Universitatea “ Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Master Managementul serviciilor sociale

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Evaluarea performanţelor unui program de asistenţă socială

Studiu de caz – Programul ,,Educaţie pentru toţi” a Centrului de zi
pentru copii Sfântul Iosif, Satu Mare

Coordonator ştiinţific
Conf. univ. dr. Nicoleta Neamţu

Masterand
Cristea Adelina Ana

Cluj Napoca
2016
 CUPRINS

Partea I: Fundamentarea teoretică a lucrării

CAPITOLUL 1: Precizări conceptuale...................................................................................5
1.1. Definirea conceptelor de bază.............................................................................................5
1.1.1 Conceptul de evaluare a programelor.................................................5
1.1.2 Conceptul de serviciu social...............................................................6
1.1.3 Conceptul de program social...............................................................6
1.1.4 Centrele de zi pentru copii..................................................................7
CAPITOLUL 2: Teorii ştiinţifice relevante pentru evaluarea programelor sociale............8
2.1. Teoria programului................................................................................................................8
2.2. Teoria normativă...................................................................................................................9
2.3. Teoria cauzală........................................................................................................................9
CAPITOLUL 3: Tipuri şi sisteme de evaluare a programelor de asistenţă socială.............11
3.1. Principii şi criterii ale evaluării..............................................................................................12
3.2. După scopul evaluării.............................................................................................................14
3.2.1 Evaluare formativă.................................................................................14
3.2.2. Evaluare sumativă.................................................................................15
3.3. După momentul evaluării......................................................................................................15
3.3.1. Evaluare ex ante....................................................................................16
3.3.2. Evaluare continuă..................................................................................16
3.3.3. Evaluare ex post....................................................................................17
3.4. Evaluarea de rezultate şi evaluarea de impact........................................................................18
3.5. Cadrul logic în evaluarea programelor sociale.......................................................................20
CAPITOLUL 4: Aspecte legislative privind centrele de zi pentru copii................................25
4.1. Standardele minime obligatorii de calitate privind centrele de zi pentru copii......................25
4.2. Standardele minime de cost pentru centrele de zi pentru copii..............................................27
Partea a II a: Cercetarea
CAPITOLUL 5: Etapa de cercetare..........................................................................................29
5.1. Etapa de cercetare...................................................................................................................29

2
 5.1.1. Scopul cercetării..............................................................................29
5.1.2. Obiectivele cercetării.......................................................................29
5.1.3. Întrebările de cercetare....................................................................30
5.2. Proiectarea cercetării..............................................................................................................30
5.2.1. Tipul cercetării.................................................................................30
5.2.2. Colectarea datelor............................................................................31
5.2.3. Participanţii la cercetare...................................................................31
5.2.4. Procedura de derulare a cercetării....................................................32
5.2.5. Metode, tehnici şi instrumente de culegere a datelor.......................33
5.3. Prezentarea şi analiza rezultatelor cercetării...........................................................................35
54. Concluziile cercetării...............................................................................................................50
CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII................................................................................53
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................56
ANEXE.........................................................................................................................................59

3
 MOTIVAŢIE

Alegerea temei de disertaţie, reprezintă primul şi cel mai important pas în ceea ce
priveşte traseul redactării ei. Astfel, tema aleasă trebuie în primul rând să trezească curiozitatea şi
interesul celui care o citeşte şi în acelaşi timp să fie abordabilă şi de actualitate.

Studierea acestei teme este importantă deoarece evaluarea programelor în asistenţă

socială reprezintă una din etapele esenţiale ale oricărui proces de dezvoltare socială şi prin
intermediul ei se obţin informaţii relevante referitoare la modul de alocare al resurselor şi se
poate determina gradul în care scopul şi obiectivele stabilite sunt atinse. Totodată, prin
intermediul evaluării programelor de asistenţă socială, se pot evidenţia efectele pe care acestea le
au asupra grupului ţintă, ne ajută la o mai bună adaptare a intervenţiilor la nevoile acestora, la
îmbunătăţirea mecanismelor de realizare dar şi la identificarea elementelor nedorite şi
neintenţionate, precum şi la eficientizarea managementului acestor intervenţii, oferirea unui
feedback util pentru îmbunătăţirea imediată a calităţii programelor.

În România, evaluarea programelor s-a dezvoltat o dată cu apariţia programelor de

finanţare internaţională, care includeau şi o componentă de monitorizare şi evaluare. Aşadar
trebuie acordată o atenţie mărită evaluării, pentru a justifica intervenţiile făcute, a controla
calitatea activităţilor interprinse dar şi a justifica măsura în care programul a contribuit la
soluţionarea anumitor probleme.

Având în vedere că am studiat această temă în cadrul masteratului Managemntul

serviciilor sociale, am dorit să pun în practică cunoştinţele teoretice dobândite pe parcursul
semestrului şi astfel am realizat o evaluare a unui program de tip after school pentru copiii rromi,
în cadrul căruia mi-am efectuat stagiul de practică.

Lucrarea de faţă este structurată pe două părţi şi anume: prima parte cuprinde informaţiile
teoretice relevante evaluării programelor din asistenţa socială iar cea de-a doua parte constă în
cercetarea propriu zisă care are ca scop aprofundarea evaluării unui program de asistenţă socială,
cu accent pe evaluarea performanţelor iar în ultima parte sunt prezentate concluziile finale.

4
 CAPITOLUL 1
PRECIZĂRI CONCEPTUALE

1.1. Definirea conceptelor de bază

1.1.1. Conceptul de evaluare a programelor
Evaluarea programelor şi proiectelor reprezintă acel proces care permite analizarea
beneficiilor intervenţiilor realizate prin intermediul unui proiect, prin raportarea la anumite
criterii precum impactul proiectului, eficienţa şi eficacitatea lui, relevanţa continuă pentru
nevoile beneficiarului aşa cum au fost acestea identificate în etapa de programare (Boghicevici,
Creţ şi Şipoş, 2002).

Evaluarea denumită şi procesul de controlare, este o etapă foarte importantă în

managemetul serviciilor de asistenţă socială. Atunci când managerii se află în cadrul acestei
etape culeg informaţiile necesare pentru măsurarea performanţelor, compară rezultatele obţinute
în urma măsurării şi află dacă planul stabilit poate fi aplicat sau nu (Neamţu, 2008:183).

Conform lui Attkinsson şi Broskowski (1978), apud Neamţu (2008:185-186), evaluarea

programelor este ,,un proces de luare a deciziilor rezonabile despre eforturile, eficacitatea şi
adecvarea programului, bazată pe colectarea şi analiza sistematică a datelor, proiectată a fi
utilizată în managementul programului, răspunderea externă şi planificarea viitoare, focalizată în
special pe accesibilitatea, conştientizarea, disponibilitatea, comprehensiunea, integrarea şi costul
serviciilor.”

Evaluarea în cadrul unui proiect sau program este extrem de folositoare în ceea ce
priveşte planificarea şi managementul proiectelor, ea reprezintă o tehnică de cercetare şi totodată
este un instrument util pentru realizarea politicilor publice. Scopul unei astfel de evaluări este de
a sesiza în timp util efectele nedorite asupra grupurilor de oameni, comunităţilor şi societăţii
precum şi pentru a încuraja elementele pozitive ale programelor şi proiectelor (Gârboan,
2007:20).

Mai mult decât atât scopul evaluării constă în colectarea sistematică de informaţii despre
rezultate (output) dar ne ajută şi la îmbunătăţirea implementării programului şi la generearea
unor decizii performante pentru viitor. Putem concluziona spunând că evaluarea este utilizată

5
pentru a minimiza pierderile şi a maximiza rezultatele pozitive în urma intervenţiilor asupra
grupurilor sociale de mici sau mari dimensiuni (Gârboan, 2007:21).

1.1.2. Conceptul de serviciu social

Conform standardului terminologic internaţional SR ISO 9004-2:1994, apud Drăgulescu
N. Şi Drăgulescu M., (2003:22), serviciul reprezintă ,,rezultatul unor activităţi efectuate de un
furnizor de servicii sociale, denumit prestator, în scopul satisfacerii unor necesităţi ale clientului,
atât la interfaţa client-furnizor cât şi prin activităţi interne ale furnizorului.” Există trei
perspective mari care abordează serviciul:

1. Potenţialul prestatorului serviciului

2. Procesul de prestare a serviciului
3. Rezultatul imateraial al prestării serviciului
Prima perspectivă ne duce cu gândul la capacitatea şi performanţa pe care o are prestatorul de
serviciu, a doua la capacitatea procesului de a îndeplini toate cerinţele legate de calitate şi a treia
perspectivă se referă la cunoştinţele, aptitudinile şi motivaţia procesului (Drăgulescu N.,
Drăgulescu M., 2003:23).

1.1.3. Conceptul de program social

Programele sociale sunt definite de către Măţăuan (1999:38), ca fiind ,,un ansamblu
planificat şi coordonat de resurse materiale, financiare şi umane precum şi activităţi alocate
respectiv desfăşurate pentru o anumită perioadă de timp sau până la atingerea unui obiectiv clar
stabilit în scopul satisfacerii unui set de nevoi speciale ale prevenirii sau rezolvării unor
probleme.”

Ca şi o comparaţie între programe şi proiecte putem afirma că programele au de regulă un

buget flexibil şi o durată mai mare de timp iar proiectele au un buget fix şi se desfăşoară pe o
durată mai mică de timp. Programele reprezintă un mijloc de implementare a unei politici iar
proiectele sunt subdiviziuni ale programelor motiv pentru care echipa programului are rol de
coordonare şi supervizare iar cea a proiectului de implementare. Altfel spus, complexitatea
programelor din sfera asistenţei sociale constă în implicarea unui număr mare de specialişti din
mai multe sectoare de activitate (Velea, 2004:35).

6
 1.1.4. Centrele de zi pentru copii
Conform lui Cojocaru (2008:229), centrele de zi reprezintă un serviciu social destinat
copiilor şi familiilor aflate în dificultate, pentru susţinerea acestora pentru o perioadă limitată de
timp, în vederea depăşirii unor situaţii de criză. Acelaşi autor prezintă centrele de zi ca având
capacitatea de a se adapta diferitelor categorii de beneficiari în funcţie de vârstă, de situaţiile
specifice ale familiilor, de nivelul de educaţie al părinţilor, de obiectivele stabilite etc. Înfiinţarea
unui astfel de serviciu destinat categoriilor de benefcirai enumeraţi anterior, poate avea diferite
scopuri cum ar fi prevenirea separării copilului de familia sa, evitarea abandonului şcolar sau ca
sprijin în caz de neglijare, abuz, exploatare a copilului prin muncă sau comportamente
predelicvete sau delicvente (Cojocaru, 2008:237).

,,Centrul de zi oferă servicii de protecţie de tip semi-rezidenţial copiilor din arealul

localităţii în care funcţionează, pentru a le oferi dreptul de a-şi păstra relaţiile familiale. În
centrul de zi se desfăşoară următoarele activităţi: depistarea cazurilor, monitorizarea acestora,
evaluarea evoluţiei cazurilor, îngrijirea copiilor, educarea, socializarea şi dezvoltarea afectivă a
copilului” (Neamţu, 2007:79).

7
 CAPITOLUL 2

TEORII ŞTIINŢIFICE RELEVANTE PENTRU EVALUAREA

PROGRAMELOR SOCIALE

Pentru o aprofundare cât mai complexă a problematicii evaluării programelor în asistenţa

socială, se consideră că teoriile ştiinţifice relevante pentru tema respectivă sunt: Teoria
programului în evaluare, Teoria normativă şi Teoria cauzală în evaluare.

Conform lui Cojocaru (2010:13) evaluarea este ,, un proces care contribuie la dezvoltarea
ştiinţelor sociale şi a cunoaşterii datorită capacităţii acesteia de a se concentra pe aspecte
particulare ale situaţiei în care se desfăşoară programele, propunând şi experimentând noi
strategii de cercetare şi abordări teoretice.” Cu alte cuvinte evaluarea oferă informaţii ce ţin de
luarea deciziilor şi elaborarea de noi programe, dacă în urma intervenţiei s-a ajuns la rezultatele
dorite, dacă este nevoie de îmbunătăţirea programului, cu ajutorul evaluării se identifică şi
elementele nedorite sau neintenţionate care au apărut pe parcurs. În cadrul acestuit tip de evaluări
se ţine cont de mai multe teorii cum ar fi: teoria programului, teoria normativă şi teoria cauzală
(Cojocaru, 2008:45).

2.1. Teoria programului

Teoria programului în evaluare este cea mai utilizată deoarece se identifică elementele
cheie ale programului şi ajută la clarificarea legăturii între aceste elemete. În cadrul acestei teorii
selecţia caracteristicilor programului se face pe baza cadrului teoretic. Evaluatorii care apelează
la acceastă teorie culeg datele pornind de la respectivul cadru teoretic. Operaţionalizarea
conceptelor care satisfac cerinţa validităţii reprezintă un cadru general de culegere a datelor şi de
interpretare a acestora (Scriven, 2005).

Utilizarea teoriei programului reprezintă un avantaj important, acela că oferă informaţii

ce pot conduce la explicaţii suplimentare privind problema, soluţiile şi alternativele de
soluţionare. Această teorie joacă un rol important în ceea ce priveşte luarea deciziilor şi poate fi
folosită atât pentru dezvoltarea concepţiilor referitoare la probleme şi soluţii cât şi pentru

8
descrierea atentă a unui set de acţiuni alternative ce pot fi realizate (MCClintock, 1987:43, apud
Cojcaru, 2010:66).

În cadrul evaluării teoriei programului Stufflebeam (2001), apud Cojocaru (2010:66),

susţine că există două tipuri de abordări şi anume: abordare centrată pe o teorie validă şi abordare
centrată pe elaborarea unei teorii ţinându-se cont de datele culese. Pe când Patton (2008), apud
Cojocaru (2008:67) identifică trei tipuri de abordări şi anume: abordarea deductivă care foloseşte
teorii din diverse discipline pentru a-ţi forma modele noi de relaţii de intervenţie şi efecte,
caracteristica definitorie fiind credibilitatea.

În abordarea inductivă este nevoie de implicarea evaluatorului în munca de teren pentru

a forma modele de relaţii între activităţile şi rezultatele programului. Caracteristica cea mai
potrivită pentru această abordare este gradul înalt de relevanţă. Iar ultimul tip şi anume abordarea
centrată pe beneficiar, pentru a genera această teorie evaluatorul este obligat să obţină informaţii
cu privire la implicarea beneficiarilor dar şi a întregului personal (Chen, 2005).

2.2. Teoria normativă

Teoria normativă se referă la compararea elementelor teoriei programului cu ceea ce se

obţine în derularea programului. Cojocaru (2010:68) aminteşte în cartea sa trei modele ale teoriei
normative, elaborate de Chen: evaluarea formativă ientifică structura normativă a intervenţiei,
examinează actualul tratament oferit şi apreciază congruenţa dintre norme şi intervenţiile
implementate; evaluarea normativă a mediului de implementare identifică normele programului,
examinează mediu actual în care programul este implementat şi apreciază congruenţa dintre
aspectele normative şi modul în care acestea sunt reflectate în cadrul acţiunilor desfăşurate în
program; totodată, evaluarea normativă a rezultatelor identifică setul de obiective sau rezultele
normative care sunt urmărite în cadrul programului (Cojocaru, 2010:68).

2.3. Teoria cauzală

Teoria cauzală face referire la relaţiile de cauzalitate care fundamentează programul,

punând în legătură acţiunile cu efectele acestora. În cadrul acestei teorii se urmăreşte evaluarea
impactului (măsurarea impactului intervenţiei), evaluarea mecanismelor de intervenţie
(măsurarea şi analiza relaţiilor cauzale dintre intervenţie şi rezultate) şi evaluarea generalizatoare

9
(surprinderea modalităţilor prin care rezultatele evaluării unui program pot fi extinse în
progremele viitoare) (Burton, 2001).

