EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel

Partea 1
1-1:
1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

BARE COMPRIMATE
 Bare comprimate.
Alcatuirea sectiunilor.
† Barele comprimate (stalpii sau elementele grinzilor cu zabrele)
sunt alcatuite de regula din profile laminate, iar in cazul unor
solicitari mari sectiunea poate fi alcatuita din table sau platbande
sudate.
d t
† Forma si marimea sectiunilor este determinata din conditii de:
™ Marimea si natura solicitarii ,
™ Rolul barei in structura,
™ Conditii de stabilitate,
™ Calitatea materialului,
™ Modul de executie.

SR EN 1993 - Eurocod 3 2
 Bare comprimate.
Alcatuirea sectiunilor.
† Dimensiunile sectiunilor elementelor sunt in general mici.
† Pentru elementele comprimate sectiunile trebuie realizate
astfel incat la o arie data A sa se obtina moment de inertie I
si raza de giratie i cat mai mari (conditii de stabilitate).
stabilitate)
† Dupa modul de alcatuire a sectiunii transversale barele
comprimate
o p a pot
po fi:
‰ Bare cu sectiune unitara,
‰ Bare cu sectiune compusa:
™ Elemente putin departate
™ Elemente mult departate

SR EN 1993 - Eurocod 3 3
Bare comprimate.
Al
Alcatuirea
i sectiunilor.
i il
‰ Bare cu sectiune unitara - formate dintr-un singur
element sau din mai multe elemente asamblate
continuu pe toata lungimea lor.

‰ Cand sectiunea este compusa din mai multe elemente

acestea trebuie prinse continuu pe lungimea barei.
barei
SR EN 1993 - Eurocod 3 4
Bare comprimate.
Al t i
Alcatuirea sectiunilor.
ti il
‰ Bare cu sectiune compusa - formate din:
‰ Elemente putin departate;
‰ Elemente mult departate.
Bare cu sectiune compusa din elemente
putin departate
z
z 1 1

y y y y

z
1 z 1
‰ Distanta dintre elementele sectiunii este de grosimea unei table.

SR EN 1993 - Eurocod 3 5
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente putin departate.

„ Elementele care alcatuiesc sectiunea trebuie pprinse intre ele

astfel incat bara sa se comporte ca un intreg.
„ Pentru elementele putin departate se dispun solidarizari
(fururi) realizate din tabla cu latimea mai mare de 50mm.
„ Aceste rigidizari se prind de elemente cu cordoane de sudura.
† Rigidizarile pot fi:
„ Mai mari decat elementele – sudura de colt
„ Mai mici decat elementele – sudura in sant
„ Distanta dintre fururi se ia mai mica decat valorile maxime din tabel.
„ Pe lungimea elementului comprimat se dispun cel putin
2 Rigidizari (3 panouri).
„ Daca distanta dintre fururi este indeplinita barele se verifica la
compresiune cu flambaj ca si barele cu sectiune unitara.
unitara
SR EN 1993 - Eurocod 3 6
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente putin departate.

SR EN 1993 - Eurocod 3 7
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate.
„ Acestea sectiuni se intalnesc la grinzi cu zabrele (grele),
stalpi, portale etc.
Axa materiala
1 z 1 1 z 1 1 z 1

y y y y y y

1 z 1 1 z 1 1 z 1
Axa imateriala

SR EN 1993 - Eurocod 3 8
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate.
„ Acestea sectiuni se intalnesc la grinzi cu zabrele (grele),
stalpi, portale etc.
Axa materiala
z z

y y y y

z z
Ambele axe sunt imateriale Axa imateriala

SR EN 1993 - Eurocod 3 9
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate.
„ Barele alcatuite din elemente mult departate au elementele
sectiunii solidarizate:
† Discontinuu:
„ Cu placute,
„ Cu zabrelute,
„ C di
Cu diafragme.
f
† Continuu – solidarizarea cu placi continui se utilizeaza
mai rar. In aceste cazuri p placa de solidarizare intra in calculul
caracteristicilor sectiunii pentru verificarea la flambaj.

SR EN 1993 - Eurocod 3 10
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult departate.
¾ Solidarizarile discontinui contribuie la comportarea elementului
ca un tot unitar.
unitar
¾ Ele trebuie sa asigure stabilitatea barei intregi si a fiecarei
ramuri in parte.
¾ Cand bara nu este prinsa de alte elemente, la capete se prevad
placi de capat mai puternice.
¾ Solidarizarea
S lid i cu placute
l t este
t maii simpla
i l sii este
t folosita
f l it maii
des.
¾ Placutele se dispun
p astfel incat lungimea
g barei sa fie impartita
p
in parti egale.
¾ Ele sunt realizate din tabla sau platbanda.

