Lucrarea 1

Obținerea prealiajului AlMn prin aliere mecanică

1. Scopul lucrării
Scopul lucrării îl constituie obţinerea prealiajului AlMn, cu structură nanometrică, prin
aliere mecanică în moară planetară cu bile și studiul parametrilor care determină procesul de aliere
mecanică.

2. Aspecte teoretice
Prealiaje sunt materiale metalice ce sunt utilizate pentru modificarea şi finisarea
aluminiului şi aliajelor sale. Deşi prezintă dificultăţi în privinţa metodelor şi tehnologiilor de
obţinere, acestea prezintă totuși carcteristici net superioare materialelor clasice existente datorită:
• numărului foarte mare de germeni de cristalizare – compuşi intermetalici stabili, cu
dimensiuni chiar nanometrice;
• măririi vitezei de germinare la solidificare;
• efectului de modificare în topituri metalice mai eficace, imediat şi de lungă durată.
În prezent sunt produse prealiaje AlMn cu diverse concentraţii de Mn așa cum este prezentat
în tabelul 1.
În ultimii ani însă au apărut tabletele concentrate de Mn, 75/80%Mn, numite și prealiaje
compacte, care sunt utilizate cu succes la elaborarea aliajelor de aluminiu. Acestea furnizează o
metodă eficientă şi economică de adaos nu numai a manganului, dar şi a altor elemente de aliere
cum sunt Ti, Fe, Cr, Zn, Ni şi Cu, pentru obţinerea unor aliaje de calitate ridicată.
Aliajele de aluminiu cu structură nanometrică sunt împărţite în aliaje de aluminiu
nanocristaline, nanofaze sau amorfe cu scopul comun de a avea proprietăţi îmbunătăţite obţinute
prin finisare avansată (în unele cazuri nanocristalină) cu microstructuri la scară nanometrică.
Aliajele de aluminiu au rezistenţă mecanică foarte înaltă şi într-o anumită măsură sunt aplicate cu
succes în industria aerospaţială, fiind destinate în special aplicaţiilor structurale, având constituenţi
structurali în domeniul de dimensiuni nanometrice, în mod obişnuit 500 ÷ 50 nm, dar şi cu faze în
domeniul 100 ÷ 10 nm.
 Tabelul 1. Tipuri, concentraţii şi modul de prezentare al prealiajelor AlMn
(firma KBM AFFILIPS Master Alloys)

Tipul de prealiaj Forma Compoziţia Culoare

AlMn10 10%Mn, Maro

rest Al

AlMn15 15%Mn, Maro

rest Al

AlMn20 20%Mn, Maro

rest Al

AlMn25 25%Mn, Maro

rest Al

AlMn30 30%Mn, Maro

rest Al

AlMn60 60%Mn, 2 x maro

rest Al

AlMn80 80%Mn, -
rest Al

Aliajele de aluminiu pot fi obţinute prin tehnologi convenţionale, dar şi prin tehnologia
metalurgiei pulberilor (PM – Powder Metallurgy) pentru aplicaţii critice/deosebite. Tehnica PM
este utilizată pentru a sintetiza faze amorfe şi nanocristaline în efortul de a consolida pulberile în
forme.
Măcinarea mecanică se poate realiza în mediu uscat sau umed. În cazul măcinării umede
se îmbunătăţeşte substanţial gradul de micşorare a particulelor prin reducerea efectului
dezavantajos al aglomerării electrostatice a particulelor măcinate, a tasării mecanice pe peretele
incintei de măcinare şi a creşterii temperaturii procesului.
Obiectivele generale ale măcinării materialelor includ:
• Reducerea mărimii particulelor;
• Modificarea morfologică a particulelor;
 • Aglomerarea;
• Alierea în stare solidă (alierea mecanică);
• Amestecarea în stare solidă (aliere incompletă);
• Modificarea proprietăţilor unui material (densitatea, flotabilitatea, sau durificarea);
• Amestecarea sau înglobarea a două sau mai multe materiale sau faze mixte.
Moara cu bile este cel mai răspândit tip de utilaj destinat obţinerii pulberilor prin
metode mecanice, fiind construită dintr-un corp metalic, in interiorul căruia se găsesc corpurile
de măcinat (frecvent bile din oțel sau din aliaje dure). Principiul de bază al funcţionării unei
mori cu bile orizontale este prezentat în figura 1.

Figura 1: Ilustrarea principiului de funcţionare al unei mori cu bile. Schema mișcării bilelor în moară: a
– regim de alunecare; b – regim de rostogolire; c – regimul căderii libere; d – regimul de antrenare
totală a corpurilor de măcinat în mișcarea de rotație a morii.

Prin rotirea corpului morii, corpurile de măcinat se deplasează ca urmare a frecării cu

