See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/358461145

REZOLVAREA CREATIVĂ A CONFLICTULUI

Presentation · February 2022

DOI: 10.13140/RG.2.2.19414.32327

CITATIONS READS

0 26

1 author:

Ruxandra Sterbet
University of Groningen
18 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Geniul și Patologia - Isaac Newton View project

Pedeapsa ca metodă de disciplinare a comportamentului copilului View project

All content following this page was uploaded by Ruxandra Sterbet on 09 February 2022.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

REZOLVAREA CREATIVĂ
A CONFLICTULUI

Autor: Șterbeț Ruxandra

Chișinău, 2022
Actualitatea problemei abordate și Rolul creativității în soluționarea conflictelor
Conflictul este adesea ceva pe care încercăm să-l evităm. Este adesea privit ca ostil, frustrant, negativ,
având doar variante de „câștigă sau pierde” ca finalitate (Kriesberg, 1982). Totuși, unele dintre funcțiile
conflictului sunt, de asemenea și de a produce idei noi, rezolvă probleme, oferă o oportunitate oamenilor și
grupurilor de a-și extinde abilitățile și încurajează creativitatea. Momentul conflictului deține o astfel de
promisiune - oportunitatea de a aborda viața în mod creativ, de a face o alegere diferită - oportunități care altfel
nu ne-am fi oferite dacă nu ar fi conflictul. Conflictul este o modalitate prin care ajungem să cunoaștem lumea și
să ne înțelegem, oferindu-ne o deschidere către cel mai puternic sine al nostru (Oberschall, 1978). Însă, conflictul
arată ca două drumuri divergente, unul duce spre conexiune, celălalt spre separare. Tiparele noastre obișnuite de
reacție ne lasă să credem că nu avem de ales decât să facem ceea ce am făcut întotdeauna. Apoi, când conflictul
s-a terminat, ne uităm înapoi, întrebând „de ce am făcut asta, la ce mă gândeam?” ratând din nou ocazia de a lua o
altă cale.
Din fericire, avem un instrument care ne ajută să conștientizăm că avem alternative multiple de rezolvarea
a conflictelor chiar și în cele mai dificile situații. Creativitatea este elementul-cheie în oglindirea unei perspective
,,noi’’ și neobișnuite de soluționare a conflictelor. În acest sens, creativitatea trebuie înţeleasă nu doar ca o
construcţie de noi structuri, ci şi ca un proces de destructurare (Pascari, 2022). Ea presupune spargerea modelelor
cunoscute de comportament, de gândire, depăşirea barierelor impuse de tradiţiile sociale, găsirea unor sisteme noi
de evaluare a valorii conflictului și de rezolvare al acestuia.
 REZOLVAREA UNUI CONFLICT NECESITĂ CREATIVITATE
Creativitatea cuprinde următoarele abilități/ caracteristici:

- deschidere, ascultare, acceptare, reciprocitate, asumare de riscuri, încredere, conștientizare, colaborare și practică,
- să fii deschis la ideile celorlalți,
- să accepți ceea ce oferă adversarii/ oponenții/ dușmanii tăi.

A aborda situația Piatra de temelie a rezolvării

fără idei preconcepute creative a problemelor

vă oferă oportunitatea de a asculta argumentele oponentului

și de a „scăpa din cap”, mai degrabă decât de a vă concentra
exclusiv asupra poziției sau a strategiei pre-planificate.
 Ameninţarea şi tensiunea excesivă au ca

Rokeach, M. (1960). The open and closed mind.

efect o minte închisă. Pentru a lua în
considerare ideile noi, care pot părea la
început nebuneşti/implauzibile, individul
are nevoie de libertate sau curaj pentru a se
exprima, fără a-i fi teamă de cenzură.

Conflictele îndreaptă oamenii spre modul închis

şi produce o gândire rigidă, o complexitate
redusă, şi o îngustare a câmpului atenţiei.

Funcţionarea cognitivă a oamenilor devine

mai rigidă şi îngustă dacă anticipează sau se
implică în conflicte competitive, dar nu şi
cândse angajează în conflicte cooperante.
Oamenii aflaţi în situaţii de cooperare,
localizează mai bine soluţii integratoare și
creative.
“ Deutsch, Morton and Peter T. Coleman. "Some Guidelines for Developing
a Creative Approach to Conflict" in The Handbook of Conflict Resolution:
’’
Theory and Practice, Morton Deutsch and Peter T. Coleman, eds. San
Francisco: Jossey-Bass Publishers, 2000, pp. 355-365.

