Sunteți pe pagina 1din 12

OLIMPIADA NAŢIONALĂ

UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ


pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
12 martie 2022

CLASA a V-a
Varianta 2

Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Citeşte cu atenţie textele următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerințele date:

PARTEA I (20 de puncte)


Se dă textul:
Pe Tâmpa se spune că te poți trezi nas în nas cu o mulțime de animale sălbatice: urși, vulpi,
porci mistreți. Adevărul e că n-am văzut așa ceva, deși am vizitat-o în toate anotimpurile și la toate
orele, până și la miezul nopții, la un An Nou. O singură dată am zărit totuși un pui de mistreț, care
părea foarte speriat, mai speriat ca noi, și alerga buf-buf greoi și totuși precipitat. De râși nici măcar
vechii brașoveni nu pomeneau, cred că erau pură legendă, ca să atragă turiștii. În schimb, am dat
adesea de veverițe, șerpi, fluturi și tot soiuri de păsări foarte rapide.
Am intrat cu toții în peșteră, dar n-a fost nevoie de lumânări ca să vedem că se înfundă bine de
tot numai după câțiva metri. Înăuntru era rece și am văzut o pătură zdrențuită. Sigur nu era a ursului.
Am ieșit rapid și iar am ținut „consiliu”. Exista posibilitatea ca tunelul să plece de undeva, din
apropiere.
- Apucați-vă să căutați!
N-am prea înțeles ce am de făcut, dar m-am băgat și eu în niște tufișuri dese, pierzându-i pe
ceilalți din ochi. Mi-am făcut zgârâieturi pe brațe și pe picioare, n-am găsit nimic, așa că am ieșit și
m-am așezat să mă odihnesc pe un mic scaun de stâncă netedă, încălzit de soare. Priveam în jur cu
emoția aia pe care o ai când simți că se va întâmpla ceva important. Presimțirea asta nu m-a
dezamăgit niciodată. Nici acum.
Lângă mine era o șopârlă maronie, parcă ofilită, care stătea la soare pe un scaun de piatră
asemănător cu al meu; pentru ea era mai degrabă pat, pesemne. Părea cufundată în somn. M-am dus
să o văd de aproape, dar când am atins-o cu umbra mea a șfichiuit-o dintr-odată ca un bici, desenând
printre scurtele ierburi S-uri culcate, cu o iuțeală de nedescris. Se vede că nu dormea. Am mers și eu
după ea, imaginându-mi cum ar fi să pot și eu să mă mișc în S-uri rapide, am pierdut-o din ochi, apoi
am regăsit-o sub o altă piatră și, la un moment dat, într-un loc neobișnuit de plat, am pierdut-o de tot.
Acolo unde a dispărut, era un fel de vizuină sau, de ce nu, o gaură de tunel. I-am strigat imediat pe
ceilalți și au venit într-un suflet, dar n-au fost chiar atât de bucuroși pe cât îmi doream.
(Ioana Pârvulescu, Inocenții)
1. Transcrie două cuvinte/structuri care se referă la spațiul desfășurării acțiunii. 4p.
2. Notează, pe foaia de concurs, litera care conține un enunț referitor la presimțirea unei mari 4p.
descoperiri, așa cum reiese din textul dat:
a) N-am prea înțeles ce am de făcut;
b) Am ieșit rapid și iar am ținut „consiliu”;
c) Priveam în jur cu emoția aia pe care o ai când simți că se va întâmpla ceva.
3. Ordonează enunţurile următoare, conform apariţiei lor în fragment. 4p.
a) Lângă mine era o șopârlă maronie, parcă ofilită;
b) Mi-am făcut zgârâieturi pe brațe și pe picioare;
c) Înăuntru era rece și am văzut o pătură zdrențuită;
d) O singură dată am zărit totuși un pui de mistreț.
4. Explică, în aproximativ 30 de cuvinte, înțelesul secvenței: „dar când am atins-o cu umbra 4p.
mea a șfichiuit-o dintr-odată ca un bici, desenând printre scurtele ierburi S-uri culcate, cu o
iuțeală de nedescris”
5. Motivează, în aproximativ 50 de cuvinte, pe baza textului dat, de ce crezi că prietenii 4p.
personajului-narator „n-au fost chiar atât de bucuroși” că au găsit un fel de vizuină sau o
gaură de tunel, pe Tâmpa.

