Ghidul de Proiectare A Salilor de Judecata

România – Ministerul Justiției
Septembrie
2017 Direcția de Implementare a Proiectelor Finanțate din
Împrumuturi Externe (DIPFIE)
Ghid de proiectare
pentru sediile de
instanță
Raport 2
Servicii De Consultanță Pentru Elaborarea Ghidurilor De Proiectare A Sediilor
De Instanțe Contract Nr. 112/02.03.2016
PROIECTUL REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR

IBRD 4811 RO - MOJ/CS 1-4
IPCT SA
IPCT Instalații SRL
Septembrie 2017
APLICAREA CAPITOLULUI A- GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR, NU PERMITE DEROGĂRI ÎN
CAZUL SEDIILOR NOI. ÎN CAZUL SEDIILOR EXISTENTE, SE POT ADMITE NUMAI ACELE DEROGĂRI
DERIVATE DIN CONSTRÂNGERILE OBIECTIVE ALE FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT.
CAPITOLELE B- GHIDUL DE PROIECTARE A SPAŢIILOR ŞI C- GHIDUL DE PROIECTARE A
INSTALAŢIILOR REPREZINTĂ CERINŢE DETALIATE DE PROIECTARE DE LA CARE SE POT FACE
DEROGĂRI NUMAI ÎN CAZURI JUSTIFICATE.
ACEST GHID DE PROIECTARE VA FI ANEXAT CAIETULUI DE SARCINI AFERENT SERVICIILOR DE

PROIECTARE.
SERVICII DE CONSULTANŢĂ PENTRU ELABORAREA
GHIDURILOR DE PROIECTARE A SEDIILOR DE INSTANŢE
PROIECTUL REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR IBRD 4811 RO – MOJ/ CS 1-4

CONTRACT NR. 112 / 313 / 2016
RAPORT NR.2
GHID DE PROIECTARE A SEDIILOR INSTANŢELOR DE
JUDECATĂ
GHID DE PROIECTARE A SĂLILOR DE JUDECATĂ
BENEFICIAR: MINISTERUL JUSTIŢIEI

DIRECŢIA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
FINANŢATE DIN ÎMPRUMUTURI EXTERNE
ELABORATORI: ASOCIAŢIA DINTRE

IPCT SA – LEADER
IPCT INSTALAŢII SRL – PARTENER
EXPERŢI CONSULTANŢI – COLABORATORI
IPCT SA
ing. Anda Corina Nistor
DIRECTOR GENERAL
arh. Alina Maria Gheorghiu

MANAGER PROIECT
arh. Ilinca Băjenaru

ARHITECT
ing. Alexandru Marinescu

INGINER CONSTRUCŢII CIVILE
IPCT INSTALAŢII SRL

ing. Octavian Angheluţă
DIRECTOR GENERAL
ing. Raluca Căzănescu

RESPONSABIL LUCRARE
ing. Viorel Andrei

INGINER ELECTRICE, IT, COMUNICAŢII
ing. Claudiu Aurel Dobre

INGINER ELECTRICE
29 noiembrie 2016
INGINER SANITARE ing. Dan Basarab Berbecaru
INGINER GAZE ing. Nicoleta Angheluţă
EXPERŢI CONSULTANŢI
ARHITECT
arh.Gabriel Costăchescu
ARHITECT
arh. Ada Bălinişteanu
EXPERT LEGISLAŢIE
ing. Carmen Pavel
Septembrie 2017 [GHID DE PROIECTARE PENTRU SEDIILE DE INSTANȚĂ]
CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 2
Cuprins:
INTRODUCERE ......................................................................................................................... 7
1. OBIECTIVE ŞI CADRU ............................................................................................................. 7
2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT .................................................................................................... 8
A. GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR ................................................................................ 9
I. RELAŢII ÎNTRE ZONE PE FLUXURI DE UTILIZATORI ............................................................... 9
I.1. Categorii de utilizatori, zone și fluxuri .......................................................................... 9
I.2. Permisiuni și restricții de acces în zone ...................................................................... 10
II. CONFORMAREA ZONELOR ................................................................................................. 14
II.1 Distribuirea zonelor și fluxurilor pe niveluri ............................................................... 14
II.2 Relațiile între spațiile componente ale fiecărei zone ................................................. 32
II.2.1. Sălile de judecată și camerele de consiliu .................................................................... 32
II.2.2. Zona publicului ............................................................................................................. 35
II.2.3. Zona personalului ......................................................................................................... 37
II.2.4. Zona persoanelor private de libertate ......................................................................... 50
II.2.5. Zona martorilor cu identitate protejată ....................................................................... 53
II.2.6. Zona minorilor .............................................................................................................. 54
II.2.7. Spațiu de așteptare pentru victimele infracțiunilor ..................................................... 55
B. GHIDUL DE PROIECTARE A SPAŢIILOR ..............................................................................56
I. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE ................................................................................ 56
I.1.Spații de judecată .............................................................................................................. 56
I.2.Săli pentru activități non-procedurale .............................................................................. 58
I.3. Spații de servicii și lucru cu publicul ................................................................................. 59
I.4.Spații de studiu .................................................................................................................. 60
I.5.Spații de depozitare .......................................................................................................... 62
I.6.Spații de securitate ............................................................................................................ 63
I.7.Birouri ................................................................................................................................ 63
I.8.Alte spații de lucru............................................................................................................. 64
I.9.Camerele de arest și alte spatii pentru persoanele private de libertate .......................... 65
I.10.Spații de alimentație și socializare .................................................................................. 67
I.11.Toalete............................................................................................................................. 68
I.12.Vestiare și spații de odihnă ............................................................................................. 68
IPCT SA - IPCT Instalații SRL | Cuprins 5

I.13.Circulaţii (inclusiv cu spaţii de așteptare) ....................................................................... 69

I.14.Spații tehnice ................................................................................................................... 70
I.15.Parcări.............................................................................................................................. 71
I.16. Spaţii exterioare ............................................................................................................. 72
II. FIŞE TEHNICE ...................................................................................................................... 73
II.1.Săli de judecată și camere de consiliu .............................................................................. 73
II.2.Zona publicului ................................................................................................................. 79
II.3.Zona personalului ............................................................................................................. 83
II.4.Zona persoanelor private de libertate ............................................................................. 98
II.5.Zona martorului cu identitate protejată ........................................................................ 100
II.6.Zona minorilor ................................................................................................................ 101
II.7. Spațiu de așteptare pentru victimele infracțiunilor ...................................................... 102
C. GHIDUL DE PROIECTARE A INSTALAȚIILOR ..................................................................... 103
I. INSTALAŢII SANITARE ....................................................................................................... 103
II. INSTALAŢII TERMICE (ÎNCĂLZIRE, VENTILARE, CLIMATIZARE).......................................... 113
III. SISTEME ELECTRICE ...................................................................................................... 131
IV. SISTEME DE CURENȚI SLABI .......................................................................................... 140
Formular TK3: Evaluarea perfomanţei ecologice ..................................................................... 159
Tabelul 34: Matricea de echipare a spațiilor ........................................................................... 161
IPCT SA - IPCT Instalații SRL | Cuprins 6

INTRODUCERE
1. OBIECTIVE ŞI CADRU
Acest ghid de proiectare detaliază cerințele funcționale și tehnice pentru fiecare spațiu specific
din cadrul sediilor judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel și face parte integrantă din
Contractul „Ghid de Proiectare a Sediilor Instanțelor de Judecată” care are următoarele capitole:
- Raportul 1 - Tema de proiectare pentru sediu de Judecătorie

- Tema de proiectare pentru sediu de Tribunal
- Tema de proiectare pentru sediu de Curte de Apel
- Raportul 2 - Ghidul de proiectare a instanțelor judecătorești

- Ghidurile de proiectare pentru spațiile specifice în cadrul sediilor
de instanțe, inclusiv sălile de judecată.
- Raportul 3 - Ghidul de ergonomie pentru posturile de lucru specifice în cadrul

sediilor de instanțe
- Ghidul de proiectare a mobilierului din spațiile specifice în cadrul
sediilor de instanțe
În cadrul temelor de proiectare sunt descrise zonele și fluxurile specifice sediilor de instanțe
judecătorești (pe categorii de utilizatori) și spațiile care fac parte din fiecare zonă/flux- care
reprezintă spațiile specifice a căror detaliere se realizează în cadrul acestui ghid. Descrierea
spațiilor în temele de proiectare cuprinde: date succinte legate de utilizarea spațiilor, cerințele
funcționale în funcție de care se face amplasarea în cadrul ansamblului, modul de stabilire a
numărului de spații în funcție de schema de personal a instanțelor, precum și suprafețele estimate
ale fiecărui spațiu în funcție de numărul de utilizatori.
Ghidul de proiectare a instanțelor judecătorești cuprinde informații legate de relațiile între

spațiile din cadrul sediilor de instanțe, tipologiile de spații în funcție de modul de utilizare și
legislația aplicabilă precum și principii generale legate de proiectare a acestora (de exemplu,
referitoare la iluminare, mod de organizare, finisare și mobilare). Ghidurile de proiectare a
spațiilor specifice cuprind pentru fiecare spațiu în parte, informații structurate în fișe care se
referă la amplasarea în cadrul ansamblului, modul de utilizare, organizarea interioară,
dimensionarea, iluminarea, finisarea și tâmplăria (uși, ferestre), mobiliare și echiparea.
Ghidul de ergonomie tratează toate aspectele care țin de ergonomia spațiilor specifice din cadrul
instanțelor de judecată - aceleași spații ca cele tratate în ghidurile de proiectare. Aspectele de
ergonomie includ distanțe minime pentru căi de circulație și dimensiuni optime pentru posturile
de lucru precum și cerințe legate de confortul în utilizare în materie de acustică, iluminare și
ventilație/climatizare. Ghidul de ergonomie constituie fundamentarea acestui ghid de proiectare
sub aspectele mai sus menționate.
Ghidul de proiectare a mobilierului din spațiile specifice în cadrul sediilor de instanțe tratează
elemente de referință în proiectarea mobilierului din cadrul sediilor de instanțe, incluzând
IPCT SA - IPCT Instalații SRL | Introducere 7

dimensiuni și configurare precum și note legate de asamblare în cazul în care există cerințe
speciale în această privință care nu pot fi soluționate de către proiectant.
2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
Acest ghid este structurat în trei părți majore:
Ghidul general de proiectare a instanțelor judecătorești, care cuprinde:
(A) Ghidul de proiectare a zonelor și fluxurilor
(B) Ghidul de proiectare a spațiilor componente
(C) Ghidul de proiectare a instalațiilor
IPCT SA - IPCT Instalații SRL | Introducere 8

A. GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR

I. RELAŢII ÎNTRE ZONE PE FLUXURI DE UTILIZATORI
I.1. Categorii de utilizatori, zone și fluxuri
Instanțele judecătorești sunt destinate următoarelor categorii de utilizatori:
(1) Personalul, incluzând trei categorii majore și anume personalul instanței (magistrați,
grefieri, personal administrativ), jandarmii și personalul auxiliar al instanței (șoferi,
personal curățenie)
(2) Publicul, incluzând publicul general, membrii ai presei, avocați și părți sau martori în
procese (cu excepția martorilor cu regim special, pentru care se impun exigențe
diferite de securitate și conformare a spațiilor)
(3) Persoanele private de libertate (diferențiate pe sex, vârstă, regim de detenție și nevoi
speciale) și escortele persoanelor private de libertate
Martorii cu regim special, și anume:
(4) Martorii cu identitate protejată și însoțitorii acestora
(5) Minorii și persoanele vulnerabile precum și însoțitorii acestora
(6) Victimele vulnerabile ale infracțiunilor
În principiu, spațiile destinate fiecărei categorii de utilizatori (zone) și circulațiile corespunzătoare

fiecărei categorii (fluxuri) sunt separate. În plus, în sălile de judecată și camerele de consiliu,
precum și in zona minorilor se întâlnesc mai multe categorii de utilizatori. Relațiile între zone și
fluxuri sunt sintetizate în tabelul următor:
Zona Flux de utilizatori

Săli de judecată și camere de consiliu < Personal
< Public
< Persoane private de libertate
< Victimele infracțiunilor
Zona publicului < Public
Zona personalului < Personal
Zona persoanelor private de libertate < Persoane private de libertate
Zona martorului cu identitate protejată < Martori cu identitate protejată
Zona minorilor < Minori și persoane vulnerabile
< Personal
Zona victimelor infracțiunilor < Victimele infracțiunilor
Separarea pe fluxuri de utilizatori se realizează prin:

– prevederea de puncte de acces diferite cu control specific al accesului;
IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 9
– delimitarea zonelor (și a spațiilor componente ale acestora) și a circulațiilor;

– restricționarea specifică a accesului dintr-o zonă în cealaltă;
– configurarea distribuției zonelor pe ansamblul clădirii.
I.2. Permisiuni și restricții de acces în zone
Fiecare categorie de utilizatori are acces doar în zona care îi este destinată și condiționat în
anumite spații din cadrul altor zone, după cum urmează:
(1) Publicul are acces în zona publicului și din aceasta în: zona publicului din sălile de judecată și
camerele de consiliu, spațiile din zona personalului, unde se lucrează cu publicul și anume
registraturi, arhive (curentă sau pe secții) și birourile de executări;
În plus, membri ai publicului pot avea acces către spațiile din zona personalului unde sunt
așteptați ca vizitatori de către membri ai personalului, ca de exemplu birourile personalului
de conducere sau ale judecătorilor. Accesul către aceste spații se face de preferință prin
intrările destinate personalului, cu controlul identității vizitatorului și eventual acompaniere.
De asemenea:
- Avocații persoanelor private de libertate (considerați membri ai publicului) au acces
către camera de discuții între avocați și persoanele private de libertate, cu controlul
identității și acompaniere;
- Avocații au acces către băncile pentru avocați din zona publicului din cadrul sălilor de
judecată și a camerelor de consiliu, iar avocatul care pune concluziile are acces către
masa avocatului din praetoriu;
- Membri ai publicului care depun mărturie în cadrul proceselor pot pătrunde din zona
publicului din cadrul sălilor de judecată și a camerelor de consiliu, în zona praetoriului,
către pupitrul (sau bara) martorului atunci când sunt chemați să depună mărturie.
(2) Personalul are acces în zona personalului, cu restricții pentru anumite spații (care vor fi
explicitate în capitolul II.2), precum și fără restricții în zona publicului, cu excepția camerei
avocaților (inclusiv toaletei aferentă acesteia din urmă).
De asemenea anumiți membri ai personalului au acces în alte zone astfel:
- Judecătorii din completul de judecată, grefierii de ședință și procurorii au acces în sălile
de judecată și camerele de consiliu către spațiile destinate lor (zona podiumului- masa
completului de judecată și masa grefierului și zona praetoriului – masa procurorului);
- Membrii personalului care acompaniază avocatul către camera de discuții între avocat și
persoana privată de libertate au acces către acest spațiu din zona persoanelor private de
libertate;
- Personalul care oferă asistență tehnică martorului cu identitate protejată în depunerea
mărturiei (de regulă, un specialist IT) are acces către camera de depunere a mărturiei din
zona martorului cu identitate protejată;
- Judecătorul care audiază minorul sau persoana vulnerabilă are acces în camera de audiere
a minorului din zona minorilor; de asemenea psihologul are acces după caz în camera de
audiere și în camera de vizualizare a audierii, unde poate avea acces eventual și
procurorul;
- Personalul de curățenie are acces controlat în toate zonele instanței.

(3) Persoanele private de libertate și escortele acestora au acces doar în zona persoanelor private
de libertate, cu restricții pentru persoanele private de libertate (care vor fi explicitate în
capitolul II.2), precum și în boxa persoanelor private de libertate din sălile de judecată și
camerele de consiliu. Escortele persoanelor private de libertate au acces și în praetoriu (în
vecinătatea boxei) din sălile de judecată și camerele de consiliu.
(4) Martorii cu identitate protejată și însoțitorii acestora au acces doar în zona martorului cu
identitate protejată.
(5) Minorii și persoanele vulnerabile precum și însoțitorii acestora au acces în zona care le este
destinată, de regulă din zona publicului. În mod excepțional accesul minorilor și persoanelor
vulnerabile către zona care le este destinată se poate realiza din zona personalului, cu restricții
asemănătoare celor aplicabile în cazul vizitatorilor. În plus, minorii și persoanele vulnerabile
au aceleași permisiuni de acces ca și membrii publicului.
(6) Victimele infracțiunilor au acces în zona care le este destinată (spațiul de așteptare din
vecinătatea sălilor de judecată și camerelor de consiliu în materie penală), din zona publicului
sau din zona personalului (în cazul din urmă cu legitimare și acompaniere). Din spațiul de
așteptare respectiv, victimele infracțiunilor au acces direct în praetoriul din sălile de judecată
și camerele de consiliu către pupitrul martorului (sau bara martorului), atunci când sunt
chemate pentru a depune mărturie.
Permisiunile și restricțiile de acces pentru fiecare flux/ categorie de utilizatori sunt explicitate în
Tabelul 1 și Schema 1.
Tabelul 1- Accesul utilizatorilor în zonele instanței
Flux de utilizatori Zona Spațiu Acces
Public Zona publicului Vezi cap. II.2
Săli de judecată și - Bănci public > DA
Camere de consiliu - Bănci avocați > DA,
- Masa avocați restricționat
- Pupitrul martorului
Zona personalului - Registraturi > DA

- Arhive
- Birou executări
- Alte spatii > DA,
restricționat
Personal Zona personalului Vezi cap. II.2
Săli de judecată și - Podium > DA,
Camere de consiliu - Masa procurorului
restricționat
Zona martorului cu - Camera de depunere > DA,
identitate protejată a mărturiei
restricționat

Zona minorilor - Camera de depunere > DA,

a mărturiei
restricționat
- Camera de vizualizare
Persoane private de Zona persoanelor Vezi cap. II.2
libertate private de libertate
Săli de judecată și - Boxa persoanelor > DA,
Camere de consiliu private de libertate
restricționat
- Praetoriu
(vecinătatea boxei)
Martori cu Zona martorului cu Vezi cap. II.2
identitate protejată identitate protejată
Minori și persoane Zona minorilor Vezi cap. II.2
vulnerabile
Zona publicului - Toate cu excepția > DA
camerei avocaților
Săli de judecată și IDEM Public

Camere de consiliu
Zona personalului - Acces/ circulații > DA,
restricționat
Victimele Zona victimelor Vezi cap. II.2.
infracțiunilor infracțiunilor
Săli de judecată și - Pupitrul martorului > DA,
Camere de consiliu
restricționat
Zona publicului IDEM Minori
Zona personalului IDEM Minori

Schema 1: Accesul utilizatorilor în spațiile instanței


II. CONFORMAREA ZONELOR
II.1 Distribuirea zonelor și fluxurilor pe niveluri
Fiecare dintre zonele din cadrul unei instanțe se poate dezvolta pe mai multe niveluri - mai ales
la instanțele de dimensiuni mari. Excepție fac zonele pentru care, din rațiuni de procedură
specifică (incluzând exigențe de securitate), traseul utilizatorilor trebuie sa fie cât mai scurt. Din
această categorie fac parte în primul rând zonele martorilor cu regim special: zona martorului cu
identitate protejată, zona minorilor și persoanelor vulnerabile și zona victimelor infracțiunilor.
De asemenea, din aceleași rațiuni de procedură și securitate, fluxul persoanelor private de
libertate și fluxul publicului au legătură cu o singură zonă distinctă din cadrul instanței și anume
cu zona sălilor de judecată și a camerelor de consiliu, la care se adaugă, doar în cazul fluxului
publicului, legătura cu arhiva curentă (sau pe secții), registratura generală (sau pe secții) și
birourile de executări.
Aceasta presupune că și în cazul acestor zone, traseul utilizatorilor va fi cât mai scurt, pentru a
putea satisface cu cât mai multă ușurință separarea fluxurilor și restricțiile de acces.
Prin urmare, zona publicului se va dezvolta pe mai multe niveluri, doar dacă sălile de judecată și
camerele de consiliu se situează pe mai multe niveluri, din rațiuni de utilizare eficientă a
amplasamentului. Accesul în această zonă și spațiul său principal (Sala pașilor pierduți) se situează
la nivelul parterului.
În ceea ce privește zona persoanelor private de libertate, spațiile sale principale se situează tipic
la nivelul demisolului, însemnând că această zonă se dezvoltă preponderent doar pe două niveluri
- demisolul și parterul, dacă sălile de judecată și camerele de consiliu se situează la parter - și se
va dezvolta pe mai multe niveluri doar dacă, ca și în cazul zonei publicului, sălile de judecată și
camerele de consiliu se situează pe mai multe niveluri, din rațiuni de utilizare eficientă a
amplasamentului.
Modalitățile de rezolvare a separării fluxurilor pentru proiecte concrete de instanțe sunt detalia-
te în Schemele 2-5, pentru Palatul de Justiție Prahova, Tribunalul Argeș, Tribunalul Cluj și Palatul
de Justiție din Oradea.

Schema 2.1: Fluxuri de utilizatori la nivelul demisolului, Palatul de Justiție Prahova

Schema 2.2: Fluxuri de utilizatori la nivelul parterului, Palatul de Justiție Prahova

Schema 2.3: Fluxuri de utilizatori la nivelul mezaninului, Palatul de Justiție Prahova

Schema 2.4: Fluxuri de utilizatori la nivelul etajului 1, Palatul de Justiție Prahova



Schema 3.1: Fluxuri de utilizatori la nivelul subsolului, Tribunalul Argeș

Schema 3.2: Fluxuri de utilizatori la nivelul demisolului, Tribunalul Argeș

Schema 3.3: Fluxuri de utilizatori la nivelul parterului, Tribunalul Argeș

Schema 3.4: Fluxuri de utilizatori la nivelul etajului 1, Tribunalul Argeș



Schema 4.1: Fluxuri de utilizatori la nivelul demisolului, Palatul de justiție Oradea

Schema 4.2: Fluxuri de utilizatori la nivelul parterului, Palatul de justiție Oradea

Schema 4.3: Fluxuri de utilizatori la nivelul etajului 1, Palatul de justiție Oradea

Schema 4.4: Fluxuri de utilizatori la nivelul etajului 2, Palatul de justiție Oradea

Schema 4.5: Fluxuri de utilizatori la nivelul mansardei, Palatul de justiție Oradea

II.2 Relațiile între spațiile componente ale fiecărei zone

În cadrul fiecărei zone, relațiile funcționale și spațiale între spațiile componente diferă între
fiecare două spații, însemnând spre exemplu, că zona de verificare din cadrul zonei publicului va
fi amplasată adiacent (în proximitatea) Sălii pașilor pierduți, dar nu adiacent toaletelor pentru
public.
Exigențele de securitate specifice clădirilor de instanțe presupun existența unor relații complexe
între spații, caracterizate de restricții de acces în paralel cu exigențe de vizibilitate sau
audibilitate, de exemplu în cadrul sălilor de judecată și camerelor de consiliu sau a camerelor
pentru discuții între avocați și persoane private de libertate, sau de restricții de acces în paralel
cu necesități de proximitate, de exemplu în cazul birourilor de documente clasificate.
Relațiile între spațiile componente ale zonelor pot fi clasificate în:

- Relații permisive, incluzând exigențe de vizibilitate (sau/și audibilitate) și necesități
de acces (de proximitate sau la distanță);
- Relații restrictive, incluzând accesul interzis din rațiuni de securitate (implicând și o
distanțare, în măsură permisă de alte exigențe și o delimitare fizică), și restricții de
acces (prin proceduri de control, sau restricționare).
Aceste relații între spațiile componente sunt explicitate pentru fiecare zonă in parte, în cele ce
urmează. Tabelele de sinteză fac referire la relațiile permisive și restrictive, prin următoarele
simboluri grafice:
= exigențe de vizibilitate/ audibilitate directă
= exigențe de audibilitate la distanță, indirectă prin intermediul dispozitivelor
= proxim-inclus (spații în cadrul altor spații)
= proxim-adiacent, implicând acces direct (care nu e intermediat de alte spații)
= acces la distanță (prin intermediul altor spații)
= acces restricționat
= acces interzis
II.2.1. Sălile de judecată și camerele de consiliu

Spațiile componente ale sălilor de judecată și camerelor de consiliu sunt:
- Zona publicului, din care fac parte:
S1. Băncile pentru avocați, cu băncile destinate avocaților părților (primul rând de bănci, sau o
parte din acesta), amplasată neapărat adiacent praetoriului.
S2. Băncile pentru public, cu băncile destinate publicului, amplasată adiacent praetoriului sau
cât mai aproape de praetoriu.


Din ambele subzone, întregul proces de judecată trebuie să fie vizibil și audibil, însemnând
că atât publicul cât și avocații trebuie să poată vedea și auzi completul de judecată și cel
puțin, să ii audă pe ceilalți vorbitori care se adresează în mod obișnuit în cadrul procesului
de la pupitrul martorului iar în cazul persoanelor private de libertate, din boxa persoanelor
private de libertate.
- Zona praetoriului. În această zonă, au acces doar procurorul, avocatul și doar acei membri
ai publicului care sunt martori sau părți implicate in proces, doar atunci când acestea sunt
chemate pentru a depune mărturie de la pupitrul martorului. Din această zonă fac parte:
S3. Masa pentru procuror
S4. Masa pentru avocatul care pune concluziile
Mesele pentru procuror și avocat vor fi amplasate în zona mediană a praetoriului, la
distanțe egale, sau, cel puțin, la distanțe similare de masa completului de judecată.
Exigențele de vizibilitate și audibilitate sunt aplicabile cu importanță sporită acestor
subzone, având în vedere rolul avocatului pledant și al procurorului în procesul de judecată.
Aceasta înseamnă că procurorul și avocatul trebuie să audă cu maximă claritate vorbitorul
de la pupitrul martorului, să aibă vizibilitate maximă către masa completului de judecată,
și, pentru sălile de judecată și camerele de consiliu în materie penală, către boxa
persoanelor private de libertate.
Procurorul și avocatul care pune concluziile au acces către o singură altă zonă a praetoriului
și anume pupitrul martorului de la care, în mod uzual, aceștia vorbesc în cadrul procesului,
atunci când sunt chemați.
Este recomandat ca masa avocatului să fie amplasată în apropierea băncilor pentru avocați,
astfel încât avocatul care pune concluziile să poată comunica, atunci când este necesar cu
avocații care ocupă băncile pentru avocați.
S5. Pupitrul martorului
Acesta este întotdeauna amplasat faţă în faţă, pe aceeași axă, cu masa completului de
judecată. Vorbitorul de la pupitrul martorului trebuie să poată vedea și auzi completul de
judecată și să poată fi văzut și auzit cu maximă claritate de către acesta.
Pupitrul martorului este singurul spațiu din cadrul praetoriului unde au acces persoanele
care depun mărturie.
S6. Boxa persoanelor private de libertate. Persoanele private de libertate, ca părți implicate în
proces, trebuie să poată vedea și auzi completul de judecată și vorbitorul de la pupitrul
martorului. Persoanelor private de libertate le este interzis să părăsească boxa persoanelor
private de libertate în cadrul procesului, și nici un alt utilizator al sălii de judecată și
camerelor de consiliu în materie penală (publicul, avocații, procurorul, completul de
judecată, grefierul) nu are acces în sau în apropierea boxei persoanelor private de libertate,
cu excepția escortei care însoțește persoanele private de libertate.
- Podiumul, din care fac parte:
S7. Masa completului de judecată. De aici, completul de judecată trebuie să îi vadă și să îi audă
cu maximă claritate pe toți participanții la procesul de judecată - martorul sau vorbitorul de
la pupitrul martorului, procurorul, avocatul care pune concluziile și persoanele private de
libertate.


S8. Masa grefierului. Aceasta trebuie amplasată adiacent, în imediata proximitate a mesei
completului de judecată, astfel încât grefierul sa poată înmâna completului de judecată
peste masă (fără să părăsească scaunul său), dosarul sau dosarele judecate. Grefierul
trebuie să îi poată auzi cu maximă claritate pe toți participanții care vorbesc în cadrul
procesului de judecată și pentru a facilita transcrierea este de preferat, să îi poată și vedea
pe vorbitori.
Relațiile între spațiile componente, în ipoteza în care atât procurorul cât și avocatul vorbesc de
la pupitrul martorului și nu de la mesele care le sunt destinate, sunt rezumate în Tabelul 2.
Tabelul 2: Relațiile între spațiile componente ale sălilor de judecată și camerelor de consiliu
Legenda:
= vizibilitate/ audibilitate = proxim- = acces prin
directa adiacent intermediul altor spaţii
= acces restricţionat = acces interzis
Tabelul se va citi pe rânduri (pe direcție orizontală)- urmărind fiecare spațiu (și relațiile acestuia
cu alte spații), rând cu rând, parcurgând coloana din stânga de sus în jos.
Bancile Bancile Masa pt. Masa pt. Pupitrul Boxa PPL Masa Masa
pentru pentru procuror avocat martorului completului grefierului
avocati public
Bancile > DA > NU > DA > DA > NU > NU
pentru [si] [si] [dar]
avocati
Bancile > DA > NU > DA > NU > NU
pentru [si] [si] [dar]
public
Masa pt. > NU > NU > DA > NU > NU
procuror [dar] [si] [dar]
Masa pt. > DA > DA > NU > DA > NU > NU

avocat [si] [dar] [si] [dar]
Pupitrul > DA > DA > DA > NU > NU > NU

martorului [si] [si] [dar]
Boxa PPL > NU > NU > NU > NU

[dar] [dar]
Masa > DA > NU > DA > NU > DA

completului [dar] [si] [dar]
Masa > DA > NU > DA > NU > DA

grefierului [dar] [si] [dar]


II.2.2. Zona publicului
Spațiile componente ale zonei publicului sunt:
S9. Zona de verificare a publicului. Aceasta este zona de acces în Sala Pașilor Pierduți, adiacentă
acesteia din urmă.
După trecerea prin zona de verificare, publicul are acces liber la spațiile 10-16 și 18 de mai
jos.
S10. Sala Pașilor Pierduți. Din aceasta fac parte:
S11. Zona de așteptare, inclusă în Sala pașilor pierduți, și ocupând, alături de spațiul
destinat circulației publicului, zona centrală a sălii;
S12. Infochioşcul și panourile de informare, incluse în Sala Pașilor Pierduți, ocupând
marginile sălii: infochioşcul este amplasat în imediata apropiere a zonei de verificare,
iar panourile de informare sunt amplasate în imediata apropiere a ușilor de acces
pentru public în sălile de judecată și camerele de consiliu, astfel încât să fie vizibile din
cât mai multe zone ale sălii pașilor pierduți, inclusiv din zona de așteptare;
S13. Spațiu pentru servicii xerox și vânzare tipizate şi librărie juridică, amplasate în galeriile
(spațiul imediat adiacent) sălii pașilor pierduți;
S14. Bufet-cafeteria, amplasat similar spațiului pentru servicii xerox.
S15. Garderoba, amplasată ori în imediata apropiere a zonei de verificare (dacă ea constă doar
din mobilier), ori în galeriile sălii pașilor pierduți, ori accesibilă pe un traseu cât mai scurt
din aceasta din urmă.
S16. Birou informare, sesizări, declarații și reclamații, amplasat în galeriile sălii pașilor pierduți.
Acest spațiu este accesibil prin accese separate atât din zona publicului - din galeriile (spațiul
imediat adiacent) sălii pașilor pierduți- cât și din zona personalului.
S17. Birou relații cu presa, amplasat similar biroului de informare și sesizări, el fiind însă accesibil
doar acelor membri ai publicului care fac parte din presă. Accesul din zona publicului către
biroul de relații cu presa poate fi realizat și prin biroul de informare.
S18. Toalete public, accesibile prin intermediul unor coridoare de acces din sala pașilor pierduți
sau alte spații componente ale zonei publicului.
S19. Camera avocaților, amplasată similar spațiului pentru servicii xerox, dar accesibilă doar
pentru avocații membri ai publicului.
S20. Toaleta avocaților, amplasată adiacent camerei avocaților, accesibilă doar acestora. Accesul
în acest spațiu se va face de preferință direct din camera avocaților (sau, dacă acest lucru
nu este posibil, din sala pașilor pierduți; și în acest caz, accesul la toalete va fi rezervat
avocaților).
Relațiile între spațiile componente ale zonei publicului sunt sintetizate in Tabelul 3.

Tabelul 3: Relațiile între spațiile componente ale zonei publicului
Legenda:
Zona de Sala Pasilor Zona de Infochiosc/ Xerox, Librarie Bufet- Garderoba Birou Birou relatii Toalete Camera Toaleta
verificare Pierduti asteptare panouri vanzare juridica cafeteria sesizari cu presa public avocati avocati = exigențe de vizibilitate/ audibilitate directă
informare tipizate
Zona de > DA > DA > DA > DA
= exigențe de audibilitate la distanţă, indirectă
verificare [sau] prin intermediul dispozitivelor
Sala Pasilor > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA
= proxim-inclus (spaţii în cadrul altor spaţii)
Pierduti [sau] [sau] [si] [si]
= proxim-adiacent, implicând acces direct (care nu
Zona de > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA este intermediat de alte spaţii)
asteptare [si recom.] [sau] [si]
= acces la distanţă
Infochiosc/ > DA > DA > DA > DA > DA > DA = acces restricționat
panouri [sau] [si recom.] [si]
informare = acces interzis
Xerox, > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA
vanzare [si recom.] [sau] [si]
tipizate Tabelul se va citi pe rânduri (pe direcție orizontală)-
Librarie > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA urmărind fiecare spațiu (şi relațiile acestuia cu alte spații),
juridica [si recom.] [sau] [si]
rând cu rând, parcurgând coloana din stânga de sus în jos.
Bufet- > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA
cafeteria [si recom.] [si]
Garderoba > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA

[sau] [si recom.] [si]
Birou > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA

sesizari [si recom.] [sau] [si]
Birou relatii > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA

cu presa [sau] [si]
Toalete > DA > DA

public [si]
Camera > DA > DA > DA > DA

avocati [sau]
Toaleta > DA > DA

avocati [si]

II.2.3. Zona personalului

Spațiile componente ale zonei personalului sunt:
Subzona birourilor magistraților și grefierilor
Modul de amplasare și relaționare a spațiilor din această subzonă este dictat de modul de lucru
sau colaborare între membrii personalului, reflectat în modul de organizare al instanței. Astfel,
în principiu se poate accede prin coridoare de circulație din orice birou într-un altul, în măsura
în care exigențele de lucru o impun (cu excepția birourilor precedate de spații de secretariat și
așteptare pentru vizitatori, precum și cu excepția biroului de documente clasificate, unde are
acces doar vicepreședintele).
Din subzona birourilor magistraților și grefierilor fac parte:
S21. Zona de verificare a personalului. Aceasta constă dintr-un post de pază pentru un jandarm
şi este amplasată la accesele pentru personal.
S22. Biroul președintelui. În biroul președintelui se accede prin spațiul de secretariat aferent
biroului președintelui. Astfel cele două spații sunt adiacente.
S23. Toaleta președintelui. La toaleta președintelui se accede din biroul președintelui,
preferabil din zona de acces în acesta din urmă.
S24. Spațiu de secretariat și așteptare vizitatori birou președinte. În acest spațiu se accede din
coridoarele de circulație destinate personalului.
S25. Biroul vicepreședintelui. Aceleași principii pentru relațiile între spațiile 4-6 se aplică similar
spațiilor 1-3. Pentru biroul vicepreședintelui se adaugă însă relația exclusivă cu biroul de
documente clasificate, la care se accede de preferință din biroul vicepreședintelui. Dacă
acest lucru nu este posibil, accesul în acest birou este rezervat doar vicepreședintelui și
este preferat ca cele două spații sa fie adiacente.
Se recomandă ca biroul vicepreședintelui să fie în apropierea biroului președintelui.
S26. Toaleta vicepreședintelui.
S27. Spațiu așteptare vizitatori birou vicepreședinte.
S28. Biroul de documente clasificate. În acest spațiu are acces doar vicepreședintele, preferabil
direct din biroul său. Acest spațiu nu constituie spațiu de lucru, ci de depozitare.
S29. Birourile președinților de secție. Se recomandă ca birourile președinților de secție să fie în
apropierea birourilor magistraților din subordine, și, satisfăcând această condiție, să fie
amplasate cât mai aproape de birourile președintelui și vicepreședintelui.
S30. Toaletele președinților de secție. Fiecare președinte de secție are toaletă proprie, cu acces
din propriul birou, preferabil din zona de acces în biroul respectiv.
S31. Birourile judecătorilor. Se recomandă ca aceste birouri să fie grupate, cu prioritate pentru
birourile judecătorilor din aceeași secție (penală sau civilă - comercial, contencios -
administrativ etc.). De asemenea, se recomandă ca traseul de la birourile judecătorilor
către sălile de judecată și camerele de consiliu (cu prioritate cele care țin de secția din care
fac parte judecătorii respectivi) să fie cât mai scurt.
S32. Biroul primului grefier. Se recomandă ca biroul primului grefier de secție să fie in
apropierea birourilor grefierilor din subordine, cu prioritate în apropierea grefierilor șefi
de secție, precum și, cu satisfacerea acestei condiții, în apropierea birourilor personalului
de conducere.

S33. Birourile grefierilor șefi de secție. Amplasarea acestor birouri se va face după principii
similare celor pentru judecători șefi de secție, și anume birourile se vor amplasa in
apropierea personalului din subordine.
S34. Birourile grefierilor de ședință. Se recomandă ca aceste birouri să fie grupate și situate în
aproprierea birourilor judecătorilor cu care lucrează grefierii respectivi.
S35. Birourile altor grefieri și membri ai personalului de specialitate. Acestea se vor amplasa în
funcție de necesitățile colaborării profesionale.
S36. Biroul (sau birourile) procurorilor. Acestea se vor amplasa în apropierea sălilor de judecată
și camerelor de consiliu. Este recomandat să se minimalizeze intersecția dintre traseul
procurorilor în cadrul instanței (acces – birouri - săli de judecată și camere de consiliu -
eventual bibliotecă) și traseul magistraților, grefierilor și personalului administrativ.
Relațiile între spațiile componente ale subzonei birourilor magistraților și grefierilor sunt
sintetizate în Tabelul 4.

