Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masina de Curent Continuu
Masina de Curent Continuu
Tema proiectului:
Coordonator:
Prof. Gheorghe Mihaela
Absolvent:
Ghita Alin Andrei
Tehnician Electromecanic
București 2012
2
Memoriu justificativ
Evolutia masinii de curent continuu
Dupa publicarea la 29 august 1831, intr-o forma generala calitativa si cantinativa, a legii inductiei
electromagnetice de catre Faradey, istoria dezvoltarii masinii electrice se confunda practic, pana spre
sfarsitul secolului, cu cea a perfectionarii masinii de curent continuu.Incepand cu masinile elementare cu
magnenti permanenti si indus in forma de inel, trecand apoi la excitatie independenta si indus cilindric, apoi
la autoexcitatie si colector perfectinat, masina de curent continuu a constituit pioneratului constructiei de
masini electrice.
Odata cu aparitia si dezvoltarea producerii, transportului si distributiei energiei electrice in curent alternativ,
rolul si ponderea fabricatiei masinii de curent continuu a inceput sa scada, constructia si exploatarea sa fiind
mai dificila in raport cu masinile de curent de curent alternativ si in special in comparatie cu motoarele
asincrone.Se pare ca insusirea de baza a masinii de curent continuu, functinand ca motor, respectiv
posibilitatea reglarii comode a si in limite largi a turatiei, poate fi suplinita de masinile de curent alternativ
sau prin comanda turatiei motoarelor asincrone cu variatoare de fregventa.
In ultimul timp insa masina de curent continuu, avand in vedere - motoarele de curent continuu
perfectionate – capata din nou o deosebita importanta in actinarile cu reglaj de viteza, incepand cu
tractiunea electrica urbana si feroviara si cuprinzand toate domeniile de actinare electrica suple din
metalurgie, masini unelte, instalatii de transport si ridicat, etc.
Constructia masinii de curent continuu
Părţi componente şi materiale utilizate:
O maşină de c.c. este formată dintr-o parte fixă sau statorică şi o parte mobilă sau rotorică. Din
partea statorică fac parte următoarele elemente constructive : carcasa, polii de excitaţie şi polii auxiliari,
sistemul de perii – portperii, cutia de borne , scuturile sau capacele laterale. În partea rotorică sunt cuprinse :
miezul feromagnetic rotoric eventual şi butucul rotoric), înfăşurarea rotorică, colectorul şi paletele
ventilatorului.
Descrierea capitolelor :
Capitolul I se numește Generalități
3
CUPRINS
I.Generalitati………………………………………………………………………………
2
II. Eementele constructive de baza ale masinii de c.c…………………………………..3
III.Marimile nominale ale masinii de c.c………………………………………………..7
IV.Principiul de functionare al masinii de curent continuu cu colector………………8
V.Ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu……………………………12
VI. Clasificarea maşinilor de curent continuu după tipul excitaţiei………...…..15
VII. Reglarea vitezei motoarelor de curent continuu…………………………………17
VIII.Comanda unui motor de curent continuu cu microcontrolerul PIC
16F877…………………………………………………..………………...…….….21
IX. Bibliografie……………………………………………………………………33
4
MASINA DE CURENT CONTINUU
Capitolul I
Generalitati
Prin maşină electrică, de regulă rotativă, înţelegem acea maşină care converteşte
puterea electrică în putere mecanică sau invers.
Din punct de vedere funcţional, maşinile electrice sunt reversibile; altfel spus,
regimul de lucru – de motor , generator, frână – este determinat de natura puterii primite.
După natura tensiunii de alimentare, respectiv a tensiunii furnizate la borne,
maşinile electrice sunt clasificate în:
- maşini de curent continuu;
- maşini de curent alternativ: asincrone, respectiv sincrone.
Masinile de curent continuu sunt folosite in cele mai diferite domenii ale tehnicii. Ele sunt folosite in
actionarile cu reglaj de viteza, incepand cu tractiunea electrica urbana si feroviara si cuprinzand toate
domeniile de actionari electrice de suplete din metalurgie, masini unelte, instalatii de ridicat si transport etc.