PARTEA a II-a (20 de puncte)


Se dă textul:
Muntele Tâmpa este unul dintre simbolurile oraşului Brașov şi veghează de sute de ani. Mai
multe legende despre muntele din oraş circulă şi astăzi şi chiar îi sperie pe unii turişti.
Una dintre cele mai vechi legende spune că sub munte ar exista un lac uriaş care ar fi de fapt
rămăşiţa unei mări, dar şi multe tuneluri subterane unde ar fi fost ascunse comori. Amatorii teoriei
drobului de sare spun că dacă acest lac s-ar revărsa ar acoperi complet Braşovul. Oamenii de ştiinţă
şi geologii nu au reuşit însă să demonstreze existenţa acestui lac, dar nici să infirme teoria. Dacă
lacul nu a fost descoperit, existenţa a trei-patru tuneluri săpate în munte este reală.
Astăzi, numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre
turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele.
Şi edilii locali au avansat de mai multe ori ideea construirii unui tunel pe sub munte, dar acesta nu s-a
concretizat. „Despre existenţa unui lac nu există niciun fel de dovezi, dar legenda circulă în
continuare. În schimb tunelurile de sub munte, denumite catacombe chiar există, chiar dacă astăzi
sunt astupate. Acestea erau folosite în trecut de locuitorii cetăţii ca adăpost în timpul invaziilor
străine. Se spune că oamenii chiar aduceau provizii şi le ascundeau în catacombe, iar când trebuia să
se dea o bătălie, aici se ascundeau femeile şi copiii. Din păcate, în menţiunile istorice nu sunt multe
date despre aceste lucruri. Mai circulă şi o altă legendă care spune că în timpul celui de al Doilea
Război Mondial, în tunel ar fi fost ţinuţi mai mulţi prizonieri germani, dar nici această teorie nu a fost
dovedită“, a spus Mihai Ţurcanu, profesor de istorie.
https://locale/brasov/foto-legendele-muntelui-tampa

1. Precizează, într-un enunț, numărul de tuneluri care au existat sub Muntele Tâmpa. 4p.
2. Menționează două roluri ale tunelurilor, în trecut, potrivit istoricului Mihai Țurcanu. 4p.
3. Transcrie din textul dat un indice spațial exprimat printr-un substantiv propriu. 4p.
4. Scrie, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este scrisă afirmația corectă, așa cum reiese 4p.
din textul dat:
a) una dintre cele mai vechi legende spune că sub munte ar exista o mare;
b) dacă acest lac s-ar revărsa, ar acoperi complet Tâmpa;
c) în timpul celui de al Doilea Război Mondial, în tunel ar fi fost ţinuţi prizonieri turci;
d) Muntele Tâmpa este unul dintre simbolurile oraşului Brașov.
5. Explică, în aproximativ 30 de cuvinte, înțelesul secvenţei: Muntele Tâmpa (…) veghează de sute 4p.
de ani.

PARTEA a III-a (50 de puncte)


1. Numeşte, într-un enunț, un element comun de conținut identificat în cele două texte. 5p.
2. Transcrie, din al doilea text, o secvență în care este prezentată o legendă a muntelui Tâmpa. 5p.
3. Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul care denumește orașul de la poalele muntelui 5p.
Tâmpa, așa cum reiese din al doilea text.
4. 4. Motivează, în aproximativ 30 de cuvinte, pe baza celui de-al doilea text, de ce Muntele Tâmpa 5p.
este unul dintre simbolurile oraşului Brașov.
5.
6. Construiește un dialog, de 6 – 8 replici, dintre doi copii de vârsta ta care vor să plece într-o 10p.
călătorie la Brașov.
7. Redactează o compunere narativă, de 150 - 200 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare
petrecută la munte. 10p.

