111111.,.

CUSHMAN & 1:JД РК-ИН

•• WAKEFIE ИНВЕС

----.::,,::;
 GLOSAR

Urmatorii termeni si definфi sunt utilizati Tn acest raport:

Prognoz a demografica este о presupunere fundamentata 9tiintific а principalilor

9 i ameliorarea confortului mediului de aЬitatie. Temeiul cadrului ecologic al
parametri ai mi9carii populatiei 9i а situatiei demografice viitoare: dimensiune, ora9 ului sunt a9 a-numitele nuclee naturale, zone minim modificate ale
varsta, sex 9i structura fami liala, fertili tate, mortalitate, migratie. peisajului, unde se pastreaza conexiunile naturale dintre componente.

lnfrastructura tehnica este un complex de instalatii interconectate tehnologic 9i

Cadrul economic este un sistem format din zone favoraЬile activitatii
retele tehnice cu semnificatie nationala, regionala 9i locala, destinate furnizarii de
economice Tn cadrul domeniilor prioritare de dezvoltare economica ale
bunuri 9i servicii de energie, gaze, caldura, alimentare cu ара 9i evacuare а apei la
unei municipalitati, pol de cre9tere corespunzator domeniilor prioritare de
punctele de conectare (conexiune tehnologica) sisteme tehnice а oЬiectelor саге
dezvoltare economica.
deservesc constructiile capitale.

Dezvoltarea spatiala este о schimbare calitativa Tn teritorii prin dezvoltarea unui

cadru de plani fi care, adica prin consoli darea legaturilor existente 9i formarea de
noi legaturi de transport, dezvoltarea de i nfrastructuri mari, zone de dezvoltare
urbana intensiva.

lnfrastructura sociala este un complex de facilitati саге ofera servicii populatiei,

subdivizate Tn tipuri Tn functie de scopul functi onal (organizarea educatiei, Tngrijirea
sanatatii , cultura fizica 9i sport, cultura 9i arta etc. ), frecventa utili zarii (zilnica,
periodica, episodica), valoare (republican, regional, local, si altele).
,--1
�
i:2 Planificarea teritoriala - planificarea dezvoltarii teri tori i lor, inclusiv pentru
о
f--,
i:2 staЬilirea zonelor functionale, determinarea locatiei planificate а oЬiectivelor cu
щ
f--, semnificatie republican, oЬiective cu semnificatie regi onala, oЬiective cu semnificatie
locala.

lnfrastructura de transport este un complex de oЬiective 9i structuri саге

raspund nevoilor persoanelor fizice, juridice 9i ale statului Tn transportul de
pasageri 9i marfuri.

Zonarea functionala а unei localitati este divizarea unei zone urbane Tn parti
pentru diverse scopuri (utilizare), ре baza principalelor sfere ale activitatii umane
- (munca, viata, recreere).
,.:i:: ::,
f--,
щ
,--1
Utilizarea functionala а unui teritoriu este implementarea efectiva а anumitor ><(
z
р.. uj.
::Е tipuri de activitate ре acesta. I
оu (.)

-<
....J
::,
,.:i:: Cadrul ecologic urban este un sistem teritorial de mediu, format special pentru а а:

z::,
<3
,--1 Tmbunatati situatia teritoriilor urbanizate prin izolarea celor mai periculoase centre
z de impact tehnologic, pastrarea elementelor istorice ale peisajului cultural,
<
reconstituirea unor fragmente valoroase de ecosisteme naturale

4 5
 ANALIZA POZITIEI ZONEI PROIECТATE LA caracteristicile municipiului
SCARA REGIONALA Municipalitatea este о unitate administrativ-teritoriala а RepuЫicii Moldova, un ога9 cu
statut special de municipiu.

INTEGRAREA IN TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Municipiul Chi 9inau este capitala 9i cel mai mare ога9 al RepuЫicii Moldova. Este
centrul economic 9 i cultural al tarii. Ре langa ora9 ul Chi9inau Tn sine, municipalitatea
cuprinde 6 ога9е 9 i 28 de sate. Chi9 inaul este situat ре raul Bic. Prima mentiune а
Chi9inaului dateaza cu anul 1436. Statutul de ога9 а fost ob\inut Tn 1818, iar statutul
de municipiu Chi 9inau - Tn 1995.
Un municipiu este о a9 ezare de tip urban саге joaca un rol special Tn viata economica,
socio-culturala, 9 tiin\ifica, politica 9i administrativa а tarii 9 i аге importante structuri
industriale 9i comerciale, institu\ii educationale, de sanatate 9 i culturale.

Municipiul Chi 9inau este о unitate administrativ-teritoriala de nivel superior, alaturi de

raioane.
Chi9inaul este situat Tn regiunea centrala а Moldovei la о altitudine de 85 m deasupra
nivelului marii, Tn campia est-europeana. Ora 9 ul se afla ре 9apte coline 9 i se Tntinde
de-a lungul raului Bic - afluentul drept al Nistrului. Partea Chi9 inaului de ре malul drept
al BTcului ocupa terase deasupra campiei inundaЬile, Tmpartita de valea paraului
Durleshty 9i mai multe гаре (Malaya Malina, Bolshaya Malina 9 i гара ramificata
Muncesti). Panta de ре malul stang al vaii BTcului este formata din doua terase, prima
dintre ele Tnclinand u 9or spre rau, iar а doua este situata la о altitudine de 60-90 m.
.....1
�
i:2
о
f-,
i:2щ Suprafata ora�ului este de aproximativ 120 km 2
f-,

Suprafata municipiului - 571,64 km 2

Ora9ul este situat la о margine а pantei de sud-est а Podi9 ului Central Moldovenesc.

- Solul predominant este solul negru (cernoziom), ideal pentru dezvoltarea agriculturii.
Dintre minerale, este raspandit calcarul, bogat Tn fosile Ьine conservate. Nisipurile de
,.:i::
f-,
creta 9i marnele араг mai adanc. ::,
><(
щ
.....1 z
р.. Tn Chi9 inau se afla lacul de acumulare Ghidighici 9i Tnca 23 de lacuri. uj.
::Е I
оu (.)