Tabelul 4: Relațiile între spațiile componente ale subzonei birourilor magistraților și grefierilor
Birou Toaleta Secretariat Birou Toaleta Secretariat Birouri Toalete Birouri Birou prim Birouri Birourile Birourile Biroul (sau Legenda:
presedinte presedinte preşedinte vicepreşe- vicepreşe- vicepreşe- preşedinţi preşedinţi judecători grefier grefieri şefi grefierilor altor birourile)
dinte dinte dinte secţie secţie de secţie de sedinţă grefieri procurorilor
= vizibilitate/ audibilitate
Birou > DA > DA > NU > DA > NU > DA
presedinte [sau]
= proxim adiacent
Toaleta > DA > DA > NU > DA > NU > DA
presedinte = acces prin intermediul altor spaţii
Secretariat > DA > DA > DA > NU > DA > NU > DA = acces restricţionat
preşedinte
Birou > DA > NU > DA > NU > DA > NU > DA = acces interzis
vicepreşe-
dinte
Toaleta > DA > NU > DA > DA > DA > NU > DA
vicepreşe- Tabelul se va citi pe rânduri (pe direcţie
dinte
orizontală)- urmărind fiecare spaţiu (şi relaţiile
Secretariat > DA > NU > DA > DA > DA > NU > DA
vicepreşe- [si] acestuia cu alte spaţii), rând cu rând,
dinte parcurgând coloana din stânga de sus ȋn jos.
Birouri > DA > NU > DA > NU > DA > DA > DA
preşedinţi
secţie
Toalete > DA > NU > DA > NU > DA > DA
preşedinţi
secţie
Birouri > DA > NU > DA > NU > DA > DA > NU > DA
judecători
Birou prim > DA > NU > DA > NU > DA > NU > DA > DA
grefier
Birouri > DA > NU > DA > NU > DA > NU > DA > DA

grefieri şefi
de secţie
Birourile > DA > NU > DA > NU > DA > NU > DA > DA
grefierilor
de sedinţă
Birourile > DA > NU > DA > NU > DA > NU > DA > DA
altor
grefieri
Biroul (sau > DA > NU > DA > NU > DA > NU > DA
birourile)
procurorilor

Subzona serviciilor administrative
Pentru relaționarea spațiilor din această subzonă, se aplică aceleași principii ca pentru zona
birourilor magistraților și grefierilor, existând restricții de acces către camera serverelor (unde
poate pătrunde doar personalul IT desemnat), către biroul audit-controale și către spațiile de
depozitare de materiale și documente (de exemplu zona de fișete din arhiva administrativă sau
spațiile de depozitare a materialelor de întreținere), unde poate pătrunde doar personalul
desemnat.
S37. Biroul managerului economic. Se vor respecta aceleași principii de amplasare faţă de
personalul din subordine ca și pentru magistrații din personalul de conducere al instanței.
S38. Biroul consilierului juridic. Acest birou se va amplasa de preferință în apropierea birourilor
personalului de conducere al instanței.
S39. Biroul audit-controale. Acest birou este rezervat personalului de audit extern instanței.
Amplasarea acestuia se va face astfel încât să faciliteze transportul documentelor solicitate
de audit și astfel încât să se minimalizeze intersecția dintre traseul personalului de audit și
traseele personalului instanței. Spre exemplu, acest birou se poate amplasa în apropierea
unui nod de circulație.
S40. Birourile contabililor. Aceste birouri se vor grupa de preferință și se vor amplasa în
apropierea birourilor altor categorii de personal cu care colaborează îndeaproape (de
exemplu, în apropierea birourilor compartimentului financiar).
S41. Birourile compartimentului financiar. Vezi S40.
S42. Birourile departamentului de resurse umane. Amplasarea se va face pe aceleaşi principii
ca la S40.
S43. Birourile altor categorii de personal administrativ. Amplasarea se va face pe aceleaşi
principii ca la S40.
S44. Registratura administrativă. Acest spațiu trebuie amplasat astfel încât să fie cât mai ușor
accesibil tuturor categoriilor de personal (magistrați, grefieri, personal administrativ) și să
faciliteze transportul documentelor cu care se lucrează.
S45. Arhiva administrativă. Arhiva administrativă se va amplasa în apropierea registraturii
administrative, deci se vor respecta aceleași principii de amplasare ca pentru aceasta din
urmă.
S46. Birou personal IT. Birourile personalului IT se vor amplasa astfel încât transportul
echipamentelor IT și accesul din și către birouri și sălile de conferințe- sala de colegiu și
seminarii, sala multifuncțională- să fie cât mai facil. De asemenea accesul către camera
serverelor din acest birou trebuie să fie cât mai facil. Astfel birourile personalului IT se
situează de regulă la etajele inferioare și în apropierea nodurilor de circulație.
S47. Cabinet medicina muncii. Cabinetul deservește tot personalul instanței și se va amplasa
astfel încât să fie ușor și similar accesibil din toate birourilor. Este de preferat gruparea
acestuia cu birouri cu funcțiuni similare, de exemplu cu biroul psihologului.
S48. Biroul psihologului. Vezi Spațiul 47.
S49. Biroul local de expertiză. Acest spațiu îndeplinește o funcțiune similară cu biroul
consilierului juridic și se va amplasa similar cu acesta din urmă, de regulă în apropierea sa.

S50. Casieria. Acest spațiu se va amplasa în apropierea accesului pentru personal și documente,
de regulă la nivelul parterului sau la etajele inferioare. Cu îndeplinirea primei condiții, se
va urmări ca spațiul să fie ușor accesibil și similar accesibil din toate spațiile unde își
desfășoară activitatea personalul instanței.
S51. Camera serverelor. Acest spațiu presupune exigențe sporite de securitate la foc și de acces,
și se va amplasa astfel încât să se poată satisface aceste exigențe - de regulă la subsol, cu
evitarea unui acces direct/ facil din coridoarele majore de circulație ale personalului.
S52. Spațiu depozitare materiale de întreținere. Acest spațiu este accesibil de regulă
personalului de curățenie și întreținere, se va amplasa pe nivel, în apropierea conductelor
de apă (de regulă adiacent toaletelor de nivel).
S53. Spațiu depozitare materiale birotică. Se va amplasa ori pe nivel, la instanțele de mari
dimensiuni, ori în apropierea altor spații de depozitare pe ansamblul instanței, la instanțele
mai mici. Se va urmări un acces și transport facil al materialelor către birouri, de exemplu
prin amplasarea în apropierea unor noduri de circulație.
Relațiile între spațiile componente ale subzonei serviciilor administrative sunt sintetizate în
Tabelul 5.

Tabelul 5: Relațiile între spațiile componente ale subzonei serviciilor administrative
Legenda:
Tabelul se va citi pe rânduri (pe direcție orizontală) - urmărind fiecare spațiu (și relațiile acestuia
cu alte spații), rând cu rând, parcurgând coloana din stânga de sus in jos.

Biroul Biroul Biroul audit- Birourile Birouri Birouri Birouri alt Registratura Arhiva Birou Cabinet Birou Biroul local Casieria Camera Depozitare Depozitare
managerului consilierului controale contabililor financiar resurse personal admin admin personal IT medicina psiholog de serverelor materiale materiale
economic juridic umane muncii expertiză ȋntreţinere birotică
Biroul > DA > DA > DA > DA > NU > DA
managerului [sau] [si] [si]
economic
Biroul > DA > DA > DA > DA > NU > DA
consilierului [sau] [si] [si]
juridic
Biroul audit- > DA > DA > DA > DA > NU > DA
controale [si] [si]
Birourile > DA > DA > DA > DA > NU > DA

contabililor [si] [si]
Birouri > DA > DA > DA > DA > NU > DA

financiar [si] [si]
Birouri resurse > DA > DA > DA > DA > NU > DA

umane [si] [si]
Birouri alt > DA > DA > DA > DA > NU > DA

personal [si] [si]
Registratura > DA > DA > DA > NU > DA

admin [si]
Arhiva admin > DA > DA > DA > NU > DA

[si]
Birou personal > DA > DA > DA > DA

IT [si]
Cabinet > DA > DA > NU > DA

medicina [si]
muncii
Birou psiholog > DA > DA > NU > DA
[si]
Biroul local de > DA > DA > NU > DA

expertiză [si]
Casieria > DA > NU > DA

[si]

serverelor [si]
Depozitare > DA > DA > DA

materiale [si]
ȋntreţinere
Depozitare > DA > DA > DA
materiale [si]
birotică
IPCT SA - IPCT Instalații SRL B. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 43

Subzona altor activităţi de instanță şi spaţiilor conexe
S54. Registratura curentă sau pe secții. Registraturile sunt spaţii în care se lucrează cu publicul
și se depozitează și înregistrează documente, care se transportă ulterior către arhivă. Astfel
registratura se amplasează de regulă la nivelul parterului sau demisolului, la o distanță
scurtă de circulațiile destinate publicului (sau de sala pașilor pierduți), în apropierea arhivei
curente și astfel încât să permită prevederea tuturor echipamentelor de stingere a
incendiului necesare (prin exigențele specifice de protejare a documentelor).
- Arhiva curentă sau pe secții. Ca și registraturile, arhivele sunt spații unde se lucrează cu
publicul și se vor amplasa similar acestora. Documentele din arhivă trebuie să poată fi ușor
transportate către birourile magistraților și grefierilor; astfel arhiva se va amplasa de
preferință în apropierea unui nod de circulație care poate fi folosit în acest scop (pentru
transportul unui volum mare de documente)- de exemplu lift dedicat.
Din aceasta (sau acestea) fac parte:
S55. Posturile de lucru ale arhivarilor. Atât spațiile de studiu cât și spațiul suplimentar de
depozitare trebuie să fie ușor accesibil arhivarilor, astfel încât posturile de lucru se
amplasează de regulă între acestea două (spațiile 35 și 36-37, respectiv).
S56. Spațiu depozitare a dosarelor. Acesta trebuie să satisfacă exigențele de protejare a
documentelor de o posibilă deteriorare, ca și în cazul registraturii curente. De asemenea
acest spațiu este accesibil doar arhivarilor, însemnând că el nu se va amplasa în apropierea
accesului pentru public în arhivă.
S57. Spațiu pentru studiu dosare pentru publicul justițiabil. Acesta se va amplasa astfel încât să
poată fi vizibil de la posturile de lucru ale arhivarilor (pentru supraveghere), în apropierea
accesului pentru public în arhivă și cu urmărirea satisfacerii condițiilor de studiu (protejare
de surse de zgomot).
S58. Spațiu pentru studiu dosare pentru experți. Acestea se vor amplasa similar spațiului de
studiu pentru public, de regulă în apropierea acestuia - de exemplu, de cealaltă parte a
accesului pentru public în arhivă.
S59. Legătoria. Dosarele legate se țin în arhiva curentă sau se transportă către alte subzone ale
instanței (de exemplu, către arhiva veche sau către birourile magistraților și grefierilor),
astfel legătoria se va situa în cadrul arhivei în apropierea zonei prin care se introduc
documente în arhivă pentru a deveni facil și transportul dosarelor în interiorul arhivei (de
exemplu către spațiul suplimentar de depozitare).
S60. Arhiva de depozitare. Aceasta se va amplasa astfel încât să se poată satisface exigențele de
protejare a documentelor (vezi registraturi) în așa fel încât traseul documentelor din zona
prin care se face accesul acestora în instanță să fie facil. Arhiva de depozitare este accesibilă
doar personalului desemnat din cadrul instanței, de aceea se va evita amplasarea acesteia
pe coridoarele majore ale personalului. De regulă, aceste condiții sunt satisfăcute prin
amplasarea arhivei la nivelul demisolului.
S61. Arhiva veche. Arhivei vechi i se aplică aceleași exigențe de protejare a documentelor și de
acces rezervat doar personalului desemnat (de regulă grefieri arhivari). Se va avea în vedere
și legătura cu arhiva curentă în cazul acestui spațiu.

S62. Camera corpurilor delicte. Camera corpurilor delicte se va amplasa astfel încât transportul
corpurilor delicte din zona prin care acestea intră în instanță și către sălile de judecată și
camerele de consiliu să fie cât mai facil. De asemenea, accesul în aceasta cameră este
restricționat și se impune protejarea obiectelor depozitate în ea, aplicându-i-se principii de
amplasare similare de exemplu arhivei de depozitare.
S63. Sala colegiu și seminarii. Aceasta sală este destinată ședințelor colegiului director al
instanței, precum și cursurilor de formare continuă destinate atât personalului instanței cât
și personalului instanțelor din teritoriu sau din subordine. Acest spațiu se amplasează de
regulă la nivelul parterului sau etajelor inferioare, la o distanță ușor de parcurs din zona de
acces a personalului, din coridoarele majore de circulație a personalului și din zona
birourilor personalului de conducere.
S64. Biblioteca. Aceasta este destinată magistraților și va fi amplasată astfel încât să fi ușor
accesibilă din zona birourilor acestora (din birourile judecătorilor și, secundar, ale
procurorilor); în mod uzual, judecătorii iau materialul pentru studiu în birourile proprii. De
asemenea, biblioteca va fi amplasată astfel încât transportul materialelor specifice (volume,
cărți) să fie facil- deci în apropierea zonei prin care acestea se introduc în instanță și/ sau în
apropierea unui nod de circulație care poate fi folosit în acest scop (lift dedicat). Se impun
exigențe similare altor spații de depozitare a documentelor și de studiu (protejare
documente, protejare de surse de zgomot).
S65. Birouri eliberări copii. Acesta este un spațiu în care se lucrează cu publicul și va fi amplasat
similar registraturilor.
S66. Birouri executări. Acestea se vor amplasa similar birourilor pentru eliberări copii; se va avea
în vedere și o legătură facilă cu birourile magistraților și grefierilor și cu sălile de judecată și
camerele de consiliu.
S67. Birou apostile. Acest spațiu va fi amplasat similar birourilor de eliberări copii.
S68. Birou repartizare aleatorie. Acest spațiu este destinat trierii și distribuirii documentelor și
corespondenței în cadrul instanței, astfel el va fi amplasat în apropierea unui nod de
circulație care să facă legătura cu celelalte spații ale instanței (mai ales birourile
magistraților și grefierilor), precum și în aproprierea accesului prin care sunt introduse
documente în instanță.
S69. Birou expediție. Acest spațiu este destinat procesării corespondenței care urmează a fi
expediată de către instanță și va fi amplasat similar cu biroul de repartizare aleatorie,
putând eventual să funcţioneze în acelaşi spaţiu cu acesta.
S70. Magazia. Aceasta va fi amplasată în apropierea accesului de mărfuri și, de preferinţă, în
apropierea nodurilor de circulație destinate transportului de mărfuri.
S71. Oficii pentru magistrați, grefieri și personalul serviciilor administrative. Aceste spații vor fi
amplasate astfel încât să fie ușor și similar accesibile pentru toți membrii personalului - pe
coridoarele de circulație majore ale personalului. Ele se amplasează de regulă pe nivel
pentru instanțele de mari dimensiuni și în așa fel încât să poată beneficia de iluminare
adecvată și de crearea unei ambianțe adecvate unui spațiu de socializare.
S72. Toalete pentru magistrați, grefieri și personalul serviciilor administrative. Acestea vor fi
amplasate astfel încât să fie ușor și similar accesibile din toate birourile pe care le deservesc
(pentru distanțe maxime până la cel mai apropiat grup sanitar, vezi STAS 1478-90).

S73. Cantina cu catering. Acest spațiu, care poate fi prevăzut opțional pentru instanțele de mari
dimensiuni, deservește tot personalul instanței și va fi amplasat astfel încât transportul
mâncării din zona de acces și distribuție a acesteia să fie facil iar spațiul să fie accesibil
tuturor membrilor personalului instanței (de regulă la demisol/ în apropierea unui nod de
circulație pentru personal).
Relațiile între spațiile componente ale subzonei subzonei altor activități de instanță și spațiilor
conexe sunt sintetizate in Tabelul 6.
Tabelul 6: Relațiile între spațiile componente ale subzonei altor activități de instanță și spațiilor
conexe
Legenda:
Tabelul se va citi pe rânduri (pe direcție orizontală) - urmărind fiecare spațiu (și relațiile acestuia

Registra- Arhiva Arhiva Arhiva Camera Sala colegiu Biblioteca Birouri Birouri Birou Birou Birou Magazia Oficiu Toalete Cantina cu
tura Posturi lucru Depozitare Studiu Studiu Legătoria depozitare veche corpurilor şi seminarii eliberări executări apostile repartiz. expediţie catering
arhivari dosare dosare dosare delicte copii aleatorie
public experţi
Registratura > DA > DA > DA > DA > DA > DA
Posturi > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA

lucru ale
arhivari
Depozitar > DA > DA > DA > DA > DA > DA > DA
A e dosare
r
h Studiu > DA > DA > DA > DA > NU > DA > NU
I dosare
v public
a Studiu > DA > DA > DA > DA > DA > NU > DA > NU
dosare
experti
Legătoria > DA > DA
Arhiva > DA > DA > DA > DA >DA > DA > DA

depozitare
Arhiva veche > DA > DA >DA > DA > DA

corpurilor
delicte
Sala colegiu > DA > DA > DA > DA
şi seminarii
Biblioteca > DA > DA > DA > DA
Birouri > DA > DA > DA > DA > DA > DA

eliberări copii
Birouri > DA > DA > DA > DA > DA > DA

executări
Birou apostile > DA > DA > DA > DA > DA > DA
Birou > DA > DA > DA > DA > DA > DA

repartizare
aleatorie
Birou > DA > DA > DA > DA > DA
expediţie
Magazia > DA > DA > DA > DA > DA
Oficiu > DA > DA > DA > DA > DA
Toalete > DA > DA > DA > DA > DA > DA

pentru
magistraţi
Cantina cu > DA > DA > DA > DA > DA
catering

Subzona personalului auxiliar, din care fac parte:
S74. Posturile de pază ale jandarmilor. Acestea vor fi amplasate la accesele pentru public (zona
de verificare adiacentă sălii pașilor pierduți) și pentru personal, la accesul în zona minorilor
și victimelor infracțiunilor și în general, la punctele de acces dintr-o zonă în alta.
S75. Vestiarul și oficiul jandarmilor. Acest spațiu va fi amplasat în apropierea centrului de
supraveghere a sediului de instanță și a accesului jandarmilor (care poate fi același cu
accesul personalului auxiliar), astfel încât traseul către posturile de pază să fie facil. Se va
prefera gruparea spațiilor destinate jandarmilor (spațiile 55-59).
S76. Toaleta jandarmilor. Aceasta va fi amplasată adiacent vestiarului, de preferință cu acces din
acesta.
S77. Centrul de supraveghere a sediului de instanță. Acest spațiu face obiectul unor restricții de
securitate sporite, el este accesibil doar jandarmilor desemnați, și va fi amplasat astfel încât
accesul în el să nu se intersecteze cu coridoare de circulație majore ale personalului. De
asemenea se vor avea în vedere exigențe tehnice pentru protejarea echipamentelor.
S78. Biroul șefului jandarmilor. Acest spațiu este grupat cu celelalte spații pentru jandarmi (55-
57), sau în apropierea acestora. Având în vedere că accesul în camera de armament se va
face din acest birou, se impun aceleași exigențe de securitate ca pentru centrul de
supraveghere a sediului de instanță, sporite de cerințe specifice de protecție și pază.
Constituind un spațiu de lucru, biroul trebuie să beneficieze și de lumină naturală.
S79. Camera de armament va fi amplasată adiacent biroului șefului jandarmilor și cu acces din
acesta.
S80. Camera șoferilor. Aceasta va fi amplasată în apropierea parcajului pentru vehiculele
instanței și a accesului pentru personal auxiliar.
S81. Vestiarele și oficiul personalului de curățenie și mentenanță. Aceste spații se vor amplasa
în apropierea accesului pentru personalul auxiliar astfel încât să fie ușor accesibile din
spațiile în care își desfășoară activitatea personalul auxiliar - spre exemplu în apropierea
unui nod de circulație la nivelul demisolului.
S82. Spațiile de lucru ale personalului de mentenanță.
Subzone destinate întregului personal:
S83. Adăpostul de protecție civilă. Acesta va fi amplasat astfel încât să satisfacă cerințele din
normativul specific (P102- 2001)
S84. Parcaje. Acestea vor fi amplasate in conformitate cu cerințele din normativul specific (NP
24,25 – 1997, pentru parcări subterane; și P132/93, pentru parcări supraterane), precum și
exigențe de securitate și separare a zonelor- de exemplu, accesul în parcaj și parcajul în sine
vor fi separate vizual de spațiile accesibile publicului.
Spatii de deservire
S85. Spații tehnice. Acestea vor fi amplasate astfel încât să satisfacă cerințele tehnice specifice
(vezi capitolul B al acestui ghid- Ghidul de proiectare a instalațiilor).
S86. Atelier de reparație. Acesta va fi amplasat astfel încât transportul obiectelor ce necesită
reparație să fie facil. De asemenea spațiul va fi amplasat în apropierea accesului de mărfuri,
și de preferință în apropierea spațiilor de depozitare pe ansamblul clădirii (de exemplu
magazii).
IPCT SA - IPCT Instalații SRL B. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 48

Tabelul 7: Relațiile între spațiile componente ale subzonelor personalului auxiliar, destinate întregului personal și spațiilor de deservire
Legenda:
Posturi Vestiar şi Toaleta Centru Birou şef Camera de Camera Vestiare- Spaţii de Adăpost Parcaje Spaţii Atelier de
pază ale oficiu jandarmi supra- jandarmi armament şoferi oficiu pers. lucru pers. protecţie tehnice reparaţie
= vizibilitate/ audibilitate
jandarmi jandarmi veghere auxiliar auxiliar civilă
Posturi > DA > DA > DA > DA > NU > DA > NU > DA
= proxim adiacent
pază ale [sau] [si] [sau]
jandarmi
= acces prin intermediul altor spaţii
Vestiar şi > DA > DA > DA > DA > NU > DA > NU > DA
oficiu [sau] [si] [sau] [sau]
= acces restricționat
jandarmi
Toaleta > DA > DA > DA > DA > NU > DA > NU > DA = acces interzis
jandarmi [sau] [si] [sau]
Centru > DA > DA > NU > DA > NU > DA

supra- [sau]
veghere
Birou şef > DA > DA > DA > DA > NU > DA > NU > DA
jandarmi [sau] [si] [sau]
Camera de > DA > NU > DA > NU > DA

armament [sau]
Tabelul se va citi pe rânduri (pe direcție
Camera > NU > DA > DA > DA > NU > DA orizontală)- urmărind fiecare spațiu (și relațiile
şoferi [sau] [sau] acestuia cu alte spații), rând cu rând, parcurgând
coloana din stânga de sus in jos.
Vestiare- > NU > DA > DA > NU > DA
oficiu pers. [sau]
auxiliar
Spaţii de > NU > DA > DA > DA > NU > DA
lucru pers. [sau]
auxiliar
Adăpost > NU > DA > DA > DA > NU > DA
protecţie [sau]
civilă
Parcaje > NU > DA > DA > NU > DA
[sau]
Spaţii > NU > DA > DA > DA

tehnice
Atelier de > NU > DA > DA > NU

reparaţie [sau]

II.2.4. Zona persoanelor private de libertate

Acestei zone i se aplică exigențe sporite de securitate, ea este amplasată de regulă la nivelul
demisolului (cu excepția spațiilor 98-99), la o distanță apreciabilă de spațiile din celelalte zone
unde își desfășoară în mod continuu activitatea personalul din instanță, sau unde sunt prezenți
membri publicului și celelalte categorii de utilizatori ai instanței. Această distanțare presupune
și absența de legături vizuale.
De asemenea, procedurile de securitate privitoare la accesul persoanelor private de libertate în
sediul instanței presupun amplasarea acestei zone în imediata apropiere a accesului securizat,
care se realizează printr-o curte interioară dedicată.
Spațiile din cadrul instanței cu care se învecinează zona persoanelor private de libertate sunt de
regulă spații tehnice și de depozitare pe ansamblul instanței.
Spațiile componente ale zonei persoanelor private de libertate sunt:
S87. Spațiu de garare pentru transferul persoanelor private de libertate. Acesta este un spațiu
de regulă exterior, adiacent accesului securizat pentru duba care transportă persoanele
private de libertate. Spațiul trebuie să permită regruparea persoanelor private de libertate
în lateralul sau în spatele dubei. Acest spațiu de regrupare va fi situat în imediata vecinătate
a zonei de distribuție și verificare (a accesului în clădirea instanței), dar distanțat de accesul
auto și de orice alte trasee către alte zone ale instanței.
S88. Zona de distribuție și verificare a persoanelor private de libertate. Aceasta este spațiul
imediat adiacent spațiului de regrupare (sau același cu acesta), cu legătură directă cu
coridorul de acces către camerele de arest.
- Camerele de arest și toaletele persoanelor private de libertate. În funcție de regimul de
detenție, sex, vârstă și nevoi sau exigențe speciale, sunt prevăzute camere de arest pentru
următoarele categorii de persoane private de libertate:
S89. Camere de arest pentru persoane private de libertate cu dizabilități. Această cameră se va
amplasa de preferință cât mai aproape de zona de distribuție, pentru facilitarea accesului.
S90. Camere de arest pentru bărbați privați de libertate în regim deschis și semideschis.
Camerele de arest 90-93 pot fi grupate, și amplasate în apropierea zonei de distribuție, după
camera de arest pentru persoane private de libertate cu dizabilități.
S91. Camere de arest pentru femei private de libertate în regim deschis și semideschis. Vezi
Spațiul 4.
S92. Camere de arest pentru minori. Vezi Spațiul 90.
S93. Camere de arest pentru minore. Vezi Spațiul 90.
S94. Camere de arest pentru suferinzi de boli contagioase. Se recomandă ca aceste camere de
arest să fie amplasate astfel încât să se minimalizeze suprapunerea traseului cu alte
categorii de persoane private de libertate pe coridorul de acces.
S95. Camere de arest pentru bărbați privați de libertate în regim de maximă siguranță sau închis.
Aceste camere de arest fac obiectul unor exigențe de securitate sporită, astfel ele se vor
amplasa cât mai departe de zona de acces și astfel încât traseul persoanelor private de
libertate în acest regim sa fie complet vizibil pentru escorte.
S96. Camere de arest pentru femei private de libertate în regim de maximă siguranță sau închis.
Vezi Spațiul 95.
IPCT SA - IPCT Instalații SRL C. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 50


Acestora li se adaugă următoarele spații:
S97. Camera de discuții între avocat și persoana privată de libertate. Acest spațiu va fi amplasat
în apropierea zonei de acces și a spațiilor pentru escorte. Se va urmări evitarea sau cel puțin
minimalizarea suprapunerii traseului avocaților către această cameră cu coridorul de acces
la camerele de arest.
S98. Scări și coridoare pentru persoanele private de libertate. Acestea fac legătura între spațiile
89-97 și sălile de judecată și camerele de consiliu în materie penală, prin intermediul
spațiului de așteptare pentru persoanele private de libertate. Acestor spații li se aplică
aceleași exigențe de separare vizuală și fizică de orice alte spații ale instanței, din rațiuni de
securitate.
S99. Spațiu de așteptare pentru persoanele private de libertate. Aceste spații sunt amplasate
adiacent accesului pentru persoane private de libertate în sălile de judecată și camerele de
consiliu (în boxa pentru persoanele private de libertate din cadrul acestora din urmă), și în
legătură directă cu scările sau coridoarele de acces care fac legătura cu subzona camerelor
de arest.
- Spațiile pentru escortele care însoțesc persoanele private de libertate:
S100. Spațiu de supraveghere și așteptare, destinat escortelor. Acest spațiu este amplasat
astfel încât să se asigure vizibilitate către coridorul de acces către camerele de arest și către
camera de discuții între avocat și persoanele private de libertate, precum și posibilitatea
intervenției facile către camerele de arest pentru soluționarea eventualelor incidente.
S101. Toalete pentru escorte
Relațiile între spațiile componente ale zonei persoanelor private de libertate sunt sintetizate în
Tabelul 8.
IPCT SA - IPCT Instalații SRL C. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 51


Tabelul 8: Relațiile între spațiile componente ale zonei persoanelor private de libertate Legenda:
Spatiu Zona Camere de Sala discutii Scari si Spatiu Spatiu Toalete = vizibilitate/ audibilitate
garare distributie si arest si avocat/ PPL coridoare asteptare escorte escorte
transfer verificare toalete PPL sali penal = proxim adiacent
Spatiu PPL > DA > DA > DA > DA > DA
garare [si] [la distanta] = acces prin intermediul altor spaţii
transfer
PPL
Zona > DA > DA > DA > DA > DA = acces restricţionat
distributie si [si] [sau] [la distanta]
verificare = acces interzis
Camere de > DA > DA > DA > DA > DA
arest si [si] [la distanta]
toalete Tabelul se va citi pe rânduri (pe direcţie
Sala discutii > DA > DA > DA > DA > DA
orizontală)- urmărind fiecare spaţiu (şi relaţiile
avocat/ PPL [si] [la distanta]
acestuia cu alte spaţii), rând cu rând,
Scari si > DA > DA > DA parcurgând coloana din stânga de sus ȋn jos.
coridoare [si]
PPL Notă: Accesul persoanelor private de libertate
Spatiu > DA > DA > DA > DA este restricționat pentru spațiile (în plus față de
asteptare [la distanta] [si] restricțiile din tabelul alăturat, care privesc
sali penal relațiile între spații și accesul escortelor).
Spatiu > DA > DA > DA > DA
escorte [si]
Toalete > DA > DA > DA > DA

escorte [si]

II.2.5. Zona martorilor cu identitate protejată

Această zonă face obiectul unor exigențe de securitate sporite. Astfel traseul martorului cu
identitate protejată în cadrul clădirii instanței (din zona de acces către camera de depunere a
mărturiei) va fi cât mai scurt și separat de orice alt spațiu al instanței. De asemenea accesul în
clădire a martorului cu identitate protejată trebuie să fie discret, el se poate face eventual prin
zona de deservire. Zona martorului cu identitate protejată va fi distanțată de spațiile în care își
desfășoară activitatea continuu membri ai personalului sau în care sunt prezenți membri ai
publicului. Spațiile componente ale zonei martorului cu identitate protejată sunt:
S102. Zona de acces al martorului cu identitate protejată. Această zonă face legătura între spațiul
de parcare și circulația destinată martorului cu identitate protejată.
S103. Zona de circulație și așteptare a martorului cu identitate protejată are legătură directă cu
zona de acces și cu camera de depunere a mărturiei; lungimea traseului și suprafața zonei
de așteptare sunt minimale (alternativ, zona de așteptare poate lipsi complet).
S104. Camera de preluare a mărturiei pentru martorul cu identitate protejată. Aceasta trebuie
amplasată astfel încât să fie posibil și accesul în camera al unui membru desemnat al
personalului (specialist IT). Accesul acestuia se poate realiza și prin aceeași ușă de acces în
cameră dedicată martorului cu identitate protejată.
Relațiile între spațiile componente ale zonei martorului cu identitate protejată/ principiile de
amplasare sunt sintetizate în Tabelul 9.
Tabelul 9: Relațiile între spațiile componente ale zonei martorului cu identitate protejată
Legenda:
Sala jude- Zona acces Spatiu Camera Toaleta
cata/ Birou asteptare preluare martor
judecator marturie
Sala jude- > NU > DA > NU
cata/ Birou
judecator
Zona acces > NU > DA > DA
Spatiu > NU > DA > DA

asteptare
Camera > NU > DA > DA > DA

preluare
marturie
Toaleta > NU > DA > DA > DA
martor

II.2.6. Zona minorilor

Această zonă va fi amplasată astfel încât traseul minorului sau al persoanei vulnerabile din zona
de acces până la camera de audiere să fie cât mai scurt și să satisfacă minime cerințe de siguranță.
La audiere minorul sau persoana vulnerabilă va fi însoțit de o persoană de încredere
(reprezentantul legal sau psihologul). Minorul alături de însoțitorul său pot accede în zona
minorilor prin zona publicului, cu satisfacerea condițiilor mai sus menționate.
De asemenea se recomandă amplasarea acestei zone astfel încât să se poată realiza accesul
separat al judecătorului care va audia minorul, prin zona (de circulație a) personalului.
Spațiile componente ale zonei minorilor sunt:
S105. Camera de depunere a mărturiei pentru minori. Această cameră trebuie amplasată astfel
încât să se poată asigura ambianța necesară camerei (de exemplu suprafață și iluminare
generoase).
S106. Camera de vizualizare a depunerii mărturiei. Acest spațiu este imediat adiacent camerei de
depunere a mărturiei și este destinat vizualizării audierii de către reprezentanții legali ai
părților implicate în proces (avocat, procuror) și de către psiholog. Accesul în această
cameră se va face de preferință direct din coridorul de circulație destinat personalului.
Dacă acest lucru nu este posibil, accesul se poate face și din camera de depunere a
mărturiei (anterior sosirii minorului în această cameră).
Relațiile între spațiile componente/ principiile de amplasare a zonei minorului sunt sintetizate în
Tabelul 10.
Tabelul 10: Relațiile între spațiile componente ale zonei minorilor
Legenda:
Circulatie Circulatie Camera Camera
minori personal audiere vizualizare
audiere
Circulatie > NU > DA > DA
minori [si]
Circulatie > DA > DA > DA

personal [si]
Camera > DA > DA > DA

audiere [si] [si]
Camera > DA > DA > DA

vizualizare [si]
audiere

II.2.7. Spațiu de așteptare pentru victimele infracțiunilor

S107. Acest spațiu este situat adiacent accesului în praetoriu a victimelor infracțiunilor și astfel
încât pe traseul victimelor de la accesul în clădirea instanței până la acest spațiu de așteptare,
acestea să nu se întâlnească în nici un caz cu acuzații. Este recomandat ca acest traseu să fie cât
mai scurt și ca victimele să nu se întâlnească pe parcursul lui nici cu alți participanți la proces.

B. GHIDUL DE PROIECTARE A SPAŢIILOR

I. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE
Parametrii de proiectare a spațiilor, și anume:
- Dimensionarea
- Modul de organizare
- Exigențele de iluminare
- Exigențele de finisare
- Modul de mobilare
- Exigențele de echipare
sunt influențate de modul de utilizare a spațiului și anume de tipologia funcțională, care
determină și legislația relevantă aplicabilă fiecărui spațiu.
Modul de mobilare a spațiilor este detaliat în Raportul 3- Ghidul de proiectare a mobilierului, iar
informații legate de modul de echipare se regăsesc în capitolul B. Ghidul de proiectare a
instalațiilor - din acest ghid.
De asemenea, considerentele legate de aspectele de proiectare ergonomică a spațiilor unde se
regăsesc posturi de lucru influențează modul de dimensionare, organizare și iluminare a acestor
spații. Aceste considerente sunt detaliate în Raportul 3- Ghidul de ergonomie pentru posturile de
lucru specifice.
Având în vedere cerințele speciale de securitate aplicabile spațiilor din cadrul instanțelor de
judecată, modul de proiectare a ușilor și ferestrelor în legătură cu securizarea spațiilor va fi tratat
ca parametru de proiectare separat.
Astfel, se definesc șaptesprezece tipologii funcționale, ai căror parametri de proiectare (cu
excepția modului de mobilare și exigentelor de echipare) sunt sintetizați în cele ce urmează.
I.1.Spații de judecată
Spațiile de judecată includ:
- Sălile de judecată și camerele de consiliu (cu subspațiile S1-8)
- Camera de preluare a mărturiei martorului cu identitate protejată (S104)
- Camera de audiere a minorilor (S105)
Parametrii de proiectare sunt rezumați in Tabelul 11.
Legislație aplicabilă
- Adresa Consiliului Superior al Magistraturii nr. 8297/ 2016
- Normativ privind proiectare sălilor aglomerate NP 006-96
- Normativ privind protecția la zgomot C 125/1-2012
Dimensionare Organizare Iluminare
Sală* > 2 fluxuri DA*
Finisare Uși/ ferestre Mobilare

Variază (Monumentală/ Variază (Securizate, - Birou/ masă cu scaun
Reprezentativă, Specială, Monumentale, Standard) pentru utilizatori (cu
Tehnică) excepția publicului)**
IPCT SA - IPCT Instalații SRL B. | GHIDUL DE PROIECTARE A SPAŢIILOR 56

- Bănci pentru public,

bănci pentru avocați,
pupitru martor, bănci
pentru persoanele private
de libertate***
Echipare
În toate sălile de judecată și camerele de consiliu se vor prevedea microfoane la masa
completului de judecată, la masa procurorului, la masa avocatului, la pupitrul martorului și la
boxa pentru persoanele private de libertate.
* Cu excepția camerei de preluarea a mărturiei martorului cu identitate protejată.
** Sălile de judecată și camerele de consiliu au mese separate pentru: completul de judecată,
grefier, procuror, avocat. Camera de audiere a minorului beneficiază de o masa de tipul unei mese
de discuție, cu cel puțin trei scaune (pentru judecător, minor și psiholog sau reprezentantul legal
al minorului). Camera de preluare a mărturiei martorului cu identitate protejată este mobilată cu
un birou minimal echipat cu microfon, dispozitiv de transmitere a mărturiei și cu un scaun pentru
martor, prevăzând-se și un scaun de rezervă pentru personalul care oferă asistență tehnică.
*** Doar în sălile de judecată și camerele de consiliu
Dimensionare. Cu excepția camerei de preluare a mărturiei martorului cu identitate protejată,
spațiile de judecată au suprafețe mari (înălțimea fiind proporțională cu suprafața lor), ținând cont
de funcția reprezentativă a acestor spații, de separarea pe fluxuri de utilizatori (implicând și
distanțare) sau de necesitățile psihologice ale minorului (pentru camera de preluare a mărturiei
minorului), precum și de exigențele de securitate specifice (mai ales în cazul sălilor de judecată și
camerelor de consiliu în materie penală). De asemenea, se va ține cont de normativele în vigoare
cu privire la securitatea la incendiu și de încadrarea acestor spații în categoria sălilor aglomerate.
Organizare. Cu excepția camerei de preluare a mărturiei martorului cu identitate protejată,
spațiile sunt folosite de mai multe categorii de utilizatori, ceea ce determină modul de organizare
a acestora. Pentru spațiile minorilor, aceasta implică crearea unui spațiu separat (camera de
vizualizare a audierii), pentru orice alte părți implicate în afară de minor, judecători și eventual
însoțitorul minorului (sau psihologul).
Iluminare. Cu excepția spațiilor pentru martori cu identitate protejată, toate acestea vor beneficia
de iluminare naturală.
Finisare. Modalitatea de finisare variază pentru aceste spații, și va fi tratată în mod particular
pentru fiecare spațiu în parte.
Uși/ ferestre. Sălile de judecată și camerele de consiliu au accese separate pentru fiecare categorie
de utilizatori. În toate cazurile, fiind vorba de spații reprezentative, se va urmări armonizarea
ușilor cu materialul de finisaj al pereților. Se recomandă ca ușile sa aibă o rezistență sporită pentru
accesul persoanelor private de libertate (anti vandalism), și pentru accesul publicului (având în
vedere numărul mare de utilizatori). De asemenea, pentru dimensionarea ușilor se vor avea în
vedere exigențele legate de evacuarea în caz de incendiu (pentru accesul publicului, golul de ușă
va fi de cel puțin 1.6 m lățime depinzând de mărimea sălii și de fluxul estimat).
Pentru ferestre se vor avea în vedere aceleași exigențe de armonizare cu finisajul pereților precum
și o dimensionare a golurilor de fereastră care să permită o iluminare corespunzătoare a spațiilor.
În plus, pentru sălile de judecată și camerele de consiliu în materie penală se vor avea în vedere
exigențele de securitate în proiectarea ferestrelor (golul de fereastră va fi de regulă amplasat în

partea superioară a peretelui - h parapet minim = 1.7m).
Exigențele de armonizare cu restul finisajelor se aplică și în cazul camerei de audiere a minorului,
acest spațiu beneficiind de o finisare care să asigure confortul psihologic al minorului.
Pentru camera de preluarea mărturiei martorului cu identitate protejată primează exigențele de
securitate (rezistența sporită a ușii- ușa se încuie). Camera nu are ferestre.
Mobilare. Vezi Tabel 9, și note.
I.2.Săli pentru activități non-procedurale

Acestea includ:
- Sala multifuncțională (pentru protocol) (una din sălile de judecată în materie civilă, cu
subspațiile S1-5 și S7-8)
- Biroul de relații cu presa (S17)
- Sala pentru colegiu și seminarii (S62)
Parametrii de proiectare sunt rezumați în Tabelul 12.