Notă!
În cazul ultimilor doi itemi, la evaluarea răspunsurilor, se vor avea în vedere:
• corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor; 2p.
• respectarea părţilor unei compuneri; 2p.
• proprietatea termenilor, bogăţia şi expresivitatea vocabularului; 2p.
• ortografia; 2p.
• punctuaţia. 2p.

Timpul de lucru: 2 ore


Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
OLIMPIADA NAŢIONALĂ
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
12 martie 2022

CLASA a VI-a
varianta 2

Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Citeşte cu atenţie textele următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerințele date:

PARTEA I (20 de puncte)


Se dă textul:
Ați văzut voi, copii, un om care mănâncă săbii de trei ori pe zi? Și care scoate un porumbel,
soarele și tot cerul dintr-o batistă? N-ați văzut, puneți-l pe listă. Dar ursul care a învățat carte și
spune la toată lumea că vrea să urmeze mai departe? Știți cum se face să dispară în ceață un borcan
cu dulceață?
Tii! Dar multe nu știți voi, copii! Repede la circul cel mai înalt să vă îmbogățiți cunoștințele în
asalt. Aici e ca la teatru, înțelegi totul dacă ești cu ochii în patru. Cântă muzica, spectatorii au
înlemnit: programul e nemaipomenit. Un om pescuiește, aruncând undița în sală, ca în iazul de la
moară. Din coafura unei doamne frumoase a scos două broaște-țestoase, iar din sufletul unui vecin a
pescuit un rechin. Să nu credeți că toate acestea sunt minciuni sau că, doamne ferește, la circ se
întâmplă minuni. Acrobații aceștia, care se dau peste cap în aer, pot sări așa fiindcă sorb multă cafea.
Eu – las' că-s și mai ușor – dacă beau două cafele, zbor! Mă ține atmosfera ca pe aeroplan și scriu
poezii pe tavan. Atenție, urmează un număr interesant: dansează un elefant. Dansează singur,
maimuțele l-au refuzat; mi se pare că le-a călcat pe picioare. Și acum, aoleu, un om bagă capul în
gura unui leu. Doar Emil zâmbește iară: „Hm, e leu doar pe dinafară. C-am mai văzut eu un urs alpin
și-n el era unchiul Marin.”
Să știți că la circ animalele nu sunt de pâslă sau de plută, ci sunt autentice, sută la sută. Leul l-
ar manca pe omul acela într-o clipită, dar e dresorul lui și nu poate să-l înghită. Și apoi l-au învățat
părinții: dacă mănâncă prea mulți oameni, i se strepezesc dinții. Bum! Bum! O, dar am rămas singuri.
Toată lumea a plecat, că programul s-a terminat. Și n-o să ne mai dea o dată fiindcă am rămas noi, cu
gura căscată. Așa că mergeți acasă, închideți bine ușile și, dacă vreți, faceți și voi circ cu păpușile.
Scufița Roșie și încă vreo câteva domnișoare sunt bune dansatoare. Iepurașul de catifea va face salturi
mortale în gura celorlalte animale. Pisica se va împrieteni la cataramă cu – săraca – rândunică. Dacă
o să vi se pară prea mică trupa, priviți-o numai cu lupa. Așa o să puteți vedea cele mai grozave
animale din pădurile tropicale.
(Marin Sorescu, Scamatorii, scamatorii, scamatorii)