-<
....J
::,
,.:i::
а:

z::,
.....1 <3

z
< �

14 15
 Divizarea administrativ-teritoriala а municipiului Chi�inau
la data de 1 ianuarie 2019

Denumirea lista localitatilor cantitatea

Municipiul Chi�inau 1
ora�ele Vatra, Vadul lui Voda, Durlesti, Cricova, 6
Codru, Sangera
Localitati din Revaca, Dobruja, Vaduleni 3
componenta
ora�elor
(municipiului)
Sate re�edinte Bacioi, Bubuieci, Budesti, Colonita, Condrita, 12
Cruze�ti, Tohatin, Stauceni, Gratie�ti,
Ghidighici, Tru�eni, Ciorescu
Localitati din Braila, Straisteni, Frumu�ica, Bk, 13
componenta Humule�ti, Ceroborta, Cheltuitori, Bunet,
comunelor (sate) Goianul Nou, Faure�ti, Goian, Hulboaca,
Dumbrava
Total localitati 35
Tabel 7.1 Datele statistice ale municipalitatii 2019

Geografia
.....1
�
Rauri mari
i:2
о
f-,

щ
i:2
f-,
Denumirea Lungimea raului, km suprafata bazinului, km2
raului total ре teritoriul total ре teritoriul
RepuЫicii Moldova RepuЫicii moldova
Вас 155 155 2150 2150
Nistru 1 352 657 7210 0 190 70
Tabel 7.2
Lacul de acumulare

- Denumirea lacului Raionul suprafata lacului, km 2

6,8
,.:i::
f-,
Ghidighici 1 Vatra 1 ::,
><(
щ
.....1 Tabel 7.3 z
р.. uj.
::Е I
оu (.)

-<
....J
а:
::,
,.:i::

z::,
.....1 <3

z
< �

16 17
 Prin Chi 9 inau trece un coridor paneuropean de transport:
SCHEMA ACCESIBILITATII TRANSPORTULUI IN MUN.CHl$1NAU
Helsinki - Vyborg - Sankt Petersburg - Pskov - Moscova -
Kaliningrad -
Kiev - Liubashevka / Razdelnaia (Ucraina) - Chi 9 inau -
с Bucure 9 ti - Dimitrov- ога 9 - Alexandroupolis (lungimea 3400 km).

С) Coridoru I de transport В ucure$ti - Poltava.

Legatura feroviara Chi 9 inau cu Moscova, Sankt Petersburg,
Bucure 9 ti, la 9 i, Odesa.
Serviciul feroviar suburban face legatura Tntre Chi 9 inau 9 i
orasele
Balti, Bender, Basarabeasca, Ungheni, Ocnita.
Chi 9inaul аге Tn prezent legatura prin serviciile de transport
cu autobuzul din Moldova si
' alte tari:
'

Ucraina: Кiev, Odessa, Nikolaev, Kherson, Uman, lzmail,

Poltava 9i altele;
Romania: Bucure 9 ti, la 9 i, Cluj-Napoca, Constanta 9 i altele;
Rusia: Moscova, Sankt Petersburg, Starii Oskol, Rostov,
....:i Crasnodar 9i altele;
::J
ё2
оГ' Belarus: Minsk.
ё2 De asemenea, rute de autobuz sunt catre alte tari din Europa
Г'
de vest
•
•,• ....••• (Cehia, Germania, Grecia, Bulgaria, ltalia).
•
•••••• Chi 9 inaul аге un aeroport interna\ional саге Tn prezent poate
deservi peste 400 de pasageri ре ога. Din aeroportul din Chi 9 inau Tn
mediu se efectueaza circa 25-30 de zboruri ре zi. Peste 15 operatori
••••• hotarele administrativ-teritoriale Așezări suburbane:
avia efectueaza zboruri catre 18 tari din Europa 9 i Orientul Mijlociu.
hotarele ora�ului Chi�inau 1. Trщeni
hotarele sectoarelor ora�ului 2. Vatra
3. Ghidighici
4. Gratie�ti
5. Cricova ::>
6. Ciorescu ><(
7. Stauceni
z
8. Tohatin
U),
I
9. Cruze�ti (.)
10. Bude�ti ...J
11. Vadul lui Voda ::>
12. Colonita
а::
<3
13. Bubuieci
14. Sangera
z::>
15. Bacioi �
16. Codru
17. Durle�ti
18. Condrita

18 19
 Caracteristici fizice �i geografice
Clima
Chi�inaul este situat fntr-o zona cu о clima destul de Ыanda, temperat
continentala, cu veri moderat calde si ' ierni cu vant moderat Ыand.
Primele masuratori meteorologice facute fn ora� dateaza din 1884. Conform
datelor de la fnceputul secolului al XX-lea, temperatura medie anuala а
aerului а fost de aproximativ + 10,2 ° С, iar precipitatiile medii anuale au
fost de 468 mm. Conform datelor din anii 1970, temperatura medie din
ianuarie а fost de -3,5 ° С, fn iulie +21,5 ° С.
Exista aproximativ 2.215 ore de soare ре tot parcursul anului, dintre
саге 329 de ore fn iulie �i doar 54 de ore fn decembrie. Temperatura medie
anuala este de + 9,6 ° С, iar nivelul precipitatiilor este de 547 mm / m2 • Vara
fncepe la fnceputul lunii mai. Temperatura medie este de + 20 ... + 25 ° С,
iar fn centrul ora�ului ajunge uneori la + 35 ... + 40 ° С. Ploile sunt гаге, dar
abundente. Temperatura medie din ianuarie este de aproximativ -3,2 ° С,
termometrul scade гаг sub -10 ° С. Primavara �i toamna, temperaturile
fluctueaza fntre + 18 ... + 22 ° С, precipitatiile sunt mai abundente
decat vara.
Сеа mai rece temperatura din ora� а fost fnregistrata ре 20 februarie
1954: -28,9 ° С, саге а fost cu peste 20 de grade sub norma. Сеа mai
ridicata temperatura а fost fnregistrata ре 19 iulie 2007: +39,4 ° С.

.....1
�
Structura geologica
i:2 Ре teritoriul Moldovei crusta terestra are о structura din doua niveluri.
о
f--, Nivelul inferior formeaza subsolul cristalin al platformelor, compus din
i:2
щ
f--,
arhean �i proterozoic, iar fn sud-vest, roci paleozoice, metamorfice �i
magmatice. Stancile subsolului placii moldovene�ti sunt expuse numai fn
valea Nistrului, langa satul Cosauti, fn raionul Soroca �i sunt reprezentate fn
principal de granit. Ре suprafata subsolului cristalin se afla roci sedimentare
din paleozoic, iar deasupra lor - mezozoic �i cenozoic, а caror grosime fn
sudul Moldovei cre�te рапа la cateva mii de metri. Aceste roci au fost
depozitate fn fundul marilor, саге acopereau fundatia platformelor cu
milioane de ani fn urma.
Rocile paleozoice �i mezozoice ies la suprafata numai fn unele locuri

- din nordul Moldovei. Formatiunile cenozoice (neogene �i cuaternare)

alcatuiesc suprafata aproape fntregului teritoriul Moldovei si sunt
•<
f--, reprezentate de argile marine �i continentale, nisipuri, calcare, marne �i ::,
><(
щ
.....1 depozite de loess, grosimea carora atinge cateva sute de metri. z
р.. uj.
::Е Crusta terestra а teritoriului tarii este complicata, cu о serie de defecte I
о (.)
u tectonice саге о fmpart fn structuri geologice de diferite dimensiuni. Multe
-<
....J
•<N а:
::,
dintre acestea, sub influenta proceselor endogene, formeaza urcu�uri �i
z::,
.....1 <3
coborasuri, саге este cauza cutremurelor. Moldova se afla fntr-o zona
z
< seismica activa. in сеа mai mare parte а tarii, sunt posiblle cutremure de
рапа la 7 grade, iar fn sud-vestul tarii - рапа la 8 grade ре scara Richter.