Tot Chen, în 1990 (apud, Cojocaru, 2010:69) a identificat şi cele trei subtipuri ale teoriei
cauzale. Astfel acesta aminteşte evaluarea impactului, care măsoară impactul intervenţiei, asupra
programului; evaluarea mecanismelor intervenţiei care analizează acele relaţii care s-au stabilit
între intervenţii şi rezultate. Şi în cele din urmă, cel de-al treilea tip este evaluarea
generalizatoare care identifică moduri noi de extindere a rezultatelor asupra programelor viitoare.

Concluzionând, putem spune că evaluarea serviciilor sociale reprezintă o parte integrantă

la nivelul practicii manageriale, o necesitate în procesul de asistenţă socială şi o bază în luarea
deciziilor privind programele actuale sau cele proiectate deja.

10
 CAPITOLUL 3

TIPURI ŞI SISTEME DE EVLUARE A PROGRAMELOR DE

ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Evaluarea serviciilor de asistenţă socială se desfăşoară prin intermediul unor ,,comisii

care vizează asigurarea calităţii, organizaţii care revizuiesc standardele profesionale,
managementul riscului îngrijirii oferite, revizuirea utilizării resurselor de către
organizaţie,,(Neamţu, 2008:14).

Prin evaluarea programelor se înţelege ,,măsurarea efectelor pe care le au programele

asupra clienţilor, beneficiari, ai organizaţiei de agenţii şi marelui public” (Milez, O’Melia,
DuBois, 2006:471). Acestă evaluare este făcută de către o echipă de evaluatori, sau în funcţie de
organizaţie poate fi un singur evaluator, care, cu ajutorul unor instrumente, culeg datele necesare.
Fiecare evaluator are un design de evaluare, care cuprinde întrebările evaluării în detaliu, modul
în care se pot obţine şi identifica informaţiile utile, cine şi cum face evaluarea, care sunt tehnicile
şi care sunt modurile de interpretare a datelor (Worthen, Sanders, Fitzpatrick, 1997, apud Miley
şi colab. 2006). Evaluarea programelor din cadrul unei organizaţii, face parte din cei 10 paşi a
realizării profilului unei organizaţii. Pentru a pune în aplicare acest pas este nevoie ca scopurile
şi obiectivele organizaţiei să fie bine cunoscute. Iar monitorizarea şi evaluarea nu fac altceva
doar dacă obiectivele formulate au fost îndeplinite iar scopul atins. Evaluarea este uşor de
realizat dacă scopurile şi obiectivele sunt clare şi simple, dar când acestea devin mai dificile şi
greu de dus la îndeplinire, atunci şi evaluarea va fi mult mai complexă (Burton, 2001:96).

Cu toate acestea, evaluarea nu explică doar modul în care un program funcţionează, ci

testează şi teoriile locale, care ,,contribuie la dezvoltarea ştiinţelor sociale, deoarece acestea sunt
utilizate în evaluare pentru conceptualizarea şi interpretarea datelor, iar unul dintre rezultatele
indirecte ale evaluării este dezvoltarea şi rafinarea acestor teorii (Rigginm 1990, apud Cojocaru,
2010:15).

Evaluarea la nivel de practică managerială, are o mare aplicabilitate, orientată spre

îmbunătăţirea calităţii programelor. Rezulatele obţinute în urma evaluării, trebuie să fie
comunicate membrilor comunităţii, surselor de finanţare, cei care asigură servicii directe,
11
administratorilor. Aceste rezultate nu trebuie doar comunicate, ci şi bine înţelese de către cei
interesaţi. Valoarea evaluării poate fi observată , atunci când este implicată în luarea deciziilor
manageriale de zi cu zi în organizaţie (Neamţu 2008).

Prin urmare, putem afirma că evaluarea este un proces necesar în asistenţa socială
deoarece ne oferă informaţii, care ne ajută să aflăm dacă serviciile oferite de instituţie sau
organizaţie au fost furnizate conform obiectivelor stabilite şi au îndeplinit toate standardele de
calitate cerute. Aceste informaţii pot reprezenta baza pentru viitoarele decizii care se vor lua în
privinţa programului sau instituţiei evaluate.

3.1. Principii şi criterii ale evaluării

Etapa evaluării se bazează pe câteva principii care ,,inspiră încredere în procesul de
evaluare şi asigura credibilitatea evaluării” (Popa, Marica, 2010:105). Principiile evaluării sunt
următoarele: imparţialitatea şi independenţa, credibilitate, particularitatea factorilor interesaţi şi
utilitatea.

a) Imparţialitatea şi independenţa: acesta se referă la faptul că persoanele care evaluează

trebuie să fie diferite faţă de cele care elaborează şi implementează proiectele, este nevoie
de o separare între aceste funcţii.

b) Credibilitatea: cei care evaluează trebuie să fie competenţi în ceea ce fac şi independenţi.

c) Participarea factorilor interesaţi: în cadrul desfăşurării evaluării este nevoie şi de

participarea factorilor interesaţi, precum beneficiarii direcţi, managerii programelor
angajaţi pentru a se obţine un rezultat bun în ceea ce priveşte evaluarea.

d) Utilitatea: rezultatele, recomandările evaluării, este foarte important să fie clare şi utile
pentru organizaţie (Popa şi Marica, 2010:105).
Procesul de evaluare mai implică şi: o echipă bine organizată, cu evaluatori competenţi
care ştiu să îmbine teoria cu practica, planificarea procesului de evaluare, stabilirea indicatorilor
de performanţă (idicatori de implementare şi indicatori de impact), stabilirea unui buget în
vederea colectării şi procesării datelor dar şi respectarea codurilor etice şi standardelor de
evaluare (Burton 2001:76).

12
 La baza procesului de evaluare stau 5 criterii necesare pentru atingerea scopului acesteia.
Primul criteriu de acest fel este relevanţa care arată măsura în care obiectivele propuse în cadrul
programului şi planul de implementare sunt conform problemelor identificate. Eficienţa
programului reprezintă modul în care au fost folosite resursele în vederea transformării
activităţilor în rezultatele dorite. Un aat criteriu de bază este eficacitatea care urmăreşte dacă
programul şi-a atins obiectivele stabilite şi dacă s-a beneficiat de serviciile programului.
Impactul programului îşi propune să urmărească beneficiile de ansamblu pe care le-a avut
programul asupra întrgii populaţii. Şi un ultim criteriu de care este necesar să ţinem cont este
sustenabilitatea care urmăreşte dacă rezultatele pozitive ale programului pot fi continuate şi după
terminarea perioadei de finanţare (Pop, Marica, 2010).

Sunt mai multe criterii după care se pot împărţi tipurile de evaluare. Vom începe cu
definrea evaluării ce ţine de scop, aici se poate include evaluarea sumativă şi cea formativă.
Evaluarea sumativă urmăreşte analiza rezultatelor la un anumit moment al programului cu scopul
de a vedea performanţa şi utilitatea acestuia. Are puncte comune cu evaluarea prestabilită punând
accent pe metode cantitative şi se concentrează pe obiective şi pe modul de îndeplinire a
acestora. Iar evaluarea formativă este folosită cu scopul de a analiza situaţia uşurând
îmbunătăţirea programului, utilizându-se metode calitative şi concentrându-se asupra
activităţilor. Acestă evaluare are puncte comune cu evaluarea recreativă (Gârboan, 2007).

Mai mulţi evaluatori printre care şi Robert Stake recomandă ca în evaluarea programelor
să se pună accent pe evaluarea selectivă pentru că este ,,o abordare care sacrifică a anumită
precizie a selectărilor în speranţa de a creşte valoarea descoperirilor pentru persoanele din afară
şi din interiorul programelor” (Stake 2003, apud Gârboan, 2006:31-32).

Al doilea criteriu care împarte tipurile de evaluare este după momentul evaluării. Astfel
avem: evaluare ex-ante, care se face înaintea implementării programului prin analiza SWAT, în
care se vor identifica punctele tari, punctele slabe, ameninţările şi oportunităţile. Prin acest tip de
evaluare se asigură relevanţa şi coerenţa programului, evaluarea interim, este utilizată în etapa
implementării şi urmăreşte gradul de îndeplinire a tuturor obiectivelor cu scopul de a îmbunătăţi
designul şi procesul de implementare a programului, utilizând informaţiile din etapa
monitorizării şi a evaluării ex ante. Şi în cele din urmă cel de-al treilea tip este evaluarea ex post,

13
care se face la sfârşitul programului urmărind rezultatele obţinute şi compararea lor cu altele din
programe similare (Gârboan, 2006:32).

Al treile criteriu este după poziţia membrilor echipe de avaluare care are următoarele
subcategorii: evaluarea internă care este realizată de către personalul din interiorul organizaţiei
având ca scop analizarea programului din interior, deoarece are acces la mai multe date şi
cunoaşte mai bine organizaţia şi evaluarea externă facută de către cei din exteriorul organizaţiei,
fiind evaluatori independenţi, urmărind independenţa şi potenţialul destul de ramificat în ceea ce
priveşte expertiza (Lewis, 2000).

3.2. După scopul evaluării

Există numeroase criterii după care putem clasifica tipurile de evaluare. Unul dintre
acestea ar putea fi după scopul evaluării. Astfel scopurile pot fi diverse cum ar fi îmbunătăţirea
programului, susţine procesul de planificare al acţiunilor viitoare, luarea de decizii în privinţa
unei eventuale continuări a programului, decizii pe partea resurselor umane, financiare etc.
3.2.1. Evaluare formativă

Atunci când ne referim la sopul evaluării unui program, putem vorbi despre evaluarea
formativă care reprezintă proiectarea şi utilizarea evaluării pentru a îmbunătăţi programul.
Evaluarea formativă este centrată pe modul de implementare şi administrare a programului şi
utilizează metode calitative de culegere a datelor respectiv analiză a acestora (Velea, 2004:78).

Evaluarea formativă are loc pe parcursul derulării programului cu scopul de a oferi un feedback.
De obicei acest tip de evaluare se derulează cu scopul de a afla dacă un program se desfăşoară
conform planului, de a identifica obstacolele sau oportunităţile neaşteptate dar şi posibilele
măsuri ce pot fi aplicate pentru a creşte succesul programului (Negut, A. at al., 2011:51). După
cum am reamintit anterior, acest evaluarea formativă este o evaluare intermediară, cu scopul de a
analiza situaţia şi de a uşura îmbunătăţirea programului (Gârboan, 2007:28).

Potrivit lui Huey-Tsyh Chen (2005:133-134) o evaluare formativă bună trebuie să

îndeplinească simultan două criterii:

14
 a) actualitatea: care presupune adaptarea evaluării la necesităţile de timp ale
stakeholderilor, care au nevoie de informaţii culese rapid şi pe care mai apoi să o
poată folosi şi în continuare pentru implememntarea programului.
b) relevanţa: care vorbeşte despre abilitatea de a identifica cadrul evaluării în acele
probleme esenţiale de implementare care tind să afecteze întregul program. Pentru a
răspunde constrângerilor de timp, evaluarea formativă tinde să utilizeze metode de
cercetare flexibile şi care pot fi adaptate circumstanţelor unice de evaluare, precum
focus grupul, observaţia participativă, interviuri şi anchete (Chen, 2005:133-134).

3.2.2. Evaluare sumativă

Evaluarea sumativă, conform lui Măţăuan (1999:86) reprezintă ,,proiectarea şi utilizarea
evaluării pentru a stabili performanţa programelor şi a estima valoarea sa.” Acest tip de evaluare
se realizează în momentul terminării programului cu scopul de a lua decizii cu privire la viitor.
Acest tip de evaluare poate oferi informaţii benefice şi utile şi altor programe care au activităţi
similare cu programul care este analizat. Mai mult decât atât, vizează consecinţele unui proiect
sau program şi foloseşte metode cantitative de culegere şi analizare a datelor (Gârboan,
2007:28).

În cazul temei care este abordată în cadrul acestei lucrări, prin intermediul evaluării
sumative putem stabili gradul în care au fost atinse obiectivele stabilite la începutul demarării
programului cum ar fi dobândirea unor noi aptitudini, abilităţi a copiilor folosind diferite tipuri
de interpretări de exemplu cele normative sau cele criteriale (Chen, 2005:63).

Pentru a ne oferi o imagine cât mai clară în ceea ce priveşte evaluarea fomativă şi
sugetivă, Robert Stake în The Standards Based and Reponsive Evaluation oferă o definiţie
extrem de reprezentativă a celor două şi anume ,,Când bucătarul gustă supa este o evaluare
formativă iar când oaspeţii gustă supa este o evaluare sumativă.” (Stake, 2003:52).

3.3. După momentul evaluării

În ceea ce priveşte momentul realizării, se poate afirma faptul că evaluarea reprezintă un
proces sistemic dar în acelaşi timp secvenţial ce se realizează în momente cheie ale ciclului de
viaţă al proiectelor sau programelor, sub forma unor exerciţii distincte de evaluare. Astfel la

15
fiecare dintre cele trei stadii ale programului în care intervine evaluarea presupune abordarea
unor criterii diferite şi anume: evaluarea ex ante, evaluarea intermediară sau continuă şi în cele
din urmă evaluarea ex post.

3.3.1. Evaluarea ex ante

Evaluarea ex ante se realizează în faza de planificare şi design a programului. ,,Evaluarea
ex ante presupune o analiză SWOT , în cadrul căreia vor fi luate în considerare caracteristicile
definitorii ale localităţii, regiunii, statului în care se implementează proiectul, o analiza a nevoilor
şi anumite stimulări ale efectelor socio economice. Acest tip de evaluare asigură relevanţa şi
coerenţa programului în funcţie de context “(Gârboan, 2007:31).

Acest tip de abordare are la bază în principal criteriul de relevanţă. Evaluarea ex ante
analizează critic proiectele propuse, examinându-le obiectivele, planurile de implementare,
rezultatele estimate, cu intenţia de a determina dacă sunt cele mai potrivite intervenţii pentru a
îndeplini obiectivele relevante ale programului sau proiectului (Marica şi Popa, 2010:107).

Prin acest tip de evaluare se urmăreşte coerenţa şi relevanţa programului. Scopul evaluării ex
ante este de a optimiza alocarea resurselor şi de a îmbunătăţi calitatea programului, motiv pentru
care tinde să fie un proces interactiv. Evaluarea ex ante poate fi realizată printr-un studiu de
fezabilitate sau o diagnoză iniţială. Analiza costurilor, este specifică acestui tip de evaluări şi
urmăreşte analiza celei mai bune alternative pe baza criteriului eficienţei (Neguţ, 2011:54).

Atunci când ne referim la finanţarea unui program, în cadrul evaluării ex ante, putem
vorbi de procesul de apreciere a propunerilor de finanţare iniţiat de către finanţatori, ce are ca
scop selectarea proiectelor care se încadrează în cerinţele acestora şi care în urma acestui proces
vor primi fondurile necesare derulării programului sau proiectului. Metodologia de evaluare ex
ante diferă de la finanţator la finanţator, iar întreg procesul de evaluare se derulează ca o
competiţie în care evaluatorii cuantifică valoarea, importanţa, calitatea propunerilor de programe
sau proiecte, iar departajarea se face pe baza punctajelor obţinute (Popa şi Marica, 2010:104).

3.3.2. Evaluarea continuă

Evaluarea continuă are loc de-a lungul perioadei de desfăşurare a programului. Acest tip
de evaluare se poate concentra pe două aspecte şi anume: dinamica internă a procesului de
implementare (atingerea obiectivelor strategice, a ţintelor sau priorităţilor stabilite în cadrul

16
procesului de planificare strategică), sau modul specific de implementare şi efectele acestuia.
Acest tip de evaluare se bazează în principal pe aspectele culese prin intermediul monitorizării şi
este vital pentru revizuirea şi corectarea în timp real a planului de acţiune şi a activităţilor
prevăzute (Chen, 2005:76).

Evaluarea intermediară vizează în principal criteriile de eficienţă şi eficacitate. Analizează

în ce măsură proiectele sunt implementate în modul cel mai eficient şi eficace conform
programării iniţiale şi stabileşte dacă proiectele sunt la fel de relevante ca şi în faza iniţială a
programului pentru satisfacerea nevoilor identificate (Gârboan, 2007:65). Aceasta este o evaluare
formativă orientată spre optimizarea modului de implementare a proiectului, având de obicei un
caracter intern, analizează modul în care se derulează procesul de implementare şi progresul
înregistrat până la momentul evaluării, fiind o formă de măsurare continuă a activităţilor (Popa şi
Marica, 2010:104).