scamatorie - faptă, acțiune aparent miraculoasă, bazată pe iluzii optice create de dibăcia și de rapiditatea
gesturilor scamatorului, de agerimea mâinilor lui etc.;
scamator - persoană care face scamatorii;
1. Menționează două animale care participă la circ. 4p.
2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află varianta corectă de răspuns: 4p.
Din sufletul unui vecin a fost pescuit(ă):
a. un pește;
b. un rechin;
c. o caracatiță;
d. o broască.
3. Ordonează enunțurile următoare, conform apariției ideilor în fragment. 4p.
a. Un elefant dansează singur.
b. Acrobații se dau peste cap în aer.
c. La circ animalele sunt autentice.
d. Copiii sunt trimiși la circ pentru a-și îmbogăți cunoștințele.
e. Din coafura unei doamne ies două broaște-țestoase.
4. Explică, în minimum 30 de cuvinte, înțelesul enunțului „Aici e ca la teatru, înțelegi totul dacă 4p.
ești cu ochii în patru.”
5. Motivează, în minimum 50 de cuvinte, pe baza textului dat, de ce crezi că programul de la 4p.
circ e nemaipomenit.

PARTEA a II-a (20 de puncte)


Se dă textul :
În 1786, plutonierul-major Philip Astley, supranumit astăzi „părintele circului modern”,
reintroducea în scenă principiul circului roman, efectuând acrobații pe cai într-un ring amenajat
pe câmp. Cercul avea diametrul de 13 metri, atât cât au ringurile circurilor din zilele noastre, și îi
permitea lui Astley să se mențină călare în timpul acrobațiilor datorită forței centrifuge. După ce
reprezentațiile sale au început să aibă din ce în ce mai mult succes, Astley a introdus, pentru
varietate, acrobații și jonglerii. Pe aceleași ringuri, actorii de circ provocau fenomene naturale
precum cutremure sau erupții vulcanice, totul pentru audiența uluită de aceste minuni.
Acrobația, unul dintre elementele de bază ale spectacolelor de circ, se regăsește în tradițiile
mai multor culturi. Deși există multe elemente comune între circul modern vestic și circul
chinezesc, stilurile celor două sunt totuși diferite, primul incluzând clovni și dresaj de animale, cel
de-al doilea oferind spectacole cu personaje din teatrul tradițional chinezesc. Tot în zilele noastre,
unul dintre circurile care se află la polul opus celor cunoscute la scară largă este celebrul Circ al
Soarelui, care nu are reprezentații cu clovni sau animale, spectacolele sale bazându-se doar pe
abilitățile de gimnaști ale executanților săi.
Trapezul zburător a fost definit, la începutul secolului al XX-lea de familia patronului de
circ Charles Clarke, care avea trei fii și trei fiice. Deși toți aceștia erau călăreți îndemânatici,
Clarke a hotărât ca doi dintre fiii săi să învețe să lucreze cu trapezul zburător. Deoarece nu avea
nicio idee asupra distanțelor care ar fi trebuit calculate între cele două aparate trapezoidale,
după o serie de experimente, Charles Clarke a reușit să construiască un dispozitiv care permitea
„zburătorului” să se întoarcă pe platforma de plecare fără ajutorul celei de-a treia persoane.
După câțiva ani, cei doi fii ai săi au reușit să execute acte unice în istoria circului de până atunci,
inclusiv saltul dublu cu piruetă.
(https://jurnalul.ro/it/stiinta/istoria-circului-315777.html)

1. Precizează, într-un enunț, cine este considerat părintele circului modern. 4p.

2. Transcrie o secvență în care se menționează ce poți vedea la celebrul Circ al Soarelui. 4p.
3. Scrie, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este menționată varianta care conține 4p.
informația corectă, conform textului dat:
a. Circul Soarelui are numai reprezentații cu clovni și animale.
b. Acrobația se regăsește în tradițiile mai multor culturi.
c. Clarke a hotărât ca trei dintre fiii săi să învețe să lucreze cu trapezul zburător.
4. Prezintă, într-un enunț, un act unic din istoria circului, executat de fiii lui Charles Clarke. 4p.

5. Motivează, în aproximativ 50 de cuvinte, de ce crezi că audiența era uluită de minunile de la 4p.


circ, folosind informațiile din text.

