Raport Anual Starea Factorilor de Mediu in Judetul Calarasi in Anul 2019

RAPORT
PRIVIND
STAREA
FACTORILOR
DE MEDIU ÎN
JUDEŢUL
CĂLĂRAŞI ÎN
ANUL 2019
August 2019
CUPRINS
I. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe
I.1.1. Starea de calitate a aerului înconjurător
I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul
înconjurător
I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi
atmosferici
I.1.1.3. Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea aerului
înconjurător în zonele urbane
I.1.2. Efectele poluării aerului înconjurător
I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătăţii
I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor
I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului şi vegetaţiei
I.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează
starea de calitate a aerului înconjurător
I.2.1. Emisiile de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie
I.2.1.1. Energia
I.2.1.2. Industria
I.2.1.3. Transportul
I.2.1.4. Agricultura
I.3. Tendinţe şi prognoze privind poluarea aerului înconjurător
I.3.1. Tendinţe privind emisiile principalilor poluanţi atmosferici
I.4. Politici, acţiuni şi măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător
II. APA
II.1. Resursele de apă, Cantităţi şi debite
II.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe
II.1.1.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile
II.1.1.2. Utilizarea resurselor de apă
II.1.1.3. Evenimente extreme produse de debitele cursurilor de apă
II.1.1.4. Schimbări hidromorfologice ale cursurilor de apă
II.1.2. Prognoze
II.1.2.1. Disponibilitatea, cererea şi deficitul de apă
II.1.2.2. Riscurile şi presiunile inundaţiilor
II.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă
II.2. Calitatea apei
II.2.1. Calitatea apei: stare şi consecinţe
II.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă
II.2.1.2. Calitatea apei lacurilor
II.2.1.3. Calitatea apelor subterane
II.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere
II.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor
II.2.2.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din judet
II.2.2.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare
II.2.3. Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei
II.2.4. Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor
III. SOLUL
III.1. Calitatea solurilor: stare şi tendinţe
III.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
III.1.2. Terenuri afectate de diverşi factori limitativi
III.2. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
III.2.1. Zone afectate de procese naturale
III.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
III.3.1. Utilizare şi consumul de îngrăşăminte
III.3.2. Consumul de produse de protecţia plantelor
III.3.3. Evoluţia suprafeţelor de îmbunătățiri funciare
III.4. Prognoze și acțiuni întreprinse pentru ameliorarea stării de calitate a
solurilor
IV. UTILIZAREA TERENURILOR

IV.1. Stare şi tendinţe
IV.1.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare
IV.1.2. Tendinţe privind schimbarea destinaţiei utilizării terenurilor
IV.2. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra mediului
IV.2.1. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra terenurilor agricole
IV.2.2. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor
IV.3. Factorii determinanţi ai schimbării utilizării terenurilor
IV.3.1. Modificarea densităţii populaţiei
IV.3.2. Expansiunea urbană
IV.4. Prognoze și acțiuni întreprinse privind utilizarea terenurilor
V. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

V.1. Ameninţări pentru biodiversitate şi presiuni exercitate asupra
biodiversităţii
V.1.1. Speciile invazive
V.1.2. Poluarea şi încărcarea cu nutrienţi
V.1.3. Schimbările climatice
V.1.4. Modificarea habitatelor
V.1.4.1. Fragmentarea ecosistemelor
V.1.4.2. Reducerea habitatelor naturale şi semi-naturale
V.1.5. Exploatarea excesivă a resurselor naturale
V.1.5.1. Exploatarea forestieră
V.2. Protecţia naturii şi biodiversitatea: prognoze şi acţiuni întreprinse
V.2.1. Reţeaua de arii protejate
VI. PĂDURILE
VI.1. Fondul forestier naţional: stare şi consecinţe
Evoluţia suprafeţei fondului forestier
VI.1.1.
Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
VI.1.2.
Starea de sănătate a pădurilor
VI.1.3.
Suprafeţe de păduri regenerate
VI.1.4.
Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
VI.1.5.
VI.2. Ameninţări şi presiuni exercitate asupra pădurilor
VI.2.1. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri
VI.2.2. Schimbarea utilizării terenurilor
VI.2.2.1. Fragmentarea ecosistemelor
VI.2.3. Schimbările climatice
VI.3. Tendinţe, prognoze şi acţiuni privind gestionarea durabilă a pădurilor
VII. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE

VII.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor: tendinţe, impacturi şi prognoze
VII.1.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor municipale
VII.1.2. Generarea şi gestionarea deşeurilor industriale
VII.1.3. Fluxuri speciale de deşeuri
VII.1.3.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)
VII.1.3.2. Deşeuri de ambalaje
VII.1.3.3. Vehicule scoase din uz (VSU)
VII.1.4. Impacturi şi presiuni privind deşeurile
VII.1.5. Tendinţe şi prognoze privind generarea deşeurilor
VIII. MEDIUL URBAN, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

VIII.1. Mediul urban şi calitatea vieţii: stare şi consecinţe
VIII.1.1. Calitatea aerului din aglomerările urbane şi efectele asupra sănătăţii
VIII.1.1.1. Depăşiri ale concentraţiei medii anuale de PM10, NO2, SO2 şi O3
în anumite aglomerări urbane
VIII.1.2. Poluarea fonică şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii
VIII.1.2.1. Expunerea la poluarea sonoră a aglomerărilor urbane cu peste
250.000 locuitori
VIII.1.3. Calitatea apei potabile şi efectele asupra sănătăţii
VIII.1.4. Spaţiile verzi şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii
VIII.1.4.1. Suprafaţa ocupată de spaţiile verzi în aglomerările urbane
VIII.1.5. Schimbările climatice şi efectele asupra mediului urban, sănătăţii şi calităţii
vieţii
VIII.1.5.1. Rata de mortalitate în aglomerările urbane ca urmare a
temperaturilor extreme în perioada de vară
VIII.1.5.2. Expunerea populaţiei din aglomerările urbane la riscul de inundaţii
IX. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI
IX.1. Monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu
IX.1.1. Radioactivitatea aerului
IX.1.2. Radioactivitatea apelor
IX.1.3. Radioactivitatea solului
IX.1.4. Radioactivitatea vegetaţiei
X. CONSUMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

X.1. Tendinţe în consum
X.1.1. Alimente şi băuturi
X.1.2. Locuinţe
X.1.3. Mobilitate
X.1.3.1. Transportul de pasageri
X.1.3.2. Transportul de mărfuri
X.2. Factori care influenţează consumul
X.3. Presiunile asupra mediului cauzate de consum
X.3.1.Emisii de gaze cu efect de seră din sectorul rezidenţial
X.3.2.Consumul de energie pe locuitor
X.3.3.Utilizarea materialelor
X.4. Prognoze, politici şi măsuri privind consumul şi mediul
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI, ANUL 2019,CĂLĂRAŞI
I. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe
Figura I.1.1 Staţii automate de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Călăraşi-

amplasare
Legenda :
CL-1: Str. Prel. Bucureşti , Călăraşi
CL-2: Str. Tudor Vladimirescu , Călăraşi
CL-3 :Str. Aurora nr.2 , Comuna Modelu, judetul Călăraşi
Reţeaua de Monitorizare a Calităţii Aerului din zona Călăraşi, este formată din trei
staţii automate de monitorizare ce fac parte din Reteaua Nationala de Monitorizare a
Calitatii Aerului, echipate cu analizoare performante şi care aplică metodele de referinţă
impuse de legislatia europeana.
Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română transpusă din cea
europeană, valorile limită impuse prin Legea 104/2011 , actualizata, având scopul de a
evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său.
Reteaua are următoarea structură:
Staţia CL1 amplasată in zona Orizont, este staţie de trafic şi monitorizează influenţa
traficului asupra calităţii aerului. Poluanţii monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10
automat şi gravimetric, Pb (din PM10), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen
(on line).
Staţia CL2 amplasată in zona Stadionului Municipal este staţie de fond urban şi
monitorizează influenta aşezării urbane asupra calitatii aerului.
Poluanţii monitorizaţi sunt : SO2, NO, NO2, NOx, CO, Ozon ,Pb (din PM10), PM10,
Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line). Sunt monitorizati totodata şi
parametrii meteorologici (directie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară,
umiditate relativă, precipitaţii).
Statia CL- 3 amplasata in comuna Modelu , judetul Calarasi este statie de fond rural si
monitorizeaza nivelul de fond al poluarii in zona rurala.
Poluanţii monitorizaţi sunt : SO2, NO, NO2, NOx, NH3, CO, Ozon, PM10 si PM2,5, Sunt
monitorizati totodata şi parametrii meteorologici (directie şi viteză vânt, temperatură,
presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii).
Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de
informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia
naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de
reglementările europene.
Parametri
Staţie Tip Locaţie
monitorizaţi
SO2, NO, NO2,
NOx,CO, PM10
automat şi
CL-1 Trafic Zona Orizont gravimetric, Pb (din
PM10), Benzen,
toluen, etilbenzen,
o,m, p – xilen
SO2, NO, NO2,
NOx, CO, Ozon ,Pb
(din PM10), PM10,
Benzen, Toluen,
Etilbenzen, o,m, p –
xilen (online).
Zona Stadionului Sunt monitorizati
CL-2 Fond urban
Municipal totodata şi parametrii
meteorologici
(directie şi viteză
vant, temperatură,
presiune, radiaţie
solară, umiditate
relativă, precipitaţii).
SO2, NO, NO2,
NOx, CO,
Ozon,PM10 si PM
2,5, NH3 (online).
Sunt monitorizati
Str. Aurora, totodata şi parametrii
CL-3 Fond rural
Comuna Modelu meteorologici
(directie şi viteză
vant, temperatură,
presiune, radiaţie
solară, umiditate
relativă, precipitaţii).
Tabelul I.1.1 Staţii automate de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Călăraşi.

Poluanţi monitorizaţi
I.1.1.Starea de calitate a aerului înconjurător

I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în
aerul înconjurător
Concentraţiile medii anuale ale poluanţilor atmosferici monitorizati și care întrunesc

condițiile de calitate impuse de Legea 104/2011 , actualizată ,determinaţi în cadrul RNMCA
(Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului) la în anul 2019 în raport cu valoarea
limită anuală/valoarea ţintă sunt prezentate în graficele alaturate:
SO2- Concentratii medii anuale inregistrate la statiile

de monitorizare in anul 2019
16
14
12
10
[µgm³]
8
conc.
6
4
2
0
CL-1 CL-2 CL-3
Figura I.1.1.1.1
Concentratiile de dioxid de sulf din aerul inconjurator se evalueaza folosind valoarea

limita orara pentru protectia sanatatii umane(350 µg/mc).
În cursul anului 2019 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare pentru
protecţia sănătăţii umane.
PM 10 grav- Concentratii medii anuale inregistrate la

statiile de monitorizare in anul 2019
40
35
30
25
µgm³
20
conc.
15
10
5
0
CL-2
Figura I.1.1.1.2
Concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul

înconjurător se evaluează folosind valoarea limită zilnică,(50μg/mc ), care nu trebuie
depăşită mai mult de 35ori/an şi valoarea limită anuală, (40μg/mc).
În cursul anului 2019 , chiar dacă au fost înregistrare depășiri lunare ale concentrației
medii peste valoarea limită pentru protecția sănătății umane,valoarea medie anuală
înregistrată la statia de monitorizare CL-2 a fost sub limita valorii limită anuală.
De mentionat ca in cursul anului 2019 nu au fost efectuate masuratori gravimetrice
ale pulberilor in suspensie la statia CL-3 Modelu , iar la statia CL-1 Calarasi au fost
efectuate determinari de pulberi PM10,dar nu au fost intrunite conditiile de calitate datorita
echipamentului defect( captura de date 33%).
Ozon- valoarea maxima anuala a mediei mobile

in anul 2019
120
118
116
µgm³
114
µgm³
112
110
108
CL-2
Figura I.1.1.1.3
Ozonul se determină la stația de fond urban CL-2 si la statia de fond rural CL-3.
Concentraţiile de ozon din aerul înconjurător se evaluează folosind pragul de alertă
(240g/mc măsurat timp de 3 ore consecutiv) calculat ca medie a concentraţiilor orare,
pragul de informare (180g/mc ) calculat ca medie a concentraţiilor orare şi valoarea ţintă
pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/mc ) calculată ca valoare maximă zilnică a
mediilor pe 8 ore (medie mobilă), care nu trebuie depăşită mai mult de 25 ori/an.
Ca urmare a complexităţii proceselor fizico-chimice din atmosferă şi a strânsei
lor dependenţe de condiţiile meteorologice, concentraţiile de ozon în atmosfera joasă sunt
dificil de controlat.
În anul 2019 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia
sănătăţii umane (120 g/mc ) calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore
(medie mobilă),la statia de monitorizare a calitatii aerului CL-2.S-a inregistrat o singura
depasire a pragului de informare(180g/mc )in iunie 2019 calculat ca medie a concentrtiilor
orare.
CO- valoarea maxima anuala a mediei mobile

in anul 2019
10
9
8
7
6
mg/m³
5 mg/m³
4
3
2
1
0
CL-1 CL-2
Figura I.1.1.4
Monoxidul de carbon se determină în sistem automat la cele 3 stații de monitorizare

a calității aerului .
Concentraţiile de monoxidul de carbon din aerul înconjurător se evaluează
folosind valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (10mg/mc ), calculată ca valoare
maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă).De mentionat ca la statia de monitorizare
CL-3 Modelu nu au fost intrunite conditiile de calitate conform Legii 104/2011, actualizata.
Nu sau înregistrat în cursul anului 2019 depășiri ale maximului lunar al mediei mobile
conform reglementărilor prevazute in Legea 104/2011, actualizată.
Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în
diferite instalaţii industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale cât şi din transportul
rutier.
Concentratiile de dioxid de azot din aerul inconjurator se evalueaza folosind valoarea
limita orara pentru protectia sanatatii umane( 200 µg/mc).
Datele de monitorizare sunt prezentate in graficul alaturat:
NO2- Concentratii medii anuale inregistrate la statiile de

monitorizare in anul 2019
40
35
30
25
µgm³
20
µgm³
15
10
5
0
CL-1 CL-2
Figura I.1.1.5
In anul 2019 , nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita orara pentru
protectia sanatatii umane ( 200 µg/mc) la statiile de monitorizare apartinand RNMCA.
De mentionat ca la statia de monitorizare CL-3 Modelu nu au fost intrunite conditiile de
calitate conform Legii 104/2011, actualizata.
Nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita anuale pentru protectia sanatatii
umane(40 µg/mc).
Benzenul este o substanţă toxică, cu potenţial cancerigen, provenită în principal

din traficul rutier, din depozitarea, încărcarea/descărcarea benzinei (depozite, terminale,
staţii de distribuţie a carburanţilor), dar şi din diferite alte activităţi cu produse pe bază de
solvenţi (lacuri, vopsele etc.), arderea controlată sau în aer liber a combustibililor fosili, a
lemnului şi a deşeurilor lemnoase.
Concentraţiile de benzen din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea
limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (5μg/m3 ).
Determinarile de ozon se efectueaza numai la statiile de monitorizare ale
calitatii aerului CL-1 si CL-2.
În anul 2019 concentraţiile medii anuale nu au depăşit valoarea limită anuală la
nicio staţie de monitorizare a calitatii aerului.
Stația Valoare medie anuală Valoare limită anuală

înregistrată(µg/m3)
CL-1 1.21
5 µg/m3
CL-2 2.22
Tabelul I.1.1.1.1
Amoniacul este un poluant nereglementat de legislatia in vigoare. El se determina

numai la statia de fond rural CL- 3 Modelu.
Datele de monitorizare in anul 2019 nu au pus in evidenta depasiri ale valorii limita zilnice(
100 µg/m3 ).
NH3- Concentratii medii anuale inregistrate la statia de

monitorizare CL-3 Modelu in anul 2019
100
90
80
70
60
µgm³
50
µgm³
40
30
20
10
0
CL-3
I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi

atmosferici
A. Indicatori specifici – nu este cazul
B. Alte date şi informaţii specifice
Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile de monitorizare a calităţii

aerului CL-1 şi CL-2 în perioada 2015-2019
Pentru a fi relevante, datele colectate în sistem automat de către staţiile de
monitorizare a calităţii aerului trebuie să respecte cerinţa stipulată în Legea 104/2011privind
calitatea aerului înconjurător, şi anume datele sunt valide la o captură de minimum
90%.Pentru anul 2019 datele luate in calcul au trebuit sa intruneasca o captura de minim
85%
Din evolutia prezentata grafic se constata acelasi trent al concentratiilor in toti anii
analizati.
SO2 - Evolutia concentraţiei medii anuale la staţiile de

monitorizare în perioada 2015-2019(µg/m3)
30
25
20
15
10
0
2015 2016 2017 2018 2019
CL-1 CL-2
Figura I.1.1.2.1
Evoluţia concentratiilor medii anuale ale pulberilor în suspensie, PM10, pentru perioada
2015-2019 este prezentata in graficul alaturat , si pune in evidenta respectarea valorii limita
anuale conform Legii 104/2011, actualizata. Datele lipsa din graficul alaturat se datoreaza
faptului ca nu se respecta criteriile de calitate impuse de lege . Din evolutia prezentata
grafic se constata acelasi trent al concentratiilor in toti anii analizati.
PM10grav - Evolutia concentraţiei medii anuale la staţiile

de monitorizare în perioada 2015-2019(µg/m3)
40
35
30
25
(µg/m3)
20 CL-1
15 CL-2
10
5
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura I.1.1.2.2
Evoluţia concentratiilor medii anuale ale monoxidului de carbon CO, pentru perioada
2015-2019 este prezentata in graficul alaturat , si pune in evidenta respectarea valorii limita
pentru protectia sanatatii umane conform Legii 104/2011, actualizata. Datele lipsa din
graficul alaturat se datoreaza faptului ca nu se respecta criteriile de calitate impuse de lege .
Din evolutia prezentata grafic se constata acelasi trent al concentratiilor in toti anii
analizati.
CO- Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate

la staţiile de monitorizare CL-1 si CL- 2
(mg/m3)
10
(mg/m3)
CL-1
4 CL-2
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura I.1.1.2.3
Evoluţia concentratiilor medii anuale ale ozonului O3, pentru perioada 2015-2019
este prezentata in graficul alaturat , si pune in evidenta respectarea valorii limita pentru
protectia sanatatii umane conform Legii 104/2011, actualizata. Datele lipsa din graficul
alaturat se datoreaza faptului ca nu se respecta criteriile de calitate impuse de lege .
Ozon - Evolutia concentraţiei medii anuale la staţiile de

monitorizare în perioada 2014-2018(µg/m3)
120
100
80
60
40
20
0
2015 2016 2017 2018 2019
CL-2
Evoluţia indicatorului NO2 și benzen nu poate fi realizată deoarece în perioada

analizată, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform
Legii 104/2011, actualizata ,datorita problemelor tehnice .
Staţia de monitorizare a calităţii aerului Cl-1 este staţie de trafic. În perioada

analizată, 2015-2019 au fost supuşi monitorizării următorii indicatori: SO 2, NO, NO2, NOx,
CO, PM10 automat şi gravimetric, Pb (din PM10), Benzen.
Din cauza problemelor tehnice nu se poate stabili evoluţia concentraţiilor
înregistrate pentru toti indicatorii, deoarece datele colectate au fost insuficiente pentru a
respecta criteriile de calitate conform Legii 104/2011,actualizata.
În perioada de funcţionare la parametrii normali, nu au fost înregistrate depăşiri ale
valorii limită anuale la poluanţii monitorizaţi.
Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor

atmosferici înregistrate la staţia de trafic CL-1
40
35
30
(µg/m3)
25
20
15
10
5
0
2015 2016 2017 2018 2019
SO2 10 8.01 10.9 10.56 9.01
NO2 24.88 26.48
PM10 29.53 23.93 26.25
BENZEN 1.75
Pb 0.0106 0.0091
CO 1.46 0.39 0.72
SO2 NO2 PM10 BENZEN Pb CO
Figura I.1.1.2.4
I.1.1.3. Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea

aerului înconjurător în zonele urbane
În anul 2019 nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită/țintă la ozon ( CL-2) si
pulberi in suspensie( CL-1 si CL-2)
Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu
este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor
ultraviolete, prin reacţii fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari, precursori ai
ozonului: oxizi de azot (NOx) , compuşi organici volatili (COV), monoxidul de carbon (CO),
etc.
Precursorii ozonului provin atât din surse antropice (arderea combustibililor,
traficul rutier, diferite activităţi industriale) cât şi din surse naturale.
Formarea fotochimică a O3 depinde în principal de factorii meteorologici şi de
concentraţiile de precursori. În atmosferă au loc reacţii în lanţ complexe, multe dintre
acestea concurente, în care ozonul se formează şi se consumă, astfel încât concentraţia sa
la un moment dat depinde de o multitudine de factori, precum raportul dintre monoxidul de
azot şi dioxidul de azot din atmosferă, prezenţa compuşilor organici volatili necesari iniţierii
reacţiilor, dar şi de factori meteorologici: temperaturi ridicate şi intensitatea crescută a
radiaţiei solare (care favorizează reacţiile de formare a ozonului), precipitaţii (care
contribuie la scăderea concentraţiilor de ozon din aer).
Ca urmare a complexităţii proceselor fizico-chimice din atmosferă şi a strânsei
lor dependenţe de condiţiile meteorologice, concentraţiile de ozon în atmosfera joasă Sunt
dificil de controlat.
Determinările de pulberi în suspensie au pus în evidență depășiri ale valorii limită

zilnice pentru sănătate datorită încălzirii domestice,trafic intens, lucrări de modernizare
infrastructura în municipiul Călărași.
Evolutia PM10grav la statia CL-2

in anul 2019
90.00
80.00
70.00
60.00
μg/m3
50.00
40.00
30.00 PM10 grav.
20.00
10.00
0.00
01-11-19
01-01-19
01-02-19
01-03-19
01-04-19
01-05-19
01-06-19
01-07-19
01-08-19
01-09-19
01-10-19
01-12-19
Figura I.1.1.3.2
I.1.2.Efectele poluării aerului înconjurător

I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătăţii
Nu detinem date referitoare la efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătăţii.
I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor
Deoarece nu au fost înregistrate depășiri la indicatorii monitorizați la staţiile

aparţinând RNMCA , considerăm că nu au fost efecte asupra ecosistemelor.
I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului şi vegetaţiei
Deoarece nu au fost înregistrate depășiri la indicatorii monitorizați la staţiile

aparţinând RNMCA , considerăm că nu au fost efecte asupra solului și vegetaţiei.
I.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează

Starea de calitate a aerului înconjurător
Nivelul emisiilor de substanţe poluante evacuate în atmosferă se poate reduce

semnificativ prin punerea în practică a politicilor şi strategiilor de mediu cum ar fi:
 folosirea în proporţie mai mare a surselor de energie regenerabile (eoliană, solară,
hidro, geotermală, biomasă);
 înlocuirea combustibililor clasici cu combustibili alternativi (biodiesel, etanol);
 utilizarea unor instalaţii şi echipamente cu eficienţă energetică ridicată (consumuri
reduse, randamente mari);
 realizarea unui program de împădurire şi creare de spaţii verzi (absorbţie de CO 2,
reţinerea pulberilor fine, eliberare de oxigen în atmosferă).
Judeţul Călăraşi, din punct de vedere al calităţii aerului, se caracterizează prin surse
cu impact mediu şi redus asupra calităţii aerului.
Ca surse potenţial poluatoare, la nivelul judeţului Călăraşi putem menţiona :
a) instalaţii ce intră sub incidenţa Directivei Emisii Industriale transpusă în
legislaţia românească prin Legea 278/2013. Capitolul II, al acestei directive, este
destinat dispozitiilor specifice aplicabile instalaţiilor şi activităţilor din domeniul
prevenirii şi controlului integrat al poluării (IPPC) ;
o Pe teritoriul judeţului Călăraşi, instalatiile IPPC aparţin industriei
metalurgice, industriei chimice organice şi anorganice, industria sticlei,
alte ramuri industriale - tratarea suprafeţelor cu solvenţi organici , industriei
alimentare. Ponderea cea mai mare o deţine zootehnia – creşterea
intensivă a animalelor, reprezentată prin ferme de păsări şi porci.
Reprezentiv este graficul alăturat, care prezintă activitatile economice în cadrul instalatiilor
IPPC :
Figura I.2.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor Capitolului II din Directiva
2010/75/UE privind emisiile industriale teritoriul judeţului Călăraşi
Din totalul instalaţiilor industriale, ponderea cea mai mare o reprezintă instalaţiile din
sectorul de creştere intensivă a animalelor( 65 % conform graficului prezentat mai sus)
b) instalaţii şi activităţi care utilizează solventi organici şi care, odată cu apariţia
Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European privind emisiile industriale, Directiva
1999/13/CE privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi
organici volatili (COV) este parte integrantă a acesteia (Capitolul V).
o Pe teritoriul judeţului Călăraşi la sfârşitul anului 2019 funcţionau 3 instalaţii
care respectă condiţiile impuse de Capitolul V al Directivei Emisii
Industriale, cu următoarele activităţi :
 extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale
 acoperirea suprafeţelor metalelor
 fabricare maşini şi echipamente de birou – cartuşe imprimante
c) instalaţii non IPPC (staţii de mixturi asfaltice şi prefabricate din beton)
d) instalaţii ce intră sub incidenţa Directivei COV din benzină – staţii de distribuţie a
benzinei
o Pe teritoriul judeţului Călăraşi în anul 2019 au funcţionat 44 statii de
distributie benzina, care respectă prevederile HG 958/2012.
e ) instalaţii ce intră sub incidenţa Directivei SEVESO privind controlul pericolelor
de accidente majore care implică substanţe periculoase :
o Pe teritoriul judeţului Călăraşi în anul 2019 au fost încadrate sub SEVESO
8 instalaţii, dintre care 1 este instalaţie IPPC şi 7 instalatii non-IPPC.
I.2.1.Emisiile de poluanţi atmosferici şi principalele surse de emisie

I.2.1.1. Energia
A. Indicatori specifici
Cod indicator România: RO27

Cod Indicator AEM: CSI 27
Denumire: Consumul final de energie pe tip de sector.
Definiţie: Consumul final de energie acoperă cantităţile de energie furnizate consumatorului
final în cele mai diverse scopuri energetice. Este calculat că fiind suma consumului final de
energie din toate sectoarele de activitate. Acestea sunt structurate astfel încât să cuprindă
industria, transporturile, gospodăriile, serviciile şi agricultură
Notă: nu dispunem de date pentru evaluarea acestui indicator. Conform datelor
furnizate de Direcţia Regională de Statistică Călăraşi, datele disponibile sunt numai la nivel
naţional.

Denumire: Consumul final de energie pe tip de sector
Definiţie: Cantitatea de energie necesară pentru a satisface consumul intern brut de energie
din combustibili solizi, ţiţei, gaze naturale, lemne de foc, surse nucleare şi regenerabile şi o
componentă mai mică de "alte" surse (deşeuri industriale şi importurile nete de energie
electrică) al unei ţări.
Notă: nu dispunem de date pentru evaluarea acestui indicator. Conform datelor
furnizate de Direcţia Regională de Statistică Călăraşi, datele disponibile sunt numai la nivel
naţional.

Denumire: EMISIILE DE SUBSTANŢE ACIDIFIANTE
Definiţie: Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante:
oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea
ţinânduse cont de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii
referitoare la modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă:
producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale;
transport rutier; transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea
solvenţilor şi a produselor; agricultură; deşeuri; altele.
Contributia subsectoarelor de activitate din energie

privind emisiile de poluanti cu efect de acidifiere la nivel
judetean in anul 2019(%)
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
arderi industrii incalzire incalzire surse vehicule
de fabricare si institutionala rezidentiala stationare nerutiere
constructii agricultura
SOX NOX NH3
Figura nr. I.2.1.1.1
Din reprezentarea grafică reiese , că în anul 2019 ponderea la emisiile cu efect de acidifiere
o deţin arderile în industria de fabricare şi construcţii pentru indicatorii SOx si NOx si
incalzirii rezidentiale pentru amoniac.

Denumire: EMISIILE DE PRECURSORI AI OZONULUI
Definiţie: Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice de poluanţi precursori ai
ozonului: oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan (CH4) şi compuşi organici
volatili nemetanici (COVNM) proveniţi din sectoarele: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier; transport nerutier;
sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a produselor; agricultură;
deşeuri şi altele
Contributia subsectoarelor de activitate din energie privind

emisiile de poluanti precursori ai ozonului la nivel judetean
in anul 2019(%)
100.00
80.00
60.00
%
40.00 NOX
20.00 CO
0.00
NMVOC
arderi incalzire incalzire surse vehicule
industrii de institutionala rezidentiala stationare nerutiere
fabricare si agricultura
constructii
Din reprezentarea grafică reiese contribuţia pentru anul 2019 la emisiile de poluanţi
precursori ai ozonului revine surselor de încălzire rezidenţială, îndeosebi celor din mediu
rural din cauza emisiilor de CO şi NMVOC, si arderilor din industria de fabricare si
constructii si a surselor din agricultura pentru emisiile de oxizi de azot.

Denumire: EMISII DE PARTICULE PRIMARE ŞI PRECURSORI SECUNDARI DE
PARTICULE
Definiţie: Acest indicator prezintă tendinţele emisiilor de particule primare cu diametrul mai
mic de 2,5 μm (PM2,5) şi respectiv 10 μm (PM10) şi de precursori secundari de particule
(oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi dioxid de sulf (SO2), provenite de la surse antropice,
pe sectoare sursă: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese
industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial;
utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; altele.
Contributia subsectoarelor de activitate din energie privind emisiile

de particule primare la nivel judetean
in anul 2019(%)
100.00
80.00
60.00
%
40.00
PM10
20.00
0.00 PM2,5
constructii
Din reprezentarea grafică prezentată, contribuţia pentru anul 2019 la emisiile de

pulberi revine surselor de încălzire rezidenţială, îndeosebi celor din mediu rural.

Cod Indicator AEM: APE 05
Denumire: EMISII DE METALE GRELE
Definiţie: Tendinţele emisiilor antropice de metale grele pe sectoare de activitate:
producerea şi distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale;
transportul rutier; transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea
solvenţilor şi a altor produse; agricultură; deşeuri; alte surse.
Contributia subsectoarelor de activitate din energie privind emisiile

de metale grele la nivel judetean
in anul 2019(%)
100.00
80.00
60.00
%
40.00 Cd
20.00 Hg
0.00 Pb
constructii
Figura nr. I.2.1.1.4.
Din reprezentarea grafică reiese contribuţia pentru anul 2019 la emisiile de Hg revine
surselor stationare din agricultura ,emisiile de Pb si Cd datorandu-se arderilor din industria
de fabricare si constructii.