Cum este construit şi cum se

dezvoltă un nou punct de vedere ?
Creativitatea presupune adoptarea unui punct
de vedere nou care să stimuleze noi întrebări

o nouă perspectivă de a privi conflictul este să-l

consideri o problemă mutuală asupra căreia părţile
aflate în conflict pot colabora, coopera, în încercarea
de a găsi soluţii satisfăcătoare pentru ambele părţi.

- redefinirea conflictului astfel încât părţile implicate în

conflict să se vadă ca fiind într-o relaţie de colaborare
mai degrabă decât de opoziţie, este crucială pentru o
rezolvare creativă a situaţiei, prin promovarea unui
proces de rezolvare colaborativă, mai puțin amenințător.
“ Gruber, H. E. (2000). Creativity and conflict resolution:
The role of point of view. In M. Deutsch & P. T. Coleman
’’
(Eds.), The handbook of conflict resolution: Theory and
practice (pp. 345–354). Jossey-Bass/Wiley.

Gruber, analizând rolul creativității în conflict, cît și

promovarea abordărilor creative pentru rezolvarea
conflictelor, subliniază că:

spre deosebire de opinia populară, ,,insight-ul’’ creativ nu

vine rapid. Gânditorii creativi dedică de obicei cantități
semnificative de timp și efort procesului creativ.
Acest lucru este cu siguranță valabil și pentru
soluționarea creativă a conflictelor. Multe conflicte
complexe necesită timp și efort prelungit pentru a fi
rezolvate.
 Deutsch și Coleman formulează șapte linii directoare generale pentru stimularea rezolvării creative a conflictului.

1st STEP
Primul lucru de făcut este să conteste miturile comune care blochează creativitatea.
Aceste mituri includ noțiuni conform cărora creativitatea este un talent rar, înnăscut,
că este prea misterioasă pentru a fi învățată, că este un fel de nebunie sau care
echivalează creativitatea cu a fi artistic.
MITURI DESPRE CREATIVITATE
Treffinger, Isaksen şi Dorval (1994) au identificat patru mituri despre creativitate la care oamenii aderă în mod obişnuit :

1. „Nu sunt o persoană creativă” (creativitatea este o calitate rară şi specială pe care o posedă doar puţine persoane).

2. „Creativitatea este prea misterioasă pentru a fi învăţată” (creativitatea este un fenomen supranatural şi incontrolabil).

3. „Creativitatea este echivalentă cu arta” (creativitatea există numai în relaţie cu efortul artistic).

4. „Creativitatea este nebunie” (creativitatea este asociată cu ciudăţenia şi nebunia).

CARE E ADEVĂRUL ATUNCI?

 EX 1: CONFLICT INTERN/ INTRAPERSONAL

un conflict zilnic despre ce să mănânci astăzi - îți dorești mult să

mănânci pizza la lunch, și nici nu poți să reziști snacks-urilor pe

TU CUM AI REZOLVA
parcursul zilei, deși doctorul v-a interzis să consumați asemenea
alimente din cauza problemei dvs de sănătate.

URMĂTOARELE CONFLICTE? EX 2: CONFLICT IMAGINAR ASCUNS

Maria crede că Petru, partenerul ei, nu mai simte la fel pentru ea. Ieri,
accesează-ți resursa creativă Petru a rămas fără baterie și nu a reușit să o sune la fel cum făcea în
fiecare seară. În realitate, Petru este îngrijorat de faptul că nu o poate
suna, dar nu are posibilitatea să facă acest lucru în acel moment. Maria
începe să îi de-a tîrcoale lui Petru pentru că nu a sunat-o, însă motivul
Ține minte! necomunicat de Maria pentru care Petru nu o sună este o altă femeie.

CREATIVITATEA este capacitatea esenţială, naturală
şi integrală caracteristică fiecărei ființe umane.
EX 3: CONFLICT REAL INTERPERSONAL cauze economice
Pavel și Adrian sunt 2 prieteni buni. Pavel închiriază casa lui Adrian cu
un cost lunar de 600 de euro, deoarece acesta din urmă s-a mutat într-un
oraș mai mare, datorită noul job. Totul merge bine până când Pavel își
pierde slujba și, ca urmare, încetează să mai plătească chiria. Creează un
conflict economic real.
 2nd STEP A doua sugestie este de a crea o ,,oază spațiu-timp’’ pentru creativitate; alegeți un mediu nou
și rezervați suficient timp pentru ca părțile să se deschidă, apoi lucrați cu insistență la soluția lor.

Folosiţi timpul şi decorarea spaţiului pentru a crea o oază pentru rezolvarea creativă de probleme.

