Sunteți pe pagina 1din 4

Examen ”Psihologia educației”

-Student: Samoilă Liviu-


-Teologie Pastorală-
-Anul I, Grupa VII-

1. Orice manifestare comportamentala sau orice element al vietii, pot fi explicate in


mai multe moduri. Acelasi fenomen va fi interpretat diferit in cadrul paradigmelor
psihologiei. Aceasta desemneaza un ansamblu de elemente epistemologice,
teoretice si conceptuale coerente care servesc drept cadre de referinta pentru
comunitatea de cercetatori. Acestor elemente trebuie sa li se asocieze rezultatele
cercetarilor de prestigiu, experientele stiintifice fundamentale, credintele si valorile
impartasite de grupul de savanti. Nici o analiza a unui fenomen nu se poate face
fara apel la o paradigma. Ea functioneaza asemenea unui mecanism perceptiv si
cognitiv care transforma realitatea in reprezentari. Realizand un proces de selectie
si unul de reconstructie mentala, paradigma face ca realitatea sa devina inteligibila,
sa aiba sens. Paradigmele prin care psihologul isi poate construi obiectul sau de
cercetare sunt: paradigma biologica, comportamentala, psihanalitica, cognitiva,
fenomenologica si socio-culturala.

2.1. În acest caz este vorba despre conștiința neîmpăcată a unei femei care a făcut
11 avorturi.
2.2. Așa cum descrie I. Bălan în text, avortul poate duce la puternice sentimente de
vină ce pot degenera în obsesii și stări psihotice.
2.3. Elementele de terapie duhovnicească prezente în text sunt oprirea timp de
șapte ani de la Sfânta Împărtășanie, postirea, oprirea de la alte avorturi și
milostenia. Aceste canoane îi sunt folositoare femeii pe plan psihologic, deoarece
aceasta simte că se purifică și își ispășește ,,pedeapsa” prin fapte bune care îi
eliberează conștiința încărcată de vină.
2.4. Un sfat al meu pentru femeia în cauză ar fi, în primul rând, să nu mai repete
aceasta greșeală, deoarece nu este dreptul nimănui să ia o viață lăsată de
Dumnezeu. În al doilea rând, aș îndemna-o să își preocupe timpul cu rugăciune și
fapte bune pentru a nu mai fi copleșită de astfel de gânduri greșite.
2.5. Când ați făcut aceste avorturi, nu v-ați gândit că nu este dreptul dvs. să luați
vieți date de Dumnezeu?
2.6. În cazul în care o elevă din clasa mea ar rămâne însărcinată, aș sfătui-o să aibă
grijă să nu mai repete un astfel de lucru în afara căsătoriei și aș îndemna-o puternic
să păstreze cu orice preț copilul pe care Dumnezeu i l-a dat ei in grijă.

3. Conform teoriei condiţionării, orice situaţie neutră asociată unei situaţii


încărcate afectiv dobândeşte ea însăşi o valoare afectivă. Comportamentele ale
caror consecinte sunt satisfacatoare, benefice pentru organism, vor fi repetate;
comportamentele care nu satisfac nevoile organismului sau care au efecte
neplacute, nocive, vor scadea in frecventa.

4.1. În izolare am învățat destul de greu, deoarece interacțiunea profesor-elev s-a


redus semnificativ, acest lucru ducând la anumite lacune în ceea ce privește
înțelegerea materiei de către elevi.
4.2. Programul meu individual de învățare s-a mărit, deorece am avut mai mult
timp la dispoziție să aprofundez materia și după ore.
4.3. La ora 8 dimineață plec spre școală. Orele se termină la ora 12. Ajung acasă,
mă schimb, mănânc, apoi dorm o oră. Când mă trezesc, la ora 15, îmi fac temele
până la ora 17. Până la ora 18 vizionez un episod din serialul meu preferat, apoi iau
cina. După cină, discut cu familia și povestim ce am făcut în ziua respectivă. La
ora 20 îmi fac ghiozdanul pentru a doua zi, îmi pregătesc hainele, apoi ma așez în
pat și petrec puțin timp pe telefon. La ora 22 voi dormi.
4.4. O strategie de învățare folosită de mine în izolare a fost prezența mai multor
pauze în timpul studiului, deoarece mă ajută să rețin mai bine și să învăț liniștit.