Denumire: EMISII DE POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI
Definiţie: Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi
aromatice policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei;
utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier;
comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse; agricultură;
deşeuri; alte surse.
Contributia subsectoarelor de activitate din energie privind emisiile de
poluanti organici persistenti la nivel judetean
in anul 2019(%)
100.00
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00 HCB
%
40.00
30.00 PCB
20.00 PCDD+PCDF
10.00
0.00 PAH
constructii
Din reprezentarea grafică reiese ,că pentru anul 2017 contribuţia la emisiile de
poluanţi organici persistenţi revine surselor de încălzire rezidenţială, îndeosebi celor din
mediu rural.
I.2.1.2. Industria

 Contribuţia sectoarelor de activitate privind emisiile de poluanţi cu efect de acidifiere,

la nivelul judeţului Călăraşi, în anul 2019
Contributia sectoarelor de activitate privind emisiile de

poluanti cu efect de acidifiere la nivel judetean
in anul 2019( %)
100
80
60
SOX
%
40 NOX
20 NH3
0
Energie Procese Agricultura Transporturi
industriale

Din reprezentarea grafică alăturată se observă contribuția sectorului energie la
emisiile de SOx,contribuția agriculturii ( sectorul zootehnie) la emisia de amoniac , iar
emisia de NOx se datorează transporturilor și activitatilor din sectorul energie.
 contribuţia subsectoarelor din industrie, la emisiile poluante cu efect de acidifiere

(NOx, SO2, şi NH3), la nivelul judeţului Călăraşi, în anul 2019
Contributia subsectoarelor din industrie la emisiile de poluanti cu efect

de acidifiere la nivel judetean
in anul 2019( %)
100
80
60
SOX
%
40 NOX
20 NH3
0
fabricare procese fabricare acoperirea degresare industria
sticla ind.chimica fonta si otel suprafetelor suprafete alimentara
Ponderea emisiilor de oxizi de azot, substanţe poluante cu efect de acidifiere, rezultate

din procesele industriale, la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2019 se datorează industriei de
fabricare a fontei si otelului .Rezultatele sunt obţinute pe baza chestionarelor completate de
către operatorii economici şi au la bază metodologia EMEP/CORINAIR- Ghid 2013.
 evoluţia emisiilor de substanţe poluante cu efect acidifiant în perioada 2015-2019 la

nivelul judeţului Călăraşi
Evolutia emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere in

perioada 2013-2019 in judetul Calarasi
4.5
4
3.5
3 SOx
mii tone
2.5
NOx
2
NH3
1.5
Echivalent acid
1
0.5
0
2015 2016 2017 2018 2019

Echivalentul acid este un parametru de evaluare a sumei totale de substanţe
acidifiante emise în atmosferă. Aceste substanţe contribuie la acidifierea solului, aerului şi a
mediului acvatic. Echivalentul acid se bazează pe potenţialul de fixarea a ionilor H+.
Calculul ia în considerare următorii poluanţi: SO2, NOx si NH3, iar echivalentul acid se poate
calcula utilizând următorii coeficienţi de ponderare: 0.0313 pentru SO2, 0.0217 pentru NOx
si 0.0588 pentru NH3.

deşeuri şi altele
 contribuţia diferitelor sectoare de activitate la emisiile de substanţe poluante

evacuate în atmosferă şi considerate substanţe precursoare ale ozonului, la nivelul
judeţului Călăraşi, în anul 2019
Contributia sectoarelor de activitate la emisiile de poluanti

precursori ai ozonului
in anul 2019 (%)
100.00
80.00
60.00
NOX
%
40.00 CO
20.00 NMVOC
0.00
industriale

Conform reprezentarii grafice alaturate contributia la emisiile de substante
precursoare ale ozonului se datoreaza activitatilor din energie.
 contribuţia diferitelor subsectoare de activitate din industrie la emisiile de poluanţi

atmosferici consideraţi precursori ai ozonului, la nivelul judeţului Călăraşi, în anul
2019
Contributia subsectoarelor din industrie la emisiile de poluanti
precursori ai ozonului
in anul 2019 (%)
100
90
80
70
60
NOX
50
%
40 CO
30 NMVOC
20
10
0
Ponderea emisiilor de precursori ai ozonului( NOx si CO), rezultate din procesele

industriale, la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2019, se datorează industriei metalurgice (
obținere oțel și laminare la cald), iar contributia de compusi organici volatile nonmetanici se
datoreaza proceselor chimice.
Rezultatele sunt obţinute pe baza chestionarelor completate de către operatorii
economici şi au la bază metodologia EMEP/CORINAIR- Ghid 2013.

PARTICULE
 contribuţia sectoarelor de activitate, la emisiile de particule primare în suspensie

PM2,5 şi PM10, la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2019
Contributia sectoarelor de activitate
la emisiile de particule primare
in anul 2019 (%)
100.00
80.00
% 60.00
PM10
40.00
PM2,5
20.00
0.00
industriale
Figura I.1.2.1.7.
Contribuţia diferitelor subsectoare de activitate din industrie la emisiile de particule

primare în suspensie PM2,5 şi PM10, la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2017
Contributia subsectoarelor din industrie la emisiile de particule primare

in anul 2019 (%)
100.00
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
%
PM10
40.00
30.00 PM2,5
20.00
10.00
0.00
Figura I.1.2.1.8
Analizand contribuția sectoarelor de activitate la emisiile de particule primare în

suspensie PM2,5 și PM10 se constată la nivel de județ ponderea sectorului energie,iar din
subsectorul industrie emisia de pulberi se datorează în industriei metalurgice si industriei de
fabricare a sticlei.

 contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele (Cd, Hg, Pb), la nivelul
judeţului Călăraşi în anul 2019
la emisiile de metale grele
in anul 2019 (%)
100.00
80.00
60.00
% Cd
40.00 Hg
20.00 Pb
0.00
industriale

 contribuţia diferitelor subsectoare de activitate din industrie la emisiile de metale
grele (Cd, Hg, Pb), la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2019
Contributia subsectoarelor din industrie la emisiile de metale grele

in anul 2019 (%)
100.00
90.00
80.00
70.00
60.00
Cd
50.00
%
40.00 Hg
30.00 Pb
20.00
10.00
0.00
Figura I.1.2.1.10.
Comparând datele prezentate în graficele de mai sus, se observă ponderea
sectorului industrie la emisiile de particule metale grele, iar la nivel de procese industriale
contribuția la emisia de metale grele se datorează în principal industriei de fabricare a sticlei
si industriei metalurgice.

 contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de poluanti organici persistenţi POP, la

nivelul judeţului Călăraşi, în anul 2019
privind emisiile de polunati organici persistenti POP's
in anul 2019 (%)
100.00
80.00
60.00 PCDD
%
HCB
40.00
PCB
20.00 PAH
0.00
industriale
Figura nr I.1.2.1.11
 contribuţia subsectoarele de activitate din industrie la emisiile de POPs
(hexaclorobenzen- HCB, hexaclorociclohexan-HCH, bifenili policloruraţi-PCB,
dioxină-PCDD, furani-PCDF şi hidrocarburi poliaromate-HPA), la nivelul judeţului
Călăraşi, în anul 2019.
Contributia subsectoarelor de activitate din industrie

privind emisiile de polunati organici persistenti POP's
in anul 2019 (%)
100
80
60 PCDD
%
HCB
40
PCB
20 PAH
0
Analizand datele prezentate , contributia de emisii de POPs se datoreaza sectorului

industrial( pentru PCDD si PAH ) si sectoarelor din energie pentru HCB. , iar pe
subsectoare ale proceselor industriale , emisia de POPs in atmosfera se datoreaza industrie
de fabricare a fontei si otelului .
I.2.1.3. Transportul

oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2).
 contribuţia tipurilor de vehicule de transport la emisiile poluanţilor cu efect de
acidifiere şi eutrofizare din totalul emisiilor din transport la nivelul judeţului Călăraşi în
anul 2019
Contributia diverselor tipuri de vehicule la emisiile
poluantilor cu efect de acidifiere la nivelul judetului Calarasi
in anul 2019 (%)
100
80
60
SOX
%
40 NOX
20 NH3
0
Autoturisme Autoutilitare Autovehicule Motociclete Transport
grele feroviar
Figura nr. I.2.1.13
Din analiza datelor privind potenţialul acidifiant al emisiilor antropice oxizi de azot
(NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), se constată că emisiile provenite de la
autoturisme( NH3 )si vehicule grele( NOx) au ponderea cea mai mare, urmate de celelalte
categorii de mijloace de transport.

deşeuri şi altele
 contribuţia tipurilor de vehicule de transport la emisiile de precursori ai ozonului (CO,

NMVOC, NOx) la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2019
Contributia diverselor tipuri de vehicule la emisiile poluantilor

precursori ai ozonului la nivelul judetului Calarasi in anul 2019
(%)
100.00
80.00
60.00
NOX
%
40.00 NMVOC
20.00 CO
0.00
grele feroviar
Figura nr. I.2.1.14.

Din analiza datelor privind contribuţia diverselor tipuri de vehicule la emisiile de

precursori ai ozonului, se constată contributia autoturismelor la emisiile de CO şi NMVOC
si a autovehiculelor grele la emisia de NOx.

PARTICULE
mic de 2,5 μm (PM2,5) şi respectiv 10 μm (PM10)
 contribuţia tipurilor de vehicule de transport la emisiile de particule primare PM2,5 şi

PM10 la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2019
Contributia diverselor tipuri de vehicule la emisiile particule

primare si precursori secundari de particule la nivelul judetului
Calarasi in anul 2019 (%)
100.00
80.00
60.00
%
PM10
40.00
PM2.5
20.00
0.00
grele feroviar
Figura nr. I.2.1.15

Din analiza datelor privind contribuţia diverselor tipuri de vehicule la emisia de
particule primare și precursori ai particulelor secundare la nivelul județului Călărași în anul
2019, se constată contribuția autovehiculelor grele la emisia de PM10 si PM2,5.

 contribuţia tipurilor de vehicule de transport la emisiile de metale grele (Pb, Cd şi Hg

exprimate în Mg) la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2019
Contributia diverselor tipuri de vehicule la emisiile de metale

grele la nivelul judetului Calarasi
in anul 2019 (%)
100.00
80.00
60.00
Cd
%
40.00 Pb
20.00 Hg
0.00
grele feroviar
Figura nr. I.2.1.16
Din analiza datelor privind contribuţia diverselor tipuri de vehicule la emisia de metale
grele la nivelul județului Călărași în anul 2019, se constată contribuția autovehiculelor grele
la emisia de Pb și autoturismelor la emisia de Cd.

 contribuţia tipurilor de vehicule de transport la emisiile de poluanţi organici persistenţi

(PCDD/PCDF şi PAH), la nivelul judeţului Călăraşi în anul 2019
Din inventarierea realizată în anul 2019 nu rezultă emisii de poluanţi organici persistenţi.
I.2.1.4. Agricultura

 contribuţia subsectoarelor de activitate din agricultură, la emisiile de poluanţi cu efect

de acidifiere ( NH3), la nivelul judeţului Călăraşi, în anul 2019
Contributia subsectoarelor de activitate din agricultura

la emisiile de poluanti cu efect de acidifiere la nivelul
judetului Calarasi in anul 2019( %)
100.00
80.00
60.00
%
NH3
40.00
NOX
20.00
SOX
0.00
Crestere Crestere Crestere Crestere Crestere
bovine ovine suine gaine pui de
outoare carne
Din analiza datelor privind contribuţia agriculturii – creșterea animalelor , la nivelul

județului Călărași în anul 2019, la emisiile de poluanți cu efect de acidifiere , se constată
că activitatea de creștere a puilor de carne are ponderea cea mai mare , urmată de
activitatea de creștere a suinelor.

deşeuri şi altele
 contribuţia subsectoarelor de activitate din agricultură, la emisiile de poluanţi

precursori ai ozonului, la nivelul judeţului Călăraşi, în anul 2019.

la emisiile de poluanti precursori ai ozonului la nivelul
100.00
80.00
60.00
NOX
%
40.00
CO
20.00
NMVOC
0.00
outoare carne

Din analiza datelor privind contribuţia agriculturii – sectorul zootehnic , la nivelul
județului Călărași în anul 2019, la emisiile de poluanti precursori ai ozonului , se constată
contributia activitatii de crestere a suinelor si a gainilor outoare la emisiile de NMVOC.

PARTICULE
 contribuţia subsectoarelor de activitate din agricultură, la emisiile de particule primare

PM10 şi PM2,5, la nivelul judeţului Călăraşi, în anul 2019.

la emisiile particule primare PM10 si PM2,5 la nivelul
100.00
80.00
60.00
%
40.00 PM10
20.00 PM2,5
0.00
outoare carne
Din analiza datelor prezentate , contribuția la emisiile de particule primare PM10si

PM2,5 la nivelul județului Călărași în anul 2019 , revine sectorului de creștere a puilor de
carne.
I.3. Tendinţe şi prognoze privind poluarea aerului înconjurător

I.3.1. Tendinţe privind emisiile principalilor poluanţi atmosferici
Poluarea atmosferică este o problemă complexă,deoarece este un fenomen extins,

generat de multe activităţi, cum ar fi creşterea producţiei industriale şi de energie, arderea
combustibililor fosili, creşterea traficului, încălzire, cresterea animalelor , etc
Datorită implicării operatorilor economici şi a autorităţilor locale, problema calităţii
aerului în județul Călăraşi tinde spre îmbunătăţire.
Această tendinţă de îmbunătăţire a calităţii aerului s-a realizat prin mai multe
modalităţi, cum ar fi:
- Operatorii economici care se află sub incidenţa directivelor europene au luat măsuri pentru
limitarea emisiilor prin aplicarea măsurilor cuprinse în programele de conformare, astfel
încât să se respecte cerinţele BAT şi limitele impuse prin autorizaţiile de mediu.
- Monitorizarea online a emisiilor de către operatorii economici SC TENARIS SILCOTUB şi
SC SAINT GOBAIN GLASS ROMANIA SRL. Rezultatele automonitorizării şi a
determinărilor efectuate de către operatorii economici, conform termenelor prevăzute în
autorizaţiile integrate de mediu, nu au pus în evidenţă depăşiri ale indicatorilor monitorizaţi
faţă de valorile prevăzute de Autorizaţia Integrată de Mediu, dar şi faţă de normativele în
vigoare.
- Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor din judetul Călărași prin refacerea și
modernizarea străzilor interioare din municipiul Călărași si a drumurilor judetene;
- Extinderea retelei de alimentare cu gaz natural drept combustibil pentru incalzirea
rezidentiala , din mediul urban si rural;
- Reducerea impactului traficului intern asupra calităţii aerului;
- Implementarea masurilor cuprinse in Planul judetean de mentinere a calitatii aerului
in judetul Calarasi 2019-2023

Sunt prezentate date în formă grafică privind tendinţa emisiilor poluanţilor cu efect de
acidifiere şi eutrofizare (NOx, SOx şi NH3), la nivelul județului Călărași constatându-se
fluctuatii ale cantităților de emisii in perioada analizata .Aceste fluctuatii se datoreaza
variatiei productiei , dar si a masurilor implementate de operatorii economici pentru
respectarea legislatiei in vigoare in domeniul calitatii aerului.
Rezultatele sunt obtinute pe baza datelor din inventarele locale de emisii care au la
baza chestionarele completate de operatorii economici si autoritatile publice inventariate.
Evolutia emisiilor de poluanti cu efect de acidifiere

in perioada 2015-2019 in judetul Calarasi (mii tone)
4.5
4
3.5
3
mii tone
2.5 SOx
2 NOx
1.5 NH3
1
0.5
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura nr. I.3.1.1

Tendinta emisiilor de poluanti Tendinta emisiilor de poluanti atmosferici
atmosferici cu efect de acidifiere si cu efect de acidifiere si eutrofizare din
eutrofizare din energie 2015-2019 industrie 2015-2019
( mii tone) ( mii tone)
1 0.08
0.8 0.06
mii tone
mii tone
0.6 NOX NOX
0.04
0.4 SOx SO2
0.2 NH3 0.02 NH3
0 0
20152016201720182019 2015 2016 2017 2018 2019
Figura nr. I.3.1.2 Figura nr. I.3.1.3
Tendinta emisiilor de poluanti atmosferici cu efect

de acidifiere si eutrofizare din agricultura 2015-
2019
( mii tone)
2
1.5
mii tone
NH3
1
NOX
0.5
SO2
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura nr. I.3.1.4
Din analiza datelor , fluctuația cantității de poluanți cu efect de acidifiere evacuați în

atmosfera , este direct proporțională cu nivelul producției realizate și cu cresterea sau
scăderea gradului de colectare a datelor pentru realizarea inventarului local de emisii.

deşeuri şi altele
Tendinta emisiilor de poluanti atmosferici Tendinta emisiilor de poluanti atmosferici
precursori ai ozonului din energie precursori ai ozonului din industrie
2015-2019 ( mii tone) 2015-2019 ( mii tone)
20 4
mii tone
mii tone
NMVOC NMVOC
10 2
CO CO
0 NOx 0 NOx
2015 2016 2017 2018 2019 2015 2016 2017 2018 2019

Tendinta emisiilor de poluanti atmosferici

precursori ai ozonului din agricultura
2015-2019 ( mii tone)
0.08
0.06
mii tone
NMVOC
0.04
CO
0.02
NOx
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura nr. I.3.1.7
Fluctuația cantității de poluanți precursori ai ozonului evacuați în atmosfera , este

direct proporțională cu nivelul producției realizate și cu cresterea sau scăderea gradului de
colectare a datelor pentru realizarea inventarului local de emisii.

PARTICULE
Tendinta emisiilor de particule primare Tendinta emisiilor de particule primare

din energie 2015-2019 ( mii tone) din industrie 2015-2019 ( mii tone)
2 0.25
1.5 0.2
mii tone
mii tone
0.15
1 PM10 PM10
0.1
PM2,5 PM2,5
0.5 0.05
0 0
2015 2016 2017 2018 2019 2015 2016 2017 2018 2019

Tendinta emisiilor de particule primare Tendinta emisiilor de particule primare
din agricultura 2015-2019 ( mii tone) din transporturi 2015-2019 ( mii tone)
0.08 0.05
0.04
0.06
mii tone
mii tone
0.03
0.04 PM10 PM10
0.02
PM2,5 PM2,5
0.02
0.01
0 0
2015 2016 2017 2018 2019 2015 2016 2017 2018 2019
Fluctuația cantității de emisii de particule, este direct proporțională cu nivelul

producției realizate și cu cresterea sau scăderea gradului de colectare a datelor pentru
realizarea inventarului local de emisii.

Tendinta emisiilor de metale grele din Tendinta emisiilor de metale grele din
energie industrie
2015-2019 ( tone) 2015-2019 ( tone)
0.1 0.2
0.08
0.15
0.06 Cd Cd
tone
tone
0.1
0.04 Hg Hg
Pb 0.05 Pb
0.02
0 0
2015 2016 2017 2018 2019 2015 2016 2017 2018 2019

Tendinta emisiilor de metale grele din transporturi
2015-2019 ( tone)
0.03
0.025
0.02
Cd
tone
0.015
Pb
0.01
Hg
0.005
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura nr. I.3.1.14
Fluctuația cantității de emisii de metale grele în atmosfera , este direct

proporțională cu nivelul producției realizate și cu cresterea sau scăderea gradului de

Tendinta emisiilor de poluanti organici Tendinta emisiilor de poluanti
persistenti din energie 2015-2019 organici persistenti din industrie
0.015 2015-2019
1.5
0.01 PCDD
PCDD
PAH 1
kg
PAH
kg
0.005 HCB
0.5 HCB
PCB
PCB
0 0
2015 2016 2017 2018 2019 2015 2016 2017 2018 2019
Fluctuația cantității de emisii de poluanti organici persistenti în atmosfera , este

direct proporțională cu nivelul producției realizate și cu cresterea sau scăderea gradului de
I.4. Politici, acţiuni şi măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător

B. Alte date şi informaţii specific
Măsurile posibile pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub
valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător, în condiţiile
unei dezvoltări durabile:
 Reglementarea din punct de vedere al protecției mediului a surselor cu impact
semnificativ
 Implementarea recomandărilor documentelor BAT la instalatiile IPPC
 Identificarea programelor de finanțare pentru dezvoltarea județului Călărași
 Comunicarea și implicarea publicului în decizia de mediu
 Planificarea și stabilirea de obiective prin Planul Local de Acțiune pentru Mediu
 Corelarea planificării mai multor sectoare (urbanism – strategie energetică –
planificare mobilitate etc.)
 Integrarea aspectelor de mediu în deciziile administraţiei publice locale
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI, ANUL 2019 CĂLĂRAŞI
II.APA
Notă : Datele și informațiile furnizate de Administrația Națională „Apele Romane” în
vederea realizării capitolului „Apa” în anii 2014-2019 au fost la nivel de spații/bazine
hidrografice și/sau la nivel național. Nu au fost furnizate date și informații detaliate la
nivel de județ.
II.1.Resursele de apă. Cantităţi şi debite
Pe teritoriul judeţului Călăraşi reţeaua hidrografică aparţine mai multor bazine

hidrografice : Dunărea, Argeş, Mostiştea şi este reprezentată de :
- Fluviul Dunărea – 150 km ;
- Braţul Borcea – 66 km ;
- Râul Argeş – 37 km ;
- Râul Dâmboviţa – 28 km.
Conform datelor de la Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, fluviul Dunărea,
cod cadastral XIV, este colectorul principal şi drenează de la vest la est limita sudică a
judeţului.
Bazinul Argeş, cod cadastral X, drenează partea de vest a judeţului.
Bazinul Mostiştea, cod cadastral XIV, drenează partea centrală a judeţului şi se află în
gospodărirea Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa.
Lacurile şi luciile de apă din judeţ sunt următoarele :

- Lacul Mostiştea – 213 km lungime cu 5670 ha luciu de apă
- Lacul Gălăţui – 610 ha luciu de apă ;
- Lacul Iezer – Călăraşi - 300 ha luciu de apă ;
- Luciu de apă – 3341 ha, incluzând lacuri neamenajate, iazuri piscicole, etc. şi se află
în jurisdicţia Administrației Naționale „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă
Buzău-Ialomiţa (Sistemul de Gospodărire a Apelor Călăraşi) si Administraţia Bazinală de
Apă Argeş-Vedea 20 % din suprafața județului (Sursa : http://www.rowater.ro/daarges/default.aspx)
Călărași (SGA Giurgiu şi SGA Ilfov- Bucureşti).
II.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe

II.1.1.1.Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile

Resursele naturale de apă reprezintă rezervele de apă de suprafață și subterane ale

unui teritoriu care pot fi folosite pentru diverse scopuri.
Resursa naturală este cantitatea de apă exprimată în unități de volum acumulată în
corpurile de apă într-un interval de timp dat.
Resursa teoretică este dată de stocul mediu anual reprezentând totalitatea resurselor
naturale de apă atât de suprafață cât și subterane.
Resursa tehnic utilizabilă este cota parte din resursa teoretică care poate fi prelevată
pentru a servi la satisfacerea cerințelor de apă ale economiei.
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafață – râuri, lacuri,
fluviul Dunărea – și ape subterane.(Sursa : Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor)
Resursa utilizabilă*)
Anul Resursa teoretică
(mii m3)
(mii m3)
2014 134600000 38346760
2015 134600000 38346760
2016 134600000 38346760
2017 134600000 38346760
2019 134600000 38346760
2019 134600000 38346760
Tabelul nr. II.1.1.1.1
*Resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, cuprinde şi
resursa aferentă lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă indirectă
în lungul râului.
Resursele de apă de suprafață

Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa (fără
fluviul Dunărea) însumează cca. 3.149,397 mil.m 3/an, din care resursele utilizabile sunt cca.
731,45 mil.m3/an. Acestea reprezintă cca. 23 % din totalul resurselor şi sunt formate, în
principal, de râurile Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, Mostiştea, Berza şi afluenţii acestora. Pentru
fluviul Dunărea, resursele totale de apă sunt de cca.194.251,7 mil.m3/an, din care cele
utilizabile sunt de cca.55.188 mil.m3/an (reprezentând 28 % din resursele teoretice).
Raportată la populaţia bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 297,69 m 3/loc/an,
iar resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la
1.281,8 m3/loc/an. Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Buzău-Ialomiţa pot fi
considerate suficiente şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu.
Debitele medii multianuale pentru principalele râuri din spațiul hidrografic Buzău-
Ialomiţa sunt : Ialomiţa-38,9 mc/s, Buzău-27,6 mc/s, Călmăţui-0,872 mc/s şi Mostiştea1,46
mc/s.
Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din spaţiul hidrografic Buzău-
Ialomiţa cursurile de apă nepermanente reprezintă circa 21,5 %.
În spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa, resursele subterane teoretice (fără fluviul
Dunărea) sunt estimate la 1.182,3 mil.m3, din care resursele subterane utilizabile sunt de
675 mil.m3, reprezentând 57 % din resursele teoretice. Pentru fluviul Dunărea, resursele
subterane teoretice sunt estimate la 1.545,5 mil.m 3, din care resursele subterane utilizabile
sunt de 329,55 mil.m3 (reprezentând 21 % din resursele teoretice). (Sursa :
http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Pla
nul%20de%20Management%20actualizat%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-
%20Ialomita%202016-2021/PMB_ABABI_Text_actualizat.pdf)
Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Argeș-Vedea însumează
cca 2365 mil.m3/an, din care resursele utilizabile sunt cca.1741 mil.m 3/an. Acestea reprezintă
cca. 66% din totalul resurselor şi sunt formate, în principal, de râurile Argeș și Vedea şi
afluenţii acestora.
Raportată la populaţia bazinului, resursa specifică utilizabilă este de cca. 484
3
m /loc/an, iar resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se
cifrează la cca 660 m3/loc/an. Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Argeș-
Vedea pot fi considerate distribuite total inegal între cele trei sub-bazine hidrografice Argeş,
Vedea şi Călmăţui.
Debitele medii multianuale pentru principalele râuri din spațiul hidrografic sunt
cuprinse intre 1,5 m3/s (Călmățui), 7,5 m3/s (Vedea) și 46,0 m3/s (Argeș).
Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din spaţiul hidrografic ArgeșVedea,
cursurile de apă nepermanente reprezintă circa 47,59 %.
În spaţiul hidrografic Argeș-Vedea resursele teoretice subterane sunt estimate la 1228
mil.m , iar cele utilizabile ajung la 1037,012 mil.m 3, din care cca 104 mil.m3 provin din surse
3
freatice şi ca 933 mil.m3 din surse de adâncime.

(Sursa:http://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AC
TUALIZAT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA%202016-
2021/Text_PMB%20ABA%20Arges%20Vedea_actualizat.pdf)
Resursa naturală de apă a anului 2019 provenită din râurile interioare a reprezentat
un volum scurs de 37195*106m3 care îl situează cu 7% sub nivelul volumului mediu
multianual calculat pentru o perioadă îndelungată (1950 – 2019), respectiv 40 054 *106m3
În acest context anul 2019 poate fi considerat tot un an normal la fel ca și anul 2019.
Comparativ cu ultimii 5 ani (2014 – 2019), volumul scurs în anul 2019 este mai mic cu
circa 1.0 % față de media multianuală a stocului anual (37681,6 * 106m3) scurs în intervalul
amintit (tabelul II.1.1.1.2).
3
Q med anual (m /s)
Parametru MED
Bazinul l F Q2019/Qme
2 2014 2015 2016 2017 2019 2014- 2019
hidrografic (km ) d (%)
2019
V 1188 555 503 225 791 652 324
Q 95.4 83.8 75 57.68 74.85 77.3 89.27
ARGEȘ V 12550 3008 2642 2372 1819 2361 2440 2815 115
V 1952 1340 1426 1268 1419 1481 1041
Q 41.7 36.9 33.1 23.55 35.17 34.1 32.09
DUNĂREA V 34141 1316 1164 1047 743 1109 1076 1012 94.1
4257 3515 4073 3768
V 29228 40722 37195
5 1 2 2
3 3 6
Debit Q (m /s); V - volum total (m *10 ); (Sursa : Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor)
Tabel II.2.1.1.1.1. Resursele de apă ale anului 2019, comparativ cu perioada anterioară (2014-2019)
În concluzie, anul 2019 a fost un an normal în ceea ce privește cuantumul resursei de

apă totale provenită din râurile interioare, stocul mediu anual fiind aproximativ egal cu
valoarea medie multianuală calculată pe lungă perioadă (40000*10 6*m3)
(Sursa : Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor)
Resurse de apă subterană

La nivel national resursele de apă subterană au fost estimate la 9,68 mld. m 3/an, din
care 4,74 mld. m3/an apele freatice și 4,94 mld. m3/an de apă subterană de adâncime.
Resursele de apă subterană reprezintă aproape 25% din apa de suprafață, dar sunt de bună
calitate, fiind utilizate ca ape potabile pentru populație.
În general, apa freatică este utilizată pentru irigaţii şi industrie iar pentru alimentarea
populaţiei sunt utilizate izvoare şi apa subterană din acviferul de adâncime. Există zone unde
freaticul este folosit pentru alimentarea populaţiei, dar în procent scăzut .(Sursa : Institutul
National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor)
Conform datelor furnizate de Ecoaqua S.A. Călărași, în județul Călărași, în anul

2019, captarea apei pe surse de captare, pe localități este următoarea :
- Captare de suprafață –Dunărea în municipiul Călărași.
- Captare de adâncime din puțuri forate în localitățile urbane : Oltenița, Lehliu – Gară,
Budești, Fundulea și rurale : Lehliu Sat, Dorobanțu, Șoldanu, Crivăț ,Spanțov,
Nicolae Balcescu,Lupsanu,Ileana, Belciugatele.
II.1.1.2.Utilizarea resurselor de apă
Cod indicator România : RO 18
Cod indicator AEM : CSI 18
Denumire : Utilizarea resurselor de apă dulce
Notă : Pentru perioada 2014-2019 datele referitoare la cerința și prelevarea volumelor de
apă furnizate de Administrația Națională „Apele Române” sunt la nivel național. Nu deținem
date la nivel de județ.
Evoluţia prelevărilor de apă structurate pe categorii de folosinţe (populaţie,

industrie, agricultură), precum si totalul acestora în judeţul Călăraşi, în perioada 2012-2016,
este prezentată în figura nr. 2.1.1.2.1. :
70000
60000
50000
populatie
40000
mii m3
industrie
30000 agricultura
total
20000
10000
0
2012 2013 2014 2015* 2016*
Fig.2.1.1.2.1. Evoluţia volumelor de apă prelevate pentru acoperirea cerinţelor

diferitelor categorii de folosinţe în judeţul Călăraşi, în perioada 2012-2016
(Surse : ABA Buzău – Ialomiţa şi SGA Ilfov – Bucureşti);*APM Călărași nu deține date pentru anii 2015 și 2016
Evoluţia cerinţei şi prelevărilor de apă în judeţul Călăraşi în perioada 2012-2016 este

prezentată în fig. 2.1.1.2.2. :
90000
80000
70000
60000
50000
mii m3
total prelevat
40000
total cerinta
30000
20000
10000
0
2012 2013 2014 2015* 2016*
*APM Calarași nu detine date pentru anii 2015 si 2016
Fig.2.1.1.2.2. Evoluţia cerinţelor şi prelevărilor de apă în judeţul Călăraşi, în perioada 2012-2016

(Surse : ABA Buzău – Ialomiţa şi SGA Ilfov – Bucureşti); *APM Călărași nu deține date pentru anii 2015 și 2016
B. Alte date şi informaţii specifice :