Intalnim masini de c.c si in compunerea grupurilor electrogene de c.a., folosite drept excitatoare, ca
generatoare de sudura folosite in industria chimica, ca motoate si generatoare pentru antrenarea
mecanismelor speciale, in automatizari sau in alte domenii. Puterea masinilor de curent continuu variaza de
la ordinul de marime al wattilor pana la mii de kilowatti.
Capitolul II.
5
Elementele constructive de baza ale masinii de c.c.
Ca orice masina electrica rotativa, masina de curent continuu este alcatuita dintr-un inductor si dintr-
un indus, intre care se gaseste un spatiu de aer numit intrefier. La masina de curent continuu, intotdeauna
armatura inductoare este fixa si este reprezentata de stator, iar armatura indusa este mobila si este
reprezentata de rotor.
Elementele constructive de baza ale masinii de curent continuu pot fi identificate din figura 1.
Carcasa este un cilindru din otel turnat sau sudat, in interiorul caruia sunt fixati prin suruburi polii
principali iar la masinile mai mari si polii auxiliari, numiti si poli de comutatie.
In masinile de curent continuu campul inductor este produs de infasurarea de excitatie asezata pe
polii principali sau de magneti permanenti Polii de excitatie, totdeuna in numar par, sunt executati din tole
de otel electrotehnic cu grosimea de 0,5-1 mm stranse cu ajutorul unor nituri, pe care sunt fixate bobinele de
excitatie.
Bobinele se construiesc din conductoare izolate de cupru pe sabloane avand forma polilor sau direct
in carcase izolate. Aceste bobine sunt izolate de miezul polar si de carcasa.
Bobinele polilor de excitatie se leaga in serie si se alimenteaza in curent continuu. Legaturile
bobinelor se realizeaza in asa fel incat fluxul magnetic sa fie dirijat in dreptul unui pol dinspre stator spre
rotor (pol nord), iar in dreptul polului urmator in sens invers (pol sud).
Statorul mai cuprinde: scuturile, sistemul de perii si portperii, palierele si bornele.
Indusul masinii este sediul propriu zis al procesului de transformare a energiei, fiind compus din :
miezul feromagnetic, arbore, infasurarea indusa si colector. Miezul feromagnetic al rotorului se realizeaza
6
din tole de otel electrotehnic cu grosime de 0,5 mm, izolate intre ele, in scopul micsorarii pierderilor prin
curenti turbionari. Aceste tole sunt executate din tabla laminata la rece, izolata cu oxizi ceramici. Tolele se
impacheteaza direct pe arbore prin presare si sunt solidarizate de arborele rotorului cu ajutorul unei pene.
1 – pol principal;
2 – jug magnetic statoric;
3 – crestătură rotorică;
4 – miez magnetic rotoric;
5 – arbore;
6 – înfăşurare de excitaţie.
Miezul rotoric se prezinta sub forma unui cilindru avand la periferie crestaturi deschise
in care sunt plasate conductoarele infasurarii rotorice. Aceste conductoare sunt izolate
fata de peretii crestaturii cat si intre ele si sunt solidarizate cu miezul rotoric prin pene
si bandaje
Colectorul este o piesa caracteristica masinii de curent continuu la care se leaga infasurarea rotorica.
Acesta este un corp cilindric constituit din placute de cupru, denumite lamele. Lamelele colectorului
sunt izolate una fata de alta prin micanita si sunt izolate fata de piesele de strangere. Capetele
bobinelor infasurarii rotorice se lipesc cu cositor de aripioarele (steguletele) lamelelor colectorului.
Colectorul se roteste solidar cu rotorul. Pentru a realiza o legatura intre infasurarea rotorica care se
invarteste si circuitele exterioare, pe colector freaca o serie de perii, fabricate in general din grafit. Prin
intermediul unei piese speciale- portperie- periile realizeaza un contact sub presiune constanta cu lamele
colectorului. Portperiile sunt fixate pe un colier cu o serie de tije.
7
Figura 3. Colectorul maşinii de curent continuu:
1 - lamelă conductoare ; 2- lamelă izolantă; 3- steguleţ.
