€"*

xwr
re
w
K
re
xrry*,
K

Drept penal
Partea specl^€,ld, I
xd*
€$€ra*$sea*: **sa€ss pers,-tl al i ;
Fr-
€x:trac€xaxs"as e *e:€rn pa€tra n]*tTt Lr i i;

G
 Victoria CRISTIEAN

DREPT PENAL
PARTEA SPECIALA I
. INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI
. INFRACTII]NI CONTRA PATRIMONIULUI

Universul Juridic
Bucureryti
-20t7-
 CUPRINS

Abrevieri ........................5

TITLUL I. INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI............. ...,.....7

CAPITOLUL r. TNFRACTII_rNI CONTRA VIETII ...........7

Omorul..... ..............7
Omorul calificat.... .................16
Uciderea la cererea victimei ....................26
Determinarea sau inlesnirea sinuciderii. ....................29
Uciderea din culp[ .................33

CAPITOLUL U. INFRACTITINI CONTRA INTEGRITATII

coRpoRALE SAU SANATATrI.............. ......................41
Lovirea sau alte violenle ........41
Vdtdmarea corporal6.. ............44
Lovirile sau vdtdmdrile cauzatoare de moarte ...........49
Ydtdmarca corporald din culpd ................51
Relele tratamente aplicate
+ -.
minorului .......54
Incdierarea ............56

CAPITOLUI M. INFRACTITINI SAVAR$ITE ASUPRA I.INUI

MEMBRU DE FAMILIE............. ...................60
Violen{a in familie .................60
Uciderea ori vdtdmarea nou-ndscutului sdvdrgita de cltre mam[....... ........... 62

CAPITOLUL IV. AGRESILINI ASUPRA FATULUI .....68

Intreruperea cursului sarcinii
a
...................68
Vdtdmarea fbtului.......

CAPITOLUL V. INFRACTILINILINI PzuVIND OBLIGATIA DE

ASTSTENTA A CELOR iN pruUEJDrE....... ..................74
Ldsarea fbrd ajutor a unei persoane aflate in dificultate ............... .................74
a.
Impiedicarea ajutoru1ui................ ............76

CAPITOLUL VI. INFRACTII-INITiNI CONTRA LIB ERTATII

PERSOANET ............. ......................................78
ilegal
Lipsirea de libertate in mod ...........78
Amenintarea.............. .............83
238 Victoria Cristiean . Drept penal. Partea specialal

$antajul ................86
Hdrluirea ..............89

CAPITOLUL VII. TRAFICUL $I EXPLOATAREA PERSOANELOR

WLNERABTLE .........92
Sclavia...... ............92
Traficul de persoane ............... .................93
Traficul de minori ..................98
Supunerea la muncd forlata sau obligatorie........... ....................101
Proxenetismul .............. ........ 103
Exploatarea cer9etoriei................. ..........106
Folosirea unui minor in scop de cerqetorie.............. .................. 108
Folosirea serviciilor unei persoane exploatate................ ........... 110
Folosirea prostituliei infantile.... ............ 1 I 1

CAPITOLUL VIII. INFRACTITINI CONTRA LIBERTATII $I

rNTEGRrTAlrr SEXUALE.......... ................114
Violul .................114
Agresiunea sexuald .............. 119
minor........
Actul sexual cu un ...............I22
minorilor
Coruperea sexuali a ...............126
sexuale
Racolarea minorilor in scopuri ..................130
Hdrluirea sexuali .................131

CAPITOLUL IX. INFRACTII.INI CE ADUC ATINGERE

DOMICILIULUI $I VIETII PRIVATE ........134
Violarea de domiciliu............... .............I34
Violarea sediului profesional .................140
Violarea vielii private............... .............143
Divulgarea secretului profesional................ ............ 148

TTTLUL U. INFRACTIUNT CONTRA PATRTMONIULUI ......ls1

CAPITOLUL I. FURTUL ............... ..............151

Furtul........ ..........151
Furtul calificat..... .................156
Furtul in scop de folosinld ...164
Pldngerea prealabild gi impdcarea................ ............166
CAPITOLUL II. TAtHAzuA $I PIRATERIA...... .........T69
Tdlharia.... ..........169
TAlharia calihcatd ................176
Pirateria.... ..........1g2
Tdlhdria sau pirateria urmatd de moartea victimei