În perioada 2012-2014 se constată o creştere a totalului volumelor de apă prelevate la
nivel judeţean până în anul 2013, urmată de o diminuare a acestora în anul următor la un
nivel comparabil cu anul 2012. În ce priveşte cerinţa de apă, aceasta a înregistrat o scădere
constantă.
Notă : Pentru perioada 2015-2017 nu deținem date.
Evoluţia volumelor de apă captată pentru potabilizare în zona urbană a judeţului

Călăraşi în anii 2012-2017 este prezentată în tabelul nr. 2.1.1.2.1. şi în figura nr. 2.1.1.2.3. :
(mii m3)
Localitatea 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Călăraşi 3521.00 3592.26 6155.90 4929.49 7303.26 7471.1
Oltenita 1174.97 1227.00 964.57 1082.55 1200.23 1325.093
Fundulea 10.25 11.85 74.82 83.76 98.907 121.953
Lehliu Gară 164.00 181.10 277.56 350.95 333.92 372.804
Budeşti 92.74 79.00 80.28 83.65 90.1 117.153
Tabelul 2.1.1.2.1. Volumele de apă captată pentru potabilizare în zona urbană
în judeţul Călăraşi în perioada 2012-2017; (Sursa : Ecoaqua S.A. Călăraşi)
8000
7000
6000
5000 Călăraşi
mii m3
4000 Olteniţa
3000 Fundulea
2000 Lehliu Gară
1000 Budeşti
0
2012 2013
2014 2015
2016 2017
Figura 2.1.1.2.3.Evoluţia volumelor de apă captată pentru potabilizare în zona urbană

a judeţului Călăraşi în perioada 2012-2017; (Sursa : Ecoaqua S.A. Călăraşi)
Din datele prezentate în figura nr. 2.1.1.2.3. se observă o evoluţie diferită a volumelor
de apă captate pentru potabilizare în zona urbană a judeţului Călăraşi în perioada 2012 -
2017. Acestea sunt în creştere în municipiul reşedinţa de judeţ, Călăraşi, cu exceptia anului
2015, când s-a înregistrat o scădere. În municipiul Olteniţa și în orașele Lehliu Gară și
Budești evolutia este asemănătoare, creștere, urmată de scădere, apoi din nou crestere,
diferența constând în anul în care s-a inregistrat scăderea volumelor de apă captată. În
Oltenița scăderea a fost în anul 2014, în Lehliu Gara în anul 2016, iar în Budești în anul
2013.Singura localitate urbană în care volumele de apî captată au fost în crețtere este orașul
Fundulea. Diferențele mari de valori ale volumelor de apă captate în cele cinci localităţi
urbane se explică prin numărul diferit de locuitori.
Evoluţia volumului total de apă distribuit populaţiei urbane în judeţul Călăraşi, pe
localităţi în anii 2014-2017 :
Această evoluţie este prezentată în tabelul nr. 2.1.1.2.2. şi în figura nr. 2.1.1.2.4.
3
mii m
Localitati 2014 2015 2016 2017
urbane
Calarasi 1976.646 2897.737 6824.829 6752.203
Oltenita 703.493 882.243 1191.744 883.331
Lehliu - Gara 106.122 141.443 331.418 316.012
Fundulea 21.432 32.315 97.904 114.719
Budesti 62.318 74.776 112.299 78.449
Tabelul 2.1.1.2.2.Volumul total de apă distribuit populaţiei urbane în judeţul
Călăraşi; (Sursa : Ecoaqua S.A. Călăraşi)
7000
6000
5000
2014
mii mc 4000
2015
3000
2016
2000 2017
1000
0
Calarasi Oltenita Lehliu - Fundulea Budesti
Gara
Figura 2.1.1.2.4. Evoluţia volumului total de apă distribuit populaţiei urbane

în judeţul Călăraşi în anii 2014-2017; (Sursa : Ecoaqua S.A. Călăraşi)
Astfel, din datele prezentate se observă creşterea volumelor de apă distribuite

populaţiei urbane în municipiile Călărași și Oltenița și în orașele Lehliu-Gară și Budești până
în anul 2016, urmate de o scădere în anul 2017. Ca și la evoluția volumelor de apă captate și
la volumele de apă distribuite populației în orașul Fundulea, acestea au fost în creștere,
inclusiv în anul 2017. Diferențele mari de valori ale volumelor de apă captate în cele cinci
localitaţi urbane se explică prin numărul diferit de locuitori.
Conform datelor furnizate de SC Ecoaqua S.A. Călărași volumele de apă captate
pentru potabilizare și volumele de apă distribuite populației în zona rurală a județului în anul
2017 sunt următoarele :
Localități rurale Volume de apă captate Volume de apă distribuite
pentru potabilizare populației
Crivăt 49,252 34,028
Lehliu sat 74,56 71,3
Dorobanțu 143,3 114,2
Șoldanu 38,095 24,51
Spanțov 3,121 1,625
Tabelul 2.1.1.2.3.Volumele totale de apă captate pentru potabilizare și volumele de apă distribuite
populaţiei rurale în judeţul Călăraşi; (Sursa : Ecoaqua S.A. Călăraşi)
II.1.1.3.Evenimente extreme produse de debitele cursurilor de apă
A. Indicatori specifici :
Cod indicator AEM : CLIM 16
Denumire : Debitele cursurilor de apă
Debitele cursurilor de apă : Indicatorul defineşte modificările estimate ale debitelor

medii zilnice, lunare, sezoniere şi anuale ale cursurilor de apă.
În fig. 2.1.1.3.1. este prezentaăa rețeaua hidrografică și hidrometrică a județului
Călărași :
Figura 2.1.1.3.1. Harta judeţului Călăraşi – reţeaua hidrografică şi hidrometrică

Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea
Urmărirea hidrometrică a cursurilor de apă pe teritoriul judeţului Călăraşi ce aparţin

Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea (bazinul Argeş) se realizează doar prin 2 staţii
hidrometrice, după cum urmează :
Nr. Crt. Staţia hidrometrică Râul Bazin hidrografic

1 Budeşti Argeş
Argeş
2 Budeşti Dâmboviţa
Aceste staţii hidrometrice controlează suprafeţe de bazin cu regim de curgere puternic

influenţat de lucrările hidrotehnice existente. Staţia de pe Argeş este situată înainte de
confluenţa cu râul Damboviţa, iar cea de pe Dâmboviţa este situată în amonte de confluenţa
cu râul Argeş.
Notă : Pentru anii 2015-2019 nu deţinem date privind debitele cursurilor de apă.
Conform datelor furnizate de Administrația Națională “Apele Române”, în anul 2019 pe

teritoriul județului Călărași nu au fost inundații.

Schimbările preconizate în debitele medii anuale şi sezoniere ale cursurilor de apă în
perioada 2012-2016 :
Notă : Nu deţinem date.
Schimbările preconizate în estimarea debitelor medii zilnice ale cursurilor de apă,
proiecţie pe termen mediu şi lung (2071 – 2100) :
Notă : Nu deţinem date.
II.1.1.4.Schimbări hidromorfologice ale cursurilor de apă

A.Indicatori specifici : nu este cazul.
B.Alte date şi informaţii specifice
Modificările caracteristicilor hidromorfologice ale cursurilor de apă (schimbări ale

cursurilor naturale, schimbări ale regimului hidrologic, deteriorarea biodiversităţii acvatice,
etc.) sunt rezultatul prezenței presiunilor hidromorfologice care produc un impact asupra
stării ecosistemelor acvatice şi pot contribui la neatingerea obiectivelor de mediu ale
corpurilor de apă.
Construcţiile hidrotehnice cu barare transversală (baraje, stăvilare, praguri de fund)
întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor cu efecte asupra regimului hidrologic,
transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrării biotei. Lucrările în lungul râului
(îndiguirile, lucrări de regularizare şi consolidare maluri) întrerup conectivitatea laterală a
corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere ce au ca rezultat
deteriorarea stării. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimului
hidrologic, dar şi asupra biotei.
Astfel, impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate
exprima prin afectarea migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale a
populaţiilor de peşti, reducerea biodiversităţii şi abundenţei speciilor, precum şi alterarea
compoziţiei populaţiilor.
În cadrul celui de-al doilea Plan Național de Management al bazinelor/spațiilor
hidrografice din România au fost inventariate tipurile de presiuni hidromorfologice potențial
semnificative identificate la nivel naţional, datorate următoarelor categorii de lucrări:
• Lucrări de barare transversală situate pe corpul de apă – de tip baraje, praguri de fund,
lacuri de acumulare cu suprafețe mai mari de 0,5 km 2, cu efecte asupra regimului
hidrologic, stabilității albiei, transportului sedimentelor și a migrării biotei, care întrerup
conectivitatea longitudinală a corpului de apă;
• Lucrări în lungul râului - de tip diguri, amenajări agricole și piscicole, lucrări de regularizare
și consolidare maluri, tăieri de meandre - cu efecte asupra vegetației din lunca inundabilă
și a zonelor de reproducere și asupra profilului longitudinal al râului, structurii substratului
și biotei, care conduc la pierderea conectivității laterale;
• Prelevări și restituții/ derivații - prize de apă, restituții folosințe (evacuări), derivații cu
efecte asupra curgerii minime, stabilității albiei și biotei;
• Canale navigabile – cu efecte asupra stabilității albiei și biotei.
Aceste lucrări au fost executate pe corpurile de apă în diverse scopuri, și anume:
asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor
distructive ale apelor, producerea energiei electrice, combaterea excesului de umiditate, etc,
cu efecte funcţionale pentru comunităţile umane (alimentare cu apă potabilă şi industrială,
irigaţii, etc.).(Sursa : Administrația Națională „Apele Române”)
II.1.2. Prognoze
II.1.2.1. Disponibilitatea, cererea şi deficitul de apă

A.Indicatori specifici : nu este cazul

Notă : Nu deţinem date la nivel județean. Datele disponibile sunt numai la nivel de
bazine hidrografice.
Pentru a determina disponibilitatea resurselor de apă pe bazine hidrografice se face

calculul resursei medii de apă (în regim natural și amenajat) pentru perioade caracteristice.
În tabelul nr. 2.1.2.1.1 este prezentată resursa naturală (RN) și în regim amenajat
(actuala-RA) corespunzătoare perioadei 1991-2017 pentru bazinele hidrografice Argeș și
Dunăre.
Resursa de apă
Bazinul hidrografic (mil.mc)
RN RA
Argeș 2386 2129
Dunărea 883 866
Tabel 2.1.2.1.1. Resursa de apă naturală și în regim amenajat la nivel național
(Sursa : Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor)
Diferența dintre cuantumul resursei naturale (RN) și cea corespunzătoare regimului

amenajat (RA) reprezintă debitul efectiv consumat care nu se mai regăsește în rețeaua
hidrografică de suprafață. (Sursa : Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor)
Prognoza disponibilului de apă

În prezent, pentru a putea vorbi despre o estimare a resurselor de apă pe bazine
hidrografice este necesar a lua în considerare efectul schimbărilor climatice asupra
resurselor de apă.
Estimarea impactului schimbărilor şi variabilităţilor climatice asupra regimului
hidrologic dintr-un bazin hidrografic se bazează pe simulările de lungă durată realizate cu
ajutorul unui model hidrologic, utilizând ca date de intrare seriile de precipitaţii şi temperaturi
rezultate din simulările de evoluţie climatică realizate cu ajutorul unui model meteorologic
regional.(Sursa : Insitutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor)
Notă : Nu deţinem date la nivelul județului Călărași.
Cererea de apă
Pentru realizarea prognozei cerinţelor de apă pentru orizontul de timp 2020-2030 a
fost aplicată „Metodologia de prognoză a cerinţelor de apă ale folosinţelor”, elaborată în
cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, metodologie aplicată în
elaborarea Planului Naţional de Amenajare a Bazinelor Hidrografice, parte componentă a
Schemei Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice.
Prognoza cerinţei de apă s-a determinat prin metode specifice de prognoză pentru
fiecare categorie de folosinţă de apă: populație, industrie, irigații, zootehnie;
Notă : Nu deţinem date pentru județul Călărași.
În tabelul nr. 2.1.2.1.2. este prezentată prognoza cerinței de apă la nivel național pe
folosințe de apă pentru orizontul de timp 2020-2030.
Cerința de apă (mil. mc)

Folosința de apă 2020 2030
Populație 2.088 2.097
Industrie 6.664 7.383

Irigații 562 1.689
Zootehnie 172 164
Acvacultură 818 949
Total România 10.304 12.282
Tabel 2.1.2.1.2. Centralizator privind cerinţa de apă pentru orizonturile de timp 2020 şi 2030
(Sursa :Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor)
În figura 2.1.2.1.1 este reprezentată prognoza cerinţei de apă totală la nivel naţional
pentru orizontul de timp 2015 - 2030.
14,000
12,000
Cerinta de apa totala (mil.mc)
10,000
8,000
6,000
2015 2020 2030
Orizontul de prognoza
Figura 2.1.2.1.1 Prognoza cerinţei de apă totală la nivel naţional pentru

orizontul de timp 2015 -2030. (Sursa : Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor)
II.1.2.2. Riscurile şi presiunile inundaţiilor

A.Indicatori specifici :
Cod indicator AEM : CLIM 17
Denumire : Inundaţii
Indicatorul evidenţiază tendinţa producerii de inundaţii majore la nivel judeţean,

precum şi schimbările preconizate în variaţia inundaţiilor cu o perioadă de revenire de 100 de
ani.
Notă : Nu deţinem date la nivel județean.
B. Alte date si informatii specifice

În perioada 06.03.-01.04.2016 a fost o viitură pe Dunăre care, pe teritoriul județului
Călărași, a determinat atingerea fazei a II-a de apărare pentru incintele îndiguite Unirea-
Jegălia-Gâldău, incinta Călărași-Răul, incinta Borcea de Sus. Pentru incintele Oltenița-
Surlari-Dorobanțu, Boianu-Sticleanu și Greaca de Argeș-Chirnogi s-a depășit doar faza I de
apărare la diguri.
Ca urmare a viiturii de pe Dunăre în luna martie 2016 nu au fost afectate localități din
județul Călărași riverane Dunării.
În anul 2019pe teritoriul județului Călărași nu au fost inundații, conform datelor furnizate
de Administrația Națională “Apele Române”.(Sursa : Administrația Națională “Apele Române”)
II.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă
În conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările

ulterioare, obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane sunt
următoarele :
a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă;
b) protecţia şi îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării
bune a acestora;
c) protecţia şi îmbunătăţirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în
scopul realizării unui potenţial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora;
d) reducerea progresivă a poluării datorate substanţelor prioritare şi încetarea sau eliminarea
treptată a evacuărilor şi a pierderilor de substanţe prioritar periculoase;
e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării
stării tuturor corpurilor de apă subterane;
f) protecţia şi îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă subterane şi asigurarea unui echilibru
între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a
apelor subterane;
g) inversarea oricărei tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiei oricărui
poluant rezultate din impactul activităţii umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea
apei subterane.
II.2.Calitatea apei
II.2.1.Calitatea apei: stare şi consecinţe

Stabilirea stării ecologice a corpurilor de apă (apă de suprafaţă, apă subterană şi apă
de îmbăiere) se realizează pe baza următorilor indicatori specifici ai Agenţiei Europene de
Mediu:
Cod Denumire Tip Categorie
WEC 04 Scheme de clasificare a cursurilor de apă Indicator descriptiv Indicator de impact
CSI 19 Substanţele consumatoare de oxigen din Indicator descriptiv Indicator de stare
cursurile de apă
CSI 20 Nutrienţii din apa dulce Indicator descriptiv Indicator de stare
WHS 02 Substanţele periculoase din cursurile de Indicator descriptiv Indicator de stare
apă
WHS 03 Substanţele periculoase din lacuri Indicator descriptiv Indicator de stare
WHS 01 Pesticidele din apele subterane Indicator descriptiv Indicator de stare
CSI 22 Calitatea apelor de îmbăiere Indicator de Indicator de stare
performanţă
II.2.1.1.Calitatea apei cursurilor de apă
A. Indicatori specifici :
Cod indicator AEM : WEC 04
Denumire : Scheme de clasificare a cursurilor de apă
Schemele de clasificare a cursurilor de apă sunt concepute pentru a oferi o indicaţie

privind gradul de poluare.
Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră a fi atins atunci
când corpul de apă se încadrează în starea ecologică bună, respectiv potenţialul ecologic
bun.
Clasificarea stării ecologice a râurilor naturale se face în 5 clase ecologice:
Stare ecologică Cod de culori
Foarte bună
Bună
Moderată
Slabă
Proastă
Pentru apele de suprafaţă, obiectivele de mediu sunt reprezentate de „starea

ecologică bună” pentru corpurile de apă naturale şi „potentialul ecologic bun” pentru corpurile
de apă puternic modificate şi artificiale.
Din punct de vedere chimic, starea unui corp de apa poate fi buna sau proasta.
Starea ecologică/potenţialul ecologic, caracterizate pe baza principiului celei mai

defavorabile situaţii, au fost evaluate prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu
prevederile Directivei Cadru Apă (metodologiei preliminare de evaluare globală a
stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă), luând în considerare :
 Elementele biologice :
o fitoplancton
o fitobentos
o macronevertebrate bentice
o fauna piscicolă
 Elementele fizico-chimice generale suport :
o Condiţii termice (temperatura apei)
o Condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr)
o Starea acidifierii (pH)
o Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, Ntotal P-PO4, Ptotal )
o Condiţii salinitate (conductivitate).
 Poluanţii specifici - alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante
în corpurile de apă (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, PCB).(Sursa :
Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
Starea calității corpurilor de apă de suprafață este dată de evaluarea stării ecologice și
evaluarea stării chimice a acestora.
Evaluarea stării ecologice se realizează prin integrarea stării dată de elementele de
calitate biologice cu starea dată de elementele de calitate fizico-chimice generale și poluanții
specifici.
Evaluarea stării chimice se face în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei
(60/2000/UE) cât și ale Directivei 2008/105/UE, pentru substanțele periculoase și prioritar
periculoase, atât de tip sintetic (organice) cât și nesintetice (metale).
În anul 2017 pe teritoriul județului Călărași situat în jurisdicția Administrației Bazinale de

Apă Buzău – Ialomița au fost monitorizate şi evaluate din punct de vedere al stării
ecologice/potenţialului ecologic un număr total de 8 corpuri de apă de tip râu, monitorizate
prin 9 secțiuni:
- Dunărea_Chiciu_Isaccea – monitorizat pe teritoriul județului Călărași prin secțiunea
Modelu;
- Argova_Cucuveanu – monitorizat prin secțiunea Lupşanu;
- Vânata_si_Afluentii – monitorizat prin două secțiuni: N. Bălcescu, Fântâna Doamnei;
- Belciugatele – monitorizat prin secțiunea Fundulea;
- Colceag_Valea Bisericii – monitorizat prin secțiunea Măriuţa;
- Corâta – monitorizat prin secțiunea Sătucu;
- Berza_Izv_L.Galatui – monitorizat prin sectiunea M. Viteazu;
- Canalul de legatură Dunăre_Iezer_ Mostiștea_ Dorobanțu – monitorizat prin secțiunea
Dorobanţu.
Pe baza datelor de monitoring din anul 2017 s-a realizat încadrarea din punct de vedere
pe elemente, respectiv încadrarea din punct de vedere ecologic a acestor corpuri de apă de
suprafață, redată în tabelul nr. 2.2.1.1.1.
Evaluare Eval. dpdv

Nr. Secțiune de Stare
Denumire corp de apă d.p.d.v. fizico-
crt. monitorizare ecologică
biologic chimic
1. Argova_Cucuveanu Lupşanu M M M
2. Belciugatele Fundulea B M M
3. Berza_Izv_L.Gălățui M. Viteazu M M M
4. Colceag_Valea Bisericii Măriuţa B M M
5. Corâta Sătucu M M M
N. Bălcescu,
6. Vânăta și afluenții B M M
Fântâna Doamnei
Can. Leg. Dunăre_Iezer_
7. Dorobanţu M M M
Mostiștea_ Dorobanțu
Tabelul 2.2.1.1.1.
Corpul de apă Dunărea_Chiciu_Isaccea este evaluat din punct de vedere ecologic de
către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, care înglobează datele calitative de la
nivelul tututor Administrațiilor Bazinale de Apă cu secțiuni de monitorizare pe fluviul Dunărea.
(Sursa: SGA Călărași)
Evoluţia calităţii cursurilor de apă în judeţul Călăraşi, în perioada 2010-2014, cu

specificarea dimensiunii reţelei monitorizate şi a numărului de puncte de monitorizare este
prezentată în tabelele nr. 2.2.1.1.2., 2.2.1.1.3 şi în figura nr. 2.2.1.1.1.
Potenţial ecologic % din reţeaua monitorizată

2010 2011 2012 2013 2014
BUN 8.36 25.09 0 0 25.09
MODERAT 91.63 74.91 100 100 74.91
PE inferior stării bune (%) 91.63 74.91 100 100 74.91
Retea monitorizată (km) 199.21 222.69 206.02 234.73 222.69
Număr puncte de 5 6 5 7 6
monitorizare
Tabelul 2.2.1.1.2.Evoluţia calitătii cursurilor de apă monitorizate în judeţul Călăraşi,
în perioada anilor 2010-2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
Figura 2.2.1.1.1.
Calitatea cursurilor 100
de apă monitorizate
în judeţul Călăraşi,
50
în perioada
2010-2014
(Sursa : 0
Administraţia 20 20 20 20 20
10 11 12 13 14
Bazinală de Apă PE inferioara starii
Argeş – Vedea) bune(%)
91.63 74.91 100 100 74.91
Stare ecologică % din reteaua monitorizată

2010 2011 2012 2013 2014
MODERATĂ 100 97.78 100 100 100
SE inferioară stării bune (%) 100 97.78 100 100 100
Rețea monitorizată (km) 127.6 135.6 127.6 127.6 127.6
Număr puncte de 7 8 7 7 7
monitorizare
Tabelul 2.2.1.1.3.Evoluţia calităţii fluviului Dunărea monitorizat în judeţul Călăraşi,
în perioada 2010-2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa)
Notă : Pentru anii 2015-2019 nu deţinem date la nivel judetean.
Evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic al cursurilor de apă monitorizate

(corpuri de apă naturale, puternic modificate, artificiale - râuri) pe cele două spații/bazine
hidrografice : Argeș – Vedea și Buzău - Ialomița în anul 2017 (km) :
Buzau-Ialomita
Arges -Vedea
0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Arges -Vedea Buzau-Ialomita
Stare ecologica inferioara starii bune
2529.2 1654.6
(km)
Stare ecologica buna/potential
1168.8 682.8
ecologic bun (km)
Figura 2.2.1.1.2. Starea ecologică/potențialul ecologic al cursurilor de apă monitorizate

(corpuri de apă naturale, puternic modificate, artificiale - râuri) pe spații/bazine hidrografice în anul 2017 (km)
(Sursa : Administrația Națională “Apele Române”)
Evaluarea stării ecologice/potențialului ecologic al cursurilor de apă monitorizate

(corpuri de apă naturale, puternic modificate, artificiale - râuri) pe cele două spații/bazine
hidrografice : Argeș – Vedea și Buzău - Ialomița în anul 2017 (%) este prezentată in fig.
nr.2.2.1.1.3.
Buzau-Ialomita
Arges -Vedea
0% 10 % 20 % 30 % 40 % 50 % 60 % 70 % 80 %
Arges -Vedea Buzau-Ialomita
Stare ecologica inferioara
68.39 70.79
starii bune (%)
Stare ecologica
buna/potential ecologic bun 31.61 29.21
(%)
Figura 2.2.1.1.3. Starea ecologică /potențialul ecologic al cursurilor de apă monitorizate (corpuri de apă
naturale, puternic modificate, artificiale - râuri) pe spații/bazine hidrografice în anul 2017 (%)
(Sursa : Administrația Națională “Apele Române”)
Pe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime pe teritoriul României de 1075

km, au fost identificate şi evaluate un număr total de 8 corpuri de apă (Porțile de Fier I,
Porțile de Fier II, Porțile de Fier II-Chiciu, Chiciu-Isaccea, Isaccea-Sulina, Chilia, Sf.
Gheorghe și Mila 35). Cele 8 corpuri de apă au fost desemnate ca fiind: 2 corpuri de apă
naturale, 5 corpuri de apă puternic modificate și 1 corp de apă artificial.
În urma evaluării celor 5 corpuri de apă puternic modificate au rezultat următoarele: 3
corpuri de apă puternic modificate – râuri cu o lungime de 863 km care s-au încadrat în
potenţial ecologic moderat, 1 corp de apă puternic modificat - lac de acumulare (132 km) în
potențial ecologic bun și 1 corp de apă puternic modificat - lac de acumulare (80 km) în
potenţial ecologic moderat.
(Sursa:http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/Attachments/1
6/Sinteza%20calitatii%20apelor%20din%20Romania%20in%20anul%202016_EXTRAS.pdf).
Notă : Pentru anul 2017 nu deţinem date privind evaluarea corpurilor de apă de pe
cursul principal al Dunării.
Modificarea calităţii cursurilor de apă se apreciază prin determinarea normei de

schimbare a potenţialului ecologic bun în potențial ecologic inferior stării bune (şi viceversa).
Pentru cursurile de apă din judeţul Călăraşi, din zona de jurisdicţie a celor două
administraţii bazinale de apă, în perioada 2010-2014, modificarea calităţii este redată în
tabelele nr. 2.2.1.1.4, 2.2.1.1.5 şi în graficul din figura nr. 2.2.1.1.4.
A B C D E F G H
1 Categorie curs de PE inferior stării bune Norma de schimbare
apă (% din reţea monitorizată) (% PE inferior stării bune)
2 2010 2011 2012 2013 2014
3 Râuri puternic 91.63 74.91 100 100 74.91 -0.835
modificate
Notă: Norma de schimbare H3 = SLOPE
Tabel 2.2.1.1.4.Modificarea calităţii cursurilor de apă între potenţial ecologic inferior stării bune şi potenţial
ecologic bun în perioada 2010-2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
Valoarea cu minus obţinută pentru norma de schimbare semnifică îmbunătăţirea

calităţii cursurilor de apă din judeţul Călăraşi.
rauri puternic modificate 2014
rauri puternic modificate 2012
rauri puternic modificate2010
-20 0 20 40 60 80 100 120

Norma de schimbare/an(%)
Figura 2.2.1.1.5. Norma de schimbare în cursurile de apă clasificate cu stare ecologică inferioară stării bune ca
şi procent din reţea de râu monitorizată, în perioada 2010 – 2014;
(Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
A B C D E F G H
1 Categorie curs SE inferioară stării bune Norma de schimbare
de apă (% din reţea monitorizată) (% SE inferioară stării bune)
2 2010 2011 2012 2013 2014

3 Fluviul 100 97.78 100 100 100 0.222
Dunărea
Notă: Norma de schimbare H3 = SLOPE
Tabel 2.2.1.1.5.Modificarea calităţii cursurilor de apă între starea ecologică inferioară stării bune şi starea
ecologică bună în perioada anilor 2010-2014;(Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa)
Valoarea cu plus obţinută pentru norma de schimbare semnifică diminuarea calităţii

Dunării pe teritoriul judeţului Călăraşi.
Modificarea calităţii cursurilor de apă, de pe teritoriul judeţului Călăraşi, în perioada

2010-2014 este prezentată grafic în figura nr. 2.2.1.1.5.
Rauri puternic
modif icate
Fluviul Dunarea
-1 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4

Norm a de schim bare/an (%)
Figura : 2.2.1.1.5. Norma de schimbare în cursurile de apă clasificate cu stare ecologică inferioară
stării bune ca şi procent din reţea de râu monitorizată, în perioada 2010-2014
(Surse : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea şi prelucrare date de la
Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa)
Notă : Pentru anii 2015-2017 nu deţinem date.


Denumire : Substanţele consumatoare de oxigen din râuri
Indicatorul principal pentru starea de oxigenare a corpurilor de apă este consumul

biochimic de oxigen după 5 zile de incubaţie (CBO 5) care reprezintă necesarul de oxigen al
organismelor acvatice care consumă materiile organice uşor oxidabile prezente în mediul
acvatic. Indicatorul prezintă situaţia actuală şi tendinţele concentraţiilor de CBO 5 şi amoniu
(NH4+) din râuri.
Variabilitatea indicatorilor CBO5 şi NH4+ în cursurile de apă, centralizată din judeţul
Călăraşi, cu specificarea numărului total al secţiunilor de control, în anul 2014 este
prezentată în tabelul nr. 2.2.1.1.6.
Bazin Secţiuni Concentraţii medii anuale* CBO5 Concentraţii medii
-
hidrografic de control (mg O2/L) anuale* NH4 (mg N/L)
6 12.765 3.101
ARGEŞ
7 18.702 0.390
DUNĂRE
*Concentraţii medii anuale
+
Tabel 2.2.1.1.6. Concentraţiile medii ale CBO5 şi NH4 determinate în cursurile de apă
din judeţul Călăraşi în anul 2014; (Surse : A.B.A. Argeş-Vedea şi Buzău – Ialomiţa)
Notă : Pentru anii 2015-2017 nu deţinem date la nivel județean.
Evoluţia indicatorilor CBO5 şi NH4+ în cursurile de apă, din judeţul Călăraşi, conform
datelor Administraţilor Bazinale de Apă Argeş – Vedea şi Buzău - Ialomiţa, în perioada 2010-
2014 este prezentată în figurile nr. 2.2.1.1.6 si nr. 2.2.1.1.7.
7 25 Concentratii CBO5 (mg/l)

Concentratii NH4 (mg/l)
6
20
5
4 15
3 10
2
5
1
0 0
2010 2011 2012 2013 2014
conc.NH4(mg/l) conc. CBO5(mg/l)

+
Figura 2.2.1.1.6. Evoluţia indicatorilor CBO5 şi NH4
în cursurile de apă din judeţul Călăraşi,
în perioada 2010-2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
0.5 20
0.45 18
Concentratii CBO5 (mg/l)

0.4 16
Concentratii NH4 (mg/l)

0.35 14
0.3 12
0.25 10
0.2 8
0.15 6
0.1 4
0.05 2
0 0
2010 2011 2012 2013 2014
amoniu consum biochimic de oxigen
+
Figura 2.2.1.1.7. Evoluţia indicatorilor CBO5 şi NH4 în Dunăre, din judeţul Călăraşi,
în perioada 2010-2014; (Sursa : prelucrare datede la Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa)
Notă : Pentru anii 2015-2017 nu deţinem date la nivel judetean.