PARTEA a III-a (50 de puncte)


1. Numeşte, într-un enunț, un element comun de conținut identificat în cele două texte. 5p.
2. Transcrie, din al doilea text, o secvență care indică diametrul ringului unui circ din zilele noastre. 5p.
3. Alcătuiește un enunț în care să folosești denumirea unui circ celebru din zilele noastre, 5p.
identificată de tine în al doilea text.
4. 4. Explică, în minimum 30 de cuvinte, înțelesul secvenței „După ce reprezentațiile sale au început
să aibă din ce în ce mai mult succes, Astley a introdus, pentru varietate, acrobații și jonglerii.”, din
textul al doilea. 5p.

5. Construiește un dialog, de 6 – 8 replici, între doi copii de vârsta ta care vor să meargă la circ. 10p.
6. Redactează o compunere narativă, de 150 - 200 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare 10p.
imaginară, având următoarele personaje: un elefant care dansează și un urs care a învățat carte.

Notă!
În cazul ultimilor doi itemi, la evaluarea răspunsurilor, se vor avea în vedere:
• corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor; 2p.
• respectarea părţilor unei compuneri; 2p.
• proprietatea termenilor, bogăţia şi expresivitatea vocabularului; 2p.
• ortografia; 2p.
• punctuaţia. 2p.

Timpul de lucru: 2 ore


Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
OLIMPIADA NAŢIONALĂ
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
12 martie 2022

CLASA a VII-a
varianta 2

Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citeşte cu atenţie textele următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerințele date:

PARTEA I (20 de puncte)


Se dă textul:
ELIZA (aprinzând lanterna): Hai, ieși de acolo!
ADRIAN (aprinde și el o lanternă): Nu-ți fie frică, ieși!
MANUELA: Nu te teme, că nu te mâncăm.
Extraterestrul agită o mână albastră.
ELIZA (către copii): Îi este frică de noi. Este teribil de fricos.
ADRIAN: Hai, hai… hai, ieși ca să te vedem…
MANUELA: Hai, că poți să te joci cu noi… (…)
ADRIAN: De pe ce planetă vii?
EXTRATERESTRUL: De pe planeta Arret. (…)
ADRIAN: Și de ce ai trei ochi?
EXTRATERESTRUL: Cu ochiul albastru văd spațiul, cu ochiul verde văd timpul și cu ochiul
portocaliu visez.
(…)
EXTRATERESTRUL (se scarpină în cap cu cele trei mâini): Iertați-mă, dar pentru mine... totul este
atât de terestru... De fapt, ce înseamnă cadou?
ELIZA: Hm... cum să-ți explicăm...
ADRIAN: La voi, când vrei să-i faci cuiva o bucurie... o mare plăcere... să-i arăți că-l iubești, ce-i dai?
EXTRATERESTRUL: A, la noi e simplu… (Extraterestrul își agită cele trei mâini în aer ca și cum ar
vrea să prindă ceva, apoi modelează cu palmele respective „materie”, ca și cum ar face un bulgăre de
zăpadă.) Poftim… e pentru voi….
Extraterestrul le întinde copiilor un fel de bulgăre care seamană cu o inimă și în care palpită o
luminiță.
ADRIAN: Ce-i asta?
EXTRATERESTRUL: E un bulgăre de timp.
MANUELA: Ce?!
ELIZA: Tu știi să faci bulgări de timp?
EXTRATERESTRUL: Da, La noi, singurul cadou pe care ni-l facem este timpul. Ne oferim unii altora
bulgări de timp. (Depune bulgărul în mâinile Elizei.) Poftim, e pentru tine…
Eliza, contrariată, admiră bulgărul de timp care pâlpâie, dar emite și un fel de melodie.
MANUELA: Vreau și eu unul, vreau și eu!
EXTRATERESTRUL: Imediat. (Își agită mâinile, înhață materie din aer și mai face un bulgăre de
timp.) Iată, Manuela, e al tău. Poți să-l duci la ureche și să asculți cum cântă…
ADRIAN: Și eu, și eu vreau unul…
EXTRATERESTRUL: Da, Adrian… (Îi prepară un bulgăre de timp.)
ADRIAN: Oooo… al meu susură…
ELIZA: Al meu cântă…
MANUELA: Al meu spune o poveste…
(Matei Vişniec, Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama)
3. Transcrie, din text, două cuvinte/structuri ce reprezintă indicații scenice. 4p.
4. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este scrisă afirmaţia corectă, aşa cum 4p.
reiese din fragmentul dat.
Extraterestrul:
a) vine de pe Marte;
b) nu este fricos;
c) este generos.
3. Ordonează enunţurile următoare, conform apariţiei lor în fragmentul dat. 4p.
a) Tu știi să faci bulgări de timp?
b) Ne oferim unii altora bulgări de timp.
c) Este teribil de fricos.
d) Hai, că poți să te joci cu noi.
4. Explică, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei La noi, singurul cadou pe care ni-l 4p.
facem este timpul.
5. Motivează, în minimum 50 de cuvinte, de ce crezi că Manuela și Adrian vor și ei bulgări de 4p.
timp.

