OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Secțiunea A – Limba și literatura română

Etapa locală
08.02.2020
Clasa a VI-a
Varianta 1
* Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
* Punctajul total este de 100 de puncte.

Se dau textele:
A. Trăia odată un ceasornicar batrân. Într-o zi, plimbându-se printr-o pădure de la marginea oraşului, văzu
un ceas aruncat la rădăcina unui stejar. Era mare cât un băiat sau o fetiță de patru ani, avea limbile de aur şi
cifrele de pietre scumpe.
Niciodată nu mai văzuse ceasornicarul un asemenea ceas! Îl privi pe toate părţile însă ceasul nu mergea. Îl
5 luă acasă şi îl desfăcu să îl repare. Pe vremea aceea, în fiecare ceas locuia un pitic. El era cel care mişca roţile
dinţate şi bătea cu un ciocanel, făcând tic – tac, tic – tac…
Ceasul pe care îl găsise meşterul nu avea pitic. Avea însă un pitic într-un sertar, de la un ceas care fusese
strivit din greşeală de stăpânul său. Repară ceasornicarul ceasul şi îl aşeză în vitrina, doar, doar o veni păgubitul
după el.
10 Într-o zi trecu pe acolo împăratul care văzând ceasul dori să-l cumpere. Îl duse la palat şi îl aşeză în sala
tronului păzit de doi ostaşi. Din ziua aceea se petrecu un lucru tare ciudat. De câte ori venea la palat câte un boier
să se plangă că-l necăjesc ţăranii, abia îi spunea împăratul: ,,Vorbeşte! Îţi dau voie să vorbeşti o oră…” că ceasul
cu limbi de aur şi arăta că ora trecuse! Plecă boierul supărat, fără să apuce să deschidă gura. Dacă venea însă o
vaduvă, care îl învinuia pe boier că-i fură şi ultima bucaţică de pâine, împăratul îi spunea:
15 – Ei, vorbeşte şi tu! Îţi dau voie o clipă… Şi iată că după ceasul cu limba de aur, clipa ţinea, ţinea şi nu se
mai sfârşea… Pleca vaduva numai când spusese tot ce avea pe inima!
Dacă au văzut aşa, s-au strâns boierii într-o zi şi s-au dus la împărat.
– Măria ta, nu se mai poate… Ceasul Măriei tale ne face viaţa amară. Nu merge bine, Măria ta!
L-a chemat împăratul pe ceasornicar şi i-a dat ceasul să-l repare. (…) Ajuns acasă, ceasornicarul scoase
20 piticul din ceas şi îl întrebă ce se întamplă.
– Meştere, meştere – oftă piticul – ce să fac dacă am o inimă? Inima ţine cu oamenii nevoiaşi şi nu-i iubeşte
pe boierii hrăpăreţi… Atunci pun ceasul să meargă mai repede sau mai încet după cum cred eu că e bine. Meşterul
dădu din cap. Doar avea şi el o inima şi-l înţelegea tare bine pe piticul cel inimos!
(Vladimir Colin, Povestea ceasului cu inimă)
25 B. Cum stăteam așa, in genunchi, sprijinit în mâini și aplecat cu tot trupul peste răsadurile mele, am auzit
deodată pe cineva care mă striga cu o voce nerăbdătoare. Mare nu mi-a fost însă mirarea când l-am zărit, în
mijlocul bătăturii, pe Vitalis cu trupa lui. În clipa aceea am înțeles de ce mă chemase Barberin: mă dădea lui
Vitalis; iar pentru ca tușa Barberin să nu se poată impotrivi, o trimisese dis-de-dimineață în sat. Simțind că din
partea lui Barberin nu puteam să m-aștept la niciun fel de milă sau de ajutor, am început să mă rog de Vitalis:
30 – Domnule, vă rog din suflet, nu mă luați de aici!

Și-am izbucnit în hohote de plâns.

– Lasă, băiete, îmi răspunse el, blând, să vezi ce bine o să ne împăcăm noi. Eu nu bat copiii; și-apoi,
gândește-te că ai să fii în tovărășia elevilor mei, care sunt atât de simpatici! După cine îți pare așa de rău?

– După tușa!

Olimpiada de limba și literatura română – Secțiunea A Varianta 1

Clasa a VI-a

Pagina 1 din 3
35 – Orice s-ar întâmpla, aici nu mai rămâi! Se răsti la mine Barberin, luându-mă de ureche. Ori cu
dumnealui, ori la orfelinat. Alege!