Denumire : Nutrienţi în apă
Indicator global al poluării cu substanţe nutritive a corpurilor de apă. Indicatorul

cuantifică ortofosfaţii solubili şi azotaţii prezenţi în râuri şi este utilizat pentru a evidenţia
variaţiile geografice ale concentraţiilor de nutrienţi şi evoluţia lor în timp.
Variabilitatea indicatorilor azotaţi şi ortofosfaţi solubili în cursurile de apă, centralizată
din judeţul Călăraşi, în anul 2014 :
Bazin Secţiuni Concentraţii medii Concentraţii medii
3-
hidrografic de anuale* NO3- (mg anuale* PO4 (mg
control NO3-/l) P/l)
Argeș 6 5.684 1.198
7 0.84 0.05
Dunăre
3
Tabel 2.2.1.1.7.Concentraţiile medii ale azotaţilor (NO3-) şi ortofosfaţilor solubili (PO4 -) determinate în judeţul
Călăraşi în anul 2014; (Surse : Administraţiile Bazinale de Apă Argeş – Vedea şi Buzău – Ialomiţa)
Notă : Pentru anii 2015- 2019 nu deţinem date la nivel județean.
Evoluţia indicatorilor azotaţi şi ortofosfaţi solubili în cursurile de apă, din judeţul

Călăraşi, în perioada 2010-2014, în zona de jurisdicţie a celor două administraţii bazinale de
apă este prezentată în figurile nr. 2.2.1.1.8. şi nr. 2.2.1.1.9.
1.8 6
Concentratii ortofosfati (mg/l)

1.6
Concentratii azotati (mg/l)

5
1.4
1.2 4
1
3
0.8
0.6 2
0.4
1
0.2
0 0
2010 2011 2012 2013 2014
ortofosfati solubili azotati
Figura 2.2.1.1.8. Evoluţia indicatorilor azotaţi şi ortofosfaţi solubili în cursurile de apă, la nivelul
judeţului Călăraşi, în perioada 2010-2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
0.40 7
Concentratii ortofosfati (mg/l)

0.35 6
0.30 5
0.25
4
0.20
3
0.15
0.10 2
0.05 1
0.00 0
2010 2011 2012 2013 2014
ortofosfati azotati
Figura 2.2.1.1.9. Evoluţia indicatorilor azotaţi şi ortofosfaţi solubili în cursurile de apă, la nivelul
judeţului Călăraşi, în perioada 2010-2014; Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa
Notă : Pentru anii 2015- 2019 nu deţinem date la nivel județean.

Cod indicator AEM : VSH 02
Denumire : Substanţele periculoase din cursurile de apă
Indicatorul cuantifică concentraţiile (medii anuale) de substanţe periculoase prezente

în cursurile de apă.
Substanţele periculoase sunt substanţe sau grupuri de substanţe care sunt toxice,
persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care
conduc la un nivel ridicat de preocupare.
Substanţele prioritare sunt substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare
asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de
apă.(Sursa : Ghidul de elaborare a Raportului anual privind starea mediului conform cerintelor Raportului
european de stare a mediului – SOER)
Informaţii generale privind monitorizarea substanţelor periculoase din cursurile de apă

din judeţul Călăraşi, în anul 2014, în zona de jurisdicţie a Administraţiei Bazinale de Apă
Argeş – Vedea sunt prezentate în tabelul nr. 2.2.1.1.8.
Categorie Reţea de râu Numărul substanţelor Numărul Numărul

monitorizată periculoase substanţelor punctelor de
(km) monitorizate prioritare monitorizare
Metale Substanţe monitorizate
grele organice
Râuri puternic modificate 206,02 7 36 43 5
Tabel 2.2.1.1.8. Informaţii generale privind monitorizarea substanţelor periculoase

din cursurile de apă din judeţul Călăraşi în anul 2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
Notă : Pentru anii 2015-2017 nu deținem date la nivel județean.
Distribuţia punctelor de monitorizare cu concentraţie mai mare decât standardul de

calitate a mediului (SCM), pe categorii de cursuri de apă, din județul Călărași în anul 2014, în
zona de jurisdicţie a Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea, este prezentată în
tabelul nr. 2.2.1.1.9 şi în graficul din figura nr. 2.2.1.1.10.
Categorie Număr puncte Număr puncte cu Ponderea punctelor cu

de concentraţie mai mare concentraţie mai mare
monitorizare decât SCM decât SCM (%)
Râuri puternic 5 2 40
modificate
Tabel 2.2.1.1.9.Distribuţia punctelor de monitorizare cu concentraţie mai mare decât standardul de calitate a
mediului (SCM) în anul 2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
rauri puternic modificate-total
0 2 4 6
Numar puncte de monitorizare
puncte cu conc. mai mare decat SCM
Total puncte de monitorizare
Figura 2.2.1.1.10. Distribuţia punctelor de monitorizare cu concentraţie mai mare decât standardul de calitate a
mediului (SCM) în anul 2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
Notă : Pentru anii 2015-2017 nu deținem date.
Situaţia datelor de calitate disponibile pentru substanţele periculoase din cursurile de

apă (concentraţii medii anuale), centralizate la nivelul judeţului Călăraşi, în zona de
jurisdicţie a Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea, cu specificarea numărului de

puncte de monitorizare depistate cu concentraţii mai mari decât SCM, în anul 2014, sunt
prezentate în tabelul nr. 2.2.1.1.12.
Conform datelor Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea, distribuţia

concentraţiilor substanţelor periculoase care indică un nivel de poluare semnificativ,
diferenţiat pe categorii de cursuri de apă şi cu specificarea numărului punctelor de
monitorizare în anul 2014, în judeţul Călăraşi este prezentată în graficele din figurile nr.
2.2.1.1.11. şi nr. 2.2.1.1.12.
MERCUR(µg/L)-SCM=0.05 µg/l
0.05
>0.05
Rauri puternic
modificate
0 50 100 150
Puncte de
monitorizare(%)
Figura nr. 2.2.1.1.11.Concentraţia metalelor grele din cursurile de apă din judeţul Călăraşi în anul 2014
DEHP(µg/L)-SCM=1.3 µg/l
1.3 >1.3
Rauri puternic modificate
0 20 40 60 80 100 120
Puncte de monitorizare(%)
Figura nr. 2.2.1.1.12.Concentraţia pesticidelor din cursurile de apă din judeţul Călăraşi în anul 2014

Tendinţele de poluare cu substanţe periculoase a cursurilor de apă, din judeţul
Călăraşi, în zona de jurisdicţie a Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea în perioada
2010-2014 sunt prezentate în tabelul nr. 2.2.1.1.10. şi figura nr. 2.2.1.1.13.
Anul 2010 2011 2012 2013 2014
Număr substanţe periculoase 36 40 32 47 43
monitorizate
Număr puncte de monitorizare 4 4 5 7 5
Ponderea punctelor cu concentraţie 25 50 60 57.14 40
mai mare decât SCM (%)

Tabel nr. 2.2.1.1.10. - Tendinţe de poluare cu substanţe periculoase a cursurilor de apă,
din judeţul Călăraşi, în perioada 2010-2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
70
60
relativa 50
la SCM 40
conc.
30
20
10
0 2010 2011 2012 2013 2014
Metale(mercur,nichel) 0 0 12.57 0.218 0.146
Pesticide(atrazin) 0 0 0.603 0 0
Micropoluanti organici(octil
fenoli,nonil
fenoli,cloroform,antracen, 0.43 12.3 2.554 66.536 3.36
diclormetan,S Benz(g,h,i)perilen,
Indeno–(1,2,3–cd)–piren,DEHP)
Figura nr. 2.2.1.1.13.Evaluarea globală a sarcinii provocate cursurilor de apă de către

substanţele periculoase în perioada 2010-2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea)
Notă : Pentru anii 2015-2017 nu deţinem date la nivel județean.
Pentru indicatorul substanțele prioritare din cursurile de apa s-au avut în vedere
raportarea substanțelor prioritare din HG 570/2016 care stau la baza evaluării stării chimice a
apelor de suprafață (mediul de investigare APĂ). De asemenea, prin depășiri față de SCM
se înțelege atât depășirile față de SCM-MA cât și față de SCM-MAC (conform H.G.
570/2016).
Distribuția numărului de substanțe prioritare monitorizate în cursurile de apă pe
spațiile/bazinele hidrografice Argeș-Vedea și Buzău-Ialomița în anul 2017 este prezentată în
tabelul si figura următoare :
Lungime Secțiuni Substanțe prioritare monitorizate
Spaţiu / Bazin
monitorizată monitorizate Metale prioritare Micropoluanţi
hidrografic
(Km) (nr.) (nr.) organici (nr.)
Argeș - Vedea 502,46 15 4 29
Buzău - Ialomița 798 18 4 21
Total 1300,46 33 4 29
Tabel 2.2.1.1.11. Substanțe prioritare monitorizate în cursurile de apă pe spații /bazine hidrografice în anul
2017 (nr.) – mediul de investigare APĂ; (Sursa : Administrația Națională „Apele Romane”)
B.H. Buzau-Ialomita
Micropoluanti organici (nr.)
B. H. Arges -Vedea Metale prioritare (nr.)
0 5 10 15 20 25 30 35
Figura nr.2.2.1.1.14. Substanțe prioritare monitorizate în cursurile de apă pe spații /bazine hidrografice în anul
2017 (nr.) – mediul de investigare APĂ; (Sursa : Administrația Națională „Apele Române”)
II.2.1.2.Calitatea apei lacurilor
Lacurile aflate pe teritoriul judeţului Călăraşi se află sub jurisdicţia Administrației

Naționale Apele Române - Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa.
Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului Călăraşi sunt următoarele :
Tipul lacului Suprafaţa(ha)

Numele lacului
Natural LAC GĂLĂŢUI 694
Natural LAC IEZERUL CUZA VODĂ 301
Puternic modificat LAC IEZER 1860
Puternic modificat LAC FRĂSINET 1880

Tabelul 2.2.1.2.1.Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului Călăraşi
Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa
Pe teritoriul județului Călărași administrat de ABA Buzău – Ialomița sunt delimitate și

corpuri de apă de tip lac, și anume:
- corp de apă lac de acumulare:
- Acumulări Valea Mostiștea – monitorizat prin patru secțiuni: mijloc lac, Baraj
(Acumularea Iezer) și mijloc lac, Baraj (Acumularea Frăsinet);
- corp de apă lac natural:
- Lac Gălățui – monitorizat prin două secțiuni: mijloc (Sat Potcoava), ieșire (Sat
Rasa);
- Lac Iezerul Cuza Vodă – monitorizat prin două secțiuni: mijloc lac și ieșire lac.
Lacurile de acumulare de pe Valea Mostiștea, precum și cele două lacuri naturale,
Gălățui și Iezerul Cuza Vodă sunt lacuri cu folosință piscicolă.
Pentru corpurile de apă cu astfel de întrebuințări nu au fost definite obiective de
mediu, acestea fiind monitorizate doar din punctul de vedere fizico-chimic. Excepție face
lacul Gălățui care este monitorizat atât din punctul de vedere al elementelor biologice, cât și
al elementelor fizico-chimice datorită programelor internaționale în care este inclus.
În urma analizei datelor obținute prin monitorizarea din anul 2017, corpurile de apă
Acumulări Valea Mostiștea și Lac Iezerul Cuza Vodă s-au încadrat în stare moderată numai
după elementele fizico-chimice, iar corpul de apa Lac Gălățui s-a încadrat în stare ecologică
moderată.(Sursa A.B.A. Buzău-Ialomița)

Denumire : Nutrienţi în apă
Indicatorul cuantifică fosforul total în lacuri şi este utilizat pentru a evidenţia variaţiile
geografice ale concentraţiilor acestuia şi evoluţia lor în timp.
În majoritatea rapoartelor Agenției Europene de Mediu conținutul de nutrienți din lacuri

se exprimă pe baza a doi indicatori : fosfor total si azotați. Din acest motiv, a fost inclus în
indicatorul azotați alături de fosforul total.
Conform datelor de la Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa, la nivelul
anului 2014, concentraţiile medii anuale ale azotaţilor şi fosforului total determinate în lacurile
din judeţul Călăraşi, din bazinul hidrografic al Dunării sunt prezentate în tabelul nr. 2.2.1.2.2.
Denumire lac Secţiuni de Concentraţii medii Concentraţii medii
-
control anuale* NO3 anuale* PT (mg P/l)
-
(mg NO3 /l)
Lac Gălățui 2 0.127 0.136
Lac Iezerul Cuza 2 0.256 0.413
Vodă
Lac Iezer 2 0.143 0.146
Lac Frăsinet 2 0.169 0.135
-
Tabel 2.2.1.2.2. Concentraţiile medii anuale ale azotaţilor (NO3 ) şi fosforului total (PT) determinate în lacurile
din judeţul Călăraşi, în anul 2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa)
În zona de jurisdicţie a Administraţiei Bazinale Argeş – Vedea nu au fost monitorizate

lacuri de pe teritoriul judeţului Călăraşi în anii 2010-2014.
Notă : nu deţinem date.
Evoluţia indicatorilor fosfor total şi azotați în lacuri, la nivelul judeţului Călăraşi, în

bazinul hidrografic al Dunării în perioada 2010 – 2014 este prezentată în graficul din figura
nr. 2.2.1.2.1.
0.30 6
Concentratii fosfor total (mg/l)

0.25 5
0.20 4
0.15 3
0.10 2
0.05 1
0.00 0
2010 2011 2012 2013 2014
fosfor total azotati

-
Figura 2.2.1.2.1. Concentraţiile medii anuale ale azotaților (NO3 ) şi fosforului total (PT) determinate în lacurile
din judeţul Călăraşi, în perioada 2010-2014; (Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa)

Cod indicator AEM : VHS 03
Denumire : Substanţele periculoase în lacuri
Indicatorul cuantifică concentraţiile medii anuale de substanţe periculoase prezente în

lacuri.
Substanțele periculoase sunt substanțe sau grupuri de substanțe care sunt toxice,
persistente și care tind să se bioacumuleze și alte substanțe sau grupuri de substanțe care
conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare. (Sursa: Ghidul de elaborare a Raportului anual
privind starea mediului conform cerințelor Raportului european de stare a mediului–SOER)
Substanțele prioritare, conform HG 570/2016, sunt substanțe care reprezintă un risc
semnificativ de poluare asupra mediului acvatic și, prin intermediul acestuia, asupra omului și
folosințelor de apă.
Notă : Nu deţinem date pentru prezentarea acestui indicator la nivel județean.
Conform datelor furnizate de Administrația Națională “Apele Române”, distribuția

numărului de substanțe prioritare monitorizate în lacuri (lacuri naturale, puternic modificate și
artificiale) pe spațiile/bazinelor hidrografice Argeș-Vedea și Buzău-Ialomița în anul 2017 este
redată în tabelul 2.2.1.2.3. și figura 2.2.1.2.2. :
Substanțe prioritare
Corpuri Secțiuni
Spații/Bazine de apa Metale Micropoluanți monitorizate
hidrografice (nr.) prioritare (nr) organici (nr) (nr.)
Argeș-Vedea 18 0 9 2
Buzău-Ialomița 29 1 9 3
Total 47 1 9 5
Tabel 2.2.1.2.3. Distribuția substanțelor prioritare monitorizate în lacuri (lacuri naturale, puternic modificate și
artificiale) pe spații/bazine hidrografice în anul 2017 – mediul de investigare APĂ
(Sursa : Administraţia Națională „Apele Romane”)
B.H. Buzau-Ialomita
B. H. Arges -Vedea
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
B. H. Arges -Vedea B.H. Buzau-Ialomita
Micropoluanti organici (nr.) 9 9
Metale prioritare (nr.) 0 1
Figura 2.2.1.2.2. Distribuția substanțelor prioritare monitorizate în lacuri (lacuri naturale, puternic modificate și
artificiale) pe spații/bazine hidrografice în anul 2017 – mediul de investigare APĂ
(Sursa : Administraţia Națională „Apele Romane”)
În tabelul 2.2.1.2.4. este prezentată ponderea secțiunilor de monitorizare a

substanțelor prioritare cu concentrații mari mari decât Standardul de calitate al mediului (%)
(SCM) pentru anul 2017 pe spațiile/bazinele hidrografice Argeș-Vedea și Buzău –
Ialomița.(Sursa : Administrația Națională “Apele Romane”)
Secțiuni de Secțiuni de monitorizare cu Ponderea secțiunilor de

Spații/Bazin
monitorizare concentrații mai mari decât SCM monitorizare cu concentrații
hidrografic
(nr) (nr) mai mari decât SCM (%)
Argeș-Vedea 2 0 0
Buzău-Ialomița 3 0 0
Total 5 0 0
Tabel 2.2.1.2.4. Ponderea secțiunilor de monitorizare a substanțelor prioritare cu concentrații mai mari decât
SCM (%) pentru anul 2017 pe spațiile/bazinelor hidrografice Argeș – Vedea și Buzău – Ialomița – mediul de
investigare APA; (Sursa : Administraţia Națională „Apele Romane”)
II.2.1.3.Calitatea apelor subterane
Denumire : Nutrienţi in apă
Indicatorul cuantifică azotaţii prezenţi în apele subterane şi este utilizat pentru a

evidenţia variaţiile geografice ale concentraţiilor acestora şi evoluţia lor în timp.
Variabilitatea concentraţiilor medii anuale ale azotaţilor din apele subterane,
centralizate la nivel de administraţii bazinale de apă în anul 2017 : nu deţinem date.
Evoluţia indicatorului azotaţi în apele subterane, la nivel judeţean, în perioada 2012 –
2017 : nu deţinem date.

Cod indicator AEM : VSH 01
Denumire : Pesticidele în apele subterane
Indicatorul prezintă concentraţia unei substanţe active sau suma concentraţiilor

substanţelor active din clasa pesticidelor determinate în apele subterane.
Conform informaţiilor Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea, la nivelul anului
2014, pe teritoriul judeţului Călăraşi, în perioada 2010-2014, nu au fost monitorizate foraje.
Din datele furnizate de Administrația Națională “Apele Române”, distribuția numărului

punctelor de monitorizare a pesticidelor pe spațiile/bazinelor hidrografice Argeș – Vedea și
Buzău – Ialomița în anul 2017 este dată în tabelul 2.2.1.3.1. :
2017
Număr corpuri Număr total de Număr de puncte în Pesticide
Spații/Bazine
de apă puncte de care se monitorizează monitorizate
hidrografice
monitorizate monitorizare pesticidele (nr.)
Argeș-Vedea 11 168 162 21
Buzău-Ialomița 18 192 191 21
Total 29 360 353 21

Tabel 2.2.1.3.1. Pesticide monitorizate în anul 2017 (nr.) pe spațiile/bazinelor hidrografice
Argeș – Vedea și Buzău – Ialomița; (Sursa : Administrația Națională “Apele Romane”)
Ponderea punctelor de monitorizare cu concentrație mai mare de 0,1 µg/L din numărul
de foraje în care se monitorizează pesticidele (%) pe spațiile/bazinelor hidrografice Argeș –
Vedea și Buzău – Ialomița, pentru anul 2017 este prezentată în tabelul 2.2.1.3.2. :
Număr de puncte în Puncte de monitorizare Puncte de monitorizare

Spații/Bazine care se cu concentrație mai mare cu concentrație mai
hidrografice monitorizează de 0.1 µg/L mare de 0.1µg/L
pesticidele (nr) (%)
Argeș-Vedea 162 7 4,32
Buzău-Ialomița 191 3 1.57
Tabel 2.2.1.3.2. Ponderea punctelor de monitorizare cu concentrație mai mare de 0,1 µg/L din numărul de
foraje în care se monitorizează pesticidele pentru anul 2017 (%) pe spațiile/bazinelor hidrografice
Argeș – Vedea și Buzău – Ialomița; (Sursa : Administrația Națională “Apele Române”)
B.Alte date şi informații specifice

Scurte concluzii privind calitatea apelor subterane
Conform datelor de la Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, în spaţiul

hidrografic administrat, au fost identificate şi delimitate 18 corpuri de apă subterană.
Delimitarea corpurilor de apă subterană nu coincide cu împărţirea pe judeţe şi de aceea
evaluarea corpurilor nu poate fi facută numai pe baza rezultatelor obţinute în urma
monitorizării forajelor amplasate pe teritoriul judeţului Călăraşi. Din cele 18 corpuri de apă,
numai 3 se suprapun peste teritoriul judeţului Călăraşi.
În anul 2017, monitorizarea celor 3 corpuri de apă subterană s-a realizat prin
intermediul a 44 puncte de monitorizare (foraje) distribuite astfel:
-9 foraje în corpul ROIL 11 - Lunca Dunării (Oltenița-Hârșova);
-9 foraje în corpul ROIL 14 - Gimbășani-Sudiți;
-29 foraje în corpul ROIL 17 - Fetești.
Pentru apele subterane, obiectivele de mediu sunt reprezentate de starea chimică
bună și starea cantitativă bună a corpurilor de apă subterană. Pentru starea chimică a
corpurilor de apă subterană, obiectivele de mediu sunt stabilite în conformitate cu prevederile
Ordinului Ministrului nr. 621 din 7 iulie 2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele
subterane din România și a prevederilor Directivei 118/2006/EC.
Dupa evaluarea datelor de monitoring din anul 2017 s-a constatat ca toate cele trei
corpuri de apă subterană sunt în stare chimică bună.
Nu detinem date pentru anul 2019.
II.2.1.4.Calitatea apelor de îmbăiere
Denumire : Calitatea apei de îmbăiere
Indicatorul exprimă în termeni procentuali zonele de îmbăiere interioare care respectă

standardele obligatorii şi nivelurile recomandate pentru parametrii microbiologici şi fizico-
chimici.
Prin apa de îmbăiere se înțelege orice tip de apă de suprafaţă, curgătoare (râu, fluviu)
sau stătătoare (lac), inclusiv apă marină, în care este permisă, de către autorităţile locale,
îmbăierea prin amenajarea acestor zone sau prin folosinţa unor zone neamenajate, dar
utilizate în mod tradițional de un număr mare de persoane. În categoria apelor de îmbăiere
nu sunt incluse apele geotermale utilizate în scopuri terapeutice şi nici bazinele de
înot/piscinele artificial amenajate.
Clasificarea şi evaluarea calitativă a zonelor de îmbăiere interioare (atât sub formă de

valori absolute cât şi sub formă procentuală) în judeţul Călăraşi : nu deţinem date.
Evoluţia calităţii apelor de îmbăiere, la nivel judeţean, în perioada 2013 – 2016 :

Zonele naturale de îmbăiere ale municipiului Călăraşi sunt următoarele :
- Plaja Mare, situată pe malul drept al Braţului Borcea, km 94 + 150;
- Plaja Podul 4, situată pe malul stâng, km 97,00 - 98,00;
Atribuţiile privind calitatea apei de îmbăiere revin Direcţiei de Sănătate Publică
Călăraşi.
În tabelul nr. II.2.1.4.1. sunt prezentate rezultatele analizelor de laborator efectuate de
către Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi la apa din cele două zone naturale de îmbăiere
ale municipiului Călăraşi, Plaja Mare şi Plaja Podul 4, în perioada : 2013 – 2017 :
Nr. puncte de Nr. total probe Nr. probe Nr. probe

Ani zona catagrafiată monitorizare recoltate conforme neconforme
2013 Zona naturala de imbaiere - Plaja Mare 2 2 2 0

Zona naturala de imbaiere - Plaja Mare 2 4 4 0
2014 Zona naturala de imbaiere - Plaja Podul 4 2 4 4 0
Zona naturala de imbaiere - Plaja Mare 2 4 4 0
2015 Zona naturala de imbaiere - Plaja Podul 4 2 4 4 0
2 6 4 2
Zona naturala de imbaiere - Plaja Mare
2016
Zona naturala de imbaiere - Plaja Podul 4 2 6 4 2
2 6 6 0
2017 Zona naturala de imbaiere - Plaja Mare
Zona naturala de imbaiere - Plaja Podul 4 2 6 6 0
Tabelul 2.2.1.4.1.Situaţia analizelor de laborator efectuate la apa de îmbăiere din cele doua zone ale
municipiului Călăraşi, în perioada 2013 – 2017; (Sursa : Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi)
Nu detinem date pentru anul 2019.

Scurte concluzii privind calitatea apelor de îmbăiere în anul 2015-2017
În urma analizelor de laborator efectuate de către Direcţia de Sănătate Publică
Călăraşi la apa de îmbăiere din cele două zone naturale din municipiul Călăraşi, Plaja Mare şi
Plaja Podul 4, în perioada 2013 - 2017, a rezultat că parametrii fizico-chimici şi bacteriologici
au corespuns legislației sanitare în vigoare în proporție de 100% în perioada 2013-2015 și în
anul 2017, iar în anul 2016 o treime din probe au fost necorespunzătoare.
II.2.2.Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a

apelor
II.2.2.1.Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din judeţ
În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă, se consideră presiuni semnificative

presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat.
Obiectivele de mediu sunt reprezentate, în principal, de atingerea stării bune,
nedeteriorarea stării, împiedicarea tendinței ascendente crescătoare semnificative și durabile
a poluării apei subterane și atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apă pentru zonele
protejate.
Presiunile semnificative sunt de mai multe tipuri : surse punctiforme de poluare
semnificativă, surse difuze de poluare semnificativă, presiuni hidromorfologice semnificative,
viitoare proiecte potențiale de infrastructură, presiuni antropice.
1.Surse punctiforme de poluare semnificativă :
a) aglomerări umane ce au peste 2000 locuitori echivalenţi (l.e.) care au sisteme de
colectare a apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi care evacuează în resursele de apă,
aglomerările <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de
canalizare centralizat și aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au
capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu
ploi intense;
b) industrie : instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind emisiile industriale care
sunt relevante pentru factorul de mediu apă, unităţile care evacuează substanţe periculoase
şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare, alte unităţi care evacuează în
resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare privind factorul de mediu
apă.
c) agricultura : fermele zootehnice care intră sub incidenţa Directivei privind emisiile
industriale care sunt relevante pentru factorul de mediu apă, fermele care evacuează
substanţe periculoase şi/sau substanţe prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare, alte
unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în vigoare
privind factorul de mediu apă.
Surse de poluare urbane/aglomerări umane :
În spaţiul hidrografic Buzău – Ialomiţa există un număr de 62 aglomerări umane
(>2.000 l.e.), cu o încărcare organică totală de 2.586.452 l.e., considerate presiuni potențial
semnificative, iar în spaţiul hidrografic Argeș-Vedea există un număr de 271 aglomerări
umane (>2000 l.e.), cu o încărcare organică totală de 4.114.054 l.e, considerate presiuni
potențial semnificative.
În urma aplicării procesului de validare a presiunilor potențial semnificative
punctiforme – aglomerări umane cu atingerea obiectivelor de mediu (starea/potenţialul
ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă), la nivelul spațiului hidrografic Buzău –
Ialomița s-au identificat un număr de 40 presiuni semnificative punctiforme urbane și la
nivelul spațiului hidrografic Argeș Vedea s-au identificat un număr de 16 presiuni
semnificative punctiforme urbane.
Surse de poluare industriale şi agricole :
În urma aplicării procesului de validare a presiunilor potențial semnificative
punctiforme – surse de poluare industriale și agricole cu atingerea obiectivelor de mediu
(starea/potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă), la nivelul spaţiului
hidrografic Buzău-Ialomiţa s-a identificat 1 presiune semnificativă punctiformă (1 industrială),
iar la nivelul spaţiului hidrografic Argeș –Vedea nu s-au identificat presiuni semnificative
punctiforme industriale.
2. Surse difuze de poluare semnificative:
La stabilirea presiunilor potenţial semnificative difuze s-au avut în vedere următoarele
categorii principale de surse de poluare difuze:
a) aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau
sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de
epurare, precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme.
b) agricultura: ferme agro-zootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de
stocare/utilizare a dejecțiilor, localităţile care nu au sisteme de colectare
centralizate/platforme individuale a gunoiului de grajd, unități care utilizează
pesticide şi nu se conformează legislației în vigoare, alte unități/activități agricole
care pot conduce la emisii difuze semnificative;
c) industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de
deşeuri neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale
abandonate.
Surse de poluare urbane/aglomerări umane :
În spaţiile hidrografice Buzău-Ialomiţa și Argeș-Vedea, fenomenul de poluare difuză
este accentuat din cauza faptului că un procent semnificativ din populaţia echivalentă a
aglomerărilor mai mari de 2000 l.e. nu este încă racordată la sistemele centralizate de
canalizare, acest lucru urmând să se realizeze prin Programul Operaţional Infrastructura
Mare (POIM) 2014-2020 pentru conformarea în ceea ce priveşte colectarea şi epurarea
apelor uzate urbane.
Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităţilor constituie
și modul de colectare/eliminare al nămolului provenit de la staţiile de epurare pot conduce la
poluarea resurselor de apă, reprezentând alte surse de poluare difuză locală.
În urma aplicării procesului de validare a presiunilor potenţial semnificative difuze –
aglomerări umane cu obiectivele de mediu (starea/potenţialul ecologic şi starea chimică a
corpurilor de apă), la nivelul spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa s-au identificat un număr de
480 presiuni semnificative difuze urbane, iar la nivelul spațiului hidrografic Argeș-Vedea s-au
identificat un număr de 165 presiuni semnificative difuze urbane.
Agricultura :
Pe lângă presiunile punctiforme exercitate, activităţile agricole pot conduce la
poluarea difuză a resurselor de apă.
Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de: stocarea şi utilizarea
îngraşămintelor organice şi chimice; creşterea animalelor domestice; utilizarea pesticidelor
pentru combaterea dăunătorilor.
Presiunile agricole difuze afectează atât calitatea apelor de suprafaţă, cât mai ales
calitatea apelor subterane.
În urma aplicării procesului de validare a presiunilor potenţial semnificative difuze –
activităţi agricole cu atingerea obiectivelor de mediu (starea/potenţialul ecologic şi starea
chimică a corpurilor de apă), la nivelul spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa s-au identificat 4
presiuni semnificative difuze agricole (3 pe 3 corpuri de apă de suprafaţă și 1 pe un corp de
apă subterană) și la nivelul spațiului hidrografic Argeș-Vedea s-au identificat un număr de 35
presiuni semnificative difuze agricole.
Industrie
În anul 2013, atât la nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița, cât și la nivelul

spațiului hidrografic Argeș-Vedea, nu au fost identificate presiuni potențiale semnificative
difuze, aparținând activităților industriale menționate.
3.Presiuni hidromorfologice semnificative :
Informațiile despre tipurile şi intensitatea presiunilor hidromorfologice la care sunt
supuse corpurile de apă de suprafaţă sunt necesare a fi cunoscute și monitorizate în scopul
identificării şi desemnării corpurilor de apă puternic modificate și artificiale, precum şi pentru
luarea măsurilor de renaturare sau atenuare a alterărilor hidromorfologice pentru atingerea
obiectivelor de mediu.
La nivelul anului 2015, în spațiile hidrografice Buzău-Ialomița și Argeș-Vedea au fost
identificate următoarele presiuni hidromorfologice potențial semnificative: lacuri de
acumulare, regularizări și indiguiri, derivații și canale și prelevările de apă.
La nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița s-au identificat 95 presiuni
hidromorfologice potențial semnificative și în urma aplicării procesului de validare a
presiunilor potențial semnificative – alterări hidromorfologice cu atingerea obiectivelor de
mediu de către corpurile de apă de suprafață nu s-au identificat presiuni hidromorfologice
semnificative.
La nivelul spațiului hidrografic Argeș-Vedea, s-au identificat 100 presiuni
hidromorfologice potențial semnificative, iar in urma aplicării procesului de validare a
presiunilor potențial semnificative – alterări hidromorfologice cu atingerea obiectivelor de
mediu de către corpurile de apă de suprafață, s-au identificat un număr de 2 presiuni
hidromorfologice semnificative.
4.Viitoare proiecte potenţiale de infrastructură
Pe lângă presiunile hidromorfologice existente cu potenţial efect asupra stării corpurilor
de apă, există o serie de proiecte aflate în diferite stadii de planificare şi implementare, care
pot contribui la alterarea fizică a corpurilor de apă.
Potențialele viitoare proiecte de infrastructură au ca principale scopuri protejarea
populației împotriva inundațiilor, a valorilor socio-economice și culturale, asigurarea
necesarului de apă, producerea de energie regenerabilă, asigurarea condițiilor de transport
și navigație etc.
La nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomiţa s-au identificat doua tipuri de lucrări
potențiale in judeţul Prahova, iar la nivelul spațiului hidrografic Argeș-Vedea nu s-au
identificat lucrări potențiale.
În cadrul lucrărilor de infrastructură menționăm, de asemenea, lucrările cuprinse în
Programul Operațional pentru Infrastructura Mare (POIM), astfel: proiectele majore care vor
fi implementate pe parcursul perioadei de programare se regăsesc la următorul link:
http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014 - Programul Operațional Infrastructură Mare 20142020.
5.Alte tipuri de presiuni antropice

