C A L I TAT E A

ALIMENTELOR

Adelina Mazilu; Alessia Moloman; Daria

Negoiță; Eva Staigerwald;Elena Lupu;
Rebeca Neagu
Clasa a VI a-A
Școala Elena Doamna Tecuci
Prof. îndrumător Tivdă Marilena
 PIRAMIDA
ALIMENTELOR
 L A C TAT E L E
• Produsele lactate sunt alimentele produse din lapte.
Unele protate sunt obținute prin separarea cazeinei de
zer în urma închegării laptelui cu ajutorul cheagului
sau ca urmare a prezenței de acid lactic rezultat în
urma fermentării lactice a lactozei prezente în mod
natural în lapte
• Laptele conține și vitamina A, vitaminele B1 și B6,
seleniu, zinc și magneziu. 250ml. de lapte conține 146
de calorii, 8 grame de grăsime, 8 grame de proteină
animală de calitate și 13 grame de carbohidrați. Există
mai multe tipuri diferite de produse lactate. Produsele
lactate grase, cum ar fi brânza și untul, au o compoziție
nutritivă destul de diferită de cea a laptelui.
 P R O T E I N E , G L U C I D E , V I TA M I N E
Proteinele sunt substanțe care se găsesc în componența tuturor celulelor
materiei vii. Proteinele de origine animală provin din carne, pește, lapte și ouă, precum
și din preparate sau derivate ale acestora. Proteinele vegetale se găsesc în cereale,
leguminoase (mazăre, fasole), nuci, alune. Rolul proteinelor este de a participa la
formarea de noi celule, deci la creșterea și la repararea celulelor distruse. Au rol şi în
formarea anticorpilor.
Glucidele (zaharurile) sunt substanțe care asigură necesarul de energie al
organismului în proporție de 50-60%. Ele ajută la arderea lipidelor, pot participa la
formarea proteinelor, la reglarea temperaturii corpului și sunt singura sursă de energie
pentru sistemul nervos. Se găsesc în: fructe, miere, legume, boabele cerealelor, cartofi,
sfecla de zahăr etc. Principalele glucide sunt: glucoza, zaharoza, celuloza, fructoza,
amidonul.
Vitaminele sunt factori nutritivi esențiali pentru organismul uman și se
găsesc în alimentele pe care le consumăm zilnic . Vitaminele nu produc energie, dar
lipsa lor din alimentație poate duce la grave boli de nutriție. În funcție de proprietatea
lor de a se dizolva în apă sau în grăsimi, se împart în două grupe.
 Caracteristici organoleptice (stabilite cu ajutorul organelor de simț): Cu ajutorul văzului
se apreciază forma produsului, aspectul, culoarea, mărimea, textura; Cu ajutorul
mirosului se apreciază substanţele odorizante (mirositoare) care imprimă această
caracteristică produsului. Ex: aromă de brânză, miros de pește, mirodenii; Cu ajutorul
senzaţiilor gustative, create în cavitatea bucală, se disting patru gusturi: dulce, acru,
sărat, amar; Prin atingerea produsului se simte duritatea (neted, aspru), elasticitatea
(tare, moale), temperatura (cald, rece); Cu ajutorul auzului putem aprecia sunetul emis
de produs la rupere, la masticare, la presare/lovire/ rupere, la destuparea băuturilor
carbogazoase etc. Produsele des întâlnite în alimentație au următoarele caracteristici
organoleptice:
-laptele proaspăt are aspectul de lichid omogen lipsit de impurități, gustul dulceag și
culoare albă cu nuanțe gălbui;
-carnea proaspătă are culoarea de la roz deschis (păsări, porc), la roșu închis (vită), în
CARACTERISTICI funcție de rasă și vârsta animalului, mirosul plăcut, caracteristic fiecărei specii,
suprafață lucioasă și umedă; pentru a păstra însușirile cărnii proaspete, ea se va
ORGANOLEPTICE conserva prin refrigerare (se păstrează în frigider la temperatura de 1-3°C) o perioadă
scurtă de timp, sau prin congelare (la temperatura de -12°C)
-peștele proaspăt prezintă globul ocular clar, branhiile roșii, corpul lucios, solzii se
 CALCIU, FIER, IOD,
MAGNEZIU
• Calciul se gaseste in lapte si in produse lactate, ficat,
carne, contribuind la formarea oaselor.
• Fierul se gaseste in ficat, soia, spanac, cereale integrale
etc. si are rolul de a regenera sangele.
• Iodul se gaseste in peste, alge, oua, ceapa, usturoi etc.
si contribuie la dezvoltarea fizica si mentala.
• Magneziul se gaseste in legume cu frunze verzi, nuci,
peste gras, banane, ciocolata neagra ,fructe uscate etc. si
este necesar pentru mentinerea functionalitatii
musculare si nervoase a organismului, intarirea
sistemului imunitar, reglarea ritmului cardiac si
consolidarea oaselor.
 Proprietatile gustative sunt determinate de proprietatile chimice ale
alimentelor, respectiv de componentele acestora care au gust si se pot
dizolva. Gustul este o forma a sensibilitatii chimice, care serveste la
aprecierea si selectia produselor alimentare si la crearea conditiilor psiho-
fiziologice favorabile ingerarii lor. Bulbii gustativi sunt situaţi pe diferite
părţi ale limbii, fiecare recepţionînd un anumit gust: gustul amar se
percepe mai intens la baza limbii, gustul dulce la vârful limbii, gustul sărat
la vârful limbii şi pe părţile laterale, iar gustul acru se percepe mai bine cu
partea mijlocie a limbii; de menţionat, că există şi zone de interferenţă.
Limitele absolute ale sensibilităţii gustative (stabilite de Sreiber) diferă la
cele 4 gusturi. Astfel, concentraţiile minime şi maxime ale substanţelor,
necesare receptorilor gustativi pentru perceperea senzaţiilor specifice,
sunt:
• 0,1-20% pentru gustul dulce
• 0,05-10% pentru gustul sărat
PROPRIETĂȚI • 0,0025 - 0,28% pentru gustul acru

G U S TAT I V E • 0,0001 - 0,0007% pentru gustul amar

 Specialistii in domeniul alimentar alaturi de cei din
domeniul sanatatii au încercat crearea si implementarea
unor sisteme suplimentare care sa ajute consumatorul sa
faca o alegere cât mai buna în selectarea produselor
alimentare, pentru asigurarea tuturor nutrientilor necesari
functionarii optime a organismului, dar si pentru evitarea
sau consumarea în cantitati cat mai reduse a anumitor
CONCLUZII produse, în special a celor slab nutritive si hipercalorice.
Astfel, s-a urmarit, pe de o parte, reducerea consumului
de produse care contin cantiti mai mari de acizi grasi
saturati (în special acizi grasi ), sare sau zahar, iar pe de
alt parte, cresterea transportului de fructe, legume si
cereale integrale.
BIBLIOGRAFIE

• Livresq.com
• Wikipedia.com
M U LT U M I M
PENTRU
AT E N T I E !