar
ti¡ duma-ta ca-j mai bunà o
gura d'e bagau d'ecit o k'ipä d'e
25 dohan, dipée apoi C'eea tare o
simtesc acrä, s'apoi nu mä.
baja' lucra. Ca cu k'ipa
ma mai zahala' la lucru, o lozesc
d'e greblä si d'e c9asa, o tui.
1920. Berbe§tj "'Attu Cup69a, 66.
DLX
30 Este un bot'ei d'e o¡ si simt
capre douädz5.4 intre oi. î ca-
prele dele sa aleg d'intre oi d'e
t'ilin, nu vreau a umbla cu oile.
Ca oile ar sádea pa' cimp, ele O.
35 duc in huei. Nu &A vriasc
färä d'e t'ilin.
Apoi tocma asa si nob Ru-
miniL cu Ungurii; e¡ sà tin
domn'i, mai domn'et, I no¡ sam
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
40 prost¡. Sam Ruffling, î no¡ dara
cá cu Rurning n'-am trake.
O fost un Ungur s'o dzis
clopotu nost d'e la besereca
«pk'itä d'e malab pk'ita d'e ma-
s laji î el a lor striga: «buza k'e-
neret» (pk'itä d'e grit)).
1920. Berbe§tj Acela§i.
DLXI
La domnari pare-le flu ea
s'o dus Ungurii d'e-aie4, cà amu
nu-¡ bartä, nu-¡ n'imn'ica. D'e
50 cin o zin'it Rurnan'i¡ o pk'icat
aeste d'e-atunéi.
1920. Berbe§tj Acela§i.
DLXII
Apoi asta noi
le spun'em atunel cind destä-
cam cucurudz tuamna, atunel
ss cind 11 desfgem d'e p'iti¡en'e.
1920. Vad Todosie Telept' an, zo.
DLXIII
Ce¡a care o dzis
is Meat d' e e [cfr. xDix],
apoi traba sa sie vr'o feme¡e,
min'ió,ase cà fee'iorii d'e
60 pe la ei graiesc cu fet'ele
d'e la noi si tat als.1 draguta
aiel fee ele-s mai mindre,
ma¡ la rind cu tat'e. La noi sa-
t' ele n'e dzic öjotormen'j.
2920. Vad Aceea§i.
DLXIV
65 Amu nu horesc asa : uareCe
hori mindre sà sie, ca d'in bk-
trin'i hori. Amu nu-s d'e-gelea.
Amu sint d'e-a¡estea d'e-a min-
drioruluj numa. Apoi a¡estea d'e-
70 amu mn'ie nu-mi plac el
vreau sa le sti; c'apoi, e'e mn'i-s
bun'e ?
1921. Vad I9ana Codr,qa,
GRAI1JL I FOLKLORUL MARAMURE$ULIJI
DLXV
In tätd dzua pAcurari¡ ala'
Cu izvarn'ità caldà un darab d'e
ca s in aldare und'e serbe urda,
apoi Il ipá info bärbintà cu iz-
5 varn'itk; da izvarn'ita e auk' si
stà" acolo pink' astark, pink sk
6¡untà. Apoi d'-acolo, cin zin
eloban'ij d'e la oi, scot d'9-acolo
cif e o darabk, apoi o pun'e info
IO gAleatä I ipl acolo un gAvan
mare, asa, d'e urdk calda. 'apo¡
aéela sk k'9,amä boron' ej. D'e
sá vaea' pin'e, apo¡ mknindi
pin'e; d'e nu sä pin'e,
Is apo¡ mina boron'et gol si
fac la obradz asa cum î dracu
d'e rosu.
1920. Vi§eul-de-jos Dumn'itru Pop
Gittej, 71.
DLXVI
Dumn'ia-v9astk d'in lontru nu
stit cum sk' lucrl aZi'Ciuca. Noi
20 cresein'i¡ duCem in silk, d'ipCe
nu-¡ cu 6e a tal, c'k' munti-s pà
mina Zidzilor. Pin'l amu nu n'-o
dat n'imn'ica. C'a-
poi n'ie"¡ ée¡ care au cirma satu-
25 lui nu in cu nob cà vedz, Ru-
min'i¡ n'au d'e und'e da ban'i;
nu-¡ mai intreabä nu-i
contro19,a' n'imen1 C'e lucrà cu
noi.
1920. Boraa (Pk'etrosa) Gavrilti
1(16ju, 50.
www.dacoromanica.ro
173
DLXVII
30 Eu, domn'isorule, sa nu h'i bk-
uta o leach' d'e horina, n'as h'i
trkità pAnk amu. Apoi cu horinca
asta nu mn'i era- asa ba¡ sk h'i
mincatk
1920. Sgel Gahe Meclq Dan, 64.
DLXVIII
35 Ai4a, pin darabu esta de WA,
nu s'a faCe n'emn'ica, tare-¡ sä-
rack, cg-s numa munt. Nutria
mäla¡u sk fae'e î a6ela numa
atunC9a cm n nu pleick bruma,
40 c'apoi Ilged'erl dacá pk'ick.
1920. Cuhea
DLXIX
0 fern* o bkgat d'e slugl pk
un pockit care o zin'it d'in cä-
tan'e si o gAzaluit cu el vreme
d'e trei aj. î int'aCe¡a trei a¡ o
45 avut un cocon. î a tägkduia,
c'd nu-¡ cu el. *'amu o zin'it bär-
batu-s4 d'in Rusiia, und' e o stat
inj ai si o gäsit coconu acask.
El n'o fäcut n'emn'ica la fe-
50 meia-sa; numa sá aflä rusinat,
nu mere n'ickri si o dzis cl flee
sk si arsä, numa aCela lucru sá
nu si fgastä.
5920. Rosavlia Ileana Rus, 24.
MUZICÁ POPULARÁ

www.dacoromanica.ro
 Referindu-ma la afirmatiunea facuta altundeva (cf. revista Viea(a notul, XVI (1920),
171) privitor la folklorul muzical al Maramuresului, relevez i aci, cA, in aceasti privinta,
acest tinut nordic e slab reprezentat: Ii lipseste mai mult sau mai putin acea expre-
sivitate puternica i caracteristici a doinei romanesti, a asa numitelor cântece de coastd
burnoara, in care curge duiosia subtila si pitrunzatoare a sufletului romanesc. Ddr-
laiurile maramuresene se caracterizeaza prin monotonia lor si multe din ele vorbim
de muzica vocan prezinta aceeasi modulatie ca si cele mortdsti (cf. de exemplu
n-ml 8). Aceste constatari le-am putut face atat in vieata casnica din interiorul satelot,
cat si in cea dusa pe plaiurile ca i In muntii Maramuresului : la cosaldu ca çi la
pacurari. Din vieata satelor de relcvat aria n-rul to SA BEM, care e dat cz un canttx
bitranesc si care azi se aude din ce in c! mai rar doar lautari batrani il mai anti
din viori surdinate i aproape numai pe coarda lui sol, rascolind evocar melancolice
ale unor vremuri patriarhale. Cantecul cred cil 1-am notat bine, dupa ce 1-am inva-
tat sa-1 cant din flaut aläturi de un lautar batran; partea a doua Allegro e
redatil si de Isidor Man in al ski Apsenescul, cu accompagnament de piano. Cuvintele
acestui SA BEM nu le-am putut culege, intru cat cei care 11 cunosteau Il fredonau
numai, fära cuvinte.
O caratteristica insa proprie muzicei maramuresene cred ca. o prezinta trail,- a
pacurarilor. Lungl de 2.90 metri pana la 3.zo i facutd din lemn usor invelit cu
tinichea, ea e un instrument eminamente pastoresc, din care se canta tinand-o cu
mana rezemata cu cotul in coapsa. Singurul cantec ce se aude cantat din trdmbçitd
este Ind, tatd, ind despre care vezi explicatia in Introducere sau asa numitul
A OILOR, cu variantele sale (cf. n-rul Dupa cum am spus si in Gral suflet
I, 156, horia oilor e un cantec batranesc a carui modulitiune Il scoate din randul
ctmoscutei doine romanesti çi in al carui spirit se mai aud in Maramures azi
din -ce in ce mai rar çi altele: horja pribaguhtj, a caprelor, primdveref., etc.".
Aceasta hore o au si Hutulii, dui:4 cum se poate vedea din n-rul 2 NA TREMBITE,
pe care am reprodus-o din valoroasa lucrare a lui Viodzimierz Szuchiewicz, Huculs-
zczyzna, tom drugi, pag. 118 (Kraków 1902). Pentru a inlesni cititorului cunoastere
nuantei reale a tram itei precum i pentru a controla redarea acestui cantec pe care
eu am facut-o cu ajutorul flautului, reproduc sub n-rele 3 si 4 acelasi cantec din
importanta cule,ere a lui Béla Barták, Volksmusik der Rumeinen von Maramures, 117,
unde, cu un luz tiinçific, sunetele trambitei ni se infatiseaza pana in cele mai
mici detalii
Cat priveste muzica instrumentalä de vioara cf. B. Bartók, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 N-rul r. A OILOR
Cantati din caval

ti.
/
MEN WS
IMP:r =1
WILMS=
/INifig/fr_
....,.... OW
Auzità de la GavriLl Patriu§, 27 ani, in ieu,

JM --=111 ISMIllinii /%!11111

..=11W1111MIIWIIMErf
BM MIMI 1",. M 1111...-VIM
`MON IIIIML../1=1.=1/M111 ..7
=1.111=1 =MI WPM=1MIflirACIMINNIM
MINI 1111111U11
1922

.1)., firti - ,1.11,1 : 04- & ra tu. ,

M141V-MINIPMEND11111 11/7Nr ,M1= 1=NW.I .AIMIS

/M11/11/A11411=11121/11111WAMINIMIS17J1111=IN:i741MriaIlmGAIN
11

..11111 [,,,,mni=m,.weizz,...../=?...o.rjr=rm=temp.mmispzumm=1

3, p-7;»72nati& Rmoie feria!

1MFAMI11 ilmr_miimalMINCYNIMPIIM
w,11111111=111MIMIMINIIMII11 I /=',M1111-iIIW'
EN INIFWMIA 01',3 EMS=11
.11! MI =MEN OM = NENIMIIIIMO111111/1=
al14111...7MIMMIMI=4=11411.-- ME 1=11. It= MP 111,111
IN MUMMA MI
41

/,,IM/ri_ 111IMMrlIM II APIIIIM11WAI11118rJ

411/ /10 Al
MI a
MEE..,ailMmr--= 1 MilInr.M1111.111111
11111111,
W.INOIMILINSIIIIIM
11 NM IimiNNENNIIrmi
re:11
-1INII IIIMMCIIIIMEI
=REM. , IIMIME ME111=MIMEO
t I IMPM111NMMIIMMMI111 IIIINY
4v ot

l'OINNIMINNIOnlisIM:MNFINLAIN f="JW11=,MII IIMO

ILINNIPAIIW=1111= MINIMINNIIMMIII= IMNII
'VIAL
=MAMIE IMMIN IMNAIIII.
MdirAIIINENITIIIN
r Am wI WPM= M 1111 MIR MU I= MN ECM =POMP MI I MN W IN IN M MI E. IN NM M
a min ...15.7./IM111.74 OEM 111111=IM =1..1= I l ...Wm. -. , ..MIIM MIMI
...

animiluarim
Nadlirmilil rmwAs:dr...
urairms em.mi al was IN El
I.,1=='==1M41IMIMININVMMIMIIIIIMUMMMIIIIMIIINE11 MEINIMMINIM Mira IMICAINIMM117111 WITANIIN
MEMMININIIMialr.M4M1111
wig= wo

I........
1IMMII1IMMawallIM111111
,
=1::..=111 .. ,..1M,=1.111ar. ......-..
01=.1MI
=111=1
t:WM'WMIVIIfamil:MIP=IMAr-aldr_ANDWALIKSIN11WWIMMM
:.:MMINI=AM=11.111
'WM,'
141
.,. , .._

www.dacoromanica.ro
178 TAULF JAPAHAGI

N-rul 2. NA TREMBITg
Jak owce przycl2 w poloning.

Din Szuchiewicz, /.

N-rul 3. CA.ND MERG OILE LA MUNTE

Din Béla Barra, /. c., n-rul 198.

,IffY"
LIWI-1=MM 1": .ANIM .111
minismr.imNE
rair .1=111,111111111WMIM=1WAIM11
t-- .-
a

-I. 111IMII IMSFM.:.-1

N-rul 4. HORA PACURARULUI CAND A PIERDUT OILE

Din Béla Bartók, /. c., n-rul 199.

J
t
-1/'
MrIEMN
1rAl =1/MMAIMP IIMIM.".M1111IMUM MILE
IM/INC"-L.AINWE .11 la/NOISFMNIIIMNI1
11V..,MIMIM471111*11
IIIU111ONr,11..WIM=MMIINMIMIMP

/I .74N/1...1.K.AW.MM=IMM1 IbMOM1
..1IffAl=11111I IM 1=1."1M==
IAM44NALMIFWIRIt111WW,AIMIMENI NI
111;.:., ONErMi111CAN I
=K".

www.dacoromanica.ro
GRAIUL I FOLKLORUL MARAMURE$ULUI 179

N-rul 5. CANTEC
Auzit de la Arba IuI4a, 27 ani, in G'esg§tj, 1920.

I
- -- Za -14 ca pi. sm. - n'e -ta - te ,Oamitie -

N-rul 6
Auzit in Sat-*ugltag, 1921.

W.

I !AM.
P :1'! NM &MOM MIN ,M11:11111.1
W 11181,
ialLIIIMMINWM:11WW 17111M mrav imo =ammo. MIIME/MMEMMI
MI
t111=11,11__.MbENNIAMIMI
AIMIIWENIAIME

N-rul 7
Auzit in Breb, 1920.

1
a.
...70/IMMII=M1 MIPIMPINIMENN MN 611INNINIIII
OW' 4I1W 5 AMIN :4111= 114111LOM NM= N=41141MIWAIIMMIIIMEN MINI YMINIONI NEW 711. S MMPIMPVIMMIN
rl- JIM4
, MIIVaMOIM
= Mk
MIN NMI II= E
MEN allMal"
INEMPIMINIMMIIIIM IM:IBEW
NIMANIMI %WPM/I=
IMNI ILIMM.'
1=111 rENI PM.'

N-rul 3
Auzit in Sfipinta, 1920.

www.dacoromanica.ro
18o TACHE PAPAHAGI

N-rul 9

Auzit in Petrova, 1920

L;JORINIMM/MNIMI
=0* VNIn=Mgt IM 11WWr_IMMLIIMMIIIUlYNNIIMM71
FL moan=
INN .1
11 rwmairmrww-_mnim:a. mom MIN AMILMIY.MI
12:11
1Mr=111711
L. /11MLMILl MINL=111 MNIMILMIN MI NM IM

N-rul io. Sik BEM

Auzit dela läutari in Rozavlia, 1922

(

t1. 1=4Mi
.. UMW.7 MIII~WW.
Anmoraumw Wal/11MarMIIIMI
wirols.wammwswAwm=smr-mmiammiranomiiINIM
NM ...momIlV=MOMIM1M 11111111M11
I1 MIL MINN IM
minLLL ...... IL ILIIMIOrIMMIll=11

W.AFISMININIralIIMMl 111 L."=

wouarmwsdorAmmimmrAmmrsomommemmimumuimir...m..
oFL

Ef111M1111111 =/)=41NIMINC:IMME =MIMI

M111WANIA=LarilIMIMAM arM7SINIMIPMMIENIVII
r,.......n...."...MIN1Y1111111=11MMEMMIIMIINIMMIIIIMIW.UdflMILAMMIWILIMPOM
5:311WWIIIMBINIIIIII WM, .41 ME MIUM=17111111MIIMINSIMMINIIIMEMINIMINIMIMMEWL11N1
'A IMINIIMILIVIIMMIWINIMIIIIMILME01F/J

www.dacoromanica.ro
 APENDICE
PIESA TEA TRALA. A NA 'EREI LUI
ISUS HRIST OS

www.dacoromanica.ro
 Piesa teatrala, pe care o reproduc aci, in apendice, mi-a dat-o
In manuscris sateanul Gavrili Ples (49 am), din Ieud, in ziva de
lo ianuar (marti) 1922 chiar in comuna Ieud unde mi dusesem
anume sa vad jucarea acestui sViflaims. Acest fel de teatru era mai
desvoltat inainte de razboiul european (1914) si se juca nu numai
pe valea Izei, ci si pe Viseu ca si pe Mara. Actualmente obiceiul
acesta, pe care il gasim si la alte y opoare (Slavi, Germani, Neo-
latini) e pe calea disparitiei, pastrandu-se doar in cateva comune,
in fruntea carora ata Ieud. Manuscrisul un caiet de 33 file, as-
tazi in posesia mea se datoreste invatatorului PetruBilt (t 1904)
din Ieud.
Satenii din Ieud jucau aceastä piesi pregatind-o singuri si
din propria lor initiativa, oferind publicului In zilele de Craciun
o placuta si instructiva distractie desasurata absolut tara nici o
pretentie si in shriplitatea cea mai patriarhala posibila intr'una
din salde de clasa ale scoalei (vezi cele sase scene din aceasta
piesti reproduse in plansele XX, XXI si XXII.
In ceea ce priveste transcrierea manuscrisului, cf. Introclucerea;

www.dacoromanica.ro
 VEST ITORUL
Prea onorat domn de casá,
Din oameni persoanä-aleasA,
Eu-s trimes ca vestitor
De al meu ponmcitor:
5 VA vestesc el-a noastrA ceatA,
Ce din Ieud e sculatá,
Nu-i departe asezatá.
De cumva binevoiti
Ceata noasträ s'o primiti,
10 Ea va face pomenire
Despre-a lui Ilristos venire,
$i va face cheful bun,
Cum sä cade la Cräciun.
ACTUL I-i
VESTIREA NASTEREI LUI HRISTOS
IN GERUL GAVRIL
Bucurá-te, Prea-curatá,
Is De pácate nepätatá,
Marie plinA de dar,
CA la Domnul ai mult har.
MARI A
Cine te numesti a fi,
$i cum ai venit ad ?
20 De la care regiune
Imi aduci inchináciune ?
Má tem cA te lingusesti
and mie asa-mi vorbesti.
www.dacoromanica.ro
Deci spune-mi adevArat:
25 De ce Domn ai cuvintat ?
GAVRIL
Eu sint inger Serafitn,
Dumnezeu mi-a zis s'A vin,
SI-ti aduc o mare stire
Despre-a lumei mintuire.
30 Tu vei naste pre Cuvintul
Carde-a fAcut pAmintul,
Cel de ingeri láudat,
De oameni Isus chemat.
Fiul lui David se va zice
35 i pre om va sä-1 ridice
Din moartea pAcatului
Din adincul iadului.
Deci, tu, cea plinA de dar,
Nu te 'nspäiminta 'n zadar,
40 CA spirit sfint te-a umbri,
Mara. Domnului vei fi.
MARIA
AceastA flgIduintl
Mie mi-e cu neputintA,
CA vreau sl rAmin tot fatA,
45 Cu nuntA ne'npreunatä,
Precum Donmul mA cunoaste,
Si asa, prune cum voi naste ?
GAVRIL
Acest lucru minunat
Dumnezeu sfint l-a lásat,
 L84
Si vei naste ne'ntinatl
Fiul ce-a fAcut lumea toatA.
Mare tainA, neghiclità,
Va fi prin tine 'mplinità,
5 Cfici se va naste din tine
Unul din sfinta Treime;
Tu vei naste si vei creste
Pre Cel ce lumea hrAneste,
si-a fAcut toate ce stnt
I. Sus in cer, jos pre pAmint.
Iti spun, Marie,- adevIrat
dà ingerii s'au mirat
Cum o vergurl lumeascA
Va pe Dumnezeu s'A-1 nascl.
MARIA
umiliti
Is IatA serva Donmului,
Fie dupA voia lui.
ACTUL al II-lea
Iosif incredinteaz1 cu Maria
Marie sfintA, curatA,
Stiu d esti din vitA ',naltà,
La suflet esti umilitA
20 Si de Dumnezeu iubitA.
Eu incA-s un om drman
Tot din a lui David neam,
Si nu cerc In lume-avere,
l'ArI 'n Domnul mingliere.
as Un dor ceresc m'a 'ndemnat
Si la tine am intrat
SI te rog sA-mi fii sotie
In aceastà lume mie;
SA mA 'nveti ca tine eu
30 A ruga pre Dumnezeu.
Eu voi fi tie sprijin
Pe acest pArrûnt strein,
Si mult ne vom bucura
Cind pe Dorrmul vom ruga,
35 SA' fie 'ndurat spre noi,
SA ne scape din nevoi.
MARIA
Iosife,-a ta cuvintare
Mie-mi face supäxare,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Ca eu mi-am propus odatà
40 CI voi sl rimin tot La,
Cu nunta ne'npreunatà.
Eu nu mA voi mArita,
CA-mi place biserica
Mai mult ca toatà lumea.
45 Vezi d lumea-i rAu stricatA,
Omenimea-i blestematA:
Nu roagA pe Dumnezeu,
Mai voioasA face rAu.
Pentru-aceea m1 depart
5. De oameni ca sA nu-i vAd
Pink' fac atitea rele
Si pling pentru ei cu jele.
De cumva tu te rogi bine
Lui Dumnezeu ca si mine,
55 Ca sA scape de sAtan,
Pe toti pruncii lui Adam,
Eu ti-s soatA 'n rugAciune
Si in alte fapte bune,
Ce-s hrara sufletului
6o plAcute Dornnului.
IOSIF
VAd, Marie prea iubitä,
CA esti curatä i sfintA,
Si darul Domnului 'nalt
In inimA si-i 'ncuibat.
65 Ci m'A rog cu osirdie:
Fi-mi inger scutitor mie,
SA rnA 'nveti ca tine eu
A ruga pre Dumnezeu.
MARIA
Iosife, te rog, ml lasa
70 0 lead singurl 'n casà,
Ca sl 'ntreb pre Dumnezeu:
Implini-voi donil tau ?
Iosif iese ;earl, iar Maria se roagii:
Dumnezeule iubit
Care mi-ai fAgAduit
75 CA-ti voi fi locas sfintit,
Rogu-te foarte 'nfocat
SI-mi dai pArintescul sfat:
Ce sA spui Astui bArbat ?
Vine un inger §i zice:
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
0, prea 'naltA 'mpArAteas'A,
A cerului mai aleasä,
Ca ingerii mai frumoasA:
Dumnezeu dint m'a minat.
s Ca s'A-ti spun adevArat:
Primeste-a lui Iosif sfat!
Iosif ciocAneste la use, iar Maria zice:
Oh, dar vino, om iubit,
CA Domnul asa-a voit,
ffi sprijin pe pAmint,
.0 SA 'mplinim a lui cuvint.
Apoi se roagA arnindoi n genunchi:
Dumnezeule 'ndurate,
Tinde-Ti mare bunkate
ne 'ndreapt'A intru toate
Ca sA le-al-gam la gloate
I5 Pre pAmint cum sl sA poarte.
DA-ne tArie 'n nevoi,
In nAcazuri fii cu noi,
Ca cu dor sI te iubim
acum i 'n veci, amin.
ACTUL al III-lea
Iosif aflA cA Maria-i tAroasi i voeste in
ascuns a o 'Asa.
IOSIF
singur
20 Hm, hm, hm, ce o sl fie
Cu mireasa mea Marie?
Of, acest lucru ciudat!
Oare s'A mA fi 'nselat?
Ah, nu este cu putintA,
25 Eu cred a asa fiintA,
Chiar cum este Maria,
Pe VA.mint n'ai mai afla.
Dar acum m'A duc si-o las,
SA-mi mai treacA de nácaz.
30 Ho, ho, ho si ha, ba, ha,
Almintrelea voi lucra:
MA duc i m'A voi ruga
Cum a fAcut si dinsa.
Asa-oi face, asa, da,
35 CA mai bine voi imbla.
Se roagi:
www.dacoromanica.ro
185
Doarnne 'nalte, Dumnezeu,
Vezi-mi Tu necazul meu.
Ingerul: sbin, sbin, sbin (s'aude zburind).
IOSIF
Aud zburind
Un 1nger dint,
40 E pe pAmint,
SA-1 aud, s1-1 ascult.
INGERUL
Iosife, nu fii scirbit
Pentru celea ce-ai plinit;
Nu te teme a lua
4s Pre Maria 'n casa ta.
CA ea Sfintul ce va naste
Turma lui David va paste:
El 6 fiu fArg de tatà,
Fiu ce-a fAcut lumea toatA;
so E fiul Celui de sus
tu-1 vei cherna Isus;
El iadul il va zdrobi
pe om va mintui
De-a dracului viclesug
ss i de-a iadului greu jug.
Deci, Iosife, fii voios,
DAntueste vesAlos,
CA vei hrIni pe Hristos,
Mesia ce! luminos.
IOS IF
jucind de bucurie
6o Vonder Fenster bistium tir,
Tanzder Iosif siongoadril,
De la fereastra la usA
JoacA Iosif
Bine-mi pare, vai, vai, vai !
65 Bine-mi pare, vai, vai, vai 1
ACTUL al IV-lea
IOSIF
au% Maria
Marie, n'ai auzit
Ce poruncA ne-a sosit
186
De la Cesarul August,
De la Roma din Apus ?
MARIA
Ce porunca a sosit,
Oh, Iosife prea iubit?
IOSIF
s August Cesarul vestit
Multe tali a cucerit,
Pre multi crai §i i-a supus
Si la Ost si la Apus.
Si acuma el voieste
IO A §ti pe citi stäpine§te,
Care de unde se trag
Si cu toti ce numar fac.
Deci, iubita mea Marie,
Hai sa mergem a ne 'nscrie
is In orasul stramo§esc,
A lui David neam craesc.
MARIA
S'a mergem, Iosife, hai,
Colo 'n satul lui Isai,
In Viflaemul vestit
20 Unde s'a nascut David.
IOSIF
Merge-vom, scumpa Marie,
In Viflaim a ne 'nscrie;
In* of, vai, Doamne sfinte,
Ce ne-om lua de merinde ?
MARIA
25 Mingie-te, sotul meu,
Ne-a rindui Dumnezeu.
IOSIF
Eu imi iau §i firezul,
Si barda §i sfredelul;
Cu uneltele pe cale
30 Vom cistiga de mincare,
Poate si vre-o trei parale.
PleacI.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
IOSIF
Vad, Marie prea iubita,
Ca acum e§ti tare trudita
De drumul acesta mare
35 i de arsita de soare.
Mai sileste, ca sosim
Indata la Viflaim;
Ne vom cere spre-odilmit
La vre-un neam de-a nost, cin-
[stit ;
40 Ca-avem neamuri luminoase
Si spre noi vor fi miloase;
Ne-or primi care de care,
Väzindu-ne 'n lipsa mare.
MARIA
Cine trage 'n saracie
as Aici n'are omenie.
Cel sárac §i izgonit
E de truda pe pämint.
Vezi cà oamenii-s orbiti,
Si la inima-s timpiti,
So Ca Cinstesc numai pe-aceia
La cari este avutie;
Nu primesc pe cel sarac,
De-ar fi °rich de curat;
Si eu nici nu m'oi mira
ss Cortil de n'om capata.
IOSIF
Nu cred c'ar fi cu putinta
Tocmai a lui David vita
Se fie a§a 'mpestrita,
De satana cucerita,
6o Se nu ne dea un minut
In casa lor putin scut.
NIARIA
Frate, de nu ne-or primi,
Dumnezeu dint ne-a scuti:
El e Tata tuturor,
6s Mai ales gracilor.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
ACTUL al V-lea
Iosif la mai marele sinagogei, in curtelare
la Isahar.
IOSIF
Inalt pArinte Isahar,
SA aflu la tine har.
Eu-s din satul Nazaret,
Om serac si 'n Domnul cred;
s Si-am venit cu-a mea sotie
Intre neamuri a ne 'nscrie.
Acurn sintem osteniti
De drumul greu, i frAminzi.
Sotia mea-i nlcäjitA
ro stA 'n sus de tniditl.
Fl-ti pomanA si ne
Peste noapte 'n a ta casA;
Fie-ti mill de-ai tAi frati,
Sint din neamul luminatii,
=5 Macar cA nu sint bogat,
A lui David impArat.
ISAHAR
minios
Ce voesti, mAi prostallu ?
Ai durmi 'n palatul meu ?
Cum ai putut cuteza
Tocmai la mine-a intra
Si-a-mi minti asa avam,
Si-a-mi spune cà imi esti neam ?
Mli, eu n'am neamuri ca tine,
Ialelei, fAr'l rusine,
25 Zdrenturosi, goi si desculti,
Chiar de Dumnezeu b'ätuti.
A mele neamuri sunt bune,
Petrec tot in rugAciune,
In posturi i 'n fapte bune.
30 De-acea Domnul Ii iubeste
Si pe toti Ii därueste,
Si nici and nu-i pedepseste.
Tu de-acea esti pedepsit,
CA esti ceva prAp'Adit,
35 Si 'ncl hulesti pre David,
Pre prorocul cel vestit.
Ai noroc cl-amu postesc
Si-s un om dunederesc.
www.dacoromanica.ro
187
De la alti vei dobindi,
Cit dintii ti s'or add.
Piei de-aici, cu-a ta sotie,
Mergeti barem in pustie,
Si-aici mai mult nu intrati,
Bine de vreti s'ä imblati.
Iosif si Maria ies afarA.
MARIA
4s Vezi, Iosife, si te 'nvan
Cumu-i lumea ast' mlreatl,
Si mai multe nu-ti vorbesc
CA sl nu te nAcljesc.
IOSIF
la alte neamuri.
Inalti boeri, ai nostri frati,
so Faceti bine, ne lAsati
Ca sl afllrn ad'Apost
O noapte 'n locasul vost,
Cá sintem tare truditi
De drum greu i osteniti;
55 Merindea ni s'a ciuntat,
Mare nAcaz ne-a aflat.
NEAMURILE
Mergeti incAtro yeti vrea,
Cà ici nu yeti rAminea,
CA' voi sinteti niste goi,
6. Si nu sinteti frati cu noi.
Mergeti de-aici dupAolaltA,
N'asteptati vorbI rugan,
CAci VA' scot si din oras
Pina colo, in imas.
Iosif iese si se duce la primarul cetfitii.
IOSIF
65 Of, ?flak judecAtor
Eu-s un biet de cAlltor
Ce-am fIcut cu-a mea sotie
O lungl cAlAtorie
Vrind aici a ne inscrie.
o Intii cortil ne-am cercat,
NicAiri n'arn cApItat,
 i88
Si acum a mai 'nserat.
Deci, ne rugArn fetei tale
SA ai spre noi indurare,
Si ne asezi undeva
s Pina va veni ziva.
JUDE CAT ORUL
Omule, precum te Vail,
Tu esti de la Nazaret
Si nu esti din neamul ineu,
Ca eu sint un Idumeu.
10 Eu cortil n'am cum iti da
Daca nu-s de legea ta:
Jizii nu m'or asculta,
Ina chiar acum noaptea.
Eu VAd a esti nec'Ajit
is Si de drum tare trudit;
Iti dau trei bani, ia-ti mincare
Si te 'ntoarra pe-a ta cale.
Dac' ai esi din oras,
Poate-ai cApAta sälas,
20 CA pe-acolo sint pAstori
Foarte buni si primitori.
Asa, frate supgrat,
Eu nu-ti pot da mai bun sfat.
IOSIF
singur
Lumea asta-i treatoare,
25 Toate-s vis cite-s sub soare.
Eu dacA-s un om sArac,
La avuti nu li-s pe plac;
Vezi, dacl-s un biet bArdas,
N'am avut loe in oras.
30Eu ml duc ca vai de en,
Dar mA vede Dumnezeu.
De-as fi fost un om bogat,
Toti mi s'ar fi inchinat;
De eram un om avut,
35 Toti m'ar fi primit de mult,
Toti m'ar fi primit in casä
Si m'ar fi pus dupA masa.
Dar asa toti inA urAsc,
NimArui nu trebuesc.
40 Dar, lasl-i s'A fie 'n pace,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Si faca cite le place;
CA-a veni JudecAtorul,
Prea bunul Mintuitorul:
Atunci ei vor fi sermani,
45 1VIai rAu ca noi, esti golani.
Seracul tot nAdjeste,
La Dumnezeu des gindeste,
Tar avutul nendurat
In lume-i tot desatat,
so Si nu sti cA avutia
N'a tinea pe cit vecia;
Ci tot stringe in cAmarà
Pe serac lase-I sA moark
Si chid moartea il glseste,
55 Vai I amar se chinueste;
Ar vrea sl nu fi vAzutA
Avutia ceca maltA.
Deci, dar eu sum fericit
CA n'AcAjesc pe pAmint.
60 Doamne,-al meu mingiitor,
VinA-mi intru ajutor.
MARIA
Oh, Iosife prea iubit,
Nu fii asa de scirbit;
Vezi el Domnul e prea bun,
65 Ne-a povAtuit pe drum;
Dei-ai nostri nu ne-au primit,
Streinul ne-a dAruit
SA ne lam de mincat,
Si 'neà si sfat bun ne-a dat.
70 Eu pe-aici cind am trecut
0 poiatA am vAzut,
Si acolo vom afla
Loe si ne vom aseza;
Iar de nu ne vor primi,
75 Colo vom clatori
Unde vezi focul arzind,
CA-s pAstori la oi sezind.
AfIA poiata.
IOSIF
Iack-aici este poiata
Si locasul nost e gata.
GRA1UL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1 189