La masinile de putere mica, intrefierul are o largime de 1-3 mm, ajungand la masinile de putere
foarte mare pana la 10-12 mm. In felul acesta, in valoare absoluta intrefierul nu este mare, insa cu toate
acestea, el are o mare influenta asupra caracteristicilor masinii si asupra functionarii ei.
Forma exterioara a masinii
Masina se executa intr-o forma sau alta, in special in functie de :
o Modul de protectie al masinii
o Modul de racire al masinii
Din punctul de vedere al modului de protectie se deosebesc :
a) Masini deschise, care nu sunt prevazute cu protectia partilor rotative sau a partilor
conductoare de curent ;
b) Masini protejate, prevazute cu o protectie a masinii impotriva patrunderii in interior a
corpurilor straine si a patrunderii stropilor de apa ;
c) Masini capsulate, adica protejate impotriva aerului exterior, dar nu in mod ermetic. Daca
masina are o constructie care impiedica timp de 4 ore patrunderea umezelii in interiorul masinii,
atunci cand aceasta este cufundata in apa, se numeste ermetic inchisa.
d) Masini protejate impotriva exploziilor sunt acelea care trebuie sa suporte explozia gazului
in interiorul masinii fara a transmite flacara din interiorul masinii in exterior sau in sens invers.
Din punct de vedere al modului de racire se deosebesc:
- masini cu ventilatie naturala ;
- autoventilate ;
- masini cu ventilatie exterioara
8
9
Capitolul III.
Intreț inerea Motoarelor electrice
10
Micile defecțiuni neremediate la timp pot conduce la grave deranjamente.La apariția unui deranjament,
trebuie să acționeze elementele de protecție ale motorului (siguranțele fuzibile sau releele
electromagnetice la scurtcircuite și relee termice la suprasarcini).
a. Demontarea motoroarelor
Motorul de current continuu.Succesul operațiilor este următoarea:
- se demontează ventilatorul independent prin desfacerea șuruburilor
(ventilator existent numai la motoarele de mare putere)
- se demonteaza apărătorile colectorului prin deșurubarea șuruburilor
- se desfac legăturile electrice care vin din stator la portperii
- se scoate căpăcelul exterior prin demontarea șuruburilor
- se demontează scutul, prin deșurubarea șuruburilor și prin lovirea cu un
ciocan, prin intermediul unei piese din metal moale, de jur împrejur
11
- se demontează crucea portperiei prin deșurubarea șuruburilor și apoi a
suporturilor portperiilor, prin desfacerea șuruburilor ( subansambluri care îm
acest moment se află pe scutul demontat anterior
- se scoate pana din nutul (canalul_ de pană de la capătul arborelui
- se scot apărătorile prin deșurubarea șuruburilor
- se demontează căpăcelul exterior prin desfacerea șuruburilor
- se scoate scutul de la capătul de acționare prin desfacerea șurubului,
împreună cu cămașa rulmentului și a rolelor dacă este un rulment cu role, sau
singur, dacă este un rulment cu bile
- se scoate inclul exterior al rulmentului cu role din alezajul scutului,bătându-
se ușor cu ciocanul de jur împrejur, prin intermediul unei piese din cupru sau
bronz, pe suprafața lateral
- se scoate rotorul din stator, împreună cu rulmenții de la capetele-axelor
căpăcelelor interioare, ventilatorul interior, colectorul și se așază pe capră.
- Se demontează rulmentul, după ce a fost scoasă siguranța cu ajutorul unei
piese de extras rulmenți, demontare ce poate fi însoțită și de extragerea
căpăcelului interior
- Se demontează inelul de siguranță și se extrage inelul interior sau rulmentul
cu bilă, separate sau împreuna cu căpăcelul
- Se scoate inelul de siguranță și se demontează ventilatorul prin deșurubarea
șurubului
- Se extrage colectorul de pe arborele rotorului, după operația de dezlipire a
bobinajului rotoric de la stegulețe cu ajutorul unei prese care se prinde de
găurile filetate ale butucului colectorului
- Se desfac legăturile statorului
- Se demontează polii principali și polii auxiliary , prin deșurubarea
șuruburilor
În cele mai de sus s-au prezentat toate operațiile necesare unei unei demontări complete. De multe ori,
remedierea defectului nu reclamă decât o demontare partial, în acest caz, succesiunea operațiilor rămâne
aceeași, până șa punctul unde se consideră necesară demontarea. Demontarea și montarea motoarelor
electrice au o influență foarte mare asupra calității funcționării motorului reparat, ceea ce impune o
atenție deosebită și o utilizare corectă și corespunzătoare a sculelor pentru fiecare operație în parte.