SR EN 1993 - Eurocod 3 11
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate – solidarizare cu placute
• Distanta intre placute in lungul barei
va fi: a ≤ 40i
1
i1 - este raza de g
giratie a unui p
profil in
raport cu axa proprie, paralela cu axa
imateriala a intregii sectiuni (sau iminim).
• Latimea placutei:
• Placi curente: 0,5h0 ≤ b ≤ 0,8h0
• Placi de capat:0,7 h0 ≤ b ≤ h0
• Grosimea placutei: c
t ≥ , t ≥ 8mm
50
SR EN 1993 - Eurocod 3 12
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate – solidarizare cu zabrelute
• Asigura
A i o rigiditate
i idit t maii mare barei,
b i ddar
este mai dificila;
• Se recomanda cand bara comprimata este
supusa si la moment incovoietor;
• Zabrelele sunt in g
general p
profile cornier;;
• Inclinarea zabrelelor este aprox. 45°;
• In capetele elementelor – cand nu sunt
legate de alte elemente se dispun placi de
capat care se realizeaza dupa conditiile de
la placute.
placute
SR EN 1993 - Eurocod 3 13
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult
departate – solidarizare cu zabrelute

• Zabrelire triunghiulare cu montanti

suplimentari: a ≤ 40i1
¾ Intersectia axelor in nod se recomanda sa
fie axata.
¾ Nu se recomanda d prinderei
d zabrelutelor
b l l pe
gusee; in cazurile acestea se accepta
(prefera) prinderea lor dezaxata.

SR EN 1993 - Eurocod 3 14
Bare comprimate.
Bare cu sectiune compusa din elemente mult departate.
• La grinzile cu zabrele puternic
solicitate se recomanda:
¾ Bare intinse – solidarizare cu
p
placute.
¾ Bare comprimate – solidarizare
cu zabrelute.
• In general:
¾ho – mare - solidarizare cu p
placute.
¾ho – mic - solidarizare cu zabrelute

SR EN 1993 - Eurocod 3 15
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

† Se considera valabila ipoteza reactiunilor plane
si ca flambajul se produce numai prin incovoiere.
† Se considera o bara dreapta, cu reactiune
constanta articulata la un capat si simplu rezemata la
constanta,
celalalt, de lungime l, solicitata la compresiune axiala
de forta NEd.
† Bara isi poate pierde stabilitatea in planul de
rigiditate minima in momentul in care forta de
compresiune NEd atinge o anumita valoare numita
i
incarcare critica
iti d de fl
flambaj
b j Ncr.

M " = N cr ⋅ y
SR EN 1993 - Eurocod 3 16
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

† O rezolvare teoretica a acestei probleme revine lui
Euler – care a obtinut o expresie a valorii teoretice foarte
apropiata de valorile experimentale.
π 2 ⋅ E ⋅ I min
N cr = 2
l1
l1 - lungime de flambaj
Ncr - incarcare critica de flambaj
Imin – moment de inertie minim
E – modul de elasticitate longitudinal

SR EN 1993 - Eurocod 3 17
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

† Aceasta relatie a stabilit
stabilit-o
o considerand ipoteza:
„ - forta se aplica perfect centric;
„ - bara perfect dreapta;
„ - materialul perfect omogen , elastic in toate
sectiunile barei;
„ - sectiunea perfect constanta;
† Pentru alte moduri de rezemare a barei la capete, apare
un coeficient m, care multiplica lungimea barei;
π 2 ⋅ E ⋅ I min
N cr =
(μl1 )2
SR EN 1993 - Eurocod 3 18
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

π 2 ⋅ E ⋅ I mini
N cr = , μl1 = l f
(μl1 ) 2

lf - lungimea
l i d
de fl
flambaj
b j a barei
b i – di
distanta
t t didintre
t d doua puncte
t
de inflexiune

Lungimea de flambaj depinde de:

• Lungimea barei l
• Modul de fixare al barei la capete
• Variatia
V i ti sectiunii
ti ii bbareii
• Variatia incarcarii in lungul barei

SR EN 1993 - Eurocod 3 19
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

lf
l

l
l

lf
lff
l

l
lf = l l f = 2l l f = 0,7l

lf - este distanta dintre doua puncte de inflexiune consecutive

ale fibrei medii deformate a barei prelungita la infinit.