PARTEA a II-a (20 de puncte)


Se dă textul :
Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava anunță spectacolul „Extraterestrul care își
dorea ca amintire o pijama”, de Matei Vișniec, în regia domnului Ioan Brancu, spectacol care
va avea premiera vineri, 17 mai, la ora 19.00, în deschiderea Zilelor Teatrului „Matei Vișniec”
2019.
Eroii poveștii sunt trei copii, Eliza, Adrian și Manuela, ai căror părinți lucrează în Italia.
De copiii rămași acasă are grijă bunica, pisica și cățelul. Într-o seară, se întâmplă ceva
extraordinar: în camera copiilor apare un Extraterestru. Cei patru fac cunoștință și, după ce
Extraterestrul le dăruiește bulgări de timp, un plan îndrăzneț își face loc în mintea lor: îl roagă
pe misteriosul lor vizitator să-i ajute să termine casa începută de părinții lor pentru ca aceștia
să se poată întoarce la ei, acasă. Extraterestrul îi ajută, apoi le îndeplinește cele mai arzătoare
dorințe, iar la despărțire, căci îl cheamă și pe el cineva, acasă, nu vrea ca amintire decât niște
mărunțișuri printre care o… pijama.
O poveste simplă, cu animale drăguțe, având cântecele despre planete și galaxii, cu
eternul conflict între bunica obosită și nepoții plini de energie, un spectacol cu povești de
adormit copiii și de trezit ușor părinții, un spectacol pentru toată familia!
https://suceava-smartpress.ro/extraterestrul-care-isi-dorea-ca-amintire-o-pijama-de-matei-
visniec/

3. Precizează, într-un enunț, cine este regizorul spectacolului ai cărui eroi sunt trei copii: Eliza, 4p.
Adrian și Manuela.
4. Transcrie o secvență în care se menționează ce plan îndrăzneț au pus la cale copiii, împreună cu 4p.
vizitatorul lor misterios.
3. Scrie, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este menționată varianta care conține 4p.
informația corectă, conform textului dat:
a. Premiera spectacolului a avut loc vineri, 17 mai 2020.
b. Extraterestrul nu le dăruiește bulgări de timp.
c. Copiii sunt în grija bunicii, cât timp părinții sunt plecați.
4. Prezintă, într-un enunț, ce își dorește extraterestrul, la despărțirea de prietenii săi, copiii. 4p.

5. Motivează, în aproximativ 50 de cuvinte, de ce crezi că acest spectacol este pentru toată familia, 4p.
folosind informațiile din text.

PARTEA a III-a (50 de puncte)


7. Numeşte, într-un enunț, un element comun de conținut identificat în cele două texte. 5p.
8. Transcrie, din al doilea text, o secvență care indică de ce copiii au rămas în grija bunicii. 5p.
9. Alcătuiește un enunț în care să folosești denumirea evenimentului în cadrul căruia a avut loc 5p.
premiera spectacolului din 17 mai, identificată de tine în al doilea text.
10. 4. Explică, în minimum 50 de cuvinte, semnificația secvenței un spectacol cu povești de adormit
copiii și de trezit ușor părinții, așa cum reiese din al doilea text. 5p.