La remontarea motorului operațiile se vor executa în sensul invers demontării.
12
b. Repararea părților componente ale motorului electric
de curent continuu
Repararea înfășurătorilor – La mașinile de curent continuu pot apărea defecte atât în înfășurarea
statorului (de excitație) cât și a rotorului. După depistarea defectului se procedează la scoatereea
bobinajului cu înregistrarea prealabilăa caracteristicilor înfășurărilor mașinilor de curent continuu. Se trece
apoi la rebobinarea fie a rotorului fie a statorului sau la amândouă, după situația defectării.
- Înfășurarea buclată
- Înfășurarea ondulată
În ambele cazuri executarea secției se face pe mașini de bobinat, cu ajutorul șabloanelor. Conducătorul
care vine spre șablon trebuie trecut în prealabil printr-un dispozitiv cu role, pentru a fi bine întins și
îndreptat. De asemenea pentru a păstra forma dreptunghiulară a secției, lucru ce face posibilă așezarea în
crestături, secția trebuie bine întinsă, deoarece conductoarele secțieo slab înfășurate se vor împleti și nu
vor menține forma dreptunghiulară a secției. Secția sau bobina executată se scoate de pe șablon și se
leagă în câteva locuri cu o bandă de bumbac așezată în crestăturile șablonului înainte de bobinare, apoi se
izolează cu izolație de tipul secțiile vechi ale mașinii. Îndoirea secției noi, după forma celei vechi, se
execută cu ajutorul a două scânduiri de lemn și nu cu piese metalice. După aceea se acoperă cu lac și se
usucă în aer sau cuptor. Înainte de introducerea bobinelor pe rotor, se execută operațiile:
La așezarea bobinelor pe rotor se introduc mai întâi părțile inferioare pe distanța pasului polar, părțile
superioare ale acestor bobine rămân provizoriu neașezate în crestături, deoarece sub ele trebuie așezate
mănunchiurile inferioare ale altor bobine. Concomitent cu așezarea secțiilor sau bobinelor în crestături ,
între stratul inferior și cel superior al părților frontate se așază izolația dintre straturi, formată din benzi
de carton electrotehnic.După așezarea tuturor secțiilor în crestături, capetele din afară ale teeilor izolante
se îndoaie și în crestături se introduc pene din lemn (dacă acestea sunt prevăzute în construcția rotorului)
și se trece apoi la așezarea capetelor secțiilor în locașurile lamelor de colector sau stegulețelor. Înainte de
a așeza în locașuri capetele superioare ale bobinelor, este necesar să se constate succesiunea corectă a
începuturilor și sfârșiturilor diferitelor secții cu ajutorul lămpii de control. După așezarea tuturor capetelor
de bobină în locașurile de colector, cu ajutorul unui electromagnet cu circuitul magnetic deschis.
13
Lipirea captelor înfășurării la colector se face cu rotorul oblic, pentru a nu pătrunde în interiorul
bobinajului aliajul de lipit topit. Aliajul este de cositor, iar decapantul este colofoniul.
Înfășurarea bobinei se execută ca și cea a secțiilor bobinelor rotorului adică pe dispozitive de bobinare.
Spirele se înfășoară în rânduri, numărul spirelor reducându-se treptat pentru a da bobinei o formă conică.