Domnului sl-i multumim ACTEON

Si-apoi sà ne hodinim.
, Ingerii coboarg spre grajd i anti:
Märire lui Dumnezeu,
CA s'a nAscut fiul sAu,
5 Si jos pace, pre p'Amint
Mintuirea a venit.
Omul sl se veseleascA
De 'ndurarea cea cereascI;
Lumea toatI sA se 'nchine
xc Celuia ce 'ntr'insa vine.
Cuvintul s'a intrupat,
Pre Adam I-a deslegat;
Deci, HristoasA, fie, fie
De acum Ora 'n vecie.
Lag fluerul oriunde
Si ascultA cA-s guri multe:
35 Gindesti cI-s pasAri de munte
Care trag vara la munte.
Scol si pe Miron s'asculte...
MAi Miroane, scoalà sus,
Nu horcoti ca un urs,
Timbusit cu dosu 'n sus!
MAi Miroanel...
MIRCIN
Cea !
ACTEON

ACTUL al VI-lea
Pästorii aud corul Ciudad. Se scoall tut MIRON
Acteon. Hal.
ACTEON
ACTEON
MAi Condone! Condone, smell!
ScoalA sus, nu dormi ca dus, 45 Scoa15.!
Timbusit cu dosu (fata) 'n sus.
MIRON
CORIDON Ba!
Ai de mine si de mine,
C5." tu n'ai pic de rusine, ACTEON
20 CI cind dormiam eu mai bine &find pe Miron
Te-a adus naiba la mine. Lag somnul la pustie,
Acteoane, dA-mi tu pace, ScoalA veselie.
Ce-am visat imi tare place;
Si tu numai m'ai zmintit, MIRON
25 Visul nu me-am implinit.
Acteoane, nebun esti,
ACTEON so Ori, ce dracu mä trezesti?
Visul trece si se duce, Nu poti sl te odihnesti,
Ce-i aevea e mai dulce. Ori alte sà isprIvesti?
Stäit, nu te tot scormoni, Acteon iar 11 clAteste.
Si ascultA ce-i auzi.
MIRON
CORIDON mlnios
ascultind cu degetul la ureche Mli, de m'ei mai destepta,
30 Asa, záu, aud visul meu 1 Cu un pumn te-oi skruta,
Oh, adI fluerul t'Au ss at indat5.4 sughita.
SA prind a cinta i eu. Acteon iarit il clfiteste.

www.dacoromanica.ro
190
MIRON
Se vede cA esti brudiu,
De cei ce-a cinsti nu stiu
Pre cel bAtrin si trudit
Care multe-a suferit.
Acteon si Coridon se duc printre oi.
s IatA-i ias, cA amindoi
Umblá ca niste strigoi
Noaptea, spArind celea oi.
De-oi lua bota la voi, .
Atitea yeti dobindi,
I0 Pinà ce yeti hodini
CORIDON
Rogu-te, bade Miroane,
Nu vorbi asa, cu coarne,
Ci vorbeste mai frumos,
Ca si omul cuvios.
=s Nu fii asa somnuros,
C'auzim spre rAsArit
Multe glasuri de voinici,
Si. mai mari si mai mid.
Eu incA-am avut un vis:
20 Gindii cl-i cerul deschis,
Ingeri multi vedeam zburind
De la cer cAtrà pAmint,
Tot pe Domnul lludind.
Acteon m'a desteptat
os Si-acum vád lucni ciudat,
CI visu-i adevArat.
ACTEON
Miroane, dad-i vedea,
Cred cA nu te-i minia.
MIRON
Se scoalA inteun genunche si, daca da
cu ochii de ingeri, zice:
Fratilor, vl rog frumos,
3o Iertati c'am fost somnuros.
Eu ina-asa am visat;
Pentru-acea m'am miniat,
Pentru ce m'ati desteptat.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
ACTEON
mirindu-se
Oare, ce-i, bade Miroane ?
35 Vezi c4-s ingeri milioane.
MIRON
Asa frumoasA cintare
Nu stiu, mai fost-a sub soare?
Deci veniti, si noi cu rind
SA ne rugAm inteun gind.
Se roagA toti trei:
40 Iti &Am, cerule, märire
Pentru-a ta milostivire,
CA ne-ai dat nou1 de stire
CA' ne-a sosit mintuire.
Apoi se scoall si se prind toti trei de
mini si de bucurie joacl.
MIRON
Acum, frati, mina o dati
4s SI ne facem top un lant
Si sà tropotim un dant;
Pre Hristos sA-1 lAudAm
CA ne-a scoate din blästam,
Cu toti sä ne bucurAm.
CORIDON
so Hristos pre dracu 1-a bate,
Pre Adam din iad 1-a scoate,
La toti le-a face dreptate
Si-or peri relele toate.
ACTEON
Bine-mi pare cA-s sArac:
SS Lui Hristos sAracii plac,
Care strimbAtAti nu fac.
Pentru säraci a venit
SI se nascA pe pAmint,
SA' ne scape din nevoi.
6o Oh! HristoasA, fii cu noi,
Macar el sedem la oi.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMUFt&SULUI
UN INGER
Fratilor nu zAboviti,
Ci de grabA s'A veniti
S'A vedeti Mintuitorul,
Cel ce vl d'A ajutorul.
5 Colo 'n grajd daa-ti sosi,
Un pruncut mic yeti gAsi,
Si-i culcat pre fin uscat,
De ingeri incunjurat,
Ca cel mai mare 'mpArat,
TO plinge neincetat
Pentru-al lui Adam pAcat.
MIRON
atea ceia pAstori, mirIndu-se:
ImpAratul din sfintit,
Cesar August ce! vestit,
Stiu cA nu ne-ar mai cherna
.5 SA mergem la curtea sa.
Dar acest mare 'mpArat
Cu sluga lui ne-a chemat;
Eu vAd c'acesta-i mai drept
Decit cei ce-s lati in piept;
20 El mai tare ne iubeste,
Pentru-aceia ne pofteste.
Deci, veniti, frati, s'A plecArn,
Pre cel dorit aflAm,
Lui s'A i ne inchinAm
25 ceva daruri sA-i dgm;
SA-1 rugArn s'A ne primeascA
Colo 'n tara cea cereascA
De unde el a venit
S'A se nasa' pe pämint.
P6storii pleacl la grajd, privind
ACTEON
30 Mindru joaa oile
Cind aud cintArile!
Mieluseii sar tot sus
La nasterea lui Isus!
Oh, cum nu le-a 'Ama bine?
35 Uitati-vA, un inger vine
SA' aib'ä grije de oi
Pida' ne vom ruga noi.
Ingerul merge la staol, iar p5storii, daca
sosesc la grajd, se inchin4 si dau daruri.
www.dacoromanica.ro
191
MIRON
Nici in cal',
Nici in poalä,
40 Si tAscuta-i incg
Ti-am adus, Doamne,-o mioarA.
Eu ti-as da dar cit de mare,
Dar n'am, cà sint grac tare,
Abia-mi cistig de mincare.
Deci, fa' bine si primeste
Darul men, micut cum este,
CA eu alta n'aria ce-ti da,
FUI de ti-oi fluera.
CORIDON
En m'A numesc Coridon,
SO tare nAcAjit om.
Sint un biet de pAcurar,
N'am nici macar un gritar.
dau, Doamne, doi rinziari.
Vezi, Doamne, cà n'am mai
[mult,
ss Ti-am dat tot cit am avut,
Iti dan si unt de lAut.
ACTEON
Doamne, intii am vAzut
Stirea care o-ai fácut
Cind in lume te-ai nIscut.
6o Ar trebui sl-ti dau dar mare,
Darà n'am, cl-s sArac tare.
Ti-am adus, Doamne, un cAsut,
DacA n'am avut mieluti.
Deci primeste darul meu,
65 CAci de la Tine 1-am i eu.
Apoi se roagl toti trei In genunchi:
Domnul nostru pe 'ndurate
Carde din iad ne scoate,
Ne-ai dat darurile toate
IartA-ale noastre 'Acate.
70 Primeste-ne jertfa noastrá,
Macar micA i proastA.
CA Tu nu esti domn lumesc,
Ci esti ImpArat ceresc:
Nu te uiti citu-i de mare
192
Jertfa ce ti-o d'A oricare,
Ci cerci ce inimA are.
Deci, te rugAm s'A primesti
De la noi daruri lumesti.
s Primeste-le de la noi,
Niste bieti pástori de oi,
CA noi cinstea ce ti-o dgm
Numai ca sI-ti arAtAm
CI tare ne bucurArn
10 Cind in lume te vedem.
Oh, Domnul nostru cinstit
Carde nu te-ai mIrit
Si in lume ai venit.
Fie 'mpArAtia Ta
is i acum i pururea.
ACTUL al VII-lea
Diavolii tin sfat cum sa piarda pe Isus.
INSPECTORUL
plimbindu-se singur
ToatA noaptea m'am trudit,
Nici o leacI n'am dormit,
Pe nime n'am dobindit
Oh, citu-mi-s de scirbit!
20 Pe nime n'am cApItat
Ua! citu-s de sup'Arat.
lb.'u m'a bate lutiferul,
Cel ce-i tare ca i fierul.
Sta un pic i apoi zice cu glas vesel:
Dar imi strig slugile mele
25 j m'oi satui cu ele.
Apoi ia bucinul i striga:
Tra, trarara, raram, tra!
I SPRAVNICUL
venind
Ce-i, inalte inspector ?
Ce ne strigi asa cu dor ?
IN*ELATORUL
venind
DoarI esti in voe bunA
ao De bucinul tare sunI,
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Ori doarA esti supArat
De-asa tare l-ai umflat ?
Spune nou'A: ce-i cu tine ?
Ca sA-ti ajutIm, stApine,
35 Si stApine, i jupine. (bchi, bchi) .
INSPECTORUL
Oh, voi dragi slugile mele,
Abia pot grAi de jele,
CI de cind pe-aici umbläm
Pe nime nu cApAtIm;
o Pentru-aceea v'am chemat,
tinem un mare sfat,
CA cite-avem de lucrat
SA facem folos la iad.
INSELATORUL
VAzutu-m'ai ce-am pátit
Cind lui Iosif am soptit ?
Ingerul s'o repezit,
O leacA nu m'o-omorit.
Apoi sta inspaimintat putin si iar zice:
Am noroc cà nu-s fricos,
CA colo as fi murit, jos.
ISPRAVNICUL
s. Aici nu-i ce isprAvi,
CA nu lag ingerii.
Hai s'a ne ducem in iad
S'A tinem cu totii sfat,
Si toti dracii vor sAri
55 Pe Isus a potopi;
CA el viu de-a rIminea,
Noi putere n'om avea.
Vezi, numai cind s'a nIscut
CitI bidI ne-o fAcut,
6o Cità vreme ne-o pierdut;
Ingerii s'au scoborit
$i pe noi ne-au fuglrit,
Numai nu ne-a omorit.
Vezi, citu-i de mititel
65 $1. cum ne temem de el,
D'apoi Incá dacl-a creste,
Pà toti huc ne sodomeste
 GRAIUL $1 FOLKLORUL MAFtAMURE$ULUI 193

Si tara ne o goleste, INS PECTOR LL

De oameni ne mintueste. Tine-ti gura, SirsAilà,
Dracii rid. Si de spate-ti fie mil.
INSPECTORUL sIrtsikiLA
Slugile mele iubite, Prostule mAria ta,
A merge in iad nu-i cinste, 35 Tu mai multe-i cApAta,
s CA Belzebuc cel cu minte Cà cutezi a cuvinta.
M'A tem a ne-a da plIcinte,
CA fotos nu i-am fAcut INSPECTORUL
Cit pe-aici am petrecut;
Ci veniti cu osirdie, MAi golan, mAi sfirticat,
10 Amindoi si-mi urmati mie, Tu mA 'nfrici asa 'nfocat ?
CsA vin craii de la ost Ving, ispravnice, iute
SA mergem la Irod cel prost si-1 pocneste peste frunte
Care si-asa-i puiul nost. SA' nu poatA grAi multe.
Mài voinice 'nselAtor,
CEILALTI DOI DRACI Pocneste-1 de vr'o trei ori,
Si eu de la voi l-oi scoate
Al nostru! 4s SA-i rumpem coastele toate.
Aici se prind dracii cu totii la bAtaie.
INSPECTORUL
Dumnezeul Hl din cer INGERUL
as Nu d'A la s'Araci averi, li duclAeste
Ca toti lui s'a* i se roage, Voi, coconii iadului,
Noi putine putem face. Ingerii pAcatului,
Dar un om avut i prost Cu toti yeti fi demnicati,
Face tot pe placul nost, Pe oameni sl nu 'nselati.
20 Ascultá cum Ii optim Aici diavolii fug unul peste altul i rii:mind
Si cum Il povAtuim.
Haideti dar toti inteun pas, UN DRAC
Ca sI sosim mintenasi,
S'A ducem in iad izbindA, 50 Vai si-amar de-a noastrA stea!
Cit de ea toti dracii sA ridä. Asa vAd, a n'ora tinca.
Aici prind a ride si a face bchi, bchi. Aici ingerii ne stricA,
Inainte de a-si glita ei sfatul, vine un sol In iad ne-asteaptA pahua,
din iad si-i sfildeste aspru. lar Isus viu de amine,
55 Nici asa nu ne-a fi bine.
SIRsAILA. Vai de mine si de mine!
bih, hi, hi, hi!
Mài cini rAi i blestemati,
Voi nemica nu lucrati! INSPECTORUL
Generalul Lutifer cltrà draci :
Minios va pune fier
3(1 *1. v'a coase ráu cojocul, Hai sà mergem la Irod
Pin'ce i-ati mincat norocul. Si eu m'oi sui sub pod

www.dacoromanica.ro
13 T. Papahagi, Graiul fi folklorul Maraniurefului
194
SA pot bine scrie tot
Ce-a grAi omul cel prost;
$i $oi tot sA-1 inselati
$i mie s'A-mi ajutati,
s Doar il putem prinde 'n lat
$i sA-1 leggm de grumaz,
$i sA-1 facem un cArnat,
Ca si cinii cei turbati.
Aici rid dracii cu hohot: bt-hf, hi, Id, ht,
Id, him hom!
ACTUL al VIII-lea
Regele Irod umbli prin casA neodihnit,
ispitit de draci.
IROD
Nu stiu ce lucru-i cumplit!
.0 CA-s asa neodihnit,
Nu[-mi] tigneste de mincare,
Nici in somn n'am aunare;
mima imi bate tare,
Once dulceti mi-s amare;
Is Prietenii nu-mi par prea dragi,
Imi pare cA vAd tot draci.
Se mai gindeste si apoi zice:
Vai de mine si de mine!
Prea simtesc ca va fi bine,
$i nu-i lucru bun cu mine,
20 C'oi pAti ceva rusine.
Greu nAcaz ma impresoarI,
Spaima sta sl ml omoard:
Doar Romanii vor veni
Tronul spre a mi-1 rApi;
25 Au doar August sA vie
Sceptrul din mina sl-mi iee ?
Simtesc CA bine n'a fi,
Mare rAu am de-a OIL
Dar, orice necaz m ar afla,
3o Ostasii m'or apAra,
CA ml duc acum indatl
$i le dau cinste 'nsemnatA,
Ca cu toti sA m1 iubeascA,
De nAcaz sA ml fereasca;
Voi rasa la logofeti
Ca s'A faca un ospAt
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
$i-oi cherna pe toti ostasii,
Toti boierii si fruntasii,
Eu cu ei m'oi desfäta,
40 Ei credintA mi-or jura.
Aici vin craii si intreabl despre Isus
Hristos.
VALTEZAR (crai verde)
Oameni buni de vitá mare,
Facem la voi intrebare:
Unde este-asezat
Cel mai mare ImpArat,
45 Care din cer a venit
SA se nascA pe pärnint ?
CA' noi la dinsul venim,
Aici in Ierusalim,
Lui sA i ne inchinAm
so $i ceva daruri sfi-i d'Am.
UN FRUNTA
Noi atita stim de tot
CA crai ne este 'rod;
ImpArat, August Cesare
Care 'n lume-i cel mai tare.
ss Noi de ImpArat nu stim
SI fie 'n Ierusalim;
Poate doar Irod de stie,
De-acea face veselie,
CA aseara, la 'nserat;
60 El ostasii i-a chemat
si-s in mare veselie,
Nu stiu de ce bucurie.
VALTEZAR
Frati, sl nu ne 'ntirziem,
Ci veniti s'A intrebAm
6s Pe vestitul crai Irod,
CA el va sti despre tot.
MELCHIOR (crai rosu)
Poate el sArbAtoreste
$i cu toti se veseleste
Pentru noul ImpArat
7° Care 'n lume a intrat.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
GASPAR (crai negru)
Nu stiu, poate, nu zic ba,
Vom vedea dac' om intra
daci.-1 vom intreba.
Irod e un Idumeu,
s Am auzit om
Are putini-ominie
Si a da cinste nu stie.
VALTEZAR
SI mergem si-1 intrebam
Si-asa grije nu-i purtäm.
Craii pleadt la Irod.
VALTEZAR
loOh, Irode, crai vestit,
Noi la tine am venit
Ca si ne recomindim
CA noi inci crai sintem.
Noi cu respect ne plecim
Is Si Cu dor te intrebim
De un tinir pruncusor
Care-i Domn ingerilor
Si 'mpirat Iudeilor.
Cá steaua lui s'a ivit
20 Colo, de la risirit;
Steaua ne-a povätuit,
Ping aici am venit.
Aici daci am ajuns,
Steaua noasträ s'a ascuns,
25 Noi tare ne-am supira.t,
De popor am intrebat
Si ne-a spus adevirat
facut o veselie
Despre ceva bucurie.
3. Deci, de-ti este cunoscut
Unde 'mpirat s'a niscut
Aici, in al täu tinut,
Clci de dinsul te 'ntrebim:
Unde-i, sá i ne 'nchinim,
3 5 Daruri de-a noastre si-i
Noi, in semn de multämiti ?
Ti-om mai face o viziti.
IROD
Fratilor, vi multumesc
bucuros và primesc,
www.dacoromanica.ro
195
40 CI veniti din depirtare
sinteti osteniti tare.
Dar vä spun adevärat
Cá eu nimic n'am aflat
Despre-acel mare 'mpirat,
45 Despre care-ati cuvintat.
Pe aici este 'mpirat
August cel prea luminat;
Iudeii n'au impirat,
Cä Romanii i-au prädat.
so Tara-i a Romanilor
Si nu-i a Iudeilor.
Deci, fratilor, vi dau cinste,
VA rog Cu fritesti cuvinte
SI nu-mi pomeniti mai mutt
55 De 'mpiratul nou niscut,
Care nici a fost, nici este,
FAA poate in poveste.
De-ar fi una ca aceea,
Decit tronul sä mi-1 ice,
60 Mai bine micut sä. piee:
Voi tila pe nou-näscuti
De la doi ani mai micuti,
'ntre-aceia va pieri,
Tronul mi 1-oi mintui.
GASPAR
65 Irode, tu 'nebunesti,
and asa hodorogesti!
MELCHIOR
Irode, doari glumesti,
0 ce nebunii gräesti!
Vorbeste cum vei vorbi,
70 CA eu nu te-oi suferi
SA hulesti pe cel mai dint
Din cer si de pe pimint.
Cu noi nu vorbi asa,
Macar esti in casa ta,
75 Ci vorbeste lucruri bune,
Nu neste prostii si glume.
IROD
0, voi oameni firà minte,
Pina-acuma v'am da cinste;
Voi, in loc si-mi multumiti,
196
Da ina mä ocgriti.
Vai si-amar de-a voasträ stea,
Cg de iau sabia mea,
Pe-amindoi vg taiu cu ea.
s Voi grgiti asa cu mine
Ca si cind ar fi oricine.
VALTEZAR
Iroade, nu se cuvine
Ca sà ne sfädim cu tine;
Stgi pe loc, fii mai domol,
10 Eu sl spun in locul lor.
I ROD
Tu vrei sä: grIesti cuvinte
Pentru-aesti crai färI minte!
D'el tinea si tu cu ei,
Eu vl demnic pe tustrei.
VALTEZAR
Iroade, poti bine sti
CI unde-i unul nu-s trii,
unul ce-a isprIvi
In potriva alor trii ?
Ci mai bine fii mai blind
20 SA nu te facem pArnint,
CI-avem sIbii de otel,
Te-om fAia tot mgnuntel;
Ci mai bine fii cu minte
Si-ascultg a mele cuvinte,
25 SA' ne despgrtim cu cinste.
IROD
Te rog, dark', implrate,
Numai sg vorbesti dreptate.
Iroade, iti spun frumos
CI tu esti un om spIimos
30 Si 'ntelegi lucrul intors
Cind intrebgin de Hristos;
CI-acela nu va veni
Tara ta a o rgpi;
Tronul tgu nu-i trebueste,
CA-acela 'n cer locueste.
Si El ca om a venit
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG I
Din iubirea ce-a avut
Cat% 'ntreaga omenime
SI o scoatI din suspine.
40 El lumea o-a binii
Si in veci o-a cirmui,
Nu cu sabie de fier,
Ci Cu sfintul adevAr.
Petru-aceea, orisicare
45 Trebue sä-i dea inchinare,
Si din cer si de sub soare,
Tot genunchiul sl se 'nchine
Celuia ce 'n lume vine
SA' o scape de suspine.
st) Dusmanii luí vor sa piarg,
Ca si lumina de cearl;
Si-or peri de pe pämint,
Ca si colbul dus de vint.
El indreaptä sceptrurile,
ss Face hirburi tronurile,
Pre umiliti Ii inaltg,
Pre ingltati Ii aseazg.
Deci de El rIu nu vorbi
Ping sintem noi aci,
60 CA' s'a despica pgrnintul
Si-aci iti va fi mormintul;
Ci te roagI de iertare,
CA-Acela-i indurat tare,
Si-i cIpIta deslegare
65 Pentru a ta cuvintare.
IROD
Fratilor, eu am gresit
and asa rIu am vorbit;
Ci, và rog sI vl grAbiti
Si pe-acel prunc sI-1 ggsiti.
70 DacI i và yeti inchina,
SA veniti stire a-mi da,
SI merg sg-1 rog sä mg ierte
De-a mele vorbe deserte.
GASPAR
De n'a fi tare departe,
75 Noi ti-om da de stire, frate,
De cumva ai end cura t
Spre marele Implrat.
GRAIUL FOLKLORUL MARAMURESULUI
IROD
Fratilor, ca sa-aveti spor
Eu va dau de ajutor
Doi ostasi prea iscusiti,
Numai s'A nu rataciti.
Apoi pleacä si daca mai merg putin :
MELCHIOR
zice cAtrà soldati:
Fiilor, sä fiti in pace,
Acum và puteti intoarce
*i s'A spuneti la 'mpArat
CA' noi acasà v'am minat.
A poi craii merg singuri, si dacrt afta
Isus, isi inchinA darurile ingenuchind.
VALTEZAR
Eu sint Crai-verde numit
10 *i viu de la rAsArit.
Numele mi-i Valtezar,
Aur iti aduc de dar.
Eu stiu, Doamne, foarte bine
CA-s nimica pinga Tine.
Soarele este frumos,
Dar Tu esti mai luminos;
Aurul este curat,
Dar Tu esti mai luminat.
Acest dar care-1 aduc,
20 Doamne, cind te-ai nascut prunc,
Este-un semn invederat
CA' esti vesnic Imparat,
Vistier scumpetilor,-
Invierea mortilor,
25 Comoara darurilor.
Puterea Tu mi-o ai dat,
Tu lasi s'A fiu impamt,
Oamenii sa-i cirmuesc
dreptate sa-ti slujesc.
30 Deci, ajuta-mi ca s'A fac
In veci dup'A al tau plac,
CA mare-i iubirea ta
acum i pururea.
GASPAR
Eu Crai-negru ma numesc,
35 Cu smirna te daruesc,
www.dacoromanica.ro
197
Ca sa 'nsemnez moartea ta
Cu care moarte-ai calca.
Tu esti Domnul Domnilor,
Invierea mortilor;
40 Tu esti vieata si-adevarul,
Calea prin care-aflam cerul;
Tu la ai täi ai venit
Dar ai tAi nu te-au primit.
Tu, cereasca visterie,
45 Te-ai nascut in sArAcie,
Ca de-acum sa suferesti
Pentru oameni, ca-i iubesti,
mingii pe necajiti
destepti pe cei orbiti.
50 De-acum pina in vecie
Mila ta spre noi sa fie.
MELCHIOR
Eu m'a numesc Melchior,
Te-am cercat, Doamne, cu dor
SI te cinstesc cu tamie
55 Care ti-e placuta tie.
Lucrul minurilor tale
Este universul mare;
Tu esti raza Tatalui,
Icoana Parintelui;
C o Singur unul te-ai náscut
nime nu te-a facut.
Tu cu Tata din iubire
Vii sa ne scoti din perire,
Voia noastra e spiritul,
65 Inceputul i sfirsitul.
Voi trei, i numai o fire,
Faceti cerul s'A se mire
De taina mare-a 'ntrupärei,
De opul rascumpararei.
70 Mintea din intreaga lume
Nice cind n'a putea spune
MArirea tainelor firei,
Ca-i lucrul Dumnezeirei.
Cei de jos si cei de sus
75 SA se plece lui Isus,
Tát genunchiul sa se 'nchine
Celuia ce 'n lume vine
SA' o scape de suspine.
De la-al Soarelui sfintit
198
pinA la rAsArit,
De tap prea.-mArit s'A. fie,
Ca si fumul de Oink.
Toti sä. strige ne'ncetat:
s «Bine este cuvintat
Ce! ce 'n lume a intrat,
Ca sie-si s'A se jertfeascA
*i pe orn sd-1 mintuiascA
De-al dracului viclesug
10 i de-al iadului greu jug».
0, inaltA Dumn.ezeire,
Fie 'n veci a ta mArire!
INGERUL
cAtrà crai:
VI vestesc, prea iubiti frati,
La Irod sl nu 'nturnati,
15 CA Irod afurisitul
Vrea sA taie pre Cuvintul
Carele-a fácut párnintul.
Voi vA duceti pe alt drum,
Care 1-eti afla mai bun.
20 Multumiti lui Dumnezeu
CA-ati vAzut pe fiul sAu
Care v'a scApa de eau.
c6trà Iosif:
Tu, Iosife, sá grAbesti,
Pe Hristos sA-1. mintuesti:
25 Pune-1 la mumA-sa 'n brate
pe amindoi i-aseazI
Pe acel minz de asin
Care merge foarte lin.
Asa yeti alAtori,
30 Din Canaan yeti esi,
In Egipt Yeti locui,
PinA Irod va pieri.
Atunci eu vä voi cherna
Iara in Galileia,
35 Ca sà fie implinitA
Vorba de Profeti vestitä:
data', am chemat din Egipt
Pe fiul meu cel iubit»
hod vede c.1 craii nu vin pe la el 9i se
ginde9te ce s5 facA. Atunci vine un diavol
ispite9te 9i-1 in9ealk. Apoi stringe
arhierei 9i ckturari fi intreabi.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
IROD
Voi, arhierei luminati,
o CArturari prea invAtati,
Voi, fruntea Iudeilor
fiii Profetilor,
Cu totii sinteti rugati
In arti bine sA cercati:
45 Afla-veti vre-o prorocie
De care mi-i lips1 mie ?
UN ARHIEREU
Noi cArtile le citim,
Prorociile le stim:
Ori de ce n'ei intreba
so Bun rAspuns vei apAta.
IROD
zlmbind
Auzit-ati voi s'a fie
Undeva vre-o prorocie
Care sA. fAgAduiascA
Ca aici va sA se nasa
55 Un crai din vita' cereasa
Care va sä stApineascA
Tara voastrA jidoveascA?
MAI MARELE SINAGOGEI
Oh, Iroade luminat,
Iti spun drept si-adevirat
60 CA toti Profetii-au vorbit
De-acel impArat vestit.
Da si aceea o stim,
Ca s'a naste 'n Viflaim
Acel pe care-1 dorim.
65 PArintii nostri ne-au dat semne
Cum va fi pe-aceea vreme;
Chiar Izrail cel vestit
Lui luda i-o profetit,
CA el va sA stApineascA
70 Tara noastrá jidoveasa
PinA 'n vremea cind s'a naste
Cel ce turma o va paste.
El zice chid va lipsi
Domn din Iuda si n'a fi,
75 Atuncea va sä se nasa
GFtAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI
Bucuria cea lumeascä:
Pierderea diavolilor,
Asteptarea oamenilor.
Deci, Iroade mult cinstit,
s Acel timp poate-a sosit,
Cum Iacob a profetit;
CA' ne domnesc Idumeii
Si nu stApinesc Iudeii
Asa zic si arhiereii.
IROD
10 Dar, voi fruntasi onorati,
Tot asa rAspuns ¡mi dati ?
FRUNTA*II
Noi incl top asa stim,
Citi cArtile le cetim,
Ca s'a naste 'n Viflaim
1s Acel pe care-1 dorim.
IROD
De ráspuns vá. multumesc,
Darà am s'A m'A &dese
Cite voi s'A isprAvesc
Pentru-al vostru crai ceresc.
cAtre cApitani :
20 Iubitilor cápitani,
Bravilor ostasi rornani,
mima mea sala 'n piept
Cind pe toti veseli vg vAd;
Dar m'A doare a vd spune
25 Un cuvint de 'ntristAciune:
Tronul meu i-amenintat
De un finar impArat
Care-acuma s'a nAscut
Aici, in al meu tinut.
30 Acum, nu de mult, au fost
Pe-aici trei crai de la ost;
Eu cu ei vorbe-am schimbat
Si in urmA i-am rugat
CA dacá il vor afta
35 i i se vor inchina
SI ving pe-aici s'A-mi spunI
Unde-i poama acea bunA.
www.dacoromanica.ro
199
De-atunci mult timp a trecut,
Eu pe crai nu i-am vázut.
40 DupA-aceea am chemat
Jidovii si-am tinut sfat:
Ei mi-au spus din a lor cArti
a-aici, in aestea pärti,
Se va naste-un impärat,
45 Cel de dinsii asteptat:
Pe Izrail va sA-1 pasea,
Pe Jidovi sA-i fericeascA.
Deci, vá dau poruncl nouA,
Indoitä 'n trii si 'n douA,
50 SA grábiti care de care
SA t'Aieti ara erutare
Prunci de la doi ani mai mici,
Citi se vor afla pe-aici.
Nici unul s'A nu rAmlie
55 SA-mi ja a mea 'mpArAtie.
Arsátati Iudeilor
Cine-i impAratul lor.
UN CAPITAN
Eu pe-al meu cáldi mg jor
CA multi prunci voi s'A omor.
ALTUL
60 Sabia mea e ascutità,
Dar pe mini va fi timpitA:
Afilia prunci voi t'Ab.,
Citi prin Roma voi afta.
Ostasii se duc si taie prunci, iar Irod se
cula ; dar cit adoarme, iar vin diavolii si
spar. El vorbeste in vis.
IROD
L'Asati-mA! Iertati-má!
65 Decit cl má chinuiti,
Mai bine m'A omoriti!
Ostasii vin si-si aduc raporturile.
UN CXPITAN
Oh, Iroade luminat,
Iti spun drept si-adevArat,
Seapte mii de sugAtori
70 Au tAiat ai mei feciori.
 200 TACHE PAPAHAGI