CAPITOLUL III. INFRACTII-INI CONTRA PATRIMONIULUI PRIN

NESOCOTIREA NCnBOERrI............ ........ 187
Abuzul de incredere................ ...............1g7
Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor ......190
Bancruta simpld ...................192
Bancruta frauduloasd ...........195
Gestiunea frauduloasd ..........19g
tnsuqirea bunului gdsit sau ajuns din eroare la fbptuitor ............201
Inpeldciunea ............... ..........203
Inqeldciunea privind asigurdrile. ............207
Deturnarea licitaliilor publice ................2I0
Exploatarea patrimoniald a unei persoane vulnerabile ..............2II

CAPITOLUL IV. FRAUDE COMISE PRIN SISTEME INFORMATICE

$r MTJLOACE DE PLATA ELECTRONTCE .......... ......2rs
Frauda informatici ...............2I5
Efectuarea de operaliuni financiare in mod fraudulos.. .............2I7
Acceptarea operaliunilor financiare efectuate in mod fraudulos .................220

cAprToLUL V. DISTRUGEREA $I TULBURAREA DE POSESLB..............223

Distrugerea .........223
Distrugerea calificat6... ........228
Distrugerea din culp[... ........229
Tulburarea de posesie ..........230

BrBLIOGRAFIE.............. ............233
 Titlul I

lnfra4iuni contra persoanei

Capitolul I

TNFRACTTUNt CONTRA VrETil

lt::Q..iFi6i$l!l@.,Llli'1,ffiLi'i''iil^ ; *";
1. Delinilie legal[
Art. 188. (l)
Uciderea tmei persoane se pedepseSte cu tnchisoare de la l0 la 20 de ani
Si interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseSte.

O contribulie importantd la asigurarea protecliei drepturilor qi libertbfilor omului

consacrate de Constitulie o aduce legea penal6. Cadrul juridic menit sd dea eficienfi ap[rdrii
acestor drepturi qi liberteli il formeazd Titlul I din Partea Special6 a Codului penal.
Apdrarea persoanei umane prin dispoziliile cuprinse in acest titlu privegte pe om in
ansamblul atribuliilor care caracterneazd fiinla umand (via!a, integritatea corporald, liber-
tatea, inviolabilitatea sexuald)l.
Viafa este un fenomen complex, condilie indispensabii[ a existenfei fhri de care nu pot
fi concepute celelalte atribute ale persoanei, cum ar fi, integritatea corporald" sdnbtatea,
libertatea ori demnitatea, de aceea, legea penali apdr6nd, ocrotind persoana impohiva
faptelor prin care se atenteazd la via\a ei, ocroteqte totodatd intregul ansamblu de atribute
fundamentale ale persoanei.
Apdrarea persoanei qi viefii acestei4 a constituit o preocupare permanentd, comun[
tuturor sistemelor de drept din orice orAnduire social6, viap'r fiind ocrotitd de lege aldt ca
fenomen biologic, dar mai ales, ca fenomen social, ca valoare primard gi absolutd a oricdrei
societd!i.
Pe oricare treaptd a dezvoltdrii sale, omul qi-a apdrat viaja, individual sau in colectiv,
anarhic sau sub rigorile legii, prin toate mijloacele de care a dispus3.
Altfel spus, respectarea dreptului laviatd,vdzut ca o condilie necesari pentru exerci-
tarea tuturor celorlalte drepturi, presupune nu numai ca statul sd se abfind de la a lua viala in
mod intenfionat, ci gi ca el si ia m[surile necesare protejirii vielii. in consecin!6, statul are
nu numai o rdspundere negativi, ci gi una pozitivda.