Spirele în rânduielile bobinei sunt prinse cu ajutorul unei benzi în serpentină, care este așezată pe fundul
suportului, înainte de începerea bobinării.Înfășurarea bobinei se execută într-un singur sens. Pentru
obținerea polarității a polilor la legarea lor în serie, se leagă începutul unei bobine cu începutul
celeilalte.Bobina înfășurată, împreună cu tubul din carton electrotehnic montat pe șablon înainte de
bobinare, se izolează cu bandă de bumbac , apoi se usucă și se impregnează cu lac. La mașinile cu
excitație serie, bobinele de excitație (polare) se confecționează din conductoare cu secțiunea mult mai
mare decât la cele cu excitație derivație și au numărul de spire mult mai mic.În timpul confecționării
bobinelor polare trebuie executată cu grijă izolația capetelor și a trecerilor de la un strat la altul, deoarece
în aceste locuri, asupra izolației acționează fie tensiunea totală a bobinei, fie o mare parte din ea.Fixarea
capătului interior al bobinei se face ca în figură 11.33. Pe capătul conductorului se cositorește o bucată de
tablă cupru subțire, care se acoperă cu carton electrotehnic. Această terminație este bine presată de către
spirele înfășurării ce se bobinează deasupra. Pentru lipirea legăturii dintre poli, la capătul legăturii se face
ochiul.
Verificări necesare în faza de montaj a mașinii de curent continuu, aceste verificări sunt necesare deoarece
de multe ori se execută greșit legăturile la polii auxiliari și la cei principali.Verificarea constă din :
determinarea polarității polilor principali și auxiliari, a legăturilor dintre ei, a legăturilor înfășurărilor de
excitație, a înfășurărilor de compensare.
Determinarea polarității polilor se efectuează cu ajutorul acului magnetic prin alimentarea înfășurării
polilor ( rotorul fiind scos din stator) și aducerea acului magnetic în dreptul polilor. După indicațiile
acului se determină polaritatea fiecărui pol.Succesiunea polilor principali și a polilor auxiliari, pentru
sensul de rotație al motorului de la stânga la dreapta (privit motorul dinspre partea opusă cuplei) trebuie să
fie N-n-S-s etc, iar pentru sensul de rotație de la dreapta la stânga; S-n-N-s etc.
Verificarea legăturii între înfășurarea rotorică și cea a polilor auxiliari se face prin metoda inducției,
controlând polaritățile.Legătura între înfășurarea rotorică și cea a polilor auxiliari este realizată în același
mod, indiferent de sensul de rotație a mașinii sau de regimul ei de funcționare (motor sau generator).
Pentru verificare se realizează montajul și prin conectări și deconectări succesive ale întreruptorului se
determină polaritatea la bornele D1 și D2. Rezultă o polaritate inversă, deoarece amperspirele de lucru ale
polilor auxiliari sunt de sens contrar amperspirelor motorului și deci executarea legăturilor se face la
polaritatea de același fel.
- Canelare defectuoasă
În cazul colectoarelor cu suprafețele rugoasă, murdară, sau ovalizată se strunjețte colectorul în stare rece
și se șlefuiește cu bandă sticlată. Aceste operații se pot face fără demontarea lui de pe rotor, iar pentru a
împiedica șpanul produs de strunjire și praful de sticlă, cupru sau mică, produs la șlefuire să intre în
bobinaj, se înfășoară rotorul în hârtie și se leagă cu sfoară. După obținerea suprafeței lustruite, colectorul
se curăță și se aspiră cu aspiratorul ( în cel mai rău caz se suflă cu aer comprimat). Apoi se execută
canelarea micei dintre lamele cu cârlige speciale, pentru a îndepărta pilitura metalică dintre lamele.
Când defectul constă în scurtcircuitarea lamelelor, mai întâi se determină cele scurt circuitate cu ajutorul
unei lămpi de control care nu trebuie să se aprindă când electrozii ating două lamele vecine. Scurtcircuitele
exterioare între lamele se înlătură cu ajutorul unei pâanze de ferestrău, sau cu un cârlig special.
Dacă scurcircuitul este în interiorul colectorului ( din cauza deteriorării conurilor izolante, sau când
colectorul are o punere interioară la masă), colectorul trebuie demontat, reparat și remontat, operații care
trebuie să fie făcute de întreprinderea constructoare, sau în ateliere specializate.
Dacă defectul colectorului constă în canelare defectuoasă sau în ieșirea lamelelor izolante deasupra
lamelelor de cupru se execută cânelarea corectă cu cârlige speciale.