- Normativ privind proiectare sălilor aglomerate NP006-96
- Normativ privind protecția la zgomot C125/1-2012
-Pentru recomandări a se vedea și Normativul NP 002-0-1996 (privind proiectarea sălilor de
spectacol)
Acomodarea mai multor În funcție de utilizare DA
utilizări; optimizarea
vizibilității/ comunicării
Rezistență la uzură; izolare Exigențe de acustică și Mese cu scaune (mobilier
fonică/ tratament acustic reglare a luminii mobil, ușor de depozitat)
Dimensionare. Sălile constituie spații reprezentative, destinate mai multor funcțiuni și unui număr
mare de utilizatori, astfel aceste spații sunt de mari dimensiuni (înălțimea fiind proporțională cu
suprafața lor).
Organizare. Aceste spații sunt multifuncționale, iar modul lor de organizare va diferi în funcție de
utilizare. Atunci când sunt utilizate pentru conferințe sau cursuri, de exemplu, ele se vor împărți
în două zone majore (a vorbitorului și a auditorilor).
Iluminare. De asemenea toate aceste spații vor beneficia de lumina naturală (acceptându-se și
iluminarea prin luminator, pentru sala pașilor pierduți).
Finisare. Aceste spații sunt reprezentative pentru instanțele judecătorești și vor beneficia de
finisaje adecvate acestui rol. Se vor prefera atât finisajele reci (piatra, plăci ceramice, marmură)
pentru sala pașilor pierduți cât și cele calde (placaje sau lambriuri de lemn, parchet) pentru sălile
pentru colegiu și seminarii și multifuncționale.
Uși/ ferestre. Ușile şi ferestrele se vor armoniza cu finisajul pereților (în mod curent de lemn
pentru sala de colegiu și seminarii și pentru sala multifuncțională, și de metal/ aluminiu pentru

sala pașilor pierduți). De asemenea, pentru dimensionarea ușilor se vor avea în vedere exigențele
legate de evacuarea în caz de incendiu (golul de ușă va fi de cel puțin 2.1 m lățime pentru Sala
pașilor pierduți și de cel puțin 1.6 m pentru celelalte Săli, depinzând de fluxul de utilizatori
estimat). Exigențele de proiectare pentru ferestre sunt similare celor din sălile de judecată si
camerele de consiliu.
Mobilare. Sala pentru colegiu și seminarii și sala multifuncțională vor beneficia de mobilier mobil,
care poate fi rearanjat astfel încât să acomodeze funcțiuni diferite (ședințe si cursuri, respectiv,
pentru sala pentru colegiu și seminarii; şi ședințe procedurale și protocol, pentru sala
multifuncțională). În mod obișnuit, pentru sala multifuncțională, separările între spații sunt
retractabile/ demontabile, băncile pentru public sunt pliabile/ ușor de depozitat, iar mesele
pentru procuror, avocat, complet și grefier sunt folosite și pentru protocol și scaunele pentru
aceștia trebuie sa fie, similar, ușor de depozitat.
I.3. Spații de servicii și lucru cu publicul

Acestea includ:
- Servicii pentru public din sala pașilor pierduți (S13-15)
- Biroul de informare, sesizări, declarații și reclamații (S16)
- Registraturi (S44 și S54)
- Birouri eliberări copii (S65), executări (S66), apostile (S67)
- Birourile de expediție și de repartizare aleatorie (S68-69)
- Casierie (S49)
- Cantina cu catering, dacă funcționează cu personal de serviciu (S73)

- Pentru spațiile comerciale, vezi OMAI 187/ 2010 privind aprobarea dispozițiilor generale
privind apărarea împotriva incendiilor la spatii pentru comerț
- Pentru spații care cuprind posturi de lucru, vezi legislația specifică pentru birouri (Raport 3-
Ghid de Ergonomie).
Conform utilizării (servire, 2 fluxuri DA (se acceptă și
așteptare) indirectă)
Pereți vitrați; Rezistență la Standard/ Uși vitrate - Birou cu scaun*
uzură - Ghișeu/ tejghea servire
cu casă de marcat**
- Rafturi depozitare/ alt
mobilier de depozitare
* Cu excepția S73
** Cu excepția S64-66
Dimensionare. Dimensionarea acestor spații va ține cont de cont de procedura prin care se
furnizează servicii publicului. Spațiile de servicii vor cuprinde și o suprafața minimală în care
publicul așteaptă pentru a fi servit, spațiile adiacente putând fi utilizate în acest scop (de exemplu

galeriile sălii pașilor pierduți), în cazul în care se lucrează cu număr de ordine (sau o procedură
similară).
Organizare. Aceste spații vor fi tipic împărțite într-o zonă cu acces pentru public și o zonă destinată
activității personalului de serviciu și după necesități, depozitării.
Iluminare. Spațiile de lucru din cadrul registraturilor trebuie să beneficieze de lumină naturală.
Pentru îmbunătățirea calității mediului de lucru precum și din considerente legate de economie
de energie se recomandă ca și celelalte spații de lucru să beneficieze de lumină naturală, în măsura
în care acest lucru este posibil.
Finisare. În cazul ghișeelor pentru casierie sau încasare taxe, separarea între spațiul pentru public
și cel pentru personal va fi închisă (un perete, vitrat în zona de comunicare), pe când, în cazul
spațiilor pentru comercializare (precum spații pentru multiplicare și vânzare tipizate, librărie
juridică, garderobă cu personal - dacă se optează pentru acest tip, sau bufet-cafeteria cu personal
- dacă se optează pentru acest tip), această separare va fi deschisă, realizată prin mobilier (tip
tejghea - pentru spații de comercializare și pentru bufet-cafeteria cu personal- și vitrina produse;
birourile registratorilor- pentru registraturi).
Uşi/ Ferestre. Pentru serviciile pentru public, registraturi și birouri, se va avea în vedere un grad
de transparență pentru fluidizarea furnizării serviciilor. Aceasta presupune în cazul în care este
vorba de servicii furnizate de personalul instanței (S43; S64-66), integrarea unui sistem de
anunțare a rândului. În cazul celorlalte servicii (S13-S15 şi eventual pentru biroul de informare),
ușile pot fi vitrate. Accesul către celelalte spații (biroul de relații cu presa- S17; registratura
administrativă- S53) este restricționat, și ele nu presupun un număr mare de solicitanți, astfel
încât aceste exigențe nu sunt aplicabile.
Pentru toate spaţiile cu excepția cantinei cu catering, ușile se încuie. Se va avea în vedere o
securizare suplimentară a accesului în zona unde se depozitează bani din cadrul casieriei.
Mobilare. Vezi Tabelul 11.
I.4.Spații de studiu
Acestea includ:
- Spațiile componente ale arhivei curente sau pe secții (S56 și S57)
- Biblioteca (S63)
- Legea bibliotecilor 334/ 2002
- Legea arhivelor 16/1996
- Vezi și Normativ privind protecția la zgomot C125/1-2012
Conform utilizării (servire, 2 fluxuri, utilizări multiple DA (se acceptă și
circulație, depozitare) indirectă)
Lemn/ tavan Standard/ Uși vitrate - Birou(ri) cu scaun pentru
fonoabsorbante; pereți personal
interiori vitrați - Tejghea servire*

- Masă/ mese cu scaune

pentru studiu
- Rafturi depozitare
* În cazul bibliotecii, tejgheaua de servire poate fi cuplată cu biroul bibliotecarului/ bibliotecarei.
Dimensionare. Aceste spații cuprind o zonă de servire, dimensionată și organizată similar spațiilor
de lucru cu publicul, anticipându-se însă un număr mai mic de utilizatori, deci fără necesitatea
unei proceduri cu număr de ordine; ele cuprind spațiul de așteptare (dimensionat pentru 2-3
persoane, de-a lungul tejghelei de servire). Dimensionarea este în mare măsură determinată de
funcțiunea de depozitare a documentelor, și de eventualele necesități de distanțare a posturilor
de studiu de circulații.
Organizare. Ca mod de organizare, aceste spații vor fi împărțite în zona de servire- comportând o
separare între personalul de serviciu și persoanele care solicită serviciul (realizată tipic printr-o
tejghea cu depozitare la partea inferioară), posturile de studiu și rafturile de depozitare a
documentelor (cu circulațiile aferente). În cazul arhivelor, zona în care utilizatorii așteaptă să fie
serviți şi posturile de studiu se grupează de o parte a tejghelei, iar rafturile de depozitare sunt
accesibile doar personalului de serviciu.
În cazul bibliotecii se poate admite ca utilizatorii care consultă dosarele (judecătorii) să aibă și
acces direct către zona de rafturi.
Iluminare. Aceste spații vor beneficia de lumină naturală în zona de consultare a dosarelor și în
zona destinată activității personalului.
Finisare. Finisajele acestor spații vor ține cont de necesitatea de protecție a documentelor
(protecție la foc), de minimalizare a zgomotului și de un anumit grad de reprezentare. Se optează
în mod curent pentru lemn și sticlă, ca materiale. De asemenea, mai ales în cadrul arhivelor, se va
avea în vedere ca posturile de studiu să fie vizibile grefierilor arhivari (dacă se va opta pentru
închiderea acestora, pereții de delimitare vor fi vitrați).
Uşi/ ferestre. Fără exigențe deosebite, cu excepția protejării documentelor (comportament la
foc); ușile ambelor spații se încuie.
Mobilare. În cazul arhivei curente sau pe secții, personalul de servire are posturi separate de lucru
și se deplasează în zona tejghelei de servire în momentul în care este necesar. Tejgheaua de
servire cuprinde în mod curent spațiu de depozitare a volumelor/ dosarelor sub tejghea pe latura
dinspre personalul de servire. În cazul bibliotecii, personalul de servire (bibliotecarul sau
bibliotecara) au postul de lucru amplasat în dreptul tejghelei (presupunând și o înălțime mai joasă
a acesteia din urmă).
Rafturile de depozitare pentru fiecare dintre spații vor fi proiectate astfel încât să acomodeze
documentele specifice (dosare în cazul arhivei curente sau arhivelor pe secții, și cărți în cazul
bibliotecii). În alegerea materialului rafturilor de depozitare se va avea în vedere faptul că zona
rafturilor din bibliotecă este integrată acesteia, și constituie un spațiu reprezentativ (rafturile sunt
de regulă din lemn), în timp ce în cadrul arhivei, rafturile de depozitare sunt aferente posturilor
de lucru ale arhivarilor. De asemenea, se va avea în vedere frecvența accesării documentelor: în
cazul arhivei, documentele se accesează mai frecvent, astfel se admite o depozitare pe înălțime a
documentelor (care să necesite scară) doar în cazul bibliotecii.

Mesele de studiu se pot cupla (prin alăturare sau/și în oglindă). În cazul arhivei curente sau
arhivelor pe secții, se recomandă să se aibă în vedere o separare între posturile de studiu
alăturate, astfel încât să se prevină vizualizarea dosarelor de către persoanele neautorizate (de la
postul de studiu alăturat).
I.5.Spații de depozitare
Acestea includ:
- Birou de documente clasificate (S27)
- Arhiva administrativă (S44)
- Spațiu depozitare materiale de întreținere (S51)
- Spațiu depozitare materiale birotică (S52)
- Spațiu suplimentar de depozitare a dosarelor în cadrul arhivei curente (sau arhivelor pe secții)
(S55)
- Arhiva de depozitare (S59)
- Arhiva veche (S60)
- Camera corpurilor delicte (S64)
- Magazie (S70)
- Camera de armament (S79)
-- Legea arhivelor 16/1996 (pentru arhive)
Minimală (eficiență utilizare Depozitare și acces NU
Spațiu) depozitare
Fără exigențe deosebite Uși rezistente la foc - Rafturi depozitare*
- Fișete depozitare**
- Rastel depozitare;
dulapuri închise***
* Dimensionate conform bunurilor depozitate (documente-bibliorafturi- S44, S55, S60;
documente-cutii S52 și S59; bunuri de mari dimensiuni- S64, S70)
** Pentru biroul de documente clasificate (S27) și eventual pentru arhiva administrativă (S44)
***Pentru camera de armament (S79)
Dimensionare. Aceasta este dictată de volumul și tipul de materiale depozitate. Se va urmări o
eficiență cât mai mare în utilizarea spațiului prin configurarea depozitării și a accesului (utilizarea
depozitării pe înălțime acolo și minimalizarea spațiilor de acces, în măsura în care exigențele de
accesare a bunurilor o permit).
Organizare. Aceste spații constau din coridoare sau spații de acces la bunurile depozitate și spațiul
propriu-zis de depozitare.
Iluminare. Aceste spaţii nu necesită iluminare naturală.
Finisare. Fără exigențe deosebite în afară de măsurile de protejare a bunurilor depozitate (de
exemplu, comportamentul la incendiu).

Uşi/ Ferestre. Ușile se vor închide cu cheia și fac obiectul acelorași exigențe ca și finisajele
(protejarea bunurilor depozitate).
Mobilare. Spațiile de depozitare vor beneficia de mobilier de depozitare, conformat în funcție de
tipul de material depozitat și frecvența cu care se accesează materialul (de exemplu bunurile din
arhiva veche se accesează cu o frecvență mai mică decât acelea din camera corpurilor delicte; vezi
și Tabel 11).
I.6.Spații de securitate
Acestea includ toate spațiile de supraveghere a clădirilor de instanță, și anume:
- Posturi de pază pentru jandarmi (S73), inclusiv din zona de verificare de la accesul publicului
(S8)
- Camera de supraveghere a sediului de instanță (S77)
- Camera escortelor persoanelor private de libertate (S100)
- Pentru exigențe tehnice, vezi C. Ghidul de proiectare a instalațiilor
Minimală (eficiență utilizare Post supraveghere orientat Variază
spațiu) către zona supravegheată
Fără exigențe deosebite Uși rezistente la foc Masă cu scaun (sau
scaune)
Dimensionare. Dimensionarea posturilor de pază este minimală, astfel încât să acomodeze un

birou/ masa (sau mai multe) cu scaun(e) și spațiul de acces. Pentru camera de supraveghere a
sediului de instanță se adaugă exigențe suplimentare legate de distanța minimă faţă de ecranele
de supraveghere. Camera escortelor poate avea o suprafață mai mare, ea constituind și un spațiu
de așteptare.
Organizare. Se va urmări eficiența în utilizarea spațiului și vizibilitate optimă către spațiile (sau
echipamentele, în cazul centrului de supraveghere a sediului de instanță) care fac obiectul
supravegherii.
Iluminare. Exigențele de iluminare variază- posturile de pază beneficiază de iluminare indirectă,
centrul de supraveghere nu trebuie să beneficieze de iluminare naturală, în timp ce camera
escortelor va beneficia de lumină naturală.
Finisare. Cu excepția centrului de supraveghere, spațiile vor fi deschise sau delimitate de
suprafețe vitrate către zona care face obiectului supravegherii.
Uşi/ Ferestre. Aceste spații fac obiectul unor exigențe de securitate sporite. Pentru centrul de
supraveghere aceasta presupune prevederea unei uși de acces cu rezistență sporită și care se
încuie, iar pentru camera escortelor prevederea de ferestre securizate.
Mobilare. Vezi Tabel 16.
I.7.Birouri
Acestea includ:

- Birourile pentru magistrați, grefieri, personal administrativ și șeful jandarmilor (S22,

S25, S29, S31-43, S46, S49, S78)
- Cabinetul de medicina muncii și biroul psihologului (S47, S48)
- Spațiile de secretariat aferente birourilor personalului de conducere (S24, S27).
- Zona posturilor de lucru ale arhivarilor din cadrul arhivei curente sau pe secții (S55),
beneficiind de spații suplimentare de depozitare.
- Spațiile de lucru ale personalului de mentenanță (S82)

- Vezi Raport 3- Ghidul de ergonomie
În funcție de activitățile Posturi de lucru, circulație și Da
desfășurate acces, spatii pentru
echipamente și documente
necesare activității
Rezistență medie la uzură; Fără exigențe deosebite Birouri pentru unitate PC,
izolare fonică medie; scaune, rafturi și dulapuri
diferențiere birouri cu spatii depozitare, mobilier
de primire și ședințe pentru ședințe și protocol
Dimensionare. Dimensionarea birourilor variază în funcție de activitățile desfășurate de personal.
Birourile personalului de conducere (de exemplu biroul președintelui și al managerului economic)
includ și o masă minimală de conferințe sau/ și o zonă de protocol. De asemenea, cabinetul de
medicina muncii și biroul psihologului cuprind și un pat de consultații (pentru cabinetul medical)
și canapea sau fotolii (pentru biroul psihologului). Spațiile de lucru ale personalului de
mentenanță sunt de dimensiuni mai mici și constituie spații de lucru temporare.
Organizare. Pentru birourile care cuprind și spații de protocol, discuții, consultații, acestea din
urmă se vor amplasa cât mai aproape de ușa de acces în birou.
Iluminare. Toate aceste spații trebuie să beneficieze de lumină naturală.
Finisare. Aceste spații nu comportă exigențe deosebite de finisare.
Uşi/ Ferestre. Aceste spații nu comportă exigențe deosebite de finisare.
Mobilare. Vezi Raportul 3- Ghid Mobilier.
I.8.Alte spații de lucru

Acestea includ:
- Atelierul de reparație (S86)
- Spațiul de depanare a echipamentelor aferent biroului IT-iștilor (S46)


- Legislație generală privind calitatea în construcții (10/ 1995)
În funcție de obiectele Spațiu de lucru, depozitare, Variază
reparate circulație
Rezistență la uzură; Ușile se încuie; rezistență la Banc de lucru, rafturi de
rezistență la foc foc depozitare
Dimensionare. Aceste spații se vor dimensiona ținând cont de obiectele și echipamentele care
necesită reparare, astfel încât acestea să poată fi transportate și manipulate cu ușurință în cadrul
spațiului respectiv. Repararea obiectelor de mobilier se realizează în cea mai mare parte în
atelierul de reparație, în vreme ce depanarea echipamentelor IT de mari dimensiuni se poate
realiza în spațiul în spațiile în care acestea sunt instalate.
Organizare. Aceste spații constau din banc de lucru (amplasat central sau, în cazul atelierului de
reparație, în apropierea sursei de lumină/ ferestrelor), spațiu de circulație și manipulare a
obiectelor și spațiu de depozitare.
Iluminare. Atelierul de reparație necesită lumină naturală, constituind un spațiu de lucru
permanent; spațiul de depanare a echipamentelor IT nu necesită lumină naturală.
Finisare. Pardoseala acestor spații va avea rezistență ridicată la uzură. În alegerea finisajelor se va
avea în vedere și riscul de incendiu în legătură cu obiectele depozitate.
Uși/ Ferestre. Ușile se vor închide cu cheia, și fac obiectul acelorași exigențe ca și finisajele
(protejarea bunurilor depozitate).
Mobilare. Acestea includ mobilier de depozitare și banc de lucru.
I.9.Camerele de arest și alte spatii pentru persoanele private de libertate

Acestea includ:
- Camerele de arest (S89-96)
- Camera de discuții între avocat și persoana privată de libertate (S97)
- Spațiu garare, transfer și verificare și distribuție pentru persoanele private de libertate (S87-88)
- Coridoare, scări și spații de așteptare pentru persoanele private de libertate (S98-99)
- Adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 30342/ 2016
Minimală*, cu respectarea Separare între avocat și Doar în camerele de arest
exigențelor de securitate persoana privată de libertate;
spațiu de intervenție în zona
de acces în camerele de arest


Antivandalism, fără placări Securizate, sistem de încuiere
Bănci metalice în
camerele de arest; blat și
scaune în camera de
discuții între avocat și
persoana privată de
libertate
* Pentru camerele de arest 2 mp per persoană, iar pentru camera de discuții între avocat și
persoana privată de libertate 10 mp total
Dimensionare. Dimensionarea acestor spații va fi minimală, cu respectarea exigențelor de
securitate pentru spațiile de transfer (S87, 88, 98, 99- presupunând un minim de 1 mp/ persoană
privată de libertate, la care se adaugă distanțe de securitate faţă de escorte). Pentru spațiile în
care persoanele private de libertate petrec mai mult timp, și anume camerele de arest și camera
de discuții între avocat și persoana privată de libertate, se vor prevedea suprafețe mai mari -
minim 2 mp/ persoană privată de libertate pentru camerele de arest, minim 5 mp / persoană
pentru camera de discuții cu avocatul.
Organizare. Spațiul de garare și transfer include și un spațiu de regrupare a persoanelor private
de libertate, care va fi astfel conformat încât să asigure o supraveghere strictă și prevenirea
oricăror incidente la transferul persoanelor private de libertate din duba destinată transportului
acestora în zona pentru persoane private din interiorul sediului de instanță.
În camera de discuții între avocat și persoana privată de libertate, se vor separa accesele și zonele
destinate fiecărei categorii de utilizatori (avocat și persoana privată de libertate, respectiv). În
camerele de arest, băncile pentru persoanele private de libertate se vor amplasa adiacent
pereților și distanțat de ușa de acces iar toaleta va fi situată adiacent peretelui opus ușii de intrare.
Iluminare. Singurele spații din această categorie care necesită lumină naturală sunt camerele de
arest.
Finisare. Aceste spații fac obiectul unor exigențe de securitate specifice: finisajele vor fi proiectate
anti vandalism și cu rezistență mecanică ridicată. De asemenea, tot din rațiuni de securitate, se
vor evita finisaje de tip placare (faianță, dale de gresie). Pentru peretele de separare din interiorul
camerei de discuții între avocat și persoana privată de libertate, partea superioară va fi vitrată,
din geam securizat, iar peretele de separare între această cameră și coridorul de acces către ea
va fi de asemenea vitrat (sau parțial vitrat) astfel încât să permită supravegherea camerei de către
escortă.
Uşi/ Ferestre. Ușile vor beneficia de rezistență mecanică ridicată și încuiere securizată. Se vor
prevedea uși din gratii metalice pentru accesul în camerele de arest și uși din geam securizat
pentru accesul în camera de discuții între avocat și persoana privată de libertate. Pentru restul
spațiilor se recomandă uși metalice pline. Ferestrele fac obiectul acelorași exigențe de proiectare,
fiind prevăzute cu geam securizat, amplasate la partea superioară a peretelui și dimensionate
minimal.
Îmbinările între componentele ușilor și ferestrelor (de exemplu balamaua) și sistemul de încuiere
vor fi proiectate astfel încât piesele acestora să nu poată fi demontate.

Mobilare. Singurele spații mobilate din această categorie sunt camerele de arest (unde se vor
prevedea bănci pentru persoanele private de libertate, fixate în pardoseală) și camera de discuții
între avocat și persoana privată de libertate (unde se vor prevedea scaune pentru avocat și pentru
persoana privată de libertate precum și un blat fixat în peretele de separare interior).
Caracteristicile pieselor de mobilier sunt detaliate în Raportul 3- Ghidul de mobilier.
I.10.Spații de alimentație și socializare

Acestea includ:
- Oficiile pentru personal (S71), inclusiv acelea grupate cu vestiarele pentru jandarmi și personal
auxiliar (S75, S81)
- Cantina cu catering (S73)

- Normativ privind proiectare sălilor aglomerate NP 006-96
- Vezi și Ordinul 863/ 1995 pentru aprobarea normelor de igienă privind producție,
prelucrarea, depozitare, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor
În funcție de fluxul de utilizatori Preparare și depozitare, Da
estimat circulații, zonă de luat masa
Igienizare facilă pentru zona de Lățime gol ușă în funcție de Dulapuri; mese cu scaune
preparare; rezistență la uzură fluxul de utilizatori estimat
pardoseală în funcție de fluxul (evacuare la incendiu);
de utilizatori estimat ferestre cu posibilitate de
ventilare în apropierea zonei
de preparare
Dimensionare. Dimensionarea acestor spații depinde de fluxul de utilizatori estimat- oficiile

pentru magistrați, grefieri și personalul administrativ se adresează de regulă unui număr mai mare
de utilizatori, în timp ce jandarmii, șoferii și personalul auxiliar au fiecare oficii proprii,
dimensionate pentru un număr mic de utilizatori.
Organizare. Aceste spații vor fi organizate în zona pentru luat masa, zona pentru prepararea și
depozitarea mâncării, si, în cazul cantinei cu catering și zona pentru servire, mobilată cu tejghea
și eventual cu vitrină pentru produsele alimentare.
Iluminare. Aceste spații vor beneficia de lumină naturală.
Finisare. Zona de preparare și depozitare a mâncării va beneficia de finisaje specifice, respectând
normele de igienă aplicabile (finisaje ușor de curățat).
Uşi/ ferestre. Vezi Tabel 20.
Mobilare. Mobilierul din zona de preparare și depozitare va fi conformat astfel încât să permită
prevederea de spălătoare, frigidere și cuptor cu microunde, în afara depozitării de alimente. Se
vor prevedea mese cu scaune, pentru 4-8 persoane (depinzând de fluxul de utilizatori estimat).

I.11.Toalete
Aceste includ:
- toaletele separate pe sexe și pentru persoane cu dizabilități, pentru public (S 18) și personal
(S72)
- toaleta pentru avocați (S20)
- toaletele individuale ale personalului de conducere (S23, S26, S30)
- toaletele pentru jandarmi (S76)
- toaletele pentru escorte (S101)
- toaletele pentru persoane private de libertate din cadrul camerelor de arest (S89-96)

- STAS 4908-95
În funcție de fluxul de utilizatori Vezi STAS 4908-95. Nu
estimat și prevederile din STAS
4908-95.
Igienizare facilă Ferestre (dacă este cazul)* cu Coșuri de gunoi; cuier în
posibilitate de ventilare cabinele de toaletă** și
toaletele cu duș***
* Nu se vor prevedea în nici un caz ferestre în toaletele pentru persoane private de libertate
** În toaletele pentru public
*** Pentru jandarmi, eventual pentru personalul de conducere și pentru șoferi
Dimensionare. Toaletele se vor dimensiona conforma legislației în vigoare- vezi Tabel 21. Se
recomandă ca toaletele separate pe sexe (S18 și S72) să respecte regula celor trei uși.
Organizare. Vezi STAS 4908-95.
Iluminare. Aceste spații nu necesită lumină naturală; se recomandă iluminarea și ventilarea lor,
atunci când este posibil.
Finisare. Vezi Tabel 21.
Uşi/ ferestre. Se vor prevedea uși cu încuietoare pentru cabinele de toaletă și dușul jandarmilor și
ferestre termoizolatoare cu posibilitate de ventilare.
I.12.Vestiare și spații de odihnă

Acestea includ:
- Vestiarele jandarmilor și (S75)
- Vestiarele personalului auxiliar (S81)
- Camera șoferilor (S80). Aceasta cuprinde și spații de odihnă
De asemenea, camera avocaților (S19) cuprinde un spațiu tip vestiar-garderobă.

- Pentru vestiare, vezi secțiunile relevante din Normativul privind proiectarea sălilor de sport
NP-065-02
- Pentru spații de odihnă, vezi secțiunile relevante din Normativul de proiectare a clădirilor
spitalicești NP 015-97
Minimală Depozitare, spațiu de schimb Doar pentru camera
și circulație (vestiare); șoferilor
circulație, paturi (spații de
odihnă);
Rezistență medie la uzură Uși care se încuie; ferestre cu Dulapuri depozitare, bănci
pentru pardoseală; rezistență la rulouri sau jaluzele* de schimb (vestiare);
murdărire/ ușor de curățat paturi (spații de odihnă)
pentru pereți
* Doar pentru camera șoferilor.
Dimensionare. Dimensionarea vestiarelor va fi minimală (lățime culoar de circulație: 70 cm, lățime
spațiu schimb: 70 cm, plus bănci). Pentru spațiul de odihnă din camera șoferilor se va prevedea
un culoar de circulație/ acces la paturi de minim 1m lățime (aferent fiecărui pat).
Organizare. Pentru vestiare, de regulă dulapurile de depozitare se amplasează de-a lungul
pereților, cu băncile de schimb între rândurile de dulapuri.
Iluminare. Camera șoferilor trebuie să beneficieze de lumină naturală. Vestiarele nu necesită
lumină naturală; se recomandă iluminarea și ventilarea lor, atunci când este posibil.
Finisare. Vezi Tabel 22.
Uși/ ferestre. Vezi Tabel 22.
Mobilare. Vezi Tabel 22. Camera șoferilor poate fi mobilată și cu paturi suprapuse.
I.13.Circulaţii (inclusiv cu spaţii de așteptare)

Acestea includ:
- Circulații, incluzând coridoare și scări sau lifturi pentru public și personal, inclusiv sala pașilor
pierduți (S10)
- Zona de acces și așteptare pentru martorul cu identitate protejată (S102-S103);
- Spațiu de așteptare pentru victimele infracțiunilor (S108)
Minorii folosesc de regulă circulațiile destinate publicului, iar victimele infracțiunilor pot folosi
circulațiile destinate personalului (cu exigențele de evitare a întâlnirii cu participanți la actul de
judecată, menționate în capitolul A.I.2).
Având în vedere că circulațiile și spațiile de așteptare pentru persoanele private de libertate (S88
și S98-99) fac obiectul unor exigențe de securitate specifice, acestea au fost tratate la punctul
I.9.Camerele de arest și alte spații pentru persoanele private de libertate. Aceste spații trebuie
însă să respecte și legislația specifică aplicabilă circulațiilor/ căilor de evacuare.


- Normativ P118-99 (normativ pentru securitatea la incendiu)
În funcție de fluxul de utilizatori Fluidizarea circulațiilor, Doar pentru sala pașilor
și funcțiuni (cu sau fără spații separarea traseelor de acces pierduți
de așteptare);
Rezistență la uzură; în funcție
de spațiile deservite
Dimensionare. Circulațiile se vor dimensiona în funcție de fluxul de utilizatori estimat. Spațiile de

așteptare amenajate în lungul coridoarelor presupun o lățire a acestora cu 1.2m faţă de spațiul
destinat circulației propriu zise. Sala pașilor pierduți funcționează atât ca spațiu de așteptare, cât
și ca spațiu de orientare și informare, ca nod de circulație - astfel suprafața sa va fi de minim 100
mp, iar înălțimea sa va fi proporțională cu suprafața.
Organizare. Se va urmări o fluidizare a circulației - pentru coridoarele cu spații de așteptare se va
evita dispunerea mobilierului de așteptare astfel încât vizibilitatea și accesul către spațiile în fața
cărora se așteaptă să fie impietate de circulația în lungul culoarului.
Utilizările mai sus menționate pentru sala pașilor pierduți vor fi integrate în proiectarea sa, de
exemplu prin crearea de galerii de acces către alte spații, sau prin amplasarea mobilierului de
așteptare astfel încât să nu impieteze asupra circulației sau a vizibilității către panourile de
informare.
Iluminare. Sala pașilor pierduți va beneficia de lumină naturală. Se recomandă pentru coridoarele
de acces către spațiile reprezentative ale instanței să beneficieze de lumină naturală dacă este
posibil.
Finisare. Finisajele coridoarelor de circulație pot fi diferențiate în funcție de spațiile deservite.
Pentru coridoarele destinate publicului și magistraților se pot prevedea tavane false pentru
mascarea eventualelor trasee de instalații. Finisajul pereților poate fi diferențiat (de exemplu prin
placări decorative sau lambriuri) pentru circulațiile de acces la spații reprezentative din zona
personalului (ca de exemplu sala de colegiu și seminarii).
Aplicând același principiu, sala pașilor pierduți va beneficia de finisaje decorative, sobre, cu
rezistență ridicată la uzură (pentru detalii, vezi capitolul B.II.2).
Uşi/ ferestre. Pentru anumite coridoare, în vederea satisfacerii exigențelor de separare descrise
în capitolul A.I., ușile se vor încuia. De asemenea, pentru fluidizarea circulației și facilitarea
orientării se recomandă ca ușile de legătură între coridoare (atunci când este necesară
prevederea lor), sa se deschidă în dublu sens și să aibă porțiuni vitrate. Vezi Tabel 23.
I.14.Spații tehnice
Acestea includ:
- Camera serverelor (S 51)

- Spaţii pentru instalații (S 86)*

Vezi C. Ghidul de proiectare a instalațiilor
În funcție de cerințele tehnice Nu**

În funcție de cerințele tehnice Doar pentru camera
serverelor (vezi C. Ghidul
de proiectare a
instalațiilor)
** Sunt aplicabile exigențe de ventilare pentru anumite spaţii (de exemplu centrala de ventilare).
I.15.Parcări
Acestea includ:
- Parcările pentru public
- Parcările pentru personal și instanță
- Spațiile de garare pentru deservire
Având în vedere că spațiul de garare și transfer pentru persoanele private de libertate (S87) face
obiectul unor exigențe de securitate specifice, acestea au fost tratate la punctul I.9.Camerele de
arest și alte spații pentru persoanele private de libertate. Acest spațiu trebuie însă să respecte și
legislația specifică aplicabilă parcărilor și acceselor auto.
*
Acestea includ:
- panou centrală telefonică
- hidrofor (stație pentru ridicarea presiunii apei pentru necesități menajere și pentru combaterea
incendiului cu hidranți interiori)
- centrală termică (producere agent termic pentru încălzire, ventilare și preparare apă caldă de consum)
- centrală de ventilare (introducere aer proaspăt/evacuare aer viciat în spaţii fără ferestre exterioare)
- centrală pentru apă răcită (stație preparare apă răcită pentru instalații de răcire aer în timpul verii)
- post trafo (de transformare)
- tablou general de alimentare cu energie electrică
- cameră de depozitare a buteliilor pentru stingere incendiu cu substanțe speciale
- cameră grup electrogen (generator).

P132-93*; P102- 2001 (pentru parcările subterane)** ;
Conform legislației în vigoare, eficientizare și separarea între Da (electrică pentru
categoriile de utilizatori. parcările subterane).
Asfaltare; pentru pereți de Poartă sau ușă de garaj Nu necesită
separare, după caz, finisare cu metalică**
vopsea lavabilă.
* Se vor consulta de asemenea hotărârile și legislația privitoare la regulamentul general de
urbanism (HG 525/ 1996, cu modificările și completările ulterioare), sau regulamentele locale de
urbanism (HCGB 66/2006, cu modificările și completările ulterioare);
** Doar pentru parcările pentru personal și instanță.
I.16. Spaţii exterioare

Acestea includ:
- Spațiile exterioare din zona de acces a publicului
- Curțile interioare destinate personalului, dacă este cazul
- Curțile de lumină/ tehnice
- Curtea de acces pentru persoanele private de libertate, care include spațiul de garare și transfer
(S87)
Regulamentele de urbanism (HG 525/ 1996)
Minimală*; distanțare pentru Alei de circulație Iluminare electrică***
accesul publicului** Eventual spatii verzi și spatii
de așteptare/regrupare/
discuții***
Finisare Uși/ ferestre Mobilare (Amenajare)
Rezistență la uzură, siguranță în Nu este aplicabil Stâlpi iluminare, bănci,
utilizare pentru pavimente vegetație, alte
amenajări***
Elemente de izolare
vizuală și/ sau fizică
(copertine, garduri)****
* Cu respectarea distanțelor minime între fațadele cu ferestre ale spațiilor cu utilizări permanente
** Necesară pentru distribuția fluxului publicului din și către circulația pietonală publică
*** Doar pentru public și personal, nu pentru curțile de lumină și curtea de acces a persoanelor
private de libertate. Este obligatoriu ca vegetația din spațiile verzi sau elementele de mobilare și
iluminare să nu creeze opacitate și nici posibilitatea ascunderii de obiecte/dispozitive care ar
putea amenința siguranța instanței, mai ales pentru zona de acces a publicului.
**** Acestea pot fi necesare dacă configurația clădirii nu permite o izolare vizuală astfel încât să
se respecte cerințele specifice de separare între fluxurile de utilizatori: de exemplu dacă curtea
interioară destinată accesului persoanelor private de libertate este vizibilă de pe coridoarele
destinate publicului sau personalului.
II. FIŞE TEHNICE

Fişele tehnice vor explicita parametrii de proiectare particulari ai fiecărui spațiu în parte, prin
intermediul unui tabel sintetic pe fiecare zonă cuprinzând parametrii de iluminare, finisare și
proiectare a ușilor și ferestrelor și prin scheme de organizare cu suprafețe estimative pentru
fiecare spațiu în parte. Tipologiile de mobilier pentru fiecare spațiu în parte se regăsesc în Raportul
3- Ghidul de proiectare a mobilierului.
II.1.Săli de judecată și camere de consiliu

Parametrii de iluminare, finisare și proiectare a ușilor și ferestrelor sunt sintetizați în Tabelul 27.
Sălile de judecată și camerele de consiliu sunt de următoarele categorii:
- Săli de judecata în materie penală
- Săli de judecata în materie civilă
- Camere de consiliu în materie penală
- Camere de consiliu în materie civilă
Modul de organizare a spațiilor diferă între sălile și camerele în materie civilă și cele în materie
penală, iar dimensionarea spațiilor diferă între sălile de judecată și camerele de consiliu (acestea
din urmă având suprafețe mai mici)- vezi Schemele 5-8.
Tabelul 27: Iluminare, finisare, uși și ferestre pentru spațiile din sălile de judecată și camerele de
consiliu
Iluminare Finisare Uși/ Ferestre
S1- Bănci DA Zonă public Zonă public
public Pereți: Tencuieli și vopsitorii lavabile, Uși: lemn/ armonizare cu
lambriuri HPL sau MDF*, finisajul pereților, rezistență
S2- Bănci
placaje piatră** mecanică, lățime dictată de
avocați
Pardoseala: parchet lemn*, dale flux
piatră naturală**, dale gresie Ferestre: nu sunt necesare
ceramică
Tavane: Plafoane false casetate
fonoabsorbante sau gipscarton;
plafoane false din membrane
extensibile
S3- Masă Zonă praetoriu și podium Zonă praetoriu și podium
procuror Pereți: Lambriuri lemn, HPL sau MDF (cu excepția zonei boxei
Pardoseala: Parchet lemn persoanelor private de
S4- Masă
Tavane: Plafoane false casetate libertate)
avocat
fonoabsorbante sau gipscarton; Uși: lemn/ armonizare cu
S5- plafoane false din membrane finisajul pereților
Pupitru extensibile Ferestre: tâmplărie lemn (sau
aluminiu), dimensiuni mari,

în sălile și camerele în
materie penală amplasate în
partea superioară a peretelui
(hp minim = 1.7 m)
S6- Boxa Uși: Rezistență mecanică

PPL ridicată (anti vandalism), se
încuie
Ferestre: nu se vor prevedea
ferestre pe latura sălii unde
se situează boxa PPL
S7- Masa Ca pentru S3-S5 (zonă

complet praetoriu și podium, cu
excepția zonei boxei
S8- Masa
persoanelor private de
grefier
libertate)
* În principal, pentru camerele de consiliu, se admit și în sălile de judecată
** Pentru sălile de judecată, nu pentru camerele de consiliu

Schema 5: Sala de judecată în materie penală
Organizare Dimensionare
87-111 mp
Mobilare
S7
\
S8
\
S3
\
S5
\
S4 S6
\ 5\
S1
S2
\
Dimesionareare
Echipare
Se vor prevedea microfoane în toate subspațiile praetoriului, cu excepția mesei grefierului;
la boxa persoanelor private de libertate (S7), microfonul va fi încastrat în parapet sau în
peretele de separare. A se vedea Raportul 3- Ghidul de ergonomie și Ghidul de mobilier
pentru detalierea echipării fiecărei mese în parte (S3, S4, S7, S8).
De asemenea, sălile vor fi dotate cu echipament de video-conferință.
* Suprafețele estimate sunt minimale, lungimea si lățimea sălii pot varia în funcție de configurația de
ansamblu a clădirii (de exemplu, interaxul elementelor de susținere).

Schema 6: Sala de judecată în materie civilă
63-76 mp
Mobilare
S7
\
S8
\
S5
\
S3
S4 \
\
S1
S2
\
Dimesionareare
Echipare
Ca la sălile de judecată în materie penală, cu excepția echipamentului de video-conferință.

Schema 7: Camera de consiliu în materie penală
59-66 mp
Mobilare
S7
\
S8
S3 \
\
S5
S6
\
5\
S4
\
S1
S2
\
Dimesionareare
Echipare
Ca la sălile de judecată în materie penală. Echipamentul de video-conferință este opțional
pentru aceste camere- dacă se va opta pentru prevederea unui astfel de echipament, se va
opta pentru un sistem mobil (care să poată fi folosit alternativ în diferite camere, în funcție
de necesități).

Schema 8: Camera de consiliu în materie civilă
63-76 mp
Mobilare
S7
\
S8
\
S5
\
S4 S3
\ \
S1
S2
\
Dimesionareare
Echipare
Ca la sălile de judecată în materie penală, cu excepția echipamentului de video-conferință.