I G. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, Drept penal, parte speciald, Ed. Ewopa Nov4 Bucureqti, 1997, p. 90.
2 Titus Lucrelius ahrma: ,,Viafa nu este proprietatea niminui, ci uzufructul futuror" (Vitaque manicipio
nulli datur, omnibus usu), atdgdnd, atenlia asupra importanlei valorii vielii persoanei, sub aspectul succesiunii
generafiilor gi permanenfei omului in lume.
3
G. Diaconescv, Drept penal, Partea speciald, Ed. Lumina Lex, 2013, p. 146.
4
T. CorlApan, Proteclia europeand a &epturilor omului,Ed. Universul Juridic, Bucuregti,2012,p.63.
8 Victoria Cristiean . Drept penal. Partea speciald I
Faptul cd dreptul la viald este primul drept enumerat in catalogul drepturilor gi libert6-
lilor fundamentale atdt in actuala Constitulie cdt qi in celelalte instrumente juridice interna-
!iona1e, denotd importanla pe care aceste instrumentejuridice o acordd acestui drept.
In doctrini se menlioneazd. cd dreptul la viald este considerat drept primul dintre
drepfurile omului, valoarea supremd pe scara drepturilor omului in plan internalionall.

2.Condilii preexistente
2.1.O b iect ul infr acyi unii
2.1.I. Obiectul juridic special al infracliunii de omor il constituie relaliile sociale a
cdror formare, desfdgurare qi dezvoltare normal5 implicd respectarea vielii umane sub toate
formele in care ea se manifestd. Prin incriminarea omorului este protejatd aceastd valoare
sociald esenliald gi prin mijlocirea acesteia sunt apdrate toate relafiile sociale care se nasc gi
se dezvoltd in jurul valorii sociale menfionate.
Dreptul laviald al omului este un drept fundamental consacrat in art. 22 aln. (1) teza I
din Constitutia Romdniei. Ocrotirea dreptului la viald iqi gdseqte consacrarea gi prin
normele intemalionale in primul rdnd, dar gi prin normele interne, ale dreptului penal, av6nd
in vedere importanfa pe care viala unei persoane o prezintd nu numai pentru ea, dar gi
pentru intreaga societate2. Astfel, in art. 3 al Declaraliei Universale a Drepturilor Omului se
prevede cd ,,orice fiinli are dreptul la via.td, la libertate qi la securitatea sa". tn art. 6 din
Pactul Internafional privitor la drepturile civile qi politice se precizeazd cd,,dreptul la via!5
este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat
de viata sa in mod arbitrar".
Dreptul la viala este protejat in egal6 mdsurd, indiferent de titular, vArst6, starea
sdndtdlii etc. De asemenea, dreptul la viat6, este un drept absolut, inalienabil, aparline
fiecdrei persoane gi este opozabil erga omnes, in sensul ci tofi ceilalli membri ai societSlii
sunt obligali sd respecte acest drept gi si se ablina de la orice acliune prin care s-ar putea
aduce atingere acestui drept. Acest drept este protejat de legea penalS din momentul nagterii
qi pAnA in momentul dispariliei lui ca efect al morfii. in sistemele penale unde pedeapsa cu
moartea este abolit6, nici statul nu poate recurge la suprimarea dreptului la viali cu titlu de
sancfiune, indiferent de gravitatea faptei sSv6rgite de cel inculpat intr-un proces penal.
2.L2. Ob iectul material
Din moment ce prin incriminarea omorului legea penal6 protejeazi relaliile sociale a
cdror formare, desfbqurare qi dezvoltare implicd respectul vielii umane, valoarea socialE
supremd, obiectul material al infracliunii de omor nu poate fi decdt corpul unei persoane in
viald. Nu po,ti ucide sau incerca sd ucizi dec0t o persoand umand in viap3.
Prin urmare, obiectul material al omorului constd in corpul unui om in viald, indiferent
de vArstd (copil sau nou-ndscut, t6ndr, adult, bAtren), sex (bdrbat sau femeie), starea sdnitdlii
(sindtos, bolnav, muribund) sau a normaftatii bio-antropologice (normal, anormal, viabil
sau neviabil, cu malformafii sau monstruozitd,ti anatomice sau anhopologice etc.), sau de
condilia sociald a acestuia.

