Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Scopul lucrării
Scopul lucrării îl constituie obţinerea prealiajului AlMn, cu structură nanometrică, prin
aliere mecanică în moară planetară cu bile și studiul parametrilor care determină procesul de aliere
mecanică.
2. Aspecte teoretice
Prealiaje sunt materiale metalice ce sunt utilizate pentru modificarea şi finisarea
aluminiului şi aliajelor sale. Deşi prezintă dificultăţi în privinţa metodelor şi tehnologiilor de
obţinere, acestea prezintă totuși carcteristici net superioare materialelor clasice existente datorită:
• numărului foarte mare de germeni de cristalizare – compuşi intermetalici stabili, cu
dimensiuni chiar nanometrice;
• măririi vitezei de germinare la solidificare;
• efectului de modificare în topituri metalice mai eficace, imediat şi de lungă durată.
În prezent sunt produse prealiaje AlMn cu diverse concentraţii de Mn așa cum este prezentat
în tabelul 1.
În ultimii ani însă au apărut tabletele concentrate de Mn, 75/80%Mn, numite și prealiaje
compacte, care sunt utilizate cu succes la elaborarea aliajelor de aluminiu. Acestea furnizează o
metodă eficientă şi economică de adaos nu numai a manganului, dar şi a altor elemente de aliere
cum sunt Ti, Fe, Cr, Zn, Ni şi Cu, pentru obţinerea unor aliaje de calitate ridicată.
Aliajele de aluminiu cu structură nanometrică sunt împărţite în aliaje de aluminiu
nanocristaline, nanofaze sau amorfe cu scopul comun de a avea proprietăţi îmbunătăţite obţinute
prin finisare avansată (în unele cazuri nanocristalină) cu microstructuri la scară nanometrică.
Aliajele de aluminiu au rezistenţă mecanică foarte înaltă şi într-o anumită măsură sunt aplicate cu
succes în industria aerospaţială, fiind destinate în special aplicaţiilor structurale, având constituenţi
structurali în domeniul de dimensiuni nanometrice, în mod obişnuit 500 ÷ 50 nm, dar şi cu faze în
domeniul 100 ÷ 10 nm.
Tabelul 1. Tipuri, concentraţii şi modul de prezentare al prealiajelor AlMn
(firma KBM AFFILIPS Master Alloys)
AlMn80 80%Mn, -
rest Al
Aliajele de aluminiu pot fi obţinute prin tehnologi convenţionale, dar şi prin tehnologia
metalurgiei pulberilor (PM – Powder Metallurgy) pentru aplicaţii critice/deosebite. Tehnica PM
este utilizată pentru a sintetiza faze amorfe şi nanocristaline în efortul de a consolida pulberile în
forme.
Măcinarea mecanică se poate realiza în mediu uscat sau umed. În cazul măcinării umede
se îmbunătăţeşte substanţial gradul de micşorare a particulelor prin reducerea efectului
dezavantajos al aglomerării electrostatice a particulelor măcinate, a tasării mecanice pe peretele
incintei de măcinare şi a creşterii temperaturii procesului.
Obiectivele generale ale măcinării materialelor includ:
• Reducerea mărimii particulelor;
• Modificarea morfologică a particulelor;
• Aglomerarea;
• Alierea în stare solidă (alierea mecanică);
• Amestecarea în stare solidă (aliere incompletă);
• Modificarea proprietăţilor unui material (densitatea, flotabilitatea, sau durificarea);
• Amestecarea sau înglobarea a două sau mai multe materiale sau faze mixte.
Moara cu bile este cel mai răspândit tip de utilaj destinat obţinerii pulberilor prin
metode mecanice, fiind construită dintr-un corp metalic, in interiorul căruia se găsesc corpurile
de măcinat (frecvent bile din oțel sau din aliaje dure). Principiul de bază al funcţionării unei
mori cu bile orizontale este prezentat în figura 1.
Figura 1: Ilustrarea principiului de funcţionare al unei mori cu bile. Schema mișcării bilelor în moară: a
– regim de alunecare; b – regim de rostogolire; c – regimul căderii libere; d – regimul de antrenare
totală a corpurilor de măcinat în mișcarea de rotație a morii.
În timpul măcinării au loc ciocniri repetate între bile şi particulele de pulbere. Particulele
sunt supuse unor procese repetate de deformare plastică (microforjări, microlaminări), ecruisare,
rupere (fracturare), sudare la rece şi difuzie în stare solidă. Efectul imediat al acestor ciocniri
asupra materialului procesat constă în creşterea locală a temperaturii (30–1300C), creşterea
concentraţiei defectelor structurale (vacanţe şi dislocaţii) şi creşterea interfeţei dintre particulele
componente ale amestecului de pulberi. Aceşti trei factori sunt deosebit de importanţi întrucât
accelerează difuzia atomilor şi realizează procesul de aliere mecanică. În plus, în anumite cazuri
împreună cu corpurile de măcinat și pulberile care trebuie măcinate, de obicei se adaugă o cantitate
nu mai mare de 5% în greutatea totală de pulbere procesată, numită agent de control al procesului
(PCA – Process Control Agent) care acționează ca agent tensioactiv reducând numărul de procese
de sudare la rece, conducând la realizarea unui echilibru între sudarea la rece și fenomenele de
rupere a particulelor.
• Moară planetară cu bile (Fig.3), cu utilizarea simultană a două sau patru incinte, incinte și
bile de măcinare din același material.
(a) (b)
5. Rezultate
Se calculează:
• coeficientul de umplere a morii cu pulbere și cu bile,
• se efectuează analiza pulberilorlor obținute,
• se întocmește fișa prealiajelor obținute conform tabelului 1.