II.2.Zona publicului
Parametrii de iluminare, finisare și proiectare a ușilor și ferestrelor sunt sintetizați în Tabelul 28,
iar modul de organizare și dimensionarea spațiilor specifice din această zonă sunt explicitate în
Schemele 9-13.
Tabelul 28: Iluminare, finisare, uși și ferestre pentru spațiile din zona publicului
S9- Zona DA Pereți: vitrați sau parțial vitrați către Uși: securizate, dacă se
verificare implicit zona supravegheată, dacă se închide închide postul de pază
postul de pază Ferestre: Nu sunt
Pardoseala: ca la S10
Tavan: nu are tavan propriu
S10- Sala DA Pereți: placaje piatră, compozite sau Uși: Uși exterioare vitrate,
pașilor alte placări decorative (exemplu geam termoizolant
pierduți plexiglas), parțial perete vitrat (latura Ferestre: de dimensiuni mari,
de acces), și tencuieli și vopsitorii termoizolante cu tâmplărie de
lavabile, lambriuri HPL sau MDF lemn sau aluminiu
(galerii)
Pardoseala: dale piatră naturală,
mozaic decorativ, dale gresie ceramică
Tavane: plafoane false casetate
fonoabsorbante sau gipscarton;
plafoane false din membrane
extensibile
S11- Zona DA Spațiul este inclus în S10 Spațiul este inclus în S10
așteptare implicit
S12-Info- NU
chioșc și necesită
panouri
informare
S13- Pereți: vitrați sau parțial vitrați, ușori Uși: Vitrate, se încuie
Xerox, (închidere către S10) Ferestre: nu are
tipizate şi Pardoseala: ca S10
librărie Tavane: Nu are tavan propriu, ca S10
juridică
S14- NU Pereți: vitrați sau parțial vitrați, ușori Uși: vitrate, sau rulouri, se
Bufet- necesită (dacă se închide către S10) încuie
cafeteria Pardoseala: ca S10 Ferestre: nu are (sau comune
Tavane: Nu are tavan propriu, ca S10 cu S10)
S15-Gar- Pereți: Nu are pereți proprii Uși: nu are
deroba Pardoseala: ca S10 Ferestre: nu are
Tavane: Nu are tavan propriu, ca S10
sau spațiul în care este poziționat


S16-Birou DA Pereți: vitrați sau parțial vitrați, ușori Uși: vitrate sau parțial vitrate
informare (către S10)/ placări gipscarton, lemn, Ferestre: termoizolante
alte placări cu porțiune vitrată (tip tâmplărie lemn, aluminiu sau
ghișeu- separare interioară între PVC (în funcție de fațadă)
posturi de lucru și public)
Pardoseala: parchet triplu stratificat,
dale gresie ceramică
S17-Birou NU Pereți: Tencuieli și vopsitorii lavabile; Uși: Uși lemn
relații cu necesită lambriuri lemn; placaje decorative Ferestre: termoizolante cu
presa (sticla, plexiglas) tâmplărie de lemn sau
Pardoseala: Parchet triplustratificat; aluminiu
parchet laminat
Tavane: Plafoane false
casetate sau din gipscarton
S18- NU Pereți: Faianță; tencuieli și vopsitorii Uși: Uși PVC
Toalete necesită lavabile Ferestre: dacă este cazul,
public Pardoseala: Dale gresie ceramică termoizolante cu tâmplărie
Tavane: Plafoane false de PVC
casetate sau din gipscarton; se
acceptă și finisaj de vopsitorie
simplă, dacă nu sunt conducte de
instalații
S19- DA Pereți: Tencuieli și vopsitorii lavabile Uși: Ușă lemn, se încuie
Camera Pardoseala: Parchet laminat Ferestre: termoizolante cu
avocați Tavane: Plafoane false tâmplărie de lemn sau
casetate sau din gipscarton; se admit aluminiu (se admite si PVC)
și finisări cu vopsitorii simple
S20- NU Ca S18 Ca S18
Toaleta necesită
avocați

Schema 9: Modul de organizare și mobilare și suprafața zonei de verificare

15mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Di mesreare
Echipare
În postul de control acces se vor prevedea prize, acces linie telefonică și conexiune de rețea
(internet).
Schema 10: Modul de organizare și mobilare și suprafața sălii pașilor pierduți
100-200 mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Echipare
Se va prevedea un infochioşc (situat între zona de acces și zona centrală a sălii), precum și
panouri de informare în dreptul ușilor de acces către sălile de judecată și camerele de
consiliu.

Schema 11: Modul de organizare și mobilare și suprafața biroului de informare și declarații

35 mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Dimesreare
Echipare
Zona de lucru din cadrul biroului nu are exigențe deosebite în privința echipării (pentru
detalierea echipării unui birou, vezi Raportul 3- Ghidul de ergonomie); depinzând de sistemul
de înregistrare a sesizărilor, se poate prevedea în această zonă o imprimantă multifuncțională.
Se recomandă ca în zona de așteptare să se prevadă un automat de apă și un număr minimal
de prize de perete.
Schema 12: Modul de organizare și mobilare și suprafața biroului de relații cu presa
Min. 15mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Echipare
În plus fată de echiparea standard a unui birou, se pot prevedea eventual prize și în zona
scaunelor de vizitatori pentru echipamentele membrilor presei.

Schema 13: Modul de organizare și mobilare și suprafața camerei avocaților

35 mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Dimesreare
Echipare
Se vor prevedea prize în pardoseală pentru laptop-uri, în zona meselor, precum și un automat
de apă în apropierea intrării.
II.3.Zona personalului
Parametrii de iluminare, finisare și proiectare a ușilor și ferestrelor sunt sintetizați în Tabelul 29, iar
modul de organizare și dimensionarea spațiilor specifice din această zonă sunt explicitate în Schemele
14- 26.
Tabelul 29: Iluminare, finisare, uși și ferestre pentru spațiile din zona personalului
S21- Zona de Implicit/ Pereţi*: Vopsitorie, placări decorative Uşi: Tâmplărie din lemn sau
verificare a NU parţial, vitraţi metal
personalului Pardoseală*: Rezistenţă la uzură Ferestre: Nu sunt necesare; dacă
Tavan*: aspect estetic (de exemplu, se prevăd, indicaţiile vor fi
plafon fals) aceleaşi ca pentru uşi
* Indicaţiile se referă la zona de acces
S22- DA Pereți: Acustică birou (izolare fonică Uși: Uși cu tâmplărie și cercevea
Birou președinte medie); aspect estetic (de exemplu din lemn; aspect estetic; izolare
lambriuri, tapete, vopsitorii lavabile); fonică medie
Pardoseală: Rezistență medie la Ferestre: Tâmplărie din aluminiu
uzură; aspect estetic; pardoseli calde cu rupere de punte termică și
(de exemplu: parchet lemn geam termoizolant.
triplustratificat, parchet lemn masiv);
Tavan: Acustică birou (izolare fonică
medie); aspect estetic (de exemplu:
plafoane false casetate sau din
gipscarton).
S23- Toaleta NU Ca S20 Ca S20
președinte necesită


S24-Secretariat DA Ca S22 Ca S22
președinte
S25- Birou
vicepreședinte
S26- NU Ca S20 Ca S20
Toaleta necesită
vicepreședinte
S27- DA Ca S22 Ca S22
Secretariat
vicepreședinte
S28- NU Pereți: Rezistent la foc Uși: Rezistente la foc
Birou necesită Pardoseală: Rezistență medie la
Ferestre: nu necesită
documente uzură
clasificate Tavan: Rezistent la foc
Birouri
președinților de
secție
S30-Toaletele NU Ca S20 Ca S20
președinților de necesită
secție
S31- Birouri DA Pereți: Acustică birou (izolare Uși: Uși cu tâmplărie și cercevea
judecători fonică medie); vopsea lavabilă; din lemn; aspect estetic; izolare
S32-Birou prim Pardoseală: Rezistență medie la fonică medie
grefier uzură; pardoseli calde (de Ferestre: Tâmplărie din
S33-Birou exemplu: parchet lemn aluminiu cu rupere de punte
grefier șef de triplustratificat); termică și geam termoizolant.
secție Tavan: Acustică birou (izolare
S34- fonică medie); aspect estetic (de
Birou grefieri exemplu: plafoane false casetate
de ședință sau din gipscarton);
S35-Birou alți
grefieri
S36- Birou
procurori
S37-Birou
manager
economic
S38-Birou
consilier juridic


S39-Birou DA Ca S31-43 Ca S31-43
audit-controale
S40-Birou
contabili
S41-Birou
compartiment
financiar
S42-Birou
resurse umane
S43- Birou alte
categorii de
personal
S44- Pereți: Acustică birou (izolare Uși: rezistență la foc, aspect
Registratura fonică medie), rezistență ridicată estetic; izolare fonică medie;
administrativă la foc, finisaj simplu (de exemplu: Ferestre: Tâmplărie din
tencuieli și vopsitorii lavabile.) aluminiu cu rupere de punte
Pardoseală: Rezistență medie la termică si geam termoizolant.
uzură; recomandate pardoseli
calde. De exemplu: Parchet lemn
masiv sau laminat triplustratificat
Tavan: rezistență ridicată la foc,
aspect estetic (de exemplu:
plafoane false casetate /
gipscarton)
S45- Arhiva NU Pereți: Rezistență ridicată la foc, Uși: Rezistență ridicată la foc,
administrativă necesită finisaj simplu (de exemplu: se încuie, rezistență mecanică
tencuieli și vopsitorii lavabile) Ferestre: Nu necesită, sau
Pardoseală: Rezistență la uzură dimensiuni minimale (aceleași
(de exemplu: parchet lemn masiv, caracteristici ca la S43)
dale de gresie ceramică)
Tavan: Rezistență ridicată la foc,
finisaj simplu (de exemplu:
tencuieli și vopsitorii lavabile)
S46- Birou IT DA Ca S31-43 Ca S31-43
S47-Cabinet Pereți: Ca S31-43, pereții din zona
medicina lavoarului și patului de consultație
muncii cu finisaj ușor de curățat


S47-Cabinet DA Pardoseală: Rezistență medie la Ca S31-43
medicina uzură; recomandate pardoseli reci,
muncii ușor de curățat (de exemplu:
(continuare) linoleum, gresie ceramică; racord
cu pereții prin scafe ceramice).
Tavan: Acustică birou (izolare
fonică medie); aspect estetic (de
exemplu: plafoane false casetate
sau din gipscarton).
S48-Birou Ca S31-43
psiholog
S49- Birou local
de expertiză
S50- Casierie DA Pereți: vitrați, pentru separarea Uși: se încuie, securizate
între public și personal; finisaj Ferestre: securizate
rezistent la murdărire, aspect
estetic
Pardoseală: rezistență la uzură
Tavan: aspect estetic
S51- Camera NU Pereți: ca S45 Uși: ca S45
serverelor necesită Pardoseală: Pardoseală flotantă, Ferestre: nu necesită
rezistență la uzură (de exemplu:
finisaj lemn, dale de gresie
ceramică)
Tavan: ca S45
S52- Spațiu Pereți: Finisaj simplu, ușor de Uși: se încuie

depozitare curățat în zona spălătorului Ferestre: nu necesită
materiale Pardoseală: ușor de curățat
întreținere Tavan: fără exigențe deosebite
S53- Spațiu Ca S31 Ca S31
depozitare
materiale
birotică
Registratura
curentă sau pe
secții
S55- Posturi de Ca S45 Ca S45
lucru arhivari


S56- Spațiu NU Ca S45 Ca S45
depozitare necesită
dosare
S57-Spaţiu DA Ca S31- 43 Ca S31- 43
studiu dosare
public
S58- Spațiu
studiu dosare
experți
S59- Legătorie Ca S45 Ca S45
S60- Arhiva de NU
depozitare necesită
S61- Arhiva DA
veche
S62- Camera Pereți: spoieli de var sau vopsitorii Uși: Uși cu tâmplărie si
corpurilor lavabile cercevea din lemn; aspect
delicte Pardoseala: Rezistență la sarcini estetic; izolare fonică medie
concentrate și uzură; ușor de
Ferestre: Tâmplărie din
igienizat. De exemplu: dale de
aluminiu cu rupere de punte
gresie ceramică
termică si geam termoizolant.
Tavan: spoieli de var sau vopsitorii
lavabile
S63- Sala Pereți: Acustică birou (izolare Uși: Uși cu tâmplărie si
colegiu si fonică medie); aspect estetic. De cercevea din lemn; aspect
seminarii exemplu lambriuri, tapete, estetic; izolare fonică medie
vopsitorii lavabile Ferestre: Tâmplărie din
Pardoseala: Rezistență medie la aluminiu cu rupere de punte
uzură; aspect estetic; pardoseli termică si geam termoizolant.
calde. De exemplu: parchet lemn
triplustratificat
Tavan: Acustică birou (izolare
fonică medie); aspect estetic. De
exemplu: plafoane false casetate
sau din gipscarton
S64-Biblioteca Ca S45 (rezistenţă ridicată la foc) Ca S45 (rezistenţă ridicată la foc)
S65-Birou Ca S31-43 S31-43

eliberări copii
S66-Birouri
executări
S67-Birou
apostile


S68-Birou DA Ca S31-43 Ca S31-43
repartizare
aleatorie
S69- Birou
expediție
S70-Magazie NU Ca S52/53 C S52/53
necesită
S71-Oficiu DA Ca S14 (în zona de preparare); Ca S31-43

personal
S72- Toalete NU Ca S20 Ca S20
personal necesită
S73- Cantina cu DA Ca S14; pardoseală cu rezistenţă la Ca S31-43
catering uzură
S74- Posturi NU Pereți/ Pardoseală/ Tavan: ca Nu este cazul

pază jandarmi necesită spațiile în care sunt amplasate
S75-Vestiar şi Ca S45 Ca S45

oficiu jandarmi
S76- Toaleta Ca S18 Ca S18
jandarmi
S77- Centru de Ca S51 Ca S51
supraveghere
S78- Birou șef DA
jandarmi
S79-Camera NU Ca S70 (spaţiu de depozitare) Uşi: securizate
armament necesită Ferestre: nu este cazul
S80- Camera Ca S31 (zona de odihnă şi Ca S31
șoferi relaxare); ca S14 (zona de
preparare a mâncării)
S81- Vestiare și Ca S45 Ca S45
oficiu personal
auxiliar
S82- Spații DA Ca S31 Ca S31
lucru personal
mentenanță
S83- Adăpost NU Pereți: Spoieli de var sau vopsitorii Uși: Conform normativ.
protecție civilă necesită lavabile


S83- Adăpost NU Pardoseală: Fără exigențe Conform normativului în
protecție civilă necesită deosebite: de exemplu, ciment vigoare
(continuare) sclivisit
Tavan: Spoieli de var sau vopsitorii
lavabile
S84- Parcaje Pereți: Tencuieli și vopsitorii
lavabile
Pardoseala: Rezistență ridicată la
sarcini. De exemplu: mozaic turnat
în câmp continuu
Tavan: Tencuieli și vopsitorii
lavabile
S85- Spații Conform Ca S45 Ca S45
tehnice cerinţelor
specifice
S86- Atelier de DA Pereți: Spoieli de var sau vopsitorii Uși: Tâmplărie din aluminiu,
reparație lavabile PVC, lemn;
Pardoseala: Fără exigențe Ferestre: Tâmplărie din
deosebite: de exemplu, ciment aluminiu, PVC, lemn.
sclivisit
Tavan: Spoieli de var sau vopsitorii
lavabile

Schema 14: Modul de organizare și mobilare și suprafața biroului președintelui

35 mp (plus
secretariat)
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Dim esreare
Schema 15: Modul de organizare și mobilare și suprafața biroului vicepreședintelui cu biroul de

documente clasificate
30mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier

Schema 16: Modul de organizare și mobilare și suprafața biroului procurorilor

20mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier

Schema 17: Modul de organizare și mobilare și suprafața birourilor personalului administrativ

18mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier

Schema 18: Modul de organizare și mobilare și suprafața registraturii

45-50 mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Schema 19: Modul de organizare și mobilare și suprafața arhivei curente

12mp/
arhivar; 4mp/
post studiu
Mobilare
Rafturi
depozitare,
birouri cu
scaune, mese
cu scaune
(studiu), alt
mobilier de
birou- vezi
Raportul 3-
Ghid Mobilier

Schema 20: Modul de organizare și mobilare și suprafața arhivei vechi și a camerei corpurilor
delicte
Variabilă,
min. 100mp
Mobilare
Rafturi
depozitare,
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
ARHIVA VECHE (porţiune) CAMERA CORPURILOR DELICTE
CAMERA CORPURILOR DELICTE

Schema 21: Modul de organizare și mobilare și suprafața sălii pentru colegiu și seminarii
60-150 mp
Mobilare
Mese și
scaune, vezi
Raportul 3-
Ghid Mobilier

Schema 22: Modul de organizare și mobilare și suprafața bibliotecii

50-70 mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Schema 23: Modul de organizare și mobilare și suprafața birourilor de servicii/ lucru cu publicul
16-24 mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier

Schema 24: Modul de organizare și mobilare și suprafața vestiarului şi oficiului jandarmilor

20mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
Schema 25: Modul de organizare și mobilare și suprafața centrului de supraveghere

30-35 mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier

Schema 26: Modul de organizare și mobilare și suprafața biroului șefului jandarmilor cu camera
de armament
8mp (plus
2.5mp
camera
armament)
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier

II.4.Zona persoanelor private de libertate

modul de organizare și dimensionare a camerelor de arest și camerei de discuții între avocat și
persoana privată de libertate sunt explicitate în Schemele 27- 28.
Tabelul 30: Iluminare, finisare, uși și ferestre pentru spațiile din zona persoanelor private de
libertate
Iluminare Finisare Uși/Ferestre
S87- Spațiu garare NU Ca S84 Uși: metalice, securizate
și transfer persoane necesită Ferestre: nu necesită
private de libertate
S88- Zona Ca S89 Ca S89
distribuire și
verificare
S89-Camere arest DA Pereți: Ușor de igienizat; Uși: metalice, gratii
persoane private de rezistență ridicată/ anti Ferestre: securizate
libertate cu vandalism. De exemplu: tencuieli (vezi B.I.9)
dizabilități și vopsitorii lavabile igienice,
S90-Camere arest spoieli cu lapte de var
bărbați în regim Pardoseală: Ușor de igienizat;
(semi)deschis rezistență ridicată. De exemplu:
S91-Camere arest vopsitorie epoxidică, ciment,
femei în regim mozaic
(semi)deschis Tavan: Rezistență ridicată/ anti
S92-Camere arest vandalism. De exemplu:
minori Tencuieli și vopsitorii lavabile;
S93- Camere arest plafoane false anti vandalism
minore (cementboard, betonyp,
aquapanel)
S94- Camere arest
suferinzi boli
contagioase
S95- Camere arest
bărbați regim
maximă
siguranță/închis
S96-Camere arest
femei regim
maximă
siguranță/închis
S97- Camera NU Pereți: izolare fonică, vitraţi pe Uși: Geam securizat
discuții avocat- necesită latura unde aşteaptă escorta; Ferestre: nu necesită
persoană privată de rezistenţă specifică (pentru detalii tâmplărie-
libertate (antivandalism/ antiefracţie) vezi B.I.9)
Pardoseală: rezistenţă sporită
(de exemplu, gresie ceramică)
Tavan: plafoane false
antivandalism


S98-Scări/coridoare NU Pereți: tencuieli și vopsitorii Uși: Securizate, rezistență
persoane private de necesită lavabile mecanică ridicată (pentru
libertate Pardoseală: ciment, mozaic, dale ușile de acces în sălile de
S99- Spațiu de gresie ceramică judecată și camerele de
așteptare persoane Tavan: tencuieli și vopsitorii consiliu- vezi B.II.1)
private de libertate lavabile Ferestre: nu se vor
prevedea
S100-Spaţiu DA Pereți: Tencuieli și vopsitorii Uși: Nu necesită
supraveghere/ lavabile Ferestre: Tâmplărie din
așteptare pentru Pardoseala: Pardoseli calde aluminiu, PVC, lemn; se
escorte recomandate. De exemplu: recomandă securizare
parchet lemn masiv, sau (similar cu ferestrele din
triplustratificat camerele de arest)
Tavan: Plafoane false casetate
sau vopsitorii lavabile
S101-Toalete NU Ca S20 Ca S20

escorte necesită
Schema 27: Modul de organizare, mobilare și dimensionare a unei camere de arest

7-15 mp
Mobilare
Vezi Raport
3- Ghid
Mobilier

Schema 28: Modul de organizare și mobilare și suprafața camerei de discuții între avocat și
persoana privată de libertate
8mp
Mobilare
Vezi Raport
3- Ghid
Mobilier
II.5.Zona martorului cu identitate protejată

modul de organizare, mobilare și dimensionare a spațiilor din această zonă sunt explicitate în Schema
29.
Tabelul 31: Iluminare, finisare, uși și ferestre pentru zona martorului cu identitate protejată
S102- Zona acces NU Pereți: Acustică - izolare Uși: Tâmplărie din
martor identitate necesită fonică ridicată; aspect lemn, aluminiu sau PVC
protejată estetic.
Pardoseala: Rezistență medie
la uzură; aspect estetic;
pardoseli calde. De exemplu:
parchet lemn triplustratificat
Tavan: Acustică - izolare
fonică ridicată; aspect
estetic. De exemplu:
plafoane false casetate sau
din gipscarton
S103- Zona circulație NU Ca S102 Ca S102
/așteptare martor necesită
identitate protejată
S104- Camera preluare NU Ca S102 Ca S102
mărturie martor necesită
identitate protejată

Schema 29: Modul de organizare, mobilare și dimensionare a camerei de preluare a mărturiei

martorului cu identitate protejată (și a spațiilor conexe)
8mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
II.6.Zona minorilor
30.
Tabelul 32: Iluminare, finisare, uși și ferestre pentru zona minorilor
Camera depunere DA Pereți: Acustică birou (izolare Uși: Uși cu tâmplărie si
mărturie minori fonică medie); Culori cercevea din lemn;
pastelate, calde aspect estetic; izolare
Pardoseala: Rezistență medie fonica medie
la uzură; pardoseli calde. De Ferestre: Tâmplărie din
exemplu: parchet lemn aluminiu cu rupere de
triplustratificat punte termică si geam
Tavan: Acustică birou (izolare termoizolant.
fonică medie); aspect estetic.
De exemplu: plafoane false
casetate sau din gipscarton
Camera vizualizare NU Ca S31 Ca S31
depunere mărturie necesită

Schema 30: Modul de organizare, mobilare și suprafețele camerei de audiere a minorilor și a

camerei de vizualizare a audierii
30 mp
Mobilare
vezi Raportul
3- Ghid
Mobilier
II.7. Spațiu de așteptare pentru victimele infracțiunilor

31.
Tabelul 33: Iluminare, finisare, uși și ferestre pentru spațiul de așteptare al victimelor infracțiunilor
Spațiu așteptare DA Ca S31 Ca S31
victime infracțiuni
Schema 31: Modul de organizare, mobilare și dimensionare a spațiului de așteptare pentru
victimele infracțiunilor
8mp
Mobilare
- Bănci
așteptare
Dimesre
are


C. GHIDUL DE PROIECTARE A INSTALAȚIILOR
INSTALAŢIILE AFERENTE CONSTRUCŢIEI
Abordarea tematicii de instalații trebuie realizată în următorii pași:

1. Identificarea cerințelor specifice legate de instalațiile aferente clădirilor instanțelor de
judecată și stabilirea performanţelor necesare de îndeplinit de către instalații, având în
vedere următoarele:
- asigurarea unor condiții optime de lucru pentru ocupanți
- specificul destinațiilor spațiilor și relațiile funcționale între compartimente
- programul de funcționare, flexibilitatea și adaptabilitatea instalaţiilor la diferite regimuri
de funcţionare/ocupare
- proiectarea unor clădiri noi sau modernizarea/reabilitarea clădirilor existente
2. Conceperea sistemelor de instalații și conformarea lor pe baza cerințelor.
I. INSTALAŢII SANITARE
I.1. Cerințele instalațiilor sanitare
Cerințele utilizatorilor privitoare la instalațiile sanitare se referă, în principal, la: igiena și
sănătate, siguranța în exploatare, securitate la incendiu, protecția împotriva zgomotului și
economia de energie.
a. Cerințe de igienă și sănătate

Cerințele de igiena și sănătate ale utilizatorilor clădirii impun necesitatea furnizării apei
potabile, reci și calde, în regim permanent.
Furnizarea apei la punctele de consum se face prin intermediul obiectelor sanitare grupate,
de regulă, în încăperi specifice, denumite grupuri sanitare.
➢ Dotarea cu obiecte sanitare
Dotarea cu obiecte sanitare urmărește stabilirea numărului de grupuri sanitare din clădire
și, în cadrul acestora, a tipului și numărului obiectelor sanitare.
Dotarea cu obiecte sanitare se face în funcție de următoarele:
- tipul de folosință al apei:
• nevoi igienico – sanitare;
• nevoi tehnologice.
- categoriile de utilizatori:
• personalul angajat (magistrați, procurori, personal auxiliar);
• publicul justițiabil;
• arestați;
• personalul tehnic și de întreținere.
- numărul și distribuția pe sexe a utilizatorilor;
- cerințe specifice ale persoanelor cu dizabilități;
- alte cerințe specifice: zonă securizată, adăpost ALA.
Obiecte sanitare folosite sunt:
- lavoar (în grupuri sanitare, în celulele pentru arestați);
- vas de closet cu rezervor de spălare (în grupuri sanitare, în celulele pentru
arestați);
- chiuvetă (în camerele de curățenie);
IPCT SA - IPCT Instalații SRL C. | Ghidul de proiectare a instalațiilor 103

- spălător de vase (pentru oficiu, bufet, cantină);
- duș cu cabină individuală (în vestiarele personalului de întreținere);
- punct de consum cu robinet dublu serviciu (în spații tehnice, camere de
curățenie).
Condițiile care trebuie îndeplinite de către obiectele sanitare sunt:
- vor avea forma și mărimea necesară unei folosiri normale;
- vor avea finisajele rezistente la acțiuni mecano-chimice legate de curățenia și
întreținerea lor;
- vor fi dotate cu armături sanitare funcționale și care vor evita risipa de apă;
- vor fi amplasate în încăpere astfel încât să permită o utilizare optimă a
obiectului sanitar, conform STAS 1504 (înălțimea de montare, distanța față de
pereți etc.);
Criteriile de dimensionare a dotării cu grupuri sanitare / obiecte sanitare sunt:
- grupuri sanitare separate pe categorii de utilizatori;
- distanța maximă admisibilă de parcurs până la grupul sanitar;
- numărul maxim de utilizatori de același sex pentru un obiect sanitar;
- gradul de confort asigurat.
Amplasarea și gruparea punctelor de consum al apei se face astfel încât să fie asigurate
accesul și folosirea ușoară; distanța maximă admisibilă de parcurs până la grupurile sanitare este
de 75 m, fără a se depăși 4 m pe verticală.
Dotarea cu obiecte sanitare, ca număr și tip se face în funcție de numărul de utilizatori,
astfel:
- lavoare: câte un obiect sanitar la maximum 40 de bărbați și la maximum 40 de
femei;
- closete: câte un obiect sanitar la maximum 90 de bărbați și la maximum 30 de
femei;
- pisoare: câte un obiect sanitar la maximum 45 de bărbați;
- dușuri (pentru personalul de întreținere): câte un obiect sanitar la maximum
30 de utilizatori.
➢ Necesarul de apă și restituția la canalizare

Necesarul de apă se stabilește diferențiat pentru fiecare tip de folosință a apei, și anume:
- nevoi igienico – sanitare;
- stingere a incendiilor;
- nevoi tehnologice.
- irigarea spațiilor verzi
Necesarul de apă pentru nevoi igienico – sanitare, apă rece și apă caldă, se determină pe
baza necesarului specific de apă [l/persoană, zi] și a numărului de utilizatori din clădire.
Necesarul specific de apă pentru personalul clădirii este de 20 l pentru un funcționar pe
schimb, total apă rece, din care 5 l apă caldă de consum.
Necesarul specific de apă pentru muncitori și personalul de întreținere este de 50 l pentru
o persoană pe schimb, total apă rece, din care 20 l apă caldă de consum.
Necesarul specific de apă pentru vizitatorii clădirii este de 12 l pentru un vizitator, total apă
rece, din care 3 l apă caldă de consum.
Debitul de calcul al instalației sanitare se stabilește în funcție de suma debitelor specifice
ale armăturilor sanitare, respectiv suma echivalenților de debit ale punctelor de consum și se
determina conform Normativului I 9-2015.


Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor se determină pentru fiecare tip de instalație
de stingere, și anume:
- hidranți interiori;
- hidranți exteriori;
- sprinklere;
- drencere (perdele de apă).
Debitele de calcul ale instalațiilor de stingere a incendiilor se stabilesc pe baza debitelor

dispozitivelor de refularea apei (ajutajul hidrantului, orificiul capului de sprinkler / drencer) și a
necesităților de echipare a clădirii cu aceste mijloace de stingere și se determina conform
Normativului P 118/2-2013.
Necesarul de apă pentru nevoi tehnologice se determină în funcție de tipul utilajului,

debitul specific de apă și simultaneitatea de funcționare.
Necesarul de apă pentru irigarea spațiilor verzi se determină în funcție de normele de

udare pentru categoriile de plante prevăzute de amenajarea peisajeră.
Evacuarea apelor din clădire se realizează prin intermediul instalației de canalizare care va
colecta următoarele categorii de ape:
- ape uzate menajere;
- ape meteorice;
- ape uzate impurificate, provenite de la parcaje, bucătării etc.
Debitele de calcul ale instalațiilor de canalizare - ape uzate menajere se determină în
funcție de suma debitelor specifice ale obiectelor sanitare (punctelor de consum), respectiv suma
echivalenților de debit și se determină conform Normativului I 9-2013.
Debitele de calcul ale instalațiilor de canalizare a apei meteorice (canalizare pluvială) se
determină în funcție de tipul și mărimea suprafeței de colectare a apelor meteorice și de
intensitatea ploii de calcul și se determina conform Normativului I 9-2013 și standardelor STAS
1795 și SR 1846.
Pentru instalațiile de canalizare, este foarte importantă satisfacerea cerinței referitoare la
neafectarea igienei aerului interior prin degajările de gaze și mirosuri din canalizare; in acest scop
trebuie acordată o atenție deosebită asigurării gărzii hidraulice la obiectele sanitare și sifoanele de
pardoseală, precum și prevederea conductelor de canalizare pentru ventilarea primară, secundară
și auxiliară, după caz.
b. Cerințe privind siguranța în exploatare
➢ Asigurarea consumatorului împotriva întreruperilor ( accidentale ) în furnizarea apei

Pentru îndeplinirea acestei cerințe se iau următoarele măsuri:
- Prevederea unei rezerve proprii de apă pentru consum menajer în cazul în care
sursa de alimentare cu apă ( rețeaua publică ) nu poate asigura un regim de
funcționare continuu; volumul rezervorului de acumulare este corespunzător
asigurării debitului orar mediu de apă pentru consum menajer pe timp de o
oră.
- Prevederea unei rezerve proprii de apă pentru stingerea incendiilor în cazul în
care sursa de alimentare cu apă ( rețeaua publică ) nu poate asigura, în regim
de funcționare continuu, debitele de apă necesare intervenției în caz de
incendiu; volumul rezervorului de apă de incendiu se determină pe baza

debitelor de calcul ale instalațiilor de stingere și a duratelor normate de
funcționare ale instalațiilor respective (hidranți interiori, hidranți exteriori,
sprinklere). Rezerva de apă de incendiu este intangibilă și nu poate fi folosită
în alte scopuri.
- Alimentarea cu apă prin 2 branșamente la rețeaua publică, în situația în care
nu se poate realiza debitul necesar printr-un singur branșament
- Folosirea la realizarea instalațiilor sanitare, a unor echipamente fiabile
(armături sanitare, robinete, pompe), cu durata de folosire îndelungată;
prevederea unităților de rezervă ( pompe )
➢ Asigurarea funcționării normale a instalațiilor

Pentru îndeplinirea acestei cerințe se iau următoarele măsuri:
- Echiparea instalațiilor sanitare cu mijloace de măsură și control, pentru
cunoașterea parametrilor funcționali (manometre, termometre, senzori de
curgere, puncte de vizitare)
- Operare și mentenanță specializate, realizate cu personal de exploatare
calificat și mijloace tehnice adecvate
c. Cerințe de securitate la incendiu
➢ Echiparea clădirii cu instalații de stingere a incendiilor
Instalațiile de stingere a incendiilor cu care se vor echipa clădirile instanțelor de judecată,

se vor stabili conform Normativului P 118/2, în funcție de:
- aria construită, volumul clădirii, numărul de niveluri supraterane și stabilitatea
la incendiu a clădirii;
- clasa de pericol de incendiu și densitatea sarcinii termice;
- interdicția de a utiliza apa ca agent de stingere (pentru a nu se distruge bunurile
protejate, pentru a se asigura securitatea echipelor de intervenție).
Categoriile de instalații de stingere a incendiilor cu care se vor putea echipa clădirile

instanțelor de judecată, vor fi:
- instalații de stingere a incendiilor cu hidranți interiori;
- instalații de stingere a incendiilor cu hidranți exteriori;
- instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere;
- instalații de stingere a incendiilor cu drencere (perdele de apă cu sprinklere
deschise);
- coloane uscate
- instalații de stingere a incendiilor cu gaze inerte sau aerosoli (la arhive, camere
server, camere de utilități electrice etc.).
➢ Asigurarea necesarului de apă pentru stingerea incendiilor

Parametrii care trebuie asigurați sunt: debitul, presiunea și rezerva de apă
- Debitul de calcul pentru instalația de hidranți interiori este: 2,1l/s, pentru 1 jet
în funcțiune simultană și 4,2 l/s, pentru 2 jeturi în funcțiune simultană
- Debitul de calcul pentru instalația de hidranți exteriori este de 5...25 l/s și se
stabilește în funcție de volumul clădirii sau compartimentului de incendiu
- Debitul de calcul al instalației de sprinklere se stabilește conform Normativului
P 118/2 și este în funcție de: debitul specific al capului de sprinkler ( l/s ),

intensitatea de stropire ( l/s mp ) și aria de declanșare simultană a sprinklerelor
( mp ).
- Debitul de calcul al instalației de drencere pentru realizarea perdelelor de apă
pentru protecția împotriva propagării incendiilor se stabilește considerând o
intensitate liniară de răcire de 0,2l/s m.
- Presiunea necesară în instalațiile de stingere a incendiilor ( sarcina
hidrodinamică a apei reci în punctul de racord ) trebuie să acopere: înălțimea
geodezică a punctului cel mai înalt de furnizare a apei, suma pierderilor de
sarcină în instalațiile interioare și să asigure presiunea necesară la dispozitivele
de refulare a apei ( ajutajul furtunului de hidrant, orificiul capului de
sprinkler/drencer )
- La stabilirea rezervei de apă de incendiu, pe baza debitelor de calcul, se vor
considera următoarele durate de funcționare ale instalațiilor de stingere:
• hidranți interiori: 10 minute
• hidranți exteriori: 3 ore
• sprinklere: 1 ora
• drencere ( perdele de apă ): 1 oră
d. Protecția împotriva zgomotului
➢ Asigurarea condițiilor acustice din încăperi necesare unei activități normale, prin
protecția la zgomotul produs de instalațiile sanitare
Va fi avută în vedere aplicarea următoarelor măsuri:
- amplasarea judicioasă în clădire, nu în vecinătatea încăperilor unde se cere o
limitare a nivelului de zgomot, a elementelor de instalații care în exploatare
sunt surse de zgomot ( pompe, agregate monobloc de hidrofor, conducte,
robinete );
- dimensionarea conductelor și armăturilor instalației de alimentare cu apă
pentru consum menajer și tehnologic astfel încât să nu se depășească viteza
maximă de circulație a apei de 2m/s;
- adoptarea unor soluții tehnice adecvate pentru combaterea transmiterii în
clădire a zgomotului și vibrațiilor produse de instalații, ca de exemplu:
montarea de suporturi amortizoare la postamentele echipamentelor în
mișcare, verificarea echilibrării statice și dinamice a utilajelor, intercalarea
unor racorduri elastice între electropompe și conducte, prinderea conductelor
de suporturi să se facă prin intermediul unor garnituri elastice; se vor evita
legăturile rigide la trecerea conductelor prin elementele de construcție.
e. Cerințe privind economia de energie
➢ Se vor utiliza armături sanitare cu consum redus de apă precum și armături cu închidere
automată după folosire ( cu arc sau cu celulă fotoelectrică )
➢ Se vor adopta soluții care conduc la consumuri minime de energie electrică pentru
pompare și anume: folosirea unor pompe eficiente energetic, la care randamentul minim
admisibil este de 70%; utilizarea pompelor cu turație variabilă sau în trepte, pentru
satisfacerea diferitelor regimuri de funcționare; echilibrarea hidraulică judicioasă a
instalației, prin alegerea corectă a traseelor și diametrelor de conductă și încadrarea în
toleranțele normate.