– Vreau să rămân cu tușa!

– Da’ isprăvește-odată! Urlă el, scos din sărite. Dacă nu vrei să înțelegi decât cu bătaia, te cotonogesc.

– Îi pare rău după mătușa-sa, spuse Vitalis. Înseamnă că are inimă bună; nu trebuie să-l bați.(…)

40 – Mamă, mămico!

Dar nimeni nu-mi răspunse și glasul mi se înecă într-un hohot de plâns. Trebuia să plec cu Vitalis, care nu-
mi dădea drumul.

– Călătorie sprâncenată! Ne strigă Barberin și intră în casă. Totul se sfârșise.

– Hai, Remi! Hai, baiețelule, să mergem! Îmi șopti bătrânul.(…) Mă iubea și îl iubeam.

(Hector Malot, Singur pe lume)

C.

SUBIECTUL I 20 de puncte
Scrie numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Sunt despărțite corect în silabe toate cuvintele din seria: 2p
a) ce-a-sor-ni-car, des-chi-să, ge-nun-chi;
b) cea-sor-ni-car, des-chi-să, ge-nunchi;
c) cea-sor-ni-car, de-schi-să, ge-nunchi.

2. Sinonimele contextuale ale cuvintelor necăjesc, hrăpăreți, milă, tovărășie, din rândurile 12, 22, 29 și 33, sunt în
ordine: 2p
a) a supăra, darnici, îndurare, companie;
b) a îmbuna, lacomi, cruzime, companie;
c) a supăra, avari, îndurare, companie.

3. În enunțul: Era mare cât un băiat sau o fetiță de patru ani, există: 2p
a) cuvântul polisemantic mare;
b) omonimul cuvântului mare;
c) antonimul cuvântului mare.

Olimpiada de limba și literatura română – Secțiunea A Varianta 1

Clasa a VI-a

Pagina 2 din 3
Scrie pe foaia de concurs răspunsurile corecte la cerințele de mai jos:
4. Transcrie o propoziție dezvoltată, exclamativă din rândurile 30-35. 2p
5. Menționează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în secvențele: ce să fac dacă am o inimă mare și când
l-am zărit, în mijlocul bătăturii. 2p
6. Transcrie, din rândurile 30-35, două verbe la moduri diferite, precizând denumirea fiecărui mod. 2p

7. Construiește două enunțuri care substantivele ceasul (rândul 7) și limba (rândul 15) să aibă alt sens decât cel din
text. 2p
8. Menționează cazul și funcția sintactică a substantivelor din rândul 32. 2p
9. Rescrie, din rândurile 40-45, un substantiv în cazul vocativ. 2p
10. Alcătuiește un enunț prin care să-i dai un sfat lui Remi, folosind un substantiv în cazul vocativ. 2p

SUBIECTUL al II – lea 40 de puncte

1. Ce făcea piticul când boierii veneau să se plângă de țăranii care îi necăjeau? 6p
2. La ce concluzie ajunge ceasornicarul, din textul A, când află de la pitic ce se întâmplase la palat? 6p
3. Care este motivul vizitei lui Vitalis? 6p
4. Cum reacționează Barberin când vede că băiatul se împotrivește să plece cu Vitalis și trupa lui? 6p
5. Prin cine este reprezentată răutatea în textele A și B? Exemplifică prin câte o secvență din fiecare text. 8p
6. Care este legătura dintre imagine și mesajul care apare inserat în caseta textului C ? 8p

SUBIECTUL al III – lea 40 de puncte

Bunătatea îi unește pe oameni?

Scrie o compunere, de 150 – 300 de cuvinte, în care să răspunzi la această întrebare, justificându-ți ideile
prin valorificarea semnificațiilor și a valorilor propuse de textele-suport, precum și a lecturilor, a experiențelor
personale sau culturale.

În elaborarea răspunsului, vei avea în vedere:

- formularea unui răspuns clar, convingător și adecvat la întrebarea dată; 4p
- interpretarea unui eveniment/unei idei din fiecare din cele trei texte, pentru justificarea răspunsului; 12p
- corelarea ideilor din cele trei texte cu idei dintr-un alt text literar sau cu aspecte din experiența personală sau
culturală; 10p
- respectarea structurii unei compuneri, claritatea exprimării și coerența ideilor. 8p

Vei primi 34 de puncte pentru conținutul compunerii și 6 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și
dezvoltă subiectul propus.

Olimpiada de limba și literatura română – Secțiunea A Varianta 1

Clasa a VI-a

Pagina 3 din 3