John Cleese (1991), “The 5 factors that you can arrange to make your lives more creative”,

autorul expresiei oază spaţiu-timp = descrie o situaţie care să îndeplinească condiţiile minime pentru a funcţiona
creativ. Condiţia timp: Oamenii trebuie să aibă suficient timp pentru a vedea lucrurile flexibil şi creativ, mai ales dacă se
află într-o situaţie conflictuală unde operează într-o manieră critică.

Este sugerat ca părţile implicate în conflict, să iasă din mediul obişnuit pentru a fi capabili să gândească limpede.

Multiplele distrageri din partea mediului cu care suntem obişnuiţi, ne determină să adoptăm o modalitate standard de a
vedea problema şi de a o rezolva. Un mediu nou, poate permite părţilor implicate o anumită libertate de a încerca noi
perspective, comportamente sau modalităţi de rezolvare.
 3rd STEP
În al treilea rând, cultivați o atmosferă serioasă, dar jucăușă. Părțile aflate în conflict pot
fi serioase până la punctul de a fi sumbre. Valorificați aspectul relaxant/degajat în timpul conflictului.
Umorul și atitudinea jucăușă pot contribui la eliminarea tensiunii
şi deschiderea unor noi perspective

În timpul conflictului, niciunul dintre participanți nu ar fi dispus să-l asculte pe celălalt. Se creează o gheață invizibilă în
care fiecare persoană devine surdă față de cealaltă. Umorul joacă rolul de a sparge gheața în întregul proces.
Dar utilizarea umorului ar trebui să fie inteligentă și diplomatică și nu ar trebui să fie provocatoare.

Umorul și înclinaţia spre joacă sunt înşelătoare când avem de-a face cu conflicte dificile.
Având un oponent care face apel la umor sau joacă, poate ofensa cu uşurinţă în aceste situaţii.
Pentru a stabili un context care permite umorul şi joaca, Cleese (1991) recomandă să separăm ideea
de joacă de cea de solemnitate. El pretinde că rareori este de folos să fim solemni, şi că subiectele
serioase pot fi abordate adesea cu o tentă de umor.
Gestionarea conflictului cu umor
Atunci când conflictele și dezacordurile pun o cheie în relația voastră, umorul și jocul pot ajuta la ușurarea
tensiunii și la restabilirea unui sentiment de conexiune. Folosit cu respect, puțin umor poate transforma rapid
conflictul și tensiunea într-o oportunitate de distracție și intimitate comună. Vă permite să vă exprimați
punctul de vedere fără a-i răni sentimentele celuilalt.
Solomon ,,Neliniștea din inima omului îl
De exemplu: doboară, dar o vorbă bună îl înveselește’’

- Alex este pensionar, dar tot urcă pe acoperiș să curețe jgheaburile. Soția lui, Angie, i-a spus de multe ori că o
sperie când folosește scara. Astăzi, în loc de plângerile ei obișnuite, ea îi strigă: „Știi, soții ca tine sunt cei care
transformă soțiile în tirani adevărați, cu sânge rece”. Alex râde și coboară cu grijă de pe acoperiș.

- Soțul Anei este un tip inteligent, dar după câteva pahare la cină, calculează greșit constant suma pe care ar trebui
să o lase bacșiș pe masă. Acest lucru o stânjenește pe Ana, îl face pe soțul ei să fie defensiv și adesea o seară
plăcută se încheie cu o ceartă. Data viitoare când ies la cină și soțul ei intenționează să ridice bonul de plată, Ana
îi întinde jucăuș un calculator și îi spune: „Există 2 tipuri de oameni: cei care pot număra și cei care nu pot.” Soțul
ei râde și în loc să părăsească restaurantul certându-se, pleacă zâmbind și glumind unul cu celălalt.
 nr 1: Asigurați-vă că amândoi înțelegeți gluma
Umorul vă poate ajuta să depășiți conflictul doar atunci când ambele părți sunt implicate în glumă. Este
important să fii sensibil la cealaltă persoană. Dacă partenerul, colegul de muncă, membrul familiei sau
prietenul tău este probabil să nu aprecieze gluma, nu o spune și nu o face. Când gluma este mai degrabă
unilaterală decât reciprocă, subminează încrederea și bunăvoința și poate deteriora relația.