➢ Conductele, armăturile și aparatele de apă caldă de consum se vor izola termic astfel
încât „ eficienţa termoizolării “ să fie de minimum 80%
➢ Se va prevedea contorizarea consumurilor de apă și de căldură aferente instalației
sanitare, prevăzând-se contorizări separate în cazul existentei mai multor unități beneficiare
în clădire
➢ Se vor adopta soluții alternative de preparare a apei calde de consum care utilizează
surse regenerabile de energie și anume: energia solară ( prin montarea de panouri solare ),
energia geotermală sau aerotermală ( prin utilizarea pompelor de căldură ), energia
recuperată din apele de canalizare ( prin utilizarea tuburilor termice );
➢ Utilizarea în instalația sanitară a unor elemente componente care au un consum minim
de energie înglobată.
I.2. Conceperea și dimensionarea instalațiilor sanitare și de stingere a incendiilor

➢ Categorii de instalații sanitare
Clădirile instanțelor de judecată se vor prevedea cu următoarele instalații sanitare:
- instalația de apă rece;
- instalația de apă caldă de consum;
- instalația de canalizare menajeră;
- instalația de canalizare pluvială;
- instalația de canalizare ape de scurgere de la echipamentele de climatizare;
- instalația de canalizare ape uzate impurificate de la parcaje, echipamente de
bucătărie etc.
➢ Categorii de instalații de stingere a incendiilor
Categoriile de instalații de stingere a incendiilor cu care se vor putea echipa clădirile
instanțelor de judecată, sunt:
- instalația de stingere a incendiilor cu hidranți interiori;
- instalația de stingere a incendiilor cu hidranți exteriori;
- coloane uscate
- instalația de stingere a incendiilor cu sprinklere;
- instalația de stingere a incendiilor cu drencere (perdele de apă);
- instalația de stingere a incendiilor cu gaze inerte sau aerosoli (la arhive, camere
server, camere de utilități electrice etc.).
➢ Sursa de apă pentru consum menajer și de incendiu
Sursa de apă pentru consum menajer și pentru incendiu este, de regulă, rețeaua publică
de apă.
Alimentarea cu apă a clădirii se va face pe baza unui aviz emis de furnizorul de apă.
Sursa de apă trebuie să asigure, conform necesităților consumatorului, următoarele criterii
de performanță:
- potabilitatea apei;
- debitul;
- presiunea;
- regim de funcționare permanent.
➢ Gospodăria de apă pentru consum menajer


Gospodăria de apă pentru consum menajer se va prevedea în situațiile în care rețeaua
publică de apă nu asigură parametrii funcționali ai instalației sanitare (debit, presiune, regim de
funcționare).
Elementele componente ale gospodăriei de apă pentru consum menajer sunt: rezervor de
acumulare, pompe, vas de hidrofor, armături; sursa de apă poate fi rețeaua publică sau o sursă
proprie ( puţ forat ).
Amplasarea în clădire a gospodăriei de apă pentru consum menajer se va face în funcție
de condițiile locale, avându-se în vedere disponibilitățile de spații, pozițiile reciproce ale
branșamentului de apă și ale consumatorilor din clădire și asigurarea facilităților de exploatare.
➢ Gospodăria de apă pentru stingerea incendiilor

Gospodăria de apă se va prevedea în situațiile în care clădirea se echipează cu instalații de
stingere a incendiilor.
Gospodăria de apă pentru stingerea incendiilor va trebui să asigure pentru fiecare
instalație de stingere (hidranți, sprinklere, drencere) următorii parametri:
- debitul de apă;
- presiunea necesară;
- rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor, în situația în care
rețeaua publică nu poate asigura, în regim de funcționare continuu, debitul și
presiunea necesare
Elementele componente ale gospodăriei de apă pentru stingerea incendiilor sunt: rezervor
de acumulare, grup de pompare, recipient hidropneumatic, armături.
Gospodăria de apă pentru stingerea incendiilor va asigura condițiile pentru funcționarea
în siguranță, referitoare la: continuitatea în alimentarea cu energie electrică, echipamentele de
rezervă, automatizarea funcționării etc.
Gospodăria de apă pentru stingerea incendiilor se va amplasa în clădire sau în vecinătatea
acesteia în condiții de siguranță și deplină funcționalitate.
➢ Instalații sanitare de alimentare cu apă și canalizare pentru consum menajer
Instalațiile sanitare interioare trebuie să asigure alimentarea cu apă, la debitul și presiunea

de utilizare necesare, a tuturor punctelor de consum ale apei ( robinetele și bateriile
amestecătoare ale obiectelor sanitare ), precum și preluarea apelor uzate după folosință.
Zonele deservite de instalațiile sanitare, în care sunt puncte de consum ale apei și obiecte
sanitare, sunt:
- grupurile sanitare pentru personal
- grupurile sanitare pentru public
- grupurile sanitare aferente camerelor de arest
- vestiare personal
- oficii, bufet
- spații tehnice, ateliere
Instalația sanitară de alimentare cu apă pentru consum menajer va avea următoarea

componentă:
• Branșamentul la sursa de apă. Branșamentul la rețeaua de apă a localității se va face, de
regulă, prin intermediul unui cămin de branșament, amplasat în incinta consumatorului, la


limita ei; pe conducta de branșament se prevăd: robinete de închidere, filtru de impurități,
clapetă de sens, debitmetru ( contor de apă ).
• Conductele principale de distribuție. Se va adopta o schema cu distribuție inferioară, la
care conductele principale de distribuție se amplasează aparent în subsol, sau în canal
tehnic.
• Coloanele. Coloanele se alimentează cu apă din conducta principală de distribuție și se
poziționează pe verticala grupurilor sanitare, montând-se mascat în ghene cu posibilități
de vizitare; la baza coloanelor se prevăd robinete de închidere.
• Conductele de legătura la obiectele sanitare. Conductele de legătură se montează mascat
sau aparent și sunt prevăzute cu robinete de închidere.
• Obiectele sanitare: lavoare, spălătoare, vase de closet, pisoare, dușuri.
Rețelele interioare de apă caldă de consum se amplasează, de regulă, pe traseele comune

cu cele de apă rece, pentru alimentarea obiectelor sanitare cu consum de apă rece și caldă. Punctul
inițial al rețelei de apă caldă este constituit de echipamentul sursei de încălzire a apei ( boiler,
schimbător de căldură ), care la rândul său este alimentat cu apă rece; punctul final al rețelei de
apă caldă și de legătură cu rețeaua de apă rece este bateria amestecătoare a obiectului sanitar
(lavoar, spălător, duș ), loc în care diferența de presiune dintre apa rece și apa caldă nu trebuie să
fie mai mare de 0,3 bar.
La clădirile la care distanţa dintre sursa de preparare centralizată a apei calde și baza
coloanei celei mai îndepărtate este mai mare de 30m, se vor prevedea conducte de recirculare a
apei calde de consum. În situațiile în care în clădire sunt puține puncte de consum ale apei calde
și acestea sunt dispuse izolat se va analiza oportunitatea aplicării unor soluții locale de preparare
a apei calde (boiler electric amplasat în grupul sanitar sau preparatoare instant la obiectele
sanitare).
În toate situațiile se va avea în vedere aplicarea unei soluții alternative de preparare a apei
calde de consum cu energie neconvențională ( solară, recuperări de căldură etc ), în scopul
acoperirii a minimum 50% din energia termică necesară.
Conductele instalației interioare de distribuție a apei reci și a apei calde pentru consum
menajer se execută, fie cu țevi din oţel zincat, fie cu țevi din materiale plastice ( polietilenă de
înaltă densitate, polipropilenă ), rezistente la presiunea de regim de 6 bar și la temperaturile uzuale
ale apei reci ( 10...15oC ) și ale apei calde ( 50...60oC ). În cazul adoptării soluției cu țevi din materiale
plastice se va acorda o atenție specială soluțiilor tehnice de preluare/compensare a dilatărilor
termice, conform GP 043-99 și NP 084-2003.
Instalația sanitară de canalizare menajeră va avea următoarea componentă:

• Racordul de canalizare. Legarea instalației interioare de canalizare la rețeaua exterioară
se face prin intermediul unui cămin de vizitare, prevăzut în incintă la distanţa de 2...10 m
de clădire. Racordarea conductei principale de canalizare interioară la căminul de vizitare
se va realiza astfel încât cota minimă de amplasare a punctelor de consum ale apei, din
clădire, să fie deasupra nivelului maxim al apei din canalizarea exterioară; la ieșirea în
exterior a conductei de canalizare din clădire se va asigura adâncimea minimă de protecție
contra înghețului, măsurată de la nivelul terenului amenajat, până la generatoarea
superioară a conductei ( a se vedea STAS 6054 ).
• Colectoarele orizontale. Colectoarele de canalizare se amplasează la partea inferioară a
clădirii ( aparent, în subsol și parter, sau îngropat sub placa parterului sau subsolului ) și
asigură evacuarea gravitațională a apelor uzate menajere; în scopul realizării vitezei


minime de autocurățire de 0,7 m/s, colectoarele se vor monta cu o pantă de minimum
7%o. În scopul controlului funcționării și al intervenției în caz de înfundare în timpul
exploatării, pe conductele orizontale de canalizare se prevăd piese și dispozitive de
curățire, la schimbări de direcție, în punctele de ramificație greu accesibile, precum și pe
trasee rectilinii lungi la distanţa de maximum 8m pentru conducte Dn 100 și de maximum
14m pentru conducte Dn 125...200.
• Coloanele de scurgere ale apelor menajere. Stabilirea numărului de coloane și a poziției
acestora se va face în funcție de sistemul constructiv adoptat, astfel încât conductele de
legătură la obiectele sanitare să fie cât mai scurte; coloanele se vor grupa, pe cât posibil,
împreună cu conductele de alimentare cu apă. La baza coloanelor se vor prevedea piese
de curățire, iar racordarea coloanelor la colectoarele orizontale se va face sub un unghi de
maximum 45o.
• Ventilarea primară a canalizării se va face prin prelungirea peste nivelul acoperișului clădirii
a tuturor coloanelor de scurgere. În situațiile în care conductele orizontale servesc mai
mult de 3 puncte de scurgere se vor prevedea soluții de ventilare secundară a canalizării
respective.
• Conductele de legătură de la obiectele sanitare la coloane. Apele uzate menajere
provenite de la obiectele sanitare se vor evacua, prin sifoanele acestora, în conductele
orizontale de legătură la coloane, care se dimensionează conform STAS 1795.
➢ Alte instalații sanitare de canalizare.
Clădirile sediilor de instanțe se prevăd și cu următoarele instalații de canalizare:

- Instalații de canalizare a apelor meteorice. Evacuarea apelor meteorice, provenite din ploi
și din topirea zăpezii, se realizează printr-o rețea separată faţă de canalizarea menajeră,
compusă din: receptoare, coloane, colectoare orizontale și cămine de vizitare; în situațiile
în care localitatea dispune de un sistem de canalizare tip separativ, canalizarea pluvială a
clădirii se racordează la rețeaua de ape meteorice a localității.
- Instalații de canalizare a condensatului de la aparatele de climatizare. Colectarea și
evacuarea condensatului provenit de la aparatele de climatizare ( ventiloconvectoare,
dulapuri de climatizare, aparate tip split ) se va realiza printr-o rețea de canalizare, pozată
de regulă mascat, în plafonul fals sau pereți, ale cărei puncte inițiale sunt racordurile la
aparatele de climatizare și care deversează în canalizarea clădirii, printr-un sistem sifonat,
cu garda hidraulică.
- Instalații de canalizare a apelor impurificate. Evacuarea în rețeaua de canalizare a apelor
uzate impurificate cu hidrocarburi, uleiuri și grăsimi, provenite de la ateliere, parcaje auto
sau bucătarii se va face prin intermediul echipamentelor de pre-epurare
( separatoare de hidrocarburi sau grăsimi etc.)
➢ Instalații de stingere a incendiilor cu hidranți interiori

Se vor prevedea instalații de stingere a incendiilor cu hidranți interiori la toate clădirile
instanțelor de judecată care au aria construită mai mare decât 600 mp sau au mai mult de 4 niveluri
supraterane. La clădirile cu volumul sub 25000 mc, instalația de stingere a incendiilor cu hidranți
va asigura un debit de 2,1 l/s, corespunzător unui jet în funcțiune; la clădirile cu volumul de peste
25000 mc sau la cele care au în componenţă săli aglomerate, instalația de stingere va asigura un
debit de 4,2 l/s, corespunzător la doua jeturi în funcțiune simultană.
Alimentarea cu apă a hidranților interiori se face printr-o rețea separată faţă de rețeaua
de apă pentru consum menajer, realizată din conducte metalice.


Hidranții se amplasează: lângă intrările în clădire, în casa scărilor, în holuri, în vestibuluri
sau coridoare și se marchează conform ISO 3864 și ISO 7010.
➢ Instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere
Se vor prevedea instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere în situațiile în care

densitatea sarcinii termice din clădire este de peste 840 MJ/mp și aria construită depășește
1250 mp. Instalația de stingere a incendiilor cu sprinklere se va dimensiona și realiza conform
standardului SR EN 12845 și normativului P 118/2.
➢ Instalații de stingere a incendiilor cu drencere
Se vor prevedea instalații de stingere a incendiilor cu drencere ( sprinklere deschise )

pentru realizarea perdelelor de apă pentru protecția împotriva propagării incendiilor pentru:
- protecția golurilor scărilor rulante din clădire
- protecția clădirii ( fațade, acoperișuri ) în exterior, când aceasta nu este
amplasată la distanţa corespunzătoare faţă de vecinătăți
1.2.6. Coloane uscate
Se vor prevedea coloane uscate numai în situația în care clădirea are în componenţă săli
aglomerate și mai mult de 2 niveluri supraterane.
Coloanele uscate sunt instalații fixe, rigide, montate în interiorul clădirii, de regulă în casa
scărilor, utilizate numai de către serviciile pentru situații de urgenţă prin cuplarea autospecialelor
la racordurile coloanelor uscate de pe peretele exterior al clădirii.
1. 2.7. Hidranți exteriori
Se vor prevedea instalații de stingere a incendiilor cu hidranți exteriori la clădirile la care

aria construită este mai mare de 600 mp sau care au mai mult de 4 niveluri supraterane.
Poziționarea hidranților exteriori, în vecinătatea clădirii, se va face astfel încât jeturile de
apă realizate cu ajutorul hidranților să atingă toate punctele clădirii protejate, considerând că raza
de acțiune a hidrantului este de maximum 120 m.
Hidranții exteriori pentru stingerea incendiilor pot fi de tip subteran ( STAS 695 ) sau
suprateran ( STAS 3479 ), soluția aleasă fiind în funcție de sistematizarea verticală a incintei.
Debitul specific de apă al unui hidrant exterior este de 5 l/s, iar debitul de apă necesar pentru
stingerea incendiilor din exterior este de 5...25 l/s și se determină în funcție de volumul clădirii.
2.8. Instalații de stingere a incendiilor cu gaze și aerosoli

Pentru categoriile de spații la care este contraindicată utilizarea apei ca agent de stingere
a incendiilor, cum sunt arhivele și camerele serverelor, se vor utiliza instalații de stingere cu gaze
sau aerosoli.
Gazele utilizate ca agenți de stingere sunt: dioxidul de carbon și gazele inerte ( argon, FM
200, IG 541, HFC etc. ).
Instalațiile de stingere a incendiilor cu gaze se realizează conform standardelor SR EN
15004 și SR EN 12094 și normativului P 118/2 și se compun, în principal, din:
- detectoarele de incendiu
- centrala de semnalizare și comandă ( se interconectează cu centrala de
semnalizare și avertizare pentru incendii a clădirii )

- bateriile de butelii în care este stocat agentul de stingere, amplasate într-o
încăpere special destinată
- dispozitivele de acționare
- rețeaua de conducte pentru transportul și distribuția substanței de stingere
- duzele de refulare ale substanței de stingere în spațiul protejat
- sisteme de ventilare ale spațiului protejat după intervenție
Pentru stingerea incendiilor în încăperile la care este contraindicată utilizarea apei, se
poate folosi și un sistem de stingere cu aerosoli. Generatorul de aerosoli se amplasează în spațiul
care trebuie protejat la incendiu, se activează sub acțiunea focului și generează un jet de aerosoli
( azot și compuși de potasiu ) prin care se inhibă reacția chimică de ardere.
II. INSTALAŢII TERMICE (ÎNCĂLZIRE, VENTILARE, CLIMATIZARE)

I.1. Identificarea cerințelor specifice
a. Cerințele privind confortul termic și calitatea aerului
- Se vor stabili valorile temperaturilor interioare de calcul iarnă – vară, pe diferite tipuri de
spaţii: săli de ședință și săli de judecată (săli cu aglomerări de persoane), Sala Pașilor Pierduți,
birouri, zona persoanelor private de libertate, spaţii tehnice etc. – în conformitate cu prevederile
SR 1907-2 și Normativul I5.
- Se vor stabili valorile minime/maxime ale umidității relative a aerului interior iarnă – vară,
pe diferite tipuri de spaţii: săli de ședință și săli de judecată (săli cu aglomerări de persoane), Sala
Pașilor Pierduți, birouri, zona arestați, spaţii tehnice etc.
- Se vor stabili valorile vitezelor relative ale aerului interior iarnă- vară în diferite spaţii prin
asociere cu valoarea temperaturii aerului pentru a defini condițiile de confort termic interior.
- Se vor stabili cerințele privind rata de ventilare a aerului și rația de aer proaspăt pe diferite
tipuri de spaţii (Săli cu aglomerări de persoane, birouri, circulații, anexe, etc.) în conformitate cu
prevederile Normativului I5.
- Se vor stabili nivelurile maxime de zgomot în exterior și în interior, în diferite destinații de
spaţii.
Temperatura aerului interior iarna, este ti = 20 C pentru Săli de judecată, birouri, și conform
SR 1907/2-2015 - Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare convenționale de calcul,
pentru încăperi cu alte destinații
Temperatura
Categoria clădirii și destinația interioară
încăperilor convențională de
calcul (°C)
CLĂDIRI ADMINISTRATIVE
Birouri 20
Săli de conferințe și festivități 18
Săli de așteptare 16
Biblioteci, camere de lectură 20
Biblioteci, depozite de cărți 15
Holuri, vestibuluri garderobe 15
Camera portarului 20


Scări, coridoare 15
Grup sanitar (closete, pisoare) 15
Vestiare 22
Camere de dezbrăcare și dușuri 22
Spălătoare fără dezbrăcare 20
Arhive cu personal 18
Arhive depozite de cărți 10
Centrale telefonice, stații de radioficare 20
etc.
Bufete 20
Cabinete medicale 22
Intrări (windfang) 12
- Conform prevederilor Normativului I5, spațiile din clădirile instanțelor de judecată trebuie să se
încadreze în categoria II de ambianţa - Nivel normal recomandat clădirilor noi sau renovate
(Tabelul 4.1. Categorii de ambianță interioară preluat din SR EN 15251: 2007).
- În încăperile climatizate, temperatura aerului interior vara va fi, de regulă, cuprinsă între 22°C și
26°C. Se recomandă ca în perioada caldă a anului te - ti  6...8°C
- Umiditatea relativă a aerului: 55..65 %
- Viteza maximă a aerului: 0,2 m/s.
- Condiții privind parametrii agenților termici iarna – vara
Temperaturi nominale pentru agenți termici pentru încălzire și răcire
• Apă caldă 70/60°C pentru încălzire circuite ventiloconvectoare ,
• Apă caldă 90/70°C sau 80/60°C pentru incălzire cu corpuri statice
• Apă caldă 90/70°C bateriile agregatelor de tratare aer
• Apă răcită 7/12°C pentru răcire circuite ventiloconvectoare, baterii răcire centrale tratare
aer
• Pentru circuite cu freon ecologic, conform ciclului frigorific specific functionării bateriilor
de răcire cu detentă directă .
Sistemele proiectate vor trebui să satisfacă cerințele ocupanților pe durata de ocupare standard
și să asigure condițiile de confort doar în spațiile ocupate după orele de program; în spațiile
neocupate se vor asigura doar condiții minime/de gardă. În acest sens, se va realiza o zonare a
clădirii și corespunzător acesteia și o zonare a sistemelor care o deservesc.
Parametrii exteriori de calcul pentru clădirile ventilate/climatizate

• pentru sezonul de răcire
- temperatura exterioară de calcul,
Temperatura exterioară de calcul pentru sezonul de răcire se adoptă ca valoarea maximă
de temperatură orară a anului climatic mediu, pentru localitatea în care se amplasează clădirea
climatizată. (conform Anexa 2 din Normativ I5).
- variația diurnă a temperaturii exterioare pentru o zi tip

Conform Normativului I5, variația diurnă a temperaturii exterioare pentru o zi tip, se
determină pentru fiecare oră din zi, având o variație cosinusoidală și având ca maximum valoarea
temperaturii exterioare de calcul cu o amplitudine faţă de valoarea medie a zilei egală cu 7 °C.
Pentru zona de coastă a Mării Negre, amplitudinea se va considera de 4 °C.
- umiditatea aerului exterior,
Umiditatea relativă de calcul pentru perioada de vară se va considera conform Anexa 2
din normativ I5.
- radiația solară.
Radiația solară se ia în calcul pentru determinarea aporturilor solare, prin valoarea directă
și cea difuză, fiind în funcție de ora din zi și orientarea elementului pentru care se face calculul.
Valorile de calcul ale acestora sunt pentru România cele care corespund meridianului care trece
prin București și pentru 45° latitudine N. Valorile de calcul sunt prezentate în Anexa 3 din Normativ
I5.
• pentru sezonul de încălzire

- temperatura exterioară de calcul
Pentru perioada de iarnă temperatura exterioară de calcul se adoptă conform SR 1907-1:2014
în funcție de zona climatică în care este localitatea.
- umiditatea aerului exterior.
Umiditatea relativă de calcul pentru sezonul rece se consideră 80%.
b. Rezistență mecanică și stabilitate;

Instalațiile se vor proiecta în conformitate cu cerințele de calitate privind rezistența și
stabilitatea impuse de zona seismică, de categoria de importantă a imobilului, de amplasarea și
poziția acestuia în raport cu vecinătățile și cu rețelele de utilități.
Materialele și echipamentele utilizate vor corespunde domeniilor de presiuni și de

temperaturi maxime prevăzute în exploatare și vor fi adaptate scopului propus.
Conductele și aparatele se vor monta utilizând tehnologii adecvate și se vor fixa pe

elementele de construcție astfel încât să permită dilatarea termică liberă, cu solicitări minime, fără
a permite însă deplasarea accidentală înafara limitelor admise.
Se va limita transmiterea vibrațiilor produse de utilaje si instalații către structura de
rezistență a construcției prin măsuri constructive adecvate (straturi izolatoare, amortizoare
de vibrații, fundații corespunzătoare).
Se va limita presiunea apei din instalații conform regimurilor de funcționare, pentru
preîntâmpinarea distrugerilor cauzate de explozii: prin prevederea unor dispozitive de tipul:
supape de siguranță, instalații de semnalizare și avertizare.
c. Cerințe privind siguranța în exploatare

Soluțiile propuse vor asigură respectarea cerinței de siguranță în exploatare la instalațiile
termice, prin:
- prevederea unor capacitați de rezervă pentru echipamentele principale: cazane,
chilere, schimbătoare de căldură, pompe, pentru a permite lucrări de întreținere și
reparații, fără a afecta confortul ocupanților


- etanșeitatea la apă a elementelor componente ale instalației (conducte, armături,
echipamente) precum și a instalațiilor în ansamblu pentru evitarea pericolului de
opărire, electrocutare;
- protecția utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafețele accesibile ale
instalației (rănire, ardere, etc.);
- siguranța și securitatea la radiații calorice și la curenții de aer cald prin soluții de limitare
a temperaturii suprafețelor radiante și a aerului cald refulat în încăpere;
- securitatea instalațiilor și a încăperilor aferente la tentativele de intruziune ale
oamenilor și animalelor;
- eficacitatea dispozitivelor de protecție împotriva pătrunderii în instalații a corpurilor
străine, precipitațiilor atmosferice și vietăților.
d. Cerințe de securitate la incendiu

Soluțiile propuse pentru instalații vor asigura respectarea cerințelor de siguranță la foc
prin:
- reducerea riscului de izbucnire a incendiului prin modul de realizare și de amplasare a
funcțiunilor și elementelor componente ale instalațiilor care pot constitui focare de
incendiu;
- corelarea clasei de combustibilitate și a limitei de rezistență la foc a elementelor
constructive ale instalațiilor cu limita de rezistență la foc a elementelor de construcție
care sunt străpunse sau pe care se montează elementele de instalații;
- prevederea unor izolații ignifuge pentru izolarea conductelor și protejarea acestor
izolații în conformitate cu gradul de pericol la explozie;
- respectarea distanțelor normate faţă de alte tipuri de instalații.
e. Protecția împotriva zgomotului
Nivelul de zgomot din clădiri nu va constitui sursă de disconfort fizic sau psihic pentru
ocupanții clădirii, întrucât la alegerea echipamentelor se vor pune condiții de nivel de zgomot la
nivelul spațiilor.
Se vor alege soluții constructive pentru limitarea zgomotului produs de instalații, respectiv:
suporturi amortizoare pentru utilaje, atenuatoare de zgomot pe canalele de ventilare și la gurile
de aer, racorduri elastice, rigidizarea pereților canalelor de aer.
Nivel de zgomot (sound pressure) NR provenit de la componentele instalațiilor de încălzire,
ventilare, climatizare :
- conform Normativ privind acustica în construcții și zone urbane - Indicativ C 125 - 2013" -
Partea III - Măsuri de protecție împotriva zgomotului la clădiri de locuit, social-culturale și tehnico-
administrative, indicativ C 125/3 – 2013, limitele admisibile în cazul clădirilor pentru birouri,
limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unităților
funcționale, sunt următoarele:
Limita admisibilă a zgomotului
Nr. interior, exprimată în:
Unitatea funcțională
crt. nr. de ordine al
dB(A)
curbei Cz
Birouri cu concentrare mare a
1 35 30
atenției
Birouri cu activitate normală,
2 40 35
administrație

3 Birouri de lucru cu publicul 45 40

4 Săli de conferințe/ședințe 35 30
Nivel de presiune acustică admis pentru instalațiile de ventilare și climatizare (după SR EN

15251:2007), este:
Destinația clădirii Destinația încăperii Nivelul de presiune acustică [dB(A)]

Domeniu valoare lipsă
prin
Spatii cu public Auditorii 30 – 35 33
Biblioteci, 28 -35 30
Tribunale 30 - 40 35
În vederea reducerii zgomotului se vor prevedea atenuatoare de zgomot la centralele de

tratare aer (CTA), ventilatoare.
Se va urmări realizarea unor viteze reduse pe partea de aer în instalațiile de ventilare-
climatizare.
Pentru o funcționare normală a instalației de ventilare din punct de vedere acustic,
vitezele de circulație a jetului de aer în canale nu trebuie să depășească valorile din
tabelul următor:
Viteze de circulație maxime admise a aerului în canalele de ventilare

din încăperi obișnuite și social‐culturale
Viteze de circulație maxime
admisibile (m/s)
Nr.
crt. Tipul canalelor Săli de ședință,
Încăperi Săli consiliu,
obișnuite Biblioteci,
Birouri
0 1 2 3
Canal principal (direct de la ventilator)
1 5‐8 3,6‐6
2 Canal secundar (ramificație) 3‐5 2,5‐4

3 Ramificații 1‐3 1‐3
Guri de refulare și aspirație (secțiune
4 2‐3 2,5
liberă)
5 Canalul prizei de aer 4‐6 3‐5
6 Priza de aer 3‐4 2,5‐3
Echipamentele generatoare de zgomot și vibrații se vor amplasa departe de zonele sensibile la

zgomot (Săli de ședință, Săli de consiliu, birouri) și se vor lua toate măsurile de diminuare a
zgomotului atât în spațiile tehnice în care sunt amplasate echipamentele cât și pe traseele


sistemelor de conducte și canale (izolații fonice, atenuatoare de zgomot, suporți anti vibrație,
izolații fonoabsorbante, etc.).
f. Cerințe privind economia de energie

Clădirile vor fi concepute din punct de vedere al izolației termice, astfel încât să se limiteze
consumul de energie pentru încălzire și pentru toate tipurile de consumatori de energie necesari
pentru satisfacerea exigențelor utilizatorilor.
Soluțiile propuse pentru instalații vor asigura respectarea acestei cerințe prin:
- izolarea conductelor, canalelor de aer, dispozitivelor, armăturilor și utilajelor;
- utilizarea unei scheme funcționale moderne la centrala termică și centrala de răcire cu
asigurarea reglajului sarcinii în funcție de necesitățile de încălzire ale consumatorilor;
- utilizarea unor sisteme de management și control al sistemelor și consumurilor;
- asigurarea unor consumuri minime de energie înglobată în elementele instalației;
- asigurarea unor randamente energetice ridicate la echipamentele de instalații;
- utilizarea resurselor regenerabile de energie acolo unde este posibil.
I.2. Conceperea sistemelor de instalații termice și dimensionarea acestora

➢ Criterii de alegere și dimensionare a sistemelor de încălzire - răcire și ventilare
Alegerea sistemului de încălzire și răcire într-un spațiu sau un grup de încăperi cu utilizare
similară se va face, în principal, în funcție de destinația spațiului respectiv, de temperaturile
interioare care trebuie asigurate și de programul de funcționare.
La alegerea sistemului de încălzire trebuie avută în vedere și necesitatea climatizării în

regim de vară, situație în care sistemul de alimentare poate prelua în sezonul rece, total sau parțial,
necesarul de căldură pentru încălzire.
Sistemul de ventilare sau climatizare se va alege pe baza modului de ocupare a încăperilor

ventilate sau climatizare, astfel ca soluțiile adoptate să fie economice, eficiente, corelate și
coordonate cu soluțiile constructive de realizare a clădirilor.
Dimensionarea sistemelor de încălzire, ventilare, climatizare de bază trebuie realizată
pentru o sarcină stabilită la condiții medii de ocupare, urmând ca pentru asigurarea necesarului
de încălzire / răcire să fie prevăzute unități de vârf. În acest sens, trebuie realizată zonarea
sistemelor ținând cont de sarcinile termice și funcționalitatea spațiilor deservite. Sistemele
proiectate trebuie să satisfacă cerințele ocupanților pe durata de ocupare standard și să asigure
condițiile de confort doar în spațiile ocupate după orele de program în spațiile neocupate fiind
asigurate doar condiții minime/de gardă.
Alegerea echipamentelor se va face ținând seama și de randamentele de funcționare la
sarcini parțiale (arzătoare modelante, pompele și ventilatoarele cu motoare cu turație variabilă).
Proiectarea sistemelor trebuie făcută astfel încât acestea să fie integrate în arhitectura
spațiilor deservite și să se coreleze cu celelalte tipuri instalații.
➢ Tipuri de instalații de încălzire, răcire și ventilare în funcție de destinația spațiilor

Instalații de încălzire
Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații de încălzire:


- cu corpuri statice (radiatoare, convectoradiatoare) pentru asigurarea temperaturii de
gardă în toate spațiile în birouri, săli de ședință și de consiliu și în spații tehnice, grupuri
sanitare, vestiare, arhive pentru asigurarea temperaturii interioare stabilită în condiții de
confort;
- cu ventiloconvectoare pentru acoperirea necesarului de căldură, în spațiile cu destinația
de săli de judecată, birouri, săli de consiliu;
- sistem de încălzire în pardoseală în hol intrare și Sala pașilor pierduți, la clădiri de tribunale
și curți de apel;
- cu baterii încălzire pentru încălzirea aerului proaspăt la centrale de ventilare-climatizare.
Instalații de răcire
Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații de răcire:

- cu unități tip ventiloconvector în toate sălile de judecată și birouri; se vor prevedea
unități tip ventiloconvector care vor asigura complet necesarul de răcire al încăperilor
- cu unități interioare aferente sistemelor de climatizare tip VRV(F) cu invertor ,
- cu unități interioare pentru sisteme tip split, în varianta pompă de căldură,
- cu centrale de tratare aer speciale pentru unele categorii de încăperi (Sala Pașilor
pierduți, Săli de consiliu, camere server, etc.)
Instalații de ventilare şi climatizare
Pentru asigurarea aerului proaspăt în încăperile cu aglomerări de persoane și în spaţii în

care nu se poate asigura rația de aer proaspăt prin ventilare naturală, se vor prevedea instalații
locale și/sau centralizate de ventilare.
Instalațiile de ventilare se vor proiecta în funcție de specificul încăperilor, gradul de
ocupare al fiecărui spațiu și rația de aer proaspăt care trebuie asigurată.
Alegerea sistemului de ventilare trebuie făcută astfel încât să se obțină condițiile cerute de
confort termic și de calitate a aerului, cu un consum minim de energie.
Aerul proaspăt pentru ventilarea spațiilor cum sunt: sălile de judecată, săli de ședințe, Sala
Pașilor Pierduți, va fi tratat corespunzător (filtrat, răcit /încălzit) și vehiculat prin intermediul
centralelor de tratare a aerului.
Centralele vor asigura și aspirația aerului viciat din încăperi.
Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații de ventilare:
- sisteme generale de instalații pentru ventilare – climatizare la Săli de judecată,
birouri și spatii tehnice (servere),
- instalații de ventilare – climatizare Sala Pașilor pierduți,
- instalații ventilare – grupuri sanitare și anexe,
- instalațiile de ventilare pentru “ Parcajele subterane “
- sisteme locale de instalații pentru ventilare – climatizare arhive,
- instalații de ventilare spaţii tehnice - grup electrogen și transformator ;
- sisteme de instalații pentru desfumare
- instalații de filtroventilare pentru “Adăpost ALA “.
Alegerea sistemelor de climatizare se face funcție de:

- parametrii aerului interior ce trebuie realizați în încăperile climatizate,
- numărul de zone ce urmează a fi climatizate;
- sarcina termică (de încălzire - răcire) a acestora;

- posibilitatea de alimentarea cu energie termică, electrică, gaze naturale, etc;
- dimensiunile încăperilor tehnice și posibilitatea amplasării echipamentului de
climatizare;
- nivelul de zgomot acceptat în încăperile climatizate;
- consumul de energie al sistemului;
- caracteristicile arhitecturale ale clădirilor și încăperilor ce urmează a fi
climatizate
Pentru climatizarea clădirilor instanțelor de judecată se pot utiliza următoarele sisteme
de climatizare:
a) „numai aer”, cu debit de aer constant sau variabil (VAV);
b) „aer-apă”, cu ventiloconvectoare, ejectoconvectoare, plafoane de răcire sau
grinzi de răcire;
c) sisteme cu agent frigorific de tip VRV.
În cazul utilizării sistemelor de climatizare de tip aer-apă sau cu a celor de tip VRV, dacă
acestea funcționează numai în recirculare, este obligatorie utilizarea unor instalații de introducere
a aerului proaspăt.
Se recomandă utilizarea instalațiilor de introducere a aerului proaspăt cu recuperare
de căldură conținută în aerul evacuat; în acest caz sistemul de recuperare nu trebuie să permită
transferul de poluanți din aerul extras în aerul proaspăt.
Introducerea aerului proaspăt sau amestecat (în funcție de sistemul de climatizare) se
realizează prin guri de aer, direct în încăperile climatizate.
Extragerea aerului proaspăt se face prin guri amplasate în încăperile climatizate. O parte
a debitului de aer poate fi transferată prin grile de transfer, către grupurile sanitare sau alte
încăperi adiacente prevăzute cu sistem propriu de evacuare aer.
Instalații de încălzire cu corpuri statice
Circuitele de agent termic instalații încălzire corpuri statice se recomandă a fi bitubulare

cu distribuții inelare sau ramificate.
Alegerea tipurilor de corpuri statice se face ținând seama de performanţa termică,
durabilitatea, rezistenţa la șocuri și lovituri, considerente estetice, compatibilitatea cu alte
materiale din instalație, preț, posibilități de mascare.
La amplasarea corpurilor de încălzire se vor avea în vedere posibilitățile oferite de planurile
de arhitectură, suprafețele vitrate și pereții exteriori, factori estetici, corelarea cu celelalte
instalații. Racordarea radiatoarelor la coloane este sus-jos, panta racordurilor fiind astfel încât să
permită golirea și aerisirea instalației.
Se recomandă dotarea radiatoarelor cu ventil de reglaj cu cap termostat pe tur și cu ventil
de reglaj simplu de echilibrare, pe retur.
În încăperile pentru deținuți și martorul protejat se prevăd obligatoriu radiatoare din fontă.
Instalații de încălzire/răcire cu ventiloconvectoare
Ventiloconvectoarele prezintă posibilitatea folosirii aceluiași echipament interior, atât

pentru răcire (vara), cât și pentru încălzire (iarna). Amplasat în plafonul fals sau sub ferestre,
ventiloconvectorul poate fi alimentat și cu patru țevi (doua țevi pentru apă caldă și două țevi


pentru apă rece), astfel ca primăvara sau toamna, încăperile de pe fațada nordic, mai reci, pot fi
încă încălzite, în timp ce, cele de pe fațada sudică pot să treacă pe răcire.
Amplasarea ventiloconvectoarelor va ţine cont de: arhitectura clădirii, posibilitățile de
alimentare cu agent termic, nivelul de zgomot admis în încăperile climatizate, posibilitățile de
evacuare a condensului.
Ventiloconvectoarele utilizate vor trebui:
- să asigure debitul de aer exterior necesar pentru încăperile care nu au un sistem de
introducere independentă de aer proaspăt;
- să asigure reglarea temperaturii aerului interior pentru fiecare încăpere în parte;
- să asigure un nivel de zgomot corespunzător destinației încăperii.
Alegerea ventiloconvectoarelor se va face astfel încât să se asigure integral necesarul de
căldură și de frig al încăperii sau a zonei climatizate din clădire. Sarcina termică de alegere a
ventiloconvectoarelor se stabilește după cum urmează:
- sarcina sensibilă se determină pe baza bilanțului termic al încăperii (sau al zonei
climatizate),
- sarcina totală include sarcina sensibilă și căldura degajată la condensarea vaporilor de
apă pe suprafața bateriei de răcire.
În cazurile în care spațiile deservite necesită aport de aer proaspăt, sarcina termică a
ventiloconvectoarelor va fi mărită după caz cu sarcina necesară pentru răcirea sau încălzirea
aerului proaspăt.
Alimentarea cu aer exterior se poate face prin:
- kituri de aer proaspăt, în cazul în care ventiloconvectoarele sunt amplasate pe un
perete exterior în care se pot practica orificii; acestea vor avea obligatoriu protecție
antiîngheț,
- instalații individuale de aer proaspăt, care pot folosi pentru tratarea aerului
ventiloconvectoare sau agregate locale de tratare, dimensionate pentru a trata aerul
până la temperatura interioară; aceste instalații vor avea protecție antiîngheț,
- ”instalații centralizate de aer proaspăt” care vor fi dimensionate pentru a trata aerul
până la temperatura interioară,
Instalațiile de încălzire/răcire cu ventiloconvectoare se recomandă să aibă distribuție
orizontală la nivel de etaj și pentru o mai bună echilibrare a unităților de ventiloconvector este
preferabil sistemul de distribuție inelar.
Pe racordurile de agent termic la fiecare ventiloconvector este indicat să se prevadă:

robinet de echilibrare a presiunii și robinet de închidere cu sferă pe racordurile de retur și robinete
de închidere cu sferă pe racordurile de tur. Ventiloconvectoarele vor fi dotate în furnitură cu


ventile cu 3 căi cu acționare electrică, pentru reglajul calitativ al agentului termic funcție de
temperatura de refulare a aerului /respectiv de temperatura interioară.
Ventiloconvectoarele amplasate în tavanul fals vor fi prevăzute cu plenumuri pe aspirație

și refulare. La aceste plenumuri se vor racorda grilele de aspirație și refulare amplasate de
asemenea în tavanul fals al încăperilor.
Instalații de încălzire în pardoseală
Sistemul de încălzire în pardoseală este indicat ă a se utiliza pentru încălzirea Salii Pașilor
Pierduți. Sistemul se caracterizează prin transmiterea căldurii prin radiație de joasă temperatură
și are avantajul asigurării unui confort termic ridicat și o temperatură stabilă pe înălțimea utilă a
încăperilor cu înălțime mare.
Dacă se folosește un sistem de încălzire prin radiație, cum este pardoseala radiantă,
fenomenul de stratificare a aerului pe verticală, în zona de ședere, dispare.
Încălzirea prin radiație de joasă temperatură prezintă următoarele avantaje:
- asigură un grad de confort mai ridicat deoarece temperatura suprafețelor delimitatoare
ale spațiului încălzit este mai ridicată și mai uniformă, iar temperatura aerului interior este
mai scăzută cu 1 până la 3°C;
- realizează un gradient de temperatură mai redus în încăpere;
- se realizează viteze ale aerului mai scăzute în încăpere, datorită gradientului de
temperatură mai redus, și ca urmare, se diminuează senzația de rece și circulația prafului.
Din punct de vedere constructiv, conform normei europene EN 1264, o instalație de
încălzire prin pardoseală se compune din:
• stratul de izolație termică și fonică, montat la partea inferioară a structurii, către placa de
beton a structurii, cu rol și de ghidaj pentru țevile încălzitoare;
• stratul de protecție a izolației;
• țevile încălzitoare;
• strat de asigurare a distribuției uniforme a fluxului termic;
• pardoseală finită
• elemente ajutătoare pentru montaj și izolație perimetrală.
Structura pardoselii
1 - Tencuiala interioară
2 - Plinta
3 - Banda perimetrală
4 - Suprafața finită
5 - Pat de mortar
6 - Şapă
7 - Țeava în care circulă agentul
termic
8 - Folie acoperitoare
9 - Izolație fonică și termică
10 - Planșeu portant
Temperatura pardoselii se limitează la 28-30°C. Alimentarea instalației se va realiza cu

agent termic produs în centrala termică. Pentru asigurarea temperaturii agentului termic de 50/35


ºC pe circuitul de alimentare sistem de încălzire în pardoseală, se prevede un robinet de reglaj cu
3 căi și o pompă de circulație dublă (1 motor în funcțiune și 1 de rezervă), model în linie.
Sistemele distribuitor-colector se utilizează pentru distribuirea și regularizarea debitului la
instalațiile de încălzire și au următoarele accesorii:
- dulap distribuitor-colector montat
- set de montaj pentru contorul de energie termică
- dispozitiv reglare a temperaturii
- kit pentru reglarea debitelor de agent termic pe
circuitele din pardoseală compus din:
• ventil de reglaj pe tur
• ventil termostat pe retur
• robinet sferic de închidere pe tur și retur
general
• piesa de capăt cu rol de aerisire/golire
• suport zincat cu manșoane fonoizolante
• debitmetru pe tur
Instalații de răcire cu unități interioare aferente sistemelor de climatizare tip VRV(F)
Sistemul de climatizare-răcire cu unități interne în detentă directă, de tip VRV (volum

variabil de agent frigorific) se caracterizează prin menținerea constantă a temperaturii aerului în
sistemul de canale ale instalației și introducerea unor debite variabile în încăperi în funcție de
sarcinile necesare în acestea. Sistemul funcționează în sistem cu recirculare aer și se compune din
mai multe unități interioare neaccesate și o unitate exterioară.
Unitatea exterioară (grup compresor condensator) se amplasează într-o zonă umbrită
special amenajată.
Sistemul de circulație a aerului în încăpere este prin amestec, aerul fiind introdus prin
difuzoare de perete iar pentru evacuarea aerului se prevăd grile montate în partea opusă celor de
introducere.
Între unitatea internă VRV și unitățile terminale, se montează tubulaturi circulare din tablă
zincată și racorduri flexibile cu lungimea de maxim 1 ml, pe racorduri fiind prevăzute racorduri
elastice.
Sistemul poate funcționa și în sistem de pompă de căldură în perioada rece a anului.
Instalații de ventilare-climatizare locală
Sistemele de ventilare-climatizare locală se adoptă în principiu la arhive și camere de

server.
Pentru ventilarea spațiilor interioare care nu au ferestre către exterior, așa cum pot fi
depozitele și arhivele, se adoptă o soluție de ventilare mecanică cu circuit deschis 100% , în regim
neutru de presiune. Instalația de ventilare constă în introducerea aerului proaspăt și evacuarea
mecanică a aerului viciat. Aerul proaspăt, captat printr-o priză de aer poziţionată în exterior, este
filtrat , iarna încălzit cu o baterie de încălzire și introdus prin intermediul unui ventilator silențios
cu clapetă anti retur și a unei tubulaturi în încăpere; se recomandă recuperarea căldurii din aerul
evacuat pentru preîncălzirea aerului introdus. Reglajul temperaturii aerului introdus este asigurat
prin intermediul unui termostat special cu care este dotată bateria de încălzire . Toate trecerile


prin pereții arhivelor sunt protejate cu clapete antifoc. Aerul viciat este aspirat și evacuat cu
ajutorul unei rețele de tubulatură. La capătul coloanei de evacuare este prevăzut un ventilator de
evacuare rezistent și la temperatură
2h/400 ºC, în scopul folosirii sistemului și pentru desfumare în caz de incendiu.
Instalațiile de ventilare-climatizare locală din camerele de IT și server constau în
prevederea unor „dulapuri” de climatizare. Dulapurile de climatizare sunt echipamente monobloc
care înglobează în interior toate elementele tratării aerului (baterii de încălzire și răcire, duze
umidificare aer și aparatură de control și automatizare) precum și mașina frigorifică la care
condensatorul poate fi răcit cu apă sau aer; pot avea înglobate și un recuperator de căldură. Se
pot utiliza și dulapuri care funcționează în sistem split, adică care nu au înglobată mașină frigorifică
și funcționează cu apă răcită sau în sistem cu detentă directă. Dulapurile de climatizare sunt
soluțiile potrivite pentru a satisface cererilor de climatizare în mediile în care este impus un control
precis al temperaturii și umidității aerului, în special în centrele pentru prelucrarea datelor și
camerele tehnologice. Instalarea este foarte ușoară și rapidă, unitatea așezând-se pe podea în
poziție verticala, direct în cameră sau întra-un compartiment separat. Echipată cu o gamă largă de
accesorii, unitatea este disponibilă în varianta cu refulare superioară și aspirație frontală sau cu
refulare frontală și aspirație superioară.
Instalații de ventilare-climatizare generală
Sistemele de ventilare-climatizare generală (pentru grupuri de încăperi) se adoptă în spații

cu aglomerări de persoane şi în încăperi în care rația de aer proaspăt nu poate fi asigurată prin
ventilare natural-organizată, iar aerul proaspăt trebuie tratat (încălzit/răcit) înainte de a fi refulat
în zona deservită.
Instalațiile de ventilare-climatizare generală se compun din centrale de tratare aer, sisteme
de canale de aer și dispozitive de introducere și evacuare aer din spațiile deservite. Acestea pot
funcționa în regim numai cu aer proaspăt sau în regim cu amestec.
Aerul proaspăt necesar este preparat separat în centrale de tratare , amplasate la interior
sau în exterior, de exemplu pe terasa clădirii; aerul este introdus și evacuat din spațiile respective
prin rețele de tubulaturi prevăzute cu dispozitive de echilibrare aeraulică și protecție la foc (clapete
antifoc) dacă este cazul.
Acest tip de sisteme se prevăd în mod obișnuit în Sala Pașilor Pierduți și în Săli de consiliu,
Săli de judecată.
Centralele de tratare aer vor avea atenuatoare de zgomot și vor fi proiectate pentru
amplasare la interior sau la exterior, funcție de posibilități.
Centralele de tratare (CTA) vor fi prevăzute cu recuperator de căldură pentru
preîncălzirea/ prerăcirea aerului proaspăt.
Se recomandă ca pentru Sala Paşilor Pierduţi să se prevadă o centrală de tratare aer cu
amestec de aer proaspăt, dedicată strict acestui spațiu, care să asigure ventilația și menținerea în
ușoară suprapresiune faţă de exterior a acestei zone. Atunci când Sala Pașilor Pierduți se dezvoltă
pe verticală pe mai multe nivele, distribuția aerului provenit de la centrala de tratare aer se face
cu un sistem de tubulaturi verticale și orizontale cu grile amplasate la fiecare circulație de pe nivel.
Instalații de ventilare grupuri sanitare
Toate grupurile sanitare fără geamuri la exterior, vor fi prevăzute cu ventilare mecanică.


