Realitatea este ca psihicul nostru este bombardat cu idei ai oportunitati creative in
fiecare zi, insa natura noastra umana ne determina sa le alungam. Se pune intrebarea de ce facem acest lucru. O explicatie este aceea ca ideile creative sunt ciudate; scoase din normele naturale dintr-un anumit mediu, sunt percepute ca un potential pericol pentru echilibrul nostru personal. Ideile creative sunt ciudate pentru ca nimeni nu le-a mai propus, nimeni nu le-a implementat. Sau pentru ca nu exista garantia ca ele sa mearga. Sau pentru ca pur ai simplu oamenii nu au incredere in abilitatea lor creativa. Creativitatea este un proces mental şi social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minţii creative între idei sau concepte existente. Creativitatea este o caracteristica - idividuala sau colectiva - care se poate cultiva si se poate manifesta în toate domeniile vietii sociale. Identificarea şi cuantificarea naturii creativităţii constituie insa obiective dificile. Conceptul de creativitate poate fi definit din perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie socială, ştiinţe cognitive, arte, filozofie, stiinta si tehnica, inteligenţă artificială, economie, management etc. şi drept urmare se poate manifesta la multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Realitatea creativa are in vedere construirea de la 0 a unei idei, al unui plan sau a unei directii de apucat. De ex: crearea unui plan de marketing inovativ, crearea unei partituri muzicale, a unui design de automobil, etc. Totodata, partea de realitate ce intervine in procesul creativ are pe de-o parte rolul de a face privitorul sa imbratiseze acel concept si sa-l considere autentic (o companie a copiat in proportie de 95% ambalajul produselor P&G pentru a pacali consumatorii, dar calitatea scazuta a produsului a scos la suprafata inselaciunea), dar si sa il faca pe acesta sa se identifice cu povestea prezentata (Seth Godin afirma despre afacerea de familie a sticlarilor din familia Riedel- “În acest caz, marketingul, în forma unui pahar scump și a poveștii aferente, are un impact mai mare asupra gustului vinului decât butoaiele de lemn de stejar, dopurile de lux sau ploaia din iunie. Georg Riedel îmbunătățește gustul vinului tău spunându-ți o poveste…în care acesta crede.” ).
2) Modul în care creativitatea poate să schimbe realitatea (exemplificați);
In advertising, creativitatea inseamna rezolvarea unei probleme. Cand pui problema
sub forma unor intrebari simple, uneori raspunsurile, au intensitatea unor eruptii. Grija ta e sa iei aminte si sa nu reformulezi pur si simplu problema cu aceleasi cuvinte cu care ti-a fost incredintata. Mai bine pune intrebarea in mod repetat dar din puncte de vedere total diferite. Intrebarile nu sunt mai mult sau mai putin importante, inspirate sau banale. In publicitate, orice intrebare e necesara si de bun simt, chiar si atunci cand, ca in gandirea laterala, frizezi absurdul. In creativitate trebuie sa incerci orice (aceasta neavand limite, chiar daca momentan anumite lucruri nu sunt momentan posibile din punct de vedere fizic). Nu ai de unde sti dinainte ca ceva functioneaza sau ca e doar o simpla prostie (asta doar daca nu esti Tesla care isi testa modelele facute in minte si stia exact pana sa le faca fizic daca sunt viabile sau nu). In gandirea laterala De Bono (2003) dadea un exemplu de abordare creativa: un politist dirijand circulatia in intersectie nu inseamna mai nimic; inseamna ceva doar daca gandesti lateral, schimband perspectiva faptelor si te intrebi daca nu cumva in intersectie lucrurile stau invers – de fapt, politistul este dirijat de circulatie si tocmai el o incurca. Fara creativitate in momentul de fata nu am fi nici pe departe la tehnologia pe care o avem in momentul de fata. Probabil nu ar fi existat nici macar carute daramite masini daca omul nu ar fi descoperit roata in urma cu 7000 de ani. Creativitatea poate fi folosita pentru conceperea unui produs nou sau serviciu si totodata poate fi folosita si pentru inovarea acestora.