Tara-i plinA de fior INSPECTORUL

Pentru-acest crincen omor; catre Irod:
Plinsu-i mare, de minune, Cind mor pruncii mititei
Cit mA tem mai mult a spune. Noi n'avem folos de ei;
ALTUL
35 Tu multi prunci mici ai tAiat
Si pe noi ne-ai inselat.
s Eu instiintez umilit Pentru-aceastá a ta faptA
CA porunca ti-am plinit: Te vom duce 'n iad, la platA.
Sapte mii prunci tinerei Acum mai mult n'ai iertare,
Au tAiat ostasii mei; 40 CA esti om blestemat tare;
Mamele pling si suspinA, Nici esti un om cuvios,
10 CA le doare la inimA; Nici faci dracilor folos.
CA ori incotro priveai, Haidati sA-1 legAm frumos,
Tot pruncuti tAiati gäsiai. SA-1 stringern pinl la os.
ToatA tara s'a udat Aici il prind si-1 Mala' si-1 iau pe sus si-1
Cu singe nevinovat; duc cAtre iad.
.5 Eu inca m'am ingrozit
De plinsul ce-am auzit. MOARTEA
IROD 45 MAi, diavoli afurisiti,
Voi de viu il chinuiti;
Fiilor, va multumesc, LAsati eu s'A-1 spovedesc,
Cu aur Va' rAsplätesc, Datorinta sA-mi plinesc.
CA ponmca mi-ati plinit,
20 Tronul mi 1-ati mintuit.
ISPRAVNICUL
INGERUL Mai asteaptA, domnisoarA,
cfitre mame:
So CA noi nu voim sA moarA;
VouA, mame, cu durere Noi inca 1'1 stim juca
Eu vA aduc mingiiere: Mai altfel ca duma-ta.
Pruncii vostri cei tAiati Ar fi pagubk de tine
Cu ingerii sint buni frati, SA-ti ungi dintii cu-acest cine.
25 CA-au murit pentru Hristos, 55 Ti-s destuli acesti copii,
Umplind cerul de miros, Vre-o patnisprezece mii,
Si la 'nmormintarea lor Care ti i-ai cules eri
Cintl-al ingerilor cor. Prin crincenile tlieri.
Aici se cinta' : tCiti in Hristos y'ati botezat, Cu-aceastá pasAre vie
In Hristos v'ati si 'mbrficat, 6o Noi ne-om face veselie,
Aliluiaho CAci ca el de blestemat
INGERUL
Noi n'avem pe altu 'n iad.
mai incolo
MOARTEA
lar tiranul acest rAu,
30 Ce-i dusman lui Dumnezeu, Voi, draci, n'aveti ce gindi,
De viu 11 va duce dracul, CA Irod tot al meu a fi,
SA nu vA 'ngrozeascA altul. 65 CA voi atit 1-eti cAzni,
Aici prind dracii pe Irod si-1 duc in iad. Piná 'n minA mi-a veni.

www.dacoromanica.ro
GRA1UL $1 FOLKLORUL MARAMURE5ULU1
IROD
Eu cu-a mele desatAri
Mi-am fAcut pe veci duren.
Cit vor fi oameni pe lume
Vor blestema al meu nume.
s Nici dracilor nu le plac,
Vai si-amar de al meu cap.
Acum v'asi da sfatul meu:
SA nu calci in drumul rAu,
DupA cum am cAlcat eu;
10 SA nu pAteascl ca mine
Din intreaga lume nime.
Ce folos de-a mea dornnie,
CA-s Cu dracii de-o sotie.
Ostasii nu ing pot scoate,
is Nici a mele averi toate!
Unde esti, iubitA moarte ?
Dracii 11 duc pe Irod pin5. In iad.
INGERUL
cAtre ascultAtori:
Prea iubiti ascultAtori,
Eu-s inger apArAtor,
www.dacoromanica.ro
201
VA rog sa tineti in minte
20 Cele aici auzite:
Pe sAraci sA-i miluiti
Si de rAu s'A vA feriti,
Ca Irod sl nu pAtiti;
La suflet sA fiti curati,
2s Cu Dumnezeu impAcati,
Oara mortei sà-o-asteptati,.
Ca si pruncii cei täiati.
Sus in cer veti locui,
Inteun loc cu ingerii,
30 Unde ca sA ne 'ntilnim
Noi cu totii sA dorim.
Ziva de efáciun ne fie
La toti spre bucurie;
A Fiului intnipare
3 5 SA ne dea indestulare
Si pAcatelor iertare,
Ce din inimA doresc
La tot neamul rorninesc!
Amin
40 In oras, in Viflaim.
 Toponimia, ca i onomastica, devin adesea in studiile etno-linguistice criterii de o
reala insemnitate, intru cat deschid cercetatorului arid noui pentru o urmarire mai
temeinica a problemelor ce-1 intereseazi. Pentru aceasta consideratiune, am dat atentia
cuvenita i nomenclaturei respective, culegand-o asa cum circula in graiul viu. Ca si
la culegerea textelor, n'am neglijat, bunloara, terminatiunea de genitiv singular, si
anume pe 4:1-am reprodus acolo unde pronuntarea lui era perceptibill, firti trig a-1 reda
si in forme in cari nu aves nici o rezonanta, cum ar fi de exemplu: D'falu I
Bered (pentru aceasti forma, cf. Introducerea), D'ealu-Rddiesi, Gruju-
Gfrbovi, Poderelu-dtimbrdzitt, Ritu-Tdmd,coi, Valea-sdrail, etc. De notat
ca, alaturi de atari genitive, apar si forme cu -j: Grufu-sdralif, Gura-Sdpingf, Valea-
Cotozfj, Valea-lundj, Valea-Maiesdj, etc. Pe de alta parte, am redat exact accentul
ca si fonetismul propriu al diferitelor forme (cf. C6libçite, Grufu-cu-bródet, etc.). Am
evitat formele toponirnice relevate in harta ridicata de marele Stat major austriac pe
scars z/75.000, intru cat acolo aunt i numiri gresit redate (cf., bunioara, forma Sa-
net6re din hotarul satului Breb, in loc de Sundtpare a, etc.). Din punct de vedere mor-
fologic si sintactic, interesant de relevat i urmatorul dublet toponimic: In hotarul Vi-
seului-de-sus, la est de aceasta comuna am redat in harta aci anexata numirea Lunca-
Scradiej; acelasi nume 4Scradà» cf. Giosarui apare cu articolul de genitiv prepus
In Vaka i Scrad'inume care mi-a fost dat ca facand parte din toponimia Sacelului.
Cat priveste onomastics, ca nurne de botez ea e relativ cu totul redusk, Intru cat
sunt foarte putine numele intrebuintate : astfel se aud oriunde G'eorçe sau, mai bine zis,
Gligo', Ioa', Piltru], etc. Ar fi fost interesant de urmärit aceste nume In vechile
condici ale parohiilor sitesti ceca ce eu n'am putut face decat pentru Sat-Sugatag
Hfirnicesti.

www.dacoromanica.ro
 TOPONIMIE
Afin'et (Crgcesti).
AlGiori, deal (Ieud).
Apa-Sasulid (Botiza).
Are'eriu, pgdure (Dragomiresti).
Arsurile, ses (Sgpinta).
Arfili,para, deal (Borsa).
AWN, deal (Borsa, &eel).
Arrita, deal (Sà.pinta).
Baba-laz, vale (Vad).
Baird' e, deal (Cuhea).
Bäita, plc:lure si vale (Botiza).
ärbänpa4a, pgdure ises (Sg-
pinta):
dtrina, deal (Sgcel).
Belepadfa (Giulesti).
Berfabd 1, munte (Borsa).
Besarabä 2, munte (Sgcel).
Besereca-Vucsi (Giulesti).
Bgistrita, vale (Skel).
Birtul, vale (Borsa).
Birlaia, vale (Sieu).
Milan, vale (Vad).
Birlaba, munte (Borsa).
Rica, deal (SIcel).
Bodruna, deal (Cuhea).
Baia, vale (Strimtura).
Borfenefti (Borsa).
Borfanu, deal (Botiza).
Bradz, pascalgu (Giulesti).
1 Dupti loan Mihályi, Diplome maramurefene din secolul al XIV-Iea # al XV-lea, 59.
2 Ibidem, 67. V. Bfriabd.
3 lbidem, 59.
Ibidem, 59.
www.dacoromanica.ro
Brddet, cu accentul pe II (Crg-
cesti).
Brdtild 3, munte (Borsa).
Brekaia, vale (Breb).
Bruftdn'i, pgdure (Sgpinta).
Budzdrile-dealului-popii, cosalgu
(Dragomiresti).
Buhdiesdle, munte (Borsa).
Buldzu, cosalgu (Giulesti).
Burnärfasca, vale (Sleep.
Burian, deal (Ieud), virf (Botiza).
Buza-dfaluluj (Borsa).
Caliman, pgdure (Dragomiresti).
Capu-Dpalului, deal (Sieu).
Capu-Dumbrdzii (Ieud).
Cdtiman, deal (Cuhea).
Cddtarl, pgdure (Vad).
Cdpätina, deal (SIcel).
Cdrbun'ifti, imas (Sgpinta).
Cdtina, munte (Moisei).
virf (Sleep.
Cimpu-mare (Giulesti, lapa).
Cimpu-sk'inului (Ieud).
deal-virf (Ieud).
Clifele, deal (Budesti).
Casta-Beigului, deal (Skel).
Casta-efa-mare (Sieu).
Casta-Plajuluj (Borsa).
Codravä 4 (Borsa).
 204
Cd ses (Säpinta).
Corh'ile-Pietrosuluj (borsa).
Cornetu, pAriu (Costiui).
Cornu-Dtalului (Vad).
Covastele, deal (ieu).
Cosdu, riu. Se numeste astfel de la
Sir gj in jos.
Costifu, deal (SApinIa).
Covcip, deal (Ieud).
Crementa, munte (Borsa).
Crilmdrita, munte (Botiza).
Crulivarele, munte (Borsa).
Crulimara (Säpinta).
Cearcdnu, munte 1849 m., (Borsa).
derdrutu, munte-virf (Borsa).
Cetdtaua, yid (Sieu)..
Cetdtelu, deal (SAlistea).
Cieir/du (Gitlesti).
Cirefa, deal-virf (Strimtura).
C'ioncap (Giulesti).
Ciuncafuri (lapa).
Ciuncdfdl'e (Säpinta).
Clunn (S'Apinta).
cosalau (Crkesti).
DavitItasca, mägurI (Crkesti).
Dobra, arkura (Giu Iesti).
Dosu-4-Cdlima& (Ieud).
Dosu-morii (Strimtura).
Dosu-popij (Strimtura).
Dosu-priben, virf (Cuhea).
Dosu-Sdriti, deal (Botiza).
Dosu-'esurilor (Ieud).
Dosu-virvulub deal (Botiz.a.).
Doft'ior, deal (Skel).
Drägunaie (Giulesti).
Dric, ses (Sgpinta).
.Dumbrava (Dragomiresti, Giulesti)
Dzimbrdvita (Strimtura).
Dupd-dt al (Giulesti).
Dupl.-16'61A deal (Budesti).
D' ealu (Cuhea, Dragomiresti).
(Vad),.
D'ialu-bucdtij (Borsa).
D'talu-cdlugdruluf (Strimtura).
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Dtalu-d'in-mniiloc (Meisel).
Dtalu-dzimbrului, (S.-deep.
D'falu-frasinuluj (Skel).
D'talu-frumos (Borsa).
Ditalu-Gogot'ii (Viseul-de-jos).
Rtalu i Berisi (Skel).
(Dragomiresti).
D'talu-K'iéer# (Borsa).
D'ealu-mare (Meisel).
Ditalu-Mocririi (Viseul-de-jos).
Dtalu-Moisejuluj (Sdcel).
D'talulnegru (Borsa).
(Viseul-de-jos).
Dtalu-Pleri (Viseul-de-jos).
(Cuhea).
italu-popdsc (Viseul-de-jos).
(Dragomiresti).
alu-preutesei (Cuhea).
D'ealu-Rdel'iest (Moisei).
Dtalu-rogozuluj (Moisei).
D'ealu-Sdeelulni (Meisel).
(lapa).
Drtalu-Strîmturilor (Viseul-de-jos).
italu-Trevdile (Moisei).
Dtalu-tunsului (Moisei).
(Borsa).
(Viseul-de-jos).
D'elutu (Budesti, Moisei).
Fata, deal si ses (1VIoisei, S'apinta),
munte (Borsa).
Fata-Bift4 (Skel).
Fata-Cdfiti, munte (Botiza).
Fata-Dtalului, deal (Cuhea, Ieud).
Fata-lzi (Säcel).
Fata-Mdgurii (Ieud).
Fata-Meselor, munte (Borsa).
Fata-Munt'eilor (Borsa).
Fata-Ursoii (Ieud).
Fdfet (Cräcesti).
Fdietu, deal-hotar (Skel).
Feh'in4, pod (SApinta).
Fei-pop, arAturA (Giulesti).
Ferefey,, Odure (Vad).
Final (Dragomiresti).
Fintina-lu-Hoftrubd (Giulesti).
Fintina-scliptij (Crkesti).
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
Frasin, deal (Cuhea).
FrasinV, araturä (Dragomiresti),
deal (Ieud).
Frdsinel, vîrf (Borsa).
Frdsin'ifu, deal (Breb, Cuhea).
Fundu-Izi (S-deel).
Fundu-Mdgurii, munte (Botiza).
Furcriturile, munte (Dragomiresti).
Garal'éu, pädure i es
arirdina, munte-virf (Borsa).
munte 2160 m, (Borsa).
Girbova (Ieud).
God'eu, virf (Cuhea).
Gdgaya, deal (Cuhea).
Griu-cu-vdscu, deal (Budesti).
Griu-poreilor (Ieud).
Griu-r9at'i (Ieud).
Grapa-Ifomoneasa (Sieu).
Grdhotu, munte (Borsa).
Gropk'ile (Dragomiresti).
Gromarele, munte (Borsa).
Gruiu (Giulesti).
Gruiu-cu-brdd'et (Ieud).
Gruiu-Cuh'd (Viseul-de-jos).
Gruiu-Girbovi (Ieud).
Gruju-lupuhti (Ieud).
Gruiu-sdraeli, deal (Cuhea).
Gruiy-Sorbuluf, deal (Cuhea).
Gruiu-varului, virf (Cuhea).
Gujile, munte (Cuhea).
Gura-Sdping (Säpinta).
Gurgoietu §i
Gurguiatu, munte (Botiza).
Gutiiu, munte 1447 m., (Budesti).
G'etu, yid (Vad).
Hain' fasa (lapa).
Halastru, ses (Säpinta).
Ildbdac, hotar (Säpinta).
Hdlaga, deal (Moisei).
Häntgaja, coastä i yid (Cräcesti).
Helin'eq (Säpinta).
munte (Borsa).
116Iduf (Giulesti).
Horia (Giulesti).
www.dacoromanica.ro
205
Hotaru-Grui (lapa).
Hrapd, deal (Borsa).
Huglift,ea, deal (Sieu).
Iedzdri (Säpinta.).
fedzun'ii, hotar (Säpinta).
Iftóara, vale (Säcel).
lzvoru (Giulesti).
Izvoru-Bakului, vale (Dragomiresti)
lzvoru-cailor, munte (Borsa).
Izvoru-Cirligdtura (Ieud).
Izvoru-lu-Dragof (Moisei).
Izvoru-Muneelului (Ieud).
Izvoru-negru (Moisei), deal (Bu-.
desti).
Izvoru-Prislopului (Ieud).
Izvoru-rofu, deal (Budesti).
Izvoru-&surilor (CrAcesti).
Izvoru-Vili, deal (Budesti).
Izvoru-zinuluj, pädure (Botiza).
In Cruli,s2are, ses (Ieud).
indrfan, deal (Sieu).
in Hrean, dimbäu (Ieud).
In Poduri (Ieud).
In &lei (Säpinta).
In Stin'ifor, deal (Ieud).
.5'esuri (Ieud).
intre Mdguri (Giulesti).
intre Rdpedz (Seel).
intre Vdleel'e (Sápinta).
in Trunk'i, deal (Ieud).
(Säpinta).
(Budesti).
K'iéera, deal (Botiza).
K'ilkarele-Graduluf,munte (Borsa)
K'irl' fara, codru (Spinta).
virf (Borsa).
La Bork!, deal (laid).
La aove f, rrrunte (Botiza).
La Glod, ses (Ieud).
La K'ilerd (Säcel).
La Mal, ses (Ieud).
La Mckurd (Sácel).
La Mdguricre (Ieud).
2o6
La Pk'etre, deal (Ieud).
La Prisdei (Ieud).
La Rdk'it'4 (Ieud).
La Róatd (Ieud).
La Soc (Sgpinta).
Laz, deal (Vad).
La Zitnoki, (Sgct. ).
Lazu-lu-Boild @ieu).
Lazu-14-Poiar (Ieud).
Lazu-lu-T'ent'4 (Säcel).
Lazu-mare, vale (Vad).
Lazu-verdduj, deal (Sgcei).
Liasa, vale (Strimtura).
Lih'etfasa, vale (Strimtura).
Luvdtu, vale (§ieu).
L'espedz (Sgpinta).
Malu, deal si pgdure (Botiza,
Ieud).
Matalan, cosallu (Giulesti).
Mazdriftfa, argturg. (Giulesti).
Mdgura, munte (Breb, Crgcesti),
deal (Cuhea, Ieud, Sgcel,
Strimtura), cosalgu (Drago-
miresti).
Mdgura-ddnefascd (Borsa).
Mdgura-mare, munte (Budesti).
Mdgura-micd, deal (Budesti).
Mdgura-oii (Crgcesti).
Meildiasa, deal (Budesti).
Mdlin, cosalgu (Giulesti).
Mdreasca, vale (Breb).
Mdriesal deal (Botiza).
Meriforu, deal (Cuhea), cosalgu
(Dragorniresti).
Mert',isu, cosaláu (Budesti).
Mestecdn'ifu (Bors-).
Mihailet, ses (Ieud).
Miaca (Giulesti).
Mldiej, deal (Budesti).
Middre, ses (Sgpinta).
Mn'klazu, deal (Vad).
Mn'irefu, ses (Sgpinta).
Mn'isdrhatu, pádure (Sgpinta).
Mdeira-rdzin'i (Giulesti).
Muneei, munte (Botiza).
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Munielu, deal (Breb), munte
(Sgcel).
Muni:du-mare (Ieud).
Muneelu-mn'ic (Ieud).
Muftlfata, deal (Sgcel).
Ndddfa, codru (Sgpinta).
N'édvef, ses (Sgpint,i).
N'egoksdle, munte (BorF).
N'egru (Giulesti).
N'eteda, munte (Budesti).
Oanta, deal (Budesti).
(Strimtura).
(Giulesti).
(Borsa).
Obrela, deal (Ieud).
Onu, deal (Giulesti).
Opina, deal (Sgcel).
Opekara, deal (Sgce ).
Osoiu, yid (Ieud, Nanesti).
Pád'efu (Ieud).
Pascaldu (Giulesti).
Pascan'et, munte (Dragomiresti).
Pddurea-moinei (Vad).
Pddurea-ungureascd (Sgpint).
Piz" Lazuri @Ice».
munte (Borsa, Sgcel).
Pd Pdrti (Sgpintia).
Pd Plai (Skel).
Pd Poiand (Sgcel).
Pd Prelucd (SIcel).
Pdretele, munte (Borsa).
Pdrofi, deal (Moisei).
Pd Scdrkrea (Sgcel).
Pd Meek (Ieud).
Pelingaria, munte (Botiza).
Pfatra-1u-Totof, deal (Budesti).
Picuiu, yid (Onesti).
(Crgcesti).
Piltiorul-capreZ (Borsa).
Pki,orul-micului (Borsa).
Pietrpasa, vale (Bors-).
Pietrosul, munte 2305 m., (Borsa).
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMLRF-SULUI
Pint'enu, deal (Cuhea, Drago-
miresti).
Pintre airdrf
(Spintz ).
Pk'etri,su, deal (Skel).
Pkiatra, deal (Vad), munte
(Ieud).
Pklatra-gliganuluf (Giulesti).
Pk'jatra-N'egruki (Giulesti).
Pk'fatra-rea, munte (Borsa).
Pkiatra-Sdpintdi, munte (Sapintr ).
Pkiatra-T'isef (Crkesti).
Pkiatra-riganul4 (Botiza, lapa).
Pkiatra-finculuj, deal (Botiza).
Pkiatra-zmdulki (Giulesti).
Pk'iciatid (Giulesti).
Pk'ici9arele-Gradului (Borsa).
Pk'icIparele-scurrii, deal (Cuhea).
Pk'iejoru-calutuf (Cuhea).
(Crácest1).
Pk'ieioru-lu-Fiscuf (Cuhe: ).
Pk'ilioru-Mdguriei (Ieud).
Pk'ilioru-mesr facdnului (Cuhea).
Pk'ieforu-mofuluf, munte (Borsz ).
Pk'jetrile-corbulni (Cräcesti).
pgdure (Botiza, Ieud).
Ple,sca, munte (Budesti).
Plefcuta (Ieud).
Plefcutu, deal (Cuhea,
Plreeka (Spinta).
Podu-efarcdnului (Borsa).
Pod'ereju, deal (Ieud, Giulesti).
Pod'erclu-dzimbrdziti (feud).
Nana, deal (Cuhea, &pinta, Vad).
Poiana-mare (Ieud, Giulesti).
Poien'ita (Dragomiresti, Ieud).
Pon,oardle, cosallu (Giulesti).
Porcdretu, pAdure (Borsa).
Poricu, cosalki (Giulesti).
(&pinta).
Prdvdtu, deal (Ieud).
Preluca-Cokii, Odure (Borsa).
Preluca-Merri,u14, deal (Budesti).
Preluca-Pdriu (Ieud).
Preluca-sdlh'ii (Skel).
Prelu'eile (Borsa, lapa, &pinta).
Prelueile-Cerbulub munte (Borsa).
www.dacoromanica.ro
207
Prihodiftfa, cosaläu (Dragomiresti).
Priloalele, deal (Vad).
Pripor, deal (Budesti, Giulesti).
Prisaca, munte (Budesti, Crkesti).
Prislóapele (Skel).
Prislopap, deal (Borsa, &cel).
Prislopu, munte (Borsa), deal (Cu-
hea, Ieud).
Prizlopu, munte (Budesti).
Purcdretu, deal (Moisei, Strimture ).
Puzdrile, munte (Borsa).
Ragan, deal (Breb).
Rdk'irifu, ses i izlaz (Ieud).
Rdk'ildlele, deal (Bullesti).
Rdk'itele (CrIcesti).
Rdpedfa-mare, izlaz (Ieud).
Rdpedva-mn'icd (Ieud).
Rdstpaca (Spinta).
Rdtunda, ses (&pinta).
Rigdu (Crkesti).
Ritu-pdcurif (Dragomiresti).
Ritu-Tdmdfoi (Ieud).
Rin (Ieud).
kiu-mare (Budesti, Crgcesti).
Riu,soru (Crkesti).
Rasa, ses (Sápinta).
Rutin2asa, vale (&pinta).
Runcfor, munte (Botiza).
Runcu, rnunte (Borsa).
Rupturil' e &pinta).
Rusca, deal (Cuhea).
Rdk'ita, cosalgu (Ginlesti).
Rdpedea (Borsa, &eel).
Sasu; vale (Botiza).
Sdcdrfaua, virf (Botiza).
Sdcdtura, deal (Vad).
Sdcdturile, ses (Cräcesti, Ieud).
Sdc' ujasca (Giulesti).
Sdpinekare (Sgpinta).
Sdpinta, vale (Säpinta).
Sdpintalipotuluf (Sàpinta).
Sirnzetei (Botiza).
Scdjasa, vale (Strimtura).
Scaluis, deal (Budesti).
208
Scoruf, deal (Budesti).
Scurta (Dragomiresti).
Sérmerefu (Budesti).
Sfundiu, munte (Cuhea).
Sinferi,s, deal (Ieud).
Soloanu, deal (Vad).
Solotruc, deal (Ieud).
Sdrita (Ieud).
Stan'i§para, deal (Botiza, Budesti).
Staierei, deal (Budesti).
Stina-lu-Virtic, munte (Borsa).
Stina-Sasului, munte (Borsa).
Stin'iispare, deal (Ieud).
Stirc7 (lapa).
Stupk'incl (Giulesti).
Stedzea i Steza, munte (Borsa).
Sub Lazuri (Ieud).
Sub Pkiatra" (Giulesti).
Sub Spare (Sápinta).
Sundtparea, vale (Breb, &rim-
tura).
Supt Tunele, aráturá. (Giulesti).
Suruppasa, deal (Ieud).
, arampdij (lapa).
.Farofa, codru (Sápinta).
,Fesu, deal (Budesti, Giulesti).
(Dragomiresti).
sS'esu-saccirilor (Dragomiresti).
.Fesul-Tdrinca (Botiza).
,,S'esuréle, deal (Budesti).
,Fltrevu, hotar (Sácel).
.>'ieutu, vale (Sieu).
Válcea (Budesti).
7pot (Giulesti).
,Fiva, deal (Budesti).
,tedzpa i ,reza, munte (Borsa).
munte (Borsa).
(Giulesti).
Tárnita, climb (Crácesti).
Talaru (Crácesti).
Tal-Gurguluf (Crácesti).
Tiurtjulif, vale (Vad).
Tomnarecu, munte (Cuhea, Dra-
gomiresti).
Toplictipara, deal (SAcel).
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
TopUfa, deal (Sácel).
Torojaga, munte 1939 m., (Borsq).
Trei-Sdpintile, ses (Sápinta).
Trojanu, munte (Moisei).
Tufile (Sripinta).
Tiblefu, munte (Cuhea, Drago-
miresti).
Tifa, m'unte (Borsa).
vale (Borsa).
Ulmu, deal (Budesti).
Urspaia, izlaz (Ieud).
Ursoiu, deal (Vad).
Urzicartï (Budesti).
Vadu-Plopului (Sdpinta).
Vadu-Pojenii (Sápinta).
Valpa-Agrifului (Vad).
Valpa-albit (Crácesti).
(Väleni).
Valea-arin'ilor (SApinta).
Valpa-Bartdfului (Giulesti).
Valpa-Belmedzdului (Sápinta).
(Säc el).
(Ieud).
Valpa-Bódu14 (Cuhea).
Valpa-borirtei (Cuhea).
Valpa-boului (Botiza).
Valpa-cardlor (SAcel).
Valpa-caselor (Breb).
Valpa-Ccifiti (Botiza).
Valpa-cdrdlor (SAcel).
Valpa-cirstii (Sieu).
Vaka-comarnieelor (Cuhea).
Valpa-cotozii (Ieud).
V alpa-Cerbuluj (Giulesti).
V alpa-eetitteli (Ieud).
Valpa-cIoncafului (Vad).
V alpa-doliniZ (Sieu).
Valpa-Dräguiesiii (Viseul-de-jos).
V alp a-Drobor evei (Skel).
Valpa-fagului (Botiza).
Valpa-fintinej (Borsa).
Valpa-Florpanului (Sieu).
V alea-furului. (Borsa, Cuhea, Dra-
gomiresti).
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMUREEULUI
V al a-gropk' ilor (*ieu).
V alf a-9;si (Ieud).
V al a-Hopf a (Crgcesti).
V al a-hotaruluj (Borsa, Botiza,
Crgcesti, Moisei, Sgcel, Sgpinta).
V a If (Sgcel).
Valea-h'in'et'esî (Cuhea).
V aka-iepei (Tapa, Viseul-de-jos).
V al f a-iepurp, (*ieu).
V ate a-iezdruluj (Ieud).
V alf a i Scr ad' i (Säcel).
V al! a-k' eilor (=teilor) (Sgcel).
V alf a-k' ieerij (Botiza).
V ales a-largd (Sled).
V al (Cuhea).
V aka-ldudatului (Ieud).
V alp, a-litzuculuj
V ale a-lu-Flit (Ieud).
V ale, a-14-Ciuclet (Ieud).
V al,qa-14-1-1dr ico (Ieud).
V ale, a-lai-Lazdr (Ieud).
V ale a-lui-M at aldu (Cuhea).
Vate (Strimtura).
V al# a-lu-Negoescu (Borsa).
V al# a-lu-Peter (Cuhea).
V al! a-lu- iFtef (Cuhea).
V alf a-lu- Tx) art (Cuhea).
V alf a-L'ior dzi (Cuhea).
V al a-M anejului (Ieud).
V al! a-mandrului (Giulesti).
V aka-maiefu (Giulesti).
V aka-Mdgurij (Cuhea).
V al a-MaT iesdj (Botiza).
V aka-Melianului (Cuhea).
V ale, a- illihailetuluj (Ieud).
V al a-M1d4
V alp, a-11/In' ihalcozilor (*ieu).
V ale, a-Mn'
V alp, a-Mn' irefului (Botiza).
V ale a-Mn' isdrh atuluf (Sgpint,2).
V alp,a-mold' (Sacel).
Vale (Viseul-de-jos).
V aka-N &IV" (Sgpinta).
V ale a-n agrd (Crgcesti).
V al a-N' amtuluj (Cuhea).
V alea-Pdrori (Moisei).
Vale (Moisei).
14 T. Papabagi, Graiui i folklorul MaramureFului
209
V ale enuluj (Cuhea).
V air, a-Pldjutului (Botiza).
V al,ca-Plefle (Cuhea).
e a-Podip, arelor (*ieU).
V ale a-Poienii, (Borsa).
V ale a-pomn'ilor (Cuhea).
V alp, a-Popenilor (*ieu).
V ale a-porculuj (Viseul-de-jos).
V alp, a-prelualor (Cuhea).
V al", a-prod' esdi (Cuhea, Drago-
miresti).
V alf a-Prihod'ift' (Cuhea).
V alfa-Rdd' (Moisei).
V al (Borsa).
V aka-rufinofi (Cuhea).
a-s acd (Giulesti).
V 'aka- S ar asdului (lapa).
V al a-satului (Cuhea).
V al! a-sdaturij (Botiza, Viseul-de-
jos).
a l,ca-sdr a ei (Cuhea).
V ak a-scan' (Dragomiresti).
V al a-scurti (Cuhea).
V al f a- Selesk' (*ieu).
V alp, a- Sinferipluj (Ieud).
V ale, a-sk' inuluj (Botiza).
V al! a-slat' in' 4 (Cuhea, Ieud).
V air, a-sorej (Viseul-de-jos).
V alea-Sdriti (Botiza, Ieud).
V al", a-strinzturii (Sgcel).
V aka- Sur duculuj (Strimtura).
V al a-T dmdfoi (Ieud).
V ale, a-Tisej (Borsa).
V al a-Uncpaiej (Moisei).
V alp, a- Ungurului (Sgcel).
V al a-Urspaiej (Sgcel).
V al a-Ursoij (Cuhea, Dragomi-
resti).
alea-Ursofuluj (Botiza).
V alea-V dFc2 (Moisei).
V alga-V dtafk'in' (Sgpinta).
V alf a-17 ifeului (Borsa).
V alf a-zinului (Botiza).
V dile-Bdrsuluj (Ieud).
Miele (Giulesti).
V dr aticu, munte (Botiza).
V dr aticI, deal (Vad).
www.dacoromanica.ro
210
Vdrarieht, ses (Sgpinta).
Värdrieel, ses (SApinta).
Vdtd,sk'ina, es (S'apinta).
Vifionefti, (Borsa).
Virvu, cImp (Giulesti).
Virvu-Agrifului (Tapa).
Virvu-Alacului (Moisei).
Virvu-Arinifului (Väleni).
Virvu-cu-arin'i, deal (Budesti).
Virvu-Dfalului-mare (Moisei).
Virvu-D'edzinoii, deal (Cuhea).
Virvu-K'Werii (Botiza).
Virvu-lu-tefan (Giulesti).
Virvu-Lazului (Moisei).
Virvu-nzare (Strimtura).
Virvu-Mun'eehilui (Moisei).
(Viseul-de-jos).
Virvu-Petrd, deal (Cuhea).
Dat fiind interesul etno-lingui-
stic pe care Il prezintà in general
nomenclatura toponimia, si in di-
rectà leglturà Cu etnografia isto-
rica a Maramuresului din nordul
Tisei, relevez aci mai multe n'u-
miri din toponimia acestui Mara-
mures nordic care asazi se &e-
te sub stApánirea cehoslovaca. In-
teresul i importanta lor se eviden-
tiaz1 de la sine si ciar, mai toate
fäcând parte din fondul linguistic
comun intregutui element rom
nesc nord- si sud-dunArean. Toate
Ardleluza XXXI, 13.
Arfita XXX, ir.
Bradul XXIX, 12.
Brddulet XXIX, 12.
Cerban'ja XXV, ro.
Cetat XXV, 8.
Gaura XXV, 8; XXVII, ro.
Grpapa XXVIII, x3; XXIX, 12.
Gurgulat XXIX, IO.
Karmatura XXXII, 12.
Korna XXVIII, ro.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Virvu-plopk'ilor (Giulesti).
Virvu-popi/ (Budesti).
Virvu-Prelueilor (Cuhea).
(Cuhea).
Virvu-Sdcujuluj (Säcel).
Virvu-Sorliftei (Vad).
Virvu-Tarn'itel (Cuhea).
Virvu-Ursoiului (Botiza).
Vran'ita, vale (Cracesti).
Zdnpaga, deal (Borsa).
Zdnpaga Pjetrosuki (Borsa).
Zdpod'ile-Barnei, deal (Ieud).
Zeej, cosardu (Giulesti).
Zezun'ii (Cr5cesti).
Zimbroslav, munte (Borsa).
Zilerescu, deal (Säpinta).
aceste forme le-am extras din pu-
blicatiunea cehoslovaa easopis
moravskiho musca zemshiho, roe-
nik X (1gro), 'ez's. 2, si anume din
harta anexatà la acest numAr. In
dreptul fieckei forme dau cite o
cifrà romanA urmatà de una arabA,
amândouà reprezentând pätratul
din hartà format din intersectia co-
loanei verticale (reprezentatà prin
cifra ron-tal-1A) cu cea orizontalà (re-
prezentata prin cifra arabä) pä-
trat in care se gAseste forma re-
spectivä.
Kornuta XXIX, 12.
Kuk XXIX, 12.
Kurpen XXX, 13.
Kyiera XXX, 13.
Latundur XXX, 12.
Laturka XXVIII, ro.
Lunga XXXI, 12.
Mdgura XXI, 8; XXI, io.
Negrova XXVIII, 12; XXX, 12.
Niegrovet XXIX, 12.
Ostro-Grun XIX, II.
GRA1UL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1 2r1