Ventilarea grupurilor sanitare se realizează prin aspirație. Aerul de compensare va fi
preluat din zonele adiacente (de ex. birouri) prin grile de transfer. La grupuri sanitare mari, se
poate realiza și introducere de aer în încăperile tampon ale acestora.
Se vor prevedea ventilatoare amplasate în tavanul fals al fiecărei încăperi, racordate la
tubulaturi verticale care aspiră aerul din încăpere și refulează aerul viciat în exteriorul clădirii (de
preferință la nivelul terasei clădirii sau pe acoperiș). Ventilatoarele se vor prevedea cu clapete
gravitaționale antiretur și buton de pornit-oprit accesibil din grupul sanitar pentru care este
prevăzut ventilatorul. Ventilatoarele vor respecta condițiile de nivel de zgomot impus pentru
clădirea deservită și pentru clădirile învecinate.
➢ Cerințe privind instalațiile de evacuare a fumului în caz de incendiu
Prevederea dispozitivelor de desfumare, precum şi a sistemelor de evacuare a fumului şi

a gazelor fierbinţi produse în caz de incendiu, este obligatorie în situaţiile şi condiţiile stabilite
de Normativul P118 - "Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor".
În conformitate cu prevederile Normativului de P118, se prevăd sisteme şi instalații de
evacuare a fumului și gazelor fierbinți, în următoarele tipuri de spații:
- încăperi cu aglomerări de persoane (de exemplu Sala pașilor pierduți)
- atriumuri
- încăperile şi spaţiile deschise direct spre atrium (care necesită desfumare conform
normativului), vor avea asigurate posibilităţi de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumări)
independente de atrium
- încăperi de depozitare a materialelor combustibile solide cu aria mai mare de 36 m2
(Arhivele);
- circulaţii comune orizontale închise
- încăperile tampon şi casele de scări de evacuare ale nivelurilor subterane închise,
destinate publicului
- case de scară închise
Funcție de condițiile specifice, evacuarea fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu se

poate face prin tiraj natural sau mecanic. Evacuarea naturală a fumului se poate face prin unul
din următoarele sisteme:
a) prin ferestre de desfumare în fațadă
b) prin trape pe acoperiș
c) prin guri de evacuarea fumului
Amplasarea dispozitivelor de desfumare și de introducere aer (aer de compensare)

trebuie să se facă, pe cât posibil, ținând seama de orientarea vântului dominant.
Desfumarea mecanică se realizează prin extragerea mecanică a fumului și gazelor
fierbinți și introducerea de aer proaspăt în mod natural sau pe cale mecanică, cu dispozitive astfel
dispuse încât să asigure o desfumare a volumului considerat. Desfumarea poate fi completată prin
punerea în suprapresiune a spațiilor ce trebuie ferite de fum.
Dacă o clădire este ventilată în permanenţă (schimburi de aer, aer condiționat sau
încălzire), sistemul său de ventilație poate fi utilizat pentru desfumare în măsura în care
corespunde cerințelor privind rezistenţă la foc și etanșeitatea.
La proiectarea sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți se va avea în vedere:

- etanșeitatea și rezistenţa la foc a elementelor de compartimentare a clădirii;


- asigurarea utilizării în condiții de siguranță a căilor de evacuare prin evacuarea fumului sau
împiedicarea pătrunderii fumului în acestea;
- crearea unor diferențe de presiune între volumul încăperilor ce trebuie protejate și
volumul încăperii cu risc de incendiu, încăperile cu risc de incendiu se vor găsi în depresiune faţă
de încăperile vecine;
- amplasarea grilelor conform normelor menționate, la combinarea metodelor de
desfumare naturală și mecanică se iau în calcul condițiile cele mai restrictive;
- raportul laturilor tubulaturilor și grilelor nu va depăși 1 la 2;
- amplasarea grilelor de introducere aer proaspăt cu latura superioară la maximul 1m de la
pardoseala finită;
- amplasarea grilelor de evacuare fum cât mai sus la plafon, în treimea superioară a
încăperii;
Desfumarea Sălii Pașilor Pierduți sub formă de atrium, funcție de posibilități, se poate
realiza prin tiraj natural organizat și mecanic.
Desfumarea naturală organizată se realizează prin intermediul trapelor de fum poziționate
la partea superioară a atriumului care depășesc cota terasei.
Dacă atriumul este prevăzut cu instalație de ventilare-climatizare independentă de restul
clădirii, aceasta poate fi utilizată și ca instalație mecanică pentru desfumare. Astfel, în cadrul
instalației de ventilare-climatizare se prevăd ventilatoare care să asigure evacuarea debitelor de
fum și gaze fierbinți în caz de incendiu și care să reziste la temperaturi de 400°C timp de 2h.
Introducerea aerului de compensare se face la partea inferioară, prin intermediul
ventilatorului și tubulaturii de pe circuitul aerului proaspăt, chiar în zona interioară a incintei
atriumului, cât și perimetral cu ajutorul unui ventilator amplasat în centrala de ventilare , special
prevăzut pentru asemenea situații. Canalele spre atrium sunt izolate și protejate la foc conform
prevederilor normativului P118. Trecerea la funcționarea în regim de desfumare se face prin
comanda primită de la instalația de avertizare incendiu. Toate ventilatoarele implicate sunt cu
dublă alimentare electrică .
Casele de scară supraterane închise, care sunt căi de evacuare, trebuie prevăzute cu
sisteme de desfumare și se recomandă în acest sens prevederea de trape de evacuare a fumului
în punctele cele mai înalte. Împiedicarea pătrunderii fumului se realizează prin introducere
mecanică a aerului în scară, la baza acesteia, asigurând-se o suprapresiune cuprinsă între 20÷80Pa.
Instalații de filtroventilare pentru “Adăpost ALA “
Ventilarea adăpostului public de protecție civilă se va face conform cerințelor “Normelor

tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în subsolul construcțiilor
noi - 2001” și are ca scop asigurarea condițiilor de microclimat interior.
Instalația de ventilare realizează:
- ventilarea mecanică a spațiului adăpostului

- filtroventilarea aerului introdus prin curățarea de praf, substanțe toxice, agenți patogeni
etc.
Dimensionarea instalației de ventilare se face ținând seama de capacitatea adăpostului și

că debitul de aer necesar pentru o persoană adăpostită se consideră de 5-7 m3/h în regim de
ventilare mecanică normală și de 2 m3/h în regim de filtroventilare. Instalația de filtroventilare se
compune din:


• ventilator de introducere a aerului;
• priză de proprie de aer exterior;
• vană antisuflu;
• filtru reținător de praf în carcasă cu clapetă;
• filtru pentru substanțe toxice, agenți patogeni ( 4 buc. pentru fiecare sistem ) etc.,
Instalația va funcționa în suprapresiune și evacuarea aerului viciat din interiorul

adăpostului se va face prin supape de suprapresiune.
Ventilatoarele de introducere pot funcționa electric sau manual.
➢ Instalații de încălzire/răcire spaţii arestați
Se recomandă ca încălzirea și răcirea celulelor pentru persoanele private de libertate să

se realizeze pe cât posibil cu aer.
În cazul în care se utilizează încălzirea cu corpuri statice , în încăperile pentru deținuți și
martorul protejat se prevăd radiatoare din fontă, protejate antivandalism cu măști de protecție.
➢ Instalații de ventilație spaţii arestați
În cazul în care în încăperile pentru deținuți și martorul protejat nu se poate asigura

ventilarea natural-organizată, vor fi prevăzute instalații de ventilare mecanică, independente de
restul clădirii.
Aerul proaspăt tratat va fi refulat în interiorul încăperilor prin grile amplasate în plafon,
iar aerul viciat va fi aspirat prin grile amplasate de asemenea în plafon sau în pereți.
Se vor utiliza grile rezistente la vandalism, complet încastrate în plafon.
Atât la clădirile noi cât și la cele care se reabilitează, se recomandă amplasarea aparatelor
de tratare aer (microcentrale de climatizare) în spații adiacente celulelor pentru arestați, pentru a
putea fi asigurată întreținerea și repararea fără a fi necesar accesul în celule.
➢ Sursa de încălzire a clădirii

Sursa de energie termică pentru clădirile instanțelor de judecată poate fi: centrala termică
proprie sau modul termic racordat la sistemul de termoficare, după caz.
Centrala termică
Necesarul de căldură pentru încălzire, ventilare climatizare și, eventual, apa caldă
menajeră, va fi furnizat de o centrală termică proprie complet automatizată care va fi amplasată
într-o încăpere special amenajată pentru această destinație, care să corespundă cerințelor
Normativului I13 și NTPEE 2008, în cazul în care combustibilul utilizat este gazul natural.
În ceea ce privește poziționarea centralei termice în clădirea instanței, aceasta se poate
amplasa în interiorul clădirii sau pe terasa acesteia, respectând, în principal, prevederile cuprinse
în reglementările tehnice referitoare la proiectarea, execuția și exploatarea centralelor termice
mici, de securitate la incendiu în clădiri, a prescripțiilor tehnice specifice ISCIR, etc.
Conform prevederilor Normativului I13, alipirea, înglobarea într-o clădire sau montarea
centralei termice pe terasă se face fără a afecta siguranța și buna funcționalitate a clădirii precum
și structura de rezistență a acesteia.


Centralele termice înglobate în clădiri, în mod obligatoriu, nu se amplasează:
- în și sub săli aglomerate și căi de evacuare ale sălilor aglomerate și sub încăperi cu
aglomerări de persoane;
- la subsolul clădirilor, în cazul în care se folosește drept combustibil gazul petrolier
lichefiat (GPL);
- în spaţii cu risc foarte mare și mare de incendiu din clădiri civile, definite conform
reglementărilor privind securitatea la incendiu.
Se recomandă să nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau alături de încăperi în
care se desfășoară o activitate sensibilă la zgomot (Săli de judecată, Săli de consiliu, birouri
judecători), trepidații sau exces de temperatură. În cazul în care nu este posibilă evitarea
vecinătății cu astfel de încăperi se iau măsuri de izolare termică și fonică potrivit destinației
încăperilor respective precum și măsuri de evitare a transmiterii trepidațiilor la elementele de
construcție ale clădirii.
Încăperea centralei termice va avea risc mijlociu de incendiu și va fi separată de spațiile cu
altă destinație prin pereți și planșee realizate din materiale incombustibile, cu limita de rezistență
la foc de minimum 3 ore, pentru pereți și - respectiv - 2 ore pentru planșee.
Accesul în centrala termică se va asigura pe cât posibil direct din exterior.
Instalațiile centralei termice vor cuprinde:
- cazane de apă caldă
- sistem de expansiune
- tratarea apei de alimentare și de adaos în vederea reducerii durității;
- realizarea coșurilor de fum individuale pentru fiecare cazan;
- asigurarea circulației agentului termic produs în centrală până la punctele de consum
și înapoi, pe circuite distincte pe funcțiuni.
La alegerea numărului de cazane se va ţine seama de cronograma consumului de căldură,

de raportul consumurilor în funcție de perioada de consum (iarnă-vară) sau de natura lor (încălzire,
preparare apă caldă de consum,etc.), de posibilitățile de amplasare a echipamentelor în centrala
termică, precum și de implicațiile provocate de avarierea unui cazan. Se urmărește obținerea unor
indici optimi ai consumului de combustibil prin exploatare și evitarea funcționării la sarcini reduse.
La alegerea tipului de cazane se va ţine seama de prevederile REGULAMENTULUI (UE) NR.
813/2013 AL COMIȘIEI din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a
Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare
ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor și instalațiile de încălzire cu funcție dublă.
În funcție de fiabilitate, gradul de siguranță în exploatare și durata de viață a
echipamentului, se pot prevedea în centrala termică cazane de rezervă.
Se recomandă ca centrala termică să se echipeze cu minim 2 cazane, care să funcționeze în
cascadă, pornirea și oprirea lor depinzând de graficul de reglaj prestabilit și introdus în controller-
ul centralei, funcție de variația temperaturii exterioare și de necesitățile de consum.
Soluția generală de concepere a centralei termice trebuie să confere o flexibilitate sporită
a instalațiilor, adaptată cerințelor de consum, randamente sporite și consumuri scăzute (energie
electrică, apă de adaos etc.) și nu în ultimul rând să răspundă cerințelor de calitate și siguranță în
exploatare și PSI impuse de Legea 10- Legea calității în construcții și a normativelor specifice (I13,
P118, etc.).
Pentru centralele termice cu apă caldă care alimentează grupuri neomogene de
consumatori, diferite prin sistemele de încălzire folosite și programul de funcționare, se
recomandă soluția funcțională cu butelie de egalizare a presiunilor și separarea circuitelor
hidraulice ale cazanelor de cele ale consumatorilor.


Circulația agentului termic către consumatori este asigurată de pompe de circulație,
dimensionate la debitul și presiunea necesară fiecărui tip de consumatori.
Umplerea instalației și completarea cu apă de adaos se va face cu apă tratată
corespunzător cerințelor producătorilor de cazane.
Asigurarea instalației împotriva suprapresiunilor și supratemperaturilor accidentale va fi
realizată cu ajutorul supapelor de siguranță ale cazanelor și a sistemelor de expansiune.
Se vor utiliza echipamente și sisteme de conducte agrementate la care furnizorii vor livra
odată cu acestea prospecte și fișe tehnice cuprinzând instrucțiuni specifice de montaj, întreținere
și exploatare și vor acorda asistență tehnică la montaj, service și garanție.
Centralele termice existente care se modernizează sau se refac integral trebuie să respecte
cel puțin nivelul minim al exigențelor de performanță energetică și protecție a mediului în vigoare
la data realizării centralei sau a lucrărilor de modernizare
Dimensiunile centralelor termice se stabilesc ținând seama de tipul, numărul și gabaritul
utilajelor, de spațiile necesare pentru montarea, exploatarea și întreținerea lor, de condițiile
impuse de normele generale de protecție a muncii și de prescripțiile tehnice specifice ISCIR.
Distanţele dintre echipamente și elementele de construcție (pereți, plafoane) și dintre
diferite tipuri de echipamente vor respecta prevederile Normativului I 13 și specificațiile
producătorilor, astfel încât să poată asigură buna funcționare, întreținerea și repararea acestora.
Evacuarea gazelor de ardere rezultate în urma arderii combustibilului se va face, pe cât
posibil, prin tiraj natural, ținând seama și de tipul de cazan folosit.
Dimensionarea coșului/coșurilor de fum se face în funcție de puterea cazanelor și tipul de
combustibil. Înălțimea și secțiunea coșului de fum se stabilește în funcție de:
- debitul de gaze de ardere și conținutul de noxe;
- temperatura gazelor de ardere la ieșirea din focar;
- parametrii meteorologici locali: stratificarea termică verticală, direcția și viteza
vântului;
- regimul de înălțime al clădirilor din zonă;
- caracteristicile altor surse de noxe din zonă.
Coșurile de fum trebuie să fie proiectate, instalate și puse în funcțiune în cu
SR EN 15287.
Soluția constructivă și materialele componente ale coșului de fum trebuie să răspundă,
în principal, cerințelor privind:
- rezistență și stabilitatea constructivă;
- rezistență la temperaturi extreme;
- rezistență la coroziune;
- etanșare;
- securitate la incendiu.
Pentru centralele termice amplasate la ultimul nivel sau pe terasa clădirii se recomandă
utilizarea cazanelor cu suprapresiune în camera de ardere care necesită pentru evacuarea gazelor
de ardere coșuri de fum cu înălțimi reduse.
Punct termic de imobil echipat cu module termice
În cazurile în care clădirea se alimentează cu energie termică de la o sursă exterioară

(termoficare, centrală termică de zonă, etc.) se va prevedea un punct termic de imobil echipat cu
module termice.


Modulele termice reprezintă sisteme compacte, moderne, de alimentare cu căldură a
construcțiilor rezidențiale sau social administrative. Acestea sunt stații de transformare a energiei
termice de la parametrii agentului primar la parametrii agenților secundari (încălzire și apă caldă);
se poate spune că modulele termice sunt mini puncte termice care alimentează cu căldură un
singur obiectiv.
Modulele sunt compuse, în principal din:

- schimbătoare de căldură cu plăci;
- robinete de reglaj (cu 2 sau cu 3 căi);
- armături de închidere, golire, clapete de reținere, etc;
- aparatură de măsură și control;
- pompe de circulare agent primar și secundar;
- tablou de comandă și automatizare;
- conducte de legătură între elementele componente și pentru racordarea la instalație;
- supape de siguranță;
Modulele termice se amplasează în spații special amenajate, dotate cu iluminat artificial,
racord de apă și canalizare, poziționate de preferință la baza clădirii.
Sursa de răcire a clădirii
Producerea apei răcite 7/12°C se va realiza în centrale termice de frig.

Instalațiile centralei de frig vor cuprinde:
- agregate de producere apă răcită (chiller) sau grupuri de răcire care funcționează în
sistem frigorific cu detentă directă la utilizatori (baterii CTA-uri, unități interioare la
sistemele VRV(F))
- butelii de egalizare a presiunii,
- sistem distribuitor/colector cu repartizarea pe circuite hidraulice distincte,
- sisteme de pompare,
- sisteme de expansiune, siguranță , control , protecție și reglare ,
- racord apă dedurizată.
Amplasarea mașinilor frigorifice se va face în exterior iar a stațiilor de producere apă răcită
în încăperi tehnice special amenajate. Se va ţine cont ca nivelul de zgomot din încăperi să nu
depășească nivelul admis.
Se va avea în vedere, prevederea unor capacități de rezervă pentru chilere, schimbătoare
de căldură, pompe, pentru a permite și realiza funcționarea în siguranță a instalațiilor și a
lucrărilor de întreținere și reparații, fără a afecta confortul ocupanților.
Centrale de ventilare și tratare complexă a aerului
Tratarea și vehicularea aerului proaspăt și a celui viciat se va face în centrale de tratare a

aerului.
Centralele de tratare aer vor cuprinde:


- ventilatoare de introducere și evacuare;
- prefiltru și filtru
- camera de amestec aer proaspăt - aer viciat
- baterii de încălzire/răcire
- cameră de umidificare (după caz)
- recuperator de căldură.
La alegerea şi dimensionarea agregatului central de tratare complexă a aerului se vor

lua în considerare:
- modul de poziționare al acestuia (în interiorul sau în exteriorul clădirii);

- debitul de aer și parametrii aerului tratat;
- sursele de alimentare cu energie electrică, termică și frigorifică;
- tipul sistemului de climatizare utilizat ( „numai aer” sau „aer- apă”)
- posibilitatea recuperării energiei;
- utilizarea surselor de energie regenerabile;
- nivelul de zgomot acceptat în clădirea climatizată;
- categoria de aer exterior și cerințele de filtrare ale acestuia;
Amplasarea centralelor de ventilare/tratare aer se va face astfel încât agregatele să fie

accesibile personalului de întreținere și reparare (inclusiv pentru toată deplasarea necesară a
materialelor și a pieselor de schimb) fără necesitatea de a trece prin spațiile ocupate.
Funcție de spațiile deservite și ținând seama de restricțiile privind nivelul de zgomot în
aceste spații centrala de ventilare/climatizare se va amplasa fie adiacent acestor spații, fie la
subsol, în încăperi anexe, într-o clădire separată, sau pe acoperișul clădirii.
III. SISTEME ELECTRICE
Instalațiile electrice vor trebui să confere un grad ridicat de funcționalitate, adaptabilitate,

fiabilitate și nu în ultimul rând de siguranță în exploatare.
Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații electrice:

- Alimentarea cu energie electrică;
- Instalații electrice de distribuție interioară (coloane de alimentare și tablouri electrice);
- Instalații electrice de iluminat general (normal) și de accent;
- Instalații electrice de iluminat de securitate de evacuare;
- Instalații electrice de iluminat de securitate pentru marcarea hidranților interiori de
incendiu;
- Iluminat de securitate împotriva panicii;
- Instalații electrice de iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului;
- Instalații electrice de prize pentru uz general;
- Instalații electrice de forță, comandă și automatizare;
- Instalații electrice de protecție de bază și de protecție la defect;
- Instalații de protecție a clădirilor împotriva descărcărilor atmosferice;
- Instalații electrice de iluminat exterior;
- Rețele electrice exterioare.


Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului (consumatorului), în funcție de datele

electroenergetice ale acestuia și de puterea disponibilă în zonă se va realiza astfel :
- din sistemul de distribuție de joasă tensiune (0,4kV) al furnizorului în cazul în care
există disponibil de putere în zonă, prin intermediul unui BMPT (bloc de măsură și
protecție trifazat) amplasat la limita incintei;
- din sistemul de distribuție de medie tensiune (20kV) prin intermediul unui post de
transformare propriu.
Soluția de alimentare va fi stabilită de către furnizorul de energie electrică.
Tabloul general TG aferent obiectivului va fi format din dulapuri metalice și va fi amplasat
într-o încăpere special amenajată, cu acces direct din exterior sau dacă nu este posibil, cu acces
ușor din exterior.
Tabloul TG va fi prevăzut cu baterie automată de condensatoare.
Dacă încăperea tabloului general se află în cadrul clădirii, atunci elementele constructive
de separare a acesteia fața de restul clădirii trebuie să respecte condițiile impuse de normativul
I7.
Grupul electrogen
Pentru receptoarele cu rol de siguranță la foc (grupuri pompe de incendiu, instalații

desfumare) și alte receptoare pentru care trebuie asigurată continuitatea în alimentarea cu
energie electrică, se va prevedea un grup electrogen cu pornire automată.
Grupul electrogen poate fi de interior și atunci va fi amplasat într-o încăpere special
amenajată sau poate fi de exterior și atunci va fi amplasat pe o platformă din beton amenajată în
spațiu verde, în imediata vecinătate a clădirii.
Alimentarea receptoarelor se va face printr-un tablou general de siguranță TGS, care va
avea ca sursă de bază alimentarea din SEN și ca sursă de rezervă grupul electrogen cu pornire
automată.
Aparatajul pentru cuplarea automată pe sursa de rezervă și revenirea pe sursa de bază
(AAR) va fi prevăzut în tabloul general de siguranță TGS.
Tabloul TGS va fi amplasat într-o încăpere special amenajată. Se admite și amplasarea
tabloului TGS în încăperea tabloului general cu condiția luării de măsuri constructive sau de montaj
prin care să se evite influența reciprocă.
Distribuția energiei electrice
Instalațiile electrice de energie vor fi proiectate în sistem radial.

Pentru distribuția energiei electrice se vor prevedea tablouri de nivel (pentru iluminat și
prize de uz general) și tablouri tehnologice (pentru receptoarele electrice de forță), amplasate pe
cât posibil în centrele de greutate ale receptoarelor electrice. Vor fi tablouri normale alimentate
din tabloul general TG și tablouri de siguranță alimentate din tabloul general de siguranță TGS.
Tablourile de nivel, de la partea supraterană a clădirii (de la parter până la ultimul etaj),
vor fi alimentate direct din tablourile generale TG și TGS sau prin intermediul unor tablouri
principale. Restul tablourilor vor fi alimentate direct din tabloul general TG sau din tabloul general
de siguranță TGS. Coloanele electrice se vor executa cu cabluri cu conductoare din cupru, montate
aparent pe paturi de cabluri sau pe console fixate de elementele de construcție, iar pe verticală
până la tablourile de la cota ±0,00 și celelalte cote superioare, în tuburi din materiale plastice
pozate în nișe special amenajate.

Coloanele electrice, funcție de destinația receptoarelor electrice care se vor alimenta din
tablourile respective și a spațiilor în care se vor monta, se vor executa astfel:
- cu cabluri nearmate cu conductoare din cupru cu întârziere la propagarea flăcării în
mănunchi, coloanele care se pozează numai la interior și alimentează tablouri pentru
receptoare obișnuite;
- cu cabluri armate cu conductoare din cupru cu întârziere la propagarea flăcării în
mănunchi, coloanele care se pozează atât la interior, cât și la exterior și alimentează
tablouri pentru receptoare obișnuite;
- cu cabluri rezistente la foc minim 90 de minute, coloanele care alimentează tablouri
pentru pompe de incendiu și tablouri aferente instalații de desfumare.
Cablurile rezistente la foc, neavând protecție mecanică, vor fi protejate în țevi din oțel
zincat sau în jgheaburi cu capac din oţel zincat acolo unde pot fi deteriorate prin lovituri mecanice.
Pentru monitorizarea consumurilor de energie electrică, tablourile electrice vor fi

prevăzute cu aparate multifuncționale pentru rețele de distribuție a energiei electrice (măsură
tensiune, curenți, puteri active, puteri aparente, energii active, frecvențe, factori de putere,
prezență armonici, valori de vârf), cu transmitere date prin protocol de comunicație Modbus RTU.
Instalații electrice de iluminat și prize
Instalații electrice pentru iluminat normal
Instalațiile electrice de iluminat interior se proiectează astfel încât să corespundă specificului

funcțional și cerințelor de confort ambiental impuse de normele în vigoare.
Nivelele de iluminare sunt cuprinse între 100lx și 500lx funcție de destinația încăperilor
astfel:
- sala pașilor pierduți : 200 lx
- săli de judecată : 500 lx
- camere consiliu : 500 lx
- birouri : 500 lx
- registratură : 300 lx
- bibliotecă : 300 lx
- arhive : 200 lx
- holuri : 200 lx
- camere de arest : 200 lx
- camere așteptare persoane private de libertate : 200 lx
- scări : 100 lx
- grupuri sanitare : 200 lx
- spații tehnice : 200 lx
În general se va utiliza sistemul de iluminare directă, criteriul principal în alegerea acestui
sistem fiind consumul mai redus de energie electrică, pentru realizarea nivelelor de iluminare
corespunzătoare.
Iluminatul artificial se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu surse fluorescente sau
cu LED-uri, normale sau etanșe, funcție de destinația încăperilor.
Iluminatul incandescent se va prevedea numai în puțurile lifturilor. Acesta se va realiza cu
corpuri de iluminat incandescente etanșe, montate aparent.
În camerele de arest iluminatul artificial se va realiza cu corpuri de iluminat protejate
antivandalim.


Atât amplasarea corpurilor de iluminat, cât și tipul acestora, se va stabili de către
proiectantul de instalații electrice, de comun acord cu arhitectul.
În încăperile cu plafoane false, amplasarea corpurilor de iluminat se va coordona cu
amplasarea anemostatelor instalațiilor de climatizare.
O parte a corpurilor de iluminat din cadrul iluminatului general de pe căile de circulație
(holuri) vor fi utilizate și ca iluminat de veghe, dar nu de siguranță.
Instalații electrice pentru iluminat de siguranță
Se vor prevedea următoarele categorii de instalații electrice pentru iluminatul de

siguranță:
- instalații electrice de iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului – în camerele
pompelor de incendiu și în încăperea Centru supraveghere;
- instalații electrice de iluminat de securitate pentru evacuare;
- instalații electrice de iluminat de securitate împotriva panicii – în încăperile cu
suprafață mai mare de 60mp (conform normativ I7);
- instalații electrice de iluminat de securitate pentru marcarea hidranților de incendiu.
Iluminatul de siguranță pentru evacuare și pentru marcarea hidranților de incendiu se va
realiza cu corpuri de iluminat de siguranță tip autonom (luminoblocuri cu baterii de acumulatoare
uscate incluse), cu autonomie de cel puțin 1 oră, racordate la circuite independente sau la
circuitele de iluminat din apropiere.
Luminoblocurile pentru evacuare vor fi marcate cu “IEȘIRE” sau “EXIT” și cu marcaj de
indicare a traseului de urmat în caz de pericol, iar luminoblocurile pentru marcarea hidranților de
incendiu cu “H”.
Luminoblocurile se vor monta la h=2,3÷2,5m de la pardoseala finită funcție de posibilități.
Iluminatul de siguranță pentru continuarea lucrului și iluminatul de securitate împotriva
panicii se vor asigură cu corpuri de iluminat ca și cele din cadrul iluminatului general, dar cu kit-uri
pentru iluminat de siguranță cu autonomie de 1 oră.
Instalații electrice de prize
În toate încăperile, mai puțin în grupurile sanitare și în camerele de arest, se vor prevedea
prize bipolare cu contact de protecție de uz general; în încăperile cu mediu normal prize bipolare
în construcție normală, iar în spațiile tehnice și oficii prize bipolare etanșe.
Prizele bipolare se vor amplasa în funcție de mobilarea spațiilor. Pentru fiecare post de
lucru va fi prevăzută cel puțin o priză bipolară dublă.
La proiectarea instalațiilor electrice de prize, în funcție de destinația spațiilor, se vor
prevedea următoarele dotări minime, prizele de energie amplasându-se lângă prizele de rețea:
- Sala pașilor pierduți

o o priză dublă de energie de 16A (circuit separat) la 20 m2;
o o priză dublă de energie de 16A (circuit separat) instalată la o înălțime de
aproximativ 2 m pentru fiecare panou de informare;
o o priză dublă de energie de 16A (circuit separat) pentru fiecare sistem
infochioșc;
- Sălile de ședință, camerele de consiliu (inclusiv la intrare/ușă):

o șase prize duble de energie de 16A (două circuite separate) amplasate astfel;
▪ două prize duble în zona podiumului spate;


▪patru prize duble în zonele podium și praetoriu
- două lateral și două îngropate în pardoseală la ¼ din lățimea camerei;
o o priză dublă de energie de 16A (circuit separat) instalată la o înălțime de
aproximativ 2 m, lângă ușă în exteriorul sălii de ședințe pentru panoul de
informare.
- Birourile de personal și celelalte spații asimilate acestora

o Pentru fiecare post de lucru / 6m2 câte o priză dublă de energie de 16A (maxim
6 prize pe circuit).
În încăperile Server, în Centru supraveghere, în Sala pașilor pierduți și pe culoare se vor

prevedea și prize bipolare cu destinație specială, pentru alimentarea echipamentelor electronice.
Realizarea instalațiilor electrice de iluminat și prize
În spațiile tehnice instalațiile electrice se vor executa aparent, cu cabluri cu conductoare

din cupru pozate pe paturi de cabluri sau pe console fixate de elementele de construcție; pe
înălțimea h=2,0m de la pardoseala finită cablurile electrice vor fi protejate în tuburi din PVC acolo
unde elementele de protecție nu pot fi deteriorate prin lovituri mecanice și în tuburi metalice sau
jgheaburi metalice din oțel zincat cu capac acolo unde elementele de protecție pot fi deteriorate
prin lovituri mecanice.
În celelalte spații, instalațiile electrice se vor executa astfel:
- acolo unde nu sunt prevăzute plafoane false, instalațiile electrice se vor executa
îngropat, cu conductoare din cupru protejate în tuburi din mase plastice, pozate în
șapa nivelului superior sau în șapa aceluiași nivel, în tencuiala pereților sau în spațiul
dintre plăci la pereții din gipscarton;
- acolo unde sunt prevăzute plafoane false (care permit trecerea circuitelor pe sub
grinzi), instalațiile electrice se vor executa aparent, cu cabluri cu conductoare din cupru
cu întârziere la propagarea flăcării în mănunchi, pozate pe paturi de cabluri montate
în spațiul dintre plafonul fals și planșeu; pe verticală până la aparate, cablurile vor fi
protejate în tuburi din materiale plastice pozate îngropat în tencuiala pereților sau în
spațiul dintre plăci la pereții din gipscarton. De asemenea, de la paturile de cabluri până
la pereți, cablurile vor fi montate în tuburi de protecție.
La instalațiile îngropate se va utiliza sistemul circuitelor centralizate, tragerile și derivațiile
executându-se prin doze centralizatoare din mase plastice (sau tablă).
Pe toate traseele circuitelor centralizate se vor prevedea câte 1÷3 tuburi de protecție în
plus, rezerve (funcție de numărul circuitelor de pe tronsonul respectiv).
Pentru alimentarea cu energie electrică a circuitelor de lumină și prize se vor prevedea
tablouri de distribuție la fiecare nivel; tablouri normale și tablouri de siguranță alimentate din
tablourile generale TG și TGS, direct sau în cascadă.
Tot iluminatul de la subsol sau demisol, din încăperile Server, din casele scărilor, din
încăperile staționare arestați de la nivelele superioare, din grupurile sanitare fără lumină naturală
și de pe căile de circulație arestați va fi alimentat din tablouri de siguranță.
De asemenea, iluminatul de veghe va fi alimentat din tablouri de siguranță.
Circuitele de iluminat pentru Sala pașilor pierduți, holurile principale, precum și de pe
casele scărilor, se recomandă a fi prevăzute cu teleruptoare. În această situație pentru aprinderea
și stingerea iluminatului din Sala pașilor pierduți, holurile mari și scările deschise se vor prevedea
cutii cu butoane și lămpi de semnalizare într-o încăpere de la parter (administrativă, jandarmerie,
etc.), iar pentru celelalte holuri și case de scări butoane locale.

