5.3.6.

Zăcăminte naturale de roci fosfatice

Industria îngrăşămintelor cu fosfor foloseşte ca materii prime, zăcăminte de roci fosfatice,

de origine magmatică, sedimentară sau hidrotermală.
Descoperite pentru prima dată în Spania (1808), ele au fost ulterior semnalate şi în alte zone
ale Terrei. Cele mai mari zăcăminte de roci fosfatice din lume se găsesc în Rusia, Maroc, S.U.A.,
Tunis, Vietnam. Se estimează că totalul acestor zăcăminte, se ridică la 85000 milioane tone P2O5.
După geneză, structură mineralogică şi origine geologică, zăcămintele de fosfaţi naturali se
împart în două mari grupe în funcţie de predominanţa mineralelor şi anume: apatite şi fosforite.
Apatita. Este componentul cel mai important dintr-o serie de zăcăminte fosfatice primare.
Cristalizează în sistemul hexagonal şi are o structură mineralogică complexă.
Formula empirică este Ca10(PO4)6F2, unde fluorul poat fi înlocuit izomorf cu Cl-, OH-, CO32-
. Se cunosc cinci varietăţi principale de apatită: fluorapatita – Ca10(PO4)6F2 (42,23% P2O5),
clorapatita – Ca10(PO4)6Cl2 (40,91% P2O5), hidroxilapatita – Ca10(PO4)6(OH)2 (42,40% P2O5),
carbonatapatita – Ca10(PO4)6CO3 (37,97% P2O5) şi francolita – Ca10ş(PO4)5CO3OHţ F2 (37,14%
P2O5).
Zăcămintele cele mai mari de apatită se găsesc în Rusia (peninsula Kola), Finlanda, Suedia,
Spania şi Africa de Sud. Extragerea apatitei se face din cariere deschise, când depozitele sunt la
suprafaţă sau prin lucrări în subteran. Roca având impurităţi ,acestea se îndepărtează în procesul de
prelucrare prin flotaţie .Se obţine în felul acesta concentratul de apatită, care are un conţinut mediu
de 39-40% P2O5, 5-6% CaCl2 şi CaF2, 50-52% CaO, 1% Fe2O3, 1% Al2O3. Concentratul de apatită,
serveşte ca materie primă pentru fabricarea acidului fosforic, a îngrăşămintelor cu fosfor şi în
special a superfosfatului.
Fosforitele, sunt roci sedimentare de precipitaţie, formate în terţiar, cambrian, precambrian,
constituite în cea mai mare parte din hidroxilapatită şi carbonatapatită. Pe lângă aceşti compuşi cu
fosfor, fosforitele conţin o serie de ingrediente, nisip, argilă, sescvioxizi (Fe2O3; Al2O3), carbonat de
calciu, etc. În funcţie de aceste ingrediente, fosforitele se clasifică în fosforite argiloase cu 25-29,5%
P2O5, fosforite glauconitice cu 18-20% P2O5 şi fosforite silicoase cu 12-14% P2O5. Zăcămintele cele
mai mari de fosforite se găsesc în Rusia, S.U.A. şi Maroc.
 5.3.7. Clasificarea îngrăşămintelor cu fosfor

Îngrăşămintele chimice cu fosfor, pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: chimic,
tehnologic, agrochimic. Din punct de vedere agronomic, interesează clasificarea agrochimică, care
ţine seama de gradul de solubilitate şi accesibilitate al fosforului pentru plante. Pe baza acestor
însuşiri, îngrăşămintele chimice cu fosfor se clasifică în trei grupe:
- îngrăşăminte cu fosfor uşor solubile în apă şi cu accesibilitate mare pentru plante;
- îngrăşăminte cu fosfor solubile în solvenţi convenţionali, accesibile plantelor;
- îngrăşăminte cu fosfor, parţial solubile în solvenţi convenţionali, greu accesibile plantelor.