pereţii morii, în direcţia de rotaţie. Această deplasare are loc atât timp cât unghiul de înclinare a
încărcăturii, realizat la un moment dat, rămâne mai mic decât unghiul natural de pantă după care
se poate produce rostogolirea sau căderea corpurilor de măcinat. Se provoacă în acest fel, prin
ciocniri și frecări repetate, fragmentarea materialului supus măcinării.
Procesul de aliere mecanică are loc în mori cu bile de mare energie. Majoritatea morilor
utilizate pentru producerea experimentală şi cea de mică încărcătură sunt variante ale morilor cu
bile, întrucât procesul necesită energie mare la impactul bilelor cu materialele pulverulente pentru
iniţierea procesului de sudare la rece şi ulterior reducerea mărimii granulaţiei. Morile frecvent
utilizate pentru alierea mecanică sunt mori de tip atritor, mori planetare, mori cu bile rotative.
 Unele dintre caracteristicile de bază specifice ale procesului de aliere mecanică sunt:
✓ este similar cu o măcinare;
✓ utilajele folosite pentru realizarea procesului sunt mori planetare cu bile, mori tip attritor,
etc;
✓ în cursul desfăşurării procesului, particulele se deformează şi se sudează, de mai multe
ori în timpul realizării aceluiaşi tratament;
✓ se iniţiază procese de difuziune în stare solidă între particulele de material procesat;
✓ are loc o amorfizare a materialului mai mare sau mai mică;
✓ particulele rezultate sunt extrem de fine, având chiar dimensiuni nanometrice;
✓ se obţin materiale cu faze disperse, cu un grad de dispersie foarte ridicat;
✓ creşte solubilitatea reciprocă a materialelor procesate;
✓ nu are loc aport de energie termică din afară.
Procesul de aliere mecanică este dependent de o serie de factorii (Fig.2):
▪ tipul și natura morii (ex. mori cu consum mare de energie și mori cu consum mic de energie);
▪ materialele din care sunt construite incintele de măcinare (ceramice, oțel inoxidabil, carbură
de wolfram, etc);
▪ tipul de agent de măcinare;
▪ atmosfera de măcinare (aer, azot, gaze inerte);
▪ mediul de măcinare (ex. măcinare în mediu uscat sau umed);
▪ raportul dintre cantitatea de bile și pulberea de măcinat (BPR – Ball to Powder Ratio, care
poate fi 5:1; 10:1; 15:1 etc);
▪ temperatura de măcinare;
▪ timpul de măcinare.
 Figura 2. Reprezentarea schematică a factorilor principali care influențează
procesul de aliere mecanică.

În timpul măcinării au loc ciocniri repetate între bile şi particulele de pulbere. Particulele
sunt supuse unor procese repetate de deformare plastică (microforjări, microlaminări), ecruisare,
rupere (fracturare), sudare la rece şi difuzie în stare solidă. Efectul imediat al acestor ciocniri
asupra materialului procesat constă în creşterea locală a temperaturii (30–1300C), creşterea
concentraţiei defectelor structurale (vacanţe şi dislocaţii) şi creşterea interfeţei dintre particulele
componente ale amestecului de pulberi. Aceşti trei factori sunt deosebit de importanţi întrucât
accelerează difuzia atomilor şi realizează procesul de aliere mecanică. În plus, în anumite cazuri
împreună cu corpurile de măcinat și pulberile care trebuie măcinate, de obicei se adaugă o cantitate
nu mai mare de 5% în greutatea totală de pulbere procesată, numită agent de control al procesului
(PCA – Process Control Agent) care acționează ca agent tensioactiv reducând numărul de procese
de sudare la rece, conducând la realizarea unui echilibru între sudarea la rece și fenomenele de
rupere a particulelor.

3. Aparatura utilizată şi materialele necesare

• Moară planetară cu bile (Fig.3), cu utilizarea simultană a două sau patru incinte, incinte și
bile de măcinare din același material.
 (a) (b)

Figura 3: Moară planetară Retsch PM 400, cu 4 posturi (a) și

diferite incinte și bile de măcinare (b).

• Condițiile de aliere mecanică sunt:

- raport masic bile-pulbere B:P = 10:1,
- gradul de umplere al incintei: 75%
- agent de control al procesului: heptan,
- durată de măcinare: 1 - 4 ore,
- turația morii: 150 - 300 rpm.
• Compoziţiile chimice analizate pentru obținerea prealiajelor AlMn nanostructurate sunt
25Mn75Al și 35Mn65Al.
• Pulberi elementare de Al și Mn cu granulația de 45 µm și puritate 99,5%.

4. Modul de efectuare al lucrării

• Amestecarea pulberilor elementare în proporţiile stabilite și încărcarea amestecului de
pulberi în moară împreună cu cantitatea de bile de măcinare necesară.
• Programarea morii: funcție de durata de măcinare, intervalul de măcinare, pauza de
măcinare, sensul de rotație al incintelor, turație.
• Pulberea aliată este scoasă imediat din incinte ci este lăsată să se liniștească în moară timp
de 1 oră pentru a evita împrășierea ei în aer datorată procesului de agitare; este scoasă după
 trecerea timpului din incinte, și se separă bile de materialul aliat mecanic cu ajutorul sitelor.
Cu ajutorul unei pensule se curăța și pulberea rămasă pe bile.
• Se cântărește cantitatea de pulbere rezultată.
• Ulterior amestecul măcinat poate fi consolidat prin presare mecanică și tratat termic pentru
a se obţine un produs compact cu microstructura și proprietăţi dorite.

5. Rezultate
Se calculează:
• coeficientul de umplere a morii cu pulbere și cu bile,
• se efectuează analiza pulberilorlor obținute,
• se întocmește fișa prealiajelor obținute conform tabelului 1.

Caracteristicile pulberii de ........... obținute prin aliere mecanică în moară cu bile

Valori leobținute
Nr.crt. Caracteristica u.m.
experimental
1 Densitate aparentă g/cm3
2 Porozitate P %
3 Viteza de curgere sec
4 Unghi de taluz grade
5 Forma particulelor schiță
6 Dimensiunea particulelor m
7 Coeficient de umplere

Referatul asupra lucrării trebuie să cuprindă principiul metodei, modul de lucru și

rezultatele obținute.