Aprinderea și stingerea iluminatului din celelalte încăperi se va realiza local, pentru fiecare
încăpere în parte, cu întreruptoare sau comutatoare amplasate lângă ușile de acces sau în zonele
de iluminare.
În sălile de judecată întreruptoarele și/sau comutatoarele se vor amplasa lângă ușile de
acces ale magistraților.
Pentru aprinderea iluminatului din camerele de arest, întreruptoarele și comutatoarele se
vor monta în afara încăperilor respective.
Pentru protecția circuitelor electrice care alimentează iluminatul din camerele de arest vor
fi prevăzute întreruptoare automate cu protecție diferențială de 30mA.
În încăperile Server care sunt prevăzute cu pardoseală flotantă, atât prizele bipolare
tehnologice, cât și circuitele de alimentare, se montează sub pardoseala flotantă. Prizele vor fi în
construcție etanșă pentru montaj aparent.
Pentru alimentarea prizelor din încăperile Server și din Centru supraveghere se vor
prevedea tablouri de siguranță, din care se vor alimenta numai circuitele din încăperile respective.
Tablourile vor fi prevăzute pe intrare cu întreruptor automat cu protecție diferențială de 300mA,
precum și cu descărcătoare de protecție la supratensiune. Din aceste tablouri vor fi asigurate în
încăperi minim 4 circuite separate a câte 2 kW echipate cu întreruptoare automate bipolare de 16
A cu protecție diferențială de 30mA.
Prizele bipolare pentru alimentarea receptoarelor electrice din zonele podiumurilor
instanțelor se montează în doze metalice încastrate în peretele podiumurilor (din material
combustibil). Circuitele pentru alimentarea prizelor se pozează îngropat în șapa aceluiași nivel. Pe
verticală până la prize, între tuburile de protecție din materiale plastice ale circuitelor și
elementele combustibile, se prevăd ștraifuri din tablă OlZn sau circuitele electrice se montează în
tuburi metalice.
Aparatajul electric se va monta la următoarele înălțimi față de pardoseala finită:
- întreruptoarele și comutatoarele, la h=1,5m;
- prizele bipolare din birouri, săli de ședință și pe holuri, la h=0,3m;
- prizele bipolare pentru alimentare monitoare informații, la h=2,0m;
- prizele bipolare din oficii și spații tehnice, la h=1,2m.
Toate carcasele metalice ale corpurilor de iluminat se vor lega la conductorul de protecție
(al treilea conductor al circuitelor).
Instalații electrice de forță, comandă și automatizare
Instalațiile electrice de forță vor cuprinde alimentarea cu energie electrică a tuturor

receptoarelor de forță: ascensoare, ventiloconvectoare, grupuri pompare apă menajeră, grupuri
pompare apă incendiu, pompe circulație agent termic, ventilatoare, chilere, centrale de tratare
aer, unități interioare de climatizare, prize trifazate etc.
Pentru receptoarele de forță care au tablouri proprii de comandă și automatizare se vor
prevedea numai coloanele de alimentare cu energie electrică, iar pentru celelalte se vor prevedea
și tablourile de comandă și automatizare sau aparatură locală de comandă.
Agregatele de climatizare din camera Server vor fi alimentate cu energie electrică din
tabloul de siguranță al camerei Server.
În caz de incendiu funcționarea centralelor de tratare aer (CTA-uri) trebuie să poată fi
oprită automat printr-un semnal de la centrala de avertizare incendiu. Pentru aceasta
întreruptoarele de intrare în tablourile TCTA (tablou centrală tratare aer) vor fi prevăzute cu
declanșatoare de deschidere.
Pentru desfumarea spațiilor închise, ventilatoarele de evacuare și ventilatoarele de
introducere care contribuie la acest proces trebuie să poată fi pornite automat și manual. În caz

de incendiu centrala de avertizare incendiu comandă deschiderea voleților și pornirea
ventilatoarelor de desfumare corespunzătoare.
Pentru alimentarea cu energie electrică a receptoarelor electrice aferente instalațiilor de
ventilare pentru desfumare și pentru gospodăriile de apă care au pompă de rezervă activă pentru
incendiu se vor prevedea tablouri speciale cu dublă alimentare; o alimentare printr-un racord de
la sursa de bază (tabloul TG), dinaintea întreruptorului general și o alimentare printr-un racord de
la sursa de rezervă (tabloul general de siguranță TGS, care are ca sursă de rezervă un grup
electrogen cu pornire automată). Aparatajul pentru cuplarea automată pe sursa de rezervă și
revenirea pe sursa de bază (AAR), va fi prevăzut în tablourile speciale aferente instalațiilor de
desfumare, respectiv stingere incendiu.
Instalațiile electrice de forță, comandă și semnalizare se vor executa cu cabluri cu
conductoare din cupru cu întârziere la propagarea flăcării în mănunchi, nearmate sau armate în
funcție de traseele circuitelor sau rezistente la foc, pozate aparent pe paturi de cabluri din oțel
zincat sau pe console. Pe verticală cablurile se protejează în tuburi din materiale plastice montate
aparent sau îngropat în funcție de tipul instalației, iar la instalațiile aparente unde acestea pot fi
deteriorate prin lovituri mecanice se protejează în țevi metalice sau în jgheaburi din oțel zincat cu
capac. În spațiile tehnice paturile de cabluri se montează aparent la vedere, iar în rest, în spațiul
dintre plafonul fals și planșeu.
Circuitele electrice de forță se vor executa cu cabluri cu conductoare din cupru nearmate,
armate sau rezistente la foc, funcție de destinația receptoarelor electrice și a spațiilor în care se
montează, astfel:
- cu cabluri nearmate cu conductoare din cupru cu întârziere la propagarea flăcării în
mănunchi pentru circuitele care se pozează numai la interior și alimentează receptoare
obișnuite;
- cu cabluri armate cu conductoare din cupru cu întârziere la propagarea flăcării în
mănunchi pentru circuitele care se pozează atât la interior, cât și la exterior și
alimentează receptoare obișnuite;
- cu cabluri rezistente la foc 90 de minute pentru instalațiile electrice aferente
instalațiilor de desfumare.
Circuitele electrice de comandă și semnalizare se vor executa cu cabluri cu conductoare
din cupru nearmate, armate sau rezistente la foc, funcție de destinația receptoarelor electrice și a
încăperilor în care se vor monta, astfel:
- cu cabluri de comandă și semnalizare nearmate cu conductoare din cupru cu întârziere
la propagarea flăcării în mănunchi pentru instalațiile de comandă și semnalizare care
se pozează numai la interior, aferente tuturor receptoarelor obișnuite;
- cu cabluri de comandă și semnalizare armate cu conductoare din cupru cu întârziere la
propagarea flăcării în mănunchi pentru instalațiile de comandă și semnalizare care se
pozează atât la interior, cât și la exterior, aferente tuturor receptoarelor obișnuite;
- cu cabluri rezistente la foc 90 de minute pentru instalațiile electrice de comandă și
semnalizare aferente instalațiilor de desfumare.
Pe terase, cablurile electrice se pozează pe paturi din oțel zincat cu capac montate pe
suporți din beton rezistent la îngheț sau suporți metalici din oțel zincat, simplu sprijiniți pe
învelitoarea acoperișului.
Toate carcasele metalice ale utilajelor se vor lega la conductorul de protecție (al patrulea
sau al cincilea, respectiv al treilea conductor al circuitelor), ca protecție de bază.
Instalații de protecție și legare la pământ


În instalațiile electrice aferente obiectivului se va utiliza schema de legare la pământ TN-C-
S, schemă în care funcțiile de neutru și de protecție sunt combinate într-un singur conductor pe o
porțiune a schemei.
În prima parte a distribuției se utilizează schema TN-C, schema cu 4 conductoare (L1, L2,
L3, PEN), urmând ca după aceea să fie utilizată schema TN-S, schemă cu 5 conductoare (L1, L2, L3,
N, PE).
Trecerea de la schema TN-C la TN-S se va face în blocul de măsură și protecție în situația în
care alimentarea cu energie electrică se face din sistemul de 0,4kV al furnizorului sau în tabloul
general TG în situația în care alimentarea cu energie electrică se face printr-un post de
transformare propriu.
Pentru legarea suplimentară la pământ a carcaselor metalice ale tablourilor și
receptoarelor electrice, se vor prevedea centuri interioare de împământare din platbandă OlZn
25x4mm, care se vor racorda la priza de pământ.
Paturile de cabluri de pe culoare și cele pe care se montează coloane și circuite electrice
de forță, vor fi însoțite de platbandă OlZn 25x4mm.
În jurul chillerelor și a CTA-urilor amplasate la sol sau pe terase, centurile de împământare
se montează pe console fixate de postamentele acestora.
Carcasele metalice ale tablourilor și receptoarelor electrice se vor racorda la centurile
interioare de împământare tot cu platbandă din OlZn 25x4mm prin intermediul pieselor flexibile
din cupru cu secțiunea de minim 16mmp sau cu conductoare din cupru cu secțiunea de minim
16mmp.
Toate părțile metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental pot fi
puse, se racordează la centurile interioare de împământare.
În încăperea Server, pentru legarea la pământ, se vor prevedea și centuri interioare de
împământare izolate, care se vor executa cu conductoare din cupru tip FY 25mmp și BEP-uri (bare
egalizare potențial) montate pe izolatori, la care se vor racorda cu conductoare din cupru tip FY
sau VLPY 16mmp numai echipamentele electronice. Centurile izolate vor fi racordate cu conductor
FY 25mmp la centura interioară de împământare din camera tabloului general de siguranță TGS.
La construcțiile noi, pentru legarea la pământ se recomandă a fi realizate prize de pământ
naturale în fundațiile clădirilor.
Pentru legarea la pământ se vor utiliza ca prize de pământ naturale armăturile metalice ale
radierului construcției, cu diametrul de cel puțin Ø14mm.
Priza de pământ va fi alcătuită din elemente naturale (armăturile metalice ale radierului)
și electrozi artificiali din platbandă OlZn 40x4mm.
Pentru a se asigura continuitatea electrică între elementele prizei de pământ, la interval
de 0,4÷0,5m, platbanda OlZn 40x4mm va fi sudată de armăturile metalice.
Pentru racordarea centurilor interioare de împământare la priza de pământ, constructorul
va prevedea la fața stâlpilor sau diafragmelor, la h=0,4m de la pardoseala finită a subsolului,
plăcuțe metalice de legare la priza de pământ (Ol 150x100x6mm).
Amplasarea plăcuțelor metalice de legare la priza de pământ se va face în locuri ușor
accesibile.
Legătura electrică între plăcuțele metalice și electrodul artificial al prizei de pământ din
platbandă OlZn 40x4mm se va realiza tot cu platbandă OlZn 40x4mm, continuitatea electrică
asigurând-se prin sudură.
La construcțiile existente, pentru legarea la pământ se vor prevedea prize de pământ
artificiale multiple, alcătuite din electrozi verticali din OlZn profilat cu lungimea de 3,0m și
platbandă OlZn 40x4mm.
Priza de pământ artificială se va îngropa sub adâncimea de îngheț (partea superioară a
electrozilor verticali).

Dacă din calculul de evaluare a riscului rezultă că pentru protecția clădirii împotriva
descărcărilor atmosferice trebuie instalație de paratrăsnet, atunci se recomandă a fi prevăzută o
instalație de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA).
La clădirile cu prize de pământ naturale în fundații coborârile la priza de pământ se vor
executa cu platbandă OlZn 25x4mm montată în interiorul stâlpilor din beton armat. Legăturile la
priza de pământ se vor executa prin sudură.
La clădirile cu prize de pământ artificiale coborârile la priza de pământ se vor executa cu
platbandă OlZn 25x4mm montată aparent pe console sau îngropat în tencuială pe fațadele
clădirilor. Legăturile la priza de pământ se vor executa prin intermediul cutiilor cu eclise de
separație.
Valoarea rezistenței de dispersie a prizelor de pământ nu trebuie să depășească
următoarele valori:
- 4, dacă priza de pământ este numai pentru racordarea instalațiilor interioare de
legare la pământ;
- 1, daca priza de pământ este comună pentru instalațiile interioare de legare la
pământ și instalația de paratrăsnet.
Iluminat exterior
Iluminatul exterior va cuprinde:

- iluminarea din imediata apropiere a clădirii;
- iluminarea parcărilor și aleilor din cadrul incintei;
- iluminatul ornamental, dacă este cazul.
Atât configurația iluminatului exterior, cât și tipul corpurilor de iluminat exterior se vor
stabili de către arhitect de comun acord cu proiectantul de instalații electrice.
Pentru iluminarea spațiilor din imediata apropiere a clădirii se vor prevedea corpuri de
iluminat etanșe montate încastrat sau aparent pe elementele de construcție.
Se va da o atenție deosebită iluminării artificiale în zona pentru debarcarea/îmbarcarea
deținuților, în vederea asigurării unei siguranțe sporite în cazul iluminării naturale precare.
Pentru iluminarea parcărilor și aleilor din cadrul incintei se vor prevedea corpuri de
iluminat ornamentale de exterior, montate pe stâlpi metalici ornamentali prefabricați din oțel
zincat.
Stâlpii pentru iluminat exterior vor avea o lungime corespunzătoare pentru a se înscrie în
ansamblul arhitectonic și vor fi prevăzuți cu cofret de derivație la corp de iluminat, echipat cu
cleme de intrare-ieșire și întreruptor automat de 6A și cu talpă pentru montare cu prezoane pe
fundație din beton.
Pentru alimentarea cu energie electrică a iluminatului exterior va fi prevăzut un tablou
special destinat, care va fi echipat și cu aparatura necesară pentru aprinderea și stingerea
automată a iluminatului exterior (întreruptoare crepusculare și/sau ceasuri programatoare).
Rețele electrice exterioare
Pentru alimentarea cu energie electrică a tabloului general TG și a tabloului general de

siguranță TGS se vor prevedea rețele electrice pozate îngropat în pământ la exterior și pozate
aparent pe paturi de cabluri din oțel zincat la interior.
Rețelele electrice exterioare se vor executa cu cabluri armate cu conductoare din cupru
pentru alimentarea cu energie electrică a tabloului TG și cu cabluri rezistente la foc 90 de minute
pentru alimentarea cu energie electrică a tabloului TGS.


În exterior cablurile armate vor fi pozate îngropat în pământ, pe pat de nisip și protejate
cu folii din PVC. La subtraversări de drumuri carosabile și platforme betonate, cablurile electrice
vor fi protejate în tuburi din PVC.
În exterior cablurile rezistente la foc 90 de minute vor fi pozate îngropat în pământ, pe pat
de nisip și protejate în tuburi din PVC pe tot traseul, deoarece cablurile rezistente la foc nu au
protecție mecanică. Schimbările de direcție se vor realiza prin camere de tragere cu capac
carosabil.
Se va urmări ca, pe cât posibil, rețelele electrice exterioare îngropate în pământ să fie
pozate în spații verzi.
La trecerile prin pereți, precum și pe înălțimea h=2,5m de la sol, cablurile rețelelor electrice
vor fi protejate în tuburi din PVC acolo unde acestea nu pot fi deteriorate prin lovituri mecanice și
în țevi metalice din oțel zincat sau jgheaburi metalice din oțel zincat cu capac, acolo unde acestea
pot fi deteriorate prin lovituri mecanice.
La trecerile prin pereți se va etanșa spațiul dintre cablu și țeava de protecție, pentru a se
împiedica pătrunderea apei.
Pentru legarea la pământ și pentru egalizarea potențialelor pe întreaga incintă, rețelele
electrice vor fi însoțite de platbandă OlZn 40x4mm la exterior și de platbandă OlZn 25x4mm la
interior.
IV. SISTEME DE CURENȚI SLABI
Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații de curenți slabi:

- Instalații de detectare, semnalizare și avertizare în caz de incendiu;
- Sisteme de alarmare împotriva efracției:
o Instalații de detecție efracție și alarmare panică;
o Instalații de control acces;
o Instalații de supraveghere video.
- Instalații de voce-date;
- Instalații de adresare publică și alarmă vocală;
- Instalații de sonorizare și înregistrare a ședințelor de judecată;
- Instalații de înregistrare audiere minori;
- Instalații pentru audierea martorilor cu identitate protejată;
- Instalații de videoconferință (mărturii ale persoanelor aflate în penitenciare);
- Instalații de afișare cu monitoare;
- Instalații de televiziune rezidențială.
Instalații de detectare, semnalizare și avertizare în caz de incendiu
Instalațiile de detectare, semnalizare și avertizare incendiu vor fi proiectate în

conformitate cu prevederile normativului P118/3-2015 și a reglementărilor tehnice specifice în
vigoare.
Gradul de acoperire cu instalații de detectare, semnalizare și avertizare incendiu se
stabilește în cadrul scenariului de securitate la incendiu.
Instalațiile de detectare, semnalizare și avertizare incendiu vor fi alcătuite din următoarele
elemente componente:
- detectoare de incendiu;
- centrală de semnalizare incendiu;
- dispozitive de alarmare;


- declanșatoare manuale de alarmare;
- dispozitiv de transmisie a alarmei;
- sisteme de comandă automată pentru stingerea incendiului;
- dispozitiv de transmisie semnal de defect;
- echipament de alimentare cu energie electrică;
- modul de control și semnalizare a alarmei vocale;
- modul de intrare sau ieșire auxiliară.
Instalațiile de detectare, semnalizare și avertizare incendiu trebuie să asigure :

- detectarea incendiilor încă din fazele incipiente, atât pe căile de circulație pentru
funcționarea normală a construcției, cât, mai ales, în spațiile și încăperile auxiliare,
precum și în acele încăperi în care incendiul ar putea evolua nestânjenit, fără a fi
observat în timp util;
- alarmarea operativă a personalului de serviciu, care trebuie să organizeze și să asigure
prima intervenție și evacuarea ocupanților în conformitate cu planurile de acțiune
stabilite;
- afișarea datelor de identificare complete (numele, adresă fizică, adresă logică, alte
date disponibile) a elementului aflat în alarmă;
- monitorizarea stării și autotestarea automată, periodică a echipamentului central și a
elementelor adresabile de buclă;
- semnalizarea acustică și vizuală în zona intrată în alarmă și zone adiacente sau global
la nivelul întregii clădiri, conform programării;
- asigurarea (prin intermediul declanșatoarelor manuale) posibilității semnalizării de
către ocupanții clădirii a apariției unui eventual incendiu;
- asigurarea (prin intermediul detectorilor de incendiu adresabili) supravegherii
permanente a spațiilor obiectivului și semnalizarea imediată a apariției unui eventual
incendiu;
- dezactivarea individuală a zonelor de detecție în cazul în care este necesară efectuarea
de lucrări care ar duce la generarea de alarme false;
- testarea integrală sau pe zone a sistemului de detectare și alarmare la incendiu;
- semnalizarea/comanda altor instalații auxiliare;
- deschiderea ușilor prevăzute cu control acces în caz de incendiu (mai puțin a celor din
zona arestaților);
- interconectare între centrala de semnalizare incendiu și controllerul sistemului de
adresare publică și alarmă vocală;
- retranslaţia spre un panou de semnalizare a informațiilor și posibilitatea efectuării de
comenzi locale;
- transmisia alarmelor telefonic la distanță, prin intermediul unui apelator telefonic.
Se vor prevedea centrale de semnalizare incendiu, de tip adresabile, care trebuie să asigure
următoarele funcții :
- recepționarea semnalelor de la detectoare și/sau declanșatoare manuale de alarmare;
- determinarea dacă aceste semnale corespund unei condiții de alarmă;
- indicarea optică și acustică a unei condiții de alarmă;
- indicarea locului pericolului de incendiu;
- monitorizarea funcționării sistemului în scopul avertizării optice și acustice a oricărui
defect (scurtcircuit, întreruperea căii de transmisie/comandă, defect în alimentarea cu energie);


- transmiterea semnalului de alarmă la dispozitivele de alarmă la incendiu și/sau către
serviciul de pompieri, direct sau prin intermediul unui echipament de transmisie a alarmei la
incendiu;
- transmitere comenzi la echipamente de protecție împotriva incendiului;
- afișaj alfanumeric cu posibilitatea afișării mesajelor și în limba română;
- memorie de evenimente;
- semnalizarea stării de veghe, când echipamentul de control și semnalizare este alimentat
de o sursă de alimentare electrică și în absența semnalizării oricărei alte stări;
- semnalizarea stării de alarmă de incendiu, când este semnalizată alarma de incendiu;
- semnalizarea stării de defect, când este semnalizat un defect;
- semnalizarea stării de dezactivare, când este semnalizată o dezactivare;
- semnalizarea stării de testare, când este semnalizată o testare de funcționare.
La proiectarea instalațiilor de detectare, semnalizare și avertizare incendiu se va ţine

seama de următoarele aspecte:
- la o cale de transmisie în buclă poate fi conectat un număr maxim de 128 detectoare și
declanșatoare, însă la fiecare zonă de detectare nu pot fi alocate mai mult de 32 detectoare
automate sau de 10 declanșatoare manuale. O cale de transmisie nu poate conecta dispozitive
amplasate pe o suprafață mai mare de 6000 m2 ;
- un defect să nu provoace pierderea a mai mult de o zonă de detectare cu o suprafață
maximă de 1600 m2 (dar nu mai mult de 32 de detectoare automate sau 10 declanșatoare manuale
de alarmare) sau a unei zone de alarmare ;
- două defecte în orice circuit individual să nu poată anula protecția de pe o suprafață mai
mare de 10000 m2 și mai mult de cinci compartimente de incendiu;
- aria unei zone de detectare nu va depăși 1600 m2;
- dacă zona supravegheată este formată din mai mult de un compartiment de incendiu
suprafața totală a acesteia nu trebuie să depășească 400 m2;
- fiecare zonă de detectare trebuie restricționată la un singur etaj al clădirii, afară de cazul
când zona este formată dintr-o casă a scării, luminator, puțul ascensorului sau alte structuri
similare care se întind pe mai mult de un etaj, dar într-un singur compartiment de incendiu precum
și în situația în care suprafața total desfășurată a clădirii este mai mică de 300 m2;
- distanța dintre un detector și perete nu trebuie să fie mai mică de 0,5 m ;
- tavanele cu elemente suspendate, de exemplu conductele de aer condiționat, vor fi
considerate ca fiind plate dacă există un spațiu minim de 15 cm între tavan și acele elemente;
- în cazul tavanelor cu grinzi, traverse sau cu elemente de instalații suspendate (de
exemplu, conducte de aer condiționat) care trec pe sub tavan la o distanță mai mică de 0,15 m de
acesta, distanța minimă laterală la care se amplasează un detector de incendiu va fi cel puțin 0,5
m;
- nu trebuie să existe echipamente sau materiale depozitate pe o rază de 0,5m în lateral
și sub detectoare;
- declanșatoarele manuale de alarmare vor fi amplasate pe căile de evacuare în caz de
incendiu, în imediata vecinătate a fiecărei uși care face legătura cu scara de evacuare în caz de
incendiu și la fiecare ieșire în exterior, astfel încât nicio persoană să nu fie nevoită să parcurgă o
distanță mai mare de 30 m pentru a ajunge la un declanșator manual de alarmă;
- distanţa maximă de parcurs din orice punct al clădirii până la orice declanșator de alarmă
nu va depăși 20 m în cazul clădirilor înalte, foarte înalte și cu aglomerări de persoane, respectiv 15
m la clădirile cu persoane care nu se pot evacua singure, în funcție de necesități;
- trebuie instalate cel puțin 2 dispozitive de alarmare într-o instalație, chiar dacă nivelul de
sunet recomandat poate fi atins cu un singur dispozitiv;

- trebuie instalat cel puțin un dispozitiv de alarmare pentru fiecare compartiment de
incendiu;
- centrala de semnalizare incendiu se va instala într-o încăpere cu supraveghere
permanentă;
- încăperile special destinate centralelor de semnalizare incendiu trebuie să corespundă
următoarelor condiții:
• să fie amplasate cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca
amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al rețelei respective, asigurând un
grad de securitate corespunzător;
• să fie situate, în general, la parter, în spatii ușor accesibile din exterior, în vecinătatea ușilor
de acces de intervenție ale pompierilor. Când specificul clădirii impune, se admite
amplasarea echipamentelor de control și semnalizare aferente instalațiilor de detectare,
semnalizare și avertizare incendiu la alte niveluri ale clădirii;
• accesul către încăperile unde sunt amplasate centrale de semnalizare incendiu trebuie să
fie ușor. Pe calea de acces nu trebuie să existe obstacole care ar putea împiedica sau
întârzia intervenția personalului desemnat;
• să nu fie traversate de conductele instalațiilor utilitare (apă, canalizare, gaze, încălzire,
etc.). Sunt admise numai racorduri pentru instalațiile care deservesc încăperile respective;
• să nu fie amplasate sub încăperi încadrate în clasa AD4 conform normativului I7 - 2011
(medii expuse la picături cu apă);
• spațiile pentru centrale de semnalizare incendiu să fie prevăzute cu instalații de iluminat
de siguranță pentru continuarea lucrului;
• accesul să fie permis doar persoanele specializate și desemnate în condițiile legii.
- instalațiile de detectare, semnalizare și avertizare incendiu trebuie să aibă cel puțin două
surse de alimentare, o sursă de bază și o sursă de rezervă;
- atât sursa de bază cât și sursa de rezervă trebuie să asigure, în mod independent una de
cealaltă, funcționarea la parametrii nominali a instalațiilor de detectare, semnalizare și avertizare
incendiu;
- sursa de rezervă trebuie să fie constituită din baterii de acumulatoare reîncărcabile de 12
Vc.c. sau 24 Vc.c. . Aceasta poate fi completată cu un grup electrogen pentru asigurarea duratei
de funcționare;
- dacă sursa de bază nu este disponibilă, comutarea alimentării cu energie electrică a
instalațiilor de detectare, semnalizare și avertizare incendiu pe sursa de rezervă trebuie să se facă
automat, printr-un sistem AAR reversibil. La reapariția tensiunii pe sursa de bază, instalațiile de
detectare, semnalizare și avertizare incendiu trebuie alimentate cu energie electrică din aceasta și
revenirea trebuie să se facă, de asemenea, automat.
- apariția unei avarii pe traseul de alimentare cu energie electrică a elementelor
componente a instalațiilor de detectare, semnalizare și avertizare incendiu nu trebuie să afecteze
monitorizarea pentru o zonă mai mare de 10000 m2;
- sursa de bază pentru alimentarea cu energie electrică a instalațiilor de detectare,
semnalizare și avertizare incendiu trebuie să fie Sistemul Electroenergetic Național;
- elementele componente ale instalațiilor de detectare, semnalizare și avertizare incendiu
trebuie să fie alimentate cu energie electrică din sursa de bază prin intermediul unor circuite
electrice corect dimensionate, protejate cu aparate de protecție adecvate, etichetate, accesibile
numai personalului de întreținere al acestora;


- alimentarea cu energie electrică a elementelor componente ale instalațiilor de detectare,
semnalizare și avertizare incendiu trebuie să fie independentă de orice dispozitiv de separare
generală a clădirii – alimentare dinaintea întreruptorului general al tabloului general de siguranță;
- pentru instalațiile de detectare, semnalizare și avertizare incendiu, sursa de rezervă
trebuie să asigure o durată de funcționare de 48 ore și, în plus, necesarul de putere pentru
semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute;
- în cazul în care sursa de rezervă este constituită de un grup electrogen, acesta trebuie
realimentat cu combustibil în cel mult 24 de ore de la comutarea pe sursa de bază;
- pentru protecția mecanică, protecția la foc și reducerea perturbațiilor electromagnetice
din cauza apropierii de circuitele electrice de joasă tensiune, circuitele instalațiilor de detectare,
semnalizare și avertizare incendiu se separă prin:
• montarea în tuburi, canale, ghene distincte etc.;
• elemente despărțitoare mecanice continue și rigide din materiale care au clasă de reacție
la foc minimum B-s1,d0 clasificate conform SR EN 13501-1+A1:2010;
• distanțe de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme;
• utilizarea cablurilor ecranate electric.
- circuitele instalațiilor de semnalizare a incendiilor se execută în cabluri cu conductoare

din cupru cu diametrul minim de 0,8 mm;
- cablurile care trebuie să rămână în funcțiune mai mult de 1 minut după detectarea
incendiului trebuie să reziste la efectele focului un timp de cel puțin 30 de minute sau să fie
protejate pentru această perioadă pentru a asigura continuitatea în funcționare și/sau transmisia
semnalului.
Sisteme de alarmare împotriva efracției
Proiectarea aplicațiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracției se realizează în scopul

asigurării detecției și semnalizării pătrunderii neautorizate, restricționării accesului, supravegherii
video și înregistrării imaginilor din zonele de interes, precum și al transmiterii semnalelor către
dispeceratele de monitorizare.
Configurația sistemelor de protecție mecanofizice și de alarmare împotriva efracției se
stabilește în baza analizei de risc și a cerințelor minimale de securitate.
Unitățile și instituțiile de interes public trebuie să prevadă sisteme de supraveghere video
pe căile de acces, holuri și alte zone cu risc ridicat, detecție a efracției pe zonele de expunere sau
depozitare valori și control acces, prin personal sau echipamente.
Sistemele de alarmare împotriva efracției care cuprind instalațiile de detecție efracție,
instalațiile de control acces și instalațiile de supraveghere video trebuie să fie interconectate, iar
centralizarea datelor se va face printr-un soft de monitorizare.
Instalații de detecție efracție și alarmare panică
Sistemul de detecție efracție va fi alcătuit din:
- centrala de detecție efracție;

- detectoare de mișcare tip PIR;
- detectoare de geam spart;
- module de extensie LSN;
- contacte magnetice;

- butoane de panică;
- sirene de interior și exterior;
- tastaturi;
- elemente de alarmare la distanță.
Sistemul de detecție efracție trebuie să asigure supravegherea permanentă și eficientă a

spațiilor în scopul depistării cât mai rapide și mai precise a unei posibile încercări de efracție, furt,
falsificare de probe.
Centrala de semnalizare efracție va fi de tip adresabil cu o structură care să permită
identificarea fiecărui detector și va fi amplasată în încăperea Centru supraveghere.
Centrala de semnalizare efracție va fi alimentată cu energie electrică printr-un circuit
separat din tabloul electric al Centrului de supraveghere.
Sistemul trebuie să fie modular și ușor modificabil, numărul de partiții fiind stabilit în
funcție de solicitările beneficiarului și de configurația concretă a spațiilor supravegheate.
Activarea și dezactivarea alarmei trebuie să poată fi realizată în diverse moduri:
- prin introducerea unui cod pe o tastatură cu display;
- prin folosirea unui cititor de carduri ce identifică persoana care declanșează sau
anulează alarma după verificare, pentru care aceasta este calificată în momentul
respectiv;
- de la un post de supraveghere cu ajutorul unui software pe calculator.
Tentativele de pătrundere vor fi semnalizate prin intermediul unor sirene amplasate în
vecinătatea spațiilor protejate.
Sirenele se vor racorda la bucle prin intermediul modulelor de extensie LSN.
Instalațiile de detecție efracție trebuie să acopere ansamblul de intrări și ieșiri la parter și
mai ales ferestrele, dacă nu au gratii.
Intrările și ieșirile de la etajele clădirii vor fi echipate corespunzător cu dispozitive de
detecție efracție dacă acestea sunt ușor accesibile din exterior (exemple: ferestre fără gratii la
parter, ferestre la etaj accesibile prin escaladarea balcoanelor).
Echipamentele instalației de detecție efracție trebuie să fie compatibile cu dispozitivele de
supraveghere video proiectate și trebuie să permită, în caz de efracție, o declanșare automată a
înregistrării imaginilor sau a retransmiterii către un dispecerat de monitorizare video, dacă este
cazul.
Buclele instalației de detecție efracție se vor executa cu cabluri cu conductoare din cupru,
cu rezistență la foc 30 de minute.
Pentru alarmare panică se vor prevedea butoane de panică pe birourile judecătorilor din
sălile de ședință, la punctele de control de la intrările supravegheate, la punctul de supraveghere
din zona arestului, pe pupitrele din spațiile de relații cu publicul și în camerele cu materiale și/sau
echipamente de importanță deosebită.
Instalații de control acces
Se va realiza controlul accesului în zonele restricționate și de siguranță, asigurând-se

totodată traseele de circulație și de acces separat pentru personal, judecători și arestați.
Sistemul de control acces va fi alcătuit din:

- unități centrale control acces;
- filtre simple control acces (cititor card proximitate, buton cerere ieșire, buton
deschidere ușă în caz de urgență, contact magnetic, element închidere ușă, sursă
alimentare);

- filtre duble control acces (cititor card proximitate, buton deschidere ușă în caz de
urgență, contact magnetic, element închidere ușă, sursă alimentare);
- extensii unități centrale control acces;
- stație de lucru cu software de monitorizare și programare dedicat.
Se vor prevedea sisteme de control acces tip “filtru simplu” și “filtru dublu” în funcție de
gradul de securitate al spațiilor cu acces controlat.
Filtrul simplu presupune intrarea în spațiul respectiv folosind cartela de acces și ieșirea
folosind un buton “cerere ieșire”, iar filtrul dublu presupune și intrarea și ieșirea folosind numai
cartela de acces.
Se va implementa o procedură de zonare a spațiilor astfel încât o cartelă să permită accesul
numai în zonele alocate acesteia de către responsabilul de sistem, conform cu gradul de autorizare
al purtătorului.
Configurarea tuturor dispozitivelor de control al accesului se va realiza centralizat.
Sistemul va fi modular, pentru a permite modificarea configurației sistemului conform
solicitărilor beneficiarului.
Unitățile centrale ale instalațiilor de control acces, precum și extensiile acestora se vor
amplasa în zone inaccesibile publicului și vor fi alimentate prin circuite separate din tablouri de
siguranță.
Instalații de supraveghere video
Se va realiza un sistem de supraveghere video (color, deoarece informația de culoare este

vitală pentru promptitudinea și acuratețea supravegherii), care să asigure preluarea de imagini din
principalele zone de interes ale clădirii și ale incintei, furnizând imagini în timp real în tot intervalul
orar de 24h, și anume:
- căile de acces în clădire;
- căile de acces pe fiecare nivel;
- principalele culoare de circulație;
- sala pașilor pierduți;
- spații de așteptare deținuți;
- fațadele cu risc de efracție;
- spațiul exterior clădirii cu rol de tranzit pentru public și personal;
- parcaje.
Sistemul trebuie să asigure identificarea vizuală corectă a persoanelor și autovehiculelor

care desfășoară activități în incinta spațiilor protejate pentru a permite reacția imediată a
personalului de pază în cazul identificării tentativelor de efracție/vandalizare/furt.
Structura sistemului de supraveghere video va fi următoarea:

- camere video color IP fixe și mobile, cu sau fără carcase de protecție de interior și de
exterior, funcție de localizare;
- switch-uri PoE;
- cablu UTP cat.6;
- echipament de prelucrare, monitorizare și stocare a informațiilor primite de la
camerele video;
- stație de lucru plus monitoare.


Echipamentul central al instalațiilor de supraveghere video (dispozitiv de conversie,
stocare / prelucrare / afișare) se va monta în încăperea Centru supraveghere.
Echipamentul de prelucrare, monitorizare și stocare a informațiilor primite de la camerele
video va fi alimentat cu energie electrică printr-un circuit separat din tabloul electric al Centrului
de supraveghere.
Alimentarea camerelor video IP se va face tip PoE prin cablul de semnal, direct din switch-
urile PoE ale instalației de supraveghere video.
Imaginile pot fi urmărite în timp real sau din înregistrări pe monitoarele amplasate în
încăperea Centru supraveghere, un singur monitor putând să redea până la 16 imagini.
Sistemul trebuie să aibă posibilitatea setării înregistrărilor în aceste minime trei variante:
- la detecția de mișcare;
- după un orar prestabilit;
- în mod continuu.
De asemenea sistemul trebuie să asigure:

- redarea informațiilor furnizate de camerele video (în timp real) pe monitoarele din
încăperea destinată supravegherii;
- verificarea în timp real a alarmelor apărute în zonele supravegheate, precum și a
înregistrărilor;
- transferul informațiilor pe suport magnetic / optic, în scop de stocare;
- crearea de baze de date video securizate (înregistrările trebuie să fie codate astfel încât
să nu fie posibilă modificarea / alterarea neautorizată a acestora);
- comprimarea informațiilor și stocarea acestora pentru o perioadă solicitată de
beneficiar, dar nu mai mică decât prevede L333/2003 și HG301/2012.
Sistemul va fi setat pentru a asigura o înregistrare a evenimentelor în timp real, cu o rată
de eșantionare de 25FPS pe canal.
În conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor
cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în zonele
supravegheate video se vor monta afișe care vor informa despre acest aspect.
Toate spațiile, fluxurile care asigură desfășurarea activităților cu deținuții vor fi
supravegheate video prin intermediul camerelor video de interior sau de exterior, după caz.
Camera de arest fiind considerată spațiu de așteptare va fi supravegheată video, cu excepția
spațiului destinat activității igienico-sanitare. Camerele video vor fi de tip antivandalism.
Toate camerele video care asigură supravegherea video a spațiilor (deschise sau închise)
în care se desfășoară activități cu deținuții vor fi conectate atât la centrul de supraveghere deservit
de personalul care asigură paza, securitatea și siguranța instanței de judecată cât și la calculatorul
(stația de lucru) instalat în biroul șefului de tură.
Instalații de voce-date
Punctul central al sistemului de conectare la rețeaua globală de date (Ethernet) va fi

reprezentat de un punct unic de conectare, urmând ca echipamentele necesare să fie furnizate de
cel puțin doi provideri locali. Providerii vor asigură banda necesară pentru transmisiile de date,
conform cu specificațiile clientului.
Comunicația de date va fi asigurată prin intermediul rețelei interne de cablare structurată.
Punctul central al sistemului de comunicații de voce va fi reprezentat de o centrală
telefonică cu linii de interior analogice și/sau digitale și trunchiuri de exterior.
În acest scop vor fi asigurate un număr corespunzător de linii de interior. Trunchiurile de exterior
vor fi dimensionate corespunzător, pentru a asigura necesarul tuturor utilizatorilor.

Varianta de mai sus presupune existența unui provider local care va asigura preluarea
trunchiurilor de exterior și integrarea lor în rețeaua globală de comunicații telefonice.
Pe fiecare nivel se vor prevedea sisteme de rețele de cablare structurată date. Organizarea
rețelelor informatice se bazează pe conceptul de cablare structurată, datorită fiabilității în
configurare (prin posibilitatea interschimbării circuitelor de date prin simple comutări hardware în
punctul de concentrare – rack) și conectivității superioare.
Conform standardului EIA/TIA 568 se va utiliza nivelul orizontal de organizare al rețelelor
de cablare structurată.
Rețelele de cablare structurată vor fi radiale și vor fi concentrate în încăperea Server, unde
vor fi amplasate rack-urile principale.
În obiectivele în care lungimile rețelelor depășesc 100m se vor prevedea și rack-uri
intermediare.
Între rack-urile principale și rack-urile intermediare rețele de date se vor realiza cu FO SM,
minim 3 perechi, cu capacitatea minimă de transport de 10Gbps/pereche.
Cablarea între imobilele dintr-o locație se va face obligatoriu cu FO SM, minim 3 perechi,
cu capacitatea minimă de transport de 10Gbps/pereche, asigurând-i-se protecție mecanică la
compresie (deformare 5%) de minim 1000Nm și rezistență la impact minim 15J.
Între rack-uri și prizele de calculatoare rețelele se vor executa cu cabluri UTP cu 4 perechi
torsadate, cel puțin cat. 6A, pozate aparent pe pat de cabluri, în spațiul dintre plafonul fals și
planșeu. De la paturile de cabluri până la pereți și pe verticală, de la plafonul fals și până la prize,
cablurile vor fi protejate în tuburi din mase plastice. Pe verticală tuburile vor fi pozate îngropat în
tencuiala pereților sau în spațiul dintre plăci la pereții din gipscarton.
Circuitele telefonice se vor executa cu cabluri UTP cu 4 perechi torsadate, cat. 6, pozate ca
și cele pentru rețelele de calculatoare.
Prizele telefonice de pe nivelul unde este amplasată centrala telefonică vor fi racordate
direct la rack-ul din încăperea centralei, iar prizele de pe celelalte nivele se vor racorda la rack-urile
intermediare.
În clădirile care nu au plafoane false, rețelele de calculatoare și telefonie de pe fiecare nivel
se vor poza îngropat în tencuiala pereților, în șapa nivelului superior sau în șapa aceluiași nivel,
pentru protejarea acestora utilizându-se sistemul de tubulatură pentru circuite centralizate.
Pe traseele tubulaturilor, la distanță de maxim 15m, se vor prevedea în locuri caracteristice
puncte de tragere.
Cablurile rețelelor de telefonie și cablurile rețelelor de date vor fi continui de la rack-uri,
până la fiecare priză în parte.
Condiții specifice
- Între instalațiile de curenți slabi și instalațiile de forță (energie) se va păstra în general

o distanță de cel puțin 30cm;
- Toate prizele, linkurile, patch-panelurile vor fi etichetate și vor fi furnizate scheme
fizice și logice ale rețelelor realizate;
- Fiecare conexiune va fi certificată printr-un buletin de măsurători care să ateste
capacitatea de transport a acestuia și principalii indicatori de calitate ai legăturii;
- Se va evita instalarea circuitelor în lungul conductelor calde. De asemenea este
interzisă instalarea pe suprafețe calde. Pe porțiuni reduse ale traseelor apropiate de
suprafețe calde (max 40°C) sau la încrucișări cu acestea, distanța minimă între
circuitele de curenți slabi și elementele calde trebuie să fie de minim 12cm, în caz
contrar se vor lua măsuri de izolare termică;


- Configurarea fizică a rețelei trebuie să permită extinderea ulterioară a acesteia
(mărirea numărului de porturi și adăugarea de echipamente active) fără diminuarea
performanțelor acesteia.
Cerințe specifice
La proiectarea rețelei de date se va ține seamă că pentru încăperile cu destinație

specifică se vor prevedea următoarele dotări minime:
- Sala Pașilor Pierduți:

o o priză de rețea cu două porturi cel puțin cat. 6A la 20 m2;
o o priză de rețea cu două porturi cel puțin cat. 6A instalată la o înălțime de
aproximativ 2 m pentru fiecare panou de informare;
o o priză de rețea cu două porturi cel puțin cat. 6A pentru fiecare sistem
infochioșc;
o o priză de rețea cu două porturi pentru punctul de acces wireless (Wireless
Access Point).
- Sălile de ședință, camerele de consiliu (inclusiv la intrare/ușă):

o opt prize de rețea cu două porturi cel puțin cat. 6A amplasate astfel;
▪ patru prize în zona podiumului spate;
▪ patru prize în zonele podium și praetoriu
- două lateral și două îngropate în pardoseală la ¼ din lățimea camerei.
o o priză de rețea cu două porturi cel puțin cat. 6A instalată la o înălțime de
aproximativ 2 m, lângă ușă în exteriorul sălii de ședințe pentru panoul de
informare.
- Birourile de personal și celelalte spații asimilate acestora:

o Pentru fiecare post de lucru câte o priză de rețea cu două porturi cel puțin cat.
6A pentru date și câte o priză cat. 6 pentru telefonie.
Cerințe referitoare la echipamentele active de rețea
Topologia fizică de rețea va fi de tip stea (star) sau stea extinsă, iar arhitectura de rețea va
fi de tip Ethernet.
Designul rețelei va fi unul ierarhic, cu următoarele nivele pentru echipamentele active:
1. nivelul acces (nivelul la care se conectează utilizatorii finali prin intermediul patch panel-
urilor) ;
2. nivelul distribuție (nivelul la care sunt agregate echipamentele active de rețea de la
nivelul acces în vederea conectării la serviciile de rețea) ;
3. nivelul central (nivelul la care sunt agregate echipamentele active de rețea de la nivelul
distribuție).
Pentru rețelele simple nivelul distribuție și nivelul central se pot combina. În cazul rețelelor
complexe (mai mult de 400 prize de rețea sau mai mult de 10 echipamente active de rețea la nivel
acces), nivelul distribuție și nivelul central nu se vor combina.
Nivelul distribuție și central trebuie să aibă o disponibilitate de minim 99,9%, cu
echipamente redundante, configurate în acest sens.
Echipamentele active ale rețelei trebuie să permită:


a. transferul datelor cu viteza de minim 1 Gbps între porturi;
b. transferul datelor cu viteza mai mare de 1Gbps între echipamentele active ale rețelei;
c. managementul funcțiilor de bază (VLAN, viteza pe porturi, controlul lățimii de bandă,
PortTrunking, PortMirroring etc.) printr-o interfață WEB sau CLI.
Echipamentele active ale rețelei care deservesc același scop aflate în proximitate unul
față de celălalt (de ex. switch-urile de acces pentru un etaj, montate în același dulap rack) vor fi
configurate ca o singură entitate logică (de tip stack).
Cerințe referitoare la camera Server
- Să fie situată la parter, amplasată pe latura de nord a clădirii, fără radiație solară
directă, cu posibilitatea ventilării directe în cazul avarierii instalației de climatizare;
- Încăperea nu trebuie să fie prevăzută cu instalație de încălzire și să nu fie traversată de
instalații de încălzire, scurgeri pluviale, alimentare cu apă sau conducte de canalizare;
- Să fie prevăzută cu instalație de climatizare dedicată, cu echipamente de monitorizare
a temperaturii și cu controlul umidității aerului (pentru echipamentele electronice);
- Să fie prevăzută cu podea tehnologică antistatică;
- Să fie prevăzută cu instalație de avertizare la incendiu și cu instalație de stingere
incendiu cu gaz inert;
- Să fie prevăzută cu tablou electric dedicat pentru alimentarea echipamentelor și cu
circuite separate pentru fiecare echipament în parte;
- Alimentarea cu energie electrică a tabloului electric dedicat se va realiza din două
surse; printr-un racord de la sursa de bază (tabloul general) și printr-un racord de la
sursa de rezervă (grup electrogen cu pornire automată);
- Sursele locale de alimentare cu energie electrică în caz de avarie (UPS) să fie
redundante și dedicate echipamentelor electronice vitale;
- Rack-urile vor avea înălțimea de 42U, lățimea de minim 800mm și adâncimea de minim
1000mm, cu ușă perforată față-spate minim 60%. Rack-urile vor fi amplasate la minim
1m față de pereți față-spate și vor fi alimentate prin circuite independente.
Instalații de adresare publică și alarmă vocală
Componența sistemului de adresare publică și alarmă vocală:

- Controller de sistem;
- Amplificatoare;
- Consolă de apel;
- Interfață cu centrala de avertizare incendiu;
- Difuzoare;
- Accesorii sistem.
Sistemul va asigură atât funcții de bază de adresare publică, cât și funcții complexe de
alarmă vocală:
- Generare automată de mesaje preînregistrate;
- Monitorizări ale echipamentelor sistemului;
- Monitorizarea suportului digital pe care este stocat mesajul / mesajele de urgență.
Echipamentele centrale (controller, amplificatoare, consola de apel) vor fi interconectate
printr-o rețea redundantă de fibră optică. Redundanța este necesară pentru a asigura un înalt nivel
al securității sistemului. Echipamentul trebuie să fie certificat EN 54/16, normativ internațional
pentru standarde EVAC.