I F. Sudre, Drott Europeen des droi*

de I'homme, Presses Universitaires de France, Paris, 2005, p. 207.
2 Convenfia European[ a Drepturilor
Omului, art. 2 prevede: ,,Drephrl la viafa al oricdrei personae este
protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzatl cuiva ln mod intenfiona! decdt in executarea unei sentinle capital
pronun{ate de un tribunal cdnd infracfiunea este sancfionatd cu aceasti pedeapsa prin lege".
3
H. Diaconescg Dreptpenal. Parteaspeciald, Ed. Themis, Craiovq ZOOO, p. 108-109.
Titlul L lnfracfiuni contra persoaaei

De aceea, ocrotirea vielii se indreapti asupra futuror persoanelor, fie ele sdnitoase,
bolnave qi muribunde, nefiind ingaduit nimdnui sd suprime viafa cuiv4 oricdt de grele ar fi
suferinlele pe care le induri gi oricSt de pufln timp ar mai avea de hiit, acest lucru fiind
valabil gi pentru cazul in care bolnavul igi dA consimfdmdntul. Problema eutanasiei a stAmit
multe disculii atdt ?n lumea medical6" religioasi, cdt qi in cea juridici. in cele mai multe
sisteme juridico-penale eutanasia nu este permisd. Potrivit deontologiei medicale, eutanasia
nu este acceptatd, considerAndu-se, pe drept cuvdnt, cd medicul este dator sd facd totul
pentru salvarea vielii, chiar qi in cazul unor bolnavi suferind de afecliuni grave gi
nevindecabile. La baza acestei concepfii stau posibilele erori de diagnostic, incertitudinea
consimlimdntului bolnavului gi, mai ales, arogarea de cdtre medic a unor drepturi tn a
decide asupra viefii sau mortji, cu care nimeni nu l-a inzestrat.
Din punct de vedere religios dreptul la viali are caracter sacru qi, ca atare, fiind de ori-
gine divind acest drept nu aparline omului, motiv pentru care acesta nu poate renunla la el.

2.2. S ubiecyii infracgi unii

2.2.I. Subiectul activ Si participalia la infracyiune
2.2.I.I. Subiectul activ nemijlocit al infracliunii poate fi orice persoani care
indeplinegte condi,tiile legale de a rdspunde penal, deoarece existenfa infrac.tiunii nu este
condifionatd de o anumitd calitate a subiectului activ.
in cazul in care fbptuitorul are calitatea de membru de familie in raport cu victim4
legiuitorul a creat o infracliune distinctd gi anume aceea de violenld in familie (art. I99
C. pen.).
2.2.L2. Participalia penald este posibilb sub toate formele sale, coautorat, complicitate
qi instigare. Participalia sub forma coautoratului comportd unele scurte comentarii. Astfel,
pentru a se reline aceastd formi de participafie penald nu este necesard o contribulie
similari sau identicd gi de aceeaqi intensitate a fiecdruia dintre coautori. Este suficient ca din
acfiunile lor conjugate si fi rezultat moartea victimei. Se considerd coautor gi acela care
prin acliunea sa paralizeazd energiile de apdrare ale victimei (spre exemplu, prin imobi-
luare) sau impiedicd o alt[ persoand sd acorde ajutor victimei, daci fErd acliunea sa
rezultatul nu s-ar fi produs. in practica judiciaril s-a decis cd exist6, de asemenea, parti-
cipalie sub forma coautoratului la omor in situafiile in care frptuitorii au aplicat conco-
mitent sau succesiv lovituri victimei chiar dacd numai loviturile unora dintre ei au fost letale
qi acest lucru a putut fi stabilit pe cale judiciard.
In ceea ce privegte participajia sub forma complicitdlii, aceasta poate fi at6t materiald
(procurarea armei, distrugerea ugii pentru a facilita pdtrunderea autorului etc,) cdt gi morali
(intdrirea intenliei autorului de a siv6rgi omorului).
Avdnd in vedere cd uciderea este incriminat[ distinct in ipoteza in care e sivdrqitd din
culpd, participafia in cazul infracfiunii de omor poate sd fie gi improprie in variantele
normative prevdzute de art. 52 C. pen.
2.2.2. Subiectul pasiv al omorului este persoana ucisd ca unnare a activit6tii
fbptuitorului, deci cea care suferb rdal cauzat prin comiterea infracfiunii. Subiectul pasiv