În spațiile hidrografice Buzău-Ialomița și Argeș-Vedea, pe lângă presiunile potențial
semnificative prezentate anterior, au fost identificate şi alte tipuri de activităţi/presiuni care
pot afecta starea corpurilor de apă, respectiv: poluări accidentale, activităţile de pescuit și
acvacultură, extragerea balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă,
exploatările forestiere, presiuni neidentificate, etc.
(Surse : Planul de management actualizat al spatiului hidrografic Buzau – Ialomita:
file:///E:/Documente/Raport%202017/site%20Apele%20Romane/PMB_ABABI_Text_actualizat%20-%20BZ-
IL.pdf si Planul de management actualizat al spatiului hidrografic Arges- Vedea :
http://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Repository/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20ACTUALIZ
AT%20AL%20SPATIULUI%20HIDROGRAFIC%20ARGES-VEDEA%202016-
2021/Text_PMB%20ABA%20Arges%20Vedea_actualizat.pdf)
Denumire : Balanţa brută a nutrienţilor
Indicatorul estimează surplusul de azot de pe terenurile agricole. Acest lucru se

realizează prin calcularea balanţei dintre cantitatea totală de azot intrată în sistemul agricol şi
cantitatea totală de azot ieşită din sistemul agricol, raportată pe unitatea de suprafață a
terenului agricol.
Balanța brută a substanțelor nutritive oferă o indicație asupra riscului de poluare a
corpurilor de apă de suprafață și subterane ca urmare a scurgerii surplusului de nutrienți de
pe suprafețele agricole.
În tabelul nr. 2.2.2.1.1. sunt prezentate informaţii cu privire la emisiile de azot şi de
fosfor din diferite surse difuze de poluare, cu specificarea valorilor medii anuale raportate
atât la suprafaţa totală cât şi la suprafaţa agricolă, în spaţiul hidrografic Argeş – Vedea, la
nivelul anului 2014.
Emisii de N Emisii de P
din surse difuze (%) din surse difuze (%)
Agricultura 8239 35,37 247 7,34
Aglomerări umane 12350 53,01 2501 74,32
Alte surse 1899 8,15 554 16,46
Fond natural 808 3,47 63 1,88
Total surse difuze 23297 100 3364 100
Emisia difuză medie specifică
pe suprafaţa totală 10,85 kg N/ha 1,57 kg P/ha
Emisia difuză medie specifică 5,25 kg N/ha 0,16 kg P/ha
pe suprafaţa agricolă
Tabel 2.2.2.1.1. Emisii de azot şi fosfor din diferite surse difuze de poluare
în spaţiul hidrografic Argeş-Vedea;Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea
Notă : Pentru perioada 2015-2019 nu deţinem date la nivel judeţean.
II.2.2.2.Apele uzate şi reţelele de canalizare
Poluarea apelor este un proces de alterare a calităţii fizice, chimice sau biologice a
acesteia, produsă de o activitate umană, în urma căreia apele devin improprii pentru
folosinţă.
În raport cu provenienţa lor, apele uzate se clasifică astfel: ape uzate menajere, sunt
cele care se evacuează după ce au fost folosite pentru nevoi gospodăreşti în locuinţe şi
unităţi de folosinţă publică; ape uzate urbane, definite ca ape uzate menajere sau amestec
de ape menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice şi ape uzate industriale, cele
care sunt evacuate ca urmare a folosirii lor în procese tehnologice de obţinere a unor
produse finite industriale sau agro-industriale.
Apele uzate urbane sunt definite ca ape uzate menajere sau amestec de ape uzate
menajere cu ape uzate industriale (în general provenite din industria agro-alimentară) sunt
colectate prin sisteme de canalizare şi preluate şi epurate în staţii de epurare.
Apele uzate neepurate din aglomerările umane (oraşe şi sate – zonele locuite cele mai
concentrate) contribuie la poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. Poluarea se datorează
în principal următoarelor aspecte:
 ratei reduse a racordării populaţiei echivalente la sistemele de colectare şi epurare a
apelor uzate;
 funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente;
 managementului necorespunzător al nămolurilor de la staţiile de epurare (produse
secundare ale procesului de epurare a apelor uzate, considerate deșeuri
biodegradabile);
 dezvoltării zonelor urbane fără asigurarea şi dotarea cu sisteme şi instalaţii de
alimentare cu apă şi canalizare, care se reflectă apoi prin evacuările de ape
neepurate în emisarii naturali, ceea ce duce la o protecţie insuficientă a resurselor de
apă.
Calitatea apelor de suprafaţă este influenţată în mod direct de evacuările de ape uzate,
neepurate sau insuficient epurate, provenite din surse punctiforme, urbane, industriale şi
agricole. Impactul acestor surse de poluare asupra receptorilor naturali depinde de debitul
apei şi de încărcarea acesteia cu substanţe poluante.(Sursa : Administraţia Naţională „Apele
Române”)
Denumire : Epurarea apelor uzate urbane
Indicatorul cuantifică nivelul de conectare al populaţiei la sistemele de colectare şi

epurare a apelor uzate. De asemenea, indicatorul ilustrează eficienţa programelor naţionale
privind epurarea apelor uzate, eficienţa politicilor de reducere a evacuărilor de nutrienţi şi
substanţe organice, precum şi stadiul implementării cerinţelor Directivelor privind epurarea
apelor uzate (91/271/CEE și 98/15/EC) la nivel naţional.(Sursa : Administraţia Naţională „Apele
Române”)
Conform datelor de la S.C. Ecoaqua S.A. Călăraşi, în anul 2017, în judeţul Călăraşi,
gradul de racordare al populaţiei din zona urbană la sistemele de canalizare şi epurare este
prezentat în figura nr. 2.2.2.2.1., acesta fiind pentru toate localităţile sistem terţiar.
Grad de racordare al populatiei (%)

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Călăraşi Olteniţa Lehliu Fundulea Budesti
Gară
Grad de racordare (%) 89.13 91 89.46 29.91 49.93
Figura 2.2.2.2.1.Gradul de racordare al populaţiei urbane la sistemele

de canalizare şi epurare în anul 2017 în judeţul Călăraşi; (Sursa : S.C. Ecoaqua S.A. Călăraşi)
Evoluţia gradului de racordare al populaţiei urbane la sistemele de colectare şi

epurare a apelor uzate în judeţului Călăraşi, în perioada 2012 – 2017, conform datelor S.C.
Ecoaqua S.A. Călăraşi, este prezentată în figura nr. 2.2.2.2.2. :
100
Grad de racordare la canalizare (%)
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Calarasi Oltenita Fundulea Lehliu Gara Budesti
Figura nr. 2.2.2.2.2.Evoluţia gradului de racordare a populaţiei urbane la sistemele de colectare şi

epurare a apelor uzate, în judeţul Călăraşi, în perioada 2012-2017.
(Sursa : S.C. Ecoaqua S.A. Călăraşi)
Din datele redate în figura nr. 2.2.2.2.2. se observă o creştere a gradului de racordare
al populaţiei urbane la sistemele de colectare şi epurare a apelor uzate în judeţul Călăraşi în
toate oraşele, procentele mai mari fiind în cele două municipii Călăraşi şi Olteniţa în perioada
2012-2015, în anul 2016 orașele Lehliu-Gară, Fundulea și Budești înregistrând cele mai mari
creșteri.
Volumul total de ape uzate urbane evacuate în receptorii naturali în anul 2017.
Localități Călărași Oltenița Lehliu-Gară Fundulea

mii m3/an 3909,635 761.900 76,016 84,290
Tabel 2.2.2.2.1. Volumul total de ape uzate urbane evacuate în receptorii naturali în anul 2017
(Sursa : Ecoaqua S.A. Călărași)
Cantitatea de poluanți (tone/an) evacuată de la aglomerările urbane din județul

Călărași : municipiile Călărași, Oltenița și orașele Lehliu Gară și Fundulea în 2017 este
prezentată în fig. nr. 2.2.2.2.4.
45
Cantitatea de poluanti (tone/an)
40
35
30
Calarasi
25
Oltenita
20
Lehliu Gara
15
Fundulea
10
5
0
CBO5 CCO-Cr Azot total Fosfor Materii in
total suspensie
Fig. 2.2.2.2.4.Cantitatea poluanți evacuată de la aglomerările urbane în județul Călărași în 2017

Încărcarea cu poluanți (tone/an) a efluenților evacuați de la aglomerările umane

din județul Călărași în receptorii naturali în perioada 2012-2017 :
450
400
350
300 CBO5
CCO-Cr
tone/an
250
Azot total
200
Fosfor total
150
Materii in suspensie
100
50
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Fig. 2.2.2.2.5. Încărcarea cu poluanți a efluenților evacuați de la aglomerările urbane

În județul Călărași, ponderea populației conectată la sistemele de epurare

(colectare fără epurare, epurare primară, epurare secundară, epurare terțiară) în anul
2017 este de 100 % la epurare terțiară. (Sursa : Ecoaqua S.A. Călărași)
II.2.3.Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei

Având în vedere natura substanţelor poluante din apele uzate, cât şi sursele de poluare
aferente, gospodărirea apelor uzate se realizează în acord cu prevederile europene în
domeniul apelor, în special cu cele ale Directivei Cadru a Apei (Directiva 2000/60/CE), care
stabileşte cadrul politic de gestionare a apelor în Uniunea Europeană, bazat pe principiile
dezvoltării durabile şi care integrează toate problemele apei. Sub umbrela Directivei Cadru a
Apei sunt reunite cerinţele de calitate a apei corespunzătoare şi celorlalte cerinţe ale
directivelor europene în domeniul apelor.
Planurile de management ale bazinelor hirografice reprezintă principalul instrument de
implementare a Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE și a majorităţii prevederilor din
celelalte directive europene din domeniul calităţii apei.
Din datele furnizate de către Administrația Națională “Apele Române” reiese că au fost
identificate problematicile importante privind gospodărirea apelor care afectează în mod
direct sau indirect starea apelor de suprafaţă şi apelor subterane, cu impact major în
gestiunea resurselor de apă : poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi,
poluarea cu substanţe periculoase și alterările hidromorfologice.
Obiectivul principal al Directivei Cadru 2000/60 a Uniunii Europene pentru apă îl
reprezintă atingerea “stării bune” a apelor pentru Statele Membre până în anul 2015. În
vederea atingerii “stării bune” a apelor se elaborează diferite scenarii de prognoză a calității
apelor pe ciclu de planificare (2015, 2021 și 2027) care prevăd o serie de măsuri pentru
reducerea poluării. În vederea evaluării prognozei privind calitatea apei la nivel de
bazin/spaţiu hidrografic, se au în vedere două scenarii, şi anume:
– “Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor
europene din domeniul calităţii;
– Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de măsurile din scenariul de bază
pentru atingerea în 2015 a stării bune sau a potenţialului ecologic bun al apelor.
Figura 2.2.3.1. Rezultatele aplicării scenariului de bază pentru căile de producere a emisiilor de azot în anul
2012 (stânga) și anul 2021 (dreapta); (Sursa : Administrația Naționala “Apele Române”)
Figura 2.2.3.2. Rezultatele aplicării scenariului de bază pentru căile de producere a emisiilor de fosfor în anul
2012 (stânga) și anul 2021 (dreapta); (Sursa : Administrația Națională “Apele Române”)
Figura 2.2.3.3. Rezultatele aplicării scenariului de bază pentru sursele de emisii ale azotului (punctiforme și
difuze) în anul 2012 (stânga) și anul 2021 (dreapta); (Sursa : Administrația Naționala “Apele Române”)
Figura 2.2.3.4. Rezultatele aplicării scenariului de bază pentru sursele de emisii ale fosforului (punctiforme și
difuze) în anul 2012 (stânga) și anul 2021 (dreapta)
Sursa datelor: Administrația Națională „Apele Române”, Planul Național de Management actualizat aprobat prin
HG nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul
hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României)
În ceea ce privește aplicarea scenariilor de bază pentru emisiile totale de nutrienți la

nivel național, se observă modificarea cantităților de nutrienți emise în anul 2021, comparativ
cu anul 2012, respectiv cu 3.329 tone N/an (scădere cu cca. 3,6%) și 286,613 tone P/an
(creștere cu cca. 3,7%).
În figura 2.2.3.5 este ilustrată evoluţia stării ecologice/potenţialului ecologic al corpurilor

de apă cuprinse în cel de-al doilea Plan de Management, comparativ cu primul Plan de
Management, pentru cele două cicluri de planificare.
Figura 2.2.3.5. Evoluţia stării ecologice/potenţialului ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă –cel de al 2-lea
Plan de Management (2021) şi primul Plan de Management (2015)
(Sursa datelor: Administrația Națională „Apele Române”, Planul Național de Management actualizat apobat prin
HG nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului Naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul
hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României)
În cadrul Planului Național de management, aprobat prin HG nr. 859/2016 pentru

aprobarea Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul
hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, s-au
stabilit măsuri pentru fiecare categorie de probleme importante de gospodărirea apelor, pe
baza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor prevăzute în primul Plan de
management, a rezultatelor privind caracterizarea bazinelor/spaţiilor hidrografice, impactului
activitățílor umane și analizei economice a utilizării apei, atât pentru apele de suprafață, cât
și pentru cele subterane, la nivelul anului 2013. Cel de-al doilea plan de management include
în continuarea primului plan de management, măsuri de bază și suplimentare care se
implementează până în anul 2021 și sunt stabilite, dacă este cazul, și măsuri pentru
următorul ciclu de planificare pentru anul 2027, în vederea atingerii obiectivelor de mediu ale
corpurilor de apă.(Sursa : Administrația Națională “Apele Române”)
Notă : Nu deţinem date la nivel judeţean.
II.2.4.Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor
Măsurile impuse de legislaţia naţională care implementează Directivele Europene au ca

obiectiv general conformarea cu cerinţele Uniunii Europene în domeniul calităţii apei.
Documentele naţionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare a directivelor
europene în domeniul calităţii apei, cât şi documentele strategice naţionale care asigură
cadrul de realizare a acestora.
Procesul de integrare a managementului resurselor de apă din districtul bazinului
hidrografic al Dunării cu alte politici este promovat de către Declarația Dunării din 2010 și de
documentele Uniunii Europene pentru salvgardarea resurselor de apă ale Europei. Aceste
documente sunt avute în vedere și de România, în calitate de stat semnatar al Convenției
privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea și ca stat
membru al Uniunii Europene.
Acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane
au fost stabilite în cadrul Planurilor de Management ale Bazinelor Hidrografice actualizate.
Măsurile de bază se aplică pentru toate corpurile de apă, iar măsurile suplimentare se
aplică pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu.
Pentru atingerea obiectivelor de mediu și menținerii stării bune a corpurilor de apă de
suprafață și subterane, în perioada 2016 – 2021 se continuă implementarea măsurilor pentru
aglomerările umane, activitățile industriale și agricole, precum și pentru alterările
hidromorfologice, al căror termen de realizare este perioada 2019 – 2020.
Măsurile se aplică presiunilor antropice, având în vedere în principal aglomerările
umane, activităţile industriale şi agricole, presiunile hidromorfologice şi alte tipuri de activităţi
generatoare de presiuni semnificative.
Măsuri privind asigurarea calității apei potabile și a siguranței distribuției:
- construirea de stații de tratare noi, utilizând tehnologii moderne adecvate apelor brute
tratate;
- extinderea și reabilitarea rețelelor de aducțiune și distribuție, în scopul asigurării
continuității și a unui grad de acoperire a serviciului de 100%;
- monitorizarea calității apei potabile prin programe aprobate de Direcția de Sănătate
Publică;
- monitorizarea permanentă prin sisteme de monitorizare, control și achiziții de date
(Supervisory Control And Data Acquisition – SCADA) a calității apei la ieșirea din stația de
tratare și a parametrilor de exploatare în rețea; automonitorizarea, pe trepte de tratare a
apei, cât și pentru rezervoarele de stocare și distribuție către consumatori;
- asigurarea unui sistem de mentenanță eficient, care să prevină poluarea sistemului de
distribuție prin neetanșeități ale îmbinărilor, spărturi ale conductelor;
- asigurarea perimetrelor de protecție a stațiilor de tratare, stațiilor de pompare și a
rezervoarelor de stocare și distribuție, prin împrejmuire cu gard și monitorizare cu sisteme de
siguranță video;
Unitățile economice au realizat măsuri care implementează în special cerințele
Directivelor IPPC (IED) și Seveso III, și urmăresc reducerea poluării industriale prin:
introducerea unor tehnologii mai curate și cele mai bune tehnologii disponibile în domeniu
(BAT), prevenirea accidentelor majore care implică substanțe periculoase și acțiuni de
limitare a consecințelor acestora pentru populație și mediul înconjurător, modernizarea
instalațiilor de epurare a apelor uzate, în scopul conformării efluentului evacuat cu valorile
limită de emisie prevăzute în programul de măsuri, planurile de acțiune și programele de
conformare care sunt anexe la autorizațiile integrate de mediu.
În ceea ce privește implementarea măsurilor pentru agricultură, pe întreg teritoriului
României se aplică din 2013 prevederile noilor Programe de acțiune împotriva poluării cu
nitrați din surse agricole și noului Cod de Bune Practici Agricole. Măsurile realizate se referă
la construirea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd, distribuirea pubelelor de
depozitare a gunoiului menajer, realizarea rețelelor de canalizare și stațiilor de epurare,
realizarea perdele forestiere, a piezometrelor pentru foraje la nivelul bazinelor hidrografice,
etc., precum și la activități de conștientizare și instruire a fermierilor. Pentru fermele

zootehnice, inclusiv pentru cele aflate sub incidenta IPPC (IED), s-au aplicat măsuri de
reducere a poluării punctiforme și difuze. În cadrul măsurilor pentru realizarea
managementului produselor de uz fitosanitar (pesticide și biocide), au fost monitorizate
unități care au implementat măsuri specifice.
Inundațiile reprezentând o amenințare la siguranța și sănătatea umană, a fost
elaborată Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu si lung
prin implementarea Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii.
Pe baza Strategiei s-au elaborat Planurile pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea
Efectelor Inundațiilor (PPPDEI). Aceste planuri au stat la baza actualizării / dezvoltării
Planurilor de Amenajare ale bazinelor hidrografice şi a Planului de Management al Riscului
la Inundaţii. (Surse : Administrația Națională „Apele Române”,
file:///E:/Documente/Raport%202017/site%20Apele%20Romane/PMB_ABABI_Text_actualizat%20-%20BZ-
IL.pdf )
În judeţul Călăraşi s-a implementat în perioada 2008-2016 proiectul "Extinderea și

reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, din județul Călărași", finanţat de
Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune, în cadrul Programului Operaţional Sectorial de
Mediu 2007 - 2013, Axa 1: "Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată".
Valoarea proiectului a fost de 303.348.473 lei, fără TVA (la finalizarea perioadei de
implementare).
Prin implementarea proiectului s-au realizat investiţii pentru tratarea şi distribuţia apei
potabile şi colectarea şi tratarea apelor uzate în municipiile Călăraşi, Olteniţa şi oraşele
Lehliu-Gară, Budeşti şi Fundulea, din judeţul Călăraşi şi municipiul Urziceni, din judeţul
Ialomiţa. Acestea au ca rezultat conectarea la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare a
tuturor locuitorilor din aceste aglomerări şi conformitatea obiectivelor existente cu
reglementările directivelor Uniunii Europene. Managementul serviciilor de apă şi apă uzată
este în responsabilitatea Operatorului Regional SC Ecoaqua SA Călăraşi, acesta fiind
beneficiarul contractului de finanţare nerambursabilă.
Indicatorii realizați prin proiect sunt :
- construcție și echipare foraje din cadrul fronturilor de captare – 36 unități;
- extinderea și reabilitarea stației de pretratare apă Chiciu -1 unitate;
- construcție și reabilitare stații de tratare a apei – 5 unități (Călărași – Q = 1.404 mc/h,
Lehliu – Q = 80 mc/h, Budești – Q = 116mc/h, Fundulea – Q = 90 mc/h, Urziceni – Q =
444 mc/h)
- extindere și reabilitare conducte de aducțiune – 20,7 km;
- rezervoare noi de apă – 5 unități;
- extindere și reabilitare rețele de distribuție – 75,2 km;
- extindere și reabilitare rețele de canalizare – 80.6 km;
- extindere și reabilitare stații de pompare apă uzată – 17 unități;
- extindere și reabilitare stații de epurare apă uzată – 5 unități : Călărași – 83.300 PE,
Urziceni – 24.600 PE, Oltenița – 28.000 PE, Budești – 6.600 PE, Fundulea – 5.000 PE;
- achiziționare contoare de apă -2.537 buc. și implementare sistem SCADA - 6 unități;
Măsurile implementate în cazul furnizării apei, au dus la încadrarea parametrilor de
calitate ai apei potabile în standarde, asigurând accesul populației la o apă potabilă de
calitate, și totodată la îmbunătățirea calității și disponibilității serviciilor furnizate, la
îmbunătățirea securității distribuției prin înlocuirea conductelor defecte și reducerea
pierderilor fizice.
Măsurile în domeniul apelor uzate au dus la îmbunătățirea calității apelor de suprafață

prin minimizarea efectelor așezărilor urbane, au atenuat riscurile în domeniul sănătății prin
extinderea sistemului de canalizare, contribuind la îmbunătățirea calității și disponibilității
serviciilor furnizate, la reducerea infiltrațiilor ca și a riscurilor de inundații și poluare a râurilor
cu ape uzate necorespunzător tratate.
În luna februarie 2017, Societatea Ecoaqua S.A. Călărași, în calitate de beneficiar al
Contractului de finanțare nerambursabilă pentru proiectul „Sprijin pentru pregătirea aplicației
de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a
infrastructurii de apă și apă uzată pentru aria de operare a operatorului regional în județele
Călărași și Ialomița, în perioada 2014-2020”, cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Fondul
de Coeziune, în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare, a semnat cu Romair
Consulting (liderul asocierii Romair Consulting SRL & Complex Design SRL & Top Ram
Project SRL) contractul de servicii de asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de
finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a
infrastructurii de apă și apă uzată pentru aria operatorului regional ECOAQUA S.A. în
județele Călărași și Ialomița, în perioada 2014 – 2020.
Sursele de finanțare pentru etapa I sunt Fondul de Coeziune, bugetul de stat și
bugetele locale. Valoarea totală a proiectului: 14.506.952 lei, fără TVA, din care :
11.926.122 lei, pentru etapa I și 2.580.830 lei, pentru etapa a-II-a.
Durata de implementare a proiectului este de 83 luni. Proiectul se va desfășura în
două etape (etapa I – durata de execuție de 11 luni , pentru pregătirea aplicației de finanțare
și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de
apă și apă uzată, pentru aria operatorului regional în județele Călărași și Ialomița, în
perioada 2014-2020 (componenta ce va fi rambursată în cadrul prezentului proiect finanțat
prin POIM) și etapa a-II-a – durata de execuție de 72 luni, pentru asistența tehnică din
partea proiectantului în perioada de execuție a lucrărilor (componenta ce va fi rambursată
în cadrul proiectului viitor de investiții, finanțat prin POIM).
În urma implementării proiectului, operatorul regional își va extinde aria de operare în
numeroase localități din județele Călărași și Ialomița. Unitățile administrativ teritoriale din
județul Călărași unde se vor executa lucrările din etapa a II-a a proiectului în județul Călărași
sunt : Călărași, Oltenița, Fundulea, Lehliu Gară, Budești, Chirnogi, Chiselet, Crivat, Dor
Mărunt, Dorobanțu, Frumușani, Fundeni, Grădiștea, Independența, Lehliu Sat, Luica, Mitreni,
Nana, Plătărești, Șoldanu, Spanțov, Ulmu, Vasilați.(Sursa : www.ecoaquacalarasi.ro).
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI, ANUL 2019, CĂLĂRAŞI
III.SOLUL
III.1. Calitatea solurilor: stare şi tendinţe
III.1.1.Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de

manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile
agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de bonitare medie, pe
ţară (clasa I – 81-100 puncte – clasa a V-a – 1-20 puncte).
Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele
agricole. Numărul de puncte de bonitare se obţine printr-o operaţiune complexă de
cunoaştere aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele de
existenţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii
raţionale.
Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele
agricole. Astfel, există următoarea încadrare:
Clasa I. - (Foarte bună) - Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil – ha
Clasa a II-a. - (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil - ha
Clasa a III-a. – (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil - ha
Clasa a IV-a. – (Slabă) - Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil - ha.
Clasa a V-a. – (Foarte slabă) - Terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil, vii
şi livezi – ha.

Conform datelor furnizate de Oficiul Județean de Studii Pedologice și

Agrochimice Călărași , repartiția terenurilor pe clase de calitate , în funcție de suprafața
cartată , la nivelul anului 2010, situația la nivelul județului Călărași se prezintă astfel:
Nr. Specificație UM Clase de calitate ale solurilor

crt I II III IV V
1. Arabil ha. 51824 103348 95048 67207 2887
2. Pășuni ha. 3993 5440
3. Vii ha. 2938 1432
4. Livezi ha. 234
Total agricol 51824 110513 101940 67207 2887
Tabelul nr. III.1.1.1.Clase de calitate ale solurilor

Sursă date: OJSPA Călărași
În ceea ce priveşte încadrările pe clase de calitate nu se poate face comparație

între anii 2010 și 2016 , deoarece pentru anul 2016 , clasele de calitate au fost stabilite
numai pentru suprafața cartată.
Datele nu au fost actualizate la nivelul anului 2019.
Ponderea tipurilor de folosinte din total agricol

la nivelul anului 2019( ha)
teren arabil
10274
257 pasuni
877 vii si pepiniere viticole
1123
53 livezi si pepiniere pomicole
409202
193 Arbusti fructiferi
4360
Alte plantatii de pomi
Suprafata agricola neutilizata
Figura nr. III.1.1.2
Sursă date: Direcția pentru Agricultură Județeana Călărași
Repartitia terenurilor pe tipuri de folosinta

2016-2019
450000
400000
suprafata ( ha)
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
livezi si
vii si Alte
teren pepinier Arbusti
pasuni pepinier plantatii
arabil e fructiferi
e viticole de pomi
pomicole
2015 410636 9433 4370 234
2016 409984 9433 4370 234 4 145
2017 409947 9433 4360 244 48 138
2018 409206 10474 4360 257 48 193
2019 409202 10274 4360 257 53 193
Tabelul nr. III.1.1.3.
Sursă date: Direcția pentru Agricultură Județeană Călărași

Din reprezentările grafice prezentate se constată o ușoară creștere a
suprafețelor cultivate cu pășuni și alte plantații de pomii.
III.1.2. Terenuri afectate de diverşi factori limitativi
Carbonul organic din sol influenţează fertilitatea solului, capacitatea de reţinere

a apei, rezistenţa la compactare, biodiversitatea precum şi sensibilitate la acidifiere sau
alcalinizare.
Cod indicator România: RO 55

Cod indicator AEM: CLIM 27
Denumire: Carbonul organic din sol
Definiţie: Variaţia conţinutului de carbon organic din solul fertil.
Notă: Nu deţinem date
III.2. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
Zonele critice sub aspectul degradării solului pot apare în orice parte a județului
dacă intervine un factor de risc pedologic. Ținând cont de aceasta trebuie avute în vedere
perimetrele din imediata apropiere a exploatărilor supuse poluării accidentale cu apă
sărata, țiței, etc., perimetrele din imediata apropiere a fermelor de creștere a păsărilor și a
porcilor (supuse poluării cu dejecții animale), perimetrele din apropierea platformelor
chimice, etc.
III.2.1.Zone afectate de procese naturale
Nota : Nu deţinem date.
III.2.2.Situri contaminate de procese antropice
Managementul siturilor contaminate are ca scop ameliorarea oricărui efect advers

suspectat sau dovedit de degradare a mediului şi de a reduce ameninţările potenţiale
asupra sănătăţii umane, corpurilor de apă, solului, habitatelor, produselor alimentare şi
biodiversităţii.

Cod indicator AEM: CSI 15
Denumire: Progresul înregistrat în managementul siturilor contaminate
Definiţie: Managementul siturilor contaminate arată progresul obţinut în cinci etape
principale: studiul preliminar, investigarea preliminară, investigarea principală a sitului,
punerea în aplicare a măsurilor de reducere a riscurilor, costurile decontaminării.
Actul normativ privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate

este legea 74/2019
Prezenta lege prevede măsuri la nivel naţional referitoare la:
a) identificarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate în vederea realizării

unui inventar naţional al acestora;
b) definirea şi stabilirea obiectivelor privind remedierea siturilor contaminate la un nivel de
funcţionalitate şi în conformitate cu utilizările prezente şi viitoare, luându-se în considerare
costurile de remediere a acestora;
c) clasificarea şi prioritizarea siturilor contaminate la nivel naţional;
d) gestionarea siturilor potenţial contaminate şi/sau a celor contaminate;
e) accesul publicului la informaţiile privind siturile potenţial contaminate şi siturile
contaminate;
f) îmbunătăţirea colaborării cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii
contaminării solului.
Identificarea preliminară a siturilor contaminate se realizează de către Agenţia

Naţională pentru Protecţia Mediului, prin instituţiile aflate în subordine, pe baza
chestionarele prevăzute în anexele legii ,a documentaţiei existente pentru actul de
reglementare emis şi a rapoartelor anuale efectuate de Oficiul de Studii Pedologice şi
Agrochimice.
După finalizarea inventarului preliminar, la nivel naţional se va aproba lista cu siturile
contaminate (istoric, orfane, abandonate şi contaminate actual) şi se va decide asupra
necesităţii efectuării investigarii şi evaluării poluării mediului geologic în zonele afectate prin
programele de investigare.
APM Călărași a realizat începând cu anul 2008 un inventar preliminar al siturilor
contaminate/potenţial contaminate la nivel de judeţ, care este reactualizat în permanenţă.
Acesta cuprinde obiective din industria metalurgica , energetica, petroliera si
extractie titei.
Prin HG nr. 683/2015 au fost aprobate Strategia Națională și Planul Național pentru
Gestionarea Siturilor Contaminate din România. Obiectivele acestora sunt:
- de protejare a sănătății umane și mediului de efectele activităților antropice cu respectarea
principiilor privind dezvoltarea durabilă;
-reducerea suprafeței ocupate de siturile contaminate;
-îmbunătățirea factorilor de mediu din zonele de amplasare ș implementarea unei gestionări
unitare la nivel național.
În baza de date ANPM, judeţul Călăraşi se regăseşte cu 1sit contaminat
( industria metalurgica) in suprafata de 46,918 ha
Număr situri potenţial contaminate în judeţul Călăraşi în

perioada 2015-2019
1.2
0.8
industria metalurgică
Numar
0.6 industria energetică
industria petrolieră
0.4 extracţie ţiţei
0.2
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura nr. III.2.2.1.