Luați în considerare următorul exemplu:

Picioarele Mihaelei sunt mereu reci când se bagă în pat, dar ea are ceea ce crede că este o soluție jucăușă: își
încălzește picioarele înghețate punându-le pe corpul cald al soțului ei Kevin. Kevin urăște acest joc și i-a spus în repetate
rânduri Mihaelei că nu apreciază să fie folosit ca încălzitor de picioare, dar ea râde de plângerile lui.
În ultimul timp, Kevin a început să doarmă la marginea îndepărtată a patului, o soluție care îi distanțează ca și cuplu.
 nr 2: Nu folosi umorul pentru a acoperi alte emoții
Umorul te ajută să fii rezistent în fața provocărilor vieții. Dar există momente în care umorul nu este
sănătos - și atunci este folosit ca acoperire pentru a evita, mai degrabă decât a face față, emoțiilor
dureroase. Râsul poate fi o deghizare pentru sentimente de rănire, frică, furie și dezamăgire pe care nu vrei
să le simți sau nu știi cum să le exprimi.

Luați în considerare următorul exemplu:

Lora este adesea geloasă și posesivă cu iubitul ei Mihai dar nu a învățat niciodată să discute deschis despre nesiguranța și
temerile ei. În schimb, ea folosește ceea ce crede că este umor pentru a-și exprima sentimentele. Glumele ei, totuși, au de
obicei o margine înșelătoare, aproape ostilă față de ea (când Mihai merge la serviciu, Lora în loc să îi ureze o zi productivă,
îi dorește să aibă numai fete drăguțe în jur, sau atunci când Mihai petrece timpul cu prietenii în oraș, Lora nu uită să îi zică
că în localul respectiv a văzut că intrau multe femei frumoase zilele trecute), iar Mihai nu le găsește deloc amuzante. În loc
să râdă, el răspunde adesea cu o răceală liniștită sau cu retragere.
 DEMONSTRAȚI O GÎNDIRE DIVERGENTĂ + CONVERGENTĂ
Aceasta reprezintă yin şi yang-ul procesului creativ de rezolvare de probleme. Creativitatea este cel mai adesea asociată cu idei deschise,
o curgere liberă de gânduri, imagini, simboluri, etc. Totuşi, luarea deciziilor este cel mai adesea asociată cu închiderea; convergenţa spre
alternativele care se adresează cel mai bine problemei.
O abordare creativă în rezolvarea
conflictului are nevoie de ambele.
Părţile implicate în conflict trebuie să aibă capacitatea şi
oportunitatea de a fi deschişi pentru a înţelege o problemă
din perspective diferite şi să genereze multe idei şi soluţii noi,

+ ca şi şansa de a rămâne închis, uitându-te atent la

acele perspective şi idei şi judecând dacă pot avea
un efect pozitiv în acea situaţie specială.
 În fiecare conflict, cealaltă parte/oponent/ dușman așteaptă o anumită
reacție din partea dvs. În cazul în care celălalt strigă, este de așteptat să
Faceți ceea ce este strigați înapoi. Dacă cineva se abate de la comportamentul așteptat,
conflictul ar putea pierde din intensitate. Ca și cum zâmbești în loc

neașteptat pentru să strigi sau să-ți arăți furia. Cealaltă parte s-ar putea să se calmeze și
să revină la sobrietate; care cu siguranță ar oferi mai mult spațiu pentru

oponentul dvs
soluționarea conflictului. Prezentarea unui comportament neașteptat
poate ajuta la doborârea extremității conflictului. Un înțelept spunea,
,,un răspuns rostit pe un ton blând poate adesea să întoarcă mânia din
drum’’.

Sfânta Evanghelie după Matei:

39. Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar
cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.

ESTE ASTA O ALTERNATIVĂ CREATIVĂ

DE SOLUȚIONARE A CONFLICTULUI???
TEHNICI DE STIMULARE A ATITUDINII CREATIVE ÎN CONFLICT
● Brainstorming-ul (Osborn, 1953) este o tehnică de
generare de idei des folosită. În
situaţii de conflict, este indicat să vii cu idei despre
problemă, posibile soluţii şi acţiuni ce urmează a se
realiza (Fisher, Ury şi Patton, 1991).