I Trib. Suprem, seclia penali, decizia nr. 1362/1983, Repertoriu alfabetic de practicdjudiciard in materie
penaldpe anii 198I-1985, Ed. gtiinfificd qi Enciclopedicl+ 1982,p.202.
10 Victoria Cristiean . Drept penal. Partea speciali I

poate fi, in consecinl6, orice persoand indiferent de v6rstd, stare de sdndtate, situalie social6,
avere etc.
in cazul infracliunii de omor, subiectul pasiv este persoana ucisi ca unnare a activitdlii
fbptuitorului, deci cea care suferd rdul catzal prin comiterea infracliunii. Pentru existen{a
subiectului pasiv al infracliunii de omor este suficient sd se constate cd persoana titulard a
valorii ocrotite penal, a suferit riul produs prin sdvArgirea infracliunii, adicd moartea sau
punerea in pericol a vietii.
Uneori omorul poate avea mai mulli subiecli pasivi, situalie in care suntem tn prezen{a
infracliunii de omor calificat in varianta prevbzutd la lit. f) (asupra a douh sau mai multor
persoane).
imprejurarea ci frptuitorul a ucis o alti persoani decdt cea vizatd ca urmare a unei
erori asupra identitdlii victimei (enor in personam) sau a gregitei m6nuiri a mijloacelor
folosite (aberatio ictus) nuinhtura existenla ffiacliunii de omor gi responsabilitatea penald
a fEptuitorului.
O anumitd calitate a subiectului pasiv poate avea ca efect schimbarea calificarii juridice
a faptei. De exemplu, dacd este ucisd o femeie gravid6, potrivit legii existi in acest caz
infracfiunea de omor calificat [art. 189 alin. (1) lit. g) C. pen.], iar in situafia in care victima
este un funclionar public, fapta este incadrati ca ultraj lart.257 alin. (1) C. pen.l.

3. Conlinutul constitutiv
3.1. Latura obiectivd
3.1.1. Elementul material se realizeazd, de cele mai multe ori, printr-o acliune de
ucidere care imbraci o largi gamd de modalitdli faptice. Astfel, acliunea de ucidere se poate
realiza prin lovire, prin impuqcare, prin otrdvire, asfxiere, iradiere etc. Mijloacele folosite
in acliunea de ucidere trebuie sd fie apte sd provoace moartea, dar aceastd aptifudine trebuie
examinatd intotdeauna in raport cu imprejuririle situaliei de fapt, inclusiv in funclie de
vulnerabilitatea victimei. in acest sens, se admite atAt in doctrind, c6t qi ?n practica judiciard
cd acliunea de ucidere poate imbrdca gi forma unui qoc produs persoanei suferinde de o
afecliune cardiac5, chiar dac4 in principiu, o asemenea acliune nu este de naturd sE producb
moartea unui om.
Violenla caracteristicb a acliunii de agresivitate, in care se incadreazd gi acliunea de
ucidere, poate fi materiald sau psihic6, care provocAnd traume psihice determind moartea gi
este intotdeauna reprezentatd de o manifestare exterioari qi de un proces psihic dirijate spre
provocarea rezultatului letall.
Violenla psihic6, deqi mai rar folositd gi mai greu de dovedit, contribuie qi ea la
uciderea unei persoane. De exemplu, in practica judiciard2 s-a aritat cd fapta inculpatului
care, prin violenle fizice Si psihice, a constrdns yictima sd se arunce pe fereastra situatd la
etajul 4 al unui imobil, deceddnd, intrtmeSte elementele constitutive ale infracliunii de
omor, iar nu pe cele ale infracliunii de determinare sau tnlesnire a sinuciderii, tntrucdt in
cazul acestei din urmd infracliuni sinuciderea trebuie sd fie rezultatul voin\ei libere a
victimei, fird a exista constrdngere .

rLDobrinescrl Infracyiunicontravieliipersoanei,Ed.AcademieiRom6ne,Bucureqti, 1987,p.24.