Jocul lamelelor colectoare se poate constata dacă, la lovirea lamelelor cu ciocanul (prin intermediul unei
piese de metal moale), unele dintre lamele se deplasează. În cazul acestui defect, lamelele se pot fixa prin
strângerea conurilor de presare cu ajutorul buloanelor sau piulițelor de strângere, concomitent cu
încălzirea colectorului. La încălzirea colectorului trebuie avut grijă ca desfășurarea să fie protejată prin
plăci de azbest.
În cazul lamelelor arse trebuie demontat colectorul, operație recomandată a fi executată în ateliere
specializate sau de către întreprinderea constructoare.
15
4. Încercările mașinilor reparate
În afara verificărilor de pe parcursul reparării amintite în subcapitolele anterioare, mașinile electrice sunt
supuse remontare și înainte de a fi duse la locul lor de instalare la următoarele lor probe.
16
funcționarea periilor, ungerea normală și se măsoară vibrațiile lagărelor care nu trebuie să depășească 0,06
mm pentru motoarele cu turații de 3 000 t/min și 0,1 mm pentru cele cu turații>1500 t/min.
generatorului de alimentare și legat în serie , în așa fel încât polii vecini să aibă polarități
de sensuri contrare, iar rotorul este înlocuit cu un cilindru gol de oțel , cu un întrefier de 2 mm.
Curentul de excitație al frânei se reglează în limite largi cu ajutorul unu reostat. Drept cuplaj se poate folosi
un universal de strung montat pe arborele frânei.
În vederea probelor motorul de încercat se cuplează conectează la rețea.Se reglează curentul de excitație al
frânei, alimentat de grupul motor-generator, treptat, până când curentul în motorul de încercat atinge
valoarea nominală ( încărcarea se explică astfel: prin rotirea cilindrului de oțel în câmpul magnetic prouds
de polii frânei, apar în acesta curenți
Turbionari și se creează un cuplu de frânare care echilibrează cuplul activ al motorului
Încercat).
Curentul de excitație al frânei se reglează în limite largi cu ajutorul unu reostat.Drept cuplaj se poate folosi
un universal de strung montat pe arborele frânei.În vederea probelor, motorul de încercat se cuplează cu
frâna și se conectează la rețea. Se reglează curentul de excitație al frânei, alimentatde grupul motor-
generator, treptat, până când curentul în motorul de încercat atinge valoare nominală ( încărcarea se explica
astfel: prin rotirea cilindrului de oțel în câmpul magnetic produs de polii frânei, apar în acesta curenți
turbionari și se creează un cuplu de frânare care echilibrează cuplul activ al motorului încercat).
Metoda de încărcare artificială.Se alimentează statorul motorului de încercat cu tensiunea nominală, iar
dupa ce acesta ajunge la turația nominală se deconectează o fază, ale cărei capete se leagă la o rezistență
variabilă a cărei valoare se reglează în așa fel încât curentul în stator să atingă valoarea nominală
La pornire se închide întrerupătorul 1 și se aduce comutatorul 2 pe poziția a până la atingerea turației
nominale, după care se trece comutatorul pe poziția b.Dacă tensiunea de alimentare este reglabilă, se poate
elimina rezistența variabilă. R și se scurtcircuitează faza deconectată.
Metoda poate fi folosită atât la motoarele asincrone cu rotorul bobinat cât și la cele cu rotorul în
scurtcircuit.
În cadrul probelor de mers în sarcină se fac avânt din nou verificările de la punctul f și , în plus ridicarea
caracteristicii de reglaj al vitezei.
17
Capitolul IV.
18
MĂSURI DE PROTECȚ IE A MUNCII DE PREVENIRE
SI STINGERE A INCENDIILOR
19
electroizolante și în locuri umede o platformă electroizolantă, iar în locul se
vor monta capace de siguranță fără fuzibil, vopsite în roșu.
În cazul în care elementele de protecție electrică ale motorului se găsesc în altă încăpere, în mod
suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de bornele și se vor aigura conductoarele acestuia cu
degetare de cauciuc.