Pikui XXVIII, lo. $esul XXX, 13.

Plai XXIX, $tebipara XXX, 13.
RdiUnda XXIV, 8. Tomnatik XXIX, io; XXXI, iz;
Rotundul XXXI, iz. XXXI, 13.
Rumana XXIII, i0. Turbat XXX, 1z.
Skorufina XXI, 8. Vdratek 'XXXI, 12.
Sekul XXIX, 9; XXIX, n. Vlahovo XXIII, lo;XXVIII,12.
Splina XXIX, Zapu/ XXXI,
Strunga XXIX, z 1.

ONOMASTICA
Nume de farrxilii i porecle
Ardelpan (Ieud, Strimtura). Ciornej (Strimtura).
Aufan (Strimtura). 6utdIst (Strimtura).
Balea (Ieud). ivruf (Strimtura).
Bdran (Ieud). Dan (Ieud).
Balas (Strimtura). Ddncuf (Ieud).
Bdrboserd (Ieud). Dan6 (Moisei).
Beizdy (Ieud). Dihor (Moisei).
Bendis (Ieud). Drimenzf (Strimtura).
Bendrea (Ieud). Dunca (Ieud).
Beficutd (Strimtura). flutar (Moisei).
_Rizo (Ieud). Gdbrian (Strimtura).
Birlpa (Ieud). G'iban (Strimtura).
Bledpa (Sat-Sugkag, Strimtura). Glodpan (Strimtura).
Bobolog (Ieud). Gordzu (Ieud).
Bobotdni (Ieud). Got (I-Mrnice§ti).
Bocritd (Ieud). Gulin (Strimtura).
Bodreanu (Strimtura). Ciurif (Strimtura).
Boic (Strimtura). Herenta (Ieud).
Boicu (Ieud). H'irb (Strimtura).
Borokan (Strimtura). Hori (Moisei).
Botirld (Strimtura). Hotima (Strimtura).
Brinddy (Sat-Sugältag). Horku (Ieud, Moisei).
Cdraian (HArnicesti). Hoza (Ieud, Strimtura).
Coliotd (Strimtura). Hada (Moisei, Sat-Suggtag).
Coman (Moisei). Húbdr (Ieud).
Cordif (Strimtura). Iagdr (Strimtura).
Costinan (Ieud). Apure (Moisei).
Cdfot (Ieud). Ilp,a (Ieud).
Crdejun (Moisei). luga (Ieud).
Cret (Strimtura). fusco (Ied).
Cuc (Moisei). Ivafcu (Ieud, Moisei).
Cigalitu (Ieud). Kindrif (Ieud).
C/ontof (Strimtura). Ldpufan (Ieud).

www.dacoromanica.ro
212 TACHE PAPAHAGI

Leva (Strkatura). Petrduf (Strinitura).

Lihet (Strimtura). Petrovan (Strhatura).
Luca (Strimtura). Plef (Ieud).
Lucaei (Ieud). Pop (Ieud).
Lupu (Moisei). Popan (Strimtura).
Mdrdç (Ieud). Rus (Strimtura).
Mark'4 (Strimtura). Rusalim (Strinatura).
Meiean (Ieud). Ruca (Ieud).
Mi/zalea (Ieud). Sabadif (Strinatura).
Mihrka (Strtmtura). Sacalif (Ieud).
Minica (Ieud). Sas (Ieud).
Mintdy (Strinitura). Scrabd (Ieud).
Moldovan (Ieud, Stritntura). Strai (Moisei).
Morar (Strimtura). Stef (Strimtura).
Munkan (Ieud). Tebeti (Ieud).
Mununar (Crkesti). Tomoiagd (Moisei).
Munurar (FlArnicesti). Traistd (Ieud).
Murgu (Ieud). Tutzila (Ieud).
Nenefkan (Strimtura). Ulilj (Strimtura).
Orçif (Strimtura). Velea (Sat-§ugAtag).
Orza (Strinatura). Veliga (Strimtura).
Pasdre (Strimtura). (Ieud).
Perla (Ieud). Vraia (Ieud).
Petec (Ieud). Zmicala (Strinitura).

Num.e de botez
Agapia (Sat-Iiigkag).
Aliexd (Viveul-de-jos).
Amalia (Sat-ugätag).
Doroftei (Viveul-de-jos).
Flpare (Viveul-de-jos).
Frdstna (Sat-*ugkag).
Gafia sau
Gasia si Gaste (HArnicevti, Viseul-
dejos.
Gligore (general).
lasiana (Sat-Sugltag).
levronia (Sat-ugätag).
Ilfana (general).
.114cd (Viseul-de-jos).
Igan (d) (general).
lxina Axenia) (Sat-*ugltag).
Mandra (Sat-*ugätag).
Matei (Sat-ugatag).
Mdlina (ifärnicesti).
Mdricuta (general).
Mn'iculae (general).
Mistaste (Sat-lugAtag).
Nicóard (general).
Olexa (Sat-*uggtag).
Oniza(=Dionisia) (Sat-*ugAtag).
Palagd vi Pala çid (general).
Panteleon (Sat-.5ugkag).
Parasca (general).
Pdtru (general).
Simn'ion (general).
ofrona (Sat-*ugätag).
.5'tefan (general).
Tóader (general).
Todora (general).
Virtolomey (Viseul-de-jos).
Virvara (general).
Xenia (Sat-§ugAtag).

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR'
a, la, 392775, 4366, 5934, 1125°.
abcjaluca: d'e-abcjaluca, (de) abia (SAcel).
acritarb care fade acrità d'e mincato (Vad).
acrità, fierturd de prime (Vad).
acrut,-ä, 2591, dim. acru.
acufundos,-9asä, adinc, 6919.
ácurat acurát, adv., negrefit; exact.
adidjuca, aici, 17319.
adurmfica, a adormi (S6cel). Sens izolat.
adurn'i, a adormi, 819.
ad'eu, pl. ad'eauá, tun, 52", 5324 Et. ung.
á g y A.
ad'iman, diamant, 13711.
ad'inee: maj ad'inee, mai acum, de curind
(Budeati).
ad'izmfi, aghiazmd, 1629.
agod'i, a aftepta, 122°, r0512.
agori, a surpa, a da jos: aagor mere. (Vad).
Muna, a nu m'inca # a nu bea nimic, 26139,
16249.
ai6juca, r5631, v. adidjuca.
airea, 16220, z702, tziurea.
airilea, I727, V. airea.
albob-paje, albastru: berbede alboj
(Cráceati).
aldui, a binecuvinta (Hoteni).
aleatu: e imblat in aleatu codrului ?
(Botiza). Forma raid fi necunoscutd ca
sens. Ca origine, probabil cd avem a
face cu forma :lava I 6 t I care, in timba
ce/id, are derivate cu semntficatia de
frumos ; splendoaro. In cazul acesta,
aleatu (=-- a leatu) ar Insemna emaretie,
splendoare ( a codrului)e.
aletutu, 12269, dim. aleatu.
alina (a sti), a (se) aseza, 12662'93; a (se)
linif ti, 1179.
afinare, lini¡te, repaus, 19412.
alungutu: d'alungutu, 319, 1°172, din,.
alungu.
amn'istui (a sà), a (se) linitti (Ieud);
mistujall.
amd, acum,
sin*, 57194; u. amu.
amusj (Bor§a); v. amuja.
Ank'ilie, nunte de persoand, 11914,29.
s'Ara: sA arará Dumn'edzgu sè sufl'e un
vint, ci crindire l'e rumpe (SA-
pinta).
aplecát9are, oaie cu lapte fdrd miel (Ama).
aprindere, rdceald, pleuresie: is beteagi de
aprindere (SAcel).
apuca: n'apuc a má. dude (CrAce§ti);
n.'apuc a mere cá n'am vreme (Breb).
apucAtor,-Qare, hot, z632.
arástui (a sà), a (se) prezenta, a (se)
ardta, 12618, 13951, 54019.
ardzintel, 9643' dim. argint.

Pentru formele din texte i apendice dau cel putin citte o singurl trimitere
printr'o fractie arátfind pagina §i randul in care se gase§te forma; pentru rest re-
p roduc localitatea in care au fost inregistrate ceea ce nu insemneazá ci ele
a partin exclusivacelor localitáti. Pe lingl cele pur dialectale am inregistrat 9i forme
c are privesc mai mult fonetica sau morfologia de cát un glosar: aceasta, spre a
u §ura urmárirea diferitelor aspecte ale graiului maramureaean. Ordinea alfabeticfi
intrebuintatá e urinátoarea: a, a, b (b'), c, E, d, d' dz, e, f, g, 6, y (y'), §, h
(h'), i, f, k', 1, m (m'), n, n', o, p (p'), r (r'), s, ;, t, t', f, u, y, z,
A breviatiunile intrebuintate : adj. = adjectiv ; adv.= adverb ; dat.= da tiv ; der.= deri -
v at ; dim.= diminutiv ; fem.=feminin; fig. =figurat; germ.= german; grec.= grecesc;
i nterj.=interjectie; invar.=invariabil; part.=--participiu; pl.=plural; prep.=prepo-
z itie; rut. =tutean ; sb. =--substantiv; sg. --= singular ; sl.=slav; ung. = unguresc ; v.=--
vizi; tb.=-verb; voc.=vocativ.

