Curs 6

1. Unităti de exploatare auto.

1.1. Organizarea
Autobazele - reprezintă unităti operative de exploatare, organizate după principiul unei sectii
de productie cu gospodărire internă, dotate cu material rulant auto in vederea efectuării
transporturilor de mărfuri şi călători, şi clădirile, instalaţiile şi utilajele necesare mentinerii unei
stări tehnice corespunzătoare a parcului propriu.

Unităţile de exploatare auto destinate transportului devin rentabile când autovehiculele se

grupează după cum urmează:
- autobaze destinate exclusiv transportului de călători,

- autocamoioane pentru transport de mărfuri,

- autoturisme şi autovehicule speciale,

- autobaze care devin in parcul propriu autovehicule de acelaşi tip şi aceiaşi marcă
pentru a uşura evidenţa, specializarea atelierelor de reparaţii, dotarea cu piese de
schimb; o bună organizare a muncii,
- 2 autobaze din aceiaşi localitate care detin in parcul auto autovehicule de aceiaşi
marcă, una să asigure autovehiculele speciale pentru transportul de alimente , iar
cealaltă autocamioanele pentru transport de marfă general.

Organizarea unei autobaze trebuie să cuprindă:

• mijloacele necesare efectuării transportului de mărfuri sau de călători,

• personal pentru intreţinerea şi utilizarea mijloacelor de transport,

• personal pentru efectuarea reparaţiilor curente,

• personal de conducere, de productie, tehnic şi administrativ.

Construcţiile şi mijloacele tehnice pentru o autobază sunt:
• parcarea autovehiculelor
• hala de întretinere şi reparatii
• depozit de materiale pentru expolatare, intretinere şi reparaţii,

1
 • depozit pentru combustibili şi lubrifianti impreună cu punctul de alimentare cu
combustibil,
• spatiu destinat personalului tehnico-administrativ.
Clădirile, instalaţiile şi mijloacele tehnice trebuie să răspundă la următoarele necesităti:
• utilizarea eficientă şi ratională a clădirilor şi a parcărilor,
• asigurarea tuturor conditiilor pentru efectuarea activitătilor de intretinere şi reparatii
auto
• un flux de circulaţie normal in incinta autobazei şi in clădiri
• se vor evita pe cat posibil întoarcerile pe flux, manevrele inutile care pot produce
accidente si tamponări,
• respectarea periodicitătii lucrărilor de întreţinere si reparaţii corespunzător personalului
din exploatare,
• planificarea lucrărilor de intretinere prin grafice lunare care asigură un volum de
operaţii aproximativ constant pentru o zi de lucru,
• fluxal tehnologic preia autovehiculul la intrare şi până la ieşirea din garaj cu efectuarea
tuturor lucrărilor de întretinere

1.2. Premisele de proiectare a unei autobaze.

O autobaza se construieşte pe baza unui studiu, plecând de la următoarele premise:

• justificarea şi oportunitatea investiţiei,

• justificarea capacitătii de productie şi pe secţii cu definirea indicatorilor tehnico-

economici,

• determinarea eficienţei economice prin analiza indicatorilor tehnico-economici,

• stabilirea procesului tehnologic, dotarea cu utilaje şi definirea relatiilor de cooperare cu

alţi agenţi economici,

• estimarea necesarului de carburant, a consumului de energie electrică, apă, aer

comprimat şi a celorlalte utilităti pentru a asigura functionării investitiei,

• stabilirea personalului : muncitor şi tehnico-administrativ,

• stabilirea cheltuielilor pentru instruire şi a indicatorilor tehnico-economici preliminari.

2
1.3. Determinarea indicatorilor tehnico-economici.
1.3.1. Stabslirea fluxului tehnologic.
Fluxul tehnologic - cuprinde totalitatea operaţiilor necesare realizării exploatăni
autovehiculelor rutiere:
- alimentarea cu carburant şi lubrifianti,

- controlul stării tehnice la intrarea in garaj,

- spălarea exterioară,

- efectuarea ungerii şi a reviziilor tehnice planificate,

- remedierea defectelor şi efectuarea de reparaţii curente

- parcarea;

- controlul stării tehnice la ieşirea din garaj

0 varianta de flux tehnologic se prezintă in

Fig. 1.