SR EN 1993 - Eurocod 3 20
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

† Plecand de la relatia lui Ncr se poate obtine relatia
efortului
f l unitar critic:
N cr π 2 E I π 2E π 2E I min lf
σ cr = = 2 ⋅ = = 2 = i 2 min λ=
A lf A ⎛ lf ⎞ 2
λ A i
⎜⎜ ⎟⎟
⎝ i ⎠
lf - lungime de flambaj
Ncr - incarcare critica de flambajj
Imin – moment de inertie minim
E – modul de elasticitate longitudinal
l – zveltetea barei

SR EN 1993 - Eurocod 3 21
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elastic.

† Flambajul elastic are loc pentru: σ cr ≤ σ p
π 2E
σ cr = 2 - Ecuatia unei hiperbole
λ

SR EN 1993 - Eurocod 3 22
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere
Flambajul in domeniu elasto-plastic.

σ p ≤ σcr ≤ σc
† In domeniul inelastic modulul de elasticitate a otelului
nu mai este constant, este un modul tangent Et.
† In domeniul elasto-plastic E este valabil si s-au propus mai
multe procedee si formule de calcul de diferiti autori:
„ -Engesser- formula lui Euler, luand in considerare Et,
„ -Karman- formula lui Euler,, folosind un modul de
elasticitate transformat sau modulul redus,
„ -Shanley.

SR EN 1993 - Eurocod 3 23
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Flambajul in domeniu elasto-plastic.

π 2
⋅E
λ1 = λel =
2 2

σ el
π2 ⋅E
λ1 = λel =
σ el
E
In EC3: λ1 = π
fy

fy
ε=
235
SR EN 1993 - Eurocod 3 24
Bare comprimate – Flambaj prin incovoiere

Coeficientul de flambaj.
† Cea mai folosita metoda de verificare la stabilitate a
barelor comprimate cu sectiune unitara,
unitara este metoda
coeficientului de flambaj.
N Ed
) σ =
† Plecand de la relatia ((conditia): ≤ σ cr
Ab
N cr
in care: N Ed =
c
c - coeficient de siguranta
scr - exprima limita stabilitati echilibrului cu acelasi grad
de asigurare probabilista cu care R exprima limita de
curgere

SR EN 1993 - Eurocod 3 25
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Coeficientul de flambaj.
N Ed σc N Ed σ cr σ cr
σ= ≤ σ cr , σ= ≤ σc, =χ
Ab σc Ab σc σc
σ=
N Ed
Ab
≤ χσ c χ - coeficient de flambaj reprezinta
raportul dintre tensiunea critica de
flambaj si limita de curgere(de calcul)
a otelului.
Practic se lucreaza cu relatia:
N Ed fy
σ = *
≤ =R
χ ⋅ Ab γ M
SR EN 1993 - Eurocod 3 26
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Coeficientul de flambaj.

† Asa cum s s-a

a aratat,
aratat formula lui Euler pentru determinarea
sarcini critice de flambaj s-a stabilit pe bara ideala.
† Stabilitatea barei poate fi influentata de o serie de parametri.
† Cercetarile experimentale inteprinse de CECM arata ca
principalii factori care influenteaza instabilitatea barei sunt:
„ -sveltetea barei(l)
„ -forma sectiunii transversale.
† Acest program experimental inteprins de CECM asupra
fenomelui de flambaj a cuprins:
„ - incercari experimentale
p ((studii)) p
pe bara reala cu
imperfectiuni geometrice si de structura , cu tensiuni remanente
„ - influenta diferentelor forme ale sectiunii transversale
„ - diferiti coeficienti de zveltete l ai barei.

SR EN 1993 - Eurocod 3 27
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere
Coeficientul de flambaj.
† Prin programul experimental s-a
urmarit determinarea valorii
critice de flambaj scr , respectiv a
unor curbe de flambaj scr - l
† Sectiunile
S i il b barelor
l au ffost
grupate in categorii dupa gradul
de
simetrie si modul de pierdere al
stabilitati barei.
† Au fost obtinute cinci curbe de
flambaj pentru cinci categorii
de sectiuni a0, a,b,c,d.

SR EN 1993 - Eurocod 3 28
Bare comprimate –Flambaj prin incovoiere

Coeficientul de flambaj.

SR EN 1993 - Eurocod 3 29
Mulţumim pentru atenţie!

Prof.dr.ing.
Prof dr ing Vasile PĂCURAR
Ing. Gabriel URIAN
Ing. Mihai SENILA