www.dacoromanica.ro
214
aret' e, berbece (Borsa).
ariste, inchisoare, 15225.
arm, coapsa de la cdprioare (Ieud).
arma, haiduc, viteaz, irle; pdzitor
inarmat, 3872.
armorarj, mdrdcine ca frunza latd (carduus
marianus), 26226.
armos, inarmat, 157.
armur, but, coapsd: armuru pkI6joru1uj
d'e d'inapoj (Vad).
arme:Atufa, azvirlire, rdsturnare, 1376,
15938.
ascrusnat,-ä, prefdcut in scrum, iza".
ascutit, ascutiy, 15452.
asoga, a face, a prepara, a pregeiti, 11652.
V. Hasdeu, Etymologicum.
asorit, lefin provenit din cauza arfifei de
soare (Ieud).
asprvall, scrobeald, 2913.
astarà, de seard, astdseard, 3541, 1736,
astupa, a ingropa, 7868, 11672,73, 12126;
a acopen, 10327.
asumuta (a sà), a se ingreuna, a ameti, 2312.
asà, a.ya, 11923.
n'atiza (a sä.), a (se) ldsa in jos, a se nivela,
to".
askIzAmint, locuintd stabild, 4321,
asternut,-1, pus: masA asternua.
attm6en'e, atunci, 15440.
atunan'ea, 16684; V. atun6en'e.
atila, 2198, dim. ata.
avam,-1, mare, cumplit: lucru avam (Sficel,
NAsiud); adv., prea mult, grozav, 18127;
avan.
avtunn'it,-fi, rdu, ticdlos (Sacel, NAslud).
babi6e, rata, 147".
badoc, tinichea, 8".
baer, ocureaua d'e la tacs; legdturd de
desagi, etc. (Ieud).
baga, sant d'e &han*, restul de tutun
scrumat ce rdmine in lulea fi pe care
Maramurefeanul Il infunda' in gura, in-
locuind astfel pentru ore intregi tutunul,
,7222.
bagn'età, baionetd (Vad).
134, suparare, pdrere de rdu, nevoie, 2764,
6751, 8226.
bajer, sfoara de la gura desagilor (Sieu);
v. baer.
Balcu, numele unei vechi familii din leud,
I 5 8".
balt, orlaframa la mn'ireasào (Ieud).
banat, pl. -tul, supdrare, 3284; V. binat.
baila, pl. bandz, muzicd (militard), 7013.
bandis, bandit (Giulesti).
Bandrp, nume toponimic, 17123.
Barbli-rasà, numele unid haiduc, 15329.
barni, adj. substantivizat, (vaca) oa-
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHA G I
chefe, negricioasd; tunal, 14629. (Ung.
ba rna).
bartg, impozit, dijmd; otidula'», I7249.
bate (a oile sl bat, «pile sA mirlesco,
(Borsa); a ldtra: chi% bat (ieu).
batAr (6in'e), orificare, 338, 2170; mdcar
(Budesti); v. batir.
bAcu(Det, sac mic, 6826; fig.: un btícuiet
d'e fatà, oo fata pit'it'j9acfi», 5822.
bahn'it, baionetd, 15746. V. bagn'età.
blItag, secure servind drept armd, 1536.
blnat, mihnire, 15"; V. banat.
bancukl, 93" fi
bIncut'e, bani r x13.
banui, a duce dor, a se intrista, a se necdji,
(Breb), 5379,
barbinoc, plantd micd, verde fi. cdfdrd-
toare (vinca minor) (Ieud).
bArbintl, putinicd pentru ldpturi sau
brinzeturi, 23811, 1736.
bArdas, timplar, 18826.
bArna6e, negricioasd (Borsa): 9aje bArna6e;
v. barril.
blsaclà, vorbd, 10826.
bfisadui, a vorbi.
bAtHi, a bate, a bdtdtori (Ieud).
bAft I interjectie imitind mugetul vacei, 138".
bed'pra, un fel de covdtea de lean, gdurita
deasupra, in care se pune chiagul de
strecurat (S'A' cel, NAsiud).Et. rut. bre da.
bel, a jupui de piele, 25412.
belit,-A, jupuit( d) de scoartii: boa bella,
62".
Belzebuc, nume dat diavolului, x935.
b'etfing,-6, 1512; v. bgitangi.
bolnav, 4367-
b'etesi (a sà), a se imbolndvi, 170".
bézd'ill, adv.: nu imbla In bezd'ilà, nu
umbla In zadar (Mara). Et. rut, b e z-
d I 1 e.
bgjatà, fem, de la bg¡et, zo"; nefericire,
787; supdrare, 1425-
bgibol (Crficesti), v. ibol.
bgjet, nefericit, sdrman, 793.
alb: berbge bgilit (CrAcesti); v.:
bgilità, albd: oaje bgilità (Viseul-de-jos).
bgirE, a fi primar, a primdri, 7726.
bgiaità, primdritd, 7735,
bgir69, primar, ir".
bgitangA, vagabond fi prost, 15156.
bgitvang.A, 152"; v. b'eting.
bicä, taur (Vad).
bicIA, supdrare, necaz, 19259; sdrdcie (Iettc4.
birriu, 15149; v. bgirau.
bistos,-ä, trist, 1438-
bjusug, belfug, 16220.
bihn'i, a bates, a ldtra,
binduri, cirpd (Ieud).
birii, a mormdi, 15577.
GFtAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
birck: 9aje bircA, oaie Cu line( tigaie (Rona-
de-sus); omindrà i creatAs (Ieud).
óaje birke (SApinta).
Birca TAtArCij, nume toponimic, 2588.
bit, chibrit: op'airilea sA dze fibrin> (Ieud).
barn, sd mergem, 15 I 35.
blem, 1540; blemj, 1560; blemat, 9119.
bluz, bluzd (Vad).
boar, care pa,ste bad, 9940, 169.
bob9an'e, emestersugurjo, vrdji, 5715.
bobon'i (a sA), oa folosi mestersugurjo,
5716.
boboslov: Ion boboslovul, loan gurd-de-
aur (Borsa).
bobot'i, a pilperi, a arde cu flacdri troznind,
98oe.
bodArie, oboldo, ro723.
Bodiebara, 1228, dim. Bodita.
bogará (gaje): oj bogdrele asa dzi6em
nol la dele mAnintele (Ieud).
bohas, brad inferior calitativ, 20288 (S'acel);
buhas; v. péstrit.
boime, strinsurd de boj; toti boll unui sat,
boju, bol, 95" (u final e cerut de rimd).
bold, prdvcilie, zrz1.
bori, a fi bolnav, a suferi de boalci, 472.
bolindzie, nebund, 3133; V. bolund.
'carimbo (v. forma); in Cracesti
mi s'a spas cd inseamnd fbrighiddiu.
bolund,-A, nebun, prost, 3135, 9779.
bolundatec,-A nebunatec (Ieud).
bonciA, cApencaglo, bundd, 62", 15518.
bontozui, a imprdstia (Ieud); a deranja
(Sat-*ugAtag), 15868 Et. ung. b o n t.
borcasà, nevastd; stcipind, 25".
borgil, medie. zi769.
boron'et, 57312; pentru sens, V. textu 1.
BorozAu, 9246. Ca sb. comun inseamnd
pivnitcl cu vin un i (ung. boro z).
bosArcaje, 14086, 16123 Fi:
bosorcoj, vrafitori, 144". Et. rut. b o-
sor k a.
botk, bitd (de cioban), 58".
bot'ej, tunnel, 3176, 57230.
bot'ejas, 7568, dim. bot'ej.
bot'icutA, 9824, dim. boa'.
bot, bucatd, 7519; V. bult.
bourel (Borsa-RApedea), dim. bour: s'o
tiln'it c'un bourel.
bourità, oca bou», 54522.
bozAlui, sand fug marhAle d'e infocgjun'e,
d'e alclufa, apoj a6eca ij cà bozillca'o,
53949; a zbirli. Et. ung. borzoi.
Boznca, Bosnia (Vad).
BracsAu, 9833
BrasAu, Brasov, 864; fi Braseu, 1242.
brAkinar, legdtura (de obicei o sfoard)
vat'illon, 6011, 16562.
www.dacoromanica.ro
215
BrAildt, Brdila, room'.
brcanA, mreand, 11669, X 636.
brez: berbe6e brez, berbece negru cu capul
alb (CrAcesti).
briboj, floare rosie-albuie, cu miros de
mentci; e primdvdraticd (geranium al-
pestre) (Crkcesti).
brihan, "pinEetea, burtd (de vite), 15535
brigIA, vdtald (Giulesti).
brudiu, naiv, prost, 1901.
brustan, burujanAo, brustur, 5538.
brutac, sac de merinde, 12038.
buba: mor d'e bubl, odurere d'in lontruo ;
mi-a dat sd inteleg cd ar fi vorba de
scancer* (CrAcesti), 12529.
bucat'e, cereale, provizii, 16428.
bucA, partea cdrnoasd a piciorului (din-
ddrdt), 581°.
bucAli (a sA), a mesteca in gun', 52520.
baimn'i, a umple bine, 13612.
bu6in, bucium (instrument muzical, de obi-
cei un corn de bou), 5337.
baina, a sufla, a cinta din bucium, 84",
5332.
bu6in'i, V. buCimn'i.
baitz-e: 9ajebu6ie,
23828.' oaie vcirgatd in galben
In jurul i dedesuptul ochilor (Viseul-de-
jos).
budack galeata mare in forma de putina
(Borsa).
buclércil, femeie grasa (Ieud).
buduslancA, femeie fugitd de la bdrbat
(Borsa, Ieud).
bugAt,-1, adj. si adv., mult, destul, 932,
2662, 15742.
buhaj, berbece bdtut (Borsa).
bujac,-A, omArev, ingimfat, 17032.
bllibUC, planta ierboasd; floare primdvd-
raticci, 14526.
buida, bucatd, cocolos; casul intreg, 15716;
v. bot.
bult, 7868, 8138; v. buldz.
bunuc,-4, 11516, dim, bun.
burac, pl. bura6j, sfecld, 146".
burd'ej, bordei, 684.
burcanA, buruiand, 16228.
burujan (Ieud); v. bureanA.
a zbirli, 135".
but, o6judie, necaz, contrarietate: o fAcut
burzului'
in butu luj (Strimtura).
bute, butoi de vin, tog"; but'e, x5920.
butur, bagaj; resturi: numa buturile i-s
aidj (Apsa-de-sus). Et. ung. b ti t o r.
butut, partea cdrnoasd superioard a pi-
ciorului, 4652; dim, but.
but'in, lemn mare, grindd (Borsa - RA-
pedea).
ca: in expresiunea ca vaj d'e ej, x606.
 2I6
caje, pasare rdpitoare care scoate tipete
stridente in paduri # strigal a pl2a¡es,
z667°.
cajer, fuior alb, 1160.
calic,-ä, slab, 1703°.
can6eu, cand mare, 1282, 2521.
cana, sinonim Cu cane.ev, 2512; vas (CA-
cesti).
cánura, orina care rimin'e in hrebAns
(Borsa).
capAr, capdt (Budesti); v. Introd U-
cerea (Graiul).
capAu, copoiu, (Critcesti).
cararabti, conopida. Et. ung. karalábi.
carj, odylavol¡s, 14413; V. bosorcoj.
carimb, lemn sau bdt rotund pe care se
incresteazd mdsuratul laptelui primervara
(Budesti, Borsa). V. pentnc etimologie
Dacoromania, II, 596.
casà, pl. aj i cisj, insemneazd camerd
(Budesti).
cartie, scrisoare, 2370.
casos,-9asi, ecum e casw, , 13841.
cdcAdArj, fructe mici rosii fi lungue(e de
arbust spinos, asemdndtoare Cu mdcesile,
5473-
cAcfiradzà, bagar de caprd (Ieud). Cir-
cuid si vb. acarädza.
cllfireste, adv., ccYlare, 2716.
alca, a percurge, 12222.
caldare, cazan (Borsa).
cAlqasA (Crgcesti), v.:
cfikascA, trdsurd (Sat-$ugAtag).
cAli, a incdlzi, a fierbe, 1731.
canac, ciucurii de la lulea, 6835; canaf.
cAntaráril, cancelarie, 3E937.
CA II 1, a fncerca, a proba; a dibui, a se
impiedeca: 6ete§te, da cAn'este (Ieud).
capeinaga, etimbariu. (Berbesti), manta,
chepeneg; v. bona..
capen egas, manta, 9611, 52213; dim.
csispenagl.
aplan, capelan, 1585°. Et. ung. kap la n.
aplarj, (soldat) caporal (Costiui).
cAplenesc,-psci, care tine de capelan, 15854.
smari î groash, 12646.
cfirArlu, derbedeu, ep¡erde-vari (Ieud).
Der. din o:Arare.
arbunel, sjarbi e creste pi munfes, 812.
cirstnic, cantor (Budesti).
arturet, cdrturar (Glod).
asar, cel ce ramine acascY (Budesti,
Cracesti).
cAsfirn'ie, cazarmd (CrAcesti).
cfisuck 58°, 11470, dim. casi.
cisj, 16119, pl. de la casà.
càsut, 18562, dim. ca.
ata, a cduta ( cu sensul de *clespaduchiere* ),
12221.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG1
citank soldat, militar, 1413.
cfitan'e, milita**, 2145, 225 ; V. cotun'ie.
cAtranfi, catran, zmoald, 50385.
cfitun'ie, militdrie, 2159, 4730; V. catan'e.
cattirj, thu6 manuntal d'e fab (CrAcesti).
atus, lant, .2485.
atusA, obag'sami 0are6e pri6e d'e pà-
dure, aceasta este explicatia pe care
mi-a dat-o o bdtrind din Borsa-Repedea.
Intrebind fusa # pe alte bdtrfne, printre
cari # pe Saya Stetcu, mi s'a explicat
cu sensul de ajug de boi*, sprotapul
boilor*, z26. V. acum in urmd #
Dacoromania, 111, 666.
incetisor, lo°.
cAt'ilinas (Borsa), v.
atin, pl. cltinj, stinci mari (Moisei).
atinos: munt'e catinos, pietros, stincos
(Moisei).
cinta (a sà), a plinge, a jeli, 6718.
cin'esc: d'inti ¿M'esa dintii canini (Vad).
Cirlibab (cu accentul cind pe i cind pe a),
nume toponimic, 1583.
cirliga, a da forma cirligului, 2921.
cirm0aià, coaje de pfne uscatd, 9868.
V. Dacoromania, III, 701.
clfit'i (a s5), a ( se) misca, 2212.
clisà, sldnind, 8458.
cloacAzà, coacdzd (CrAcesti).
clocot'is, adv., in clocote, In fierbere, cu
vuet, 58.
clofilsnità, femeie dezordonatd, stricatd
(Sacel, Nasaud).
clop, palarie, 1755.
clopot'i (Giulesti)
clopoti, a trage clopotele, 3553.
c6a6j, potcovar, 15218. Et. ung. kovic s.
c9arba, 200, adj., v. corbl. Ca subst. in-
seamnd fi ecioard, corb*, 3025.
c9arcli, sabie, 3435.
cábgila, cobild
coc (d'e pk'iti), pinipard (Ieud).
cocAtor, despcIrtitura cuptorului de casó
in care se coace pinea (Cificesti).
cocon,-0anà, bdiat, fatd, 1484, 667.
cocoran, inseamnd, probaba, ecocop>, 14710-
co4an, tulpina varzei, 1521731.
c66ie #
cale (cu accentul pe î), trdsurd (micd
12239.
C664, vizitiu, 5543039.
codat, vierme din brinzeturi, strepede, 7775.
codrior,-0arä, de codru (Budesti).
codrisor, 16732, dim. codru.
coh, vatra de la gura foalelui in care se
inroseste fierul (Ieud, Glod), Et. rut.
k o h.
cok'eli, a fierbe, a gclti mmncöri (SAcel.
NAsAud). Et. si. k o t 1 la.
 GRAIUL $1 FOLKLORUL MAFtAMURE$ULU1
coldui, a cersi,456 . Et. ung. koldu 1.
coldus,-A, scirac, orfan; cersitor, 2043, 1397.
coldusAsc,-A, cersitoresc, roe°.
coleasA, mdmdligd (Borsa).
colesAr, otocAnAuo cu care se mestecd mdmit-
liga (Borsa).
COlindutti, 76", dim. colina.
comisas, agent politienesc, 3873.
cominda, nendre les derniers devoirso,
a insoti un mort, 7, 94"; sa prohod'io
(Sai-$ugAtag).
comindare, masa de dupci inmormintare
(Sat-$ugAtag).
corm'iser, comisar, agent de politie, 16927.
copirslu, cosciug, 4634.
cópk'il, copil din flori.
corba6j, girbaci, biciu, 1°18.
corbA, fem. lui corb, neagrd: capa corb5
(CrAcesti); obArna6eo, negricioasd (Ri-
ce»; corbA bAtrinA, obiatd bdtrindo
(Vad); v. cgarbl.
corbut, 8842, dim. corb.
cor6, tufd, arbust, 10478.
cordohan, piele de cordovan, 6520. Et. ung.
kordovAny.
corfA, vdrgile indoite de la acoperisul co-
marnicului pe cari se intinde pinza
(Budesti); acoperisul pcitulului de fin
(Ieud). Cf. ung. korb a.
corhAz, spital, 416. Et. ung. kórhi z.
corhA, versant repede de munte (Borsa-
Itipedea). Et. rut. k o r h.
corindA, colindd (CrAcesti).
cornus,-A, cu coarne, 17030.
corra colturi, 16816; pl. de la corn.
com'isor, 2513, dim. C0171.
corn'itA, coarne (de animal), 14523; pl.
dim. de la corn.
corompej, cartofi, 14743.
cOrtil, addpost, locuintd, 186.
cort'i : mA cort'a', oim zin'e k'etve, am
plA6ere, (Vad). Et. ung. kort y (a nl.
cosalA, cusaturd, 14812.
cosalAu, locul destinat cositului, 1703°.
cosInteanA: oplacA si stai la noi, a §i
ai6iuca, In MaramurAs, simt llene co-
sinten'e» (Birsana).
costitA (d'e munt'e), 52226, dim. c9astA.
cost6s: hotar costos, tinut sau loc acci-
dentat; derivat din c9astA.
cosar, tarc mic in care se tin oile schioape
(Budesti).
cosut, 9140, dim. CO§.
C01, pl. cotre, cot, 9582.
cota, a ingriji.
cotare, ingrijire, 762.
cotun'i, a face serviciul militar, 4717.
cotun'ie, serviciul militar (Cornesti); v.
cAtunIe.
www.dacoromanica.ro
2x7
Cozac, Cazac, 55512.
Cozn'ian, Cozma (sdrbdtoare), 1672.
crancA, creangd, 4264, 46", 4865, 5071,
5254.
crangA, 228, v. crancA.
crAcAna (a sA), a se ramifica (vorbind d
arbori) (Borsa).
crAncusgarl, 5170, dim. craneal.
crincutA, 4961, dim. crancfi.
crAngutA, ros", V. crAncutfi,
crea! strigdt adresat caprelor, 26417.
creatA: apA creatA, 'alza mest'ecati cu
singeo, 3535.
credinta, v. credlintl.
cred'intA, logodnd, 20714.
cred'inti, a logodi, z742, rx23°.
cred'inthe, 16424; V. cred'intA.
crésturA, -un, crestdturd de la Arta
(Buclesti).
Crizin'ile, nurne toponimic, 17219.
CrIstea, 9are6e sfinto, 14439.
criimar(j), circiumar, 256,13.
criimA, eirciumet, 2117.
criimAri, a linea circiumd, 77".
crl'imiritA, 2510, dim.
cramuti, 9179, dim. crlimä.
croncAi, a cronectni, 8842.
croncule, voc. din rdddcina cronc, 88".
cru6e, in expresiunea: cind o fo' crulea
mnladzà-dzi, 89"; pl. crua picioare,
15558.
cru641, 3230, dim. cruZe.
cucon, 7241, V. cocon.
cucultrt, 2523, dim. cuc.
cuctirbAtA, cdpdtind (Sat-$ugAtag): cuctIr-
bAta capuluj.
cucurbéldj, melci (Budesti).
cucurudz, fructul conic de brad sau de pin
(Borsa): cucurudz d'e durdzAu (Giu-
lesti).
Cuhn'ea, satul Cuhea, 15913; V. cunh'e.
cui: un cui de horilcA, un pdhdrel de
tuicd (Ama).
cujbure1, 4746, 10468, dim. cujb.
cujut, 11562, 1533, dim. cuj.
culmurj, pl., mi s'a exp licat in sensul de
oval-vir tel.» , 14233.
C11111/11.1,-A, invdtat, obicinuit, 5o33.
cumpini, Manta formatd din doud mari
cazane cu care ose mdsoard lap tele,
brinza*, v. planta XIV, .r.
cumei (a sA), a se obicinui: t'e-aj cumeit,
sintem cumeit (ieu).
cunh'e, bucdtdrie; mincare (Cracesti). Et.
rut. ktIhna.
cunt'it,-A, 17221; V. cumk'it.
cununA, in expresiunile: cununa d'ealului,
7829, ro147; cununa ungilor, 13084.
cunun' itA , 11933, dim. cununA.
218
cupà, concavitate, 12519; mi sä cunosc
d'e aj dupl cupe, (Ieucll.
cuprinde, a prinde,
cura, a curge, 2269; 130; eurà, curge
(Giulesti).
curät9are, curgdtoare, 4311.
curekl, varad, 20013, 14812.
curstirl, curgere: tot muntij cur Cu cursu-
rile in Rape4a (Borsa-Rapedea).
curtelare, cuartiruire, 187 (sus).
curvoj,-9aje, depravat, 5733.
curzi, a curvdsdri, 27026.
custurl, briceag, 636, 1706°.
cilsturj, pl., ripi prdpdstioase de munti
(Ieud).
cus I interi., Inatl de-ai6j, (Ieud). Et.
rut. k u s.
cut'e, piatrd cu care se ascute coasa (Ieud).
cuielcA, furcd de tors (Budesti).
cuimä, cupnd, /1222.
6e; ci, dar, 25867.
Zelsag, furt; 'Molare, rdpire, 98", 11388.
6elui, a insela, 594.
6epdt9are, incepdtoare, 14819.
6epe1n'ità, sb., inceput, 8467.
Cerca, a cduta, 763°, 11667.
6ern*lä, intristare, doliu, 4555-
6ern'i, a inegri, a indolia, 4376.
6etera, a cinta cu 6etera, 117.
6eterele, 20458, dim. 6eterfi.
6i4a, aici, 17112.
6ilioaie, epasAre péstrità cit o sarcil, (Ieud).
6in'iele, 12216, dim. 6in'ij: insemneazd
charnafamento. (Rut. 6 i n).
6j9atä, lemn putred (Vad).
6jocan (de horincl), pahclrel (Mara).
6jocnä, ciocnire: se da v cu oule in 6jocra
(Borsa).
6jocoj, ciocirlie (Giulesti).
6jole, minciuni (Crilcesti).
6jolhä, trunchi gdunos (Ieud).
6jonic, luntre, aja., 15146. Et. ung.
cs6nak.
6jont, cadavru, schelet, os, 4474, i02.
6jornä: capri 6jornä, caprd neagrd la cap
(Criicesti).
elptorrnpn, gufat, 17264.
6ipa, panglicd, funda, 3573, i6462.
6ipoti, fa zgerao, 113".
6ir, tfArinä d'e oviz sjattä 6e o däm la
sl nu-j taje iiguo (Ieud). Et. rut.
6 i r.
Cjubä, nume de cine, 14716.
6jubuc, lulea: nu dohan'estj 6jubuc (Breb ?)
6jucA, sbotä,, 16463.
Zjuclii, bucld de pdr, mot (Giulesti); cre-
getul gdinei sau al cocoplui (Ieud).
6jucur, funda, 8938.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
6judä, necaz, 2218.
6jud'i (a s'as), a se mira, 1655.
6juflica, a azvirli, x5931.
6jugurel' e, z4719
6jugurj, 24723. Neexplicat. Probabil,
,6jucur*.
6juic, forma onomatopeicd, j4510.
6iulegi9, copil (Borsa). (Ung. cse i é d).
6jumä, 14738, V. textul.
6jumn'il, cimil(iturd), 1451.
6jumn'ili, 148" (cu sens de odrdcuire e),
V. textul.
6jumn'iliga, 14821 (formatiune copildrescd).
6jumn'iliturà, ghicitoare, 17252; V.
6jumur1uiturä, cimiliturd (Borsa-RApedea).
6jung, scorburd, 10263; cracd, 4341; lemn
uscat d'e pädures (Sat-Sugätag).
6jungäri (a sä), a (se) ciunti (de coarne),
13949, 17031.
6iungut, ramurd; 4347; dim. 6Lung.
6junta (a sa), a (se) rupe, ¡747, 2,157 ; a (se)
impugna, 69".
6juntat, sb., rupt, 1743.
6junt'itä, pl., oase, 14370; dim. 6 jont.
6jupfi, scfildAt9are la copil*, 539. 9920
112".
6jupäi, a scalda, 9926.
6jur6e1, cercel, 14727.
6jurdä, cireadd, 3'25; x3938.
6jtirdäcä, 3158; v. 6jurclà.
6jurui, a curge, 2517.
6jutfi, asjarà d'e pädure*, fiard sdlbaticd,
1142" 163.
&lea familie, copii, 13832; sg. 6i1egj
V. 6julegW.
6inältalui, a curdti tdind 846. Et. rut.
(po)6inati.
&res, cireb 435-
dada, tatd; fef, 84", ir 5567.
darab(ä), bucatd, 15760, 273°.
nume de persoand, 15330.
de, prep., 15415; V. textul.
dantui (a sà), a anunta, a se prezenta
(Cräcesti). Et. ung. j ele n t é s.
demnica, a dimica, 29614.
demnicat,-5., tdiat in bucdti, 19348.
descilti, a desface cfltii, x624°.
desfa6e, a curdta, 17263.
desit, sb., des4, 98.
desk'ilina, a separa; v. t'il'in.
despunte, a intoarce acul de cusut pe unde
e introdus, 907°.
dezgina (a s'a), a (se) rupe; a sparge:
dezginä un lemn (Vad).
dimn'icat,-A, 8066, v. demnicat.
distilui, a ferckzui (Ieud). Et. un.
dfsztelen.
dimbáv, climb mare, (Ieud).
GRAIUL J FOLICLORUL MARAMURESULUI
dimburos,-9asä, Cu dimburi (Ieud).
dingl, de (pe) lingd, 6o29.
dinsu, ins, om, 14920,81.
dobi, tobd, II".
Doca, nume femeiesc, 13629.
doy'ili, a dojeni, a mustra, 6753.
supdrat, 6723.
dohan, tutun, too15.
dohanis, fumcitor, 9739.
dohAn'i, a fuma, 587; v. alubuc.
doVi, a aleipta, 673°.
domnar, boier, 17247.
donumt, 2013, dim. domn.
domn'esc,-asa, boieresc, de domn, 3461-
donan'et, boieros, 1728°.
domn'i, a stapini, a poseda, xio79.
donità, putind micd fdra toartd, avind la
buzd o ureche gduritd (Borsa).
don i (a sà), a (se) iubi, 2010; a suferi, 402.
dorovai, a face curdtenie in ceta in ajun
de scirbdtori (Ieud).
doruc, 10660, dim. dor.
dorurel, 3528, dim. dor.
dorut, 3375, 3536, 4120, dim. dor.
dospalk dospit, 11430.
dost'i, a dospi, 11365.
drAgajor,-9arà, 2310, 5716, dim, drag.
drägusor, 4475, v. drägajor.
drAgulitfi, 2511, dim. draga.
drAn'iC19arà, 1848, dim. dranità.
drAn'iti, a pune dranite pe acoperis, 184°,
1672°.
drob, plantd care se intrebuinteazd la colo-
ritul in galben al covoarelor, 14622.
drobsor (Borsa), dim. drob; Il pasc
vitele (Sat-lugAtag).
drod, telegraf (Giulesti). Et. ung. d r 45 t.
Drongos, nume de persoand, 15328.
.drumar, cdldtor, drumet (SApinta).
drumut, 4210, 8982, dim, drum.
drusa, domniso4rd de onoare la o nuntd,
654, 661°.
dubAlar, telbdcar (Glod).
ducait,-1, sArAmatu, 17..8.
-du16eatri, iubire, dor, i8; fericire, 22.
dumrarrueic, oburujanA albl d'e pa cimpn,
dumbravnic, 15672.
Dunlrità, zi38, dint. Dungre.
durai, a rostogoli fdcind zgomot, a dura,
16738.
durdzAu, pin, 2351. Se confunda cu bradul.
Insemneazd i 4jneapdno.
durel'e, durere, 1716167.
-durn'i, a dormi, 5052.
dur9are, durere, 41°.
clunederesc. Forma necunoscutd. Intr'o
variantd s'a interpretat ca dumnezeesc.
.dutcutli, ban, moneda de 5 si ro bani,
1671°.
www.dacoromanica.ro
219
duimen'e, (tasa dzic la gat'g in Capnic*
(Budesta.
d'e, prep., pentru, de, 6712,15.
d'ecung, transee, 245°.
d'epArat, zmuls, Izo".
d'epArta, a fndepdrta, 9687.
d'ept, drept, T525.
d'esaleca (a O.), pare a avea fi sensul de
uita de. (v. textul), to933, 12361.
d'escAta (a s'A), a (se) despdrti, a (se) des-
face, I09.
d'escfitat,-A, dus, fugit, despdrtit, t0975.
d'esfge (a sil), a (se) dezlega de vrdji,
16132.
d'esata, a satisface, no4408.
d'esglclui (a sti), oa d'esfa6e), 4537,
d'esk'edzit,-A, destreimat, 11552.
d'espreuna, a despeirti, 1546.
d'estuei (a sl), a (se) indestula, 4224,
4571-
d'etorj, dator, 12821.
d'id'iok'itod, deochetor, 12611; V. cad.
dlem, ghem (Valea-Porcului).
(a si), a (se) stringe, 1941. Et. ung.
gyülésez.
d'i'n, in, 1161, 10336,37.
d'inea, de (pe) lingd, 2311.
d'intalarj, dentist, 6163. Der. dinte.
d'ip6e, de ce, pentru ce; pentrucd, 10876.
d'ipt, pentru, 5032.
dzii6ea, a sta, a mocni, 773,
dzAmare, opuroi#, 1265/.
dzAri (a se), oa sl strica; cin ()He nu dau
lapee, fArà dzar, dzkem a s'o dzArit
(Ieud).
dzAritA (gaje). Pentru a le reveni lap tele,
oile dzArite se mulg peste lemnele car-
boniz ate provenite din aprinderea fo-
cului-viu (Ieud).
dzimbru: odembru ki6em noj ì Cimbru
care pun'em in dzamd; o d9ar5. k'e-
matu-s'o 9are6ineva d'in mosi¡ nostri
(StIcel Ion Burnar a i Mari).
ftie nimic de animalul zimbrus.
dziucl (Giulesti), dim. dziug.
dzorj, probabil «ron (de zi)», 23720.
dzui: dzua s'A nu mib unde mei
va apuca ziva sel nu rdmin, 4316,
estin,-i, eftin, 16221.
est'elalt,-fi, celalt, 24086.
fge (a srt): fa-te 'ncolo, 4418.
famélie, familie, 1573°.
fapt, intrebuintat in descintece cu sensul de
echarme*, 13 I 22.
farbA, vdpsea (Borsa).
22 O
fat'e, explicat Cu sensul de aschii de lemn
rd,sinos (brad, pin), cu ajutorul cdrora
se face focuh, 3o. Corespunde ca sens
formei aromine dzadcls,
fatle, pl. fAt'4, picdturi de rdsind sau
bucdti rdsinoase arzinde i luminoase,
16758.
fAcAturA (in descintece), ferniecdtorie,
13082, 23438,
ffigut, 1124°, dim, fag.
aget, pridure de fagi; loe acoperit cu fagi,
18".
fAlosie, lduddrosie, fudulie, 67°.
fApturgt, naturd, chip, felul de a se pre-
zenta, 1o735.
fArA, afard de, numai, 340, 1352.
fkbui, a vdpsi (Borsa).
fArinlóarA, x 1648, dim. fArinA.
fArta¡9, sfert, litrd, 7745, rzr".
fAtA6¡une (d'e p9arcA), partea genitald
(Petrova).
fAtutA, 8", dim. fatA.
fAt'ierb tortd, 167"; ocare p9artg fAt'i¡ d'e
sA9 o d'e 69arll.
fit'ij, v. fat'ie.
fAt9a¡e, fato de masd (Budesti).
fAtoj, 55923, v. fátpa¡e.
fatua, 882, x1358, dim. fatA.
flurad, februar, 55575.
fe6¡oras, 337, dim. fa¡or.
fee¡oritA, 3313, dim, pl. fakoarl.
felderA, gdleatd, banitd, 9281.
felder, 9333, V. felderA.
Ferec9a¡e, numele unei renumite descintd-
toare ce locuia pe dealul dintre Glod
Poieni, 61".
ferestar¡, geamgiu, care pune geamuri
f er es tre , 6564.
feri, in expresiunea: ferl i apArA, 15947;
a evita, 4377.
fet'ie,virginitate, 4468; epoca de fatd-mare,
feciorie, z6535.
firez, ferestrdu, 186.
fiscAi, a fuera, 15755.
fitA9, legdturd (de obicei la zagnii) im-
pletitd din trei zite fdcute gufl, 16483.
fintin'i, a curge ca dintr'o fintind, 12976.
fintinloari, 2x", ro613, dim. tintina.
finuc (Budesti), dim, fin.
firfAit,-A, urit, 4418.
fi§cti, 6o42, v. fiscii.
flpaurA, vorbdret, vorbdreatd (SAcel, NA-
sAud).
fl9are (de gri)), Filma ce se face In stmódta
Floriilor, r6f3. Cf. forma aromind sflu-
ritdo.
floc, (puf de) pene, 38".
flocos,-9asfi, acoperit cu par, 166".
florgga, 2617, dim. fl9are.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAG1
f9andi, «del care prind'e hingher,
6x4.
foaree, iute, repede, 10776.
Foca, ziva de 22 iulie, 16428.
focki, a face foc, a incetlzi camera (Giu-
lesti).
focut, 2124, 4360, dim, foc.
fogAdA9, circiumd, 1264, 56980.
folgatk, stringere, adunare, 120«. Et.
germ. vergattern.
folosi, a ajuta, 24013, 1424.
folosit9are, care aduce folos, 853.
fondament, temelie, 15887.
forktui, a aranja, a intocmi ceva stricat,
1279.
formi (curent fntrebuintat), fel, 16580.
formAca, a vrdji, 3514.
fortnAcit9are, vrdjitoare, 9520.
formAckurA, fermecdtorie, vraje, 3523.
fragA: f9a¡e fragA, 481.
frantA, sifilis (Ieud, Moisei). Et. ung.
franc.
frAgét, fraged, 5224.
frAt'ic, 7741, dim. frate.
frit'iluc, 6°, v. frkeic.
frAtlut, 11660, V. frAt'iluc.
fr9a1A, tdieturd in butoi (Skel, NIslud).
frie, pl. de la fricA, 8o38.
fringe (a sfi), a (se) rupe, 4628.
froi, a sfordi, 10149.
frurn9asA, fiinte rdu-fcicatoare din super-
stitiile poporului, 13o"; v. d'icl'iok'itor¡.
frtmdzinark, 8151, v.:
frundzucl, 281, 3332, 3757, 9416, lv:
frundzu19a, 3934, dim. frundzi.
frundzulick 5227, v.:
frimdzutA, 275°, y. famdzis9arl.
fundut, roo", dim, fund.
furco¡, furcd mare, 84"; copil din flori
(SAcel, NäsAud).
fust'ej, treaptd, 8420,28.
gad'inA, jivincl, 563°.
Ga1are9, deformat din «Galileut, 1563°.
galascan, iclatrA vinkl de 6ern'itt (Vad
Borsa).
galasleiu, piatrd neagrd-vindtd intrebuin-
tatd la vdpsit (Borsa).
Galitia, 1946.
gazdA, stdpin, proprietar, 761.
gAi9arA (Ieud), dim., gaje.
gAlbAnas, monedd de aur, 88".
gAlben'itA, auritd, roo", dim. galben.
gAretar, care mulge in gdleatd, x67"-
Corespunde formei aromine ondtricars.
a gindi, 23".
gArdut, 69", dim. gard.
gAta, a pregdti, a termina, 18", 2150.
gkat,-A, impodobit, 2420.
GRAIUL 1 FOLKLORUL MARAMUREVLUI
gavan, /ingurd mare de sana (Budesti),
17310.
gazdac,-A, gaza mare, 3112, 7530.
gazdalui, a sta sau a linea in gazdd, 31";
a trdi, '73".
gizdoj,-Qaje, J21 12156, v. gazdac.
glicoj, care are gilci: «Moisenij sint glicoj
asa li-j policra» (Moisei).
&clac, 'arpe, 12912.
ginsca, pl. ginste, giscd (Giulesti),
gini, cerculet, fdcut din impletiturd de
nuiele, care serveste pentru fixarea vir-
teauluj aldturi de guaba la stini (Ieud).
gin'i, 2457, v. gan'i.
giturj: «la noj nu-s mulee oj; e, asa,
cit'e v'o trej giturb (Vad Ioana
Codrea).
glisut, 4960, dim. glas.
giet, front, ;ir militar, Izo. (Germ.
glied.
gligan, mistret (Petrova).
gisgtba, despdgubire, 1524-1.
gddin, porc, rimdtor, godac (Valea-Por-
cului).
Gogdfta, «besereca idzilor.: pa d'ealu
Gogofk'i 'n sus (Vad Ioana Codrea).
In Ieud, in seara de colinde, am inre-
gistrat-o 2ci ca: Gogrofk'i, Golgosti fi
Gogosti .
gogol'i, «a mn'iluis, 6764; a desmierda, a
mingiia (Ieud).
Gogomna, deformare din eGolgotca, 7541;
v. Gogofta.
gojdan'i, a rage, «a fa6e larmAs, 12618.
Golu, nume de persoand, 15330.
gongoj, Tigan, 591°.
gorgan,-fi, tare: mitnaliga gorgana (Ieud).
Gorzu, nume de familie, 15817.
goz, gunoi de vite, 9354, 16318.
graita, pl., creitar, 5948.
gratie, rtigaz, 1458.
grad'in'ea, 4132, dim. gradina.
graidut, 8718, dim. graid.
grelus (Ieud), dim. greer.
gre2aje, insarcinatd, in pazi tie (Sitpinta);
V. groasa.
gresi (a sa), a uita: amu gresesc (Borsa-
Pk'etreasa); staj cA mA gresesc (Glod);
m'am gresit (Strimtura ). In timp ce eu
scriam in caet, persoan ele care imi re-
latau isi intrerupeau povestirea sau
poezia, spunindu-mi c d nu-si mai aduc
aminte: amu gresesc. Intelestd de oa
gresio nu le lipseste.
grind'eaua, spesee mn'ica (Giulesti).
grial, a ingriji, 4425.
gnu;, 6668, dim. griu.
greasii: fomeje greasa, insdrcinatd (Vad);
v. ingreunata.
www.dacoromanica.ro
221
gros, sb.: in grosu spu.mij, 13946.
grogjor, smintind, 13453.
grosj, pl. de la grof, magnat ungur,
155'.
grosita, moneda mica, '15.
gruje;, grui mic, delut (Ieud).
Gruita, zo744, dim. Gruja.
grundzuros (drum), 12417.
guba, haind de iarnd tesutd, cu flocul in
afard (v. plansa a II-a, n-rul 5940.
gubuta, 2x4, dim. guba.
guriseara, 6o", dim. gura.
gusta, a prinzi, 1176.
guse, mai multe fire de tort strinse pe
degetele minei In forma de cerc, spre
a servi la impletit(ul unui briu); ju-
rubitd (Ieud); umfldturile de pe trun-
chiul arborilor din cari se extrage si
iasca, 1518.
gutinqe, gutiie (Cracesti) auzit o singurd
data.
gua, guzgan (Ieud).
guaba, lemn bdtut in pcimint, cave, ald-
turat ca ajutorul ginauluj, serveste la
fixarea virteauluj la stincl. (Budesti).
gejzas, tren, 1945. Et. ung. g z s.
G'erasim, nume de persoand, 5843.
G'esítua, pl., cele trei sate: Viseele, 1845.
gezes, 2346, V. gejzis.
gil, strigdt adresat calului indemnindu-I la
mers (Giulesti).
gibol, bivol, r4I1; v. bgibol.
ginirar, general, 12060.
ginularj, 1412, v. ginarar.
G'isaul, 32u, v. G'esaul.
visin, 1374t.
dug, puturos (Ieud). Et. ung. d ti g.
74atl, viater, 556.
YiSI1C, ¡318, dim. vis.
gedit, 9424, y. ged'et.
ged'era, a degera, 15551.
ged'et, deget, 96".
genui (a sa), «a banui» (Ieud, Vad).
genun'e, apd adincd,
gerunki, 15480-
gioigiv, giulgiu, iii.
Mosanj, jumdtatea din jos a satului, spre
deosebire de tea din sus (din deal) care
se chiamd susanj.
&sanar, om din 00%14
ciubdr, 16211.
kludet, judecatd, 7656.
gjulisi (a si), a (se) stringe, a se aduna,
36°°; V.
gjungjurità, pl., «durere, aungj», I3320.
vb. activ, a pune sd jure, r747.
 222
gjurat,-1, care a jurat, 3862. Se deosebeste
de iurat, care inseamnd som de ser-
viciu al autoritdtei administrative, curier
public*.
Nuvala, jivincl: o gjuvalfi de cin'e (Borsa-
Pietroasa).
bagel), tun (Breb), v ad'eu.
Hajnis, 157".
jghiab fdcut fntr'un trunchi de arbore
fi in care se pune sare pentru oi (Bu-
desti).
halubl, haind, straiu, 855, 153".
halusea, sarma (Ieudl.
hanan'es,-a, ;fret, perfid, 19atra*, 28".
(Ung. hami s).
Hararambiu, Haralamb, 161".
harcii, hired, 8352; (data pestilon (Ieud).
hatra : imbla d'9-a hatra, eimbli d'9-a
'nciarate192, (*ieu). Et. ung. hit r a.
hazna, folos.
haramn'i (a sä), a (se) distruge (Borsa).
hart'iulie, scrisoare, 9o35.
hat, adv., pentru sensuri vezi textul: 47",
528, 15352, etc.
(H)Atag, 15863.
haznui, a folosi, 1637.
h'etici, tuberculosd (Budesti, Cracesti). Et.
germ. hektik. Cf. grec. bcrouig.
h'eticos,-9asa, tuberculos (Budesti).
defectuos (y. hlizft). Et. rut, h i b a.
h'idos, pod umbldtor, ponton, x547°. Et.
ung. hida s.
h'ie, lipsd, nevoie, 10352.
h'ik'etau, in,seldtor, amdgitor, 32". Et.
ung. hitetti.
h'ik'etuitra, amdgit, 104".
Filip, 16236.
h'ink'ej, car, 114".
h'ir(j), veste, 2723, 92".
h'ires,-A(e), frumos, x811.
h'irjut, 10862, dim. h'ir.
h'iriz (Viseul-de-sus), v. firez.
h'iut, 11815, dim. fiu.
urit, 1171.
hidzi, a deveni urft (Ieud).
hilba, rdmcrfite de la masd, 4511-
hirii, a alita, a face sd mIrw (Sat-$u-
gatag).
hirzob, teerc pantu stricurat pa budactu
(Borsa-Repedea).
Mob, 12666. V. D c t. A c a d. r o m.
h'ibos, care si clat9a'*, 14410.
h9aspi, coaja cerealelor, pleavd, 7738.
hod'in'i, a (se) odihni, 1652, 31".
hognogj, (sub)locotenent, 577. Et. ung.
hadnagy.
hoj, interj., 2822.
holircil (ieu), v. horinca.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
homor, pleava griului ciuruit, 7771. Pl.
hom9ara.
homoti (a sa), a (se) inlela (Ieud)., Et
rut. homdt.
hondran'i, a face zgomot (Ieud).
honved, soldat din militia ungureascd,2695.
horba, vorbd, 3132, 6613, 6713.
horbi, a vor&i, 3122.
horcoti, a horca, 18933.
hore, &nee, 206.
horholina, nume batjocoritor adresat unei
fete tomnatice, 6oi.
hori, a cinta, 788°.
horie9a, x1163, dim. hore.
horilca, rachiu, tuicd, 3216.
horilcuta, 3212, dim. horilca.
horinci, 768, 16216, V. horilcii.
hotar, limitd, granitd; teritoriu, 153".
Hotim, Hotin, 89".
hotróapa, vdgcluncl, 81/
hran'i, a sdtura, 777, 10839.
hreban, pieptene de tras Una (Borsa).
hrebgincii, scindurd prevdzutd la un cap&
cu un fel de duldpior peste care se pun
pieptenu,sii de tras lind (Budesti).
Hrist9aspa, fem. de la Hristos, pentrzt
Marie, 83".
Hrozavlia, Rozavlia, iii18.
huc, sb., arbust, tufcl, 3052, 17235.
huc, invar., in compunere cu adj. tote:
tata huc, 2168, insemnind eabsolut
toatan ; 153, 16565.
hunsfut, #blastamata (Ieud):
De ee merj pi Iza 'n sus,
De ea 9amen'ils hunsfut;
De Ce merj pa Iza 'n ios,
De Ce 9amen'i-s frumcsj. Et. ung.
hun cu t.
husos, monedd ungureascd de 20 bani, 9366.
Et. ung. huszas.
huzdup, x4637. Formó neexplicatel.
ibgi, a iubi, io75, 13714.
ibi, 13782, v. ibgi.
iboste, iubire, dragoste, 9531, 11625, 23726.
ibot, indrelgostit, 10261.
jepure, stratul de carne de pe coastele
porcului (Ieud).
¡ernuta, 8116, dim. jarna.
jezal, iesle, 7633.
535, v. ibsi.
ili9aje, fiinte supranaturale, x3o34;
v. frum9asa.
Iliscu, nume de persoand, x2o15 (formd
ungureascd).
Ilonca, Elena, 9372 (ung. Ilon k a).
imag, islaz, 16753.
in, interj., ian, 8951. Poate fi interpretatd
ca un imperativ de la vb. veni.
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURESULUI
Melut, 6o54, dim. inel.
intra, vb. activ, a bdga, 1205.
in'imutA, 672, dim. inimä.
Iofule, 6bag'saml numele impfiratuluj,
a6eea-j ca §? un grab), 20711, 1o811.
ircase, I2942, sinonim cu ilioj.
ismo1en6j, izmene, pantaloni (la pdcurari)
(CrAce§ti).
aoarae rho, 4338.
itros, rugdciune, 8022.
itie, mdsurd de 750 grame lichid, 4117, 21121.
juj, interj., 1563°.
jut'i§or, adv., 14022, dim, jute.
izvarnità, zdr, 1732. De la si. za var iti?
iidän'i, a zidi, a crea, 7466-
ImbAltui, a lega baltul pe capul miresei,
16521.
imprtratoriv, 15710.
imparta§tini: nc-o fAcut imparta§tini la
loc (Sat-ugiitag).
imperlitat,-1, «mAret, care se tin'e, se sco-
tcar1), r2675.
Impk'estritoare, femeie priceputd in ale
tesetoriei (Budwi).
Impleti, a Imburdaa, a trinti, 6016. Ad
forma std pentru 41mbldtio.
Impultti, a alunga cu urlete (Ieud). E un
derivat verbal.
IncrAngat,-A, cu ramuri (Ieud).
in6etinat,-6, cu cetind, 1841.
inclAratà, adv., inddidt (Sapina).
inclarapta (a sà), a (se) inapoia, a (se)
intoarce, 22540.
indlrata, 13688, v. indirApta.
Indrelu§1, sf. Andrei, 16241.
ind'emnat,-6, inceput, pornit, 5438-
Indzuat,-A, expus la lumina zilei, 8317.
inferecat,-1, incuiat, 8318.
inflorit,-fi, impodobit CU flOri, 759.
rosiu ca focul, I07", 22538.
informitcat,-A, vrdjit, 9975.
Infricat,-5, inspdimintat, 765.
ingreca, a ingreuna, a apdsa, a impovdra
(Giule§ti).
Ingreunati (fomeje), insdrcinatd (Slii-
tioara); v. greoaje.
inleeetorità, pl., incheieturd, 13353.
Ink'iotfira, a incheia, 16711.
insAcurat,-A, asigurat, 17014.
insimbra, a angaja cu simbrie, I0948.
instrutat,-4, impodobit cu strut, 763, 5542.
Inturna, a intoarce, 2535.
Int'eja, a incheia, 7312.
brodat, 7521; uh'irec care
poartli mfirelee$ (Ieud).
invAra, a (pe)trece vara.
1 Cf. Tache Papahagi, Din folklorul romanic 5ci cel latin, 6-8.
www.dacoromanica.ro
223
invAerat,-ä, amdrit (Vad).
obicinuit, 3461.
Inveregat,-6, Cu verigi crestate, 7520,69.
inzitat,-1, invitat, 3568.
k'eglirie, fabricd de cdrdrnizi (Glod). Et.
ung. tégla.
k'elinca, a cinta din k'ilingA, 9948.
k'elsig, merinde de drum, 9540 Et. ung.
költseg.
k'eme§e, cdmase, 15481.
k'epencag, manta, 1925; V. apencagg.
leertAm, berbece nebdtut (Bor§a-Repedea);
mior de doi ani (Ieud). Der. lat. t r-
t i u s.
k'etcare, incuietoare, 6114, 9355; incheie-
toare, 748.
pldcere (Vad). Et. ung. k e d v.
rdzboi de tesut, 27", 6528; ce se
poate (ese inteun singur rind, 662.
opatru felderjo, 661.
k'iazui, a deretica, a curdti prin casd
(Budeqti).
picdturcl, 8728.
cedru, 281, 11278.
leidrut, 316, dim. k'idru.
k'igni, 9388, V. tign'i.
k'yn'ità, 1552, v. k'ihn'itl.
pivnitd, 1542.
k'ilingá', fluer, 1174°. (Ung. tilin k (5).
k'inzui, a chinui, 3911. Et. ung. kfno z.
lejotcare, incheieturd de haind, 4166.
k'ipà, pipd, 14822.
k'irarecsa: Imblà cu k'irarecsa (Strim-
tura), procesiune religioasd
k'iraresa (SApinta), v. 16345.
k'isArj, pin mare (Bor§a-Repedea).
k'isl, pin (Bor§a), confundat adesea cu
brad,, 6651.
k'fsgrità, bors de Write, 6252, 68". Et.
rut. kiselita.
nume de familie, I5722.
kltarrl, pestritd: caprà k'itru-fi (Crike§ti).
k'izaroj, jarbä verd'e frumcasga, 4216;
V. eizaroaje.
kIzitcare, care tiveste; ceea ce se tiveste,
chenar, z482°.
la, a la, a spdla, 6648, io421.
lacrAml, plingere, reclantatie, 17113.
MA, grasd, to841.
lan6e, obota cu care imbll pacurarjw,