Făcând o comparaţie cu evaluarea ex ante prezentată anterior, evaluarea intermediară, în

opinia lui Gârboan (2007:32) ,, pot fi semnalate anumite schimbări relevante în contextual socio
economic care pot afecta programul. Tot în cadrul evaluării ex ante, trebuie sesizată orice
deveiere de la normele europene în furnizarea de bunuri şi servicii.”

3.3.3. Evaluare ex post

Evaluarea ex post denumită şi evaluarea primară, este o evaluare sumativă care are ca scop
măsurarea performanţei văzută în raport cu achiziţiile beneficiarilor. Cei mai mulţi evaluatori
consideră evaluarea finală ca o pseudo evaluare deoarece nu poate avea o caracteristică esenţială
şi anume obiectivitatea. Totuşi evaluarea internă are şi ea importanţa sa deoarece postanaliza
implementării proiectului permite formularea lecţiilor de învăţare dar are şi un rol important în
ceea ce priveşte viitoarele intervenţii (Popa şi Marica, 2010:105). Se realizează după finalizarea
implementării programului cu scopul de a furniza informaţii despre eficacitatea acestuia. Este
recomandat ca evaluarea ex post să fie realizată într-un interval de timp mai lung după
finalizarea implementării şi este utilă pentru efectuarea efectelor indirecte şi pe termen lung ale
proiectului sau programului (Neguţ, 2011:54).

Impactul şi sustenabilitatea programului sau proiectului sunt criteriile vizate în principal în

această etapă. Evaluarea ex post analizează impactul proiectului, prin raportarea la nevoile pe

17
care proiectul sau programul a urmărit să le satisfacă şi totodată să determine dacă efectele sale
pozitive sunt sustenabile în timp şi după finalizarea implementării (Boghcevici at al., 2010:45).

3.4. Evaluarea de rezultate şi evaluarea de impact

Noţiunea de impact este folosită în literatura de specalitate pentru a desemna atât efectul
programului asupra grupului ţintă cât şi atitudinile grupului ţintă la intervenţia implementată. În
cel de-al doilea caz, studiile de evaluare îşi propun să determine gradul de acceptare sau de
respingere a programului în comunitate. Atitudinea publicului larg faţă de un program sau
proiect poate fi considerată ca un indicator de succes al acestora (Neguţ et al, 2011:60).

Conform lui Măţăuan G. (1999:83) prin impact se înţeleg ,,două categorii de consecinţe
ale programului: pe de o parte contribuţia globală a acestuia la realizarea politicii domeniului iar
pe de cealaltă parte consecinţele neprevăzute ale programului asupra comunităţii în care acesta se
desfăşoară şi chiar asupra societăţii în general.” Evaluarea de impact îşi propune să arate dacă
programul îşi atinge obiectivele finale, dacă a fost eficient în vederea producerii schimbării
condiţiilor sociale vizate şi de asemenea dacă au apărut efecte neintenţionate ca urmare a
implementării programului (Negut A. et al., 2011:58).

Evaluarea impactului este o formă de evaluare a rezultatelor, comparând rezultatele

programului cu ceea ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi desfăşurat rezultatul repectiv. Acest tip de
evaluare vizează rezultatele finale ale proiectului şi are analizează efectele proiectului asupra
beneficiarilor. Impactul programului va fi măsurat atât prin prisma efectelor produse asupra
beneficiarilor direcţi cât şi asupra beneficiarilor indirecţi (Boghicevici et al, 2010:110).

Principii ale impactului social: principiile studiilor de evaluare a impactului social sunt
aceleşi cu principiile evaluării de programe în general. Pentru a fi validă din punct de vedere
ştiinţific, evaluarea trebuie să fie imparţială, independentă, credibilă, să asigure participarea
tuturor actorilor implicate, să fie utilă şi să fie prezentată într-o manieră accesibilă. Principiile
evaluării sunt: imparţialitatea şi interdependenţa (se referă la calitatea unei evaluări de a nu
reprezenta părtnitor anumite interese), credibilitate (este asigurată pe de o parte prin respectarea
principiilor descries anterior şi anume imparţialitatea şi independent), participarea tuturo
actorilor implicate (represzintă un principiu al evaluării în sesnul necesităţii de a fi luate în
considerare, în timpul procesului de evaluare, perspectivele tuturor actorilor implicaţi în
desfăşurarea de program), utilitatea evaluării şi prezentarea sa într-o manieră accesibilă( sunt

18
principia ale evaluării strâns legate între ele. Dacă nu este prezentată într-o manieră accesibilă
evaluarea are puţine şanse de a fi utilă . Iar utilitatea presupune în cazul unei evaluări măsura în
care recomandările făcute în urma procesului de evaluare pot fundamenta decizii care duc la
îmbunătăţirea managementului programului (Rossi, Freeman, Lypsey, 1999:261).

Acest nivel de evaluare urmăreşte, identificarea şi măsurarea efectelor pe care le-a avut
programul asupra beneficiarilor la nivelul cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor şi
comportamentelor. Se face o analiză între rezultatele iniţiale, rezultatele intermediare a surprinse
în urma participării la program şi rezultatele pe termen lung ce reflectă statusul sau schimbarea
condiţiei beneficiarilor (Cojocaru, 2010:64-65).

Impactul proiectului asupra beneficiarilor este generat de acţiunea conjugată a tuturor

intervenţiilor realizate în cadrul proiectului dar la care se adaugă şi interacţiunea factorilor
interni. Astfel, fiecare din intervenţiile realizate în cadrul proiectului contribuie la obţinerea
rezultatelor finale acestea fiind practic cauze ale schimbării statusului final al participanţilor la
proiect (Velea, 2004). Boghicevici et al. (2010:111) este de părere că evaluarea de impact este o
evaluare sumativă şi operează cu două criterii principale şi anume eficacitatea şi eficienţa.

Când vorbim despre, eficicaitate încearcăm să identifice dacă programul şi-a atins
obiectivele stabilite în faza de proiectare a programului. Întrebarea cheie în acest caz este ce
beneficiu a adus proiectul în practică, prin raportarea la măsura în care subiecţii vizaţi au
beneficiat în mod real de pe urma serviciilor pe care programul le-a făcut disponibile
(Boghcevici C. et al, 2010:107). De asemenea, evaluarea eficacităţii programelor este o măsură
care ne arată gradul în care rezultatele proiectului sau programului corespund nevoilor
identificate în faza de design. Evaluarea eficacităţii se bazează pe anumite previziuni şi
perspective atunci când ne referim la evaluarea ex ante iar în cazul evaluării finale se bazează pe
performanţa şi rezultalele reale ale programului (Gârboan, 2007:27).

Pe de cealaltă parte, eficienţa, ia în calcul un lucru care este esenţial în ceea ce priveşte
existenţa programelor şi anume aspectul financiar. Astfel eficienţa se referă la cât de bine au fost
folosite resursele disponibile pentru a transforma activităţile propuse în rezultate. Totodată
vizează aspecte ce ţin de rentabilitate şi anume dacă ar fi putut obţine mai bune rezultate prin alte
modalităţi şi în acelaşi timp mai ieftine (Scriven, 2005).

19
,,Analizele cost beneficiu şi cost eficacitate caracterizează evaluarea eficienţei serviciilor sociale.
Beneficiile reprezintă rezultatele nete ale programului de obicei transpuse în termeni monetari,
beneficiile pot include atât efecte directe cât şi efecte indirecte. Costurile sunt resursele directe şi
indirecte cerute pentru desfăşurarea programului, deci pentru producerea intervenţiei” (Neamţu,
2015:219).

Neamţu (2015:217-218), este de părere că ,,aspectul fundamental se referă la stabilirea

faptului că programul social furnizat este cauza efectului specific asupra populaţiei ţintă,
respingându-şi sistematic explicaţii concurente asupra efectelor observate, altele decât intervenţia
intenţionată.”

Aşadar, putem concluziona prin a sublinia importanţa evaluării riguroase metodologic a

impactului unui program social deoarece acesta ne arată efectele pe termen lung dar şi estimează
ce s-ar fi întâmplat dacă programul nu ar fi fost implementat.

3.5. Cadrul logic în evaluarea programelor sociale

Una din cele mai cunoscute şi utilizate metode de evaluare a unui program sau proiect este
cea bazată pe cadrul logic al programului. În acest caz, unităţile de analiză sunt elementele
principale ale cadrului logic şi anume: reusursele proiectului (inputs), activităţile, participanţi,
rezultatele activităţilor (outputs) şi în cele din urmă impactul programului asupra grupului ţintă.
Această metodă de evaluare utilizează matricea logică a programului ca ,,instrument de
organizare sistematică a evaluării” (Popa şi Marica, 2010:108).

Cadrul logic reprezintă un instrument managerial care constă într-un set de concepte legate între
ele şi care trebuie folosite împreună într-o manieră dinamică, care să permită elaborarea unor
programe eficace şi eficiente. El face posibilă rezumarea elementelor structurate ale unui
program sau proiect şi înţelegerea relaţiei cauză efect între elementele operaţionale (resurse,
activităţi, outputuri) şi dintre acestea şi rezultate şi obiective (Măţăuan, 1999:49).

Cadrul logic stabileşte planul pentru monitorizare şi evaluare şi oferă o imagine

simplificată, lineară asupra utilizării planificate a resurselor unui program şi a rezultatelor
aşteptate ale acestuia. Este un instrument dinamic care necesită reevaluare şi ajustare permanentă
în funcţie de evoluţia programului şi de schimbările privind condiţiile externe ale acestuia care

20
pot apărea pe parcursul implementării. Cadrul logic ca instrument de abordare a unui proiect a
fost creat în anii 70 şi are cinci elemete principale care au fost amintite anterior şi anume:
resurse, activităţi, participanţi, rezultate pe termen scurt, rezultate pe termen mediu şi rezultatele
pe termen lung adică cele de impact (Neguţ et al, 2011:63).

Descrierea cadrului logic este încadrată în etapa de planificare a evaluării programului,

alături de definiţia obiectivelor, identificarea beneficiarilor, formularea întrebărilor cheie precum
şi selectarea indicatorilor. O dată parcurs acest pas, urmează etapa de culegere a datelor, apoi de
interpretare şi analiză a acestora (Burton, 2001:42).

În continuare vor fi prezentate în detaliu toate cele 5 elemente ale modelului logic utilizat
în cadrul evaluării programului astfel:

Intrări (input)

Input-urile sau resursele sunt reprezentate de factorii interni care contribuie la atingerea
obiectivelor programului, asigurând condiţiile necesre desfăşurării activităţilor. Ca şi resurse ale
programului putem aminti: resurse umane, timp, echipamente, constrângerile impuse de
legislaţie, voluntari, resurse financiare etc. Acestea împreună fiind utilizate şi mobilizate pentru a
produce rezultate (Cojocaru, 2010:61).

Indicatorii intrărilor sunt aceia care măsoară ,,resursele dipsonibile, gradul de consum al
resurselor, în orice moment al programului. Acest tip de indicatori se referă la toate tipurile de
resurse: umane , organizaţionale, materiale, de timp, În cadrul procesului de evaluare indicatorii
de resurse arată în ce măsură s-a consumat bugetul , dacă acesta a fost depăşit, care au fost
resursle necesare pentru anumite activităţi etc.” (Gârboan, 2007:113).
Intrările într-un program includ 5 elemente care reprezintă resursele unei organizaţii şi
materiile prime ca de exemplu: beneficiari, personal, resurse materiale, facilităţi şi echipamente.
Clienţii sau beneficiarii reprezintă ,,materia primă” într-un sistem de servicii uman, iar celelelte
patru elemente, reprezintă resursele care vor fi folosite pentru a efectua activităţile necesare
pentru a converti beneficiarii din persoane cu probleme şi nevoi în persoane care sunt capabile să
îşi rezolve singuri problemele cu care se confruntă (Kettner, Moroney şi Martin, 2008:144).

21
 Activităţile

Activităţile programului, în opinia lui Măţăuan (1999:50) ,,reprezintă acţiuni menite să

transforme resursele programului în rezultate planificate, de regulă într-o perioadă de timp
determinată. Uneori activităţile sunt descompuse în operaţiuni sau măsuri, dar de cele mai multe
ori termenii sunt interşanjabili.”

Procesele, sau activităţile (adică ceea ce facem noi pentru a ajunge la rezultatele
intermediare sau finale) utilizate în cadrul modelului logic, fac referire la procedurile care vor fi
puse în aplicare pentru realizarea programului şi pot consta în metode de suport şi consiliere,
cursuri de perfecţionare în diferite domenii de activitate, oferirea de informaţii, îngrijire pe timp
de zi şi multe alte activităţi care vin în sprijinul persoanelor care au nevoie de ajutor. Pentru a
aduce un grad de uniformitate procesului, este important să se identifice cele 3 elemente care
alcătuiesc procesele sau activităţile şi anume: definirea programului, sarcinile programului şi nu
în ultimul rând metoda intervenţiei (Kettner et al., 2008:147).

Participanţii

Atunci când ne referim la participanţii programului, vorbim despre persoanele dintr-o

categorie defavorizată care beneficiază în mod direct de serviciile oferite. Aceştia ar putea fi
copii aflaţi în dificultate, tineri care părăsesc centrele de plasament, vârstnici, persoane cu
dizabilităţi şi mulţi alţii (Lewis, 2000:93).

Rezultatele pe termen scurt şi mediu (output)

Acest tip de rezultate reprezintă produsele directe ale activităţilor unui program. Mai
exact, ,,indicatorii de output exprimă ceea ce a fost obţinut prin consumarea resurselor. În acelaşi
timp indicatorii de rezultat sunt aceia care urmăresc dacă programul şi-a atins obiectivele.
Indicatorii de impact reprezintă consecinţele ulterioare ale programului pe termen mediu şi lung
sau efectele sale asupra unui grup de personae “(Gârboan, 2007:113).

Întâlnite şi sub denumirea de outputs sau ieşiri, rezultatele pe termen scurt sau mediu sunt
beneficiile directe furnizate de către program asupra grupului ţintă sub forma unor schimbări
fizice, de potenţial, de comportament etc. Ieşirile reprezintă consecinţele activităţilor desfăşurate
pentru atingerea scopului programului şi care se măsoară în termeni cuantificabili de exemplu
numărul orelor de educaţie parentală de care au beneficiat părinţii, numărul materialelor

22
informative distribuite, numărul participanţilor la şedinţele de consiliere (Cojocaru, 2010:62). În
general, ieşirile (output-urile) sunt considerate rezultatele imediate ale proceselor şi nu
rezultatele finale şi de impact care vor fi tratate în continuare (Tripon, Dodu şi Raboca,
2013:125).

Brody (2005), apud Kettner at al., (2008:152) adaugă faptul că ieşirile măsoară numărul
de muncă efectuat, iar scopul măsurării rezultatelor este să determine câte servicii primeşte de
fapt un beneficiar şi dacă clientul beneficiază de toate facilităţile pr care programul le oferă şi nu
în ultimul rând dacă participă până la final la toate activităţile.

Rezultatele pe termen lung şi impactul programului (outcome)

Din anumite puncte de vedere, conceptul de outcome (rezultate) vizează rezultatele pe

termen lung al proceselor. Pe de altă parte, outcome desemnează şi descriu efectele, rezultatele şi
impactul pe termen lung al proceselor dintr-o organizaţie fie ea publică sau neguvernamentală. În
cazul instituţiilor publice de exemplu putem aminti următoarele tipuri de rezultate de impact:
nivelul criminalităţii dintr-o anumită regiune sau oraş, nivelul de sănătate al anumitor grupuri de
cetăţeni, nivelul insertţiei pe piaţa muncii al tinerilor etc. (Tripon et al., 2013:126).

Prin intremediul evalării de impact se poate demonstra dacă programul evaluat îşi atinge
obiectivele finale, dacă a fost eficient în producerea schimbării statusului beneficiarilor pe care îi
deserveşte şi de asemenea dacă au apărut efecte neintenţionate ca urmare a implementării
programului. Evaluarea rezultatelor de impact este utilă atunci când se determină eficienţa
programului în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor clienţilor. Pentru a evalua impactul
unui program trebuie să răspundem la următoarele întrebări: Ce schimbări au rezultat în urma
programului? Există alte beneficii ale programului? (Gârboan, 2007:27).