Rack-ul sistemului de adresare publică și alarmă vocală se va monta în încăperea Centru
supraveghere și va fi alimentat cu energie electrică printr-un circuit separat din tabloul electric al
Centrului de supraveghere.
Controllerul de rețea
Controllerul de rețea trebuie să poată fi configurat pentru cele mai complexe sisteme de
sonorizare, să gestioneze întreaga arhitectură a sistemului și să controleze și să ruteze în același
timp o multitudine de canale audio simultan sau să afișeze informații despre starea sistemului.
Configurația controllerului trebuie să poată fi făcută prin intermediul unui PC, dar să poată
opera și independent de PC după ce acesta a fost configurat.
Echipamentul va fi complet digital și trebuie să aibă intrări audio și ieșiri cu interfață pentru
alte sisteme de securitate.
De asemenea va fi echipat și cu o interfață Ethernet pentru configurare, control,
diagnosticare, precum și de logare. Controllerul trebuie să permită controlul echipamentelor, și
anume amplificatoare de putere, unități de extensie audio, stații de apel, kituri de sunet, etc.
În vederea satisfacerii cerințelor pentru sistemele de alarmă audio de urgență, controllerul
trebuie să includă un sistem automat de mesagerie; va fi prevăzut cu un card de memorie integrat
pentru a corespunde cerințelor de stocare pentru mesajele audio.
Controllerul trebuie să memoreze o gamă de semnale de avertizare, de test sau de alarmă,
toate accesibile prin orice stație de apel sau prin intrările de control pentru anunțuri sau de alarmă.
Cablurile externe conectate la intrările de control vor fi monitorizate la scurtcircuit și la
circuite întrerupte. O tonalitate internă de test va fi disponibilă pentru monitorizarea ieșirilor
audio.
Controllerul, împreună cu amplificatoarele, interfețele și sursa (UPS-ul), se vor monta într-
un rack special pentru EVAC.
Amplificatoare de putere
Setarea amplificatoarelor de putere la ieșirea în fider va fi de 100V. Acestea vor avea

integrate funcții de punere la pământ și protecții la scurtcircuit și vor putea genera tonalități proprii
de test în scop de supraveghere.
Amplificatoarele vor fi de asemenea prevăzute cu două intrări audio auxiliare pentru
semnalul audio local.
Intrările de comandă trebuie să poată fi programabile liber prin comanda de la tastatura
sistemului. Fiecare intrare de control va avea capacitatea de a monitoriza linia respectivă la
scurtcircuit și suprasarcină.
Amplificatoarele de putere vor trebui să aibă și o funcție de automonitorizare și de raport
continuu al stării controllerului de rețea. Acestea vor putea suporta două ramificații de fider și o
buclă redundantă de cablu.
Amplificatorul de putere va dispune de facilitatea de a comuta automat pe un amplificator
de siguranță, precum și de relee de comutare automată integrate.
Consola de apel
Consola de apel va avea:

- stația de apel + tastaturi;

- kit stație apel.
Stația de apel va fi folosită pentru a face anunțuri în zonele determinate, prin voce de către
operator sau prin apăsarea pe un buton pentru mesaje preînregistrate.
Microfonul trebuie să aibă disponibil un buton de push-to-talk, care prin apăsare să
activeze microfonul și o mufă pentru cască, astfel încât la activarea căștii microfonul și difuzorul
propriu vor fi dezactivate.
Stația de apel trebuie să dispună de un filtru limitator al sunetului la o frecvență joasă,
precum și de indicatoare luminoase de stare, de defect și de activare (LED-uri).
Microfonul trebuie să permită un control individual al volumului pentru cască și pentru
difuzoare și să dispună de funcții de programare pentru mai multe priorități desemnate.
Stația de apel trebuie să facă conversia audio analog-digitală și trebuie să poată fi
conectată la tastaturile de apel prin intermediul unei interfețe seriale.
Un comutator DSP va putea fi folosit pentru procesarea audio, inclusiv ajustare și
sensibilitate, precum și pentru setările unui egalizator de volum de limitare sau parametric.
Tastatura pentru stația de apel
Tastatura trebuie să aibă minim 8 butoane (taste) care să fie programabile pentru funcții
de control al sistemului, cum ar fi reapelare, anunțuri live, anulare background Music, control al
volumului BGM, selecția mesajelor preînregistrate, selecția sunetelor de alarmă și avertizare,
precum și pentru selecția zonelor și selecția ieșirilor de control ale sistemului.
Difuzoare
Pentru adresare publică și alarmă vocală, în majoritatea încăperilor, funcție de

dimensiunile încăperilor și tipul instalațiilor (pozate aparent în spațiul dintre plafonul fals și
planșeu sau pozate îngropat), se vor prevedea difuzoare EVAC pentru montaj încastrat în plafonul
fals sau pentru montaj aparent pe tavan sau perete.
Circuitele instalației de difuzoare se vor executa cu cablu rezistent la foc protejat în tub
IPEY pozat aparent în spațiul dintre plafonul fals și planșeu acolo unde există plafoane false și
îngropat în tencuiala pereților și în șapa nivelului superior acolo unde nu există plafoane false.
Circuitele între rack-ul sistemului de adresare publică și alarmă vocală și stația de apel,
precum și kit stație apel, se vor executa cu cablu UTP cat.6 .
Instalații de sonorizare și înregistrare a ședințelor de judecată
Sistemele de sonorizare vor fi concepute ca ansambluri individuale de apelare vocală

pentru fiecare sală de ședințe sau de consiliu în parte.
Componența sistemelor de sonorizare și înregistrare a ședințelor de judecată:

- stație de înregistrare;
- mixer audio;
- amplificator audio;
- două boxe;
- microfoane de birou;
- microfoane cu stativ;
- microfon fără fir;
- lampă de semnalizare;

- panou de control.
Panourile de control vor fi amplasate pe mesele judecătorilor, iar mixerele și
amplificatoarele vor fi montate în rack-uri amplasate tot în sălile de judecată.
Stațiile de înregistrare și microfoanele se vor conecta la mixerele audio, iar boxele la
amplificatoarele audio.
Lămpile de semnalizare se vor conecta la panourile de control.
Alimentarea cu energie electrică a rack-urilor sistemelor de sonorizare se va face din
tablourile de siguranță de nivel.
Circuitele instalației de sonorizare se vor poza aparent în spațiul dintre plafonul fals și
planșeu și îngropat în tencuiala pereților și în șapa aceluiași nivel.
Instalații de înregistrare audiere minori
Conform Codului de procedură penală „Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea
audierii acesteia prin mijloace tehnice audio sau audio-video este obligatorie în toate cazurile”.
Metodologia de audiere a minorului presupune intervievarea acestuia de către o singură
persoană într-o unică sesiune de audiere, materialul realizat putând fi utilizat de toți specialiștii
implicați, inclusiv de către magistrați.
Pentru a se putea face audierea minorilor se amenajează un ansamblu de trei încăperi:
- camera de audiere;
- camera tehnică;
- camera de așteptare.
În camera tehnică și camera de audiere se vor prevedea echipamentele corespunzătoare
astfel încât să se asigure comunicarea între intervievator și specialiștii din camera tehnică, precum
și înregistrarea audio sau audio-video fără a distrage atenția minorului în timpul audierii.
Componența sistemului de înregistrare audiere minori:
- O cameră video mobilă care să acopere întregul spațiu al camerei de audiere, pentru a
se observa comportamentul minorului în timpul audierii;
- Două microfoane în camera de audiere;
- Echipament de comunicare între intervievator și alți specialiști aflați în camera tehnică;
- Echipament de monitorizare audio-video și înregistrare în camera tehnică.
Camera video se montează în camera de audiere la înălțimea de 1,8m, la stânga sau la
dreapta geamului despărțitor spre camera tehnică, astfel încât să asigure planul intervievatorului
și planul minorului. Camera video trebuie astfel aleasă încăt mișcarea acesteia să nu atragă
atenția minorului. Poziția camerei video se alege astfel încât subiecții să nu fie între camera video
și fereastră.
Microfoanele trebuie să fie foarte sensibile și se amplasează la plafon. În timpul
audierilor se recomandă să fie oprită funcționarea instalațiilor de ventilare-climatizare pentru a
nu fi perturbat semnalul sonor.
Pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor din camera tehnică se prevăd
cel puțin patru prize bipolare cu contact de protecție de 16A, 230V, între geamul despărțitor și
masa de lucru.
Deasupra intrării în camera de audiere se prevede un indicator luminos care să
atenționeze ca audierea este în curs.
Instalații pentru audierea martorilor cu identitate protejată
Pentru alimentarea cu energie electrică și racordarea la rețeaua de date a echipamentului

audio-video de audiere a martorilor cu identitate protejată, se vor prevedea două prize bipolare

duble de energie de 16A și o priză de rețea cu două porturi cel puțin cat. 6A în încăperea Sală
audiere martor identitate protejată.
Semnalul audio-video distorsionat va fi transmis în rețeaua de date și va putea fi
recepționat pe monitoarele din sălile de judecată.
Instalații de videoconferință (mărturii ale persoanelor aflate în penitenciare)
Pentru asigurarea posibilității audierii martorilor din penitenciare se vor prevedea instalații
de videoconferință, în scopul evitării cheltuielilor deosebite pentru aducerea și însoțirea acestora
la sediul instanței.
Instalațiile de videoconferință se vor prevedea în sălile de judecată penal. Pentru camerele
de consiliu penal vor fi prevăzute sisteme de videoconferință mobile.
Cerințe pentru terminalele de audiere prin videoconferință:
- trebuie să funcționeze într-o rețea de videoconferință proprie, existentă, care conține

următoarele componente:
• server dedicat pentru sistem de videoconferință;
• server pentru control multipoint;
• aplicație de management pentru videoconferințe;
• server de înregistrare centralizată a sesiunilor de videoconferință;
• terminal de videoconferință.
- trebuie să se conecteze punct la punct cu toate celelalte terminale de videoconferință

deja achiziționate de sistemul penitenciar și de sistemul judiciar (curți de apel,
tribunale etc.); trebuie să se integreze și să fie compatibile funcțional cu componentele
rețelei enumerate anterior și trebuie să conțină următoarele componente:
• codec de videoconferință, cu cameră video și microfon;
• ecran de afișare;
• suport mobil;
• UPS online 1500VA;
• sistem de înregistrare locală audio-video a sesiunii de videoconferință;
• cabluri, conectori și alte materiale necesare punerii în funcțiune a terminalului; de
videoconferință.
Ecranul de afișare trebuie să fie certificat pentru funcționare minim 12 ore zilnic și să
permită managementul prin rețea.
Sistemul de înregistrare locală audio-video a sesiunii de videoconferință:

- permite ca înregistrarea locală audio-video a sesiunii de videoconferință să se realizeze
de la terminalul de videoconferință;
- înregistrează simultan semnalul audio local și cel din rețea, pe același canal audio;
- înregistrează simultan semnalul video local și cel din rețea, pe aceeași înregistrare
video;
- trebuie să dispună de o capacitate de stocare de cel puțin 900GB;
- trebuie să dispună de echipamente sau porturi care să permită copierea înregistrării
pe memory-stick, pe DVD sau stocarea pe un server FTP;
- trebuie să asigure cel puțin următoarele operațiuni:


• pornirea/oprirea sistemului;
• pornirea/oprirea înregistrării;
• copierea înregistrărilor pe suport memory-stick și DVD;
• copierea înregistrărilor pe un server FTP;
• vizualizarea în timp real a semnalului audio-video care se înregistrează;
• vizualizarea ulterioară a înregistrării audio-video din arhivă (HDD, FTP).
Instalații de afișare cu monitoare
La intrările în sălile de judecată se vor prevedea monitoare cu scopul informării publicului

și avocaților cu date referitoare la programarea proceselor și a înfățișărilor.
Pentru alimentarea cu energie electrică și racordarea la sistemul informatic, pentru fiecare
monitor se va prevedea la înălțimea de aproximativ 2 m, câte o priză bipolară de energie de 16A
și câte o priză de rețea cel puțin cat. 6A.
Instalații de televiziune rezidențială
Pentru recepția programelor Tv se vor prevedea prize Tv în încăperile solicitate de

beneficiar.
Sistemul va cuprinde următoarele echipamente:
- Amplificatoare;
- Distribuitoare pasive de semnal;
- Cabluri coaxiale de distribuție;
- Conectică și prize.
Semnalul Tv primit de la un provider local va fi amplificat și distribuit în toată clădirea.
Amplificatorul și distribuitorul principal vor fi amplasate în încăperea Centru supraveghere.
Pentru distribuția semnalului vor fi prevăzute distribuitoare pasive cu ieșiri neatenuate și
atenuate:
- ieșirile neatenuate pentru distribuția de trunchi (racordarea în serie a
distribuitoarelor);
- ieșirile atenuate pentru racordarea prizelor TV.
Distribuția de trunchi se va realiza cu cablu coaxial RG11.
Racordarea prizelor TV se va realiza cu cablu coaxial RG6.
Sistemul va fi dependent de semnalul transmis de providerul local. Sistemul va realiza
preluarea semnalelor transmise de providerul local, amplificarea semnalelor și distribuirea la
utilizatorul final prin intermediul distribuitoarelor pasive și a rețelei cablate.
CONSIDERAȚII PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR INSTANȚELOR ÎN CONDIȚIILE DEZVOLTĂRII

DURABILE
Obiectivele cheie care trebuie avute în vedere în procesul de proiectare în contextul

dezvoltării durabile sunt:
- asigurarea condițiilor de confort interior și sănătate a ocupanților (confort termic, confort
vizual și auditiv, calitatea aerului interior);
- minimizarea consumurilor de resurse clasice (energie, apa) și impactul asupra mediului
(emisii de noxe în aer și apă, efect de seră, deșeuri)
- raportul optim costuri/eficiență pe întreaga durată de viață.
Proiectarea durabilă a clădirilor instanțelor de judecată se referă la 3 niveluri de abordare:


- abordare la scară urbană (la nivelul comunității)
- abordare la nivelul clădirii
- abordare la nivelul mediului/confortului interior al ocupanților.
Cele 3 niveluri de abordare sunt părți în interconexiune ale dezvoltării durabile în
ansamblu.
Abordările specifice care se folosesc pentru promovarea unor soluții durabile se referă în
principal la utilizarea unor materiale nepoluante, reciclate, cu conductivitate termică redusă și a
tehnologiilor moderne de producere și recuperare a energiei, utilizând și resurse regenerabile.
Datorită complexității proiectelor de clădiri pentru instanțe de judecată, noțiunea de “casă
verde” pentru acest tip de clădiri este dificil de avansat și necesită nu numai un grad mare de
planificare în avans dar și colaborarea cu factorii implicați în modul de administrare și mentenanță
pentru a identifica și cuantifica modul în care practicile de durabilitate pot fi parte în procesul de
proiectare, construire și utilizare.
Proiectarea durabilă a clădirilor instanțelor de judecată noi trebuie să includă câteva cerințe
specifice:
- forma clădirii trebuie aleasă astfel încât să includă elemente de casă pasivă, să diminueze
capacitățile sistemelor funcționale și consumul de energie ținând seama totodată de
cerințele funcționale și de fluxuri;
- sistemele funcționale ale clădirii trebuie să fie complementare elementelor de casă pasivă
astfel încât să se obțină un proiect integrat de arhitectură și instalații pentru întreaga
clădire.
- elementele de casă pasivă care trebuie avute în vedere se referă la asigurarea iluminatului
natural direct și difuz în măsură cât mai mare corelat cu aporturile de căldură solară
- rezultatele proiectării durabile trebuie să se reflecte în performanța energetică a clădirii,
în confortul termic și acustic și în calitatea aerului interior.
- trebuie avute în vedere și aspectele legate de managementul apei în clădire (de exemplu
utilizarea apei de ploaie, reducerea risipei și pierderilor de apă)
- utilizarea resurselor regenerabile de energie, acolo unde este posibil;
- se vor utiliza materiale cu un impact minim asupra mediului , utilizarea substanțelor
nepericuloase și în cât mai mare măsură de materiale reciclate / reciclabile.
Cerințele minime în ceea ce privește monitorizarea și controlul instalațiilor de încălzire,

ventilare, climatizare, iluminat și sanitare (apă rece și apă caldă), la clădirile noi:
- Contorizarea și monitorizarea consumului și a nivelurilor de confort și de utilizare pe zone

- Înregistrarea și stocarea valorilor cu posibilitatea de analiză și statistici
- Detectare defecțiuni și semnalizare/alarmare
- Control sectorizat pe zone cu destinații diferite și instrucțiuni adaptate pe fiecare zonă
- Reglare individuală pe fiecare spațiu funcție de gradul de ocupare
- Echilibrarea sistemelor
- Monitorizarea funcționării instalațiilor
- Sistem de management / de optimizare a consumurilor energetice
- Corelarea sistemului de mentenanță cu proiectul
Nivelul performanțelor clădirii

➢ Indicii minimi pentru asigurarea confortului termic.


- Stabilirea categoriei de calitate a aerului interior (din SR EN 13779:2007) pe tipuri de
încăperi
- Stabilirea valorilor parametrilor care determină confortul termic (calculul parametrilor de
microclimat conform SR EN 27243)
a. temperatura aerului interior,

b. temperatura medie de radiație a suprafețelor cu care corpul uman schimbă căldură
prin radiație,
c. umiditatea relativă a aerului,
d. viteza aerului interior
e. activitatea ocupanților care determină căldura degajată (metabolismul).
Determinarea indicilor PMV (predicted mean vote): vot mediu previzibil, care exprimă
senzațiile termice așteptate privind mediul interior și PPD (predicted percentage of dissatisfied)
procent previzibil de nemulțumiți exprimat în % și specificarea condițiilor de confort termic
conform recomandărilor SR EN 7730/2006.
- valoarea PMV trebuie să fie între +0,5 și –0,5.
➢ Indicii minimi din punct de vedere al performanței energetice

- Stabilirea rezistențelor termice minime pentru elementele de anvelopă și a
coeficientului global de izolare termică a clădirii
- Stabilirea consumurilor specifice anuale de energie pentru încălzire, răcire, preparare
apă caldă, ventilare, iluminat maxim admise pentru clădiri noi și clădiri existente
reabilitate
- Stabilirea indicilor specifici de emisii de noxe
- Evaluarea performanței energetice, Certificatul de performanţă energetică și clasa
energetică
➢ Indicii minimi pentru performanța ecologică

Proiectarea bazată pe performanță (PBD – Performance Based Design) este definită ca fiind
“proiectarea clădirii care se bazează pe o serie de cerințe de performanță și care poate fi evaluată
pe baza indicatorilor de performanță.
Există mai multe sisteme pentru evaluarea și certificarea ambientală, dintre care cele mai
răspândite sunt: Sistemul BREEAM (BRE Environmental Assessment Method), sistem anglo-saxon,
și sistemul LEED (Leadership în Energy and Environmental Design), sistem american, care includ
toți pilonii dezvoltării durabile definiți de Raportul Brundtland, și anume pilonul de mediu, cel
social și cel economic.
Sistemul BREEAM a fost dezvoltat începând cu anul 1990 de către Building Research
Establishment Ltd. (BRE – fondată în 1921) și are diverse variante, în funcție de tipologia
funcțională (pentru clădiri administrative și de birouri, comerciale, spitale, locuințe, școli și
infrastructură). În sistemul BREEAM exista un ghid pentru preevaluarea construcției, care permite
încă din fazele de proiectare o estimare a proiectului, parametri măsurabili fiind foarte clar
cuantificați. Ei sunt împărțiți pe capitole:
I. ENERGIE = max. 22 credite

II. TRANSPORT = max. 8 credite

III. POLUARE = max. 10 credite
IV. MATERIALE = max. 14 credite
V. APA = max. 10 credite
VI. UTILIZAREA TERENULUI ȘI ECOLOGIE =max. 12 credite
VII. SĂNĂTATE = max. 14 credite
VIII. MANAGEMENT = max. 10 credite
TOTAL =100 credite
Scorul de apreciere:
70% = Excelent, 55% =Foarte Bine, 45% = Bine, 30%= Promovare
În evaluarea BREEAM la clădiri noi se recomandă ca scorul de apreciere să se încadreze de la
“Foarte bine” în sus, iar clădirile reabilitate să fie de la “Bine” în sus.
LEED – Leadership în Energy and Environmental Design. LEED este sistemul dezvoltat de US Green
Building Council ca standard național pentru clădiri sustenabile. Ca tipologie funcțională, LEED
acoperă toate tipurile: clădiri comerciale, proiecte de renovare, amenajare interioară, locuințe,
până la dezvoltarea cartierelor. Parametri sunt împărțiți pe capitole. Primele variante datează din
1999, cu variante mai clare și mai bine conturate din 2004. Parametri sunt împărțiți în următoarele
categorii de bază păstrate în toate variantele.
I. SITURI SUSTENABILE
II. APA
III. ENERGIE ŞI ATMOSFERĂ
IV. MATERIALE ŞI RESURSE
V. CALITATEA MEDIULUI INTERIOR
VI. INOVAŢIE ŞI PROCES
Punctajul obținut la certificare depinde de imobilul analizat, și în funcție de tipologia acestuia se
face și punctajul. În LEED 2009 sunt posibile 100 de puncte plus 6 puncte adiționale pentru inovație
în proiectare și 4 puncte pentru prioritate regională.
Cele 4 nivele de certificare în LEED 2009 sunt:
40-49 p = Certificare; 50-59 p = Argint; 60-79 p = Aur, 80+ p = Platină
La nivel internațional, nivelul minim acceptat pentru acest tip de clădiri este nivelul de
certificarea “Silver”, indicațiile fiind ca în proiectele de clădiri noi să se depășească acest nivel.
Diferențele dintre sistemele de certificare ambientală provin din felul în care este definită
dezvoltarea durabilă și ponderea parametrilor folosiți în scorul final. Dintre cele 2 sisteme,
considerăm sistemul LEED mai adaptabil și mai potrivit tipului de clădiri care face obiectul
prezentului ghid. Pentru stabilirea performanței ecologice, atașăm formularul propus pentru
evaluare TK 3.

Formular TK3: Evaluarea perfomanţei ecologice
SISTEMUL (LEED) DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Formular TK 3
Proiect:
Amplasament
Data:
Fişă de punctaj LEEDTM 2.2
SUMAR AL SISTEMULUI LEED DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
D ? N Instrucţiuni: pentru fiecare element LEED enumerat în tabelul de mai jos, introduceţi punctajul posibil în coloana D (D = da), dacă se aplică proiectului studiat. Dacă aveţi dubii,
introduceţi valorile posibile în coloana "?". Dacă răspunsul pentru opţiun
0 0
0 Punctaj total al proiectului Punctaj posibil 69
Certificat 26-32 puncte * Argint 33-38 puncte * Aur 39-51 puncte * Platină 52 puncte sau mai mult
0 0 0 Amplasamente cu potenţial Punctaj posibil 14 0 0 0 Materiale şi resurse Punctaj posibil 13
D ? N D ? N
D Condiţia 1 Prevenirea poluării în cursul activităţilor de construcţie 0 D Condiţia 1 Strângerea şi depozitarea materialelor reciclabile 0
Punctaj 1 Alegerea zonei 1 Punctaj 1.1 Reutilizarea clădirilor, păstrarea a 95% din ziduri, planşee şi 1
acoperişuri
Punctaj 2 Densitatea construcţiilor şi relaţionarea cu comunitatea 1 Punctaj 1.2 Reutilizarea clădirilor, păstrarea a 75% din ziduri, planşee şi 1
acoperişuri
Punctaj 3 Amenajarea unor perimetre reutilizabile 1 Punctaj 1.3 Reutilizarea clădirilor, păstrarea a 50% elementele interioare 1
nestructurale
Punctaj 4.1 Transport alternativ, acces transport public 1 Punctaj 2.1 Managementul deşeurilor rezultate din activitatea de 1
construcţii, 50% nu ar trebui înlăturat
Punctaj 4.2 Transport alternativ, parcaj pentru biciclete, vestiare 1 Punctaj 2.2 Managementul deşeurilor rezultate din activitatea de 1
construcţii, 75% nu ar trebui înlăturat
Punctaj 4.3 Transport alternativ, vehicule cu emisie de noxe scăzute, consum 1 Punctaj 3.1 Reutilizarea materialelor, mai precis 5% 1
redus de combustibil
Punctaj 4.4 Transport alternativ, capacitate spaţii parcare 1 Punctaj 3.2 Reutilizarea materialelor, mai precis 10% 1
Punctaj 5.1 Amenajarea zonei, protejarea sau refacerea habitatului 1 Punctaj 4.1 Reciclarea conţinutului, 10% (post-consumator + 1/2 pre- 1
consumator)
Punctaj 5.2 Amenajarea zonei, maximizarea spaţiului deschis 1 Punctaj 4.2 Reciclarea conţinutului, 20% (post-consumator + 1/2 pre- 1
consumator)
Punctaj 6.1 Proiect ref. apa provenită din precipitaţii - control cantitativ 1 Punctaj 5.1 Materiale regionale, 10% extrase, prelucrarea şi produse la 1
nivel regional
Punctaj 6.2 Proiect ref. apa provenită din precipitaţii - control calitativ 1 Punctaj 5.2 Materiale regionale, 20% extrase, prelucrarea şi produse la 1
nivel regional
Punctaj 7.1 Efectul supraîncălzire -structurilor betonate, fără acoperiş 1 Punctaj 6 Materiale cu reînnoire rapidă 1
Punctaj 7.2 Efectul supraîncălzire -structurilor betonate, cu acoperiş 1 Punctaj 7 Lemn recoltat din zone care vor fi reîmpădurite 1
Punctaj 8 Reducere poluării datorate iluminatului artificial nocturn 1
0 0 0 Calitatea mediului intern Punctaj posibil 15

0 0 0 Managementul apei Punctaj posibil 5 D ? N

D ? N D Condiţia 1 Calitatea minimă a aerului intern ("CAI") 0
Punctaj 1.1 Peisagistică - eficienţa managementului apei - reducerea pierderilor 1 D Condiţia 2 Controlul asupra poluării din fumul de ţigară 0
de apă cu 50%
Punctaj 1.2 Peisagistică - eficienţa managementului apei - fără utilizarea de apă 1 Punctaj 1 Monitorizarea calităţii aerului extern 1
din reţeaua de distribuţie, fără irigaţii
Punctaj 2 Tehnologii inovative - ape reziduale 1 Punctaj 2 Sporirea ventilării 1
Punctaj 3.1 Reducerea consumului de apă cu 20% 1 Punctaj 3.1 Plan de management al construcţiei dpdv CAI, în cursul 1
activităţii de construcţie
Punctaj 3.2 Reducerea consumului de apă cu 30% 1 Punctaj 3.2 Plan de management al construcţiei dpdv CAI, înainte de a fi 1
ocupate
Punctaj 4.1 Materiale puţin poluante, adezivi şi materiale pentru 1
ermetizare
0 0 0 Energia şi poluarea atmosferei Punctaj posibil 17 Punctaj 4.2 Materiale puţin poluante, grunduri şi vopseluri 1
D ? N Punctaj 4.3 Materiale puţin poluante, mochetare 1
D Condiţia 1 Dare în folosinţă a sist. de generare şi distribuţie a energiei 0 Punctaj 4.4 Materiale puţin poluante, lemn compozit şi pal 1
D Condiţia 2 Performanţă energetică minimă 0 Punctaj 5 Controlul surselor de poluare derivate din substanţe chimice 1
şi alţi poluanţi
D Condiţia 3 Managementul substanţelor refrigerante 0 Punctaj 6.1 Posibilitatea de control a instalaţiilor, iluminat 1
Punctaj 1,1 Optimizarea performanţelor energetice, Opţiunea nr. 1: Simulare - 1-10 Punctaj 6.2 Posibilitatea de control a instalaţiilor, confortul termic 1
surse energie
Punctaj 1.2 Optimizarea performanţelor energetice, Opţiunea nr. 2: 4 Punctaj 7.1 Confortul tehnic, proiectare 1
Respectarea statutară
Punctaj 1.3 Optimizarea performanţelor energetice, Opţiunea nr. 3: 1 Punctaj 7.2 Confortul tehnic, verificare 1
Respectarea statutară
Punctaj 2.1 Surse de energie reînnoibile, 5% 1 Punctaj 8.1 Lumina naturală, panoramă, lumină naturală - 75% din spaţii 1
Punctaj 2.2 Surse de energie reînnoibile, 10% 1 Punctaj 8.2 Lumina naturală, panoramă, panoramă 90% din spaţii 1
Punctaj 2.3 Surse de energie reînnoibile, 20% 1
Punctaj 3 Dare în folosinţă - cât mai repede cu putinţă 1 0 0 0 Procesul de proiectare şi inovare Punctaj posibil 5
Punctaj 4 Management mai eficient al substanţelor refrigerante 1 D ? N
Punctaj 5 Măsurare şi verificare 1 Punctaj 1.1 Inovare în proiectare: titlu 1
Punctaj 6 Energie naturală 1 Punctaj 1.2 Inovare în proiectare: titlu 1
Punctaj 1.3 Inovare în proiectare: titlu 1
Punctaj 1.4 Inovare în proiectare: titlu 1
Punctaj 2 Profesionist cu licenţă LEED™ 1

Tabelul 34: Matricea de echipare a spațiilor
MATRICE DOTARI INSTALATII
Legenda Spatii Public: Legenda Sali Judecata Legenda Spatii Personal Instanta: Legenda Spatii Administrative Legenda Spatii Arestati Legenda Spatii tehnice
VRP = Verificare public SP= Sali penal BP=Biroul preşedintelui BDE= Birou director economic APL = Acces persoane private de libertate CT = Centrala termica
SPP = Sala Pasilor Pierduti SC= Sali civil BVP= Biroul vicepresedinte B= Birouri (financiar, personal,etc) CPL = Celule si toalete H= Statie hidrofor
ASD = Asteptare-discutii C= Circulatii S=Secretariat AA= arhive administrativa SD=Spatii discutii CV= Centrala de ventilatie
GAR = Garderoba BPS=Birou presedinte sectie Ca=Casierie C= Circulatii TG = Tablou General
XTI = Xerox-Tipizate BJ= Birou judecatori CS= Camera serverelor CSc=Circulatii case de scara
LJ = Librarie juridica BG = Birou grefieri D=Depozit materiale
CAF = Bufet-cafeteria A=Arhive BB=biblioteca Legenda Spatii Martori cu regim special
BRP = Birou relatii publice BGS= Birou grefieri sefi CC=cantina/catering SMP = Sala audiere martor identitate protejata
WCP = WC/ Toalete public Of=Oficiu judecatori si grefieri Of=oficii SAM = Sala audiere minori
CAV = Camera avocati BP= Birou procurori V= Vestiare
WCA = WC/ Toaleta avocati WC = Toalete WC= Toalete
C = Circulatii coridoare JND = Spatii jandarmi At= Ateliere
CSc=Circulatii case de scara SAV=Spatii asteptare vizitatori C= Circulatii
C= Circulatii CSc=Circulatii case de scara
CSc=Circulatii case de scara
INST. TERMICE INST. SANITARE INST. INCENDIU INST. ELECTRICE INST. DE CURENTI SLABI
I IP V VCL VCG DF AR AC C Hi Spk D CU IIS IL P F IA LSP DAI DE AP CA SV VD AAV SSJ IAM AMP AM TV
SPATII PUBLIC
VRP
SPP *
XTI
LJ
CAF
GAR
ASD
BRP
WCP
CAV
WCA
C *
CSc *** **
SALI JUDECATA
SP
SC
C *
SPATII PERSONAL INSTANTA
BP
BVP
S
BPS
BJ
BG
A
BGS
Of
BP

WC
SAV
CSc **
C *
JND
SPATII ADMINISTRATIVE
BDE
B
AA
Ca
CS
D
BB
CC
Of
V
WC
C *
CSc **
AT
SPATII ARESTATI
APL
CPL
SD
C
CSc
SPATII TEHNICE
CT
H
CV
TG
SPATII MARTORI REGIM SPECIAL
SMP
SAM
* functie de lungimea circulatiilor orizontale
* pentru protectie goluri in jurul atriumului

** la cladiri cu Sali aglomerate
*** pentru protectia scarilor rulante
Legenda INST. TERMICE: Legenda INST. SANITARE: Legenda INST. ELECTRICE: Legenda INST. DE CURENTI SLABI:
I = Instalatii incalzire AR =Apa rece IL= Instalatii de iluminat DAI= Inst. de detectare, semnalizare si avertizare incendiu
IP = Incalzire pardoseala AC = Apa calda P= Instalatii de prize DE= Instalatii de detectie efractie
V=instalatii ventilare mecanica locala C= Canalizare F= Instalatii de forta AP= Instalatii de alarmare panica
VCL = sistem ventilare-climatizare locala IA= Instalatii de automatizare CA= Instalatii de control acces
VCG = ventilare-climatizare generala LSP= Inst. de legare suplimentara la pamant SV= instalatii de supraveghere video
DF =Instalatii desfumare Legenda INST. INCENDIU: VD=Instalatii de voce-date
Hi = Hidranti interiori AAV=Instalatii de adresare publica si alarma vocala
Spk = Sprinklere SSJ=Inst. de sonorizare si inregistrare sedinte de judecata
D = Drencere IAM=Instalatii de inregistrare audiere minori
CU=Coloane uscate AMP=Inst. pt. audierea martorilor cu identitate protejata
IIS= Inst. speciale stingere AM=Instalatii de afisare cu monitoare
TV=Instalatii de televiziune rezidentiala

Ghidul de Proiectare A Salilor de Judecata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul de Proiectare A Salilor de Judecata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

România – Ministerul Justiției

PROIECTUL REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR

ACEST GHID DE PROIECTARE VA FI ANEXAT CAIETULUI DE SARCINI AFERENT SERVICIILOR DE

PROIECTUL REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR IBRD 4811 RO – MOJ/ CS 1-4

GHID DE PROIECTARE A SĂLILOR DE JUDECATĂ

BENEFICIAR: MINISTERUL JUSTIŢIEI

ELABORATORI: ASOCIAŢIA DINTRE

arh. Alina Maria Gheorghiu

arh. Ilinca Băjenaru

ing. Alexandru Marinescu

IPCT INSTALAŢII SRL

ing. Raluca Căzănescu

ing. Viorel Andrei

ing. Claudiu Aurel Dobre

INGINER GAZE ing. Nicoleta Angheluţă

IPCT SA - IPCT Instalații SRL | Cuprins 5

I.13.Circulaţii (inclusiv cu spaţii de așteptare) ....................................................................... 69

IPCT SA - IPCT Instalații SRL | Cuprins 6

- Raportul 1 - Tema de proiectare pentru sediu de Judecătorie

- Raportul 2 - Ghidul de proiectare a instanțelor judecătorești

- Raportul 3 - Ghidul de ergonomie pentru posturile de lucru specifice în cadrul

Ghidul de proiectare a instanțelor judecătorești cuprinde informații legate de relațiile între

IPCT SA - IPCT Instalații SRL | Introducere 7

IPCT SA - IPCT Instalații SRL | Introducere 8

A. GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR

În principiu, spațiile destinate fiecărei categorii de utilizatori (zone) și circulațiile corespunzătoare

Zona Flux de utilizatori

< Persoane private de libertate

< Victimele infracțiunilor

Zona publicului < Public

Zona personalului < Personal

Zona persoanelor private de libertate < Persoane private de libertate

Zona martorului cu identitate protejată < Martori cu identitate protejată

Zona minorilor < Minori și persoane vulnerabile

Zona victimelor infracțiunilor < Victimele infracțiunilor

Separarea pe fluxuri de utilizatori se realizează prin:

– delimitarea zonelor (și a spațiilor componente ale acestora) și a circulațiilor;

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 10

Zona personalului - Registraturi > DA

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 11

Zona minorilor - Camera de depunere > DA,

Săli de judecată și IDEM Public

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 12

Schema 1: Accesul utilizatorilor în spațiile instanței

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 13

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 2

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 14

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 2

Schema 2.1: Fluxuri de utilizatori la nivelul demisolului, Palatul de Justiție Prahova

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 15

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 2

Schema 2.2: Fluxuri de utilizatori la nivelul parterului, Palatul de Justiție Prahova

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 16

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 2

Schema 2.3: Fluxuri de utilizatori la nivelul mezaninului, Palatul de Justiție Prahova

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 17

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 2

Schema 2.4: Fluxuri de utilizatori la nivelul etajului 1, Palatul de Justiție Prahova

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 18

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 2

Schema 2.5: Fluxuri de utilizatori la nivelul etajului 2, Palatul de Justiție Prahova

IPCT SA - IPCT Instalații SRL A. | GHIDUL DE PROIECTARE A ZONELOR 19

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 2