20 21
 Relieful Potentialul resurselor

Suprafata Moldovei este о campie deluroasa, disecata de vai 9i rauri.
Tnal\imea medie de asupra nivelului marii - este de 147 m, maxima atinge -
429,5 m (Muntele Balane�ti). Principalele forme de relief sunt rapele, raurile,
dealurile, vaile.
Relieful de azi al RepuЫicii Moldova s-a format de-a lungul unei perioade
geologice Tndelungate sub influenta interactiunii endogene 9i proceselor
exogene. Un rol important Tn formarea reliefului modern 1-au jucat procesele
erozionale 9i alunecarile de teren. Eroziunea а afectat semnificativ о parte а
teritoriului Moldovei. Са urmare а expunerii extinse la alunecari de teren 9i
proceseloe de eroziune, s-au format astfel de forme specifice Moldovei са
hartooapele. Tn regiunile nordice, unde sunt expuse roci u 9or soluЬile (calcar,
marna, gips), se dezvolta procese carstice, ducand la formarea pe9terilor.
Toltrele - rama9 itele de calcar antic, recifele саге au aparut dupa се
Marea Sarmata s-a retras de ре acest teritoriu Tn urma cu 10-20 milioane de ani.
Tn partea de mijloc а Moldovei se afla Tinutul Moldovei Centrale - Codrii -
cu Tnaltimile maxime de 350-430 m. Tn partea de vest а Codrilor se afla cel mai
Tnalt punct - Muntele Balane 9ti. Relieful aici este complex, creasta deluroasa,
puternic strabatut de vai adanci 9i hartoape.
Municipiul este limitat de teritoriile altor unitati administrativ-teritoriale сееа
се duce la о lipsa de resurse teritoriale pentru dezvoltare. Pozфonarea ora9 ului la
poalele dealurilor а predeterminat caracteristicile unice ale peisajului 9 i geografice
саге creeaza, ре de о parte, panorame vizuale ale ora 9ului 9 i, ре de alta parte,
condфi speciale pentru utilizarea teritoriului, datorita eterogenitatii teritoriului 9i
manifestarii proceselor exogene.
Activitatea curenta sporita а fortelor exogene 9 i potentialul proceselor
endogene complica dezvoltarea spa\iala, deoarece necesita implementarea
masurilor de protec\ie 9 i utilizarea tehnologiilor de constructie саге sporesc
staЬilitatea cladirilor si structurilor.
Condфile naturale 9 i climatice favorablle ale zonei au determinat potentialul
agro-climateric al teritoriului 9i confortul natural ridicat al mediului de aЬitatie.
Caracteristicile fizice 9i geografice ale teritoriului locatiei ora 9ului creeaza о
serie de premise pozitive pentru dezvoltare, dar Tn acela 9i timp formeaza restric\ii
asupra dezvoltarii spa\iale 9 i complica implementarea masurilor pentru
amplasarea oЬiectivelor specifice.
Potential

.....1 Resursele natural-recreative 9i istorico-culturale Tn comЬina\ie cu о роzфе

� geostrategica favoraЬila determina potentialul sporit al dezvoltarii socio­
i:2
о
f--,
economice а orasului.

щ
i:2
f--,
Limite

Lipsa unor planuri reciproc coordonate pentru utilizarea infrastructurii 9i а

resurselor teritoriale Tn cadrul spatiului urban poate duce la un dezechilibru Tn
dezvoltarea spa\iala 9 i la riscul aparфei unor proЫeme de utilitati 9i locuin\e.
Activitatea seismica 9 i riscul cu fluxurilor de noroi dupa ploi sunt factorii
саге complica dezvoltarea spa\iala 9 i utilizarea resurselor teritoriale ale spatiului
urban.
-
,.:i:: ::,
f--, ><(
щ
.....1 z
р.. uj.
::Е I
оu (.)

-<
....J
а:
::,
,.:i::

z::,
.....1 <3

z
<

22 23
 Consolidarea potentialului educational �i cultural.
- Tmbunatatirea sistemului de educatie continua.
ANALIZA EFICIENTEI UTILIZдRII TERITORIULUI URBAN
- Dezvoltarea relatiilor internationale Tn domeniul stiintei, educatiei si culturii.
J ' ' ' ' '

Analiza documentelor strategice, de planificare teritoriala �i urbana - Dezvoltarea mediului cultural al mun. Chisinau.
Analiza documentelor strategice а fost efectuata cu scopul de а evalua - Tmbunatatirea sistemului de recalificare а resurselor de munca.
conformitatea directiilor actuale de dezvoltare ale municipiului Chi9 inau cu
directiile de dezvoltare definite pentru municipalitate la nivel repuЫican 9 i
Asigurarea unei vieti sigure in ora�.
regional. Lucrarea analizeaza principalele documente strategice ale
municipalitatii: - Asigurarea sigurantei $i ordinii puЫice.

- Planul de amenajare а teritoriului mun.Chi9 inau pentru perioada - Asigurarea sigurantei 9 i protectiei mediului.
- Reducerea riscului de dezastre tehnogene.
рапа Tn 2020;
- Combaterea expansiunii bolilor sociale.
- Planul general al municipiului Chi 9 inau, aprobat Tn 2007