7561, 784°, 12120.
la§kqe, tdietei de grits, 9387. Et. ung.
lask a.
latft, ldtime, 10724.
latu: citu-i latu §i 'mplratu, 4568.
224
om (rdu): lat'inA rva (Ieud).
laz, loe jerbos, 2227.
lacdt, 2952.
incuiat Cu lficati, x38".
lacramatie (Breb), v. lacrAml.
lAcranm'ele, 4542, 4878, dim. lacriml.
lAcui, a /ocui, 392, 13112.
lAdo¡, ladd mare, 6533.
lasare, post, ldsatul secului, 15552.
lAtAds,-A, ldtdret (Ieud).
lAtura, aldturi, 8953. Versa poate fi
transcris fi astfel: Si te fa delaturea.
litut, 9865, dim. sb. lat.
lAurv.asA (Strinatura). Intr'o variantcl a unui
descintec cules, bdtrina Ioana Lehdt
( Srdboaia) imi spunea in 1922:
Ca asta nu e laurasA,
N'i6e
Da-¡ femeje mindrA î frumóasi,
D'intre tat'e ma¡
Ca griu pA masa.
lAut,-A, lat, spdlat, 20029.
tázut, 2066, dim. laz.
Ipanci, gubA zdrentoasd
losa, scindura asezatd pe furci sub co-
marnic si pe care se aranjeazd brinza
(Budesti).
lecric, suman, x 5361.
lecut, 9973, dim. lo ,acA.
lemnu§, 10458, dim. lemn.
lengana, a legal:a, 12133.
leno¡ 1, formeazd refren la colinde. Se mai
aude fi: (0i) lelui, leroj, leru¡ (Ieud).
leostwan, x635° Fi leustpany 8463.
letud, lemne subtiri # lungi ce se intrebuin-
feazd la stind pentru atirnat diferite
lucruri (Borla-Repedea). Et. ung. 1 e c.
lezin, fldcdu, &linar (Borsa). Et. ung.
lézengö.
lihài (dupa oa faC'e larma mare
pintru lupk'p> (CrAcesti, Ieud).
limbarita, ofrundzA mare, creste
grAmada. si o mina tAt felul de marta*
(Sat-5ugatag), 15676.
lin, 514. E un joc de cuvinte, rimind cu
pelin.
Linca, Elena, 2236°.
lin'i§or, adv., 9923, dim. lin.
lip'id'eu, cearceaf de cinepd, 16538.
lit'e, moarte, 69.
14, ocu¡ de lemas, 14958.
l¡u, interj., 9912.
19atrii, 8", 4834, v. lotru.
lobodos,-9asà, tufos, 3712.
loc, pcimint, 6821; d'e loc, la moment,
indatd, 3271.
locomos,-9asi, lacom, 8912.
locut, 8o29, dim. loc.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
loit,-1, lovit, 5323.
lompl, lampd (Slitioara).
lornud, pi., oarbor¡*, crdci useate fi rupte,
16632. Et. rut. lo m.
lontru, induntru, 15436-
16(u)za, un fel de sakie pe ale ccirei rdmurele
prevazute cu amitisori, Maramuresenii le
sfinfesc la bisericd in dumineca Florii-
lor. V. mita. (Rut. 1 o z tí).
lozi, a lovi, ax 8°.
lucrut, 10851, dim. lucru.
1116vaffin, luceafdr, x1923, 4062.
1u6ior,-0arl, 9557, 12163, dim. luciu.
luft: vara ai4a-I luft, vara aici e rdcoare
# frumos (deschis fi curat) (Borsa-
Pietroasa); aer, curent (Cricesti) Et.
germ. 1 u f t.
lule, interj., 10372.
lurninos,-9asà, luminat, 18640.
lumn'inuti, 7638, dim.
Lun'ej, sfint de zi de lunil inexistent,
6769.
lun'ità, 11737, dim. lunA.
luotod,-pare, demoni, 1269; V. it9ase.
lusei (cucurudz), a desprinde bobul, grel-
untele de cocean (Strimtura). Et. rut.
luska.
lutifer, luceafdr, r9222.
l'etui, fixarea sindilelor pe aranjamentul
cdpriorilor, I67'.
l'eturj, (Sficel): leturj.
l'imbuya, 671, dim. limbA.
maclu, 4050, v. mAciu.
maj, ficat (Cricesti).
ma¡stir, mester-lucrdtor, 1845.
mal, pdmint lutos, ca moina (Ieud).
malin, liliac (syringa vulgaris), 277.
maná, olapt'ele, mana lapeelui», 1293/,
1385.
marta, pl. marha fi marhk, vitd, 15777,
6x17,41.
Marmadzau, mi s'a explicat prin Sighetul-
Marmafiei* i prin Marmatia*, lo533,
to622. Pentru etimologie, v. In tr o-
ducerea.
t. mas, load unde dorm out (Bor§a).
2. mas, part. de la min : d'e mas, to62.
masallu, locul unde dorm oile (Ap§a) ;
cf. t. mas.
mistehrt, mamd vitregd, itt4.
rracA9, toiag, obotA*, 388.
mAdutt (cu accentul pe primul A) Fi macla,
mdduvel (Feresti).
mAduhos,-0asA, care confine mciduvd, 13077.
mdcluità, 144°2, dim. nadul.
mád'eran, wriganum majoranneu, 23".
mAd'er.e.an, 11410; V. mAd'eran.
 GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURE$ULU1
midzirat,-fi, lemn netdiat, cu coaja crestatd
In felurite desemnuri, care servege drept
bastott; dupd un timp oarecare, desemnu-
rile crestate pe coaje se reliefeazd distinct
atunci cfnd lemnul e tdiat i cojit, T4612.
4griuntli mai miscate ca gnu,
asa ca madzina, e creste pi holde»
(Ieud), 9187.
miel* mdgurd, 35". (Accentuat dupd
n'egdri).
Migura-Ou, nume toponintic, xv".
mihii, a fnvirti; a aplica, a lovi, 9o41.
miiastri, (babd) vrdjitoare, 1387; V. strigi.
miieran, sfloare mindris, 1232; V. mi-
d'erpan.
miieturil, ofiaturiu 13087.
miiran, 542; v. mlieran.
joc, petrecere (Rozavlia). Et.
ung. malacsig.
militui (a si), a petrece, a chefui, x562;
V. molitui.
milin, 108"; v. malin.
mtunucii, 1742, 2355, 2757, dim. mamá-
mimukanft, 12284, dinz, mamá.
mimulici, 2168, 1021, dim, mamá.
mimuluell, 2822, 66", dim, mamá.
mtunurioari, x2384, ditn, mamá.
minintoc,-oaci, mdrunt (Sipinta).
minua, 11987,, dim. mini.
minunta : o minuntat ea amenintat* (Vad).
Der, din mini.
máridic, dx'eredu, descendent, moFtenitor
(Ieud).
copil din flori (Sicel,
Miricuta, 8927, din,. Marie.
obubi la coastio, 12716.
mfirire, mdrie, majestate, 92", 9595,42.
mirturie, zi de tirg.
mirtinii, «cal bun. (Vad).
mfirut, 9514, dim. mare (sau mär ?).
locul unde dorm oile noaptea
(Ieud). Der. din mas. V. masallu.
misoaie, PM- de masd, 163".
ruiseituri, imbucaturd (Borsa); v. musa-
turi.
mitiliu, pl. mitile¡ (cenit de rimd), organ
genital bdrbdtesc (fig.), 6x31.
mitricoaa, _Pinte supranaturale, I 3042;
sinonim cu iroase; v. luotori.
mitriie, pl. mitriii, reumatism, dureni
reumatice (Sicel, Vad).
mitisoari, i 3060, pl. de la mat.
'mbieratri, Testrits ; eu baers, 7562.
cocoFat de ¡ele (Sicel). De-
rivat din buldz.
'mburda (a si), a (se) .rdsturna (Sipinta,
Giulesti).
meresin, prevestire rea, 26425.
merindloari, 11646; v.:
www.dacoromanica.ro
225
meringi9ari, 6670, dim. merinde.
mérizi, locul de odihnd In amiaza de
vard pentru oi sau vite (Mara).
mern'e, ocorhe pustii (Borsa).
mesil, paliar, 8727. Et. ung. meszel y.
mesterit9are, (babi) descintdtoare,
loare (Sipinta).
mestersug, vrdjitorie, magie, 154".
mestire: auzit in versurile:
Io sti mestire mare,
Mestiri-u-as c.ipleitan
Si maior di 64 rria¡ mare (Budesti).
Inseamnd, probabil, nteFteFug, ftiintds.
mestiri, a meFteFugi; a deveni (Budesti);
v. mestire. Derivat din mestire (< me-
ter).
meter fi metir, metru; mdsurd de cereale,
9332.
meain, copilul cel mai mic (Mara). (Rut.
mezfnet).
meida, hotar (Viseul-de-jos). Et. si.
me id a.
meierfi, delicatese (Cricesti).
mintenasi, acum, imediat, 19303.
minteuti, 9248, dim. manta.
mint'en, 151" fi mint'en'i, 4816, indatd.
mintluci, 9913, dim. minte.
mistuiali, odihnd, liniFte (Ieud).
mit'itloc,-oaci, 38", dint. mititel.
miniturtt, ficiturtu, x4437.
mindreatä, splendoare, 3321.
mindrior, 2o78, 4,44, 17266, dim. mindru.
mindruc,-1, ,528, 4436, din:. mindru.
mindrulpn,-i, 2345, 36", dim.; v.:
mindrulue,-6., 25"; v.:
mindrurior, 4446; y::
mindrut,-4, x528; v.:
mindrulut,-1, 1917, 2326, dim. mindru.
mindzari (Apsa) fi mindzare, pl. ruindad,
oaie sau caprd mulgdtoare (Viseul-de-
jos).
u-anua, 9821; V. minua.
minuri, 1983, pl. de la mini.
mirli, v. pir6i.
miscat,-A, mare, ardtos, 207".
I. mità, o specie de salcie micd (Budesti,
etc.): 'mine [t april 7923] e Staulu-cu-
florile si or sfinti mita.; ramurd Cu bo-
boci mdtrisoFi pe care MaramureFenii e
intrebuinteazd in dumineca Floriilor
(v. louzi).
2. miti, pisicd, 121".
mititicd, e7n.
mizdi, camdtd, dobindd (Vad).
mtzgad, scindurile llituralnice ale unui
trunchiu (Sicel). Et. rut. mez g
mladi, pl. m'id; nuia subfire Fi mire!
(Ieud).
mn'educ, 16442. Formit neexplicatd.
226
mn'eluc, 8o75, dim, miel.
mn'enuna, a minuna (Cornesti).
mn'enun'ea (Cornesti), dim. Inhume.
mn'erluta, 4375, dim. mierlik.
mn'ena, mdsurdtoare de cereale, banitd,
9282.
mn'ezdal'i (a sä), a (se) hotdrnici, a fi
granitd: *La Crueispara, acolo sa
hotaru nost* (Sapinta). V.
meida.
Mn'iculaj, Nicolae, 525.
mn'i6i, a micsora, 13518.
mn'iere, zahar (Mara).
mn'inos, miros, parfum, 3325.
mn'inosi, a mirosi: anu mn'in2as6e (Ber-
besti).
mn'ir, 23713. Probabil cd ad e vorba de
mirto.
mn'ira (a sa), a fi distrat (Borsa-Pietroasa).
mn'iratpare, 13510 fi
mn'iratori, fiinte din credintele poporului
rare emn'ira* lumea, 235°; V. matricousa.
mn'iresuck 6628, dim. mireasä.
mn'iri0,-e albdstrui, albiu: ok'i mn'irii
(Cracest.). Der, din mn'ere.
zun'irui, a pacifica, 25718.
Mn'istrim, Nistrul, 89".
nenorocit, nefericit (Borsa-
Pietroasa).
mn'ita, »die (de miel) (Budesti).
ca sb.: mijloc, cen-
tru, 119".
m9asft, bunicci (Giulesti).
mocas, nevastuiccf (Ieud). Et. ung. mó k u s.
mocl'ina, *loe mairoso, 7528; *acolo un'e
e mó6ira î jasa apfi çî sa fa' jarba.*
Et. rut. moklina.
rn66ira, ntocirld, i Maira, o haltd a
trenului mic dintre Sighet i Costiui.
mairos,-oasa, mocirlos (Ieud).
mod, chip, rnod, 3660, 3941,
modru, mod, 2241; V. textul 1040, 2044, 7420;
mi s'a explicat cu sensul omaj cat'ilin*.
moj (a): so pus clopotu beseraei a moj*,
in apcl (Borsa).
rno¡ma, *durerj susueara*, 125".
mokrat,-A, 12538; v. mohnd.
mol, ndmol, 3357.
molatui (Vad), v. malatui.
NI o lchia, Moldova, 71".
molid, moltft, 2455, 8o"; V. InOlitV.
molidds, 5933, dint. molid.
moliyri, <a unte Cu molitva o cu olob, 144".
molitv, molift, 996.
molok'ir, oom bogat fi cam mdrelo, 110".
mol'id, 113", v, molid.
more, interj., 10683: *apoi ti6em more la
un om tare trumos* (Vad Ioana
Codrea).
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
Moresan,-ä, Maramuresean, 5940,
Mods, 43": nu mi s'a putut preciza care
riu anume poate fi acest Moris.
morgaje
moroj, 13038; V. muro¡.
morsa, apd indulcitd cu miere, 4028.
mortica, 1125, dim. moarte.
mortut,-11, 9686, dim. mort.
mort'ita, 21, dim. moarte.
monfiste, adv., ca la un mort, 2718.
morunt,-6, mdrunt, roo".
zbircit, 441°.
mos, unchiu ($ieu); bunic (Giulesti), 118".
mosinoj, musuroiu, 605.
motean,-à, mostenitor, bdstinas, autohton,
157".
mosunoj, 636, v. mosinoj.
mostrt, 14516, dim. mo§.
motor, autcrmobil, masind, 16'5.
'mpäturat,-A, fdtuit, ofacut in patri"
40", 5827.
'mpk'irilat,-A, *humos*, inverzit, inflorit
(Ieud), to60°.
'mpleti, a face, z19.
'mprohod'it,-à, nicoperit ca raframft*
(Borsa).
'mpusca, a pocni, 1,441.
muk'e, baza cuptorului de casa (Crlicesti).
mul, *t'in& (Sapina); v. mol.
mulatui (a sa), 164"; v. molatui.
mul6eal, moale (Ieud).
muli (a O.), a se face (ca) ndmol, *a se
faCe lut*, 944,
mulit,-a, fdcut de lut, 628.
multar, (nunutrztl) plural ($ieu).
multu, sb., abundentd, 13939.82,
mun6eanea, munteancd, 10178.
munitiurj, munitiuni (Costiui).
munteneasea, 10166: probabil Cu sensul de
aTara Munteniei».
mununa, coroanet de mireasci, 692, 16456.
murgusal, cal de caldrie, 96's; dim. murg.
muro*, 1266 si
muroj, *strigoi care jau laptele*, 1265 ;copiii
ingrop 4i in apropierea cimitirului ; cei ve-
botezati sug singele vitelor. V. matricpsi.
marsa (Hoteni), v. morsa.
muruta, Pl., 4728, dim, mura.
musaj, negresit, neapdrat, 2138, 6741.
Musc, Rus, 744, 1475.
Muscan, 742; V. Musc.
museur,-ä, berbece (oaie, caprd, etc.) negra
Cu alb la urechi i la bot (Cracesti).
mustra (a sa.), a se lua la intrecere, 955,
mwat, sb., intepdturcl, 129°.
muscaturfi, bucata de pine destinatd unei
singure intbuccituri (Borsa); te t'una Cu
muscatura*, e iniloasd (Sacel,
Dragom iresti).
GRAIUL SI FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
=L'el, a prinde muschiu, 84".
mutare sau
mutáreá: emutare d'e ~t'e o mutárea
e sana d'e munt'es ' rifa intimpind pe Gruia cu aceste cuvinte:
mutos,-9asá, mut: femee mutóasii ($ieu).
nad(A), trestie, 5187.
nap, obrassica napus*, 155".
nat, sb., individ, om, 1614.
nadad, scorburd de foc: e usor la náclad
sl fa6j, foc* (S'Ud, 1\ras'aud).
nádái (a sà), a (se) trezi, a simti, 9110,
a pricepe, 146".
naframucá, ir 15", dim. nAfranart.
nánásitá, 1192°, dim. nánase.
oa pk'ica pen'ele*, 776.
náposti, a libera, a da drumul, 2955.
nápusti, x633; v. náposti.
näráy'i, oa asteptas, 1328.
nfistimb, 547 Neexplicat.
(om) prost (Sficel, Ild-
sáud).
náturn'i, *s'o luat dupá el,, 7537rn
nazdrilván,-d, ndzdrdvan ($ieu).
'ncarcAt9a, 145", dim. incfircat.
'nc9a, incoace, x66".
'ncobçila, oa pun'e In colnilä d'e intors
acasào, 8962.
'ncordatrá, fncins, x x 3°.
'ncordatura, cotiturd, ferpuire de drum,
30.
'ncordátál'e, pl. de la 'ncordita, arcuit,
4411.
'ncristaträ, insemnat printr'o increstdturd,
17056.
'n6in'ia, apune harnasamentul pe cal, 12210.
'ndalui (a sd), a porni, a pleca (Moisei,
Borsa).
'ncliripta (a sä), a (se) inapoia, a intoarce,
125".
'nd'eminá, ajutor, sprijin, 6712.
'nd'emna (a sá), a (se) incepe, 5530.
'nd'es9are, ocInd omu nu p9ate m'inca*,
14277; constipatie.
neguta, a tirgui, a negocia, 9530.
nelfiutrk, faptd murdard, 155.
nevisca', nevdstuicd (Sat-Sugiitag).
'nfoca, a incdlzi la foc, 9929.
'nfocat, adv., cdlduros, 18476; arzdtor,
dureros, x9338.
'nfocat,4, aprins, 29.
'nfrica, a speria, 11416, 193'.
'nk'eeturitä, 143', dim. ink'eeturfi, articu-
latiune.
no, interj., 1515 (ung. n a).
noaZ.6, haitd numeroasd de lupi (Ieud).
nodut, 10728, dim, nod.
noj (Sficel). Pentru semmficatia fi etimo-
logia acestei forme, v. In tr o duc er e a.
www.dacoromanica.ro
227
nopeità, 4015, dim. n9apte.
norät9are. Intr'o variantd a baladei
Grujja culeasd in Vad, Anita crijmd-
Eu am limbä. norát9are,
Da u fe6jorij la prinspare (v. 106").
(Márie Pasare PAtraus, 50 ani in 3923).
norisor, 2722, dim, nor.
noma, 11013, dim. norl.
norutà, 457, dim. nora.
'nspájma, a inspdiminta (1-1árnicesti).
'nstruta, a impodobi cu strut, 503°.
'nselti6jos,-9asä, inseldtor, 7461.
'ntre-aurit,-A, auriu, 7610,23.
'ntun'ecare, intunerec, 7 x18.
'nturna, a (se) intoarce, 819.
nuri9arä, 11451, dim. nora.
'nválui, a se amesteca; a suferi (Vad).
7nvirgat,-ä, flori, mindru, 'mpk'istrit*,
114".
'nvera, a invdra, 8131.
'nvesti, a imbrdca, 7513.
'nvirsta, a impodobi, 911.
'nzita, a invita, a imbia, 3575.
n'a¡untat,-1, intreg, care nu e rupt, 139'.
n'egura, a se inegura, 11746; ocind trliesti
rhu cu fruneja o cu
n'egíträ, negurd, 3550.
n'egurità, 1174, dim. negurl.
n'emn'esig, clasa nemesilor, 170".
n'emn'ic, nimic, 10319.
n'emn'i6i, a omori, a nimici, 1610.
ne'neinat,-A, neinchinat, 10172.
n'en'e, tatd (Ieud), zo".
n'enluluc, 9921, dim. n'en'e.
n'esuflet fdrd suflet, fdrd mild, S".
n'evástucá, 9936, dim. nevasti.
n'eved'i, a ndvedi, 6527.
n'evesei, a duce viatd de nevastd, 67".
n'eild, durere generald dentard, nevralgie,
26".
n'i, interj., hil; poftim; cind . cita,
1120°.
n icari, nicdirit 11351, fi n'icárirj (Breb).
n'i6e, nici, 1661.
n'imuruj, dat., nimdnui, 4919.
o, sau, 1217, 6229.
(3, un, 82; v. on. La 46",", poate insemna
si aorru.
9are6e, ceva, 15463; citeva, 15777; vre-un,
1643°.
9araine, cineva, x6553.
Qarmegi, autoritatea regiunei, prefecturd,
1555, 1703. (Ung. vármegye).
Qarmide, 15358; o. Qarmeçi.
oblu, drept (Giulesti).
()boli, a doborf, 1664°.
 228
obsit, eliberare din armatd, 2o12; mi s'a
explicat i Cu sensul de opermin. Et. ung.
obsit.
oj, interj., in refrenul: oi lerui
ojesc, adj., de oaie, rogfial.
oime, pl. oimurj, (locul unde pase) turme
de oi, 136.
ok'ed, ochelari (Dragomireati). Der, din
ok'it, pl. dint, de la ochiu, 9828.
oklu: vatuj ok'iu, vdtuiu alb cu ochiu
negru (Cracesti).
Olodiu, 9o82. Localitate necunoscutd.
Bihor existd un sat Holod.
olojetrjata, fiert cu ulei (Ieud).
olton 'i, a altoi (Cracesti).
olu, «canta d'e api* (Cricesti).
om, bdrbat, sot, 1483,88.
omenime, omenire, 18446.
omet'i, a ninge (Glod, Ieud):
omitu si omet'ca',
vremni grele si vi vremn'ca'.
omut, 3724, dins, om.
oil, un, 1488; V. O.
on'el, inel, 9681.
opina., 3227, v.:
opeina, (inal(irne acoperitd cu) pcidure,
2618, 11687; fdrum pe virful unui mate* I.
op k'incutrt, X I9, dim. opinci.
opsa, doar(d): opszl 1-am vadzut alaltfierj
(Sicel, Sat-Sugatag etc.).
organ, numai in expresiunea organ d'e
iàler 38", 4543.
orgare, *dubalar*, teibdcar, 6112. Et. ung.
varga.
ori6e, ceva, 6112.
orgine, cinema, 5739.
Orintar, (Romin) greco-oriental (Drago-
miresti, Sacel).
osImbri, a sluji cu simbrie, 4928.
ostui (a sa), a petrece, a se desfdta, 11787;
a se astimpara.
oveser, der, din ovitz: Ieuden'i-s oveseri.
pa', 2618, imperatidl de la vb. OO.
paeosii, ceea ce rOmine din a dona tra-
gare sau scdrmtIndturd mai densd a
fuiorului de chupa din care se face
tort de o calitate inferioard (Ieud). Et.
rut. pa6osi.
pagallm, rofiu la lind, rofcat: berbe6e pa-
galau (CrAcesti). Derivat din pag.
painien, pdiajen, I Io28.
palant, fgard d'e l'eturje, 28"; *Ingrild'i-
tura de scIndurift.
palinci, rachiu, 2188, izo'.
palincuta, 12311, dim. palincg.
I. Birles, in ,Fezdtoarea, z923, io6.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
pandor, pandur, 26924.
pascalau (S1r6), V. piscfilau.
pa, pas, drum, 38".
patalion, batalion, x5787.
patriarc, pl. patrier4, patriarh, 7931.
paust, 2510, paos.
picuina, oaie cu lapte (Mara).
Pacura, nume toponimic (Ieud), r58".
picurar, pdstor, 60".
picuraras, 2851, dint. /Actuar.
pAcurArel, 78", dim. pacurar.
'Actuad, a pdstori, 77".
pAcurAroL 28, v. pAcurar.
pAdli (a sA), a (se) grdbi (Ieud).
padu6e1, arbust, tufd, 3448, 10478.
paduret, bola care surpa nasu*, 6829.
ziva de 29 iulie, 164.
pfinat,-A, olarg, deschiso, 7027; inflorit:
codru irnpanat (Ieud).
pant(r)u, din cauza (cd): sboi sar pAntu
trigo (Ieud).
pAnurA, dimie, postav (Borsa); pinzd tesutd
(Giulesti).
paramos, 292, dint. piraM.
parcask 16z"; v, explicatia in text.
pirlog, *opk'inca sfirticatlu, (Ghesasti);
v. porlog.
pirut, 11742, dim. par (pomul); 96", dim.
par (de cap).
pasarcaui, 9628, 12222, dim. pasare.
pasarujci, 3o", 4241, dim, pasare.
ciocirlie (Ieud).
loc de pdfunat, 17121.
pastan, a pdstori: oile 6in'e l'e pastirca ?
(Slipinta).
pistranri, pestrit (Ieud).
pasidi, fasole (Ieud).
patac, ban, gologan, III".
patima, a pdti, a suferi, I705.
patul, baza uncí cldi de fin; culcus in claie
de fin:
Ce lucra mosu 'n patul ?
DohAnla' si da d'in cur (Ghesasti).
patut, 8716, dim, pat.
pAtalA, pdtanie, 5576.
pitun'ita, femela pdunului, 2918, 398.
pauret, eilti: cu barba d'e paurev
sana).
pazi (a si), a (se) grdbi, I088, 1844, 4547,
682.
pfai, a frecventa ( r0667.
pana, pana, condei, 5267.
pea, carne, 428; V. pe6in'e.
peZe, 5349; V. pai.
paetui, a pecetlui, 2848.
peZA, 10848; v. pee.
pain' e, carne, 48".
 GRA1UL $1 FOLKLORUL MAFtAMURE$ULU1
pedestru: «Dumn'edzau t'e trala', cA Val
fficut mare pomana pant'un n'enorait
pedestrus ($ieu).
pelin, «burulani Cu care sa fade matura
d'e casa», 7546.
perin, 1136; v. pelin.
peminZjor, dim. pamInt (Slätioara).
peminte, pdmint (Moisei).
pepen'e, castravete, 48".
permuta, 19"; v.:
perinl9arii, 1961, dim. perina.
permai (a sa), ea sa sk'imba, a sa strica»,
5361.
Pesida, probabil, o corup ere a numelui
'Festal o, 7716.
péstrit: obradu e mal bun, mal pestrit ca
bohasus (Sficel); v. tare.
Peste, Pesta, 6627; v. fi 1215.
petrecanie, inntormintare, 165°.
pet'elca, legdturd (lat) de sfoard in care
se duce la cimp oala Cu mincare, 165".
Et. rut. petélika.
petili, monedd mdruntd, ban, 112.
picluit, «farina de Zea buni, de piclu*
(Sacel); v. pk'iclu.
pihnita, 75323; v. k'iyn'ità.
pindzie (cu accentul pe I), pensie
Pinta, numele unui viteaz, 1531.
piparca, ardei; piper roFiu, '71°2.
pit'itloc, 2428, dim. pitic.
p'itliense,folle invelitoare ale porumbultti,
172".
pitlrig, ogriunte care sa fa& pa holdc* ( ?)
14638.
pin&te, pintece, 14621.
pinga, (pe) lingcl, 23", 158".
pir6i: ocapra tine ceada 'n sus d'ip6e s'a
plr6i* (Cracesti); ocaprele sA pir&sc,
oile si mirleso (Borsa).
pk'estrie, pestrild, 2661.
plejadz, pieta, 10672.
pk'ica, a cddea, a muri, 1817.
pk'iclu, gnu: farina de pk'iclu, 17o47. Cf.
ung. pitlélt liszt.
pk'icuris, stropi, 4788.
pk'i6joras, 6642, dim. picior.
pk'isoc, 3277; ndmol cu pietricele.
Et. ung. piszok.
pk'isolcatura, 3131, y.:
pk'isulcitura, scare pk'iscii pa pkTeleares,
13189.
pk'iti, pine, 14748.
pk'ituca, 115", dim. pk'ita.
pklua, piud, (Viseul-de-sus).
plasi, gard, 358, 11181.
pleit, plivit, f741.
plisä, (1,10 afund19, ay: cum se vede de
obicei sub poduri, 6682, 13681.
www.dacoromanica.ro
229
pill*, a boci (Giulesti).
plod, pl. plodurj (de femej), organul ge-
nital (Vad, Apsa).
ploità, 20", dim. ploaie.
plugarel, roo, dim. plugar.
plugut, 89", dim. plug.
pl'eca, a impinge, a rdsturna, 15756.
peame d'e runc, zmeurd (Ieud).
pocainta, om de nimica, 377.
pocait,-ä, mentbru al sectei religioase care
inldturd preotimea, 17342.
poclui, «a sta, a sä oprio, 136".
pait9are, v.:
paitorj, fiinte supranaturale care pocesc,
13038; V. muroj.
pajumb, tarus», 7624.
poewa, 14514, dim. polati.
poft'ilat, «piinura la fet'ea, pinzdturd find,
10517. Et. sing. patyola t.
poga6e, turtd coaptd in spuza fdcutd din
mcimdligd in care se pune i aiu (leud).
pogan,-A, pdgin, 7321.311.
pogan'i (a sa), a deveni pdgin (Viseul-de-
jos).
Pogoru, nume toponimic (Cricesti), 17120.
pojatA, grajd, 66", 74747.
peolva, pinza care acopere comarnicul de la
stint! (Budesti).
polecra, porecld, 162" ;i polka (v. gilcol).
pomarie, multime de pomi, 16288.
potnn'inoc, darul pe care-1 aduce once
nuntaF pentru mire sau mireasd (Ieud).
pomn'ita, fragi, 11237.
pomsorel, 17938, dim. poni.
pomut, 7932, dint, pom.
ponosit,-i, evela nemn'ieit* ,
ponoslui, a pH Fi a calomnia, 15221.
cdlcdtori la rdzboiul de testa (Bu-
desti).
pontAlui, a plictisi, 6610,21.
poporanu, 14713. Formd neexplicatd.
poprea, proptea, 5931.
porlog, cirpala la talpa opk'in6ij9, ID;
v. parlog.
porneala, pornire, pe drum, 253; insem-
neazd # loc rezervat oilor pentru pd-
funatul de noapte.
poromb,-a, sur, 124°.
poron6i, a trintite vorbd, to4; a dori
(SApInta).
poronel, 10520, v. poron6i.
portut, 293, ditn, port.
porumbas, porumbel, 18".
porumbal, fructele arbustului *prima spi-
nosao (Giulesti).
porumbrej, porumbar, 3344.
pirjolit,
potca, puterea de a deochia, 130"; «dull
n'ecurat,; V. poCitorj.
230
potoli, a stinge,
pot'icA, farmacie,
pot'iyn'ic,-A, 11755; v. protihn'ic.
povirnvalä, panta acoperisului de casd
(Dragomiresti).
prAftoritA, foalele de fierdrie (SAcel, NA-
sAud).
prah, prof, 1338.
Praiz, German, Prusac, 15722.
praporj, steaguri bisericesti sau mortuare,
74'.
prastie, lemn despicat la un capät cu care
se azvirld pietre (Ieud).
pribilAu, care fncearcd, linee/ter, 3468. Et.
ung. próbA 1.
prAgut, 11612, dim. prag.
prfin'icat,-A, spalat ci bcitut cu tnaiul,60.
prAn'icut, maiu, 66", dim. pran'ic.
prAvAl'i (a sA), a pieri, a (se) nimici,
3,69.
predat: asa-j predat, asa e dat, asa e obi-
ceiul (Giulesti), 14".
prept'i6j, lavitd de dormit pusd Mantea
cuptorului, 583.
presína, 1323°. Forma neexplicatd.
preeit,paralisie (Ieud). Et. rut, pr e tf t
preus: 9aje preus, oaie Cu rosiu la pfntece
(CrAcesti).
preved'ea, ea tin'e lumn'ina inaint'e*,r 1764,
pribag, haiduc, 55948.
pribegel, ro4", dim. pribag.
jivind de pdclure; v. cAtusä.
priei (a s'a), a se certa (SAcel).
prilaz, pfrleaz, 12371 1341.
pricind, 16136.
primare: vAr-primare, 12'3, 3961.
prins9are, temnitd, 10688.
prip9ari, 7531, pl. de la:
pripor, deal repede, 7531,
pristui, a stao, a se linisti a se aseza, a
fnceta: nu vreau a pristui (Berbesti);
a pristoi.
princlz, gustarea de dimineatd, 835.
prindzi, a m'inca gustarea de dimineatd,
2361.
prohab, prdpdd, ro846. V. sensurile din
Tiktin, Dic. rom.-german.
prost,-9astA, simplu, de jos, 172".
prostalAu, prostdnac, 18717.
prost'ime, °amena din clasa de jos, plebe,
z66°.
prot'i (a s5.). Mi s'a explicat cu sensul de
ta se pleca, a se fuchina*. Probabil, are
acelasi Inteles ca fi propti, 4819.
protihn 141.
prunar, care cultivd pruni, i6255.
pruncA, fater, roe°.
pruncul'itä, 5315, dim. pruncA.
pruncut,-4, 98'9, dim. prunc.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
prunisor, 5384, dim. prun.
Prutas, de la Prut, 11387.
puit, part. de la vb. pune, 1572°.
puipluc, 1363, dim. puiu.
pujulut, 3616, dim. puiu.
pujut, 2171, y. pujuluc.
pung, pina, 964, 905,
pupeger, derivat din pupAdzA:
de-sus sha pupegerj* (Moisei); p.
textul DXXIII.
purcArel, 11580, dim. porcar.
pustA, pustiu, prdpdd, to846.
pustii, a pustii, 89'.
puscas, vindtor, 11635.
puscutA, 40", 1156', dint. puscA.
puslcac, cutit (Glod).
putredi, a putrezi, r511.
putreci, 3381, V. putredi.
putin'ea, 3822, dim. fem. putin.
rAdas,-A, ofrumosio, 2868. Et. si. rada.
ráhot'e, vuet, val-vfrtej, 1407. Et. rut.
rAh6t e.
rapanckilk femeie stricatd (SAcel, NAsaud).
rápor, bube rosii pe corp (Moisei). V.
Dacoromania, III, 6o3.
ras,-A, #plin(A)*, 8r42.
rAbda, a astepta, 90.
rAcn'iturA, rcknet (Ieud).
nume toponimic, 158".
rA6ealà, rece, 11826.
rAdzAmat,-A, rdzimat, 7561.
rAgut(A), pl. rigut ;i. rAgute, 96 .767, 521204.
rdgi, a rage, 13953.
rahn it9are
rahn'itorj, 1307. Der. rAcni. V. po6torj.
rAk'edz, belciuge, 12022.
rämas,-ä, vdduv, 1374.
rAmAsoj9, 1362, 686; v. rAmas.
rAmurat,-A, cu ramuri, 7922.
rAntudz1, a rotunzi, 13516.
rApausa, a muri, 5330.
rärmurat,-6, 11743; v. rämurat.
Tkut, adv.: vara cind plega rarut (Ca-
cesti).
rásk'ira (a s'A), a (se) fmprdstia, 13820.
rAspk`jej, 12855; V. rästej.
rästAzi, 068. A aseza la uscat cfnepa verde.
rästAutA, mimare fdcutd cu macaroane
subtiri In supd de gdind, lo928.
rastei, a pieri, 12748; s'A räst'eje, 14389,
12523. Vre-o forma verbald a rAst'i
n'am putut fttregistra.
rasinar, care vinde rd,sind, 16253.
rAtfiri, a se fntoarce, a pleca, a tlezerta,
1208. Et. ung. ritéri t. Cf. i Tik-
tin, Dict. rom.-germ.
rAven'i, a rdeori, 71".
rdzArvist, rezervist, 5238.
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI
tizbol'i (a sä), a boli, a zdcea in pat,
4371.
razbun,-a, frumos, senin, 54"; vreme
razbuna, ovreme mindra*.
recortanda (a se), a se prezenta, 19512.
Intrebuintat de intelectuali.
rinzjar, orinzar*, miel de rinzd, 19163.
Ristos, Hristos, 732.
ridziítor,-9are, zimbitor, radios, 9560.
rincalau, ermafrodit (Sieu); rincacitt.
ducal, taurul care nu e complet jugdnit
(Icud).
rindului, a sorti, a destina, 45", 140.
rindut, 4140, dim. rind, ctt sensul de saranja-
ment, intelegere, faptd*; gind, 707g.
rink'edza, a necheza, 14415,
rink'edki, nechezat, 76",
floare tomnaticd de tufd (Cracesti).
rineeza, a reteza: rineezesc pärul (Giu-
lesti).
ripk'i (a sa), a (se) surp t, a (se) pravdli,
z so".
livadd, 1448.
riturel, 38", dim, rit.
ritut, 11224, y. riturel.
n'ata, desemnul (floare, cerc etc.) frIcut
pe pinza de rochie, 187.
robut, 8836, 10813, dim, rob.
rosto-peste, t3052. joc de cuvinte ( ?)
rosiut,-A, 28", dim. rosiu.
roseee, gratii de fier la fereastrd, zdbrele,
10761. (Ung. rostély).
rotilusa., dans, hord, 18563, dim. roatä.
roeelat,-A, round, 7413, 7646.
roua, a roura, 13824.
roimalin, 3673, v. ruimalin.
ruda, prdjind; lemn lung îj subtire pe care
se afeazd palde, 14615; oi,te, 2232.
ruf, *un meter are un ruf igjumatates,
10519. Are 75 cm. lungime. Et. ung.
r of.
rugusäl, otrandasire, 10264.
rugt4, 4518, dint, rug.
ruguta, 7417, dtm. ruga.
Runc, nuttte toponimic, 3560; arbust de
zmeurd (Ieud). Circuid fi forma runcan.
ru.pe, a incepe, a renunta la tdcere, x316,
8984.
rusita, 956, pentru
strandafin, 296, (sedunt rodiola).
ruimalin, 'malva arborea*, 278.
ruin'i6ea, 627, dim. ruie.
ruin'i6ica, 10266, v. ruin'i4a.
sabau, croitor, 9711.
Sabgiu, Sibiu, jro".
sabor, adunare, convorbire, fntelegere, 8048.
salas, cosciug, 1717.
sansior, 69", dim.:
www.dacoromanica.ro
2.31
sansiu, ofluare*, garoafa, 478, (dianthus).
Et. ung. szegfii.
sarca, cotofand (I eud).
sar6infi, fiinta conceputd (Slativara).
saba6eag, 20", fi:
sabasag, concediu, 2626, 102. Et. ung.
szabadság.
Salacian,-ä, din Sibiu, no".
sdcret,-1, p.tstitt, defert, 2036.
sMerujca, 9943, dint. saCera.
sAgetAtori, care sdgeteaza, 14163; V.
tod.
sagetuare, pl. sAgetorj, fezatoare, 4521.
sahalbad, cel care arde cdrbuni de lemn.
(Cracesti).
s'alcista, odzinru, 1386; v. majostra.
salas, 3566; v. salas; addpost, 188".
Salasu, nunte toponimic, 17120.
saladui, a simti, a pricepe, 1156.
saläsal, 96", dim. s'Olas.
saleined, par sau brad de ale cdrui crengi
tdiate se atina obiecte (Ieud).
sa1i6ea, 1156, dim. atrae; v. sareac.
*Silisee*, sau sklisee, pustiire, 15987.
sartac,-ä, sdrac, sdrntan, 5291.
sändtät, pl., sanitar (Vad); v. sinatec.
saraman,-ä, sdrman (Vad).
Sarbie, Serbia, T4.7, 2620.
sareIned, 1550. V. sal6ineri.
sartIn'e, osare Cu tarifa*, 818941, 14050.
satuc, 122, chm. sat.
sAtula (a sa), a (se) scitura 7960,
scaon, scaun, 7944.
scäld usa, baie, 1137028.
scapatat, apusul soarelui, 1161.
scineejutd, 4559, dim. scinteie ? v.:
scineeutä, floare albd i galbend (gage
arvensis), 284°.
scirba, supdrare, 1052.
scircit,-A, supdrut, mihnit, 1060, 7924.
scornut, 140", dim, corn.
scortita, 3032, dim. sopar* coaje.
scorus, oarbore ca î frasinu, ea si atinu,
ca î paltintu (Sat-Sugatag), cu fructe
70fii, (sorbus domestica).
scoverdza, &late de masd (desert) (Giu-
lesti).
scrabe, cizme stricate; lopata cu care se
da jos omdtul de pe acoperiFul caselor,
(Ieud).
scrada, iarbd .care crepe in mutai fi pe
care oile o pasc iarna, nu fi vara (Lud);
seriada, plantd verde fi tirdtoare ce
rdmine tot a,sa ci iarna (Cracesti).
scri2p,a, felie de pine, 16321.
scul, ospagml*, 10522; tortul ce se afeazd
pe o virtelnitd micd spre a fi depdnat
(Icud).
scumpete, iubire, drag, 6660,
232
scurma, a scormoni (Icud).
scut'it: un scut'it de colibutä, addpost
(CrAcrsti),
sel'eac,-A, 4280, 467; v. säl'eac.
serk fiere, 14828.
serbe, a fierbe, 10372.
serbinee, fierbinte, x251.
serbintrall, fierbinteald, x4.
serin, senin (forma generada).
serinat, sb., senin:
Cin'e cred'e 'nt'un birbat
Tuie-o d'in serinat (CrAcesti).
sfirlk *opina ruptlie ; 4(femeje) reas (Si-
cel).
sfirticat,-fi, jerpelit, 193.
sfleder, sfredel, 14840.
sfredre, sfredel, 1702).
si, a fi, 863, 12622.
Sida, mune de om, 15350.
sie-cuj, fie-cui, 271.
sier, pl. sjark fier, 1145.
siere, fiere, 1454; v. serä.
sin,-fi, fin (f ilianu s), 105.
sinut,-i, 10565, dint. sin.
sior, fior, 13022.
sir, fir, 410, 27".
sire, fire, caracter, 61".
siretic,-1, rdu: femeile-s maj siretiCe
(Hirnicesti).
sirieark surioard, 174.
sirislu, ferestrdu, 1846.
Sirolina, nume de persoanä, 9060.
sirut, x165, dim. fir.
siuc,-i, 691, x5476, dint. siu, fiu, fiicd.
siut,-A, 7612; v. siuc.
Sibeju, 8"; v. Sabqiu.
silä, necaz; mizerie, 17320.
silhi, pddure tdiatd (SAcel).
simbras, atinasus, cel mai mare asociat
al unei stini, x6411.
simbrie, simbrie, leafd, 12328.
Simn'ion, Simios, 1142°.
sinatec, pl. sinatet, brancardier, 162.
singurea, 1629, dim. singurk
Sin-Gjordz, Sf.-George (23 april), 7857.
Sin-Medru, Sf.-Dumitru (26 octombre)
(Vad).
sintat: ola 1871 m'au luat la sintate,
tiasentatie», recrutare (Viseul-de-jos).
Sirbea, Serbia, 546.
Sirsaill, numele diavolului; 19312.
slab,-A, urit, trist, 1162; pämint slab,
pdenfnt rdu de ardturd (Borsa-Pietroasa).
edzink ta, strigäo (Borsa-
Repedea); V. skastrfi.
slibgie: vreme de slAbçie, vrenturi grele
(Vad).
slobod, liber, permis, 16228.
slugoj,-gaje, slugd ordinard, 574.
www.dacoromanica.ro
TACHE PAPAHAGI
sluibuck 6725, dint. stujbl.
snopk'it, 12o55, dim. snop.
snatA, tovardse, 164".
socrieark 15457, v.:
socrulutk 11238, dim. soacri.
sodomi, 19257, v.:
sodomn'i, a arde, a nimici: sodomn'ite-ar
Dumn'edzAu (SAcel).
sol, (neologism), 9250.
Solforin, Solferino (sat in Italia), x2o2';
v. SorfArina.
solgaj-lniräu, (prim)pretor, sub-prefect,
38". Et. ung. szolgabir6.
sol;, solz, z1822.
somna, a dormi, a trage un somn, x317,
141".
somtl, solnitd, r4266.
sopon, scIpun, 6236.
sopon'i (a s'A), a (se) spcila cu sdputt, 62".
sorbanck gctleatd cu un singur miner
(Borsa); v. surbancl.
SorfArina, Solferitto, z5713; v. Solforin.
soruck 1761, to627; v.:
sorulick 8960, dim. sor:1.
sotik sot, tovards, io913. Cf. fi 2o112.
sale, 5125, V. sollà.
sotije, canuirad, 16920.
sotuc, 9552, dim. sol.
sovärsit, sfirsit, 8023.
sovIrv, pialad din fierberea ccireia se extrage
calcare rosie intrebuintatd la coloritul
prisdturilar (Borsa). Circuid i ca solo-
virv.
spajtnA, teantd: n'aj spajrnä (Siipinta).
ontorit, strdpuns : spart de bagn'ete
(Vad).
spatä, ornoplat (Giulesti).
spAgml, tort de cinepd sau in indoit de-
pcinat (Ieud).
spiljmos,-eask sperios: cal spálmos (Sieu),
196".
spAlAturk 127". Der. din spAla. V. O/:a-
tara.
spilburAturk 13o63 Der. din spulbera. V.
spAlAtur I.
spirea (a sA), a (se) speria, 17162.
spAreat,-A, speriat, 5o74.
spdriat, oarel'e ddavols, 144". V. sAle-
tAtor.
spIn,-A, Pul ntustatd, 4757.
spominta (a s'A), a (se) inspdiminta, io17.
spovadk spovedanie, 9871.
spriion'i, mi s'a explicat prin $a cura verin
In paharje ; «a avea grigi sfi stringh sA
curi in paharj», 10618.
sprIn6en'el'e, 6675, dim. pl. de la sprinceanä
sprunZeank sprinceand, 4411-
stanck, stan de piatrd, sanca (Dragomi-
resti, Giulesti).
 GRAML $1 FOLKLORUL MARAmuRESULU1
stiniste, =eriza* (leud). V. forma.
stanu, partea cdmcisei care acopere bus tul
(Ieud); panca inferioard a cdmelsei
(Cricesti).
staol, staul, 7870.
stare, stat, oprire, 43'.
starosee, timad mareler, 651.
stat, situatie, oyere, 5517.
stattl, tare (Apsa).
Staurile-Florilor, Dumineca-Floriilor (Bu-
desti).
stinisti, a sta in staniste (leud).
stirui, si nu prindi stare, si nu stpa*,
136".
stitutra, vechiu; tipa statuti, apd de mai
multe zile, apd care nu e bund de bdut
(ifirsana).
statut, locuintd: ao sadzut In statutu lor»
(Sipinta).
stini, colibd (Borsa).
stinien, floare galbend i albastrd, (iris
pumila), 9511.
stirk'i (a s'O, a seca, ioz", i164.
stiarel, 121", dim. stejar.
stolnic, epk'iti d'e grill Ee s'a due la
beserecrt», 563; pfne mare si frumoasd
pe care sdtenii o mdnincd in ziva de
anul nou.
straiti, traistd, sciculet, 165n.
stra2a, jandarm, 15551.
stricuratoare, tdsdturd de lila care serveste
la stini pentru strecurarea laptelui, a
zdrului etc.
stralinat,-i, instreinat, 5127.
striimuta (a si), a (se) schimba, a deveni
palid, 53".
strelt1a, strellucitoare, 7988rn
stresina, a strdnuta (Ieud).
strica, a ontorf, a tdia in bucdti, 11112.
stricat9are, 13512 fi
tricitorj, fiinte rele care stricd, 53511;
V. spiriat.
strigi, slaban9ati), 85; v. s'iba-
n9ati.
strins9are, mi s'a explicat cu sensul de
rcontractiuni convulsive*, 54278; colicii;
v. 'nd'es9are.
strinsuri, adunare, grup de oameni, 115".
stroh, tot ce se scuturd din finul uscat (leud).
strohoi (a sa), a (se) ingintfa, «cinc' si sco-
t9ari Cin'eva, si tin'e mireto, 6818.
strolibituri, hord, stri,griturd (Hirnicesti).
strunga, locul unde se mulg oile (Borsa);
locul pe unde se introduc oile In staol spre
a fi mulse (Budesti).
strunguti, 7461, 8o", dim. strungl.
strut, buchet de flori sau o podoabd de flori
artificiale ce se pune la pdldria flacdului,
2420.
www.dacoromanica.ro
233
struta (a sa) a (se) impodobi cu strut, 9941.
strutuc, 362, 5915, dim. strut.
stuhui, 13968.67. Formd neexplicatd.
stupk'in, stop de albine (Glod).
stupk'inita, 5345, dim. stupk'ini.
stupos,-9asi, stufos (Cricesti).
spic, 2338, 9060.
seicut, 4543, 10541, dim. seic.
st'in, spin (Vad).
seinisel, spin mic ce creste pc cimp, cu floare
albd (Vad); dim. st'in.
sucali, cicric (Giulesti).
stgitor, bdt cu ajutond cdruia se subtiazd
foile de placintd, 54350.
sudui, a injura, 1686.
sufla, a anunta suflind din trompeta, 12040.
suflat,-i, poleit, 561.
sugitor,-oare, copil de tild, 1996'.
sugna, rochie, 2610. Et. ung. szo kn y a.
sugn'ita, 696, dim. sugni.
suhastru, solitar: om suhastru (Sat-
Sugatag).
suit9are, ciocfrlie (Giulesti).
sulà, unealtd de cizmar care ajutd la cusut
(Budesti).
surita, a trimite, a lovi eu 137.
sumnä, ehaini d'e mima cumpärata»,
i8; v. sugna.
sumsic1,-A, vecin, 155. Et. ung. s z o in-
s z éd.
Suraje, *sume de vacd, 53927.
surbanca, gdleatd micd (Budesti).
surij,-e, sur, 5570; 5380.
surolani (Vad), v.:
surorea, 12155, dim. sofá.
surupa (a sk), a (se) surpa, 1512, I114.
suruplc'i (a sa), a(se) ndrui, 1646.47.
susk'in, pl. susk'inl, suspin, 1705
susein, 232, v. susk'in.
stnig, ((chi n'aj critarj e susig* (Ieud),
9-41.
5 Et. ung. szuszék.
suvejeuti, 588°, dim. suvejcii.
sagau, care lucreazd sau taie la san, 626
Et. ung. s6vAg 6.
sajci, plutd facutd din rude, 15472; luntre.
Et. ung. saj k a.
sadpa: si sad'e, se cade, 2772.
sälata, salatd, 1729, 68".
sirpi9as, oserparj*, chimir de curca, 88".
satruck, 91, dim. §aträ.
scleampa, bucatd de pine (Sot-Suglitag).
scloforniti, femeie negligentd (Ieud).
sc9arda, funie (Vad).
scornItIrt, mirosul provenit dinteun in-
cendiu (Borsa).
scort, coaje de molid (Borsa).
Sendo/Tan, nume de om (Alexandru), 9349.
Sendorosa, sotia lui endorc.an, 9360.
234 TACHE PAPAHAGI

