Ei încearcă să-i schimbe dispoziția și-i povestesc lucruri drăguțe pentru a-i distrage atenția sau o compătimesc și emit

judecăți cu privire la „ex”. În ciuda eforturilor bine intenționate, aceștia vor obține probabil exact contrariul. Fata se va
simți și mai rău pentru că, contrastul dintre ceea ce trăiește ea acum și lumea „de afară” este și mai evident. Dacă ei își
vor da și mai mult silința să îi distragă atenția, situația se va înrăutăți și mai mult, deoarece ea realizează că nu
corespunde strădaniei celorlalți. Să luăm un al treilea exemplu, o problemă de relație: ea este o femeie de carieră și
este mult timp plecată din cauza serviciului. El are un loc de muncă stabil și vrea să petreacă mai mult timp cu ea.
Altfel, ar trebui probabil să se despartă, spune el. Femeia se simte pusă sub presiune și percepe timpul petrecut cu
partenerul ei ca fiind tot mai apăsător și extenuant. Motivația ei de a-l întâlni scade tot mai mult. Ea începe să evite
atmosfera conflictuală și are din ce în ce mai mai multe motive pentru a „trebui” să călătorească sau să fie ocupată
datorită serviciului. Acest lucru duce la el, desigur, la mai multă frustrare.

În toate cazurile este vorba despre „soluții de prim rang”, așa cum le numește Paul Watzlawick. Se încearcă obținerea
unei soluții prin intermediul strategiei „Mai mult de același fel”, însă rezultatul este contrar așteptărilor. „Soluțiile de
rangul doi” utilizează, în schimb, modalități noi, care sună surprinzător sau chiar paradoxal pentru gândirea
convențională. Soluțiile apar spontan, nu au caracterul limitativ al primului nivel de rezolvare, care reprezintă doar un
cerc vicios, ci prezintă situația într-un cadru nou, mai larg. Mulți dintre dvs. cunosc cu siguranță exercițiul în cadrul
căruia trebuie să fie conectate nouă puncte între ele, cu exact patru linii continue, fără a ridica creionul de pe hârtie.
Acest lucru este posibil doar dacă ne mișcăm în afara cadrului indicat de către cele nouă puncte. În cadrul acestor
soluții pășim în afara schemelor de gândire cunoscute nouă. Aici pășim în lumea cunoașterii intuitive. Ce înseamnă
acest lucru? În cazul angajatului de care nu sunteți mulțumiți ați putea, în loc să insistați asupra executării sarcinii, să
vă oferiți propriul ajutor: „Ce pot să fac pentru tine, în așa fel încât să găsim împreună o rezolvare?” Puteți, de
asemenea, să eliminați întreaga presiune și să vă conectați cu acesta în mod empatic, să îi arătați aprecierea dvs., iar
acest lucru nu trebuie neapărat să se întâmple prin intermediul cuvintelor. Ați putea să îi mulțumiți pentru că v-a adus
aminte de o situație din propria dvs. viață, în care v-ați simțit asemănător. Deja este generată o altă energie în cadrul
interacțiunii. În cazul fetei părăsite, colegii ar putea menționa momente triste din viața lor și mai departe să încerce să
descopere împreună care ar putea fi sensul mai adânc al acestei întâmplări. O altă soluție ar putea fi de a accepta pur
și simplu în mod empatic ceea ce se întâmplă, de a se interesa cum îi merge, de a o lăsa să vorbească și de a o trata
absolut normal. Problema de parteneriat prezentată ar putea fi rezolvată prin simpla ieșire a bărbatului din tiparul lui
de lamentare și focusarea pe propria dezvoltare personală și independență. S-ar putea să redevină dintr-o dată mai
interesant pentru partenera sa, deoarece pe de o parte elimină presiunea iar, pe de altă parte, poate să aducă
inspirație nouă în parteneriat – astfel, un nou joc poate începe.

de Dr. Michael Schroeder

Articole legate de:

 Cum să gestionați mai bine conflictele
 Cât de deschisă este cultura comunicării în cadrul…
 Să spunem mai des „Mulțumesc”
 From Noise to Silence and back
 Trebuie să fim întotdeauna productivi?