Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
alimentare
Detalii
Categorie: Merceologia mărfurilor alimentare
Ultima actualizare: 19 nov. 2019
Scris de Conspecte Team
Accesări: 81.983
Principalele proprietăţi ale mărfurilor alimentare
Proprietăţi psihosenzoriale
Proprietăţile olfactive
Stimulii olfactivi sunt formaţi din moleculele substanţelor volatilizate, care sunt
aspirate. Proprietăţile olfactive se datoresc grupelor osmofore existente în
moleculele produselor, identificîndu-se peste 100 de componenţi care influenţează
mirosul. Dintre aceştia amintim acidul formic şi acidul acetic (miros pătrunzător),
alcoolul metilic (miros neplăcut), alcoolul etilic (miros slab dulceag), esterii (miros
pronunţat de flori şi fructe), compuşii cetonici (participă la formarea aromei
substanţelor mentolate), compuşii cu sulf (participă la formarea aromei unor legume
cum sunt ceapa, usturoiul, hreanul etc.).
Proprietăţile gustative
Bulbii gustativi sunt situaţi pe diferite părţi ale limbii, fiecare recepţionînd un anumit
gust: gustul amar se percepe mai intens la baza limbii, gustul dulce la vârful limbii,
gustul sărat la vârful limbii şi pe părţile laterale, iar gustul acru se percepe mai bine
cu partea mijlocie a limbii; de menţionat, că există şi zone de interferenţă.
Aroma
Proprietăţile tactile
Proprietăţi fizice
Forma şi dimensiunea
Masa
Masa este una dintre cele mai importante caracteristici ale mărfurilor. În vorbirea
curentă se utilizează frecvent expresia greutate, în locul noţiunii fizice de masă.
Diferenţa dintre masa brută şi masa netă o reprezintă tara (daraua), adică masa
ambalajului, recipientului, cutiei, vehiculului etc. în care se află marfa. Masa netă
trebuie verificată de mai multe ori pe parcursul circulaţiei mărfurilor, deoarece, ca
urmare a acţiunii anumitor factori, poate suferi modificări ce antrenează şi o serie de
efecte economice.
În cazul produselor alimentare, masa este strîns corelată cu mărimea şi volumul
spaţiilor lacunare (goale sau pline cu sucuri), conţinutul în apă, substanţă uscată etc.
În cazul produselor vegetale de exemplu, ea depinde de specie, soi, condiţiile de
vegetaţie etc. Astfel, la mere masa unui fruct este cuprinsă de regulă între 50-300 g,
la caise între 15-56 g, la vinete 150-300 g, sfecla roşie 300-1000 g etc.
Capacitatea de sorbţie
Umiditatea exprimă conţinutul total de apă (în orice formă) al unui produs
higroscopic, fiind o caracteristică definitorie pentru foarte multe mărfuri alimentare.
Cunoaşterea acestui indice prezintă mare importanţă pentru produsele alimentare
deoarece influenţează masa comercială, determină condiţiile de păstrare,
influenţează determinările de laborator etc. Produsele higroscopice conţin în mod
natural apă, motiv pentru care, în circulaţia mărfurilor s-a stabilit prin convenţie, o
anumită cantitate de apă admisă, menţionată în standardele de produs şi denumită
umiditate legală (ex. grîu 14%).
Culoarea
Culoarea este o proprietate fizică importantă a produselor alimentare, fiind însă în
acelaşi timp, în corelaţie şi cu caracteristicile estetice şi psihosenzoriale ale
acestora.
Reacţiile diferite ale persoanei care percepe culoarea mărfurilor se explică printre
altele, prin asociaţiile pe care omul în cauză, le face cu anumite stări, însuşiri,
fenomene naturale etc. Aceste asociaţii sunt foarte importante în procesul de
realizare a produselor, a ambalajelor, a materialelor de prezentare, deoarece,
culoarea trebuie să se constituie într-un mesaj pe care produsul îl transmite
cumpărătorului.
Indicele de refracţie
Indicele de refracţie este o constantă fizică proprie unor substanţe pure, în condiţii
specifice de temperatură şi presiune. Această proprietate reflectă puritatea precum
şi concentraţia. Acest indice este determinat de raportul dintre viteza luminii în primul
mediu (vi) şi viteza luminii în al doilea mediu (v2).
Căldura specifică
Punctul de congelare
Proprietăţi chimice
Un exemplu în acest sens îl constituie oxidarea, care apare în urma reacţiei chimice
de combinare a oxigenului cu un element sau o substanţă din compoziţia produsului,
sau prin legarea oxigenului de molecula acelei substanţe.
Proprietăţi tehnologice
fermitatea structotexturală
stabilitatea, starea de prospeţime şi sănătate
gradul de maturare.
Proprietăţi estetice
În practică pot fi întîlnite diverse alte metode fizice sau fizico-chimice utilizate pentru
controlul calităţii produselor alimentare.
Fotometria cu flacără este în mod curent folosită pentru dozarea potasiului (K) şi a
sodiului (Na).
Metode chimice
Metode microbiologice