2
ICCJ, sectia pena16, decizia nr.6567 dn 8 decembrie 2004.
 iuni contra persoanei

Uciderea poate fi sdvdrqitd in mod direct sau nemijlocit asupra victimei, sau in mod
indirect, mijlocit prin folosirea sau antrenarea unor forle sau energii neanimate sau animate
(de exemplu, asmufirea unui cAine, folosirea unui animal sdlbatic, a unei reptile veninoase
etc.), sau chiar prin folosirea energiei {rzice avictimei, constAnse fizic sau moral la aceasta
(sb se impugte, sd se injunghie, si se arunce de la indllime etc.).
Elementul material poate imbraca qi forma inac{iunii in situalia in care o persoand avea
obligalia sd fac6 ceva pentru a menline o persoand in via!6, dar a omis cu intenlie sd igi
indeplineascd obligalia ce ii revenea, urmdrind sau acceptdnd posibilitatea morlii persoanei
aflate intr-o situalie vulnerabild (exemplu, mama care nu igi hrdnegte copilul mic pentru a-i
provoca moartea, medicul care nu administreazd cu intenfie tratamenful necesar unui bolnav
pentru a-l menline in viala etc.). Omorul este din aceastd perspectivd (a elementului
material) o infracliune comisivi care poate fi sdv6rgiti qi prin omisiune, ipoteza regle-
mentat6 expres in art. l7 C. pen., adoptat prin Legea nr.28612009.
Omisiunea, ca modalitate de realizare a elementului material al omuciderii este
realizatd numai in situalia in care atitudinea de pasivitate survine atunci cAnd fbptuitorul
este obligat sd intervind, pentru a inlStura cavza care ar provoca moartea persoanei.
Practica judiciara a constatat gi confirmat cd elementul material al laturii obiective a
omorului poate sd constea in aplicarea de lovituri singulare sau repetate cu intensitate, in
zone vitale ale corpului (inim4 gdt, cap, abdomen, coapsd), prin folosirea unor obiecte apte
de a ucide (pistol, culit, ciomag, pN, piahd, lemne, sap4 furcd, topor, pumnal sabie etc.) gi
provocarea unor traumatisme care au dus la decesl.
3.L2. Urmarea imediatd. Aceasta constd in moartea victimei, neav6nd relevangi dacd
moartea a survenit concomitent sau imediat dupd infrptuirea acliunii de ucidere sau duple un
interval mai mic sau mai mare de timp scurs de la momentul acf;unii de ucidere.
Degi legea nu prevede expres, acliunea de ucidere trebuie si fre iliciti pentru a constitui
elementul material al infracliunii de omor. Per a contrario, nu existi element material qi
nici infracliunea de omor in situalia in care acliunea de ucidere a fost permis4 ingaduiti de
lege. Spre exemplu, in cazul in care acliunea de ucidere se realizeazd in stare de legitimd
apdrare, ori in exercitarea unor activitili permise de lege (ocuri sportive, intervenlii
chirurgicale), dacl toate cerinlele prevdzute de lege pentru aceste situalii au fost respectate.
3.L.3. Legdtura de cauzalitate.infre activitatea de ucidere desfrgurat[ de fdptuitor gi
moartea victimei trebuie sd existe un raport de cauzalitate. Altfel spus, acliunea sau
inacliunea incriminatd in cadrul infracfiunii de omor trebuie s[ se constituie drept cauzd. a
efectului reprezentat de moartea persoanei.
in descrierea faptei de omor nu apare o expresie anume care sd sugereze legifura
cauzal6, insd aceasta rezultd, implicit din descrierea infracfiunii. Practic, expresia,,ucidere"
utilizatd in art. 188 C. pen. comprimi atdt elementul material (acliunea de ucidere) c6t 9i
rrmarea imediatd (moartea victimei). Cu alte cuvinte, substantivul derivat dinh-un verb -
uciderea - folosit tn descrierea faptei de omor, aratd nu numai in ce consti acliunea
incriminatb, dar qi rezultatul qi, implicit, potenlele cauzale ale acliuni.
Raportul de cauzalitate existi ori de cAte ori se stabileqte c5, obiectiv, moartea victimei
s-a produs datorit[ acliunii sau inacliunii imputabile fbptuitorului. Existenla raportului de

I HoriaDiaconescu, op. cit.,p. 109.