Fig. 1.

In functie de fluxul stabilit pe suprafa unei autobaze clădirile şi posturile de lucru se dispun
aşa cum este prezentat ca exemplu in Fig. 2.
Teritoriul autobazei cuprinde:

• suprafete construite ocupate de clădiri:

3
 • parta şi postul pentru efectuarea pontajului,

• statia de spălare - ungere

• staţia de efectuare a lucrărilor de intretinere şi reparatii,

• staţia de alimentare cu combustibili şi lubrifianţi,

• magazia cu piese de schimb şi materiale,

• depozitul de combustibili şi lubrifianţi,

• garajul,

• clădirile, administrative.

-suprafeţe construite cu următoarele destinatii:

• drumuri de acces,
• platforme de parcare in aer liber
• piste de încercare,
• spaţii verzi de protecţie.

Fig.2

1.3.2. Date necesare pentru determinarea indicatorilor tehnici şi tehnologici.

Volumul de lucrări de întretinere şi reparatii curente este stabilit după parcusul anual al
parcului auto şi după norma de timp alocată operatiilor de întretinere:
❖ parcursul anual at parcului auto este:

Panual = f ( PMZ , CUP, P, D) unde:

- PMZ - reprezintă parcursul mediu zilnic in km,

- CUP - reprezintă coeficientul de utilizare a parcului de autovehicule,

4
- P - parcul de autovelucule din inventar,
- D -coeficientul de transformare a categoriei de drum.
❖ numarul de autovehicule echivalente din parcul auto = cu coeficientul de
echivalare care poate fi : 1 pentru autovehicule cu masa 3...5 tone, <1 pentru
autovehicule cu masa<3 tone şi >1 pentru autovehicule cu masa >5 tone.

Ae = P1  D1 + P2  D2 + .... + Pi  Di

unde: Pi - parcul din inventar

Di - coeficientul de echivalare pentru fiecare categorie de drum.

❖ parcursul anual ecivalent Pechiv este:

Pechiv = Pe  D in Km echivalenţi ,unde

Pe = Pa  PMZ  zc = Ae  CUP  PMZ  ze este parcursul annual echivalent al parcului inventar in

care:
Pa = Ae  CUP -parcul activ de autovechicule

Zc=zilele calanderistice
PMZ=parcul mediu zilnic
CUP=coeficientul de utilizare al parcului auto
D=coeficientul mediu al categoriei de drum

-volumul operatiilor de intretinere si reparatii curente:spalare S,revizia tehnica RT1,schimb de

ulei la motor U,reparatii curente RC,se determina cu relatiile:
✓ volumul de spalari Vs
Pechiv  ts
Vs = (ore / an)
Ps  60
Pechiv  t RT 2 2  t RT 2
VRT 2 = − (ore / an)
PRT 2  60 60
Ae
VRTS = 2  t RTS  (ore / an)
PRTS  60
Unde:
-trt1,trt2.trts reprezinta timpul de efectuare a reparatiei RT1,respectiv RT2 si respectiv a
reparatiei cu caracter sezonier la schimbarea de anotimp cald sau rece sau invers in min
Prt1,Prt2,Prts reprezinta parcursul normal intre doua reparatii in km echivalenti
✓ volumul schimburi de ulei

5
 Pechiv  tu
Vu = (ore / an) unde:
Pu  60
-tu este timpul normal pentru schimb de ulei in min
-Pu este parcurul normat intre doua schimburi de ulei in km echiv.
✓ Volumul de reparatii curente:
Pechiv  tRC
VRC = (ore / an)
PRC  60
-trc este timpul normat pentru efectuarea unei reparatii curente la un parcurs global de 100 km
echiv = Prc

1.3.3 Statia de spalare si ungere

La statiile de spalare trebuie sa existe in dotare urmatoarele echipamente:

✓ Pompe electrice pentru furnizarea debitului de apa pentru spalare la presiune
inalta
p=4-8 bari
Q=20-50l/min
P=1-3 kW
Pentru statia de spalare este necesar sa se determine urmatoarele elemente:
✓ Debitul de apa pentru o diuza de spalare
60  S  v
Q= (l / min) unde S-suprafata sectiunii transversale a orificiului de intrare apa in mm2
1000
v-viteza de curgere a apei in m/s
v =   2  g  h (m / s) unde  - coeficinetul de reducere a vitezei in functi de forma orificiului

 = 0.7 − 0.75 pentru orificiu fara pulverizator  = 0.5 − 0.55 pentru orificiu cu
pulverizator,g=9.81 m/s2-acceleratia gravitationala,h-inaltimea coloanei de apa in m
✓ Consumul de apa
3  d 2  v  t 3
C = Q t = (m ) ,unde Q debitul unei diuze in l/min , t-timpul de spalare ,d-
200
diametrul orificiului de spalare in mm ,v-viteza de iesire a apei in m/s
✓ Numarul locurilor de munca pentru spalare
Vs
N= unde Vs-volumul de spalare,Fta-fondul de timp pentru un loc de munca in
Fta  m  ns
ore/an,m-numarul de muncitori ,ns-numarul de schimburi de spalare
✓ Fondul de timp efectiv pentru un loc de munca

6
Fta = zc  t tm (ore / an) unde zc-zilele calendaristice dintr-un an,timpul de lucru dintr-o zi

,tm = 0.97 coeficientul de utilizare a unui loc de munca

✓ Fondul de timp efectiv al unui muncitor de la statia de spalare:

Fem = ( zc − z0 − zs − zCO )  t 1 2 unde zc=365 zile dintr-un an,z0=104 zile de odihna,zs=zile

de sarbatoare,zco=zile concediu de odihhna,t=8 ore durata unui schimb, 1 = 0.95 − 0.98

coeficient de utilizare a timpului de lucru, 2 = 0.94 − 0.96 coeficient care tine seama de zilele

de concediu medical si invoiri

✓ Numarul de muncitori din sectia de spalare
Vs
ms =
Fem
Sectiile de spalare se for dota in mod obligatoriu cu un sistem de decantare a noroiului
si cu o camera de uscare si stergere.

1.3.4 Statia de intretinere si reparatii curente

Pentru statia de intretinere si reparatii curente se vor determina urmatoarele marimi:
✓ Numarul de locuri pentru efectuarea de revizii si de schimb de ulei
VRT 1 + VRT 2 + VRTS + Vu
Nru = (locuri)
Fta  m  ns
✓ Numarul total de muncitori care efectueaza activitati de intretinere si reparatii
VRC
mrt = (muncitori)
Fm
✓ Numarul de locuri pentru lucrarile de reparatii curente
VRC
N RC =
Fta  m  n
✓ Numarul de muncitori care executa reparatii curente
VRC
mRC =
Fem
✓ Suprafata ocupata de locurile de munca din statia de itnretinere si reparatii
curente:

S = Sa   N  S0 in m2 ,unde Sa –suprafata ocupata de un autovehicul echivalent,  N -suma

locurilor de munca, S0 = 3.5 − 4.5m2 -suprafata specifica a halei raportata la 1 m2 de suprafata

ocupata de autovehicul.
✓ Ateliere anexe halei de reparatii

7
  Atelier mecanic,de tamplarie,de vulcanizare,de forja,de vopsitorie,de
tinichigerie
 Spalare piese si subansamble ,inarcare baterii de acumulatori,regenerare
ulei,refacere tapiterie,remediere echipament electric si reglare sistem de
alimentare cu combustibil(carburatoare si sistem de injectie)
 Reconditionare piese uzate
 Magazie cu piese de schimb

1.3.5 Statia de alimentare si depozitare carburanti si lubrefianti

Pentru statia de alimentare si depozitare cu combustibili si lubrefianti problemele care
trebuiesc rezolvate din punct de vedere al respectarii normelor de securitate impotriva
incendiilor sunt:
 Amplasarea statiei
 Capacitatea rezervoarelor
 Amplasarea posturilor de alimentare
 Organizarea fluxului de alimentare
 Stabilirea masurilor si a dotarii necesare pentru prevenirea incendiilor
Capacitatea totala de stocare a rezervorului se determina cu relatia:
n