Situaţia siturilor contaminate în judeţul Călăraşi
în perioada 2015-2019
51
50
49
suprafata(ha)
48
47
46
45
2015 2016 2017 2018 2019
III.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Sectorul agricol în general influențează mediul ambient printr-o serie de
activități pe care le desfășoară.
Degradarea factorului de mediu “sol” a început odată cu luarea în cultura a
plantelor. În acest mod rezervele de nutrient au început să se reducă, ca urmare a
consumului acestora de către culturile agricole. Refacerea acestor reserve nutritive pe cale
naturala este mult încetinită datorită dispariției cvasitotale a vegetației spontane.
Folosirea substanțelor chimice împotriva dăunătorilor și bolilor ce afectează
culturile agricole reprezintă alt factor limitativ al calității solurilor și generează un alt mod de
degradare (poluarea cu substanțe chimice).
Aplicarea de norme de udare necorespunzatoare (acolo unde se mai folosesc
irigațiile) generează exces de umiditate și creșterea tasării.
Lucrările agricole efectuate în condiții incorecte (pe soluri prea umede sau prea
uscate) cu mașini agricole neechipate corespunzator, genereaza distrugerea structurii
solurilor și de asemenea creșterea tasării.
III.3.1. Utilizare şi consumul de îngrăşăminte

Denumire: Balanţa brută a substanţelor nutritive
Definiţie: Indicatorul estimează surplusul de azot de pe terenurile agricole. Acest lucru se
realizează prin calcularea balanţei dintre cantitatea totală de azot care intră în sistemul
agricol şi cantitatea totală de azot ieşită din sistem, pe hectarul de teren agricol.
Îngrăşămintele de orice tip, contribuie la sporirea fertilităţii solurilor si implicit la

cresterea productivitatii agricole Utilizarea neraţională a îngrăşămintelor determină apariţia
unui exces de azotaţi şi fosfaţi care au un efect toxic asupra solului si vegetatiei.
Utilizarea acestora în agricultură, pe lângă avantajul obţinerii unor producţii sporite,
prezintă dezavantajul poluării mediului.
Îngrăşămintele folosite în agricultură sunt grupate în două categorii:
- Îngrăşămintele chimice - produse industriale care după conținutul lor pot fi:
azotoase, fosfatice, potasice, de asemenea, pot fi și în amestec, ca îngrasăminte complexe;
ele se exprimă în substanța activă.
- Îngrășămintele naturale - cuprind gunoiul de grajd de la toate speciile de animale și
de la păsări (în stare proaspătă sau fermentată) precum și dejecțiile în stare lichidă; acestea
se exprimă în greutate brută.
Cantitățile de îngrășăminte chimice si utilizate în anul 2019 și suprafața pe care
au fost aplicate ,sunt prezentate în tabelul alăturat :
Tip îngrășăminte Cantitate ( tone Suprafața aplicată ( ha)

100%substanta activa))
Îngrășăminte azotoase 16883 211265
Îngrășăminte fosfatice 3725 62092
Îngrășăminte potasice 1304 32600
Total îngrășăminte chimice 21912 305957
Îngrășăminte naturale 49840 6230
Tabelul nr. III.3.1.1
Utilizarea ingrasamintelor chimice in agricultura perioada

2015-2019
18000
16000
tona substanta activa
14000
12000
10000
azotoase
8000
6000 fosfatice
4000 potasice
2000
0
2015 2016 2017 2018 2019
an
Figura nr. III.3.1.1

Tendinte in utilizarea ingrasamintelor chimice in agricultura
2015-2019 in judetul Calarasi
18000
16000
14000
tona substanta activa

12000
10000 azotoase
8000 fosfatice
6000 potasice
4000
2000
0
2015 2016 2017 2018 2019
Sursă date: Institutul National de Statistica – TEMPO-ONLINE
Din reprezentările grafice alăturate se constată că începand cu anul 2015 se

înregistrează o crestere a consumului de îngrăşăminte chimice, urmat de un trent
asemanator al consumului in perioada 2016-2019.
Din reprezentarea grafică reiese că cele mai utilizate îngrășaminte chimice sunt
cele azotoase.
Ponderea suprafetei de aplicare a ingrasamintelor naturale fata de

suprafata cultivata in judetul Calarasi
1.60 1.52 1.52 1.52
1.40 1.26
1.20
1.00 0.81
0.80
%
0.60 %
0.40
0.20
0.00
2015 2016 2017 2018 2019
an

Sursă date: Institutul National de Statistica – TEMPO ONLINE
În ceea ce priveşte utilizarea îngrăşămintelor naturale se observă o tendinţă de

crestere a suprafatei pe care s-au aplicat ingrasaminte naturale in perioada 2015-2016 ,
urmata de o mentinere a suprafetei fertilizate cu ingrasaminte agricole 2017-2018 si o
scadere brusca in anul 2019.
Notă: Nu există date privind catitatea de azot ieşită din sistem prin culturile agricole
recoltate sau date privind conţinutul de azot al terenurilor agricole pentru ultimii cinci ani.
III.3.2.Consumul de produse de protecţia plantelor

Variatia anuala a consumului de pesticide pe sorturi

in judetul Calarasi
160000
140000
kg substanta activa 120000
100000
Insecticide
80000
Fungicide
60000
Erbicide
40000
20000
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura nr.III.3.2.1
Sursă date: Institutul National de Statistica-TEMPO-Online
Variatia anuala a consumului total de pesticide in judetul Calarasi

250000
200000
kg substanta activa/ha
150000
Total pesticide
100000
50000
0
2015 2016 2017 2018 2019
Figura nr.III.3.2.2.
Sursă date: Institutul National de Statistica -TEMPO-Online
Suprafata pe care s-au aplicat pesticide in judetul Calarasi

8000000
7000000
6000000
5000000
ha
4000000
3000000
2000000
1000000
0
2015 2016 2017 2018 2019
Insecticide Fungicide Erbicide

Figura nr.III.3.2.3
Sursă date: Institutul National de Statistica -TEMPO-Online
Din reprezentarile grafice alaturate se constata o variatie constanta a

consumului de pestiide in perioada 2015--2017, o scadere in anul 2018 urmata de o
crestere usoara in anul 2019 , crestere datorata cresterii consumului de ierbicide.
In ceea ce priveste suprafata pe care s-a aplicat pesticide , se constata un varf
in anul 2015 , urmat de o scadere brusca a suprafetei pe care au fost aplicate acestea si
variatii mici ale suprafetelor in perioada 2016-2019.
III.3.3. Evoluţia suprafeţelor de îmbunătățiri funciare

 evoluţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare pe terenurile agricole
Evoluţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare pe

terenurile agricole
365000
360000
355000
ha
350000
345000
340000
335000
2015 2016 2017 2018 2019
Suprafata totala
360548 360548 360548 360548 360548
amenajata(ha)
Suprafata agricola
349764 349764 349764 349764 349764
amenajata( ha)
Teren arabil(ha) 346644 346644 346644 346644 346644

Sursă date : INS-TEMPO-ONLINE
Suprafata agricola irigata efectiv cu cel putin o udare

(ha) teren arabil
16000
14000
12000
10000
Suprafata agricola irigata
8000
efectiv cu cel putin o
6000 udare (ha) teren arabil
4000
2000
0
2015 2016 2017 2018 2019

Sursă date : INS-TEMPO-ONLINE
Din prezentările grafice, reiese că în perioada analizată suprafaţa amenajărilor
pentru irigaţii în judeţul Călăraşi este practic constantă, în schimb există fluctuația
suprafeței agricole irigate cu cel puțin o udare in toata perioada analizata.
III.4. Prognoze și acțiuni întreprinse pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Reprezinta modul firesc de rezolvare a problemelor ce duc la degradarea învelisului

de sol. Refacerea rezervei de nutrient pe baza fertilizărilor cu substanțe naturale (gunoi de
grajd, resturi organice nepoluante) aplicate în cantități corespunzătoare, reducerea la
maxim posibil a tratamentelor chimice, irigarea cu ape corespunzătoare calitativ și cu norme
de udare calculate științific, precum și alegerea corectă a tipului de cultură ce urmează a se
dezvolta pe un anumit tip de sol reprezintă câteva din metodele la îndemana oricărui
cultivator responsabil, prin care degradarea solurilor poate fi cel puțin încetinită.
Agricultura ecologică nu se poate aplica decât pe baza unor studii de specialitate
(pedologice, agrochimice și de bonitare).
A.Indicatori specifici

Denumire: Suprafaţă destinată agriculturii ecologice
Definiţie: Indicatorul cuantifică ponderea suprafeţei destinată agriculturii ecologice (suma
zonelor actuale cu agricultură ecologică şi a zonelor în curs de transformare), ca proporţie
raportată la suprafaţa agricolă totală.
 Evoluţia suprafeţei destinată agriculturii ecologice în judeţul Călăraşi în perioada

2015-2019 :
Agricultura ecologica in judetul Calarasi in perioada 2015-2019
4000
3500
suprafata(ha)
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2015 2016 2017 2018 2019
suprafata totala
certificata cultivata cu
3752.39 2478 3113.4 3581.106 1907.5954
culturi pe teren arabil
in agricultura ecologica
livezi 0.1727 0.17 5.21 8.53 22.137
vita de vie 0.05 0.05 0.19
Figura nr. III.4.1.

Sursă date: Direcţia pentru Agricultură a judeţului Călăraşi
 Suprafaţa terenurilor în curs de transformare pentru agricultura ecologică în anul

2019 :
o Suprafaţă în conversie an 1 – 66,6046 ha
o Suprafaţă în conversie an 2 – 224.88 ha
o Suprafață în conversie an 3 – 36.72 ha
 ponderea suprafeţei destinată agriculturii ecologice (suma zonelor actuale cu
agricultură ecologică şi a zonelor în curs de transformare), ca proporţie raportată la
suprafaţa agricolă totală.
Având la bază datele furnizate de Direcţia pentru Agricultură a judeţului Călăraşi,
ponderea suprafeţei destinată agriculturii ecologice în anul 2019, raportată la suprafaţa
agricolă totală a judeţului a fost de 1,00% . Această pondere este foarte mică ţinând cont
de tendinţele actuale şi de specificul judeţului.
IV. UTILIZAREA TERENURILOR
IV.1 Stare şi tendinţe

IV.1.1.Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare

Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare
Suprafaţă
Categoria de acoperire/utilizare (ha) %
Terenuri agricole*, din care: 425417 83.79
- teren arabil
409202 96.19
- păşuni
10274 2.46
- Alte plantatii de pomi
193 0.05
- vii şi pepiniere viticole
4360 1.02
- livezi şi pepiniere pomicole
257 0.06
- arbusti fructiferi 53 0.01
- suprafata agricola neutilizata 877 0.21
păduri şi altă vegetaţie forestieră** 20373 4.23
ape şi bălţi*** 27270 5.37
construcţii*** 18570 3.66
căi de comunicaţii şi căi ferate*** 12566 2.47
terenuri degradate şi neproductive*** 2425 0.48
Tabelul nr.IV.1.1.1 Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare
Nota :
* Sursa de date :Direcţia pentru Agricultură a judeţului Călăraşi. Datele sunt la
nivelul anului 2019
** Sursa de date : Directia Silvica Calarasi.Datele sunt la nivelul anului 2019
*** Sursa date :TEMPO ONLINE. Datele sunt actualizate la nivelul anului 2014
(pana la finalizarea actiunii de cadastrare a tarii de catre Agentia Nationala de Cadastru si
Publicitate Imobiliara seriile de date sunt blocate la nivelul anului 2014)
Figura nr.IV.1.1.1 Acoperirea/utilizarea terenurilor agricole în judeţul Călăraşi
Figura nr.IV.1.1.2 Repartitia terenurilor dupa gradul de acoperire
Sursă de date: INS-TEMPO-Online ,Direcţia pentru Agricultură a judeţului Călăraşi

Şi Directia Silvica Călăraşi
Judeţul Călăraşi este judeţ predominant agricol, terenul agricol fiind

preponderent, (84% din suprafaţa totală a judeţului), ponderea celorlalte categorii de
terenuri fiind foarte mică, aşa cum reiese şi din reprezentarea grafică de mai sus.
IV.1.2.Tendinţe privind schimbarea destinaţiei utilizării terenurilor
Schimbări în acoperirea/utilizarea terenurilor în perioada 2014-2019
Figura nr.IV.1.2.1. Schimbări în acoperirea/utilizarea terenurilor
Sursă: Prelucrare date având ca baza INS-TEMPO-Online ,Direcţia pentru Agricultură a

judeţului Călăraşi şi Directia Silvica Călăraşi
Figura nr.IV.1.2.2. Schimbări în utilizarea terenurilor
Sursă: Prelucrare date având ca baza INS-TEMPO-Online ,Direcţia pentru Agricultură a

judeţului Călăraşi şi Directia Silvica Călăraşi
Reprezentarile grafice alaturate pun in evidenta in anul 2019 cresterea

terenurilor cu destinatie de teren agricol si a suprafetelor construite fata de anul 2014 .In
schimb se constata scaderea suprafetelor acoperite de paduri si vegetatie forestiera.
Figura nr.IV.1.2.3. Schimbări în utilizarea terenurilor 2015-2019
Sursă: Prelucrare date având ca baza date Direcţia pentru Agricultură a judeţului Călăraşi
Figura nr.IV.1.2.4 Schimbări în utilizarea terenurilor agricole (% din anul 2015)
Sursă: Prelucrare date având ca baza date Direcţia pentru Agricultură a judeţului Călăraşi
Din reprezentarile grafice alaturate se constata scaderea suprafetei de teren

arabil in anul 2019 fata de anul 2015 si cresterea suprafetei destinata plantatiilor de pomi
fructiferi si livezi ,precum si a suprafeti de pasuni.
IV.2.Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra mediului
IV.2.1.Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra terenurilor agricole

Nu deţinem date referitoare la conversia terenurilor agricole în suprafeţe

artificiale.
IV.2.2.Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor


Cod Indicator AEM: SEBI13
Denumire: Fragmentarea arealelor naturale şi semi-naturale
Principala cauză a fragmentării arealelor naturale şi semi-naturale este reprezentată de
conversia terenurilor în scopul extinderii urbane, dezvoltării infrastructurii de transport,
dezvoltării industriale, agricole, turistice.
Nu deţinem date la nivel judeţean referitor la fragmentarea arealelor naturale şi semi-
naturale.
IV.3. Factorii determinanţi ai schimbării utilizării terenurilor

IV.3.1.Modificarea densităţii populaţiei
Figura nr.IV.3.1.1. Modificarea populaţiei urbane 2015-2019

Sursă date: INS-TEMPO-Online
Conform prezentarii grafice alaturate se constata o scadere a numarului de

locuitori din mediul urban in anul 2019 fata de anul 2015.
Nr. locuitori 2015 2016 2017 2018 2019

urban
Călăraşi 78196 77735 77213 76147 76012
Olteniţa 28584 28334 28057 27561 27381
Budeşti 7719 7738 7687 7617 7634
Fundulea 6793 6765 6727 6692 6672
6746 6711 6677 6621 6586
Lehliu Gară
Total urban 128038 127283 126361 124638 124285
Tabelul nr. IV.3.1.1 Numărul de locuitori din mediul urban 2015-2019
Suprafaţă
(ha) 2010 2011 2012 2013 2014
Călăraşi 13322 13322 13322 13322 13322
Olteniţa 10489 10489 10489 10489 10348
Budeşti 8339 8339 8339 8339 7920
Fundulea 10145 10145 10145 10145 10678
Lehliu
Gară 8206 8206 8206 8206 8156
Total 50501 50501 50501 50501 50424
Tabelul nr. IV.3.1.2. Suprafeţe localităţi mediu urban 2010-2014
Conform informatiilor Institutului National de Statisca datele referitoare la suprafata fondului

funciar sunt actualizate la nivelul anului 2014(pana la finalizarea actiunii de cadastrare a
tarii de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara seriile de date sunt
blocate la nivelul anului 2014).
IV.3.2.Expansiunea urbană

Denumire indicator: Ocuparea terenului
Definiţie indicator: Indicatorul prezintă schimbarea cantitativă a ocupării terenurilor agricole,
împădurite, semi-naturale şi naturale prin expansiunea terenurilor urbane şi artificiale.
Include zonele impermeabilizate de construcţii şi infrastructura urbană, precum şi spaţiile
verzi urbane, complexele sportive şi de recreere.
Suprafaţă
(ha) 2010 2011 2012 2013 2014
Călăraşi 13322 13322 13322 13322 13322
Olteniţa 10489 10489 10489 10489 10348
Budeşti 8339 8339 8339 8339 7920
Fundulea 10145 10145 10145 10145 10678
Lehliu
Gară 8206 8206 8206 8206 8156
Total 50501 50501 50501 50501 50424
Tabelul nr. IV.3.2.1.Suprafata mediu urban 2010-2014
Figura nr. IV.3.2.1.Ponderea suprafeţei urbane din total judeţ

Se constată din tabelul prezentat mai sus modificări nesemnificative ale suprafeţei
localităţilor urbane din judeţul Călăraşi, deci nu se poate vorbi de expansiune urbană.
Ponderea suprafeţei urbane din total suprafaţa judeţului Călăraşi este relativ
constantă în perioada anilor 2010-2014.
Nota : Nu a fost posibilă calcularea ponderii suprafeţei urbane din total suprafață judeţ
deaorece conform informatiilor Institutului National de Statisca datele referitoare la
suprafata fondului funciar sunt actualizate la nivelul anului 2014(pana la finalizarea actiunii
de cadastrare a tarii de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara seriile
de date sunt blocate la nivelul anului 2014).

Cod indicator AEM: TERM 08
Denumire indicator: Ocuparea terenului prin infrastructura de transport
Definiţie indicator: Indicatorul prezintă terenul ocupat prin infrastructura de transport
Figura nr. IV.3.2.2. Ocuparea terenului cu construcţii si infrastructura de transport
Comparativ cu suprafaţa judeţului, suprafaţa ocupată cu construcţii şi

infrastructura de transport este redusă. Ca pondere, s-a menţinut aproximativ constantă în
perioada 2010-2014.
Nota : Pentru anul 2015 -2018 nu sunt disponibile informații privind ocuparea terenului cu
construcții și infrastructura de transport deaorece conform informatiilor Institutului National
de Statisca datele referitoare la suprafata fondului funciar sunt actualizate la nivelul anului
2014(pana la finalizarea actiunii de cadastrare a tarii de catre Agentia Nationala de
Cadastru si Publicitate Imobiliara seriile de date sunt blocate la nivelul anului 2014).
IV.4 Prognoze și acțiuni întreprinse privind utilizarea terenurilor

Nu deținem date referitoare la acţiuni şi măsuri întreprinse în domeniul utilizării

terenurilor prin proiecte, planuri şi programe integrate pentru planificarea utilizării terenurilor.
V. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA
Acest capitol din Raportul Anual privind Starea Mediului tratează starea şi tendinţele
biodiversităţii, presiunile exercitate asupra acesteia şi măsurile/răspunsurile întreprinse
pentru îmbunătăţirea calităţii componentelor biodiversităţii, în conformitate cu indicatorii
selectaţi.
Indicatorii de biodiversitate sunt uşor de înţeles şi comunicat şi dacă sunt interpretaţi
conjugat, reprezintă instrumente utile în aplicarea politicilor şi evaluarea rezultatelor
rezultate din implementarea acestora.
Patru tipuri de indicatori sunt necesari pentru a defini o imagine completă, şi anume:
- Indicatori de presiune, care prezintă ameninţările la adresa biodiversităţii;
- Indicatori de stare, care definesc starea actuală a biodiversităţii şi cum se modifică
această;
- Indicatori de răspuns, care evaluează eficienţa aplicării politicilor şi acţiunilor menite să
reducă pierderile de biodiversitate;
- Indicatori de beneficii - tipul de beneficii care rezultă din protecţia biodiversităţii, acest tip
de indicator făcând parte din categoria indicatorilor în curs de dezvoltare.
Starea de conservare şi tendinţele componentelor biodiversităţii

Cod indicator AEM: SEBI005
Denumire indicator: Habitate de interes European în judeţul Călăraşi
Definiţie indicator: Indicatorul prezintă modificări în starea de conservare a habitatelor de
interes european. Acesta se bazează pe datele colectate în conformitate cu obligaţiile de
raportare prevăzute la articolul 17 din Directiva Habitate (92/43/EEC).
Evaluarea stării de conservare a habitatelor se face cu ajutorul indicatorului SEBI
005, care este un indicator descriptiv, de stare.
Clasele de habitate identificate în judeţul Călăraşi :
- Habitate de ape dulci
- Mlaştini
- Păduri
- Pajişti
Acestea sunt:
ROSCI0131 Olteniţa-Mostiştea-Chiciu
Cod Denumire habitat Stare de Clasa de
conservare habitat
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu mlaştini
vegetaţie de Chenopodion rubri şi B
Bidentiom
3150 B habitate de ape
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie dulci
tip Magnopotamion sau
Hydrocharition
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la B habitate de ape
mezotrofe cu vegetaţie din dulci
Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-
Nanojuncetea
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus B Pajişti
pratensis Sanguisorba officinalis)
Tabelul nr. V.1
ROSCI0343 Pădurile din Silvostepa Mostiştei
conservare habitat
40C0 Tufărişuri de foioase ponto- B
sarmatice
91I0 Vegetaţie de silvostepă B păduri
eurosiberiană cu Quercus
spp.
Tabelul nr.V.2
ROSCI0319 Mlaştina de la Feteşti

conservare habitat
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi C păduri

Populus alba
Tabelul nr V.3
ROSCI0022 Canaralele Dunării

conservare habitat
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi A păduri

Populus alba
91F0 Păduri ripariene mixte cu B păduri
Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din
lungul marilor râuri
(Ulmenion minoris)
Tabelul nr. V.4
Se constată că habitatele existente pe teritoriul judeţului Călăraşi au starea de

conservare B.
TENDINŢE PRIVIND SITUAŢIA SPECIILOR PRIORITARE

Cod indicator AEM: CSI007
Denumire indicator: Specii de interes european
Definiţie indicator: Indicatorul arată schimbările în statutul de conservare a speciilor de
interes european. Acesta este bazat pe datele colectate în cadrul obligaţiilor de monitorizare
în conformitate cu Art. 11 din Directiva Habitate (92/43/CEE).
Indicatorul CSI 007 (indicator descriptiv, de stare) prezintă statutul de conservare a
speciilor de interes european şi tendinţele acestuia în timp, pe baza datelor colectate în
cadrul obligaţiilor de monitorizare în conformitate cu Art. 11 din Directiva Habitate
(92/43/CEE).
Figura nr. V.5
La nivel judeţean au fost evaluate 42 de specii de animale de interes european, din

care 2 specii de mamifere, 6 specii de amfibieni, 3 specii de reptile, 28 specii de peşti, 3
specii de artropode.
Figura nr. V.6
Figura nr. V.7.

Cod indicator AEM: CSI009
Denumire indicator: Diversitatea speciilor
Definiţie indicator: Indicatorul prezintă tendinţa variaţiei diversităţii speciilor în timp.
În prezent, grupurile de specii avute în vedere la nivel european, sunt:
• Păsări: din păduri, din parcuri şi grădini, de pe terenuri agricole.
• Artropode: fluturi.
Acest indicator prezintă tendinţele pentru păsări de câmp, de pădure, din parcuri şi
grădini şi pentru fluturi.
APM Călăraşi nu deţine o bază de date cu evoluţia în spaţiu şi timp.
V.1.Ameninţări pentru biodiversitate şi presiuni exercitate asupra biodiversităţii
V.1.1 Speciile invazive
Convenţia privind Diversitatea Biologică defineşte o specie alogenă ca fiind "o specie,
subspecie sau un taxon inferior, introdus în afara răspândirii sale naturale din trecut sau
prezent, incluzând orice parte, gameţi, seminţe, ouă sau mijloace de răspândire a acestor
specii, care pot supravieţui şi se pot reproduce ulterior", în timp ce o specie alogenă
invazivă este "o specie alogenă a cărei introducere şi/sau răspândire ameninţă diversitatea
biologică".

Cod indicator AEM: SEBI010
Denumire indicator: Specii alogen invazive
Definiţie indicator: Indicatorul cuprinde două elemente: "Numărul total de specii alogene în
Europa din 1900", care arată evoluţia speciilor care au potenţial de a deveni specii alogene
invazive, şi "cele mai dăunătoare specii alogene invazive care ameninţă biodiversitatea în
Europa", ce cuprinde o listă a speciilor invazive cu impact negativ demonstrat.
APM Călăraşi nu deţine o bază de date cu evoluţia în spaţiu şi timp.
V.1.2.Poluarea şi încărcarea cu nutrienţi
Pentru acest subcapitol relevanţi sunt următorii indicatori:
CSI 05 – Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutrofizare şi ozon

SEBI 009 – Depăşirea încărcărilor critice pentru azot
SEBI 016 – Calitatea apelor curgătoare
SEBI 019 – Agricultură: balanţa de azot.
Aceşti indicatori dau informaţii despre modul în care este afectată biodiversitatea.
La nivelul judeţului Călăraşi ,exista 52 de localitati identificate si aprobate conform

Ordinului comun Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, respectiv Ministrului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale, 1.552/743/ 2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde
există surse de nitraţi din activităţi agricole.
Proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” a finantat in judeţul Călăraşi trei
investitii care sunt finalizate in prezent – platforme comunale de depozitare pentru gunoi de
grajd la Budesti , Sohatu si Vasilati , impreuna cu echipamentul necesar – incarcatoare
frontale, tractoare cu remorca , cisterna vidanja, masini de imprastiat gunoi si europubele ,
in valaore de 1,26 milioane de lei prima, 1,24 milioane lei a doua , respectiv 1,35 milioane
de lei cea de-a treia.
De asemenea , au fost plantate perdele de protectie ( 136500 de bucati puieti de
salcam ) in localitatile Budesti , Sohatu , Vasilati , Alexandru Odobescu , Independenta ,
Lehliu , Vilcelele si Dragos Voda .( Sursa : www.inpcp.ro )
Sursa :INPCP
Implementarea proiectului contribuie la :

(a) reducerea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă,
(b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional,
(c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale.
Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a deversărilor de nutrienţi
în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi
apelor.
Pentru perioada 2016-2022 proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
dispune de o sumă totală de 48 milioane de euro pentru investiţii la nivelul comunităţilor
locale pentru reducerea poluării cu nutrienţi , cât şi pentru măsuri de consolidare a
capacităţii instituţiilor cu rol în monitorizarea şi raportarea calităţii apelor.
In anul 2018 , localitati din judetul Călăraşi au obtinut aprobari in cadrul Programului
Competitiv de Finantare „Investitii la nivelul comunitatilor localepentru reducerea poluarii cu
nutrienti „ pentru achizitionarea de echipamente pentru managementul gunoiului de grajd (
Cuza Voda , Grădiştea , Alexandru Odobescu ,Ciocăneşti),dotarea cu utilaje a platformei
ecologice in comuna Independenta si comuna Valcelele( satele Valcelele şi Floroaica).
V.1.3.Schimbările climatice
Biodiversitatea este afectată de schimbările climatice, cu consecinţe negative pentru

umanitate. În acelaşi timp, biodiversitatea, prin serviciile de ecosistem pe care le susţine,
are o contribuţie importantă atât la atenuarea, cât şi la adaptarea la schimbările climatice.
Cu alte cuvinte, conservarea şi gestiunea adecvată a biodiversităţii este o chestiune critică
în privinţa schimbărilor climatice.
Indicatorul care poate fi utilizat:
SEBI 011 – Impactul schimbărilor climatice asupra populaţiilor de păsări
APM Călăraşi nu deţine date referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra păsărilor.
V.1.4. Modificarea habitatelor

Cod indicator AEM: SEBI 03
Denumire indicator: Fragmentarea arealelor naturale şi semi-naturale
Definiţie indicator: Indicatorul arată diferenţa dintre media suprafețelor naturale și semi-
naturale, bazându-se pe hărți de acoperire a terenului realizate prin interpretarea imaginilor
satelitare.
Sub aspectul biodiversităţii, indicatorul are relevanţă furnizând informaţii cu privire la
evoluţia suprafaţelor arealelor naturale şi semi-naturale pentru orice tip de ecosistem. Dacă
suprafaţa arealului scade într-un mod semnificativ, aceasta va avea o influenţă negativă
asupra tipurilor de habitate şi a speciilor dependente de aceste tipuri de habitate.
APM Călăraşi nu deţine date pentru prezentarea acestui indicator.
V.1.4.1.Reducerea habitatelor naturale şi semi-naturale

Cod indicator AEM: CI 014
Denumire indicator: Ocuparea terenurilor
Definiţie indicator: Indicatorul prezintă schimbarea cantitativă a ocupării terenurilor agricole,
împădurite, semi-naturale şi naturale, prin expansiunea terenurilor urbane şi artificiale.
Include zonele impermeabilizate de construcţii şi infrastructura urbană, precum şi spaţiile
verzi urbane, complexele sportive şi de recreere.
Figura V.1.4.1.1
Sursa de date : TEMPO ONLINE
Nota:Datele de suprafata la nivelul anului 2015 – 2018 nu au fost indisponibile la data

elaborarii Raportului privind starea mediului (până la finalizarea acţiunii de cadastrare a ţării
de catre Agenţia Naţionala de Cadastru şi Publicitate Imobiliară seriile de date sunt blocate
la nivelul anului 2014).
Se constantă modificări nesemnificate ale suprafeţei localităţilor urbane din judeţul
Călăraşi, deci nu se poate vorbi de expansiune urbană.
Ponderea suprafeţei urbane din total suprafaţa judeţului Călăraşi este relativ
constantă în perioada anilor 2010-2014.
V.1.4.2.Exploatarea excesivă a resurselor naturale
Utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale şi supra-exploatarea lor, care apare

când consumul depăşeşte puterea de reproducere a plantelor şi animalelor, este una din
ameninţările majore pentru biodiversitate. Pescuitul excesiv, gestiunea forestieră
nesustenabila, agricultura intensivă au impact negativ asupra biodiversităţii.
V.1.4.3.Exploatarea forestieră
Denumire indicator: Fond forestier, creşterea şi recoltarea masei lemnoase
Definiţie indicator: Indicatorul prezintă evoluţia fondului forestier, creşterea anuală netă şi
tăierile anuale, ca şi rată de utilizare a pădurilor (fracţia de tăieri anuale din creşterea
anuală).
Raportul dintre creşterea şi tăierea arborilor arată sustenabilitatea producţiei de masă
lemnoasă în timp, cât şi disponibilitatea actuală a masei lemnoase şi potenţialul acesteia.
Pentru o dezvoltare durabilă, tăierile anuale nu trebuie să depăşească creşterea anuală
netă. Creşterea fondului forestier este o indicaţie a maturizării pădurilor. Raportul dintre
creştere şi tăieri în pădurile de exploataţie este cel mai bun indicator pentru potenţialul
producţiei de masă lemnoasă şi pentru starea biodiversităţii, a sănătăţii şi funcţiilor
pădurilor.
Figura nr. V.1.5.1.1.