5. Cea mai importantă traumă pe care am resimțit-o în izolare a fost lipsa


socializării. Acest lucru m-a afectat foarte tare, deoarece sunt o persoană foarte
sociabilă și îmi place să interacționez cu lumea. Aceasta a fost amplificată și de
lipsa frecventării slujbelor de la biserică. Prietenii mei m-au ajutat să fac fața
situației, socializând cu mine în mediul online. Deși impactul acestei probleme
asupra mea a fost unul puternic, deoarece am fost trist în acea perioadă, privind în
urmă, consider că acest lipsa socializării m-a ajutat să o apreciez mai mult atunci
când o am și să mă bucur de interacțiunea cu celelalte persoane.

6. Motivaţia intrinsecă îşi are sursa în însăşi activitatea desfăşurată şi se satisface


prin îndeplinirea acelei activităţi. Ea îl determină pe individ să participe la o
activitate pentru plăcerea şi satisfacţia pe care aceasta i-o procură, fără a fi
constrâns de factori exteriori. Unii autori vorbesc, în acest caz, de motivaţie
izvorâtă in caracterul atractiv al scopului urmărit (Winnefeld). Forma de bază a
motivaţiei intrinseci este curiozitatea şi, îndeosebi, curiozitatea epistemică, ce
exprimă nevoia de a şti, de a-şi lărgi şi îmbogăţi orizontul de cunoaştere.
Activitatea de învăţare motivată intrinsec este aceea susţinută de o nevoie
interioară de cunoaştere, de pasiunea pentru un anumit domeniu, de plăcerea de a
învăţa. Ea se realizează cu un efort de mobilizare relativ redus, antrenează
sentimente de satisfacţie, de mulţumire, de împlinire şi conduce la o asimilare
trainică şi de durată a cunoştinţelor.
Motivaţia extrinsecă este aceea a cărei sursă se află în exteriorul individului şi a
activităţii desfăşurate. Angajarea în activitate e văzută ca un mijloc de atingere a
unor scopuri şi nu ca un scop în sine. Dacă un elev învaţă pentru a primi anumite
recompense (note bune, laude, cadouri din partea părinţilor), din dorinţa de a fi
primul în clasă ori din teama de eşec sau teama de pedeapsă, atunci spunem că
activitatea de învăţare este motivată extrinsec. în aceste condiţii, învăţarea se
efectuează sub semnul unei solicitări şi condiţionări externe, fără o plăcere
interioară, fără să ofere satisfacţii nemijlocite şi cu un efort voluntar crescut.
Subiectiv, această motivaţie e însoţită de trăiri emoţionale negative (teama de eşec,
teama de pedeapsă) sau de trăiri pozitive, dar îngust utilitariste (aşteptarea laudei, a
notei bune sau a recompensei materiale). Învăţarea apare, în acest din urmă caz,
atrăgătoare în virtutea consecinţelor ei.

7. Am avut probleme în comunicarea cu multe persoane din cauza


comportamentului impulsiv pe care acestea îl aveau și din cauza răzvrătirii acestora
fața de situația critică în care ne aflam cu toții.

Dragă Ioane, tu știi că doar pe tine te am pe lumea asta cel mai aproape. Pe lângă
prieten bun, mi-ai devenit și tată și frate. Ai fost singurul care m-a primit în casa
lui și m-a tratat ca pe un membru al familiei.
Poate nu mă vei crede și vei fi la fel de neîncrezător în talentul tău, ca de obicei,
dar fără energia ta și exemplul pe care mi-l oferi zi de zi prin felul tău simplu și
autentic de a fi un bun român, eu acum nu aș mai fi compus nimic, pentru că nu
mi-aș fi găsit ardoarea.
Așa că îți mulțumesc, dragă frate, pentru că m-ai făcut parte din familia ta.

-În această situație voi folosi tehnica ascultării active față de elevul meu,
încurajându-l să își exprime toate emoțiile care îl copleșesc.

8. Pe durata pandemiei, interesul față de persoana iubită și grija față de aceasta sunt
dovezi ale iubirii.

Aleg să pictez natura atât de liniștită și pură. Aleg să o pictez deoarece, pe de-o
parte, fără intervențiile anumitor factori răi, aceasta a reușit să înflorească și să
renască. Vreau să surprind frumusețea ei pură, în propriul ei fel lăsat de
Dumnezeu, netulburată de nimeni.

S-ar putea să vă placă și