11. Construiește un dialog, de 8 – 10 replici, între doi copii de vârsta ta care vor să meargă la 10p.
spectacolul „Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama”.
12. Redactează o compunere narativ-descriptivă, de 150 - 200 de cuvinte, în care să prezinți o 10p.
călătorie pe un tărâm neobișnuit, în compania unor noi prieteni.

Notă!
În cazul ultimilor doi itemi, la evaluarea răspunsurilor, se vor avea în vedere:
• corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor; 2p.
• respectarea părţilor unei compuneri; 2p.
• proprietatea termenilor, bogăţia şi expresivitatea vocabularului; 2p.
• ortografia; 2p.
• punctuaţia. 2p.

Timpul de lucru: 2 ore


Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
OLIMPIADA NAŢIONALĂ
UNIVERSUL CUNOAŞTERII PRIN LECTURĂ
pentru elevii din mediul rural
Etapa judeţeană
12 martie 2022

CLASA a VIII-a
varianta 2

Timpul de lucru: 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citeşte cu atenţie textele următoare, apoi scrie răspunsul la fiecare dintre cerințele date:

PARTEA I (20 de puncte)


Se dă textul:
Noi, care suntem îngrozitor de mari,
Care n-am mai căzut pe gheaţă
Dintre cele două războaie,
Ori dacă din greşeală am alunecat vreodată,
Ne-am şi fracturat un an,
Unul din anii noştri importanţi şi ţepeni
De gips...
O, noi, cei îngrozitor de mari
Simţim câteodată
Că ne lipsesc jucăriile.

Avem tot ce ne trebuie,


Dar ne lipsesc jucăriile.
Ne e dor de optimismul
Inimii de vată a păpuşilor
Şi de corabia noastră
Cu trei rânduri de pânze,
Care merge la fel de bine pe apă,
Ca şi pe uscat.

Am vrea să încălecăm pe un cal de lemn


Şi calul să necheze o dată cu tot lemnul,
Iar noi să-i spunem: - Du-ne undeva,
Nu ne interesează locul,
Pentru că oriunde în viaţă
Noi avem de gând să facem
Nişte fapte grozave. (Marin Sorescu, Jucăriile)
5. Transcrie, din text, două cuvinte/structuri care sunt în strânsă legătură cu titlul. 4p.
6. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este scrisă afirmaţia corectă, aşa cum 4p.
reiese din textul dat.
Lipsa jucăriilor le trezește oamenilor „îngrozitor de mari” o stare de:
a) optimism;
b) entuziasm;
c) dor nespus.
3. Ordonează enunţurile următoare, conform apariţiei lor în fragmentul dat. 4p.
a) Noi avem de gând să facem/ Niște fapte grozave.
b) Avem tot ce ne trebuie,/ Dar ne lipsesc jucăriile.
c) Am vrea să încălecăm pe un cal de lemn.
d) Simțim câteodată/ Că ne lipsesc jucăriile.
4. Explică, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei - Du-ne undeva,/ Nu ne interesează 4p.
locul,/ Pentru că oriunde în viaţă/ Noi avem de gând să facem/ Nişte fapte grozave.
5. Motivează, în 60 – 90 de cuvinte, ce emoție îți trezește poezia lui Marin Sorescu. 4p.