5endoricä, 1235°, v. Sendorean. tabulatie, tabeld, recensdmint, 17045.

ser, fier, 5536. taleras, 89", din,. talen.
sercutä, 4co§ acta d'e zrniCelc», 98. talerita, (d' -argint#, argintie, tooe'.
$esurile, nume toponimic, 1712°. talgeras, 422, dinz. talger.
sfagau (Ieud); v. §agäu. 'rallan, Italian, 2681.
sfara, sfoard, 1385°. taln i (a sa), a se intimpla, 70".
sir, viers, 55°3, tardzau, tfrzitz,
sirlui, a spdla, a face curdtcnie (Budcsti). tarje, sud, vrind-nevrind: etreaba sa min'ej
sireag, sir, front militar, 291. cu t'aria* (Costiui, Ieud). Forma
sirgan'i, a telegrafia, ton; v.: rard.
sirgen, telegrama, 1471. Et. ung. s ü r - tAr9asa, (femeie) inscircinatd (Cosau).
g ö n y. tat,-a, tot, 1265.
sklopa, vb. activ, a face sci schiopateze, 8985. l'atarea, femeie de Tatar, 1584.
soban, niciodatd, 542. tataisä, acarlina acauliso, 9435,
sohan'it, 931, v. ohan. tataiia, floare, margaretd, 4466.
sohän'iti, niciodatd, 7133. tatue, 3315, clim. tata.
sopirca, m'ida (Sapina). tatuca, 984°, sau
sparga, funie, fringhie, 89'5, ro751. Et. tatuluc, z03"; v. tato.c.
ung. sparga. tau, apd stäteltoare, 5833, rzz".
perla, pulbere, ocenusari (Ieud), 1336 Tallt, nume de sat, 55315,17,
spitar, spita/ (Sighet). tien' ala, 2221; V. eiengala.
spihe, plete, par lung (Sacel). tign'i, 17158, v. t'icn'i.
spurj, copil din flori (Saca, Nasäud). tist, ofiter, 2645.
stereggaje, tergoaie (Giulesti). tit'ie, s x679; v. t'it'ie.
sterguri, cirpa, prosop, 14385. tizit,-a, tivit (Ghesästi).
stert, bdt, crdpat la un capdt, cu care se tiln'i (a sä), a (se) intilni, 1524.
mestecd lapide ca sd nu se afume (Ieud). timbusit,-a, ocu fata 'n goal (Ieud), 14917.
Et. germ. S ter z. tinarucri, 3618, dim. tinar.
invdtat, cult (Harnicesti). tin'erp, 5628, v. t'inere.a.
stopk'it, scuipat, 14157, 1442. protap, 8951.
strimfli i trinfli, ciorapi, 16628. Et. germ.tirdzija, a intirzia, 1387.
Strumpf (prin jargonul evreesc). tirgut, 8124, dim. tirg.
string¡ (Ieud), v. §trimfli. itiri-sarli, 7468. Formd neexplicatd.
parul pe care se sprifinzi virteiul toc, cutie in forma unei galefi, turtitd, In
(Budesti). care se poartd slatind, lapte, etc., 53810.
nume toponimic, 15781; gaura prin Et. ung. t o k.
care te bagi in mine. Et. germ. S t oll e. tocarla, mcimdligd, 14020.
suer, fluerat, suer, 4640. tocanau, ibat cu care se mesteci tocana
sugesea, aoare6e de lemn cu care vintura (Budesti), 14380; ; v §i pl. tocan9a9ä,
grauntale ciad imblitesea, 15146. 14380.
subarea, crema laptelui fiert din care se t66i1A, tocad (Vad).
face unt (Budesti). Tod'eran, nume de om,
surgului, a spdla, ea k'icazui,), 3146. Tod'eras, 11688, Teodor.
surt, sort, z6518. toi, a sfddi, a mustra ,1521.
sut,-A, care n'are coarne, 12148: capra suta toma, 8o2; v. turna.
(Viseul-de-jos). torni (a sa), a (se) aranja, a drege, 2928,
suvar, ijarba fa, ¡arba ca ovazu» (Ieud),
46". tomn'i (a sa), a (se) pregdii, 5255; a se
pune, 158".
taburj, pl., oaste, armatd, 626. Et. ung. tomn'it,-Apregzitit, intocmit, 988.
tabo r. ton, butoi, I590.
taler, iban d'g-arginto, monedd, 1272, roo". tonut, 4516, dim, ton.
Et. ung. tallér. topáriste, coadd de topor (Budesti).
tare: abobas o brad, tAt una vorbä e a6eja: tork'ita, cercei (Cracesti), 145".
tare-j brad, tare-j bobas, tat una e, torsdra (d'e riu), cotiturd, serpuire (de
ara numa ca bradu e maj bun, maj rfu) (Cracesti).
péstrits 1. trage, a cinta, 1717.
1 Cf. lamuririle pe cari le-am dat in Grai 1ci su! let, I, 330.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL $1 FOLKLORUL MARAMURESULUI 235