 12 Victoria Cristiean . Drept penal. partea speciald l
cauzalitate nu impune in mod necesar ca actiunea sau inacliunea frptuitorului sd
fie cauza
exclusivd a morlii.
Potrivit doctrinei gi jurisprudenfei, raportul de cauzalitate subzista gi in acele situalii in
care aldturi de acliunea sau inacliunea sdvArgitd de fEptuitor qi imputabild acestuia la
producerea morlii au contribuit gi alte cauze anterio*., ion"omitente-sau ulterioare.
Spre
exemplu, existd raport de cauzalitate qi responsabilitatea fhptuitorului pentru infracliunea de
omor in cazulin care moartea s-a datorat stdrii precare de sindtate u ui"tim"i agresate, lucru
cunoscut flptuitorului, precum qi in cazul in care agresiunea degi nu era aptd prin ea insdgi
sd ducd la producerea morfii, acest rezultat s-a produs din cauza faptului ca victima
agresat6
nu s-a bucurat de asistenla medicali datoratd ori aceastd asistenli u fo.t n""or"spunzAioare.
Raportul de cauzahtate este intrerupt ori de cdte ori o cauzd ulterioari celei imputate
frptuitorului a determinat prin ea insdqi gi relativ independent de acflunea frptuitorului
moartea victimei.
Fiind o infracliune de rezultat, in cazul omorului existenta raportului de catzalitate
trebuie probatd in proces de cdte procuror ca reprezentant al acuzdrii. Persoana acuzatd de
sivdrqirea unui omor poate oric6nd pe parcursul procesului, personal sau prin reprezentant,
si invoce qi s[ dovedeascd lipsa raporfului de cauzalitate intre fapta de care este tnvinuit qi
urmarea produs6.

3.2. Latura subiectivd

3-2.1. Forma de vinovdlie. Sub aspectul laturii subiective omorul se sdvargeqte numai
cu intenfie care poate fi directi sau indirectd. Comite un omor cu intenlie directa acela care
agreseazd victima urmdrind, dorind sd ii provoace moartea. Va exista un omor comis
cu
intentie indirectd atunci cdnd fbptuitorul prin acliunea sau inacliunea sa nu urm6regte
producerea morfii, dar acceptd ca acest rezskat sd se produc6. Spre exemplu, a sdvArgit
un
omor cu intenlie indirectd cel care a agresat victima cu mare intensitate, fapt ce i-a provocat
o stare de inconqtienld, dupi care a abandonat-o inh-un loc pustiu, pi timp de iarn6.
Proceddnd aqa, frptuitorul a admis posibilitatea ca victima sd decedeze, iar dacd aceasti
urmare s-a produs el va fi linut sd rdspundd pentru infracf,unea de omor, comisd cu intentie
indirectd.
Intenlia de a ucide ca formd de vinovdfie necesari in cazul omorului este elementul
care deosebeqte infracliunea de omor de alte infracliuni care au ca rezultat moartea
unei
persoane (uciderea din culp6, lovirile sau vitdmdrile cauzatoare de moarte).
Uneori intenfia de a ucide renitd din ins69i materialitatea faptei. in practica judiciard,
instanlele de judecatd au considerat in mod constant cd existd intenlia de a
ucije qi deci
infracliunea de omor in toate cazurile in care fbptuitorul a folosit in agresiunea
sa
instrumente apte sd provoace moartea (cu!it, topor, armd) cu care a aplicat torrituri
in zone
vitale (cap, torace, abdomen) cu mare intensitite (fapt ce a determinat traumatizarea
sau
dilacerarea de lesuturi sau organe) qi cu mare frecven1d. De asemenea, tot
in practica
judiciaril s-a re,tinut cd manifestarea violentd a inculpatului faf6 de victimd,
tatil s6u, pe
a lovit-o cu pumnul in zona capului, iar dupd ce aceasta a cdz:ttt, a continuat s6 o
:are
loveascd cu picioarele in zona toracelui, dupd care a abandonat-o gi nu s-a
mai interesat de
situalia acesteia, caracterizeazd vinovdtia sub forma intentiei.