Sursă de date: Direcţia Silvică Călăraşi
Figura nr. V.1.5.1.2

Protecţia naturii şi biodiversitatea: prognoze şi acţiuni întreprinse
V.2.1.Reţeaua de arii protejate
Denumire indicator: Arii protejate desemnate
Definiţie indicator: Indicatorul arată tendinţele suprafaţelor (în km2), ariilor desemnate în
conformitate cu legislaţia naţională, în conformitate cu directivele europene, convenţiile şi
iniţiativele internaţionale. De asemenea, indicatorul arată stadiul actual de implementare a
Directivei Habitate exprimat prin Indicele de suficienţă (distanţa până la ţintă) şi proporţia la
nivel naţional de arii desemnate protejate de Directiva Păsări şi Directiva Habitate sau de
reglementări naţionale sau de ambele.
În judeţul Călăraşi au fost desemnate, în scopul asigurării măsurilor speciale de
protecţie şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural, următoarele categorii de arii
naturale protejate:
- de interes naţional
- de interes internaţional
- de interes comunitar sau situri "Natura 2000":
- SPA-uri (Special Protection Areas – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică)
desemnate pentru specii de păsări;
- SCI -uri (Sites of Community Importance - Situri de importanţă comunitară)
reprezintă un sit care, în cadrul regiunii sau regiunilor biogeografice cărora le aparţine,
contribuie în mod semnificativ la menţinerea sau readucerea unui habitat din anexa 2 sau a
unei specii din anexa 3 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările
ulterioare, la un stadiu corespunzător de conservare şi, în acelaşi timp, la coerenţa
sistemului Natura 2000, precum şi/sau la menţinerea diversităţii biologice a regiunii sau
regiunilor biogeografice respective.
Marea majoritate a zonelor protejate, a Siturilor Natura 2000, din judeţul Călăraşi,
sunt amplasate de-a lungul Dunării şi Braţului Borcea.
Figura nr .V.2.1.1.
Figura nr. V.2.1.2.
Din datele prezentate se constată mentinerea suprafetei ariilor naturale protejate.

Denumire indicator: Arii protejate de interes comunitar desemnate conform Directivei
Habitate şi Păsări
Definiţie indicator: Indicatorul prezintă stadiul curent al aplicării Directivelor Habitate
(92/43/CEE) și Păsări (79/409/CEE) de către Statele Membre prin 2 sub-indicatori: (a)
evidenţierea tendinţelor de acoperire spaţiala cu propuneri de situri Natura 2000
(b) calculul indicelui de suficienţă pe baza acestor propuneri.
An Suprafaţa SCI Suprafaţa SPA din Suprafaţa totală

din suprafaţa suprafaţa totală a Natura 2000 la
totală a judeţul judeţului % nivelul judeţului
%
2015 4,42 8,6 13,02
2016 4,42 8,6 13,02
2017 4,42 8,6 13,02
2018 4.42 8.6 13.02
2019 4.42 8.6 13.02
Tabelul nr.V.2.1.1.
Suprafaţa inclusă în reţeaua Natura 2000 reprezinta 13.02% din suprafaţa judeţului
Călăraşi.

Denumire indicator: Arii naturale desemnate la nivel naţional
Definiţie indicator: Indicatorul ilustrează rata de creştere a numărului şi suprafeţei totale a
ariilor protejate de interes naţional de-a lungul timpului.
An Nr Tip Suprafaţă (ha.)
2015 5 rezervaţii naturale 3224,3

Tabelul nr.V.2.1.2.
VI. PĂDURILE
VI.1. Fondul forestier naţional: stare şi consecinţe
VI.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier

Denumire indicator: PĂDURI: fond forestier, creşterea şi recoltarea masei lemnoase
tăierile anuale, ca şi rată de utilizare a pădurilor (fracţia de tăieri anuale din creşterea
anuală).
Fond forestier = volumul total de lemn din păduri (m3) sau suprafaţa totală a pădurilor (ha)
Creşterea anuală a fondului forestier (m3/ha/an) = suprafaţa x creşterea medie anuală (0-
2 m3/ha/an pentru păduri naturale; 2-18 m3/ha/an pentru plantaţii de pădure)
Tăierile (m3/an) = volumul total de tăieri într-o perioadă de timp (cuprinde tăieri pentru
industrie, pentru alte utilizări, reziduuri de la rărire şi curăţare)
Rata de utilizare a pădurilor = fracţia de tăieri anuale din creşterea anuală
Figura nr. VI.1.1.1
Conform datelor furnizate , se constata cresterea fondului forestier in anul

2018,fata de anii precedenti , si mentinerea la valori constante in anii 2018-2019, fapt
reflectat si in evolutia fondului forestier pe cap de locuitor.
Figura nr. VI.1.1.2
Sursă de date: Direcţia Silvică Călăraşi; INS-TEMPO-ONLINE
Figura nr. VI.1.1.3
Nota : Conform informatiilor furnizate de Direcţia Silvică Călăraşi, in anul 2019 nu au fost
astfel de actiuni.
Figura nr. VI.1.1.4
Din reprezentarea grafică alăturată se constată ca pădurile de foiase sunt

specifice zonei judeţului Călăraşi .
Nu au fost furnizate date pentru anul 2019.
Figura nr. VI.1.1.5

Figura nr. VI.1.1.6
Conform informatiilor furnizate de Direcţia Silvică Călăraşi, in anul 2019 volumul

de masa recoltat a fost de 125.8 mii mc , din care cea mai mare cantitate , 122.5 mii mc a
fost recoltata din fondul forestiere proprietate publica a statului, volumul cel mai mare
recoltat si pus in circuitul economic au fost speciile moi.
Se constatată ca volumul de masă lemnoasă pusă în circuitul economic in
perioada 2015-2019 are o variatie fluctuanta de la an la an ,iar specia preponderent
valorificată este cea din diverse specii moi.
VI.1.2. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

În judeţul Călăraşi distribuţia fondului forestier după principalele forme de relief se

prezintă astfel:
Judeţ Total (ha) Munte Deal Câmpie

Călăraşi 21469 - - 21469
Tabel nr.VI.1.2.1.
Suprafaţa fondului forestier este de 21469ha din care fond forestier proprietate
publică a statului este de 19946 ha si fond forestier proprietate privata este de 1523 ha.
VI.1.3. Starea de sănătate a pădurilor
Denumire indicator: PĂDURI: lemn mort (uscat)
Definiţie indicator: Indicatorul prezintă volumul de lemn mort, sub formă de copaci uscaţi
sau doborâţi, după tipul de pădure (m3/ha).
Figura nr. VI.1.3.1
Conform datelor furnizate de Direcţia Silvică Călăraşi, în perioada analizată nu

s-au constatat suprafeţe afectate de fenomene de uscare.
Suprafeţe de păduri regenerate
A.Indicatori specifici – nu este cazul

Figura nr. VI.1.4.1

In anul 2019 se constata o crestere a suprafetei de paduri regenerate dupa o

perioada9 2015-2018) cand au fost inregistrate scaderi ale acestor suprafete.
VI.1.4. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Conform datelor furnizate de Direcţia Silvică Călăraşi tot judeţul Călăraşi prezintă
deficit de vegetaţie forestieră, fiind cel mai deficitar judeţ în privinţa ponderii suprafeţelor
acoperite cu pădure din totalul suprafeţei judeţului (4%).
VI.2. Ameninţări şi presiuni exercitate asupra pădurilor
Principalele ameninţări care afectează pădurile sunt:

defrişările (în exces, în scopuri industriale sau pentru obţinerea de energie sau
biocombustibili, dar mai ales cele ilegale; de asemenea, tăierile datorate conversiei
pădurilor la terenuri agricole au rol important);
fragmentarea ecosistemelor
degradarea pădurilor, din cauza dăunătorilor sau bolilor sau a speciilor invazive
schimbările climatice, inclusiv incendiile de pădure
turismul negestionat.
VI.2.1. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri
Denumire indicator: PĂDURI : fond forestier,creşterea şi recoltarea masei lemnoase
tăierile anuale, ca şi rata de utilizare a pădurilor (fracţia de tăieri anuale din creşterea
anuală).
Figura nr. VI.2.1.1.

Nr.
crt.
Denumire indicator 2013 2015 2016 2017
1. Tăieri de regenerare 375 459 430 418
2. Tăieri de produse
accidentale 307 0 450 305
3. Operaţiuni de igienă şi
curăţirea pădurilor
1225 1490 1067
4. Tăieri de îngrijire în
păduri tinere (degajări,
curăţiri, rărituri) 641 802 891 841
TOTAL 2548 2751 1771 2631

Tabelul nr. VI.2.1.1.
 evoluţia volumului de masă lemnoasă recoltat în ultimii cinci ani, pe principalele

specii;
Figura nr. VI.2.1.1.
VI.2.2. Schimbarea utilizării terenurilor

VI.2.2.1. Fragmentarea ecosistemelor

Cod Indicator AEM: SEBI13
Denumire: Fragmentarea arealelor naturale şi semi-naturale
Principala cauză a fragmentării arealelor naturale şi semi-naturale este reprezentată de
conversia terenurilor în scopul extinderii urbane, dezvoltării infrastructurii de transport,
dezvoltării industriale, agricole, turistice.
Nu deţinem date la nivel judeţean referitor la fragmentarea arealelor natural şi semi-

naturale.
VI.2.3. Schimbările climatice

Cod Indicator AEM: CLIM 034
Denumire: Suprafeţe ocupate cu păduri
Definiţie Acest indicator este definit prin:
o suprafaţa forestieră;
o volumul de biomasă forestieră.
Figura VI.2.3.1

Cod Indicator AEM: CLIM 035
Denumire: Riscul producerii incendiilor de pădure
Definiţie: Risc de incendiu = Probabilitatea producerii X Consecinţele.
Nu dispunem de date pentru caracterizarea acestui indicator
VI.3. Tendinţe, prognoze şi acţiuni privind gestionarea durabilă a pădurilor
Conform Strategiei Nationale a Padurilor, este necesar a se rezolva anumite probleme:

- Plantarea între 10 000 şi 20 000 hectare anual, pentru creșterea suprafețelor acoperite de
pădure.
- accesibilizarea, crearea drumurilor forestiere, deoarece în prezent România se situează
sub media europeană, cu 6,1 metri liniari la hectar faţă de 14 metri liniari la hectar.
VII. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE

VII.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor: tendinţe, impacturi şi prognoze
VII.1.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor municipale
Codul indicator România: RO 16

Denumire: Generarea deșeurilor municipale
Definiţie: Indicatorul exprimă cantitatea totală de deşeuri municipale generate pe cap de
locuitor (kg pe cap de locuitor şi an.)
Acest capitol se referă la :

 cantităţile de deşeuri municipale generate în ultimii ani, la nivel județean
 cantităţile principalelor categorii de deşeuri (deşeuri menajere şi asimilabile, deşeuri
din servicii municipal)
An 2015 2016 2017 2018 2019
Populatie judet (loc) 318658 316634 314250 311084 306820
Deseuri municipale (t) 33668 43805 33474 66277 75873.2
Figura VII.1.1.
.
 Structura deşeurilor municipale generate în perioada 2010-2019
Structura deşeurilor municipale generate în

perioada 2010-2019
Deşeuri din
Deşeuri din servicii Deşeuri
construcții și municipale menajere și
An demolări (t) (t) asimilabile (t)
2010 2094.63 74489 56523
2011 2225.4 70810 53260
2012 1703.15 73384 54445
2013 2220 79822 63590
2014 1508.54 65233.81 44571.33
2015 1531.97 109484.57 33668.87
2016 1128.02 86336 43805.99
2017 800.42 7847.05 33474.27
2018 3474.5 2952 66277.36
2019 214.06 1611.18 72667.3
Tabelul VII.1.1.
Structura deşeurilor municipale generate în perioada 2010-2019
120000
100000
80000
Cantitate deseuri (t)
60000
40000
20000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
deseuri din constructii si demolari (t)
deseuri din servicii municipale (t)
deseuri menajere si asimilabile (t)
Figura VII.1.2
VII.1.2. Generarea şi gestionarea deşeurilor industriale

B.Alte date şi informaţii specific
 Cantităţi de deşeuri industriale nepericuloase depozitate in depozite autorizate

(tone)
Tabelul VII.1.2.1
 Cantităţi de deşeuri industriale periculoase depozitate in depozite autorizate (tone)
Gestionarea 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

deseurilor
industriale
Depozit 3537 5496 283 4518 0 1672.28 6541
clasa A –
deseuri
periculoase
Tabelul VII.1.2.2
- numărul total de depozite de deşeuri industriale periculoase conforme: 1
 Incinerarea deseurilor
Evolutia cantitatii de deseuri incinerate in

perioada 2012-2019 (t)
2000
1800
1600
1400
1200
1000
Cantitate deseuri incinerate (t)
800
600
400
200
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Tabelul VII.1.2.3
Nr instalatii Cantitatea totala de deseuri incinerate (tone)
incinerare
2015 2016 2017 2018 2019
8 1239.52 1175.82 1277.454 1790.225 1629.016
Sursa date: raportări agenti economici
 numărul instalaţiilor de incinerare: 7( sunt instalatii de incinerare de capacitate mica

instalate in cadrul fermelor zootehnice pentru incinerare deseuri animaliere)
VII.1.3. Fluxuri present de deşeuri

VII.1.3.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Cod indicator AEM: WASTE 003
Denumire: Deșeuri de echipamente electrice şi electronice
Definiţie: Indicatorul prezintă cantităţile de echipamente electrice şi electronice (EEE) care
sunt puse pe piaţă, şi cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)
colectate în total, din gospodării şi reutilizate sau reciclate, exprimate în kg/cap de locuitor.
Începând cu anul 2008 la nivelul Statelor Membre UE, ţinta de colectare a DEEE-
urilor este de cel puţin 4 kg deşeu/locuitor/an. Cu toate eforturile întreprinse de autorităţi şi
operatorii economici responsabili, până în prezent nu a fost atinsă această ţinta de
colectare anuală.
Obiectivul principal este prevenirea producerii deşeurilor de echipamente electrice şi
electronice, precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora, astfel
încât să se reducă volumul deşeurilor eliminate.
 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de DEEE 2010-2019
An Cantitatea DEEE colectată (t)

2010 18.915
2011 9.692
2012 59.989
2013 92.715
2014 12.548
2015 176.583
2016 364.1141
2017 352.665
2018 147.825
2019 559.394
Evolutia cantitatii de deseuri de

echipamente electrice si electronice în
perioada 2010-2019
559.394
364.1141
352.665
176.583
18.915 59.989 92.715 147.825
9.692
12.548
2010 2011
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Tabelul VII1.3.1.1.
Figura nr. VII1.3.1.1.
Sursa date : Raportări anuale ale agenților economici, serviciilor de salubrizare.
În anul 2019 se constată o crestere a cantităţii de deşeuri de echipamente electrice

şi electronice colectate comparativ cu nivelul anului 2018.
Ratele anuale minime de colectare care trebuie atinse de către producători
Rata de colectare anuală exprimată în %
Pentru anul 2016 > 40%

Pentru perioada 2017 - 2020 45%
Începând cu anul 2021 65%
 obiectivele de valorificare care trebuiesc îndeplinite pe fiecare categorie de DEEE
Obiectivele minime privind valorificarea
a) pentru DEEE incluse în categoria 1 sau 10 din anexa nr. 1 la ordonanţa de

urgenţă:
80% se valorifică; şi
75% se reciclează;
b) pentru DEEE incluse în categoria 3 sau 4 din anexa nr. 1 la ordonanţa de
urgenţă:
65% se reciclează;
c) pentru DEEE incluse în categoriile 2, 5 - 8 sau 9 din anexa nr. 1 la ordonanţa de
urgenţă:
50% se reciclează;
d) pentru lămpile cu descărcare în gaze, 80% se reciclează.
Partea 2: Obiective minime aplicabile per categorie de la data de 15 august 2015 până la
data de 14 august 2018 privind categoriile prevăzute în anexa nr. 1 la ordonanţa de
urgenţă:
urgenţă:
80% se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează;
b) pentru DEEE incluse în categoria 3 sau 4 din anexa nr. 1 la ordonanţa de
urgenţă:
c) pentru DEEE incluse în categoriile 2, 5-8 sau 9 din anexa nr. 1 la ordonanţa de
urgenţă:
d) pentru lămpile cu descărcare în gaze, 80% se reciclează.
Partea 3: Obiective minime aplicabile per categorie de la 15 august 2018 privind categoriile
prevăzute în anexa nr. 5 la ordonanţa de urgenţă:
urgenţă:
b) pentru DEEE incluse în categoria 2 din anexa nr. 2 la ordonanţa de urgenţă:
70% se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează la ordonanţa de urgenţă;
c) pentru DEEE incluse în categoria 5 sau 6 din anexa nr. 2 la ordonanţa de
urgenţă:
75% se valorifică; şi 55% se pregătesc pentru reutilizare şi se reciclează;
d) pentru DEEE incluse în categoria 3 din anexa nr. 2 la ordonanţa de urgenţă, 80%
se reciclează.
Sursa de date : Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului si OUG 5/2015 privind
deseurile de echipamente electrice
VII.1.3.2. Deşeuri de ambalaje
A. Indicator specific
Denumire: Generarea şi reciclarea deșeurilor de ambalaje
Definiţie: Indicatorul reprezintă cantitatea totală de ambalaje utilizate în România,
exprimată în kg pe cap de locuitor şi an.
Cantitatea de ambalaje utilizate se presupune că este egală cu cantitatea de deşeuri
de ambalaje generată. Această presupunere se bazează pe durata scurtă de viaţă a
ambalajelor.
Ponderea procentuală a deşeurile de ambalaje reciclate în România se
calculează prin împărţirea cantităţii de deşeuri de ambalaje reciclate la cantitatea totală de
deşeuri de ambalaje generate, exprimată sub formă de procent.
Pe teritoriul jud Calarasi exista operatorii economici autorizati din punct de vedere al
protectiei mediului sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si reciclare a deseurilor
de ambalaje astfel:
- Loc Calarasi - 19
- Loc Oltenita - 11
- Loc Lehliu Gara – 2
- Loc Fundulea – 2
- Loc Budesti - 1
- Com Cuza Voda – 3
- Com Valcelele – 1
- Com Galbinasi – 1
- Com Fundeni – 1
- Com Ciocanesti – 1
- Com Lupsanu, sat Nucetu - 1
VII.1.3.3. Vehicule scoase din uz (VSU)
A.Indicator specific
Cod indicator AEM: TERM 11
Denumire: Vehicule scoase din uz
Definiţie: Indicatorul prezintă numărul de vehicule scoase din uz şi urmăreşte dacă au fost
îndeplinite obiectivele privind valorificarea anvelopelor uzate
 Evoluţia VSU colectate şi tratate în perioada 2014-2018
An VSU colectată si tratată (buc)

2014 338
2015 248
2016 240
2017 587
2018 738
2019 Nu detinem date
Tabelul nr. VII.1.3.3.1
Evolutia VSU colectate si tratate

în perioada 2014-2018
800
700
600
500
bucati
400
cantitate( buc)
300
200
100
0
2014 2015 2016 2017 2018
Figura nr. VII.1.3.3.1
VII.1.4. Impacturi şi presiuni privind deşeurile

Luând în considerare situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor municipale şi

procesul în derulare a implementarii legislaţiei Uniunii Europene în domeniu, este imperios
necesar introducerea la nivelul întregului judeţ a unui sistem integrat de gestionare a
deşeurilor şi a creşterii gradului de colectare selectivă a acestora în vederea maximizării
cantităţilor valorificate şi reciclate şi a minimizării cantităţilor depozitate.
Planul judeţean de gestionare a deşeurilor propune dezvoltarea unui sistem integrat
pentru gestionarea zonală a deşeurilor municipale, stabileşte alternativa optimă în vederea
realizării obiectivelor şi ţintelor impuse de Directivele europene şi legislaţia naţională de
mediu în domeniul gestionării deşeurilor.
VII.1.5. Tendinţe şi prognoze privind generarea deşeurilor

Politica națională în domeniul gestionării deșeurilor trebuie să se subscrie politicii europene

în materie de prevenire a generării deșeurilor și să urmărească reducerea consumului de
resurse și aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor. Prevederile PNGD completează
prevederile Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor ca și modalitate principală de
abordare, anume îndreptarea României către o societate a reciclării și aplicarea ierarhiei
deșeurilor, pentru toate tipurile de deșeuri care fac obiectul planificării
Politica europeană şi naţională se bazează pe „ierarhia deșeurilor“, care stabilește
priorităţile în ceea ce priveşte gestionarea deșeurilor la nivel operațional: se încurajează în
primul rând prevenirea sau reducerea cantităților de deșeuri generate și reducerea gradului
de periculozitate al acestora, reutilizarea și abia apoi valorificarea deșeurilor prin reciclare,
si alte operaţiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică. Pe ultimul loc în ierarhie
este eliminarea deşeurilor, care include depozitarea deșeurilor și incinerarea. De
asemenea, tranziția către o economie circulară reprezintă o prioritate la nivelul statelor
membre. În cadrul economiei circulare valoarea produselor, a materialelor și a resurselor
este menținută în economie cât mai mult timp posibil iar generarea deșeurilor este redusă la
minim. Transformarea deşeurilor în resurse este unul din elementele principale care stau la
baza economiei circulare.
VIII. MEDIUL URBAN, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

VIII.1. Mediul urban şi calitatea vieţii: stare şi consecinţe
VIII.1.1. Calitatea aerului din aglomerările urbane şi efectele asupra sănătăţii
Încadrarea în regimul de gestionare II s-a realizat pe baza rezultatelor

obținute în urma evaluării la nivel național, care a utilizat:
- Măsurări în puncte fixe, realizate cu stațiile de măsurare din Rețeaua Națională
de Monitorizare a Calității aerului;
- Modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în aer.
Conform Ordinului 598/20.06.2018 privind aprobarea listelor cu unităţile
administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din
zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător ,județul Călărași este încadrat în regimul de gestionare II, zonă în
care:
- Nivelurile de SO2, NO2, NOx, PM și PM2,5, Pb, C6H6, CO sunt mai mici decât
valorile limită prevăzute la lit.B, poziția G5, Anexa nr.3 Legea 104/2011
- Nivelurile de As, Cd, Ni, PM2,5 sunt mai mici decât valorile țintă prevăzute la
lit.C, poziția G4 – Anexa nr.3.
Județul Călărași se încadrează în urma evaluării calității aerului la nivel național,
conform Legii 104/2011, art.25 alin.(1) lit.b) și c) și Ordinului MMAP nr. 36/2016 în:
 regimul de evaluare B (Legea 104/2011, art.25 alin. (1) lit.b)) în care nivelul
este mai mic decât pragul superior de evaluare, dar mai mare decât pragul
inferior de evaluare – pentru indicatorul dioxid de azot și oxizi de azot
(NO2/NOx), Pulberi în suspensie (PM10, PM2,5), Benzen (C6H6).
 regimul de evaluare C, (Legea 104/2011, art.25 alin. (1) lit.c)), în care nivelul
este mai mic decât pragul inferior de evaluare – pentru indicatorii dioxid de
sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), Nichel (Ni), Plumb (Pb), Arsen (As),
Cadmiu (Cd).
VIII.1.1.1. Depăşiri ale concentraţiei medii anuale de PM10, NO2, SO2 şi O3 în

anumite aglomerări urbane
Conform Legii 104/2011-Legea privind calitatea aerului înconjurator , județul Călăraşi

este clasificat ca zonă.
Nu au fost inregistrate depasiri ale concentratiei medii anuale in urma monitorizărilor
efectuate in anul 2019 prin statiile automate amplasate in municipiul Călărași apartinand
RNMCA.
VIII.1.2. Poluarea fonică şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii

VIII.1.2.1. Expunerea la poluarea sonoră a aglomerărilor urbane cu peste 250.000
locuitori
Conform datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Călăraşi în judeţul

Călăraşi nu există zone urbane cu peste 250000 locuitori.
A. Alte date şi informaţii specifice

 Monitorizarea zgomotului urban conform planului de activitate pe anul 2019
Conform programului de activitate pe anul 2019, au fost efectuate determinări de

zgomot în 6 puncte de trafic din municipiul Călăraşi:
Figura nr. VIII.1.2.1.1
Tip masuratoare Punctele de Nr. LAeq Nr.depasiri

zgomot determinare determinari (dB)
max
Strada de categorie Str. Bucuresti 12 69.20 0
tehnica I ( zonaVultur)
Nivelul de zgomot Str. Bucuresti 12 75.00 0
echivalent ( Prefectura)
LAeq= 75-85dB
Strada de categorie B-dul Cuza Voda 12 71.80 1
tehnica II B-dul Republicii 12 75.30 4
Nivelul de zgomot ( Stadion)
echivalent Str.Sloboziei 12 73.90 1
LAeq= 70dB
Strada de categorie
tehnica III Str.Belsugului 12 72.70 10
Nivelul de zgomot
echivalent
LAeq= 65dB
Tabelul nr. VIII.1.2.1.1
Referitor sesizări ale cetăţenilor legate zgomotul urban , în anul de raportare 2019
nu au fost sesizări ale cetăţenilor privind zgomotul urban.
VIII.1.3. Calitatea apei potabile şi efectele asupra sănătăţii

CALITATEA APEI POTABILE – 2019

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI
In anul 2019, in domeniul apei potabile au fost efectuate 57 actiuni de control- 19

controale la producatorii si distribuitorii de apa potabila (la 16 instalatii centrale si 3
instalatii locale) si 38 de verificari ale monitorizarilor de audit si de control . Verificarile s-au
efectuat la instalatiile centrale si locale la care au persistat neconformitatile chimice si
bacteriologice ai parametrilor de calitate , in conformitate cu prevederile actiunii tematice
de control dispusa de M.S si in urma depistarii incarcaturilor bacteriene masive in cadrul
efectuarii monitorizarii de audit .
Au fost prelevate un numar de 31 probe de apa distribuita in scop potabil,din care
un numar de 18 probe au fost conforme si 13 de probe au fost neconforme(1 proba a
inregistrat neconformitati la parametrii fizico-chimici si 12 probe au inregistrat
neconformitati la parametrii bacteriologici). Pentru neconformitatile constatate au fost
aplicate 4 Amenzi conform HG nr.857/2011-art.7, lit.j in cuantum total de 16 000 lei.
In judetul Calarasi, in mediul urban functioneaza 5 Sisteme centralizate de apa
potabila, toate apartinand SC,,ECOAQUA”S.A Calarasi.
Toate Statiile de apa potabila din mediul urban detin Autorizatii sanitare de
functionare , vizate anual si efectueaza monitorizarile de audit si control, in conformitate cu
legislatia sanitara in vigoare.
Judet Nr. Nr. probe Nr. Nr. probe Nr. Nr. Nr. Nr. probe Nr. Nr.
probe necoresp probe bact. analize analize probe fizico- analize analize
recolta- bact. necoresp bact. bact. fizico- chimice fizico- fizico-
te Efectua- Efectua- necoresp. chimice necoresp. chimice chimice
te te efectua- efectua- necores-
te te p.
Total 577 399 1809 642 1809 642 293 194 2369 211
judet
Tabelul nr. VIII.1.3.1.
Sursa de date : Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi

http://www.aspcl.ro/images/Raport_calitatea_apei_2019.pdf
VIII.1.4. Spaţiile verzi şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii

VIII.1.4.1.Suprafaţa ocupată de spaţiile verzi în aglomerările urbane

 suprafaţă spaţii verzi pe cap de locuitor (mp/ locuitor)
Suprafata spatiilor verzi pe cap de locuitor

50.00
45.00
40.00
35.00 2014
30.00 2015
mp/loc
25.00
2016
20.00
15.00 2017
10.00 2018
5.00
0.00
Calarasi Oltenita Budesti Fundulea Lehliu Gara
Figura nr. VIII.1.4.1.
Sursa date : INS- TEMPO ONLINE

Nota : La data intocmirii raportului anual nu sunt disponibile date pentru anul de raportare
2019
 spaţii verzi în mediul urban reprezentând procentul de spatii verzi existente în

mediul urban, calculate ca raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa totală
a mediului urban
Ponderea spatiilor verzi in localitatile urbane functie de suprafata

mediului urban
7.00
6.00
5.00
2014
4.00
2015
%
3.00
2016
2.00
2017
1.00
2018
0.00
Calarasi Oltenita Budesti Fundulea Lehliu Gara
localitati urbane

2019
 situaţiei suprafeţelor spaţiilor verzi în mediul urban
Suprafata spatiilor vezi in mediul urban

2014-2018
200
180
160
140 Calarasi
suprafata(ha)
120 Oltenita
100
Budesti
80
60 Fundulea
40 Lehliu Gara
20
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2016 2017 2018

2019
 nu deţinem date referitoare la spatii verzi degradate
VIII.1.5. Schimbările climatice şi efectele asupra mediului urban, sănătăţii şi calităţii

vieţii
VIII.1.5.1. Rata de mortalitate în aglomerările urbane ca urmare a
temperaturilor extreme în perioada de vară

Nu deţinem date la nivel de judeţ.
VIII.1.5.2. Expunerea populaţiei din aglomerările urbane la riscul de inundaţii
Nu au fost cazuri de inundatii in mediul urban in anul 2019.

IX. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI
IX.1.Monitorizarea radioactivitatii factorilor de mediu
Supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu pe teritoriul naţional este

asigurată prin Programul Standard de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului în
conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a Reţelei Naţionale de
Supraveghere a Radioactivităţii Mediului aprobat prin Ordinului Ministerului Mediului şi
Pădurilor nr. 1978/2010.