Conform strategiei, au fost prevazute mecanisme pentru implementarea

lmbunatatirea gestionarii ora�ului.
planului Tn urmatoarele domenii.
- Tmbunatatirea
' autonomiei locale la Chisinau.
'
Chi�inau este un centru regional din sud-estul Europei. - Dezvoltarea institutiilor de infrastructura economica moderna.
- Dezvoltarea relatiilor internationale, consolidarea statutului Chi9 inaului са - lntegrarea Chi 9inaului Tn comunitatea informationala.
capitala а unui stat european.
- lmplementarea proiectelor inovatoare bazate ре potentialul 9 tiintei, educatiei 9 i
Tn prezent, principalul document strategic саге reglementeaza
antreprenoriatului.
dezvoltarea teritoriului municipalitatii este Planul de dezvoltare а teritoriului
- Dezvoltarea ora 9ului са centru financiar dezvoltat al regiunii. municipiului Chi9 inau, Tn cooperare cu PNUD Tn Moldova (Programul
- Reconstructia complexului de comunicatii 9 i transport Natiunilor Unite pentru Dezvoltare) aprobat Tn 2007. Tn prezent, Planul
.....1 teritorial al municipiului Chi9 inau este singurul document саге staЬile 9 te
� imbunatatirea calitatii mediului urban.
i:2 legaturi Tn domeniul dezvoltarii teritoriale Tntre Consiliul municipal 9 i
о
f-,
- Restructurarea organizarii spatiale а ora 9ului (policentrism). administratiile puЫice ale a 9ezarilor din municipiul Chi9 inau. Termenul limita
i:2щ - Modernizarea zonelor rezidentiale. pentru implementarea acestuia este staЬilit рапа Tn 2025.
f-,
- Reconstructia infrastructurii comunale. Scopul strategic al dezvoltarii Chi9 inaului este transformarea acestuia
Tntr-un ora 9 modern bazat ре planificare policentrica, inclusiv Tn reteaua
- Conservarea patrimoniului istoric 9 i cultural al ora9 ului. internationala de comunicatii de transport саге leaga Europa de Est 9 i de
Modernizarea economiei ora�ului. Vest 9i asigura о viata confortaЬila pentru populatia ora9ului 9 i а
- Dezvoltarea unor industrii orientate spre export, cu tehnologii fara de 9euri sau municipalitatii.
cu deseuri reduse de materiale.
- Consolidarea si
' dezvoltarea infrastructurii turistice.
- lntroducerea tehnologiilor moderne.

- - Sprijin pentru Tntreprinderi mici 9i mijlocii, luand Tn considerare interesele

orasului.
•<
f-,
'
::,
><(
щ
.....1 z
р.. Spopirea bunastarii locuitorilor ora�ului. uj.
::Е I
о - Cre 9 terea duraЬilitatii proceselor sociale Tn comunitatea urbana.
u
(.)

-<
....J
•<N - Sporirea numarului populatiei 9 i ocuparea fortei de munca. а:
::,

z::,
.....1 <3
- Dezvoltarea creditelor ipotecare pentru locuintele municipale.
z
< - Dezvoltarea mecanismelor de sprijin social pentru cei nevoia$i

26 27
 Planul urbanistic general al ora9ului Chi9inau este determinat de 9apte Cultura, arta, istorie
directii strategice (oЬiective) ale dezvoltarii ora9ului: ProЫema:
lnfrastructura de transport. Degradarea cladirilor istorice.
ProЫema: Scop:
Lipsa legaturilor de transport directe Tntre sectoare 9i calitatea slaba а Determinarea formelor de utilizare, protectie 9i promovare а patrimoniului istoric al
serviciilor de transport. ora9ului Chi9inau, includerea acestuia Tn peisajul cultural al Europei.
Scop:
Organizarea legaturilor de transport directe Tntre sectoare cu ocolirea Administratia locala
centrului istoric al ora9ului 9i dezvoltarea prioritara а serviciilor de transport puЫic. ProЫema:
lnfrastructura sociala. Dificultati Tn administrarea teritoriilor la nivel local.
ProЫema: Scop:
Nivel scazut de calitate а serviciilor puЫice furnizate саге nu satisfac Consolidarea capacitatii administratiei puЫice de а gestiona dezvoltarea urbana.
nevoile populatiei.
Scop:
Diversificarea serviciilor. Sectorul rezidential
ProЫema:
Degradarea fondului locativ 9i necorespunderea nevoilor pietei.
Scop:
Tmbunatatirea calitatii 9i disponiЬilitatii fondului locativ.

.....1
�
Dezvoltare economica. Tn 2008, Consiliul municipal а aprobat Regulamentul local de urbanism al
i:2
о ProЫema:
ora9ului Chi9inau, саге este un instrument pentru implementarea strategiei de
f-, dezvoltare а ora9ului, reglementarea procentului de ocupare а terenurilor,
i:2щ determinarea formelor de utilizare а siturilor 9i а tipurilor de functii de formare а
f-,
Reducerea numarului Tntreprinderilor industriale 9i restructurarea
economica ineficienta. oraselor.
Scop:
Folosirea potentialului existent pentru dezvoltarea economica bazat ре De la аргоЬагеа Planului Urbanistic General, implementarea acestuia ре
policentrism. etape nu а reu$it, iar Tn unele domenii, actiunile practic contravin principalelor
prevederi ale Planului Urbanistic General.
Mediul natural.
ProЫema:
Cre 9terea poluarii 9i degradarea elementelor de mediu.

- Scop:
Eliminarea, reducerea impactului asupra mediului, ameliorarea starii
,.:i:: ::,
f-, ecologice 9i extinderea ariilor naturale. ><(
щ
.....1 z
р.. uj.
::Е I
оu (.)

-<
....J
а:
::,
,.:i::

z::,
.....1 <3

z
<

28 29
 Principalele motive:
1. Lipsa schemei complexe de transport aprobate а ora 9ului 9i а planului
urbanistic zonal pentru nucleul istoric al ora9ului.
2. Lipsa programelor anuale pentru punerea Tn aplicare а Planului Urbanistic
General din cauza lipsei de surse financiare.
3. lncoerenta Regulamentelor zonale de urbanism, elaborate ulterior, cu
zonarea functionala а teritoriului prevazuta Tn Planul Urbanistic General al
orasului.
'
4. Zonele de dezvoltare Tn perspectiva а ora 9ului nu au fost incluse Tn limitele
sale administrative, сееа се а devenit partial un catalizator pentru
amplasarea haotica а cladirilor noi Tn cadrul zonelor rezidentiale existente,
deseori fara а lua Tn calcul interesele puЫice.
5. Lipsa programelor la nivel municipal privind protectia, restaurarea 9i
utilizarea patrimoniului cultural istoric.
6. Nerelevanta 9i neconcordanta (economica, sociala, de infrastructura etc.)
cu realitatile municipiului din actualul Plan Urbanistic General.

Concluzie:
La nivelul municipal in planificarea strategica trebui ierarhizata о prioritate
9i о interconectare mai clara а principalelor directii 9i sarcini ale dezvoltarii
municipiului Chi9inau, corespunzatoare prioritatilor specificate Tn
documentele strategice regionale 9i nationale de planificare spatiala.

.....1 CapacitAti:
� Disponibllitatea oportunitatilor de dezvoltare echilibrata datorita naturii
i:2
о
f-,
diversificate а prioritatilor strategice 9i а activitatilor identificate pentru
i:2 municipiul Chi9inau Tn documente strategice de diferite niveluri.
щ
f-, Potentialul pentru formarea de noi sub-centre locale - ,,poli de cre 9tere" cu
organizarea unui nou tip de infrastructura corespunzator indicelui modern
de calitate а mediului urban.