traifus, pirostie (Vad). Et. gerni. d r e i- t'izar9a¡e, pialad cdtdriltoare ce creste in

f u S. pdduri, pe trunchiurile de arbori, 6139.
trandasir, trandafir, 2656. eizma§,-a, pizmas, 14e.
trafui, a glumi (Ieud). Et. ung. tréf I.
tragiina, a cinta tcirdgelnat din fluer, Ia'pin, un fel de secure virfuitd servind la
8987. transportul bustenilor (Borqa).
cinte C tdrcigdnat, 8987. tarea, (forma generald); V. sama.
tragin'e, «buba ca î miirinun, 12717. täligrad, musunoi: stilp de telegraf, 145"
trfijut, 4331, di7n. trai. talinlóatii, 2247, ro612, dim. ladra.
trebuca, 92", dim. treaba. tali, a nimeri, 15915.
trimbeita, a trimbita, 8o2". tapar, abota ascutita care ¡a ova*, 84".
trimbgita§, care cinta' din trimbitd, 3426. tapalau, lingurd mare de lemn (Ieud).
trimbgita, trimbitd, bucamt, 3436, 7814. tapen'i, a intepeni, 23018.
trimgituca, 121", din,. trimbgita. tapen'iturä, intepenire, 230.
tr9agar, targd, 438. tapu.,c1, teapd, 12116.
trud'i, a astepta, 8a agodh, 7571. Totusi, VirC14, 7869, dim. tarC.
Intelesul pare a fi cel de acz trud&. tarm, p/. tármuri , 1813, 1158°, 127'7.
trufa, gluntd (Ieud). V. trafui. teapan, puternic, 8o72.
trupk'ina , tulpind, 5132, 7652. Tidra, Tidru, I1156 i Tidruluca, 21162,
tufuta, 76 91, dim. tufa. nume de persoane.
tui, a atinge, a lovi, I7239; V. tuna. titron, Madi, 1224.
mut, 9778. tifilist,-A, slfilitic (Ieud).
tulipan, lalea, 5468. 04, tii§ul vitelor (Dragomire§ti).
turna, tocmai, 5276; chiar, 7199. tipa, a arunca, a azvirli, a trinti, 65, 358;
tuna, a trinti: «o tuna-o d'e pfitnint a da ¡os, a cobori.
syarge8 (Bude§ti). Sau: tipatura, azvirliturd, once obiect vrdjit
Cin'e crede 'nt'un draigut aruncat in drum socotit ca aducdtor de
Tuje-o d'int'un norut (Crace§ti); rek, 1377.
a atirna, a ajunge: tipot'i, a tipa p/inand, 9875.
Pà murgutu 6e1 d'in vint tiPou, pine de nuntd, 163", 16471. Et. ung.
Ce-j tuna c9ama 'n pamint (Ciace§ti). c i p 6.
V. serinat. tira, pulbere, 12542.
Turcut, 9428 Orna, 731.
Tur6e1, roo", ro94, dim. Turc. tituca, z0412, dim. ita.
tureac, tureatcd, 13215. tolan, derivat din tol: 4,Vi§19anij-de-Mos
turi§te(a oilor), loc pdscut (Moisei). is tolanlo (Moisei).
mutua, 26242, dim. turta. tul inted, de indemn pentru cal, roi",
312".
t'eje, cheie, 7942. tucur, zandr; p'ere d'e tucur, pere dulci
t'emeteu, cimitir, 313 (Berber i).
t'emn'iZj9ara, 18", dim. temnita. tup, 14638. Forma neexplicatd.
t'e§iturä, lemn tdiat; rcIddcind de arbore turai, a se scutura de floare, 4171.
tdiat, 6061. turgalui, a produce zgomot de turgdldi,
tlara, v. klar t. 93".
eicneala, Uniste, odihnd, i83", 3733. tutai, «a pk'iqca8, 1020.
t'icn'i, aplace, a simti pldcere, Huiste, a fi
dispus, 4561, 5590 tí interj., 138".
eigórn'ita, o specie de gdleatd pentru chiag Q, un, 3751, 148", 156.
(Bor§a, Ieud). Der. klag. u6de, a bate rciu, 477 (Sacel).
t'ilinca, a cinta din tilincd, 327«'. td 1 interj., vai! 756".
t'il'eaga, cczr de transporturi, 3238. ujaga, sticld, 4067. Et. ung. ü ve g.
t'il'in, deosebit, a parte: strunga d'e t'il'in ujtat, sb., privire,
(Bude9ti), 17283,38. umbl'eta, umblet, 44°.
t'imn'i, 10929; V. k'igni. umbruta, 26", 783', dim. umbra.
einerea, 611, dim. angra. «unto, joc, 14933.
t'inzan'e, chin(uire), 5453 ung. k I n- untos,-9asii, cu unt, 23842.
z á s. unturos-,9asa, Cu unt,
t'iot, chiot, ordcdit, 21825. un'e, unde, 11414.
t'it'ie, partea rotunda' a pdldriei, 8900. un'cl, inel, 11529; V. on'el.

www.dacoromanica.ro
23 6 TACHE PAPAHAGI

urbAresc,-eascii, de oras (Hoteni). lemn mai mare, bdtut fn pdmint,

urd'i, a face urda (Budesti). avind o cracd crestatd ce se fntinde
urdzit, part. de la urzi, 6526. deasupra vetrei # de care se atfrnd
urdzoj, stativele pe cate se fixeazd tlara. cdldarea pentru urd'it; e prevdzut i cu
652°. un lant (Borsa, Budesti).
urmed'esc,-pascl, ce tine de prefectura, virvut, 3227, dim. virv, virf.
x 16°2. V. Qarmide. mos,batrfn (Borst».
urn'i (a sA), a ( se) surpa, a ( se) nand, 1663. Vlad, mane de familie, 15727.
vlast, umed (leud).
val, sul de pfnzd, x xi17. vlAstgasl, bund de lapte: oj vlastoasi ($ieu).
yard* legume (Gluiest». vlAstosi s(stea) care tipi maul pAstA tAtil
vatrli, tare in care dorm oile (Borst». lumps, 14o4°. Et. sl. vlast J.
vficAlie, burete ce creste pe trunchiuri de voitft, 692, dim. voje, (pickerel.
fagi # din care se face iascd, I45. voltum, pl. voltumurj, vot (Cuhea).
viicui, a petrece veacul, a sta, a locui pentru vonotAu, tren (Srtpinta). Et. ung. vona t.
vecie, 13113, 13464. vorgavA, vorbd.
viiduu vAduA, vdcluv, 9761. vorovi, a vorbi, 7864.
vAduit,-A, vdduvit, 1616/. vorozi, 1213, V. vorovi.
vljera (a sA), a (se) vclieta, i316°, 13415, vrAgn'i49aril, 6213 fi
13536. vrAn iCjgarl, poartd, marchizd; batiera
vase, svisc d'e spas (Vad). satului unde stau Tiganii, 696.
VAsij, Vasile, 11967. vremn'i, a face vreme rea, a viscoli (Bu-
vAtav, pl. vAtai, mai marele, cdpitan, ill". desti); v. omet'i.
vitfima (a sA), a (se) lovi rdu (Budesti).
vitiiiie, locul de la :Una unde se fierbe zadlie sau
laptele (Budesti). zaçie, zadie, 5711,
vAtAii, a haiduci, 15332. zar, fncuietoare de use, zdvor, 32021, 14516.
VAE1 (a sA), a (se) potrivi, 1855, 17235 ; zAhAi, a plictisi; a incomoda; a rdpi timpul,
a se it:tin:pia, 463; a se gdsi din is:- 4821, 37226.
amp/are, j7313. zhanaje, freamdt, 7616.
vek'e, bdtrind, 619. zbgi6, biciu, 24".
verdi&1,-iZea, 4129, dim. verde. zdrerrturos,-gasä, zdrenteros, 18721.
vergurA, virgind, zdrimbojet,-patA, bosumflat, posomorft,
vergel, petrecere de Crciciun (Icud). 146'5.
verin, venin, 10616. zerme, sarpe, 11822.
verin6e1, verisor ($ieu). zestrucA, 9430, dim. zestre.
verinos,-gasi, veninos, 12861. zgajbA, sbuhá fa*, 1284°.
ver-masini, mitralierd, 2936. Et. germ. zgarciA, salbd, 326.
gewehrmaschine. zgArdan, zgardd fricutd din fmpletiturd
versui, a cfnta, 7673. de mdrgele (Ieud).
vesfilos,-gasA, vesel, 4962, 6776. zçera, a plinge, 926, 4346, 12121.
vetri, m stringes; ea veja, a simti: cin'ele zgiZoj, 36"; v. zbçiel.
vetrea' sara la oj* (leud), 14066. Et. si. Zidra, 893/ Zidrut, go/.
vétriti. zidrA, vidrd, 1167°.
vciii, cotoare de mdlai (leud). zid'erA, gdleatd de adus apd, 10722.
Vili, nume de persoand, zi19, 15331. zie, sb., vie, 1671, 14530.
vindic, oaspe (Vad); vind'ig, mA1A4ag, zie, 2523; V. ziu.
kjoce, 21430. Et. ung. ve n (16 g. zieatA, viald, 376°.
vintre, spin6ete* si s'o nApustit bgala in zin, sb., Vi7t, 256.
vintres ($ieu). zinA, sb., vid, 9941rn
violI, viorea, 3319. zinovatrft, vinovat, 754.
viltgare, dris' td (Borsa). zinut, 4066, dim. zin.
vintgase, fiinte ce pornesc vinturile, 12942; zin'i, a ven, 332
V. strictitgrj. zin'it,sb., venit, 15852.
vintut, 3036, dim. Vint. Zità, familie cu renume, 84";
virfona (a sA), a (se) virfui, 7968. zitrt, viol (de vie), 57; mai mime fire
cumpelna unui puf, ruda cumpettei de tort Manse, pentru ea din ele sd se
de care atfrnd gdleata, 34729; membrul faca gusj de impletit (leud); (mini;
viril (Rozavlia). ridian4, 4461.

www.dacoromanica.ro
GRAIUL J FOLKLORUL MARAMURE$ULUI
vitel, 12618.
ziut,-1, 9682, 16268, dim. zi9, viu.
252; V. zin'i.
zn'eurg, zmeurd, isu.
zn'i4a, 3632, zmicea, 26786.
zoludrg, nebunatic, desfrinat (Ieud).
zorobçi, a lucra pentru existenta zilnicd
(aliste).
zvirging, traversele de la comarnic (Bu-
desti); grindd de supon.
zvorgc, izvorat (Glod).
galcui (a sg), a (se) jelui,
lilen'ie,jelire, 12238.
geb, 225" fiiep, buzunar, 475.
geler, chirla; (Ieud).
lelfii, jertfd, 8o21.
Zerman,-i, German, 15728.
www.dacoromanica.ro
237
lib, In expresiunea tare gib, mult, rdu,
255". Et. rut. i b o.
2idraucg, Evreu, 23o7.8.
oca un 2ido, 26411.
gig, amareald de stomac (Ieud).
ginta119, batul ca care se bate laptele in
putina, brighidau (Borsa, Budesti).
lip, 89"; v. lib.
21dramcg., 238",; v. 2id.
imet'eling, porumb (Rogna-de-jos); rada-
cina de porumb care rdmine in cimp
dupd ce a fost cules fi taiat.
golgurj, pinza fina, giulgiu, 77.
lubui, a jupui, 8588.
gupinu-drac, nume dat diavohdui, I 53".
gurat, V. kjurat.
gurfitril, 784; v. lurat.
juninca (forma generala).
238 TACHE PAPAHAG I

ADAUS
In ultima mea ccildtorie Maramures am putut culege cuvintele ariei SA BEM
(cf. pag. 176 §i 180):
uMAj Joule, nu tot bp,
CA sArac ij rAmineao.
#Bca-oj astAzj, bp-oj minj,
Bca-oj patru sAptAminj;
Bca-ol astAzi, bea-i gjoj,
Bca-oj pret de patru boj,
C'asa-j traba pA la noj.
N'ajba n'ime griga mca,
C'oi trli cum oj putea:
Cu doj boj m'oi insura
Si Cu doj m'or ingropm.
AuzitA de la Marioara Dunca, 23 ani,
in Ieud, 24 ianuar 1924.

INDREPTARI
A se citi: In loc de:
frIejLc freiuc 618
fe6¡ori feeicir¡ 94
t'e t'e 1040
mindril-i 1262
NIpustla'-m¡ Nàpust'a-m x633
m9aree moart'e 2121
mamii main i¡ 2174
bAtrinie§e¡ bätrin'Wi 5o3
Pas'aruicI PAsiiruic5 5038
uitat u¡ at 5162
ni§te niste 668
hod'in'a're 76"
pomin'a'-re pornin'9a-re 76"
minca rnIn9a 7967
¡o i9 8720
CA--¡ 0,1-i 888'
Tà Tat 8913
Trag5nA-rn un Tragang-mu'n 8987, 904
taicu Va¡cu 8917
Cata"-m¡ Gätä-m¡ 9622
hain'e hain'e 9711
Otrazesc Otrgiesc 10176
Dient'un D'int'un 10251
www.dacoromanica.ro
GRAIUT, I FOLKLORUI, MARANIURESULUI 239

A se citi: In loc de:

D'in Din 1028°
Ce-a¡ 10312
c1.1-a¡asta cu-a¡asta I037'
,S'a* S'a' 10558
Cin',e-a Cin'- 4 10571
spriionla' sprii'on'ia' 10618
vo¡n'iC¡ v0in'i4 11247
Portea' PorunCo 11327
intre Intre '1435
voin'ic voin'ic 11751
u¡ta uita 12351
care Care 12679
d'eoklat d'eok¡at 837
D'e-i D'e-i 13013
1ua-t'-oi luat'e,-o¡ 13676
arunca-t'-o¡ aruncati.e-o¡ 13680
st'it st'it 14085
CloareC¡ Cioar....4 1534o
sAiCined arCiner¡ 1556
nu-i nu-i 1623°
mn'irasa mnil e,asa 1654°
Pina 'inA 16616
Pk' etrile Ph'etrile 16916
dAruia'-nA cliiro¡a-n5. 17186
DXYCIII XD1X 17261
ban'¡ ban'i 17326
D'ealu i Dfalu i 2027
d'i'n crin 5827, 7447, 7832, 8761, 9619,
10282,84, 10338,37, 107.
Se poate citi: n'ij in loc de n-ij 1321; Trag In rau in loc de: Traga 'n rail 171.
In unele variante am auzit Maria ;i Marie fa loc de: marirp 731 f i marire 7322.
Foam completarea ideei de la pagina XIII (Introducere), rdndul al 38-lea,
a se adaagi in continuare urmatoarele rlinduri sarite:
Dar acestea erau cazuri ràzlete si fära inscmn:dtate deosebitA, asa a
reconfortantul sufletesc nat;onal ce va fi putut strAbate pe aceasta cale
din Moldova in Mar mures era ca piste stropi de apA intt 'un riulet.

www.dacoromanica.ro
240 TACHE PAPAHAGI

INDICE DE SATE
Pentru a se putea urnuiri cu ce ;i cdt au contribuit satele Maranntreplui
aceastd culegere de texte, le In& tu ordine alfabeticd dad in dreptul fiecdruia pa-
gina la care se gdselte fnregistrat.

Berbqti 20, I00, 155, 172

Biserica-albä 4., 92, 152, 153
Birsana 123, 144
Borqa 24, 59, 65, 77, 85, lio, 129, 145, 158, 166
Botiza 35, 59, 121
Breb 4, 57, 93, 162, 170
Budesti 3, 57, 73, 89, 125, 152, 153, 161, 170
CAlinwi 89, 125
CrIcesti 7, 69, 74, 94, 125, 155, 162, 171
Cuhea 173
GhesAsti 9, 58, 74, 94
Giulesti 13, 58, 76, 97, 128, 149, 166, 171
Glod 36, 40, 6o, 61, 148
HArnice§ti ii, 58, 75, 171
Ieud 59, 158
Petrova 59
Poienile-Borqei, cf. Bor
Repedea, cf. Borp
Rona-de-jos 41, 62, 70
Rozavlia 39, 8o, 84, 114, 173
Simi 27, 59, 65, 70, 78, 112, 132, 146, 167
SA14tea 33, 83, 138, 157
Siipinti 42, 62, 70, 85, 124, 144, 148, 159
Sat-*ugAtag 12, 84, 144, 170
Sirghi 8, 126, 170
Strinitura 40, 6z, 81, 85, 141
*ieu 36, 6o, 79, 117, 159
Vad 15, 16, 58, 69, 99, 128, 145, 148, 155, 172
VAleni 38, 61, 120
Vir111-de-i0S 22, 112, 132, 173

www.dacoromanica.ro
 H
Teceu
o
A a-de-jos Apsa-de-sus
a-de-mlj
o
Remete 1
mpulun 17A
16 Stogy/
Sdpinla 0 nele-Slatinei Tisa
S'
Potra Sd Pint.
9f1s3
Sarasiu
Sat-SI
Biserica-a
Lunca0
Tempo
1e91 Bendretsca
m"'''
-e-i.
,,,, ,":41.eAnisca

1844\
..
Corbul ,67f4,
,1- -I-
5
o
,11
Rona-de-jos 1547.is Copilasuf ¡
lapa ighe Trebu Vdratec
-r 0 :,... Fdrcdul
1530
10 Tribsoruf
Preluca
A '1/46Párti»nu1
4.1/4
141
AMillatlelul
. .

Menciul 1416 'Sr

9,, 978
Rona-de-su a 7/1713 Petriceaua 1920
A
111
Vad iek Cost' 1368 16ZI
1546

%-%
Cmganu
A o Trmnater rl 684
A
Vrf. Potúnzilor 1224
Berbesti \-Nalea-porcu 'stra Luhi 1.
A
/ 241 Plain] neagrd 1 ncesti 1678 SuHqui Papadia
-, A 4 Repe
1173 NAnesti Fruo°611 a Pietrosul 1694 3,1/4,..,r-1,4
Giulest' e§ti co A
1854
ec more Birsa Fietrova
/,
Vt. ',tetra .tala
Vrf. Furului
4291
1061. Co esti Poienile- -sub a
unte 1620
Sat-SugAtag M-iir etiG iu stilor Scári oo a edit°
13reoza Leordina uscova ps A
1673
Platra arsd
A Arnicesti 4Valeni = Fdgetuf A
1258
esdsti 0 / a-$ugAtag tr ra 1434 Pc"
-9 Coyote Htt- rghl SlAtioara 0 o
aser
1590
A
Grebenul
I.363 ,

Vrt. Ti.ganului
A1739
Al 17

, A
1522

CrAcesti B°eb Rozavlia

Vrf.`,Pietrii
A
1176, udesti lod reul-de-sus 1226
PH5140
Toroiaga
1939
0o
O Viseul-de-jos o
Comar'n ice le Cas.chil Vdratec Poieni 0 401
1085L,11.23 Guaiul 1175 0 Viseul-de- Jim .5cra diet
TaltiA e, 1447 1150
Bctoico,oel ABf-'sarab a filocul T'Si BAile Borsei
733 iu,s3
C'§
Capnic MÒgurc Bot iza '
'Of
1...1264
A- 1Vdratec leu 10 SAlistea Moisei
,6 -
1353- rago esti SAcel D
Bors-ja A1423
Podul Cearcdnului
Beres
a Poienile-Bo
, Magura
Musteato
lzv ul- gru Repedea
1117 o
ro 9
'112
, Sriolu
MARAMURE*UL 04 4/
Mcigur,6,- -A,
'Ad' 1249,
1226
Vrf. Pietrii
CI,
1202,
oà,
Pietrosul

Ruc Cisa
2165
l.F1S. t 3 P; II n fir.,

(__ irfl Puzdrelor

i'', 2 j-4i- -.A.,_ - ,-Gargaleu
A
1613-

arm' icele
Scara: I/400.000 ,.. 6dtrina.-_, A - -`. Negreasá Nc
1703 - - 1713 2160
_litf._ Repede a -.2059
A, '2077
1474
Tiblesul/
1842NA,AUD
BIST Fill: A- S

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul fi folklorul Maramurefului Pl. I

1. Tip vi port din SipinIa (1923) 2. loan Codrea Vfideanul din Giulevti (1921)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul ;i folklorul Marauturefului Pl. II

1. Femeie din $ieu in port de iarnd (1922) 2 . Tip ai port din Boraa, cu copilul in lea-
Onul atArnat de umar (1921)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graird xi folklorld Maramuremlui
Pl. III

4F-
.:-..
,
1
r
.

I -ill
''' I

' ..,... f ....»

tr O'

...21.
-_

r. Evreu din Ocna-SugStag trier- 2. Evreu dip Sighet refleetfind in zi 3. Evreu din Sighet vfinzánd ingrun-
gand la sinagogi (1920) de tirg .0924) ;i§uri in zi de tirg (1924)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graird f i folklorul Maranuirefului PI. IV

;40

T. PAcurarul T9ad'er Rign'ic (72 ani) din 2. Todor Tincu (93 ani) din Sat-SugAtag
Giule,ti cu trdnikita in mani (1921) (1923)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Oraird i folidorul Maramureptitii Pl. V

me
. -
." T.10,

wywioth:w.
7:0
cm!'

r25

; 414!

'
.00ePir;.'

4
ft;
" -

1-X's "
u 1 er.', "

/
r. Ioana Codrea (Fundeasa) din 2. Grup din Cacesti, fetele 3. Tip §i port din Borp-Repedea
Vad (1921) purand munund de mireasA pe (1921)
cap (1920)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graild ;i folklortil Marantureplui Pl. VI

i. Grup de täiei si fete din Bursa (1924)

;:q..,
,.`11''

2. Fatà din Sarasfiu n zi de iarnil 3, I3udestean imbrAcat in cArnasa

(9z2) de sarrica (za) a lui Pintea (1920)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul ci folklorrel Maramureptlui Pl. VII

a ,

1. Grup de bitrini din Sipinta in 2i de Pa§ti (1923)

144

2. Grup de fete §i fteveste din Teild in zi de CrAciun (1922)

www.dacoromanica.ro
 r;-
T. Papahagi, Grajo! folklortil Maramurefului Pl. VIII

IT--
. 1"C

#10.,
"711/: A1.11( `41'

./qt.. 4.
;)'4

z
,- s: A u
/

°
,r-- .;

i. Grup de Ruteni din Rogna-de-sus (familia Lavita Fedor) (1924)

"t

2. Jocul Viltparfa in zi de Pasti ln Säpânta (1923)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graistl ci folklorul Maramurefulni Pl. IX

z. Sfintirea pawl!' de citre protopopul Salca Pltru in dimineata primei zil de

Pavi in Giule§ti (1924)

'

2.Zidz din Bor§a, cu ftrama in jurul palariilor,

mergAnd in zi de Pa§t-i la sinagogil (1924,
20 aprilie)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul i folklorul Maramurefului PI. X

t.
'Oh

. K'!ard (rAzboi de tesut) din Giuleqti (i921)

1.1r. .
; d

4 V,

. NA,
. .
1,4 ,

2. Covor din casa d-nei Mihálvi Covor din Bude*ti (1920)

din Sighet (1922)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul i folklorul Marauturefului
PI. XI

"

,
a1DFZ

li

i. Covor vechiu pAstrat In altarul 2. Tipuri din Bora-I'oieni (1921) 3. Covor vechiu pastrat In altarul
Direricei-din-Deal din Ieud (1922) Bisericei-din-Deal din Ieud (1922)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul f i folklorul Mararnurefuha Pl. XI/

r. Interior de casii täräneasci din Rozavlia: cuptorul (1922)

schitatà In Ieud (1922)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi. Graiul folklorul Maramurefului Pl. XIII

7 ' .
, -
° _
"

5- ,n .
-
tr,
0.1 '',I ,0, ,..,..
/, -.
,..
-rrY
, . iff,...
,
u-- n
i'}, o
t..-
.., -'
...,
Y.

"=
- ',......
'-`.. ,.:..
...
-5".:'''''-1,-,',-.1v),....-
-..jr
--;,,-......---,
-----
_-.' A.. -,8111.........17::
, " .
_.4 - .., .--. ...,- *'...
..- -__
..-
.,..,
........10.._»...Abrell
_

.,...7. -:.... _,...,,,,, - -...,,, -

4,6

1. Poienile Bor§ei (1921)

,N o .'

_ .
- ' --
2. Satul Sieu sub Zirra d (1922)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graj,1 i folklorul Maramurefului Pl. XIV

47 I,' 611,_

Pr'Or:1

. r

1:
I.

i. Stina lui Vaî1d Nik'iti de pe muntele Mdgura din Crice§ti (two)

-
4.
.....- . . -1.,... 7:

- .4.4.4-..
-4,A., , .. '
..: -

, ..1 3,,t, . li 'IA

,.mr,11; get'
1

. - -,-1-.- - L..
,
f P

. N. ..4 3.. ,M

j . e-
-1'7,4.
-_,.;. .
4
- - * '
,
1
"..

'' '''''.'ir=i101i' ''

2., ....'4 17°' 4 '":". 4'.4
-'."

2. Turml de oi dela stlna lui Dunca din Giule§ti (1920

www.dacoromanica.ro
T Papahagi, Graiul i folklorul Maramtirefulni Pl. XV

r. Circa& din vacile de sat la pascut (1920)

-
2. TurmA de capre in ti d iarnä mergind la pAscut (1922)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul folklorul Maramurefului Pl. XVI

., _p_ z.
G.
r.',
41;,----1.
I'1 - ....1 4,, '
...e...
'
iIli II i 0
4 II
: FT x.::
- r ;,ar.,....- .
-

'-pv."-.0';
.., ...
-

,_- .
¡ff. P..1.
i
t.
,f Ili "i,i -..,
1I"
ir. a: - II.
11.
Z.4 ,
sA 41 . i

f-
P.1..
In

6 'Ill .

...
..
'

ar,:_i;:,

r. Zi de tirg (vinerea) in Sighet (1921)

(ia ji41'.,it, \!
'

;#44.
'rr

2. RasA de boj din Mararnure (5921)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul folklorul Maramuresului Pl. XVII

11111 tttt

3 F

i
FL1-1 1
2 igr-_111k1...
-
Igt
-
1
1 I p.
1. Biserica noui din Dragomiresti (1m)

-
Pre4k6ii.grai.406,1 CAYTOAV
TIMICAWAiiilif444/T A

)
v
r
`,

a. Zugraveali din interiorul Bisericei-din-Deal din feud (1923)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Crai141 fi folklorul Maramurefului Pl. XVIII

1. Zugr5vealà din interiorul Bisericei-dm- 2. Biserica (din yes) din Ieud In zi de

Deal din Ieud (1923) ittrnA (1922)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul i folklorul Maramuresului Pl. XIX

1. Biserica din Budesti (Cjosani), in al-

tarul careia se pastreaza carnasa de fier a 2. Biserica din *ieu in zi de Craciun (1922)
lui Pintea (1923)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul i fo lk lo r ri I Maramurefului Pl. XX

T
,

1. Moartea, din piesa teatralà Viflaimul, a. Iosif si Maria plecind In Egipt (1922)
cf. pag. 182 (1920
www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Graiul i folklorul Maramurefului Pl. XXI

I. Irozii (1922)

2. Cei trei judeatori (1922)

www.dacoromanica.ro
T. Papahagi, Grain! yi follenrul Maramitresului PI. XXII

F
irj

g
f
it; t.f.'

i. Ingerii qi pAstorii (022)

Tv""

a 81

I
e?"J
2. Cei patru draci din aceeasi piesti (1922)

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
PREFATA y
INTRODUCERE:
Consideratiuni generale . VII
S atele VIII
Starea economicá si sociall a Maramuresului
Situatia politick i etnograficil a sqtelor XIII
Biserica XVI
Ocupatiunea täranului i ayutia Matarnuresului XIX
Portul i tipul xxm
Viata i caracterul XXV
Folklorul XXX
Balada XXXIV
Descântecele XXXIX
Credinte, traditii si datini XLIV
PAstoritul XLVI
Creatiunea populark
Graiul - LII I
Fonetica LV
Morfologia LXV
Sintaxa LXXI
Lexicul
Ckteya aspecte caracteristice =IV
Consideratiuni asupra textelor Lxxy
Etnografia istoricä a Maranxuresului LXXVI
TEXTE:
Doine
Strigáturi.
Oratii de nuntá 65
Bocete 69
Colinde 73
Ruglciuni 83
Balade 87
Descântece 125
Cimilituri 145
Jocuri de copii 149.

www.dacoromanica.ro
 B a s m, e xsz
Traditii gi legende 153
Datini, credinte §i superstitii x61
Povestiri cu privire la vieata de ast6zi 169

MUZICA POPULARA 175

APEND ICE (teatru popular) 181

TOPONIMIE 202
ONOMASTICA 211
GLOSAR 213
ADAUS 238
INDREPTARI 238
INDICE DE SATE 430
HARTA: MARAMURESUL, scara 1/400.000
XXII PLANSE (49 veden).

www.dacoromanica.ro