I C.S.J., seclia penal5.,

dec. w. 267 I din 4 iunie 2003, www.scj.ro
Titlul I. Infracliuni contra persoanei 13

Tot in practica judiciard s-a ardtat c5, suntem in prezen{a intenliei qi in situalia c6nd,
aplicdnd victimei o lovituri cu culitul in zona toracicd, lisAndu-i culitul infipt in acea zon6,
inculpatul a prevdnft rezultatul letal al acfiunii sale, dar care nu s-a produs datoritd
intervenliei martorilor. Fafa de modul in care a acfionat gi de urmdrile survenite, concre-
tuate in leziuni din zona toracicd, se impune constatarea cd inculpatul a prevdzut cd
acliunea sa ar putea duce la moartea victimei, rcniltat pe care, chiar daci nu l-a dorit, l-a
acceptat, ceea ce inseamnd cd a sdvdrgit fapta cu intenlia de ucidel.
Pentru stabilirea formei de vinovdlie cu care s-a sdv6rgit o faptd de ucidere gi implicit
pentru corecta incadrarejuridicd a faptei, autoritAfllejudiciare hebuie sd aibi in vedere toate
elementele anterioare, concomitente qi ulterioare faptei pentru a stabili cu certitudine pozllia
psihicd a fbptuitorului fali de acliunea (inacfiunea) sa qi urmdrile ei.
Devierea acliunii infraclionale cure a awt ca rezultat uciderea unei alte persoane decit
ceavizatd de frptuitor ca urmare a unei erori asupra identitdlii victimei (error in personam)
sau a gregitei m6nuiri a mijloacelor folosite in acliunea de ucidere (aberratio ictus) nts
exclude existenla vinovd,tiei sub forma intenliei gi, ca atare, a infractiunii de omor. Doctrina
gi jurisprudenla romdnd promoveazd in situalii de acest genteza unitdtii de infracliune tn
sensul cd in fapt qi in drept autorul este linut sd rispundd pentru infracliunea efectiv
sdv6rqitd gi nu pentru infrac$unea pe care a voit sd o comitd.
Astfel, in practica judiciara s-a ardtat c6, fapta inculpatului care, in timpul unui conflict
pehecut pe o stradb din Bucuregti, la care au participat mai multe persoane, a urmdrit sd ii
aplice unei persoane o loviturd cu cufitul, dar a injunghiat in zona toraco-abdominald o altd
persoani, cauzdnd decesul acestei4 constifuie infracliunea de omor calificat prevdzutd de
art. I74 ruportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen - din vechiul Cod penaVrespectiv art. 188
noul Cod penal. Fapta constituie infracliunea de omor callfrcat/ respectiv omor conform
noului Cod penal, chiar daci persoana vizati a fost alta, insb rezultatul s-a produs asupra
victimei, intrucAt, din cauze independente de voinla inculpatului (cauze accidentale), a fost
suprimati viala unei alte persoane decdt cea impotriva cdreia inculpatul qi-a desfbqurat
activitatea infracfionald (aberratio ictus)2 .
in literatura de specialitate3 s-a afrmat qi o alti opinie, in contradiclie cu practica judi-
ciard, potrivit cdreia, in astfel de cazuri sunt comise, in concurs, infracliunea de ucidere din
culp6 fa!6 de victima propriu-zisd gi tentativd la infracliunea de omor faJi de victima
impohiva cdreia se dorea a fi indreptati acliunea de ucidere.
in alte sisteme penale, in situa,tii de acest gen se promoveazi solulia relinerii unei
pluralitili de infracliuni in sarcina fdptuitorului, pluralitate alcituitd din tentativa la
infracliunea de omor in raport cu victima pe care frptuitorul a vnrt sd o ucidd qi infracliunea
de ucidere din culpd in raport cu victima efectiv ucisi.
3.2.2. Mobilul Si scopul. Adturi de vinovilia sub forma intenliei, latura subiectivi a
omorului poate include in structura sa gi un anumit mobil sau un anumit scop.

I C.A. Bucuregti, sec{ia I penala-, dec. nr. 658 din 13 septembrie 2006, nepublicat4 in L. Savone4
D. Grddinaru, Infracliuni contra vielii integritdlii corporale Si sdndtdfii. Practicd judiciard, Ed. Hamangiu,
Bucure;ti, 201 l.
2 Trib. Bucurepti, s. I pen., sent nr. 1675 din 7 decembrie 2007, nepublicat4 in L. Savone4 D. Grndinarq
op. cit., p.50.
3
C. Bulai, Drept penal rom&t Ed- $msa S.RL., Bucuregti, 1992,p.211-212.