- Corpurile mașinilor electrice și ale echipamentului circuitul lor de forță
trebuie să fie legate de pământ.
Bornele înfășurărilor și cutiile terminale ale mașinilor electrice trebuie să fie închise, astfel încât să fie
imposibilă ridicarea capacelor fără a demonta piulițele.
- Elementele în rotație trebuie îngrădite sau protejate de apărătoare (inele
colectoare, curelele de transmisie, cuplele, ventilatoarele,părțile deschise ale
arborilor etc).
- Izolarea electrică a circuitului de forță de pe care urmează a se demonta
motorul electric începe prin oprirea motorului, veificarea lipsei tensiunii,
realizarea unei separații vizibile, cxare se va bloca, iar pe dispozitivul de
acționare (heblu, întrerupător etc.) se va monta un indicator de
interzicere:”Nu închideți! Se lucrează”.
- Este interzis a se lucra la conductorul de legare la pământ atât timp cât
motorul funcționează și alimentarea lui este conectată.
- La motoarele electrice se pot executa lucrări și pe bază de instrucțiune
tehnică internă. Aceasta însă nu exclude luarea tutuor măsurilor tehnice și
organizatorice care sunt necesare pentru asigurarea deplinei securități a
personalului.
- Scoaterea plăcilor avertizoare și repunerea în funcțiune a motoarelor se vor
face numai dacă în registrul secției respective s-a consemnat faptul că
lucrarea s-a terminat, precum și numele persoanei care a comunicat acest
lucru.
- În scopul prevenirii personajului de exploatare asupra pericolului de atingere
a pieselor aflate sub tensiune, în vecinătatea acestora se afișează inscripții
sau placarde specifice: pentru fiecare fel de tensiune și curent se vor utiliza
notațiile prevăzute în normative.
Pe parcursul excutării reparației mașinilor electrice pot apărea noi crize de accidentare atât prin
electrocutare cât și de ordin neelectric:
- Lămpile și sculele electrice portative pot provoca electrocutări prin folosirea
unor conductoare necorespunzătoare, prin lipsa logării la centura de
împământare și prin existența unor defecțiuni tehnice ce pot apărea la ele .
20
În cazul lămpilor electrice, metoda cea mai sigură de protecție este utilizarea
tensiunilor de 24 V și 36 V. În cazul sculelor electrice portative, care se
lucrează cu tensiuni de 120 – 220 V, securitatea muncii este asigurată prin
construcția și calitatea sculelor. De aceea este necesară verificarea lor
periodică, iar utilizarea lor se face folosind o fisa de contact ce se racordează
între priză cu contact ce se racordează între priză cu contact de legare la
pământ.
- Printre accidentele de curent neelectric ce pot interveni în procesul reparării
mașinilor electrice, se citează: lovituri, striviri, intrarea în ochi a corpurilor
străine pe timpul suflării cu aer comprimat sau a canelării sau struajirii
pieselor, arsuri provocate de metalele topite din timpul sudării sau lipirii,
intoxicații cu substanțe de lăcuire și vopsire etc. De aceea, se impune ca în
atelierele de reparat echipament electric personalul să cunoască
Măsurile de protecție a muncii specifice tuturor operațiilor locului de muncă și să le respecte cu strictețe.
În timpul exploatării mașinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării curentul electric poate provoca
incendii, datorită încălzirii aparatului electric în timpul funcționării, în timpul scurcircuitului sau
suprasarcinelor. Arcurile electrice produse prin deranjamentele părții electric pot provoca arsuri
personalului sau pot determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului cauzelor din atmosfera
încăperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor și a supraîncălzirii, trebuie luate următoarele
măsuri:
- La regimul de funcționare în plină sarcină, părțile motorului electric care
trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă ( lagărele nu
trebuie să depășească temperatura de 80 de grade Celsius)
- Părțile din clădiri și părțile din utiajele care sunt expuse acțiunii arcului
electric trebuie să fie neinflamabile.
Sigranțele, întreruptoarele și alte aparate asemănătoare, care în timpul exploatării pot provoca întreruperea
curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
21
BIBLIOGRAFIE
22
23