Pentru a putea măsura rezultatele de impact ale unui program, se face o analiză între
rezultatele iniţiale, rezultatele intermediare ale beneficiarilor în urma participării în cadrul
activităţilor oferite şi rezultatele pe termen lung ce reflectă statusul sau schimbarea condiţiei
beneficiarilor. Aşadar prin evaluarea impactului, urmărim identificarea şi măsurarea efectelor pe
care programul le-a avut asupra clienţilor la nivelul cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor şi
comportamentelor (Cojocaru, 2010:65).

23
 Conform lui Neguţ et al. (2011:64) folosirea cadrului logic prezintă o serie de avantaje dar
şi dezavantaje. Printre avantajele utilizării modelului logic putem aminti:

a) ,,formularea întrebărilor estenţiale în analiza principalelor slăbiciuni pentru a oferi

factorilor de decizie informaţii relevante.
b) ghidează analiza sistematică şi logică a elementelor interdependente care alcătuiesc un
proiect bine conceput.
c) facilitează înţelegerea comună şi o mai bună comunicare între factorii de decizie,
manageri şi alte părţi implicate în proiect.
d) folosită alături de monitorizarea sistemică, matricea logică asigură continuitatea
abordării atunci când personalul iniţial al proiectului este înlocuit” (Neguţ et al.,
2011:64).
Iar principala limită a utilizării cadrului logic este faptul că poate genera rigiditate în
administrarea programului sau proiectului însă acest lucru poate fi evitat prin revizuirea
periodică a proiectului, reevaluarea şi ajustarea elementelor cheie. Cadrul logic reprezintă doar
unul dintre instrumentele folosite în cadrul pregătirii, implementării şi evaluării programului
(Neguţ, et al, 2011:64).

Prin urmare, putem afirma faptul că ,,evaluarea serviciilor este vitală pentru un management
inteligent al resurselor umane şi monetare din acest sector. Evaluarea reprezintă importanţă
pentru organizaţia care oferă servicii sociale, la nivelul dezvoltării locale şi naţionale” (Neamţu
N., Neamţu G., Coord., 2003:388).

24
 CAPITOLUL 4

ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND CENTRELE DE ZI PENTRU

COPII

4.1. Standardele minime obligatorii de calitate privind centrele de zi pentru copii

Conform Oridinului Nr. 24 din 4 martie 2004, centrele de zi sunt ,,servicii pentru
protecţia copilului, a căror misiune este de a preveni abandonul şi instituţionalizarea copiilor,
prin asigurarea pe timpul zilei a unor activităţi de îngrijire, educaţie, recreere, socializare,
consiliere, dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolară şi profesională etc.
pentru copii, cât şi a unor activităţi de sprijin, consiliere, esducare etc. pentru părinţi sau
reprezentanţii legali, precum şi pentru alte persoane care au în îngrijire copii. Serviciile oferite de
centrele de zi sunt complementare demersurilor şi eforturilor propriei familii, aşa cum decurg din
obligaţiile şi responsabilităţile părinteşti, precum şi serviviile oferite de unităţile de învăţământ şi
de alţi furnizori de servicii, corespunzător nevoilor individuale ale copilului în contextul socio-
familial” (http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDINE/O24-
2004.pdf

În continuare, vor fi prezentate standardele minime obligatorii pentru centrele de zi

pentru copii aflaţi în dificultate conform Oridinului Nr. 24 din 4 martie 2004 şi anume:

1. Activităţi de informare la nivelul comunităţii

Centrul de zi dezvoltă acţiuni de informare la ninelul comunităţii în ceea ce
priveşte serviciile oferite şi beneficiile acestora pentru copii şi familiile acestora.

2. Relalaţii de colaborare activă cu familiile copiilor care frecventează centrul de zi

Personalul centrului de zi face toate demersurile necesare pentru a stabili relaţii de
colaborare activă cu familiile copiilor care frecventează centrul de zi.
3. Programul personalizat de intervenţie
Programul personalizat de intervenţie este elaborat de personalul de specialitate în
funcţie de nevoile şi particularităţile fiecărui copil în parte.
4. Programul zilnic al copiilor Programul zilnic al copiilor în centru se desfăşoară ţinând
cont de vârsta acestora, nivelul de dezvoltare, potenţialul, nevoile şi deisponibilităţile pe

25
 care le au, asigurându-li-se totodată îngrijirea de care au nevoie pentru a se dezvolta
armonios.
5. Activităţile educaţionale
Centrul de zi oferă copilului numeroase activităţi sau situaţii de învăţare, inclusiv
de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, care sunt planificate dinainte de către
personalul de specialitate.
6. Activităţi recreative şi de socializare
Centrul de zi oferă copiilor activităţi recreative şi de socializare pentru a se
realiza un echilibru între activităţile de învăţare şi cele de relaxare şi joc.
7. Orientare şcolară şi profesională şi consiliere psihologică
Complementar serviciilor oferite de unităţile de învăţământ şi alţi furnizori de
servicii, centrul de zi oferă copiilor sprijin pentru orintarea şcolară şi profesională,
precum şi consiliere psihologică.
8. Consiliere şi sprijin pentru părinţi
Centrul de zi oferă oferă părinţilor consiliere şi sprijin la cerere sau ori de câte ori
personalul de specialitate consideră că este în beneficiul copilului şi familiei sale.
9. Locaţia, resurse financiare şi baza materială
Centrul de zi dispune de o locaţie accesibilă comunităţii, resurse financiare
suficiente şi o bază materială corepsunzătoare derulării tutuor activităţilor.
10. Management şi administrare
Centrul de zi dipsune de un management şi administrare eficiente, care îi asigură
o funcţionare optimă în acord cu misiunea sa.
11. Planul de acţiune
Centrul de zi funcţionează conform unui plan anual de acţiune întocmit pe baza
prevederilor standardelor minime obligatorii şi a nevoilor identificate la nivelul
comunităţii.
12. Recrutarea, angajarea şi numărul personalului
Personalul cetrului de zi este selectat cu atenţie şi responsbailitate prin
intermediul unui proces de recrutare şi angajare care se desfăşoară în acord cu legislaţia
în vigoare şi răspunde nevoilor centrului.

26
 13. Formarea iniţială şi continuă a centrului
Personalul centrului de zi are pregătirea şi abilităţile profesionale
corespunzătoare pentru a lucra cu copiii şi în echipă.
14. Supervizarea
Centrul de zi dispune de un sistem eficient de supervizare al resurselor umane,
care permite funcţionarea sa la randament optim.
15. Protecţia copilului împotriva abuzurilor
Centrul de zi promovează şi aplică măsuri de protejare a copiilor împotriva oricărei forme de
intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare, tratament inuman sau degradant.
(http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDINE/O24-2004.pdf)

4.2. Standardele minime de cost pentru centrele de zi pentru copii

Potrivit Articolului 2 din cadrul Hotărârii Nr. 978/2015 din 16 decembrie 2015,
standardele minime de cost reprezintă ,,costul minim afarent cheltuielilor anuale necesare
furnizării serviciilor sociale, calculat la nivel naţional pentru beneficiar/tip de serviciu social,
potrivit standardelor minime de calitate în vigoare pentru serviciul social respectiv”
(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/HG978-2015.pdf).

Aşadar, în tabelul următor va fi prezentată suma în ceea ce priveşte standardul minim de

cost pentru centrele de zi destinate îngrijirii copiilor aflaţi în dificultate.

Tabel Nr. 1 Standard minim de cost pentru centrele de zi

Categorie copii Standard minim de cost/an/beneficiar

-Lei-

Copii beneficiari ai serviciilor centrelor de zi 11.283 la data de 1.01.2016

Sursa: www.mmuncii.ro/j33/images/Legislaţie/HG978-2015.pdf

În acest ultim capitol s-au scos în evidenţă principalele elemente de ordin legislativ care
vin în sprijinul evaluării eficace şi eficiente a unui program de asistenţă socială. Prezenţa
indicatorilor cu privire la standardele minime de calitate a serviciilor de asistenţă socială este
foarte importantă deoarece în lipsa lor, ar fi practic imposibil de cuantificat rezultatele pe care un

27
program le are asupra grupului de beneficiari pe care îi deserveşte. În cea de-a doua parte a
lucrării va fi realizat un studiu de caz pe un centru de zi after school pentru copiii aflaţi în risc de
abandon şcolar, acesta fiind şi motivul pentru care au fost prezentate standardele de calitate
pentru repectiva categorie de servicii sociale.

În concluzie, în partea teoretică a lucrării au fost abordate principalele elemente teoretice

relevante în ceea ce priveşte evaluarea unui program de asistenţă socială. Prin urmare, evaluarea
pune în evidenţă plusurile şi minusurile unei interveneţii astfel încât să faciliteze pe viitor
valorificarea, replicarea unor experienţe pozitive şi totodată evitarea unor greşeli. Combinarea
mai multor perspective în procesul de evaluare duce la o viziune mai cuprinzătoare a procesului
de furnizare a serviciului.

28
 CAPITOLUL 5

ETAPA DE CERCETARE

5.1. Etapa de cercetare

5.1.1. Scopul cercetării

Plecând de la aspectele teoretice cu privire la evaluarea programelor din asistenţa socială,

tratate în capitolele anterioare, am realizat o cercetare calitativă pentru evaluarea unui program
destinat copiilor rromi.

Astfel, lucrarea de faţă şi-a propus aprofundarea evaluării unui program de asistenţă
socială, cu accent pus pe analiza performanţelor programului.

5.1.2. Obiectivele cercetării

Obiectivele au fost formulate pentru a dirija cercetarea într-o direcţie bună pentru a putea
obţine informaţii relevante. Pentru atingerea scopului cercetării am stabilit următoarele obiective.

1. Să analizez gradul în care programul a reuşit să îşi îndeplinească obiectivele stabilite,

punând accent pe eficacitatea programului.
2. Să identific care sunt rezultatele imediate (pe termen scurt şi mediu) ale beneficiarilor
în urma participării la activităţile din cadrul programului.
3. Să identific care este impactul programului asupra comunităţii/rezultatele pe termen
lung.
4. Să analizez modul în care comportamentul beneficiarilor s-a schimbat din momentul
admiterii acestora în program şi până la data evaluării rezultatelor programului.

29
 5.1.3 Întrebările de cercetare

1. În ce măsură, programul de tip after school ,, Educaţie pentru toţi” reuşeşte să îşi
îndeplinească obiectivele stabilite? Punând accent pe eficacitatea programului.

2. Care sunt rezultatele pe termen scurt şi mediu ale beneficiarilor în urma participării la
activităţile din cadrul programului after school?

3. Care sunt rezultatele de impact/rezultatele pe termen lung ale programului de tip after
school?

4. Cum anume s-a schimbat comportamentul beneficiarilor din momentul intrării acestora
în program şi până la data evaluării programului?

5.2. Proiectarea cercetării

5.2.1. Tipul cercetării

În lucrarea de față, având în vedere scopul și obiectivele formulate, am optat pentru o

strategie de cercetare preponderent calitativă. Motivul pentru care am ales cercetarea de tip
calitativ este că prin intermediul acesteia, am dorit explorarea mai aprofundată a factorilor de
care depinde atingerea obiectivelor unui program de asistenţă socială, făcând acest lucru prin
intermediul evaluării acestuia.

Am ales acest tip de cercetare deoarece, ea vizează ,,cunoașterea modului în care oamenii
trăiesc, în care vorbesc și se comportă, precum și a lucrurilor care îi bucură sau îi supără. Ea
țintește mai ales spre cunoașterea sensului pe care îl au pentru oameni propriile cuvinte și
comportamente” (Laslie, Rothery, Grinnel, 2005:18).
Alte avantaje ale cercetării calitative ar fi că, prin acea flexibilitate amintită mai sus
permit o oarecare spontaneitate şi o adaptare a interacţiunii dintre cercetător şi participanţii la
studiu. Spre exemplu, metodele calitative au, de cele mai multe ori, intrebări deschise care nu
sunt puse in aceeaşi ordine pentru fiecare participant. Astfel, aceştia sunt liberi sa răspundă cu

30
propriile cuvinte, iar răspunsurile tind să fie mult mai complexe decât un simplu „da” sau „nu”
(Goethals, G, Sorenson, G, MacGregor, J., 2004:4).
Este important de precizat și faptul că, într-un studiu calitativ, nu este nevoie ca
cercetătorul sau cercetătorii să se limiteze la măsurarea unor variabile care pot fi evaluate în
același fel de toți subiecții, obținând astfel, informații standardizate. Dimpotrivă, fiecare fiecărei
persoane intervievate i se dă ocazia să își dezvăluie trăirile ei speciale și diferite de ale altei
persoane care răspunde la rândul ei la aceleași întrebări (Laslie, Rothery, Grinnel, 2005:18).

5.2.2. Colectarea datelor

Perioada de desfăşurare a cercetării în ceea ceea ce priveşte evaluarea programului de
asistenţă socială, a fost 1.06.2016- 14.06.2016. Locaţia în care am desfăşurat cercetarea este
Centrul de servicii sociale primare Sfântul Iosif, al Serviciului de Ajutor Maltez, sucursala Satu
Mare. Programul evaluat are denumirea ,,Educaţie pentru toţi” şi vine în sprijinul copiilor şi
tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6- 14 ani, de etnie rromă, aflaţi în risc de abandon şcolar.
Pentru o evaluare a programului cât mai consistentă, am analizat documentele din centru
relevante cercetării cum ar fi, regulamnetul intern, dosarele beneficiarilor, fişele de post,
metodologia de lucru a centrului de zi, raportul de auto evaluare, am utilizat observaţia
participativă, iar pentru o abordare cât mai complexă a cercetării am realizat interviuri
semistructurate cu angajaţii centrului, beneficiarii şi voluntarii organizaţiei. Am ales această
organizaţie deoarece este printre singurele care oferă servicii unei astfel de categorii de
beneficiari de pe raza oraşului Satu Mare, iar stagiul de practică din acest an mi-am desfăşurat-o
în aceeaşi locaţie.

5.2.3. Participanţii la cercetare

Criterii de selecţie
În ceea ce priveşte criteriile de selecţie a participanţilor la cercetare, în cazul angajaţilor
organizaţiei au fost alese doar acele persoane care oferă servicii directe beneficiarilor. Astfel am
intervievat doar 6 din cei 9 angajaţi. Persoanele care îşi desfăşoară activitatea ca şi voluntari în
cadrul organizaţiei au fost aleşi aleatoriu, intervievând acele persoane care erau disponibile la
faţa locului în momentul în care mi-am realizat cercetarea. Având în vedere că, beneficiarii
centrului de zi after school sunt împărţiţi în două grupe în funcţie de vârsta fiecăruia, am ales

31
pentru a răspunde întrebărilor câte 7 persoane din fiecare grupă şi am încercat ca din fiecare
grupă să fie atât copii car frecventează centrul cu regularitate dar şi copii car vin mai rar la
centru. Ţin să precizez că beneficarii centrului au fost întrebaţi în prealabil care doresc să îmi
răspundă la întrebări, acesta fiind un alt criteriu care a fost luat în calcul în selecţia
participanţilor.
Descrierea participanţilor la cercetarea de evaluare a programului
Pentru atingerea scopului cercetării, persoanele intervievate au fost 6 angajaţi ai centrului
de zi, 8 voluntari şi 14 beneficiari. Astfel în ceea ce îi priveşte pe cei 6 angajaţi aceştia sunt: şeful
sucursalei din Satu Mare al Serviciului de Ajutor Maltez, coordonatorul centrului de zi, 2
asistenţi sociali, 1 psihopedagog, 1 asistent medical. Aşa cum a fost precizat anterior, alegerea
voluntarilor nu s-a realizat după un anumit criteriu, majoritatea fiind cu vârsta cuprinsă între 16-
23 ani, dar a fost şi o persoană de 63 de ani. Aceştia activează ca şi voluntari de cel puţin 9 luni
în cadrul centrului de zi.
În ceea ce îi priveşte pe beneficiarii centrului de zi Sfântul Iosif, vârsta lor este cuprinsă
între 6 şi 14 ani majoritatea de etnie rromă. Motivul pentru care au ajuns să fie incluşi în cadrul
programului este faptul că provin din familii defavorizate care nu reuşesc să le satisfacă toate
nevoile de bază de care un copil are nevoie pentru a se dezvolta armonios din punct de vedere
fizic dar şi intelectual şi se aflau în risc de abandon şcolar în acel moment.