 PMZ  N  C
i i m (1 + k  CUPs )  A  Dm
Crez = zr  CUP  i =0
litri
100
Unde:
Zr=4-6 zile de siguranta pentru timp de iarna
Ni=numarul de autovehicule care utilizeaza acelasi tip de carburant
PMZ=parcursul mediu zilnic
Cm=consumul mediu in litri/100 km
K=coeficientul de corectie al consumului de combustibil
CUPs=coeficientul de utilizare al parcului in ore
A=coeficientul de corectie al consumului mediu de combustibil pentru anotimp
Dm=coeficientul corespunzator categoriei de drum pentru fiecare autovehicul

Consumul normat pentru un autovehicul se determina cu relatia:

Pechiv
CN =  Cm  k + Ce (litri ) in care:
100
Pechiv-parcursul echivalent in km

8
Cm=consumul mediu in litri /100 km
K=coeficientul de corectie al consumului mediu de combustibil
Ce=consumul efectiv de combustibil/100km

Referitor la numarul de posturi de alimenrare pentru un sortiment de carburant ,acestea se

stabilesc cu relatia:
n

 PMZ  N i m  Cm  Dm
nc = i =1
(l / h) in care:
100 si  Qp

Nm=numarul de autovehicule de tipul I alimentate in perioada de varf intr-o ora

Cm-consumul mediu de carburant in l/100 km pentru autovehiculul de tip I
Qp=debitul unei pompe l/h
 Si = 0.8 − 0.9 randamentul statiei
Pentru consumul de ulei este necesar sa se determine o valoare a consumului pe baza
urmatoarei relatii:
Pchiv P
CU =  Ca + chiv  Cs in litri unde:
100 Ps
Pechiv=parcursul echivalent in km
Ca=consumul normal pentru ardere l/100km echiv
Cs=capacitatea baii de ulei a motorului la un schimb de ulei ,la care se adauga si schimbarea
filtrului de ulei
Ps=parcursul normat pentru un schimb de ulei in km
Deasemenea se vor prevedea langa statia de alimentare si depozitare cu combustibili si
lubrefianti un numar suficient de mijloace de stingere in concordanta cu capacitatea de stocare
si cu numarul posturilor de alimentare.

1.3.6 Spatiile de parcare

In incinta autobazei este necesar sa se prevada si unu sau mai multe spatii de parcare a
autovehiculelor din parcul auto a caror destinatie este:
 Parcarea in aer liber pe platforme special amenajate
 Parcarea in spatii semideschise pe platforme de tip :sopron sau copertina
 Parcarea in spatii inchise acoperite ,cu climatizare,pentru parcul auto care este
folosit pe timp de iarna
Pentru spatiile de parcare se calculeaza:

9
 • Suprafata totala de parcare la care se adauga si suprafata ocupata de caile de
acces:

S = Ni1  S1  a1 + Ni 2  S2  a2 + .....Nin  S2 n  an unde:

Ni=numarul de autovehicule pe marci si pe tip din parcul auto

Si=suprafata proiectata in plan orizontal determinata de fiecare tip si marca de autovehicul in
m2
Ai=raportul dintre suprafata totaa necesara pentru un autovehicul si suprafata proiectata in plan
orizontal a acesteia
• Numarul locurilor de parcare:
Ni=numarul autovehiculelor din inventar
Ne=numarul de autovehicule aflate in exploatare
Nrk=numarul de autovehicule aflate in reparatie capitala
Nrt=numarul de autovehicule aflate in reparatii curente si de intretinere din atelierul de
reparatii
Ns=autovehicule aflate pe linia de spalare sau pentru ungere
B=coeficient de utilizare a locurilor de statia de spalare sau pentru ungere pentru parcare

• Spatiile dintre autovehiculele aflate in parcare sunt in concordanta cu

dimensiunile de gabarit ale fiecarui autovehicul ,cu spatiul necesar deschiderii
portierelor si cu spatiul necesar efectuarii manevrelor de intrare si iesire din
parcare fara a deteriora autovehiculele care se afla in imediata vecinatate.

10