Limitari
Nerespectarea scopurilor 9i oblectivelor dezvoltarii strategice, din cauza
concentrarii insuficiente а resurselor financiare 9i management.
Utilizarea ineficienta existenta а teritoriului este asociata cu nerespectarea
deciziilor din Planul Urbanistic General, proЫema constructiilor neautorizate,
prezenta carierelor, zonelor de depozitare �i comunale din ora9. Riscul
- dezvoltarii dezechilibrate а teritoriului fara rezolvarea proЫemelor legate de
terenuri 9i proprietati.
,.:i:: ::,
f-, ><(
щ
.....1 z
р.. uj.
::Е I
оu (.)

-<
....J
а:
::,
,.:i::

z::,
.....1 <3

z
<

30 31
 АNALIZA STRUCTURII DE PLANIFICARE SPAŢIALA Orașul se dezvoltă de-a lungul axei principale de planificare - râului Bîc în
direcția de la nord la sud. Toate străzile în direcția latitudinală se supun cotului
Structura teritorială a municipiului cuprinde: orasul Chișinău și 34 de râului.
așezări, dintre care 6 orașe și 28 de sate. În direcția meridională, principala axă de planificare este strada Izmail, care
Această formă de așezare poate fi privită ca aglomerare. În aglomerări, se întinde pe teritoriul întregului municipiu.
eficiența utilizării forței de muncă și a resurselor materiale este în creștere. În mod convențional, orașul poate fi reprezentat sub forma a 4 matrice de
Aglomerarea este o distribuție teritorială compactă a așezărilor urbane, cu planificare - est, vest, nord și central.
legături economice, de resurse de muncă, culturale și economice intense. Oraşul Chişinău are 5 sectoare:
Aglomerarea din Chișinău este cea mai activă din Republica Moldova, - Botanica;
datorită resurselor sale administrative, numărului populației, concentrării
capitalului financiar și investițional, volumelor maxime de locuințe, construcțiilor - Ciocana;
industriale, socio-culturale și comerciale. Chișinăul este un pol de creștere pentru - Râşcani;
dezvoltarea economică și socială a localitatilor din zona lor de influență.
- Centru;
În etapa actuală, Chișinăul urmează un sistem urban mixt, în care se
- Buiucani
valorifică activ teritorii din oraș, dar procesul de dezvoltare a zonelor suburbane
este mai pasiv.
În primul rând, Chișinăul trebuie considerat ca o capitală și, posterior, un
centru științific și industrial.
Sarcina principală trebuie să fie crearea unui cadru de planificare urbană
ca temei pentru integritatea dezvoltării orașului.
Din punct de vedere al planificării, se merită atenția la interacțiunea
aglomerării or. Chișinău cu raioanele vecine: Ialoveni, Strășeni, Anenii Noi situate
la 10-20 km distanță.
Structura de planificare a Chișinăului este policentrică unde, împreună
ANALIZA COMPLEXA ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII TERITORIULUI

cu nucleul principal, există mai multe subcentre locale cu semnificație urbana.

Teritoriul orașului este caracterizat de o împărțire indistinctă în zone rezidențiale,
industriale și naturale. Prezența separatorilor naturali și artificiali formează cadrul
de planificare și afectează natura teritoriilor, posibilitățile de dezvoltare,
transformare.
Separatoarele naturale ale teritoriului sunt râul Bîc și râul Nistru. Obiecte
naturale precum rezervorul de apă - lacul Ghidighici și pădurile Codrilor, care
servesc drept constrângeri importante pentru dezvoltarea zonelor urbane, au un
impact semnificativ asupra cadrului de planificare.
Zonele industriale formate de-a lungul căii ferate și o rețeaua liniară
dezvoltată de transport servesc drept separatoare tehnogene și crează interdicţii
pentru dezvoltarea orașului.

MUNICIPIUL CHIŞINĂU
Lipsa relativă de terenuri adecvate pentru construcții și dificultatea de a
dezvolta noi teritorii din cauza factorilor naturali au influențat compactitatea
structurii de planificare a orașului.
Teritoriile rezidențiale sunt caracterizate de trei tipuri de dezvoltare -
dezvoltare densă a microzonelor în partea centrală, dezvoltare super-densă a
noilor microzone, precum și blocurile individuale rezidențiale din suburbii.

34 35
 ANALIZA STRUCTURII DE UTILIZARE А TERENULUI Conform datelor statistice, fondul funciar al municipiului constituie 57, 17
km2: terenuri agricole (25.378 ha), terenuri din zonele construite ale localitatilor
(14.524 ha), terenuri pentru scopuri industriale, de transport 9 i alte scopuri
speciale (4.088 ha), terenuri Tn zone naturale protejate (4.030 ha), rezervoare
de ара (1.321 ha), terenuri din fondul de rezerva (6.764 ha).
SCHEMA STRUCTURII DE UTILIZARE А TERIТORIULUI MUN.CHl$1NAU
Tn zona urbana, spatiile verzi ocupa 2.741 de hectare (cu exceptia
N
teritoriilor din interiorul cuгtilor. Acestea sunt zone de рагс forestier, parcuri,

С) gradini, piete, рагс dendrologic, gradina botanica, gradina zoologica etc.

Tn Chi 9 inau, potrivit datelor Agentiei Relatii Funciare 9 i Cadastru, exista
9. 717 hectare de teren, din саге 2.390 hectare арафn statului, 1.975 hectare
sunt proprietate privata, iar restul sunt terenuri municipale. La randul sau,
fondul municipal este Tmpartit Tn proprietate puЫica 9i proprietate privata:
proprietate puЫica - 5.176 ha, proprietate privata - 2.566 ha.
Diferenta dintre terenurile aflate Tn proprietatea puЫica 9i сеа privata este
са prima categorie nu este supusa Tnstrainarii unui tert privat, ci poate fi utilizata
doar de autoritatile administratiei puЫice locale (APL) pentru а satisface
interesele colective ale comunitatii unitatii administrativ-teritoriale. Acest tip de
proprietate poate fi utilizat pentru parcuri, lacuri, drumuri 9 i pot fi Tnstrainate
numai ре baza unei hotarari judecatore9 ti. Terenurile proprietate privata sunt
terenuri се apartin proprietatii puЫice а unei unitati administrativ-teritoriale; au
un scop clar definit, dar acest lucru nu implica satisfacerea unui interes colectiv.
Acesta din urma poate fi Tnchiriat 9 i / sau vandut.
Costul aproximativ al terenurilor proprietate privata este de aproximativ
20 miliarde de lei (presupunand са acestea аг fi fost vandute la Tnceputul anului
2017 la valoarea de piata). Dintre acestea, la Tnceputul anului 2017 - 1912,53
hectare au fost ocupate de cladiri, iar 653,74 hectare au fost libere de cladiri 9 i
18
...J nefunctionale. La sfar 9itul anului 2017 doar 1.490,83 hectare erau Tnca supuse
::>
а:: Tnchirierii sau Tnstrainarii.
о
1-