5.2.4. Procedura de derulare a cercetării

În faza de început a cercetării, am prezentat tutoror care este scopul cercentării şi
utilitatea acestuia pentru a avea acordul tuturor. După care am analizat dosarele copiilor care sunt
beneficiari ai programului evaluat, pentru a afla cât mai multe informaţii relevante despre
istoricul social, problema acestora etc iar apoi s-a continuat cu analiza altor documente ale
organizaţiei folositoare cum ar fi regulamnetul intren, dosarele beneficiarilor, fişele de post,
metodologia de lucru a centrului de zi, raportul de auto evaluare.
După parcurgerea acestei etape, au urmat interviurile cu fiecare categorie şi anume
angajaţi, voluntari şi beneficiari. A fost stabilit cu angajaţii momentul în care va fi realizat
fiecare interviu iar intercalat între întâlnirile pentru interviuri a fost realizată şi observaţia
participativă. În cele din urmă, s-a realizat analiza informaţiilor obţinute în urma cercetării
realizare în cadrul centrului de zi Sfântul Iosif.

32
 5.2.5. Metode, tehnici şi instrumente de culegere a datelor
Având în vedere că am optat pentru o cercetare calitativă, ca şi metode de culegere a
datelor am utilizat interviul semistructurat, analiza documentelor și observaţia. Ca și instrumente
am folosit ghidul de interviu, grila de analiză a documentelor şi grila de observaţie.

,,Interviul poate fi considerat o tehnică de anchetă, de culegere pe cale verbală, a

informațiilor de la subiecți, procedeul de lucru poate fi unul ce se desfășoară pe baza unui plan
de convorbire, (ghid de interviu)” (Manea, 2008:24). Astfel, putem spune că această metodă
permite cercetătorului să înțeleagă profund și nuanțat, ființa umană, relațiile ei cu lumea,
credințele și comportamentele specifice grupurilor sociale (Agabrian, 2004).
Am folosit intervievarea față în față, iar motivul pentru care am ales metoda interviului a fost
faptul că prin intermediul întrebărilor adresate am reușit să obțin de la cei intervievați informații
pertinente, clare, valide cu privire la tema cercetării pe care am realizat-o.
Pentru această cercetare am optat pentru interviul semistructurat (Vezi anexele nr. 1,2,3 ),
acest tip de interviu permițând o mai mare liberatate a participanților. În cadrul acestei cercetări
putem lua în considerare două variante: una poate să se bazeze pe dezvoltarea unei liste ce
urmează a fi abordate iar cealaltă presupune ca aspectele discutate să despindă de dinamica
interviului (Manea, 2008:44).

Raportându-ne la subiecții interviurilor noastre din cadrul asistenței sociale, aceștia se

confruntă cu diferite dificultăți, iar subiectele abordate pot avea o încărcătură emoțională pentru
ei. Din acest motiv, interviurile din asistența socială nu urmăresc doar date obiective, ci sunt
caracterizate de o mai mare preocupare față de persoana intervievată și pune un mare accent pe
atitudinile și sentimentele acestuia (Dafinoiu, 2002).
Cea de-a doua metodă de cercetare utilizată este observaţia, care în opinia lui Agabrian
(2004:56) este definită ca ,, un act de urmărire şi descriere sistematică a comportamentelor şi
evenimentelor ce au loc în mediul social, ea necesitând o pregătire profesională, adâncirea
teoretică a problemelor de metodologie ştiinţifică.” Am optat pentru observaţia participativă
(vezi anexa nr. 5 ), acesta fiind cea mai calitativă dintre toate metodele de cercetare, producând
informaţii care sunt descriptive mai mult decât cuantificabile. Observaţia participativă deschisă
dă posibilitatea cercetătorului date detaliate despre gândurile, simţămintele şi comportamentul

33
grupului pe care îl studiază, de asemenea permite acestuia să obţină un simţ al relităţii vieţii
grupului. Ca şi avantaje ale observaţiei deschise pot fi: orice problemă etică despre înregistrarea
informaţiei fără ştiinţa grupului este înlăturată, cercetătorul este mai puţin implicat în grupul pe
care îl studiază astfel poate să fie mai obiectiv faţă de ceea ce observă iar accesul în interiorul
grupului poate fi mai uşor de realizat (Laslie, Rothery, Grinnel, 2005:45).
Analiza documentelor (vezi anexa nr. 6) este sursa de informaţii cel mai adesea
exploatată de către evaluator mai ales din motive economice de resurse: timp, bani, personal. În
cadrul procesului de evaluare, analiza documentelor se poate referi la rapoarte, evidenţe
contabile,şi nu numai, a tuturor detaliilor legate de un anumit proiect sau program. Provenienţa
documentelor poate fi diversă: organizaţia finanţatoare, implementatoare, contractanta sau
subcontractantă. Marele avantaj al analizei documentelor este faptul că datele sunt deja adunate
şi nu mai este necesară organizarea unui sondaj de opine sau a altor metode de colectare a datelor
(Gârboan, 2007:61).
Datorită faptului că am ales cercetarea calitativă, în urma aplicării interviurilor pentru
analiza informațiilor obținute voi folosi analiza tematică, care în opinia autorilor Blanchet și
Gotman (1998:182) este ,, coerentă cu elaborarea unor metode explicative ale practicilor sau
reprezentărilor, dar nu ale acțiuniii.”

34
 5.3. Prezentarea şi analiza rezultatelor cercetării

Evaluarea programului ,,Educaţie pentru toţi” din cadrul Centrului de zi Sfântul Iosif, Satu Mare

MODELUL LOGIC

RESURSE ACTIVITĂŢI PARTICIPANŢI Rezultate pe Rezultate pe Rezultate pe

termen scurt termen mediu termen lung (de
impact)
ANGAJAŢI,
1 coordonator Îmbunătăţirea
centru, 1 şef Activităţi socio abilităţilor de Creşterea
sucursală, 2 educative comunicare şi performanţelor la
asistenţi socializare, ale învăţătură ale
sociali, 1 copiilor şi tinerilor copiilor şi tinerilor
psihopedagog, din centrul de zi
1 asistent 40 de after school
medical, 1 copii şi Formarea Scăderea ratei
Consiliere
paznic, 1 tineri de deprinderilor de abandonului
femeie de etnie studiu individual şcolar în rândul
serviciu, 1 rromă ale copiilor şi Scădereasemnificati copiilor rromi
contabil 6-14 ani tinerilor vă a numărului de
Activităţi recreative absenţe şcolare ale
(dans, muzică, lucru Modificări la nivel beneficiarilor
BANI manual, excursii) comportamental,
limbaj adecvat
vârstei, respectă Copiii pun în practică
programul abilităţile de
VOLUNTARI Luatul mesei la centrului de zi, comunicare ,
prânz
35 amabili cu restul socializare în relaţia
colegilor şi cu cu colegii, profesorii,
angajaţii. părinţii.
 ACTIVITĂŢI Rezultate pe Rezultate pe Rezultate pe
RESURSE PARTICIPANŢI termen scurt termen mediu termen lung (de
impact)

FINANŢATORI Îmbunătăţirea
Activităţi de
interesului pentru
educaţie pentru
activităţile şcolare
sănătate şi igienă
DONAŢII (în personală (duş, adaptate vârstei lor.
bani sau spălatul hainelor,
produse) consultaţii
medicale
periodice)
STUDENŢI
PRACTICANŢI
I

ÎNTREBĂRI PENTRU EVALUARE

Care este
Ce are este
Cât timp se alocă Câţi beneficiari Ce procent din
numărul sau
valoarea totală a sunt incluşi în beneficiari şi-au Care sunt
pentru fiecare procentul copiilor
programului? îmbunătăţit aceste rezultatele în
activitate? program? care şi-au
Câţi angajaţi, Ce procent abilităţi? termeni de
Care sunt schimbat
voluntari sunt? frecventează Care este numărul procente privitor
indicatorii de atitudinea faţă de
Care este durata copiilor care la rezultattul de
calitate pentru constant centrul şcoală?
desfăşurarii reuşesc să îşi impact menţionat?
oferirea a astfel de zi? În ceea ce priveşte
programului.
de activităţi? Sunt mulţumiţi de realizeze singuri
abilităţile
Exemple de
Din partea cui se serviciile oferite? temele de casă? îmbunătăţiri.
dobândite care
obţin finanţările Alte informaţii
sunt evidenţele în
şi donaţiile? relevante.
acest sens?
36 Alte informaţii
relevente.
 ACTIVITĂŢI Rezultate pe Rezultate pe Rezultate pe
RESURSE PARTICIPANŢI termen lung (de
termen scurt termen mediu
impact)

INDICATORI

Programul
durează 2 ani Orarul centrului
40 de beneficiari 60% dintre 50% au redus
Valoarea totală: de zi after school
incluşi în program beneficiari şi-au numărul
68, 234 euro este de luni până
80% dintre îmbunătăţit absenţelor
9 angajaţi (un vineri de la ora 9
beneficiari abilităţile de nemotivate
şef sucursală, 1 la 17. 85% dintre copii
frecvenmtează cu comunicare 75% şi-au au reuşit să
coordonator De la 9 la 12
regularitate 15 beneficiari îmbunătăţit notele
centru, 2 angajaţii îşi reuşesc să îşi facă
promoveze anul
centrul de zi la învăţătură şcolar
asistenţi sociali, desfăşoara munca singuri temele,
Copiii sunt 3 dintre beneficiari Rata abandonului
1 psihopedagog, de teren.
mulţumiţi de restul 25 au nevoie din ultimii pe clasă şcolar a scăzut
1 asistent De la 13 la 17 se
serviciile oferite şi de ajutor din au ajuns premianţi
medical, un oferă servicii de partea angajaţilor.
semnificativ cu
având în vedere că la învăţătură. 60%
paznic, 1 femeie consiliere, ajutor
beneficiază de o Un procent Copiii devin mai 4 din cei 5 elevi
de serviciu, 1 la efectuarea
masa caldă zilnic, semnificatic, 80% prietenoşi, mai care au terminat
contabil), 23 de temelor, se ia
primesc ajutor la sunt mai puţin recalcitranţi
voluntari, 1 masa, cine doreşte disciplinaţi,
anul trecut clasa
realizarea temelor faţă de colegi şi a8a s-au înscris şi
student poate să facă duş. manieraţi, şi-au
şcolare, au parte profesori, se frecventează liceul
practicant Ultima oră se îmbunătăţit
de activităţi integrează cu
5 finanţatori alocă activităţilor
recreative vocabularul. uşurinţă în grupul
principali (45%) recrative.
de colegi, elevi.
şi donaţii şi
sponsorizări
ocazionale
(55%)

37
 Indicatori de performanţă cu privire la calitatea serviciilor oferite:

Din anul 2014 de când s-a început demararea programului, s-au desfăşurat 4 campanii de informare a publicului larg prin
intermediul mass mediei cu privire la serviciile oferite de către organizaţie. S-au organizat 2 spectacole caritabile de strângere de
fonduri pentru organiţaţie. În prezent, în magazinele Auchan şi Santec din Satu Mare, există urne speciale pentru colectarea de bani.
Atât personalul, copiii cât şi familiile respectă codul etic impus. Lunar se organizează întâlniri în cadrul cărora sunt prezentate
rezultatele obţinute şi modalitatea de chletuire şi administrare a fondurilor.

Evaluarea copiilor la admiterea în centru este realizată de către personal de specialitate, în fucţie de vârsta copiilor , să se afle în
situaţia de risc de abandon şcolar, să fie de etnie rromă, să provină dintr-o familie care se confruntă atât cu lipsuri financiare cât şi
materiale dar şi pe baza rezultatelor anchetei sociale. Se realizează o evaluare periodică lunară a fiecărui beneficiar. Conţinutul
programului zilnic este respectat de către angajaţii şi beneficiarii organizaţiei. Activităţile oferite sunt diversificate însă fără existenţa
unei suprasolicitări a beneficiarilor centrului de zi.

Tabel nr. 2 Abordarea celor patru cadrane în măsurarea performanţei

Cantitate Calitate
Resurse (efort) Consiliere de două ori pe săptămână pentru Angajaţii şi voluntarii sunt motivaţi şi îşi
cel puţin 3 beneficiari dau silinţa pentru a oferii servicii de cât
mai bună calitate tuturor beneficiarilor.
Activităţi zilnice pentru realizarea temelor
pentru cei 40 de beneficiari. Programul activităţilor s-a respectat
Lunar 1 vizită realizate de către angajaţi la întotdeauna.
unităţile şcolare unde copii studiază.
Serviciile oferite sunt accesibile pentru

38
 Contact permanent cu părinţii celor 40 de orice persoană care se încadrează în
beneficiari cât şi cu profesorii. Cel puţin o criteriile de admitere. Deşi programul este
dată pe lună. destinat în principal copiilor rromi sunt
acceptaţi şi restul copiilor aflaţi în
Activităţi săptămânale pentru menţinerea dificultate.
igieniei copiilor pentru cei 40 de benficiari.
Beneficiarilor le sunt respectate drepturile,
1 oră de muzică, 1 oră de dans, o oră de opiniile, valorile.
lucru manual săptămânal
Numărul angajaţilor este de 9 persoane,
Alte activităţi recreative cumar fi dintre care 6 oferă servicii directe
excursiile atunci când există resurse beneficiarilor. Şi anume: 2 asistenţi sociali,
financiare 1 psihopedagog, 1 asistent medical, 1
coordonator centru, 1 şef sucursală.
Toţi angajaţii care oferă servicii directe au
studii, nivel licenţă, de specialitete în
domaniul în care îşi şi desfăşoară
activitatea.
Produse (efect) 50% au redus numărul absenţelor 85% au reuşit să promoveze anul şcolar
nemotivate
Rata abandonului şcolar a scăzut
75% şi-au îmbunătăţit rezultatele la semnificativ, cu 60% în ultimii 2 ani
învăţătură
4 din cei 5 elevi care au absolvit anul
3 dintre beneficiari din ultimii pe clasă au trecut clasa a8a au fost înscrişi la liceu în
ajuns premianţi clasa a9a.
Copiii devin mai prietenoşi, mai puţin
recalcitranţi faţă de colegi şi profesori, se
integrează cu uşurinţă în grup.

39
 Rezultatele obţinute în urma aplicării interviurilor angajaţilor centrului de zi after
school Sfântul Iosif

Metoda de analiză a răspunsurilor la interviu- analiza de conţinut tematică

Prin intermediul acestui interviu (vezi anexa nr. 1 Ghid de interviu pentru personalul
angajat al centrului de zi Sfântul Iosif) am urmărit obţinerea unor informaţii despre angajaţii
centrului care oferă direct servicii beneficiarilor, gradul în care reuşesc să atingă obiectivele
centrului de zi, beneficiari, activităţile pe care le desfăşoară şi nu în ultimul rând rezultatele
pe termen scurt, mediu şi lung asupra categoriei de persoane în sprijinul cărora vin prin
intermediul implementării unui astfel de program.

