Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Panele cu zabrele
Fig 21.27
Fig 21.28
Panele cu zabrele sunt simplu rezmate pe ferme.
In care:
Tipul acesta de pane cat si cele cu tiranti (fig 21.25) au dezavantajul ca favorizeaza
aglomerarile de zapada si praful industrial, marind incarcarile. Geamurile de
luminat se dispun vertical.
- luminatoare in planul invelitor (fig 21.30,a) folosite la hale mici unde nu este
necesara ventilarea spatiilor de lucru.
Fig 21.30
- luminatoarele realizate ca niste constructii independente de invelitoare care se
fixeaza de ferme si au rol de iluminare si ventilare (fig 21.30,b).
Fig 21.31
Fig 21.32
Fig 21.33
unei piese sub forma de pana sudata de talpa fermei. Talpa stalpului
luminatorului are sudate pe ea placutute laterale ce joaca rol de opritori si este
prinsa cu surbuburi de ferma (fig 21.33,b)
Imbinarea intre stalpii si rigla luminatorului se face prin sudura cap la cap (fig
21.34,a) sau cu o placa intermediara (fig 21.34,b).
Fig 32.34
Fermele si stalpii unei hale metalice formeaza cadre care se aseaza transversal
halei. Legaturile intre ferme si stalpi se pot realiza articulate sau rigid. Cadrele
formate din ferme si stalpi care alcatuiesc structura de rezistenta a halelor
metalice pot fi cu una sau mai multe deschideri.
In unele cazuri insa, legaturile rigide intre ferme si stalpi nu mai apar rationale,
datorita dinmensiunilor mari ce se impun fermei si stalpilor in zona de legatura.
De exemplu, la hale cu inaltimea mare in raport cu deschiderea , legatura rigida
intre ferme si stalpi nu mai are efect asupra deformatiilor si modului de preluare a
sarcinilor orizontale. In acest caz se impugn o serie de alte masuri constructive ca :
prevederea de contravanturi longitudinal la nivelul acoperisului, etc.
Fig 21.35
Daca stalpul are sectiunea formata din elemente departate, solidarizate intre ele,
in dreptul nodurilor de capat ale fermei se introduc inimi intre elementele
stalpului.
Fig 21.36
Considerand legatura rigida intre ferma si stalpi pentru tpate incarcaturile (p),
apar pe capetele fermei momentele M 1max si M2 max (fig 21.37,a) daca se tine seama
de faptul ca o parte din incarcaturi (p1) sunt preluate de ferma ca simplu
rezemata, apar pe capetele fermei momentele M1min si M 2min (fig 21.37,).
Fig 21.37
Pentru guseele de capat ale fermei sa fie cat mai reduse, centrarea bazelor se face
la fata stalpului si nu in axa lui
Fig 21.40
M=He-Ve’ (21.26)
Rezulta :
… (21.27)
Se mentioneaza ca determinarea eforturilor in elementele
cadrului care servesc la dimensionarea fermelor, stalpilor si legaturilor
intre ele se face in mai multe ipoteze de incarcare obtinute prin
gruparea diferitelor actiuni din care se aleg cele mai defavorabile.
Fig 21.41
Fig 21.42
Fig 21.43
Fig 21.44
δ 1= δ 2 (21.28)
Dar :
δ =δ x +δ
1 11 1 1p
δ =− δ x − δ
2 22 1 1p (21.29)
δ 1 p+ δ
x= 2p
δ +δ
1
11 22 (21.30)
δ =∫ mEIm dx
ij
l
0
i j
(21.31)
I
EI c δ ij =∫0 mi m j
l c
dx
I
Integrarea se face pe portiuni cu moment de inertie constant.
Astfel , pentru cadrul din figura 21.44, expresia (21.32) devine :
I I
EI δ mm mm
h1 c h2 c
∫
ij = 0 dx +∫h1 dx
I I
c i j i j
1 2 (21.33)
I 1
=
1
…
1
I 2
5 10
(21.34)
De obicei se alege I c = I 1 .
Pentru cadrul din fig 21.45 deplasarile date de reactiunile fermei
sunt :
Fig 21.45
I I
EI δ EI δ h + (h +3 h h + 3 h h )
1 1 3 1 3 2 2
11 = 22 = 3
I I
c c 1 2 1 2 1 2
1 2 (21.35)
2 h +h Ve 2
EI δ 1 p= EI δ 2 p=
1
h V e=2
( h + 2h h )
2 2
c c 2 2 1 2
(21.36)
I
difera cu mai mult de 30% fata de raportul ales, se recalculeaza
2
cadrul.
Fig 21.47
Structura de rezistenta a halelor cu doua deschideri se poate
realiza cu ferme trapezoidale prinse rigid de stalpii marginali si cu un
reazem simplu intermediar(fig 21.48). Forma fermei corespunde
modului de variatie a momentelor incovoietoare din sarcini verticale.
Fig 21.48
Fig 21.51
Fig 21.52
Calculul eforturilor in elementele structurii se face avand in
vedere schema statica ; ferma se asimileaza cu o rigla cu moment de
inertie echivalent.
I 1
=5…10
I 3
=1,5…3
I 4
=10…40
I
rigla
= 25 …40
I 2 ; I 1 ; I 1 ; I 1 (21.37)
Fig 21.53
Fig 21.54
Fig 21.55
Pentru a spor rigidiatetea transversala a halelor se prevad si
contravantuiri longitudinale mai dezvolatete.
Fig 21.56
Fig 21.57
Daca fermele sunt simplu rezemate pe grinda longitudinala, in
cazul din fig 21.56, se renunta la eclisa de continuitate(1) ; in cazul din
fig 21.57, se leaga o singura talpa superioara, cealalta se prinde printr-o
gaura … care sa permita deplasari.
Fig 21.58
Fig 21.59
Grinzile longitudinale cu zabrele sunt grinzi cu talpi paralele sistem
triunghiular cu … suplimentari sau sistem dreptunghiular. Se urmareste
ca intotdeauna diagonalele grinzii longitudinale si ale fermelor ce
reazema pe ea, sa nu se intalneasca in acelasi nod. Grinzile
longitudinale sunt in general simplu rezemate. Legatura intre
grinda longitudinala si stalp este aratat in fig 21.60 si fig 21.61.
Fig 21.60