ш Motive pentru transferul terenurilor puЫice in proprietate privata:

1-

а::
><( - nu exista informatii despre fondul funciar Tn spatiul puЫic;
о - terenurile sunt Tnchiriate Tn baza unor negocieri directe;
ш - chiria nu se регсере;
о Așezări suburbane: - terenul este utilizat fara contracte de Tnchiriere;
...J LEGENDA
::>
- terenul este utilizat Tn alte scopuri;
•••
1. Trщeni
Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
3. Ghidighici
- leasingul este utilizat са etapa anterioara privatizarii;
z
1- Hotarele unitatilor administrativ-teritoriale
- pretul de privatizare al parcelei adiacente este subevaluat.
о •• • •• Hotarele or.Chi�inau
4. Gratie�ti
(.) 5. Cricova
z
<- proprietate privata 6. Ciorescu
::>

z
><(

- 7. Stauceni
proprietate municipala '!}>
8. Tohatin
...J
а.. - proprietate de stat 9. Cruze�ti Pierderile totale ale bugetului sunt de aproximativ 130 de milioane de lei ре an. I
(.)
� 10. Bude�ti
о 11. Vadul lui Voda
...J
::>
(.)
а::
<( 12. Colonita
u
N
::J
13. Bubuieci
14. Sangera z
z
<( ::>
15. Bacioi �
<(
16. Codru
17. Durle�ti
18. Condrita

36 37
 Asigurarea populatiei cu locuinte Tn municipiul Chi 9inau pentru 2018 Tn mediul
Fondul locativ, dupa tipul de proprietate urban а fost de 24,2 m2 рег locuitor, Tn mediul rural - 28,2 m2.
Drept comparatie se propune asigurarea Tn mediu а populatiei cu locuinte la
Tipul de proprietate suprafata totala, mii. m2 nivel international:
2016 2017 2018 Tn Rusia - 25,8 m2 рег locuitor
Nelocativa total, 19771,5 20078,8 20426,О Tn Germania - 39 m2 рег locuitor
inclusiv: Tn Polonia - 25 m2 рег locuitor
PuЫica 984,6 523,7 542,7 Тn Turcia - 17 m2 рег locuitor
Privata 18758,7 19839,5 19944,6
Alta 28,2 15,6 8,6
Locativa* total, 283,4 292,9 297,6
inclusiv:
PuЫica 6,6 5,3 4,5
Privata 276,3 287,3 293,0
Alta 0,5 0,3 0,1
* exceptie, incaperi locative in cladiri nelocative, speciale
Tabel 8.1.1
Fondul locativ Tn structura teritoriala in 2018 (mii. m2)

suprafata totala suprafata locativa

Total inclusiv: total inclusiv:
in localitate in localitate in localitate in localitate
urbana rurala urbana rurala
Municipiul 20 426,0 18 250,1 2 175,9 11 881,5 10 585,4 1 296,1
....J Chi�inau
::,
о:::
о
1-
Tabel 8.1.2

ш
1- Asigurarea populatiei cu locuinte Tn structura teritoriala
0:::
><(

о Revin m2 suprafata totala in mediu pentru 1 locuitor

о
....J total in localitatea urbana in localitatea rurala
::,
2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018
1-
z Municipiul 24,2 24,4 24,6 23,8 24,0 24,2 28,3 28,4 28,7
о Chi�inau
(.)
z
<-
::,
><(
Tabel 8.1.3 z
�
....J I
а.. (.)
� ....J
о darea in exploatare а locuintelor in structura teritoriala (mii m2)
а:
::,
(.)
<(
z::,
N <3
:J Total inclusiv de catre La 1000 locuitori, m2
<(
z antreprenorii particulari
<(
2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018
Municipiul 400,9 556,3 383,6 85,0 41,9 58,9 490,5 675,8 462,5
Chi�inau
Tabel 8.1.4
38 39
 ANALIZA ZONIFICARII FUNCTIONALE Zonarea functionala sustine о structura de planificare саге satisface cel mai Ьine
nevoile de dezvoltare ale Chisinaului.
'
�ISPATIALE Zonarea urbana functioneaza cu criterii de diferentiere а oЬiectivelor, саге fac
posiЬila determinarea impactului unui oЬiectiv asupra productiei sociale 9i
localizarea unui oЬiectiv Tntr-o anumita zona teritoriala.
Ре baza organizarii functionale а teritoriului ora9 ului, se formuleaza principiul
alocarii teritoriilor ora 9 ului саге exercita functii similare. Tn municipiul Chi9 inau se
с pot distinge trei zone principale: rezidentiale (de planificare 9i organizare
С) spatiala а locuirii), productie 9 i comerciala (amplasarea facilitatilor industriale,
comerciale 9 i de depozitare), peisagistica 9i recreativa (de planificare 9i
organizare spatiala а activitatilor recreative).
Legatura dintre zone se efectueaza de cadrul de transport urban.
Zonarea functionala Tn forma sa pura este actualmente imposiЬila, exista о
comЬinatie de zone functionale.

BALANTA
' ZONELOR FUNCTIONALE
' ALE MUNICIPIULUI CHISINAU
'

...,.••..:
•
6,5% 1,1%
3,3%
0,3% 1,7%

...• .,
1,2%
2,7%

..
0,6%
0,7%
2,1%
5
..,
18
...J
::>
а::
о
а:ш
1-
"�:� 15,5%

1-

а::
><(
�
о

--
LEGENDA
ш
о
••• Hotarele mun.Chi�inau
Hotarele unitatilor administrative

з
...J
::> Hotarele or.Chi�inau
Hotarele sectoarelor ora�ului
Așezări suburbane:
z
1- lnstitщii deinvatamant (�coli, gradinite)
о

--
lnstitutii puЬlice 1. Trщeni
(.)
z
<-
Cladiri rezidentiale cu multe etaje 2. Vatra ::>

z
><(
Cladiri rezidentiale pana la cinci etaje 3. Ghidighici
4. Gratie�ti
� Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje '!}о
5. Cricova

--
...J Agricultura I
а.. 6. Ciorescu (.)
� Spщii verzi 7. Stauceni
о Spatii acvatice 8. Tohatin
...J
::>
(.)
а::
<( Calea ferata 9. Cruze�ti
u
N
::J Aeroport
10. Bude�ti
11. Vadul lui Voda z
z
<( ::>
Cu destinatie speciala 12. Colonifa
<(
�
Comunale 13. Bubuieci
Cimitire 14. Sangera
15. Bacioi
lndustrial
16. Codru 42,9%
С] Alte spatii 17. Durle�ti Figura 8.2
18. Condrita