Prima unitate tematică a fost formulată cu scopul de a afla datele de identicare ale
angajaţilor cărora au fost aplicate interviurile dar pentru completarea informaţiilor s-a utilizat
şi metoda analizei documentelor. Persoanele intervievate sunt în număr de 6, astfel:

a) P.K. – conducător sucursală, gen masculin, 43 de ani, vechime în post 5 ani, vechime
în specializare 15 ani, în domeniul economic, nivel licenţă.
b) H.G. - coordonator centru- gen masculin, 27 de ani, vechime în post 3 ani, vechime în
specializare 5 ani, studii superioare, domeniul de specializare asistenţă socială, nivel
licenţă
c) I.H. - asisistent social - gen feminin, 25 de ani, vechime în post 2 ani, vechimea în
specializare 3 ani, studii superioare în domeniul asistenţei sociale, nivel licenţă
d) B.G. –asistent social, - gen feminin, 25 de ani, vechime în post 2 ani, vechimea în
specializare 3 ani, studii superioare în domeniul asistenţei sociale, nivel licenţă
e) A.B. -psiho pedagog – gen feminin, 24 de ani, vechime în post 2 ani, vechimea în
specializare 2 ani, studii superioare în domeniul psihologiei, nivel licenţă
f) M.P. - asistent medical – gen feminin, 27 de ani, vechime în post 1 an şi 2 luni,
vechimea în specializare 4 ani, a terminat postliceala de asistente medicale.
Majoritatea din cei care sunt angajaţi în prezent în cadrul programului ,,Educaţie pentru toţi”
au experienţă în ceea ce priveşte munca cu această categorie de beneficiari deoarece fac
voluntariat încă de pe timpul liceului în cadrul Serviciului de Ajutor Maltez Satu Mare. Este
o echipă tânără, unită şi se sprijină reciproc în toate activităţile pe care le desfăşoară. H. G.
Coord. Centru ,,Acuma am 27 de ani, şi la 15 ani m-am întâlnit cu un voluntar maltez, mi-a

40
povestit despre programe şi ce fac ei şi am zis să încerc şi eu. M-a emoţionat, mi-a plăcut
foarte mult şi mulţumită acestei asociaţii am ştiut ce vreau să fac pe viitor să îi ajut pe
oamenii care au nevoie de ajutor, de asta am terminat şi asistenţă socială.” Asta denotă
faptul că fac această meserie cu multă dăruire şi devotament iar pe durata interviului fiecare
dintre angajaţi era dornic să îmi împărăşească cât mai multe din experienţa frumoasă pe care
au avut-o în cadrul acestei organizaţii de-a lungul anilor.

Pentru îndeplinirea scopului oricărui program de asistenţă scoială, trebuie în primul

rând să se formuleze şi mai apoi să se îndeplinească anumite obiective. Gradul în care un
program reuşeşte să îşi atingă obiectivele formulate, reprezintă un indicator foarte important
în evaluarea acestuia. Cei implicaţi în oferirea de servicii directe beneficiarilor centrului
cunosc atât scopul cât şi obiectivele programului şi îşi desfăşoară munca cu multă dragoste şi
profesionalism.

B.G. asistent social ,,Scopul nostru, al asociaţiei, este să prevenim abandonul şcolar în
rândul copiilor de etnie rromă şi din păcate tot mai mulţi copii se confruntă cu o astfel de
problemă. Noi încercăm să venim în sprijinul a cât mai multor persoane care întâmpină
astfel de probleme.” Iar obiectivele enumerate de către cei intrevievaţi sunt: implicarea
copiilor într-un program de activităţi socio educative, învăţarea regulilor de comportament,
dezvoltarea deprinderilor în ceea ce priveşte menţinerea igienei corporale dar şi vestimentare
precum şi promovarea unui stil de viaţă sănătos, reducerea număului absenţelor în rândul
beneficiarilor, creşterea interesului faţă de de şcoală, însuşirea abilităţilor practice de viaţă.
Fiecare angajat îşi cunoaşte foarte bine atribuţiile şi acţionează în consecinţă. Se implică în
toate activităţile interprinse alături de beneficiari şi îşi dau interesul să ducă la bun sfârşit tot
ceea ce au început A.B. psihopedagog ,, Lucrând de doi ani în acest program, ne-am obişnuit
cu tot ceea ce trebuie să facem şi ne şi place ceea ce contează foarte mult. Dacă nu faci cu
dăruire nu are rost...Pentru că, copiii simt asta dacă nu esti alături de ei.”

Pe parcursul celor doi ani, de când a fost implementat acest program, au existat
factori care au facilitat atingerea acestor obiective dar şi factori care au împiedicat atinegerea
lor. Fiind o organizaţie neguvernementală, principala problemă cu care asociaţia se
confruntă o reprezintă resursele financiare, urmată de numărul redus de angajaţi în
comparaţie cu numărul destul de mare al copiilor care frecventează zilnic centrul. Ceea ce

41
este important de menţionat în ceea ce priveşte factorii care contribuie la atingerea
obiectivelor stabilte este în primul rând că beneficiază de o clădire proaspăt renovată, dotată
cu toate utilităţile necesare, spaţiul fiind suficient atât pentru beneficiari cât şi pentru
angajaţi, un alt element pe care îl consider important este faptul că cei care oferă servicii
directe benefciarilor au studii de specialitate în domeniu acest lucru reprezentând un plus
pentru organizaţie, relaţia bună cu sponsorii şi finanţatorii a fost un alt aspect menţionat în
cadrul interviului.

M.P. asistent medical ,,Probleme mai există da încercăm să le rezolvă pe cât se poate. Cu
banii e mai rău da asta e peste tot aşa că.....ne descurcăm cu ce avem.”

I.H. asistent social ,,Suntem puţini...având în vedere că avem 40 de beneficiari, bine nu toţi
vin în fiecare zi, dar e greu să se ocupe 2-3 persoane de atâţia copii care au şi teme diferite
pentru că sunt la şcoli şi în clase diferite.”

Având în vedere informaţiile obţinute pentru această unitate tematică, consider că

obiectivele programului ,,Educaţie pentru toţi” sunt îndeplinite în mare măsură, angajaţii au
sublinat principalele elemente care vin sau nu în sprijinul atingerii acestor obiective şi în
opinia mea resursele umane cât şi resursele financiare joacă un rol extrem de important în
acest sens.

Un element principal în ceea ce priveşte desfăşurarea iar mai apoi evaluarea unui
program, îl reprezintă beneficiarii. Aşadar, următoarea unitate tematică, cu întrebările
aferente, îi au pe ei ca şi subiect principal. Printre principalele criterii de eligibilitate,
menţionate de către respondenţi, în ceea ce priveşte includerea copiilor în program sunt
vârsta , să se afle în situaţia de risc de abandon şcolar, să fie de etnie rromă, să provină dintr-
o familie care se confruntă atât cu lipsuri financiare cât şi materiale dar şi pe baza rezultatelor
anchetei sociale. Ţin să precizez faptul că aceşti copii provin în special din cartierele sărace
ale oraşului şi mulţi dintre ei participă la programul din weekend pe care Serviciul de Ajutor
Maltez în are şi unii dintre ei au fost selectaţi tocmai de aici.

H.G. coord. centru: ,,Noi venim în principal prin intermediul acestui program în
sprijinul copiilor rromi dar nu putem refuza un copil atunci când nu îndeplineşte acest
criteriu. Nu dorim să facem discriminare.”

42
 A. B. psioho pedagog: ,,Mulţi dintre copii sunt şi beneficiari ai programului din
weekend. Le ştiam problemele cu care se confruntă, erau eligibili şi pentru programul after
school aşa că au fost incluşi şi aici.”

Cât despre principalele probleme cu, care cilenţii programului se confruntă şi care s-
au regăsit în majoritatea răspunsurilor, în top se află riscul de abandon şcolar, urmat de
problemele financiare şi materiale pe care familiile acestora le au, lipsa de concentrare asupra
activităţilor şcolare. Unii copii au avut şi probleme de comportament care s-au mai ameliorat
pe parcursul timpului. Familia beneficiarilor joacă şi ea un rol important în primul rând de
susţinere a copilului pe parcursul frecventării programului, dar neimplicarea familiilor şi
lipsa dorinţei de cooperare a acestora a reprezentat o dificultate cu care angajaţii s-au
confruntat mai ales la început. În acest sens, P.K. conductător sucursală menţionează: ,,La
început unii părinţi nici nu vroiau să audă de noi sau să îşi lase copilul aici. Apoi ca şi altă
dificultate....a trebuit să ducem multă muncă de lămurire şi să îi convingem şi pe copii să
meargă la şcoală şi să vină zilnic la centru.”

H.G., coord. centru: ,,Dar acum lucrurile s-au mai schimbat. Ai văzut şi tu că sunt părinţi
care vin după ei la sfârşitul programului, se interesează de situaţia lor, sunt mai implicaţi
într-un cuvânt. Bine....unii nici acum nu sunt foarte implicaţi.” Analizând aceste răspunsuri
dar şi ale celorlalţi respondenţi, faptul că părinţii sunt mult mai receptivi şi implcaţi în viaţa
copiilor este un lucru foarte bun dar şi faptul că numărul benefciiarilor care frecventează
zilnic centrul a crescut faţă de anii precedenţi. Informaţiile despre modul în care programul
reuşeşte să îmbunătăţească situaţia copiilor şi tinerilor, vor fi detaliate în analiza ultimei
unităţi tematice şi anume rezultatele programului.

Pe lângă elementele menţionate anterior care sunt utile în procesul de evaluare,

activităţile programului reprezintă un rol esenţial în ceea ce priveşte succesul acestuia. Ca şi
principale activităţi am identificat activităţile socio educative, consiliere psihologică a
părinţilor dar şi a copiilor, activităţi recretive ca de exemplu ore de dans, muzică, lucru
manual şi nu în ultimul rând activităţi de educaţie pentru sănătate şi igienă personală. Cei
intervievaţi au menţionat faptul că programul se desfăşoară zilnic de luni până vineri de la 9
la 17 iar fiecare activitate se desfăşoară după un program bine stabilit. În prima parte a zilei
angajaţii se ocupă de anchetele sociale, de vizite periodice la domiciuliu copiilor sau la

43
şcoală dacă e cazul iar începând cu ora 13:00 când ajung si copiii, asistenţii sociali şi
psihopedagogul fac teme cu copiii, urmeză luatul mesei iar în ultima parte se relizează
activităţi recretive. Munca este alocată în funcţie de competenţa pe care fiecare angajat o are
iar autoritatea şi informaţia necesară se se acordă în mod adecvat.

I.H. asistent social: ,, Noi venim aici de la 9 dar copiii vin doar de la 13. Cu ei în primul rând

facem temele pentru acasă. Mulţi dintre ei nu se descurcă să le facă singuri sau puri şi
simplu nu le fac dacă nu stăm lângă ei.”

P.H. conducător sucursală: ,, Încercăm să oferim copiilor activităţi cât mai diversificate şi
care să îi atragă să vină aici. Bineînţeles nu neglijăm temele şi avem grija ca fiecare copil să
facă baie cel puţin măcar o dată pe săptămână.”

Principala problemă întâmpinată atunci când este vorba despre buna desfăşurare a
tuturor activităţilor este lipsa timpului. În acest sens unul dintre angajaţi relatează următorul
lucru A.B. psihopedagog ,,Ne-am dori să facem cât mai multe activităţi cu ei mai ales
recreative, să facilităm intercaţiunea de grup, comunicarea dintre ei însă timpul este limitat
şi în 4 ore cât stau ei aici încercăm să facem câte puţin din toate. Şi eu zic că ne descurcăm
destul de bine (zâmbeşte).”

Putem concluziona faptul că prin intermediul activităţilor interprinse programul

contribuie la dezvoltarea educaţională şi socială precum şi la integrarea copiilor şi tinerilor în
comunitate. Organizaţia operează într-o manieră care este în concordanţă cu misiunea sa iar
politicile şi procedurile sunt în conformitate cu misiunea şi autoritatea. Atât personalul
angajat cât şi voluntarii se implică cu profesionalism şi seriozitate pentru a face ca
obiectivele organizaţiei să fie realizate iar scopul să fie îndeplinit. Cum a menţionat şi unul
dintre respondenţi, este foarte important ca beneficiarii să fie atraşi de tot ceea ce se întâmplă
în cadrul programului iar printre cele mai amintite elemnete ale programului care sunt
apreciate de copii sunt orele de dans, excursia din Roma, ajutorul la teme dar şi faptul că au
posibilitatea să facă duş ori de câte ori este nevoie.

Programele din domeniul asistenţei sociale vin în sprijinul persoanelor vulnerabile iar
intervenţiile iniţiate urmăresc rezolvarea problemelor cu care aceştia se confruntă.
Evaluarea programului social ,,Educaţie pentru toţi” este centrată pe beneficiari şi urmăreşte

44
să determine dacă programul vizat a produs schimbarea preconizată asupra grupului ţintă. În
acest scop, s-a formulat următoarea unitate tematică a interviului destinat angajaţilor şi
anume rezultatele programului. Elementele esenţianle scose în evidenţă privitor la rezultatele
programului în cadrul căruia cei intervievaţi îşi desfăşoară activitatea sunt îmbunătăţirea
abilităţilor de comunicare şi socializare, formarea deprinderilor de studiu individual,
îmbunătăţirea interesului pentru activităţile şcolare, scăderea semnificativă a numărului de
absenţe, dar şi faptul că beneficiarii sunt mult mai atenţi cu privire la igiena corporală şi de
asemena au grijă ca vestimentaţia lor să fie mereu curată.

Aceste răspunsuri denotă faptul că programul are beneficii evidente asupra grupului ţintă pe
care îl deserveşte şi un rol important îl are implicarea celor care oferă direct servicii
beneficiarilor.

M.P. asistent medical ,,Aici suntem ca o familie şi poate acest lucru îi face pe copii să vină
cu drag la centru. În ceea ce priveşte munca mea ca şi asistent medical, sunt mândră că am
reuşit să îi învăţ multe lucruri elementare despre igienă, care din păcate nu le-au învăţat în
familie. De multe ori ei vin la mine să îmi spună că vor să facă duş ceea ce la început nu se
întâmpla.”

B. G. Asistent social ,, Avem copii care au rămas repetenţi până să vină aici şi acum sunt
printre primii la învăţătură. Aceste rezultate mă bucură foarte mult şi ne demonstrează încă
o dată că nu ne-am făcut munca degeaba.”

Ceea ce consider important de subliniat este faptul că pe lângă toate rezultatele

amintite anterior, am observat pe pracursul desfăşurării cercetării dar mi s-a confirmat şi din
partea angajaţilor că pe parcursul celor doi ani de când proiectul este în derulare
comportamentul copiilor şi tinerilor s-a schimbat în bine. Au un limbaj civilizat, respectă
programul centrului nu pleacă niciodată mai repede de momentul încheierii programului
zilnic, au învăţat să fie darnici cu colegii lor, îşi atrag unii la alţii atenţia atunci când fac
gălăgie sau sunt nepoliticioşi.

Unul dintre principalii indicatori care demonstrează succesul programului evaluat este faptul
că unii dintre beneficiarii centrului au reuşit să termine cu bine clasa a8a şi şi-au continuat
studiile iar un alt rezultat pe termen lung este acela că rata abandonului şcolar a scăzut

45
semnificativ H.G. coordonator: ,,Avem unii copii care sunt deja la liceu şi unii dintre ei au
devenit ei înşişi voluntari după ce au ieşit din program. Asta ne bucură mult!”

În concluzie, consider că în urma interviului am obţinut informaţii relevante, pertinente

şi valide. Având în vedere beneficiile evidente şi rezultatele preponderent pozitive pe care
programul ,,Educaţie pentru toţi” le are asupra beneficiarilor direcţi dar şi indirecţi consider
că, asigurarea continuităţii programului după încheierea perioadei de finanţare ar fi un lucru
extrem de important. Aceasta fiind şi dorinţa celor care se implică direct şi anume să facă
acest program să devină permanent prin atragerea de noi fonduri

Rezultatele obţinute în urma aplicării interviurilor beneficiarilor centrului de zi after

school Sfântul Iosif

Copiii şi tinerii cărora le-am aplicat interviurile (vezi anexa nr. 2 Ghid de interviu
pentru beneficiarii centrului de zi) au vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani, majoritatea de etnie
rromă. În cadrul cercetării au participat 9 fete şi 5 băieţi. Având în vedere vârsta pe care
aceştia o au, la nivel educaţional 8 dintre ei frecventează nivelul primar iar 6 dintre ei sunt la
nivel gimnazial.