PARTEA a II-a (20 de puncte)


Se dă textul :
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Asociația Muzeul
Jucăriilor, a pregătit o expoziție temporară deosebită - jocuri, obiecte, fotografii ale copilăriei de
altădată, lucruri care aduceau bucurie și zâmbet în viața și în sufletul fiecărui copil. Atent alese,
jucăriile le oferă copiilor din prezent, dar și celor din trecut, ocazia să trăiască bucuria de a se
întâlni cu emoția, veselia, inocența anilor lipsiți de griji și plini de curiozitate, astfel încât
vizitatorii pot călători în timp.
Am stat de vorbă cu inginerul Cristian Dumitru, președintele Asociației Muzeul Jucăriilor
despre expoziție: Ne-am străduit să adunăm jucării din România, jucării care au înfrumusețat
copilăria câtorva generații. Acum e foarte simplu să iei o jucărie veche, sunt atâtea facilități -
internet, cumpărături online, dar toate jucăriile din această expoziție sunt adunate practic din
târguri, din poduri, de la oameni care au renunțat la ele, uneori chiar și din spatele blocului, o
jucărie stricată, ca să-i luăm rotițele, deci este o oglindă 100% a copilăriei românești din ultima
sută de ani această expoziție.

Primele expoziții le-am făcut în urmă cu 12 ani și am fost un pic dezamăgit de reacția
copiilor, pentru că nu se regăseau în aceste jucării. În schimb, am fost încântați de reacția
părinților, adulților sau a bunicilor care și-au revăzut jucăriile copilăriei. Cel mai interesant
lucru de urmărit în cadrul acestei expoziții este interacțiunea copil-bunic, copil-părinte. Părintele
sau bunicul îi descrie sau chiar îi arată jucăriile copilăriei, iar copilul înțelege că jucăriile nu au
apărut în urmă cu 10 ani și poate o păpușică s-a fabricat și acum 100-150 de ani cam în aceeași
formă. Sau o broscuță cu arc care sare poate avea o vechime de peste 100 de ani."
(https://www.rri.ro/ro_ro/muzeul_jucariilor)

1. Precizează, într-un enunț, cine este președintele Asociației Muzeul Jucăriilor. 4p.
2. Transcrie o secvență în care se menționează ce poți vedea la expoziția de la Muzeul Național de 4p.
Istorie.
3. Scrie, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia este menționată varianta care conține 4p.
informația corectă, conform textului dat:
a. Expoziția de jucării de la Muzeul Național de Istorie a României este permanentă.
b. Jucăriile din cadrul expoziției sunt adunate de peste tot din lume.
c. Cel mai interesant lucru de urmărit în cadrul expoziției este modul în care
interacționează copiii cu părinții sau cu bunicii lor.
4. Explică, într-un enunț, de ce adulții sunt încântați să viziteze expoziția de jucării. 4p.

5. Prezintă, în aproximativ 50 de cuvinte, de ce crezi că expoziția de jucării este o oglindă 100% a 4p.
copilăriei românești din ultima sută de ani, folosind informațiile din text.

PARTEA a III-a (50 de puncte)


13. Numeşte, într-un enunț, un element comun de conținut identificat în cele două texte. 5p.
14. Transcrie, din al doilea text, o secvență care indică o modalitate de a aduna jucării pentru 5p.
expoziție.
15. Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul care denumește ocupația pe care o avea 5p.
președintele Asociației Muzeul Jucăriilor, din al doilea text.
16. 4. Explică, în minimum 50 de cuvinte, semnificația secvenței: „Părintele sau bunicul îi descrie sau
chiar îi arată jucăriile copilăriei, iar copilul înțelege că jucăriile nu au apărut în urmă cu 10 ani”. 5p.

17. Construiește un dialog, de 8 – 10 replici, între doi copii de vârsta ta care vor să viziteze 10p.
expoziția de jucării de la muzeu.
18. Redactează o pagină de jurnal, de 150 - 200 de cuvinte, în care să povestești cum ai 10p.
petrecut o zi importantă în compania unui membru al familiei. Data redactării jurnalului: 12 martie
2022.

Notă!
În cazul ultimilor doi itemi, la evaluarea răspunsurilor, se vor avea în vedere:
• corectitudinea textului, succesiunea logică a ideilor; 2p.
• respectarea părţilor unei compuneri; 2p.
• proprietatea termenilor, bogăţia şi expresivitatea vocabularului; 2p.
• ortografia; 2p.
• punctuaţia. 2p.

Timpul de lucru: 2 ore


Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

S-ar putea să vă placă și