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face

parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României,
din cadrul Ministerul Mediului.
La nivelul anului 2019, RNSRM a cuprins un număr de 38 de staţii din cadrul
Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind
asigurată de Laboratorul Naţional de Referintă pentru Radioactivitatea Mediului, din
cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Staţia de Radioactivitate Călăraşi şi-a început activitatea în anul 1990, efectuând
în prezent măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu,
calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali radon si toron, cât si supravegherea
dozelor gamma absorbite în aer.
Staţia de Radioactivitate Călăraşi derulează un program standard de
supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore zilnic. Acest program standard de
recoltări şi măsurători asigură supravegherea radioactivitaţii mediului la nivelul judeţului,
în scopul detectării creşterii nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării /
alarmării factorilor de decizie.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice, săptămănale şi lunare pentru situaţii
normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare şi transmitere a
datelor înregistrate în cazul unor depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare /
alarmare.
Pe lângă programul standard, Staţia de Radioactivitate Călăraşi recoltează şi
pregăteşte zilnic probe de precipitaţii atmosferice, apă brută (fluviul Dunarea- braţ
Borcea) şi apă de foraj (de la o adâncime de 14 m) pentru analize de Tritiu şi Carbon-14,
participând la Programul de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu în zona de
influenţă a CNE PROD Cernavodă.
Programul standard de supraveghere :
Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Călăraşi rezultă din măsurătorile

beta globale pentru următorii factori de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi
umede, ape (brută si foraj), sol şi vegetaţie, precum şi măsurarea debitelor de doză
gamma absorbite în aer.
În anul 2019 s-au efectuat 4460 analize beta globale pe un număr de 1905 probe
de mediu şi un număr de 8635 transmisii de doză gamma externă
IX.1.1.Radioactivitatea aerului

Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferici constă în aspirarea pe

filtre a aerosolilor atmosferici şi măsurarea radioactivităţii filtrelor la diferite intervale de
timp.
Debitul dozei gama absorbite în aer

Doza gamma absorbită, ca mărime fizică, este deteminată prin măsurarea cu 2
staţii automate de monitorizare a dozei gama cu transmitere in timp real, primite in
cadrul proiectului Phare denumit: ,, Sistem de alarmare rapida pentru zona de influenta
a CNE Cernavoda”.
Una dintre staţii este amplasata la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului
Călăraşi si una la Statia Meteorologica Călăraşi.
In cadrul acestui proiect se asigura monitorizarea dozei gamma 24 de ore din
24. Inregistrarile de doza sunt transmise prin satelit si GSM/GPRS catre Serviciul
Laborator Radioactivitate din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Variaţia mediilor şi maximelor anuale ale debitului dozei gamma (exprimata în

μSv/h) înregistrat în municipiul Călăraşi, la Statia de monitorizare amplasata la Agentia
pentru Protecția Mediului Călăraşi în perioada 2010 – 2019 este prezentată în figura nr.
IX.1.1.1.
Variatia mediilor si maximelor anuale ale debitului

dozei gamma
0.180
0.160 0.160 0.155 0.15
0.140
0.131 0.13
0.120 0.120 0.121
0.100 0.097 0.093 0.095 0.094 0.097 0.101 0.101 0.098
μSv/h
0.080 0.076 0.075 0.074 0.074

0.060 0.065
0.040
0.020
0.000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
medie anuala maxima anuala

Figura nr.IX.1.1.1.Variaţia mediilor şi maximelor anuale ale debitului dozei gamma
în Călăraşi, în perioada 2010-2019
În perioada analizată, media anuală a debitului dozei gamma absorbite în aer a

înregistrat o scădere în anul 2012, în ceilalţi ani având valori aproape constante.Maxima
anuala a fost relativ constanta , inregistrand o usoara creştere in anul 2016.
Valorile orare ale debitului de doză gamma absorbite externe nu au prezentat
depăşiri ale limitei de avertizare de 1 μSv/h.
Aerosoli atmosferici
Staţia de Radioactivitate Călăraşi efectuează 2 aspiraţii zilnic (conform
programului de 11 ore), intervalele de aspiraţie fiind de 5 ore, iar volumele aspirate de
25 m3.
Filtrele aspirate şi măsurate beta global sunt expediate lunar către Laboratorul
Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului Bucureşti pentru analiză gamma
spectrometrică.
Variaţia medie lunară a activităţii beta globale - măsurare imediată (exprimată în
3
Bq/m ) a probelor de aerosoli atmosferici, în funcţie de variaţia diurnă (aspiraţia 02-07 şi
08-13) în municipiul Călăraşi, în anul 2019 este prezentată în figura nr. IX.1.1.2.
Variația medie lunară aprobelor de aerosoli

2-7 si 8-13
14
12
10
Bq/m.c
8 aspiratia 2-7
6 aspiratia 8-13
4
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Figura nr. IX.1.1.2.Variaţiile mediei lunare pe intervale de aspiratie (aspiratia 2-7 si

aspiratia 8-13) ale a activităţii beta globală (măsurare imediată) a aerosolilor atmosferici
în anul 2019
În cursul anului 2019 mediile lunare ale măsurătorilor imediate, aspiraţia 2-7 şi
aspiratia 8-13, au înregistrat aproape aceeaşi variaţie Se observă o diferenţă între
aspiraţia de zi şi aspiraţia de noapte, deoarece valorile de noapte sunt mai ridicate
decât cele înregistrate în timpul zilei.
Variaţia activităţii beta globale medie si maxima anuală – măsurare imediată,
pentru aspiratia 2-7 (exprimată în Bq/m3) a probelor de aerosoli atmosferici înregistrată
în municipiul Călăraşi, în perioada 2010-2019, este redata in figura de mai jos :
Figura nr. IX.1.1.3.Variaţia activităţii beta globale medie si maxima anuală -imediată
aspiraţia 02-07 a aerosolilor atmosferici în Călăraşi, în perioada 2010-2019
Variaţia activităţii beta globale medie si maxima anuală – măsurare imediată,

pentru aspiratia 8-13 (exprimată în Bq/m3) a probelor de aerosoli atmosferici înregistrată
în municipiul Călăraşi, în perioada 2010-2019, este redată în figura de mai jos :
Figura nr. IX.1.1.4.Variaţia activităţii beta globale medie si maxima anuală - imediată
aspiraţia 08-13 a aerosolilor atmosferici în Călăraşi, în perioada 2010 - 2019
Valorile obţinute s-au situat sub limita de avertizare specifică factorului de mediu
aer.
Mediile anuale ale radonului şi toronului din atmosferă, pe intervale de aspiraţie,
înregistrate în municipiul Călăraşi, în anul 2019, se regăsesc în tabelul alăturat :
Media anuală Media anuală Unitatea de

aspiraţia 1 aspiraţia 2 măsură
(02:00 - 7:00) (08:00 - 13:00)
Radon 19835.5 9060.5 Bq/m3
Toron 901.9 401.4 Bq/m3
Tabelul IX.1.1.1.Activitatea specifică medie anuală pentru radon şi toron,

pe intervale de aspiraţie, în anul 2019.
Aerosolii atmosferici, măsuraţi de către SSRM Călăraşi sunt măsuraţi şi după 5

zile, pe filtrul aspirat fiind radionuclizii artificiali şi Be-7, radionuclid cosmogenic.
Media anuală a activitatii beta globală - măsurarea după 5 zile pentru probele de
aerosoli atmosferici, pe intervale de aspiraţie, în municipiul Călăraşi, în anul 2019 se
regăseşte în tabelul nr. IX.1.1.2. :
Media anuală aspiraţia Media anuală aspiraţia Unitatea de măsura

1 2
(02:00 - 7:00) (08:00 - 13:00)
8,35 8,31 Bq/m3
Tabelul IX.1.1.2. Media anuală a activităţii beta globală măsurată dupa 5 zile pentru
aspiraţia 2-7 şi aspiraţia 8-13, a aerosolilor atmosferici, în municipiul Călăraşi, în anul 2019.
Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii
Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale (pulberi sedimentabile şi

precipitaţii atmosferice) se face zilnic, de pe o suprafaţă de 0.3 m 2, durata de prelevare
fiind de 24 ore.
Măsurarea activităţii beta globale a probei de depuneri se efectuează în două
etape:
a) imediat după pregătirea probei, în ziua recoltării (măsurare imediată)
b) după 5 zile de la recoltare (măsurare întârziată).
După măsurarea beta globală, probele zilnice sunt cumulate lunar şi expediate
pentru măsurarea gamma spectrometrică la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru
Radioactivitatea Mediului Bucureşti.
Variaţia mediilor şi maximelor anuale ale activităţii beta globale – măsurare
imediată (exprimată în Bq/m2zi) a depunerilor atmosferice totale, înregistrate în
municipiul Călăraşi, pentru perioada 2010 – 2019 este prezentată în figura nr. IX.1.1.5.
Figura nr. IX.1.1.5.Variaţia mediilor şi maximelor anuale ale activităţii beta globale
a depunerilor atmosferice totale în Călăraşi, în perioada 2010 – 2019
Valorile obţinute s-au situat in limita fondului natural pentru acest factor de
mediu.
Media anuală a activităţii beta globală-măsurarea după 5 zile pentru proba de
depuneri atmosferice in anul 2019 a fost: 0,53 Bq/m2zi.
Staţia de Radioactivitate Călăraşi prelevează şi pregăteşte preliminar probe

zilnice de precipitaţii atmosferice pentru analize de Tritiu si 14Carbon. Aceste probe sunt
prelevate conform programului special de monitorizare a radioactivităţii factorilor de
mediu în zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă şi se expediază lunar către
Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului Bucureşti pentru
măsurare spectrometrică.
IX.1.2.Radioactivitatea apelor

Radioactivitatea fluviului Dunărea

În cursul anului 2019 au fost prelevate probe zilnice de apă de suprafaţă din
Dunăre, braţul Borcea (cu excepţia zilelor de îngheţ). Măsurarea activităţii beta globale
a probelor s-a efectuat în două etape:
a) imediat
b) după 5 zile.
După măsurarea beta globală, reziduurile probelor de apă prelucrate au fost
cumulate lunar şi expediate către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru
Radioactivitatea Mediului Bucureşti în vederea măsurătorilor gamma spectrometrice.
Variaţia valorilor lunare (media, maxima şi minima) a măsurătorilor imediate
efectuate în anul 2019 la apa de suprafaţă din Dunăre este prezentată în figura nr.
IX1.2.1.
Variatia valorilor lunare a masuratorilor imediate
efectuate la apa de Dunare in anul 2019
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
Bq/L
0.4 Media
0.3 Maxima
0.2
Minima
0.1
0
Figura nr. IX.1.2.1.Variaţia valorilor lunare (media, maxima şi minima) a măsuratorilor imediate
efectuate la apa de Dunăre, în anul 2019
Media anuală a activităţii beta globală-măsurarea după 5 zile pentru proba de

apă de suprafaţă din Dunăre in anul 2019 a fost de 0.14 Bq/L.
Valorile obţinute s-au situat sub limita de avertizare specifică factorului de mediu.
Staţia de Radioactivitate Călăraşi prelevează şi pregăteşte preliminar probe
zilnice de apă brută (braţ Borcea – Dunăre) şi săptămânal apă de foraj pentru analize
de Tritiu si 14Carbon.
Recipienţii cu ape se păstrează la frigider, conform procedurilor in vigoare şi se
expediază lunar către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea
Mediului Bucureşti pentru măsurare spectrometrică.
Apa de foraj
Staţia de Radioactivitate Călăraşi efectuează măsurători beta globale zilnice la

apa de foraj. Aceasta este recoltată de la o adâncime de 14 m.
Măsurarea activităţii beta globale a probelor de apa de foraj s-a efectuat în două
etape : imediat şi după 5 zile.
După măsurarea beta globală, reziduurile probelor de apă prelucrate au fost
cumulate lunar şi expediate la sediul Laboratorului Naţional de Referinţă pentru
Radioactivitatea Mediului Bucureşti în vederea măsurătorilor spectrometrice.
Măsurători imediate :
Media lunară a activităţii beta specifice imediată, pentru apa de foraj, alături de
maximele şi minimele lunare sunt redate în graficul din figura nr. IX.1.2.2.
Figura nr. IX.1.2.2 .Media lunară a activităţii beta specifice – măsurători imediate
pentru apa de foraj în municipiul Călăraşi, în anul 2019
Media anuală a activităţii beta globală - măsurarea după 5 zile pentru proba de
apă de foraj in anul 2019 a fost de 0.15 Bq/L.
IX.1.3.Radioactivitatea solului

Probele de sol necultivat au fost prelevate în cursul anului 2019 cu o frecvenţă
săptămânală în perioada 01 aprilie – 31 octombrie, iar în afara acestei perioade a fost
prelevat/ măsurat de câte ori au permis condiţiile meteo. Prelevarea solului supus
măsurătorilor beta globale se face din perimetrul amplasamentului Staţiei de
Radioactivitate Călăraşi. Probele au fost prelucrate şi măsurate beta global la 5 zile.
Media anuală a activităţii beta globală pentru proba de sol a fost de 0.47 Bq/g.
Variaţia mediilor şi maximelor anuale ale activităţii beta globale (exprimată în
Bq/kg m.u.) a probelor de sol necultivat, înregistrată în municipiul Călăraşi, în perioada
2010 – 2019 este prezentată în graficul din figura nr. IX.1.3.1.
a solului în Călăraşi, în perioada 2010 – 2019
Pentru analize detaliate, care fac parte din programul special de monitorizare,
Staţia de Radioactivitate Călăraşi a prelevat, pregătit preliminar şi expediat semestrial
probe de sol arabil si nearabil pentru analize beta spectrometrice (3H şi 14C). Astfel au
fost prelevate, în luna mai şi în luna septembrie, câte o probă de sol cultivat si
necultivat, de pe o suprafaţă de 10x10 cm2 şi o adâncime de 5 cm.
Prelevarea probelor de sol nearabil se realizează din perimetrul
amplasamentului Staţiei de Radioactivitate Călăraşi, iar proba de sol arabil a fost
recoltată de la o fermă din balta judeţului Călăraşi.
IX.1.4. Radioactivitatea vegetatiei

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate în cursul anului 2019 cu o

frecvenţă săptămânală, în perioada 01 aprilie–31 octombrie, din perimetrul
amplasamentului Staţiei de Radioactivitate Călăraşi. Probele au fost prelucrate şi
măsurate la 5 zile de la recoltare.
Media anuala a activităţii beta globală pentru proba de vegetaţie a fost: 0.35
Bq/g.
Variaţia mediilor şi maximelor anuale ale activităţii beta globale (exprimată în
Bq/kg m.u, înregistrate, în perioada 2010 - 2019 este prezentată în graficul din figura nr.
IX.1.4.1.
a vegetaţiei spontane în municipiul Călăraşi, în perioada 2010 – 2019
Pentru analiza gamma spectrometrică, care face parte din programul special de
monitorizare, Staţia de Radioactivitate Călăraşi a prelevat, în lunile mai şi septembrie,
câte o probă semestrială de vegetaţie spontană de pe o suprafaţă de 1 m 2 din
perimetrul amplasamentului statiei. Probele au fost expediate către Laboratorul Naţional
de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului Bucureşti pentru analize detaliate beta
spectrometrice (3H si 14C) şi analize gamma spectrometrice.
Valorile înregistrarile de cele 2 staţii automate pentru controlul radiaţiilor gamma,

instalate în municipiul Călăraşi, prin Proiectul PHARE 2002 ,,Sistem de avertizare -
alarmare radiaţii” pentru zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă s-au incadrat in
limitele prevazute de normativele in vigoare.
X.CONSUMUL SI MEDIUL INCONJURATOR

X.1. Tendinte in consum
Amprenta ecologică măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra

biosferei, în funcţie de suprafaţa productivă (teren şi luciu de apă) a planetei necesară
pentru furnizarea resurselor naturale pe care le consumă şi pentru neutralizarea deşeurilor
pe care le generează locuitorii planetei. Amprenta ecologică a unei ţări include suprafaţa de
terenuri cultivate, păşuni, păduri şi ariile piscicole necesare pentru producţia de fibre,
materie lemnoasă şi alimente destinate consumului şi suprafeţele ocupate pentru
neutralizarea deşeurilor generate.
Biocapacitatea reprezintă suma totală a ariilor productive. Diferenţa dintre amprenta
ecologică şi biocapacitate arată dacă o ţară este debitor sau creditor ecologic.
X.1.1. Alimente şi băuturi

 consumul (disponibilul de consum) mediu anual de produse alimentare și băuturi (în
unităţi fizice) pe cap de locuitor, reprezintă cantitatea dintr-un produs sau grupă de
produse agroalimentare (primare sau prelucrate) consumată anual de un locuitor,
indiferent de sursa de aprovizionare (comerţ cu ridicata, comerţ cu amănuntul,
restaurante, cantine, producţia proprie etc.), precum şi de locul unde se consumă
(gospodării individuale, restaurante, cantine, cofetării, gospodării instituţionale etc.);
Nu deținem informații referitoare la consumul de alimente și băuturi / locuitor.
X.1.2. Locuințe
Din punct de vedere al organizării administrative a teritoriului, judeţul Călăraşi

cuprinde:
- Municipii :
• Călăraşi – reşedinţa judeţului;
• Olteniţa.
- Oraşe :
• Budeşti;
• Fundulea;
• Lehliu Gară.
- 50 Comune
- 160 Sate.
Numarul total de locuinte pe judetul Calarasi la sfarsitul anului 2019 este redat in
graficul alaturat :
Figura X.1.2.1. Repartizitia locuintelor la sfarsitul anului 2019
Sursa datelor : INS- TEMPO ONLINE
Figura X.1.2.2. Dinamica numărului de locuinţe la nivelul judeţului Călăraşi 2015-2019
Conform datelor statistice se constata cresteriale numarului de locuinte in anul 2019

fata de anul 2015 , iar ponderea acestora este in mediul rural.
Figura X.1.2.3. Dinamica numărului de locuitori la nivelul judeţului Călăraşi

2015-2019
Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica , se constata o scadere

a populatiei in anul 2019 fata de anul 2015 , atat in mediul urban cat si in mediul rural.
X.1.3. Mobilitate
X.1.3.1. Transportul de pasageri
Principalele cauze care stau la baza creşterii cererii de transport de pasageri este
creşterea veniturilor împreună cu o tendinţă de a cheltui mai mult sau mai puţin din
procentul din venit pentru transport. Prin urmare, venitul suplimentar înseamnă buget
suplimentar de călătorie, care permite călătorii mai frecvente, mai rapide, mai îndepărtate şi
mai luxoase.
Activitatea de transport este una dintre principalele surse de emisii de gaze cu efect
de seră şi, de asemenea, dă naştere la poluarea semnificativă a aerului şi la zgomot, care
pot afecta grav sănătatea umană şi ecosistemele.
.
Figura X.1.3.1.1 Dinamica numărului de calatori la nivel national 2015-2019
Reprezentarea alaturata pune in evidenta cresteri ale numarului de calatori in

perioada 2015-2018 , urmata de o usoara scadere in anul 2019.
La nivel local , dinamica pasagerilor transportati cu autobuze in transportul public

local este prezentata in graficul alaturat, si pune in evidenta cresterea numarului de
pasageri ce utilizeaza transportul public in perioada 2016-2018 , urmata de o usoara
scadere in anul 2019.
Figura X.1.3.1.2 Dinamica numărului de calatori la nivelul judetului Calarasi

2015-2019

X.1.3.2. Transportul de mărfuri
Transportul mărfurilor reprezintă o componentă esențială a procesului de producție și

presupune deplasarea componentelor și a produselor atât în incinta fabricii, cât si de la o
unitate la alta. Sistemul de transport reprezintă unul din elementele de bază pentru o
creștere economică fundamentală. Transportul creează valoare și un anumit grad de
utilitate (de loc și de timp).
In domeniul transporturilor, judetul Calarasi dispune de o retea de cai ferate in
expoloatare de 10759 km, iar transportul rutier este deservit de o retea de drumuri
publice care, la sfarsitul anului 2019, masura 1346 km. Din totalul drumurilor publice, 500km
(37,2%) sunt drumuri nationale si 846 km (62,8%) sunt drumuri judetene si comunale.Din
totalul drumurilor publice, 635 km reprezinta drumuri modernizate (din care 104km
autostrada) ,298 km drumuri cu imbracaminti usoare rutiere,pietruite 218 km si de pamant
192 km.
Judetul dispune de doua porturi: unul la Dunare, in municipiul Oltenita si altul pe
bratul Borcea, in municipiul Calarasi. Ambele sunt destinate transportului de persoane si
marfuri.
Portul Calarasi dispune de un ferry-boat, in scopul traversarii Dunarii, intre Calarasi si
Silistra (Bulgaria).
Figura X.1.3.1.3 Dinamica marfurilor transportate in anul 2019 pe moduri de transport
Analizand datele statistice furnizate de Institutul National de Statistica se observa o

pondere ridicata a marfurilor transportate prin sistemul rutier..
X.2. Factori care influenţează consumul
Consumul generează un impact negativ asupra mediului, în special alimentele, clădirile

și transporturile, acesta fiind domeniul în care trebuie să se intervină cel mai rapid.
Îmbunătățirea construcției și a utilizării clădirilor, de exemplu, ar putea reduce consumul
final de energie și emisiile de gaze cu efect de seră precum și consumul de apă.
Factorii care influențează consumul sunt determinați de :
 Influenţele economice
 Influenţele demografice
 Tehnologia şi inovaţia
 Influenţele sociale şi culturale
 Tipurile de consumatori
Influenţele economice au rol esenţial, deoarece la nivel macroeconomic ei
caracterizează capacitatea de cumpărare de care dispune societatea la un moment dat,
constituind premisa formării comportamentul consumatorului. Ei afectează direct mărimea şi
evoluţia consumului.
La nivel macroeconomic se manifestă prin dinamica şi nivelul indicatorilor sintetici
macroeconomici (produs naţional brut şi net, produs intern brut şi net, venit naţional etc.),
evoluţia principalelor domenii de activitate, exprimată prin indicatorii specifici ai producţiei
industriale şi agricole, ai transporturilor, ai telecomunicaţiilor, ai construcţiilor, ai comerţului
interior şi exterior etc., modificarea veniturilor reale ale populaţiei, credit, inflaţie, şomaj etc.,
exprimând în fapt dorinţa de cumpărare.
La nivel microeconomic, venitul consumatorului este factorul esenţial care, prin
mărime, formă, dinamică, distribuţie în timp, destinaţie etc., constituie premisa materială a
comportamentului consumatorului şi principala restricţie care se impune acestuia.
Pentru a-i încuraja pe oameni să protejeze natura, să evite poluarea, să elimine
deșeurile și să gestioneze adecvat resursele naturale, o soluție ar fi introducerea unui
stimulent financiar. Acesta este motivul pentru care politica de mediu încearcă să utilizeze
stimulente de natură economică pentru a încuraja schimbarea anumitor comportamente.
Factorii demografici. La nivel macroeconomic, principalele variabile care
influenteaza consumul sunt : numărul populaţiei, structura pe grupe de vârstă, ocupaţie,
nivel educaţional, număr de familii şi gospodării, mărimea unei familii şi a gospodăriei,
mobilitatea populaţiei, tipul de habitat (urban, rural).
La nivelul consumatorului, importante sunt: vârsta, sexul, situaţia matrimonială,
caracteristicile fizice, de rasă etc
Cunoaşterea acestor variabile are mare însemnătate, deoarece dă posibilitate
predicţiilor unor consecinţe din punctul de vedere al marketingului, al unor tendinţe ale
variabilelor demografice, care vor modifica comportamentul consumatorului.
În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a
crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un
dezechilibru ecologic.
Această evoluţie îşi pune amprenta în mod nefavorabil asupra mediului şi a
componentelor sale.
Tehnologia și inovația influențează consumul . Proiectarea ecologică și ecoinovarea
pot reduce impactul producerii de bunuri. Acestea pot contribui la îmbunătățirea
performanței ecologice a produselor pe toată durata ciclului de viață și la creșterea cererii
de tehnologii de producție mai performante.
Făcând alegerile potrivite în materie de consum, cetățenii pot juca un rol major. Pentru
a proteja mediul și pentru a ajuta industria, avem nevoie de tehnologii, procese și modele
economice care să utilizeze resursele în mod mai eficient. Aceste soluții sunt numite
„ecoinovare”.
Factorii sociali și culturali
În explicarea comportamentului consumatorului trebuie avută în vedere influenţa
dedusă a factorilor sociali, deoarece ei sunt o componentă importantă a macromediului de
marketing.
Tipurile de consumatori au o influență majoră asupra calității mediului inconjurător.
În ultimii ani, se observa o modificare în comportamentul consumatorului,
remarcându-se o mare nevoie pentru produsele care nu sunt periculoase pentru mediu.
X.3. Presiunile asupra mediului cauzate de consum
X.3.1 Emisii de gaze cu efect de serǎ din sectorul rezidenţial
Acest indicator evidenţiază emisiile de gaze cu efect de serǎ pe sectoarele de

activitate (surse de emisii) definite de Agenţia Europeanǎ de Mediu: Energie, Procese
industriale, Utilizarea solvenţilor şi a altor produse, Deşeuri, Agricultură, Alte sectoare,
Cantitatea netă de CO2 (sechestrări şi emisii) şi cantităţile de CO2, CH4, N2O, (emisii)
aferente sectorului LULUCF(Utilizareaterenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi
silvicultură).
X.3.2. Consumul de energie pe locuitor

Consumul de energie pe locuitor evaluează gradul de dependenţă energetică la nivel
de sector şi urmăreşte progresul realizat în reducerea consumului de energie în diferite
sectoare de activitate. Indirect, arată progresul (sau lipsa progresului) în reducerea efectelor
asupra mediului asociate producţiei de energie datorită economiilor de energie în sectoarele
de utilizare finală (transporturi, industrie, servicii, gospodării). De asemenea, consumul de
energie este util în monitorizarea progreselor înregistrate în punerea în aplicare a politicilor
privind eficienţa energetică şi conservarea energiei.
Consumul final de energie acoperă cantităţile de energie furnizate consumatorului
final în cele mai diverse scopuri energetice. Este calculat ca fiind suma consumului final de
energie din toate sectoarele de activitate. Acestea sunt structurate astfel încât să cuprindă
industria, transporturile, gospodăriile, serviciile şi agricultura. Nu sunt cuprinse cantităţile
utilizate în scop neenergetic şi cele utilizate pentru producerea altor combustibili. De
asemenea, nu se includ consumurile în sectorul energetic şi pierderile de transport şi
distribuţie.
Tipul şi importanţa presiunilor determinate de consumul de energie asupra mediului
(de exemplu, emisiile de GES, poluarea aerului, etc) depind de sursele de energie (şi de
modul în care acestea sunt utilizate) şi de volumul total de energie consumată. O modalitate
de a reduce presiunile determinate de consumul de energie asupra mediului este aceea de
a utiliza mai puţină energie. Acest lucru se poate realiza prin reducerea consumului de
energie în activităţile ce implică utilizarea energiei (ex. încălzire, transportul pasagerilor sau
mărfurilor), sau prin utilizarea energiei într-un mod mai eficient (utilizând astfel mai puţină
energie pe unitate de activitate), sau printr-o combinare a celor două soluţii.
X.3.3 Utilizarea materialelor

Consumul intern de materiale (DMC – Domestic Material Consumption) – cuprinde
cantitatea totală de materiale utilizate direct în economie (extracţia internă utilizată plus
importurile). Componentele DMC sunt: Intrările directe de materiale (DMI) şi exportul de
materiale.
Trebuie menținut un echilibru intre producție şi consum, astfel încât să se asigure o
dezvoltare durabilă.
Toate produsele au o bază naturală. Economiile europene depind într-o mare
măsură de resurse naturale. În cazul în care se mențin modelele actuale de dezvoltare,
degradarea și epuizarea resurselor naturale vor continua, la fel ca și generarea de deșeuri.
Gradul consumului actual de resurse este de o asemenea amploare încât pune în pericol
șansele generațiilor viitoare – și ale țărilor în curs de dezvoltare – de a avea acces la partea
lor echitabilă de resurse rare.
Utilizarea rațională a resurselor naturale a fost una dintre primele preocupări de
mediu la baza primelor tratate europene.
Trebuie găsite modalități de a spori productivitatea resurselor și de a decupla
creșterea economică de utilizarea resurselor și de impactul acesteia asupra mediului.
Creșterea eficienței utilizării resurselor va fi esențială pentru asigurarea creșterii economice.
Reciclarea materialelor refolosibile reduce drastic consumul resurselor naturale
(petrol, apă, energie) precum şi nivelul emisiilor nocive în aer: Faţă de alte metode
ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea societății.
Deşeurile menajere trebuie însă sortate înainte de a le arunca în containere separate pe
tipul de deşeu acceptat (plastic, sticlă, hârtie etc).
Dezvoltarea de noi concepte pentru utilizarea durabilă a resurselor primare şi
materialelor prin educarea, conștientizarea, instruirea și motivarea tuturor, în vederea
formării unei mentalități proactive în domeniul protecției mediului va asigura viitorul
generațiilor următoare.
X.4. Prognoze, politici şi măsuri privind consumul şi mediul
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României stabileşte obiective concrete

pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare
generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare,
orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în
armonie cu mediul natural.
Conform Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României obiectivele
strategice, pe termen scurt, mediu şi lung sunt:
• Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în
ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE.
• Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
• Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al
ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Raport Anual Starea Factorilor de Mediu in Judetul Calarasi in Anul 2019

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Anual Starea Factorilor de Mediu in Judetul Calarasi in Anul 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT

I. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

IV. UTILIZAREA TERENURILOR

V. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

VII. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE

VIII. MEDIUL URBAN, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

X. CONSUMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

I. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

Figura I.1.1 Staţii automate de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Călăraşi-

Tabelul I.1.1 Staţii automate de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Călăraşi.

I.1.1.Starea de calitate a aerului înconjurător

Concentraţiile medii anuale ale poluanţilor atmosferici monitorizati și care întrunesc

SO2- Concentratii medii anuale inregistrate la statiile

Concentratiile de dioxid de sulf din aerul inconjurator se evalueaza folosind valoarea

PM 10 grav- Concentratii medii anuale inregistrate la

Concentraţiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul

Ozon- valoarea maxima anuala a mediei mobile

CO- valoarea maxima anuala a mediei mobile

Monoxidul de carbon se determină în sistem automat la cele 3 stații de monitorizare

NO2- Concentratii medii anuale inregistrate la statiile de

Benzenul este o substanţă toxică, cu potenţial cancerigen, provenită în principal

Stația Valoare medie anuală Valoare limită anuală

Amoniacul este un poluant nereglementat de legislatia in vigoare. El se determina

NH3- Concentratii medii anuale inregistrate la statia de

I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi

A. Indicatori specifici – nu este cazul

B. Alte date şi informaţii specifice

Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate la staţiile de monitorizare a calităţii

SO2 - Evolutia concentraţiei medii anuale la staţiile de

PM10grav - Evolutia concentraţiei medii anuale la staţiile

CO- Evoluţia concentraţiilor medii anuale înregistrate

Ozon - Evolutia concentraţiei medii anuale la staţiile de

Evoluţia indicatorului NO2 și benzen nu poate fi realizată deoarece în perioada

Staţia de monitorizare a calităţii aerului Cl-1 este staţie de trafic. În perioada

Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor

SO2 NO2 PM10 BENZEN Pb CO

I.1.1.3. Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea

Determinările de pulberi în suspensie au pus în evidență depășiri ale valorii limită

Evolutia PM10grav la statia CL-2

I.1.2.Efectele poluării aerului înconjurător

Nu detinem date referitoare la efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătăţii.

I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor

Deoarece nu au fost înregistrate depășiri la indicatorii monitorizați la staţiile

I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului şi vegetaţiei

Deoarece nu au fost înregistrate depășiri la indicatorii monitorizați la staţiile

I.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează

Nivelul emisiilor de substanţe poluante evacuate în atmosferă se poate reduce

I.2.1.Emisiile de poluanţi atmosferici şi principalele surse de emisie

Cod indicator România: RO27

Cod indicator România: RO29

Cod indicator România: RO01

Contributia subsectoarelor de activitate din energie

SOX NOX NH3

Figura nr. I.2.1.1.1

Cod indicator România: RO02

Contributia subsectoarelor de activitate din energie privind

Figura nr. I.2.1.1.2

Cod indicator România: RO03

Contributia subsectoarelor de activitate din energie privind emisiile

Din reprezentarea grafică prezentată, contribuţia pentru anul 2019 la emisiile de

Cod indicator România: RO38

Contributia subsectoarelor de activitate din energie privind emisiile

Figura nr. I.2.1.1.4.

Cod indicator România: RO39