Din păcate numărul copiilor şi tinerilor care se confruntă cu problema sărăciei este din ce în
ce mai numeros, iar aceşti copii fac cu toţii parte din acesată categorie. Din cauza lipsurilor
financiare şi materiale, uneori din cauza neimplicării părinţilor în ceea ce priveşte programul
zilnic al copiilor inclusiv frecventarea instituţiilor de învăţământ în mod regulat, ajung să
rămână corigenţi, repetenţi şi nu de puţine ori să abandoneze şcoala. Cu aceste probleme se
confruntă majoritatea tinerilor şi copiilor care sunt incluşi în programul ,,Educaţie pentru
toţi”. Astfel principalele motive invocate de ei în momentul în care au fost întrebaţi despre
motivele şi cum anume au ajus să participe în cadrul activităţlor desfăsurate de către centrul
de zi sunt următoarele: lipsa condiţiilor de acasă pentru a-şi putea face temele, părinţii nu
ştiau sau nu aveau timp să îi ajute la teme, notele foarte mici de la şcoală, nu au condiţii unde
să facă baie sau să îşi spele hainele.

C.F. 7 ani: ,, Am venit aici că nu avea cine să mă ajute la teme, eu stau cu bunica şi ea nu
ştie...Şi eu în loc să îmi fac temele mai mult stăteam afară în faţa blocului”

46
N.C. 12 ani ,,Acasa suntem mulţi, stăm 6 într-o cameră, şi nu prea aveam unde să scriu....
câteodată mi le faceam (temele), câteodată îi ziceam la mami că nu avem nimic de făcut. Şi
ea mă lăsa să fac ce vreau eu.” Se poate observa, că problemele cu care se confruntă copii
sunt în mare parte asemănătoare, iar includerea lor în cadrul unui astfel de program este mai
mult decât benefică atât pentru dezvoltarea lor fizică cât şi intelectuală.

Cât despre modalitatea prin care au ajuns să fie incluşi în acest program, mulţi dintre ei
participă în cadrul activităţilor de la centrul de zi organizate de către Serviciul de Ajutor
Maltez în timpul weekendului. Acest program a fost implementat încă din anul 2001 şi este
destinat copiilor şi tinerilor care provin din familii defavorizate sau din stradă, cu vârsta
cuprinsă între 6 şi 18 ani. Activităţile pe care le desfăşoară sunt în mare parte cu scop
recreativ, de socilizare.

O altă unitate tematică abordată pe parcursul interviului este cu privire la experianţa

copiilor pe toată durata în care au participat la activităţile programului ,,Educaţie pentru toţi”.
Având în vedere că acest program funcţionează din anul 2014 cei mai mulţi dintre copii sunt
beneficiari încă de pe atunci, excepţie făcând cei mai mici dintre ei care au fost incluşi în
program un an mai târziu R.C, 14 ani ,,Vin aici de doi ani şi îmi place foarte mult....ăăăăă...
m-am obişnuit cu toată lumea, cu toţi copiii...” Faptul că mulţi dintre beneficiari au rămas şi
până acum incluşi în program şi frecventează centrul, este un lucru bun deoarece se asigură
continuitatea evoluţiei lor într-un mediu organizat şi sigur, unii dintre ei ajung să termine şi
clasa a-8-a şi să se înscrie la liceu.

De-a lungul perioadei de practică am observat că majoritatea frecventează în mod regulat

centrul de zi, se bucură când se întâlnesc cu angajaţii şi uneori chiar dacă programul se
încheie şi-ar dori să mai rămână puţin. Observând aceste lucruri am dorit să aflu motivele
pentru care le place să vină aproape zilnic la centru şi care este în opinia lor cea mai
frumoasă zi petrecută aici. Motivele invocate şi experienţele frumoase relatete de către copii
au fost în mare parte asemănătoare D.C. 8 ani, ,,Da îmi place aici că mă ajută cu temele, îmi
spală hainele, mă lasă să fac duş, mâncăm....şi îmi mai place că ne jucăm.”

R. A. 12 ani, ,,Îmi place că pot să fac duş, că îmi fac toate temele şi când merg acasă pot să
mă joc, îmi place mult mâncarea de aici.” Putem observa din aceste răspunsuri dar şi din

47
răspunsurile relatate de către ceilalţi copii, că printre cele mai invocate sunt faptul că pot să
mânânce, să se spele, au posibilitatea să îşi facă temele toate aceste lucruri fiind mai mult
decât benefice pentru dezvoltarea lor aromonioasă.

Când au fost întrebaţi despre cea mai frumoasă zi sau experienţă avută, excursia din Roma a
fost pe buzele tuturor, urmată de alte excursii organizate la grădina botanică, la gradina
zoologică sau pur şi simplu un motiv de bucurie a fost că s-a întors la centru după vacanţa de
vară C.F. 7 ani: ,,Cea mai faină zi o fost când am venit înapoi din vacanţa mare. Atunci a fost
frumos aici şi m-am bucurat că pot să vad din nou pe toată lumea.”

De-a lungul timpului, s-a format o relaţie foarte strânsă, de prietenie între beneficiari
şi angajaţii centrului de zi. Consider că acesta este şi unul dintre motivele pentru care copiilor
le place să vină aici. Faptul că petrec zilnic timp în compania angajaţilor şi desfăşoară
împreună diverse activităţi dar şi că sunt tineri majoritatea din personalul centrului de zi,
toate aceste lucruri au facilitat închegarea relaţiei angajat –beneficiar, bazată pe comunicare,
sinceritate, prietenie. Copiii au spus că se simt ca într-o adevărată familie atunci când vin la
centru S. M. 13 ani ,,Când vin aici mă simt ca şi acasă. Is toţi ca o familie pentru mine. Aici
mă simt foarte foarte bine.”

Pentru că unele din problemele majore pe care le aveau copii erau notele foarte mici şi
numărul mare de absenţe am considerat relevant să îi întreb cum s-a schimbat situaţia lor în
ceea ce priveşte şcoala de când a fost inclus în programul ,,Educaţie pentru toţi”. Toţi au spus
că au note mai bune, sunt mai activi la oră, îi laudă profesorii ceea ce reprezintă un factor
motivant pentru ei. De asemena numărul absenţelor a scăzut considerabil, un motiv ar fi şi că
una din regulile programului este să nu aibă absenţe la şcoală.

Conform răspunsurilor primite în urma interviului aplicat beneficiarilor centrului de

zi Sfântul Iosif, consider că participarea în cadrul unui astfel de program are un impact
pozitiv asupra dezvoltării copiilor şi se observă progresul lor în ceea ce priveşte şcoala.
Copiii au fost foarte deschişi, pe toată durata interviului, nu am întâmpinat dificultăţi în
sensul în care nu doreau să îmi răspundă la una din întrebările din ghidul de interviu.

48
Rezultate obţinute în urma aplicării interviurilor voluntarilor Centrului de zi Sfântul Iosif

În opinia mea, voluntarii au un rol fundamental în ceea ce priveşte activităţile pe care

o organizaţie non profit sau o instituţie de stat le desfăşoară. Aceştia pot reprezenta o resursă
importantă pentru orice organizaţie având în vedere faptul că resursele financiare şi nu numai
sunt de cele mai multe ori limitate. Astfel, am considerat oportună ideea de a realiza un
interviu (vezi anexa nr. 3 Ghid de interviu pentru voluntarii centrului de zi) cu ei în cadrul
cercetării din cadrul centrului de zi Sfântul Iosif.

Ca şi date de identificare, vârsta predominantă a voluntarilor este 16-23 de ani, dar sunt şi de
vârstă mai înaintată, spre exemplu o persoană dintre cele intervievate are vârsta de 63 de ani.
În funcţie de gen nu am remarcat mari diferenţe, numărul băieţilor şi al fetelor care activează
ca şi voluntari fiind relativ egal.

Ca şi principală temă tratată în cadrul acestui interviu a fost experienţa pe care

aceştia o au în legătură cu munca de voluntariat pe care o desfăşoară în cadrul centrului de
zi after school. În ceea ce priveşte perioada de când fac acest lucru din răspunsurile primite
am aflat că cel mai ,,tânăr” din echipa volntarilor activează de 9 luni în acest domeniu iar cel
mai vechi este de 5 ani. Motivul principal care a stat la baza deciziei de a deveni voluntari
maltezi este acela că îşi doresc să ajute oameni, în acest caz copii care se află într-o situaţie
de dificultate. Alte motive menţionate au fost dorinţa de a face ceva nou, dorinţa de
socializare în afara unui alt cadru faţă de cel al prietenilor, dezvoltare personală, să îi scoată
din confortul şi din rutina zilnică.

R. Ţ. 18 ani ,,Lucrez aici mai bine de un an, întructât mi-am spus că pot ajuta oamenii
nevoiaşi. Am observat că multă lume de aici (din Satu Mare) cred că aceşti copii nu sunt în
stare să facă nimic pentru simplu fapt că sunt rromi şi îi judecă doar după mediul în care
trăiesc şi după părinţii lor care nu au fost în stare să-i educe.” Faptul că aceşt tineri au ales
să îşi dedice timpul lor liber şi să se implice în cadrul a astfel de programe este un lucru
foarte bun şi prin puterea exemplului ar putea să schimbe şi părerea celor din jur care din
păcate este de cele mai multe ori stigmatizantă faţă de categoriile de persoane defavorizate.
Un alt lucru pe care îl consider important de adăugat şi reprezintă un indicator important a
faptului că acestor tineri le place ce fac şi sunt motivaţi să lucreze este că pe lângă orele de

49
voluntariat din timpul săptămânii activează ca şi voluntari şi în cadrul programului din
weekned.

Activităţile în care sunt implicaţi voluntarii sunt temele cu copiii, supravegherea lor
în momentul în care ies afară la joacă sau în parc, fac activităţi recreative cu beneficiarii. Iar
relaţia care au dezvoltat-o de-a lungul timpului atât cu beneficiarii cât şi cu angajaţii este una
de prietenie în primul rând, majoritatea dintre ei menţionând faptul că se simt ca şi într-o
familie.

I.I, 21 de ani: ,,Aici vin întotdeauna cu drag, mă simt ca şi într-o familie mai mare
(zâmbeşte)”

K.I., 63 de ani: ,,Încerc pe cât posibil să mă implic în cât mai multe activităţi. Da mai mult
fac teme cu copiii. Şi lor le place că am multă răbdare.” O bună colaborare între toţi cei
implicaţi, angajaţi, beneficiari şi voluntari este esenţială pentru buna desfăşurare a lucrurilor
şi in final să se ajungă la atingerea obiectivelor stabilite. Comunicarea dintre ei şi implicarea
fiecăruia cu profesionalism în toate activităţile interprinse contribuie la succesul
programului.

Ţin să subliniez faptul că majoritatea dintre cei angajaţi în prezent în cadrul centrului
de zi Sfântul Iosif, au fost în trecut voluntari, acest lucru fiind un factor motivator şi pentru
restul voluntarilor şi totodată prin angajarea lor li s-a arătat că munca lor este apreciată şi
răsplătită în acelaşi timp. Aşadar volntariatul reprezintă o resursă importantă pentru
programul evaluat şi care cu siguranţă contribuie la îndeplinirea obiectivelor formulate în
faza de implementare a acestuia.

5.4. Concluziile cercetării

Scopul cercetării a constat în aprofundarea evaluării unui program de asistenţă

socială, cu accent pus pe analiza performanţelor programului. Dat fiind scopul formulat, am
optat pentru cercetarea preponderent calitativă iar pentru obţinerea informaţiilor am utilizat
următoarele metode de cercetare: interviul, observaţia participativă şi analiza documentelor
iar ca şi instrumente: ghidul de interviu, grila de analiză a documentelor, şi grila de
observaţie. Am aplicat interviuri unui număr de 28 de persoane dintre care 6 angajaţi ai

50
centrului de zi care oferă servicii directe beneficiarilor, 14 beneficiari şi 8 voluntari activi din
cadrul programului ,,Educaţie pentru toţi”. De asemenea structura evaluării programului s-a
bazat pe paşii Modelului logic, prezentat în partea de început a acestui capitol.

Programul pe care l-am evaluat în cadrul cercetării este ,,Educaţie pentru toţi”, din
cadrul centrului de zi Sfântul Iosif, Satu Mare, care are ca şi beneficiari copii şi tineri cu
vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani de etnie rromă. Am ales acest program ca şi subiect deoarece
în acest loc mi-am efectuat şi practica din timpul semestrului, acest lucru mi-a facilitat
accesul la subiecţi şi la alte informaţii relevante pentru cercetare.

Consider că, în urma demersului de cercetare, folosind toate metodele şi

instrumentele amintite anterior, s-au obţinut informaţii valide, relevante ceea ce a dus la
îndeplinirea obiectivelor formulate şi în acelaşi timp s-a găsit un răspuns pentru întrebările
cercetării.

În urma rezultatelor cercetării, sunt de părere că programul ,,Educaţie pentru toţi” este
un exemplu de bună practică. Am constatat faptul că obiectivele centrului de zi sunt în mare
măsură îndeplinite, acest lucru fiind datorat în primul rând angajaţilor care îşi desfăşoară
activitatea în cadrul centrului de zi, voluntarilor şi nu în ultimul rând beneficiarilor.
Beneficiarii au parte de activităţi diverse cum ar fi efectuarea temelor, actvităţi de socializare,
recreative, luatul mesei, posibilitatea de a-şi spăla hainele şi de a face duş. Problemele
identificate ale copiilor nu sunt doar cu privire şcoală cum ar fi notele slabe, absenteismul dar
se confruntă şi cu problema sărăciei, a lipsurilor materiale, uneori şi a neimplicării părinţilor
în viaţa copiilor, toate aceste lucruri având un impact negativ asupra dezvoltării lor fizice cât
şi intelectuale.

Aşadar, sunt de părere că, totate aceste activităţi sunt mai mult decât benefice pentru
copii cel mai important indicator fiind rezultatele programului până în momentul evaluării.
Astfel ca şi principale rezultate pe termen scurt şi mediu am identificat faptul că beneficiarii
şi-au îmbunătăţit abilităţile de comunicare şi socializare, şi-au format deprinderile de studiu
individual, interesul acestora pentru activităţile şcolare adaptate vârstei lor s-a îmbunătăţit
considerabil, a scăzut semnificativ numărul absenţelor şi în acelasşi timp au crescut
performanţele la învăţătură. De asemenea am observat schimbări în comportamentul lor şi

51
anume sunt mult mai amabili unii cu ceilalţi, respectă programul impus, limbajul lor este
unul adecvat vârstei iar în momentul în care primesc o sarcină de realizat din partea
angajaţilor, o respectă întocmai.

O problemă pe care am identificat-o în urma evaluării programului ,,Educaţie pentru

toţi”, este legată de numărul redus de angajaţi în raport cu numărul mare de beneficiari.
Astfel uneori angajaţii devin suprasolicitaţi, acest lucru ducând la epuizare.

52
 CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII

Tema abordată în lucrarea de faţă este evaluarea performanţelor unui program de

asistenţă socială realizând un studiu de caz pe programul ,,Educaţie pentru toţi” a Centrului
de zi pentru copii Sfântul Iosif, Satu Mare.

În prima parte a lucrării au fost trecute în revistă principalele informaţii teoretice

relevante cu privire la tema aleasă. Astfel, am început cu definirea conceptelor de bază
utilizate şi am continuat cu prezentarea teoriilor ştiinţifice specifice evaluării performanţelor
programelor de asistenţă socială. Tot în partea teoretică a lucrării, m-am axat pe prezentarea
principalelor elemente reprezentative temei alese şi pe aspectele legislative în ceea ce
priveşte centrele de zi pentru copiii aflaţi în dificultate.

În cea de-a doua parte a lucrării, am efectuat cercetarea propriu zisă, scopul acesteia
fiind aprofundarea evaluării unui program de asistenţă socială, cu accent pus pe analiza
performanţelor programului. Iar obiectivele formulate pentru a dirija cercetarea într-o direcţie
bună pentru a obţine infomraţii utile pe care mi le-am propus sunt: analiza gradului în care
programul reuşeşte să îşi atingă obiectivele stabilite, identificarea rezultatelor imediate (pe
termen scurt şi mediu) ale beneficiarilor, analiza modului în care comportamentul
beneficiarilor s-a schimbat până la data evaluării programui şi nu în ultimul rând identificarea
impactului programului asupra comunităţii. În urma cercetării, consider că obiectivele au fost
îndeplinite şi am atins scopul propus.