40 41
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А SECTORULUI RA$CANI SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А SECTORULUI CIOCANA

u
N

s
....:i
::J
�
о
Е-<
�
Е-<

20,5%
LEGENDA

LEGENDA - lnstitutii de 1nva1amant (scoli, gradini�) -

49 га
- lnstitutii de invatamant (scoli, gradini\e) - 96 га - Spatii puЫice - 304 га
Cladiri rezidenliale cu multe etaje - 312 га ::>
- Spatii puЫice - 324 га -
Cladiri rezidentiale cu multe etaje - 127 га - Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 58 га z
><(
- U),
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 479 га Cladiri rezideniale cu 1-2 etaje - 460 га Spatii
- I
- verzi - 608 га (.)
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 583 га Spatii
Spatii acvatice - 11 га ...J
verzi - 720 га ::>
-
Spatii acvatice
- Cu deslinatie speciala - 9 га а::
Comunala - 203 га <3
- Cu destinatie speciala - 11 га
-
- Cimitire - 2 га z
::>
- Comunala - 55 га - lndustriala - 1064 га �
Cimitire - 108 га � alte deslinatii
-
- lndustriala - 330 га
� alte destinatii

42 43
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А SECTORULUI BOTANICA SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE SECTORULUI CENTRU

0
N

С)

.
- -=-�
,,..
... 9,3%

�.1
15,4%

17,

--
LEGENDA

--
LEGENDA З(),8%

-- --
lnstitutii de invatamant (scoli, gradinite) lnstitutii de invatamant (scoli, gradin�e)
-54ha - 49 ha ::,
><(
PuЫice - 356 га z
и5-

--
Cladiri rezidentiale cu multe etaje - 52 h а
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 305h а
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 667 h а
Spatii verzi - 641 hQ Spatii verzi - 369 ha а:
<3
z::,
Spatii acvatice - 29 ha Spatii acvalice - 32 h a
- Cu destinatie speciala Cu destinatie speciala - 58 h a
- Comunala - 66 ha Comunala - 14 h а �
- Cimilire - 3 ha Cimitire - 14ha
- lndustriala -394 ha lndustriala - 249 ha
� alte destinatii � alte destinatii

44 45
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE SECTORULUI BUIUCANI SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А AȘEZARE SUBURBANĂ GRATIESTI

N N

Q) .·• .. ....··"· Q)
....:. ·. -·�
...
··... .: :
..... '
•:

... �-
•:-.·: . "" G ·ie ti
..
. ...
1

1�.
...
..... .
...
2,2%

f-
..... .�...._;
2,7% 5,3%

·,. г
.. ...
..
7,7%

::
... ... .., 48,1%

--
. ,,

-- 22,6% LEGENDA
LEGENDA

--
lnstitutii de invatamant (scoli, gradini\e) -

-
lnstitutii de invatamant (scoli, gradini1e) -
7ha
49 ha ::,
PuЫice - 0,6ha ><(
PuЫice - 390ha z

--
Cladiri rezidenfiale рапа la 5 etaje - 2, 1
и5-

--
Cladiri rezidenliale cu multe etaje - 118ha
ha Cladiri rezidenliale cu 1-2 etaje - 304 :i:
Cladiri rezidenliale рапа la 5 etaje - 171 ha ha Spafii verzi - 836h а (.)
Cladiri rezidenliale cu 1-2 etaje - 503ha _J

а:
Agricultura - 1186 h а ::,
Spafii verzi - 492ha Spa�i acvatice - 60ha
<3
Spafii acvalice - 60 га
Cu destinafie speciala - 49 ha
Comunala - 21 ha
Cimitire - 15 ha
z::,
Comunala - 42ha �
lndustriala - 35ha
Cimitire - 13ha alte destinatii
С]
lndustriala - 341ha
С] alte destinafii

46 47
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А AȘEZARE SUBURBANĂ CRICOVA SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А AȘEZARE SUBURBANĂ CIORESCU

N N

С) С)

..,,.. .........
:�
.,
•
....
.....
....
� .
.:Goian
s.....1 . ...:. . ..
-\� .
V;·
.., ,,

�
i:2 i /
J,,i
��
�
i:2
щ
16,2%
�
><:
�
о> 58,1%
N
щ
о
-
щ
.....1

о
о..

°"
--
�
LEGENDA
LEGENDA
Inslituш de invatamant (scoli, gradinite)-5,9 hа
- ::,
PuЫice-5,3 ha lnstitutii deinva1amant (scoli, gradinite) - 6 ha ><(
-
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 1 3 h а PuЬlice- 2 ha z
- uj.
Cladiri rezidenfiale pana la 5 etaje - 3,4 ha
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje-503 ha I
Spafii verzi - 1 36 h а Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 162 ha (.)
- ....J
Agricultura - 140 h а Spafii verzi - 177 ha ::,
-
-
Spafii acvalice Agricultura-35 ha а:
z::,
Spafii acvatice <3
- Cu destinafie specia la - 6,8 h а
Comunala-7, 4ha - cu destinafie speciala - 0,6 ha
- �
Cimitire- 3 ha - Comunala - 5 ha
-
lndustriala- 38 ha - Cimitire - 2, 3 ha
-
� alte destinafii - lndustriala - зз ha
� alte destinafii

48 49
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А AȘEZARE SUBURBANĂ STAUCENI SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А AȘEZARE SUBURBANĂ TOHATIN

...
.. .
.Е. С)
.
.. ..

...... ,.
.•• ..••
.. ..
: ••• J
0,1,Ь
1.�
0,2,Ь �

62.,2%

--
67,0,Ь

LEGENDA LEGENDA ::>

--
><(
z

-
- lnstitщi i de invatamant (scoli, gradinite) - 7 h а lnstitщi i de invatamant (scoli, gradinite) - 3 ha U),
- PuЫice- 28ha PuЫice- 0,8h а I
- Cladiri rezidentiale cumlte etaje- 2h а Cladiri Cladiri rezidentiale pana la5 etaje- 1,2h а (.)
...J
- rezidentiale pana la5 etaje- 9h а Cladiri

--
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje- 178h а ::>
rezidentiale cu 1-2 etaje- 203h а а::

-
Spatii verzi- 312h а
Spatii verzi- 41 6h а
Agricultura - 1567h а
Agricultura- 866 h а
Spatii acvatice
z::>
Spatii acvatice- 5h а Comunala - 9h а �
Comunala- 45h а Cimitire - 1,2ha
Cimitire- 2,4ha lndustriala- 20ha
lndustriala -55ha alte destinatii
С]
alte destinatii
С]
50 51
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А AȘEZARE SUBURBANĂ CRUZE$TI SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE А AȘEZARE SUBURBANĂ BUDE$TI

Q)
N

Q)
...
:·•··
...: k.__. • .
. .. . ...
.. ... ... .
.: .'•
.I�····"'•••• .
:·•··· ..·
.
.•.
.: ��
.. :
.:
...
•
• � Cerobort�· ..· ": .
······.·. .......... .r
.. ..
l