● Pentru a încuraja noutatea şi calitatea ideilor, oamenii

sunt sfătuiţi să folosească metafore (Lakoff şi Johnson,
1980) şi analogii. Alte tehnici de stimulare a noului
includ „sinectica”, sau unirea opusurilor. (Gordon şi
Poze,1977), substituirea, separarea, adăugirea,
combinarea, ştergerea, rearanjarea elementelor.
 TEHNICI DE STIMULARE A ATITUDINII CREATIVE ÎN CONFLICT
Metoda Aikido
Există șase fațete ale metaforei aikido în soluționarea conflictului:

- Rezistenţa. Într-un atac fizic, ai tendința să te ții departe de atacatorul tău. În mod similar, fă același lucru când ai de-a face
cu un conflict la locul de muncă, cu o persoană dificilă sau cu o boală înspăimântătoare.
- Conexiunea. La un moment dat, însă, trebuie să te conectezi cu conflictul, având speranța de a-l rezolva. În aikido, e nevoie
să te conectezi prin mișcarea către atacator și să-ți unești energia cu-a lui. Conectarea este primul pas către rezoluție.
- Practica. Pe măsură ce recunoști conflictul, începe să iei măsuri. La început acțiunea este necalificată. Faci greșeli, dar în
același timp îți perfecționezi abordarea. Practicanții de Aikido se referă la acest proces de rafinare ca „a urcare pe saltea”.
Covorașul este locul în care ne întâlnim pentru a învăța și a ne perfecționa tehnica și a exersa încrederea și prezența.
- Descoperirea. Printr-o practică constantă, te afli treptat pe un nou teritoriu, unde conștientizarea a cât de puține știi te
catapultează într-un tărâm al descoperirilor. Pe măsură ce treci de la rezistență la curiozitate și mirare, practica devine
distractivă.
- Puterea. Descoperirea aduce un nou tip de putere, deoarece este aliniată cu energia. Înveți că puterea nu înseamnă forță sau
constrângere. Mai degrabă, această nouă putere crește în relație directă cu flexibilitatea și empatia.
- Profesorii. În cele din urmă, observi că conflictul a devenit profesorul tău. Relațiile tale dificile te-au învățat flexibilitate și
asertivitate. Prin adversitate, ai descoperit noi perspective de analiză a conflictului.
 TEHNICI DE STIMULARE A ATITUDINII CREATIVE ÎN CONFLICT

● O altă modalitate de a crea noi idei este incercarea de

a-ţi imagina un viitor dorit. Beckhard şi Reuben
(1987), Blake şi Mouton (1984), Boulding (1986) au
folosit diferiţi termeni – „imaginarea viitorului dorit”,
„imaginare socială”, „căutarea viitorului”, pentru a
caracteriza procesul prin care indivizi, grupuri sau
organizaţii sunt încurajaţi să se elibereze de
constrângerile realităţii, pentru a-şi putea imagina un
viitor mai bun. O astfel de procedură poate fi de
ajutor în cazul unui conflict: părţile sunt ajutate să-şi
imagineze relaţii dezirabile în viitor şi să înceapă să
se gândească cum pot ajunge din situaţia prezentă
acolo.
Betty Reardon spunea: „eşecul în obţinerea păcii este în esenţă un eşec al
imaginaţiei” (comunicare personală). De-a lungul istoriei noastre, o cantitate
considerabilă de resurse umane şi economice a fost investită pentru a crea noi
modalităţi de a purta războaie.

A VENIT TIMPUL SĂ INVESTIM ENERGIA, RESURSELE CREATIVE ȘI IMAGINAȚIA ÎN

CREAREA A NOI MODALITĂŢI DE A PURTA PACEA.
 BIBLIOGRAFIE
Conceiving the Lawyer as Creative Problem Solver, California Western Law Review, Spring 1998, Vol 34 (2).
Deutsch, Morton and Peter T. Coleman. "Some Guidelines for Developing a Creative Approach to Conflict" in The
Handbook of Conflict Resolution: Theory and Practice, Morton Deutsch and Peter T. Coleman, eds. San Francisco:
Jossey-Bass Publishers, 2000, pp. 355-365.
Gruber, H. E. (2000). Creativity and conflict resolution: The role of point of view. In M. Deutsch & P. T. Coleman (Eds.), The
handbook of conflict resolution: Theory and practice (pp. 345–354). Jossey-Bass/Wiley.
Jones, T. and Brinkert, R., 2007. Conflict Coaching: Conflict Management Strategies and Skills for the Individual.
Kriesberg, L. (1982), Social Conflict Theories and Conflict Resolution. Peace & Change, 8: 3-17.
Oberschall, A. (1978). Theories of Social Conflict. Annual Review of Sociology, 4, 291–315.
http://www.jstor.org/stable/2945973
The Magic of Conflict, Thomas Crum, 1987, Simon and Schuster, Inc.
https://www.linkedin.com/pulse/creative-conflict-resolution-rashmi-shetty/?trackingId=EfrN%2BPq%2FMmSJ7F6l1D0j6g%3D%3D

https://www.helpguide.org/articles/relationships-communication/managing-conflicts-with-humor.htm

View publication stats