Ca şi răspunsuri cheie a întrebărilor elaborate în cadrul cercetării, consider că

programul ,,Educaţie pentru toţi” reuşeşte să îndeplinească cu succes obiectivele stabilite
acest lucru fiind posibil datorită implicării cu profesionalism a angajaţilor, voluntarilor dar şi
cu ajutorul cooperării beneficiarilor. Pe lângă resursele umane, ceea ce contribuie la relizarea
obiectivelor sunt resursele financiare care sun extrem de importante dar şi resursele de ordin
material cum ar fi spaţiul propice pentru desfăşurarea activităţilor, prezenţa echipamentelor
necesare etc. Principalii factori care demonstrează îndeplinirea obiectivelor programului sunt
reprezentaţi de rezultatele programului şi anume: beneficiarii şi-au îmbunătăţit abilităţile de
comunicare şi socializare, şi-au format deprinderile de studiu individual, interesul acestora
pentru activităţile şcolare adaptate vârstei lor s-a îmbunătăţit considerabil, a scăzut

53
semnificativ numărul absenţelor şi în acelasşi timp au crescut performanţele la învăţătură. De
asemenea am observat schimbări în comportamentul lor şi anume sunt mult mai amabili unii
cu ceilalţi, respectă programul impus, limbajul lor este unul adecvat vârstei iar în momentul
în care primesc o sarcină de realizat din partea angajaţilor, o respectă întocmai.

Şi cel mai important, ca şi rezultat de impact al programului este scăderea ratei abandonului
şcolar în rândul copiilor rromi. În concluzie, sunt de părere că programul ,,Educaţie pentru
toţi” poate fi un exemplu de bună practică. Având în vedere că este pe o perioadă determinată
în această fază sugestia mea ar fi încercarea de a transforma acest program în ceva
permanent, raportându-ne la rezultatele pozitive pe care le are până în acest moment dar şi
creşterea numărului copiilor rromi care se confruntă cu probleme asemănătoare ca şi a
beneficiarilor centrului de zi dar şi angajarea de nou personal acolo unde este nevoie chiar şi
cu jumătate de normă.

Implicaţiile teoretice şi practice ale lucrării de faţă consider că sunt de folos pentru că,
prin intermediul evaluării programului am putut să analizez gradul în care relevenţa,
eficacitatea, impactul programului dar şi sustenabilitatea acestuia sunt în conformitate cu
planificarea iniţială într-un cuvânt dacă programul a produs schimbarea preconizată asupra
grupului ţintă. Totodată, am identificat elementele care ar trebui îmbunătăţite, se poate
continua cu anumite propuneri, acestea putând ghida deciziile luate pe viitor.

Limitele cercetării

Una din limitele cercetării a fost faptul că nu am avut acces la datele care ţin de partea
financiară a programului în acest fel eficienţa programului nu a putut fi evaluată. Aceste
informaţii nu mi-au putut fi furnizate din motive de confidenţialitate.

Semnificaţia întregii lucrări pentru specializarea Managementul serviciilor sociale

Consider că, orice manager al unei organizaţii din domeniul asistenţei sociale trebuie
să ştie care sunt paşii unei evaluări a programului, cum şi când anume se realizează aceasta,
astfel încât să faciliteze pe viitor valorificarea experienţelor pozitive şi totodată evitarea unor

54
greşeli. Este de dorit ca evaluarea să devină o practică uzuală, deoarece reprezintă o
modalitate de dezvoltare a organizaţiei atunci când este aplicată cu consecvenţă.

55
Bibliografie

1. Agabrian, M. (2004). Cercetarea calitativă a socialului. Design și cercetare,

București: Institutul European.

2. Boghcevici, C., Creţ, D., Şipoş, F., (2010). Managementul şi evaluarea

programelor de asistenţă socială, Arad: Vasile Goldiş University Press.

3. Blanchet, A. și Gottman, A., (1998), Analiza discursurilor- Analiza tematică, în

Ancheta și metodele ei: Chestionarul, Interviul de producere a datelor, Interviul
Comprehensiv, Iași: Editura Polirom, p. 182-183.

4. Burton, P., (2001). Profilul comunităţii. Ghid pentru identificarea nevoilor locale,
în Jurnalul Practicilor Pozitive Comunitare, Editura Asociaţia pentru
Dezvoltarea şi Promovarea Socio Economică CATALACTICA, Nr. 1-2.

5. Chen, H.T., (2005). Practical program evaluation. Assessing and imporving

planning, implementation and effectiveness, California: Editura Sage Publications
Inc.

6. Cojocaru, Ş., (2010). Evaluarea programelor de asistenţă socială, Iaşi: Editura

Polirom.

7. Cojocaru, Ş., şi Cojocaru, D., (2008). Managementul de caz în protecţia copilului.

Evaluarea serviciilor şi practicilor din România, Iaşi: Editura Polirom.

8. Dafinoiu, I., (2002). Metode de abordare clinică. Observaţia şi interviul,

Iaşi:Polirom.
9. Drăgulescu, N., Drăgulescu, M., (2003). Managementul calităţii serviciilor,
Bucureşti:Editura AGIR.

10. Gârboan, R., (2007). Teză de doctorat- Metode utilizate în evaluarea

programelor: Analiza impactului social, Cluj Napoca.

11. Gârboan, R., (2006). Metode utilizate în evaluarea programelor: analiza

impactului social, Cluj Napoca: Editura Accent.

56
12. Goethals, G., Soerenson, G., MacGregor, J. (2004). Encyclopedia of leadership:
Editura Hardcover.

13. Kettner, P., Moroney, R., Martin, L., (2008), Designing and managing programs,
USA: Editura Sage Publications.
14. Laslie, M., Rothery, M., Grinnel, R. (2005). Cercetarea calitativă în asistența
socială- faze etape și sarcini, Iași: Editura Polirom.

15. Lewis, David., (2000). Management of Non-Guvernamental Organisations:

Catalysts, Partners and Implementors, Florence, KY, USA: Routledge.

16. Manea, L., (2008). Interviul în practica asistenței sociale, București: Editura
Universității.

17. Măţăuan, G., (1999). Evaluarea programelor sociale, Bucureşti: Editura Expert.

18. Miley, K.K., O`Melia, M, DuBois, B., (2006). Practica asistenţei sociale, Iaşi:
Editura Polirom.
19. Neguţ. A., Nicolăescu, V., Preoteasa, A.M., Cace, C., (2011). Monitorizare şi
evaluare în economia socială, Bucureşti: Editura Expert.

20. Neamţu, N., (2015). Managementul serviciilor de asistenţă socială- Ediţia a III-a,
revizuită şi adăugită, Cluj Napoca: Editura Accent.

21. Neamţu, N., (2008). Managemntul servicilor de asistenţă socială, Cluj Napoca:
Editura Accent.

22. Neamţu, N., (2007). Succes şi eşec în plasamentul familial, în contextul reformei
sistemului de protecţie a copilului din România, Cluj Napoca: Editura Accent.

23. Neamţu, N., (2003). Dimnesiunea managerială în asistenţa socială. În Neamţu,

G. (coord.), Tratatul de asistenţă socială, Iaşi: Editura Polirom.

24. Popa, V., Marica, C., (2010). Managementul şi evaluarea programelor de

asistenţă socială, Piteşti: Editura Interdependenţa Economică.

57
 25. Scrivem, M., (2005). The trandisciplinary model of evaluation: Radical
implications, Canada: Paper presented at the meeting of the American Evaluation
Association –Canadian Evaluation Society

26. Stake, R., (2003). Standards – Based and Responsive Evaluation, USA: Editura
Sage

27. Tripon, C., Dodu, M., Raboca, H., (2013). Dezvoltare organizaţională şi
măsurarea performanţelor, Bucureşti: Editura Tritonic.

28. Velea, L. S., (2004). Evaluarea programelor sociale şi sau educaţionale,

Bucureşti: Editura Agata.

Legislaţie

*** Ordinul Nr. 24 din 4 martie 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii
pentru centrele de zi

*** Hotărârea Nr. 978/2015 din 16 decembrie 2015 privind aprobarea standardelor minime
de cost pentru serviciile sociale

Site-uri web

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDINE/O24-
2004.pdf - accesat la data de 12.06.2016

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/HG978-2015.pdf - accesat
la data de 12.06.2016

58
 ANEXE

Anexa nr. 1
Ghid de interviu pentru personalul centrului de zi

Date de identificare

1. Vârsta:
2. Gen:
3. Funcţia deţinută
4. De cât timp lucrează în orgabizaţie
5. Domeniul de specializare
6. Vechimea în postul ocupat
7. Vechimea în specializare
Gradul de atingere al obiectivelor programului

1. Care sunt obiectivele programului în cadrul căruia dumneavoastră vă desfăşuraţi

activitatea?
2. Cum anume contribuiţi dumneavoastră pentru ca în final obiectivele propuse să
fie atinse?
3. Care sunt factorii care facilitează atingerea acestor obiective?
4. Care sunt factorii care împiedică atingerea obiectivelor propuse?
Beneficiari

1. Care sunt criteriile de selecţie a beneficiarilor care sunt incluşi în program?

2. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă beneficiarii?
3. Ce dificultăţi întâmpinaţi în ceea ce priveşte munca cu beneficiarii centrului de
zi?
4. Dacă există dificultăţi, cum anume încercaţi să le depăşiţi, prin ce metode?
5. În continuare aş dori să îmi vorbiţi despre modul în care acest program reuşeşte să
le îmbunătăţească situaţia acestor copii aflaţi în dificultate.
6. În ceea ce priveşte comportamentul beneficiarilor, cum anume s-a schimbat acesta
din momentul intrării în program şi până acum?
Activităţile programului

1. Ce tip de activităţi desfăşuraţi în cadrul centrului de zi after school Sfântul Iosif?

2. În care dintre aceste activităţi sunteţi şi dumneavostră implicat şi în ce fel?
3. Ce dificultăţi întâmpinaţi în ceea ce priveşte activităţile desfăşurate?
4. Care este programul zilnic al beneficiarilor?

59
 5. Care sunt elementele programului apreciate de beneficiari?

Rezultatele programului

1. Care sunt cele mai semnificative rezultate ale programului?

2. Ce anume s-a schimbat până în acest moment în ceea ce priveşte rezolvarea
problemelor beneficiarilor?
3. Care sunt noile comportamente ale beneficiarilor dezvoltate în timpul
programului?
4. Care sunt rezultatele pe termen lung ale programului?
Ce alte lucruri ar merita să se ştie despre acest program de tip after school?

Mulţumesc pentru timpul acordat!

60
Anexa nr. 2
Ghid de interviu pentru beneficiarii centrului de zi after school

Date de identificare

Nume:

Vârsta:

Gen:

An de studiu

Problemele beneficiarilor

1. Cum ai ajuns să frecventezi centrul de zi Sfântul Iosif?

Experienţa din cadrul programului ,,Educaţie pentru toţi”

2. De cât timp frecventezi centrul?

3. Ce îţi place cel ai mult să faci când vii aici?
4. Care a fost cea mai frumoasă zi sau experienţă petrecută în centru? Te rog să o descri.
5. Cum te înţelegi cu angajaţii centrului?
6. Cum erau rezultatele tale la învăţătură înainte să vii la centru şi cum sunt acum?
7. Dacă mai ai ceva important de adăugat despre acest program şi nu am discutat despre
asta te rog să îmi spui.
Mulţumesc pentru timpul acordat!

61
Anexa nr. 3
Ghid de interviu pentru voluntarii centrului de zi after school

Date de identificare

Nume:

Vârsta:

Gen:

Experienţa ca şi voluntar în cadrul centrului de zi

1. De cât timp faci voluntariat în această organizaţie?

2. Ce te-a motivat să devii voluntar şi ce te-a făcut să rămâi aici?
3. În ce activităţi te implici ca şi voluntar?
4. În ce fel crezi că s-a îmbunătăţit până în momentul de faţă situaţia copiilor care sunt
beneficiari ai centrului after school?
5. Cum ai caracteriza relaţia ta cu beneficiarii centrului? Dar cu angajaţii?
6. Ce îmbunătăţiri consideri că ar trebui să i se aducă programului?
7. Dacă mai ai ceva important de adăugat despre acest program în cadrul căruia activezi
ca şi voluntar şi nu am discutat despre asta te rog să îmi spui.

Mulţumesc pentru timpul acordat!

62
 Anexa nr. 4

Consimțământ informat

Sunt studentă la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, specializarea

Managementul serviciilor sociale, anul II.
Având în vedere că sunt studentă și mă aflu în plin proces de învățare, atât eu cât și
colegii mei avem de realizat lucrarea de disertaţie la sfârşitul finalizării studiilor.
V-am ales pe voi ca şi organizaţie deoarece tema pe care o voi aborda în lucrare este
Evaluarea performanţelor unei organizaţii de asistenţă socială şi având în vedere că ati fost
deschişi, comunicativi pe durata practicii pe care am desfăşurat-o, consider că veţi reprezenta
o resursă importantă în etapa de cercetare a lucrării mele.

Țin să precizez că întrebările adresate nu vor fi sub formă de chestionar cu răspunsuri

de tipul DA și NU. Este un interviu descriptiv, ce conţine întrebări despre munca propriu zisă
pe care o depuneţi, beneficiari, gradul în care reuşiţi să îndepliniţi obiectivele, rezultatele pe
care le aveţi în urma acestui program. Este un interviu deoarece experiențele de viață ale
fiecărei persoane sunt diferite și prin intremediul acestuia voi putea să înțeleg mai profund și
nuanțat tot ceea ce îmi vei relata. În principiu această temă nu conține întrebări cu caracter
persoanal, dar dacă vor exista, aveţi toată libertatea să nu răspundeţi și vom trece la
următoarea întrebare.
Interviul poate dura oricât, însă, majoritatea interviurilor de acest tip durează
aproximativ 20 de minute. Dacă intervine vre-o problemă, nu mai puteţi sau nu mai doriţi să
răspundeţi la întrebări putem să ne oprim oricând fără ca aceasta să afecteze calitatea relației
dintre noi. Nu există răspunsuri corecte sau răspunsuri greșite, ceea ce mă intereseză este
punctul dumneavoastră de vedere în acest moment. Dacă aveţi întrebări sau nu sunt suficient
de clară atunci când formulez o întrebare nu ezitaţi să îmi spuneţi.
Este important de precizat faptul că, datele dumneavoastră persoanle, vor fi
anonimizate, informațiile colectate le voi folosi strict pentru proiectul pe care îl am de
realizat, iar lucrarea finală am să vi-o trimit și dumneavoastră în cazul în care veţi avea
unele sugestii voi fi deschisă în acest sens.

63
 Cu acordul dumneavoastră, voi înregistra interviul cu un reportofon. Înregistrarea îmi
va fi de folos pentru a putea transcrie cu mai multă ușurință interviul, voi avea doar eu acces
la ea, iar după ce voi finaliza lucrarea o voi șterge.

64
Anexa nr. 5

Grila de observaţie a comportamentului beneficiarilor din cadrul Centrului de

servicii sociale primare ,,Sfântul Iosif”

1. Respectarea programului centrului de către beneficiari.

2. Comportamentul beneficiarilor faţă de angajaţii şi voluntarii centrului de zi
Sfântul Iosif.
3. Comportamentul faţă de restul colegilor care participă la activităţi.
4. Comportamentul copiilor în momentul în care li se dă o sarcină de realizat.
5. Reacţia lor în momentul în care li se atrage atentia asupra unui lucru.
6. Limbajul beneficiarilor centrului de zi.

65
Anexa nr. 6

Fişa de analiză a documentelor centrului de zi

Data completării fişei

1. Data admiterii copilului în cadrul programului

2. Etnia căreia aparţine copilul
3. Tipul serviciilor de care beneficiază
4. Numărul angajaţilor din cadrul Centrului de zi Sfântul Iosif
5. Studiile pe care angajaţii le au
6. Vechimea în postul ocupat în prezent a fiecărui angajat
7. Informaţii relevante din evaluările periodice ale programului
8. Numărul angajaţilor/beneficiar

66