69,1%

::,

-
><(
LEGENDA LEGENDA z
uj.
lnstitutii de invatamant (scoli, gradini\e) - 1,6 h а
- - lnstitutii deinva1amant (scoli, gradin�e) - 11 ha I

--
PuЫice - 0,6 h а (.)
- - PuЫice - 3, 5 ha ....J
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 127 h а ::,
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 0,2 ha
Spa�i verzi - 32 h а а:
Cladiri г ezideщiale cu 1-2 etaje - 203 ha
z::,
<3
Agricultura - 939 h а
- Spatii verzi - 471 ha
Spa�i acvatice
- Agricultura - 1625 h а �
Comunala - 0,02 ha
Spatii acvatice - 1,3 ha
Cimitire - 1,1 ha
- Comunala - 5 h а
lndustriala - 2 ha
- Cimitire - 0,8 ha
С] alte destinatii
- lndustriala - 31 ha
С] alte destinatii

52 53
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ VADUL-LUI-VODA SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ COLONIТA

N N

С) С)

.. .
IOUL-LUI-VODA
..
..·.
....
...
..
. .. ... .. ...

25.0%

-- --
63,5%

LEGENDA LEGENDA ::,

-- -
><(
lnstitutii de 1nva1amant (scoli, gradini1e) - 5 lnslitutii de invatamant (scoli, gradinite) - 2,4 и5-
h а PuЫice - 111 h а ha PuЫice - 1,4 ha :i:

--
(.)
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 3 ha Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 2,4 ha ....J

а:
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 179 ha Cladiri reziden�ale cu 1-2 etaje - 173 ha ::,

-
Spatii verzi - 609 h а Spatii verzi - 623 ha
<3
Agricultura - 212 ha
Spatii acvatice
Agricultura - 1584 h а
Spatii acvatice - 12 h a
z::,
Comunala - 6 h а Comunala - 9 h а
�
Cimitire - 0,3 ha Cimitire - 1,8 ha
lndustriala - 16 ha lndustriala - 87 ha
С] alte destinatii С] alte destinatii

54 55
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ BUBUIECI SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ SANGERA

•: .........
............ ...
....\.
... . . . . . . .

.....
.t
.. ....
....
... ... ............... .
�
.
t
..
... .. t

,... ..
....
.............,.,-..•.:

,,...
9,9%

67,8%

::,
LEGENDA ><(
z
- lnstitutii de invatamant (scoli, gradinite) - 4,6 ha uj.
PuЫice - 12 ha LEGENDA I
- (.)
Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje - 4,5 ha lnstitulii de Tnvaфmant (scoli, gradini\e) - 8,6 h a ....J
-
а:
- ::,
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 408 ha PuЫice - 1,2 h а
-
z::,
Cladiri reziden\i ale cu 1- 2 etaje - 706 h а <3
- Spatп verzi - 223 ha
Spatii verzi - 980 h а
- Agricultura - 1534 ha -
Agricultura - 1382 h а �
Spatп acvatice - 12 ha -
Spatii acvatice - 45 h а
- Comunala - 6 ha
Comunala - 3,4 h а
Cimitire - 4 ha -
- lndustriala - 324 ha
-
- lndustriala - 55 ha � alte destinatп
� alte destinatii
56 57
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ BACIOI SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ CODRU

С)
. .
. . .. .. •,.
.. .. . ....·
..... ,;

... . . . . ......... :..

:�
... ....
... . .... . ...·.
..... .... -: .......... ... 1

.:.вr ....· • 'it. . ...

1

t.
. · � •
.
....
. :·········
····· ·
l . . . ..
.
.... ....•.
. .... ,...
.�.. ....... . . . ·····..··.
17,1%

. ·
.:..
....
.
7,1%

67,3%

.
....······
•

--
·······.. . . . . . . ..
.. . . ······:. . .......··.
--
LEGENDA ...
...
LEGENDA

-
::,

-
><(

...
lnstitutii de 1nva1amant (scoli, gradinite) -2,1 h а
lnstitutii de inva1amant (scoli, gradinite) PuЫice -62h a и5-

.. . .. .......

--
7h a Cladiri rezidenfiale pana la 5 etaje -67h а :i:

--
(.)
PuЫice -20h а Cladiri reziden1iale cu 1-2 etaje -414h а ....J

а:
Cladiri rezidentiale cu 1- 2 etaje - 507h Spafii verzi -172h а ::,
а Spafii verzi -593ha � Agricultura -1630 га <3
Agricultura 2777h а Spafii acvatice -15 ha z::,
Spafii acvatice 9h а Cu destina�e speciala -4,2 h а
�
Cu destinafie speciala 87h a Comunala -39h а
Comunale 8 h а Cimitire -6,6ha
Cimitire 4,2 ha lndustriala -8,8ha
lndustriala 22ha С] alte destina�i
С] alte destinafii

58 59
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ DURLESTI SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ TRUSENI

...
.. .�
N
•.i..:. ••••••.. N
....
..... .·.� С) С)
··... ... ..·· ·······
.
....'. . ....
•••• 1,. •

....
._
·�•• •.
....
.
,, 11... • . :·.
. . .. .
. .. . . .�
... :. · .... ..:
✓ •• ..�:-.

.. . . . .. ··...·..
.� . ... ..
� .,,.
. .....
...... •••• 1

....
.... ../
О,4Э6 0,4% О,4Э6 /
0.6%
06% �

...
1,1%
� 19,1%

..
...·.. ..
.
..
... ... ..
.
.... ....
........
::,

-
><(
LEGENDA
z
uj.
- lnstitu� i de invatamant (scoli, gradinite) - 7,4 ha I

-
LEGENDA (.)
- PuЫice - 9 h а ....J
lnstitщi i de invatamant (scoli, gradin�e) - 3,4 h а ::,
- Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje - 15h а
а:
PuЫice - 1,4 ha
z::,
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 410 h а Spa�i <3

-
- verzi-430ha Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 751 h а Spatii
verzi - 1487 h а
Agricultura - 1215 ha �
Spatii acvatice - 23 h а Agricultura - 1246 hа
- Cu destinatie speciala - 13 h а Spatii acvatice - 5ha
- Comunala - 12 ha Cimitire - 0,5 ha
- lndustriala - 8, 1 ha lndustriala - 33 ha
� alte destinatii alte destinatii
г---,
60 61
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ VATRA SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ GHIDIGHICI

N N

С) С)

74,5%

67,6'6

LEGENDA

-- ::,
><(
z

-
LEGENDA
uj.
- lnstitutii de inva\amant (scoli, gradini\e) - 0,2 ha lnstitutii de invatamant (scoli, gradin�e) - 2,9 h a I
- Spatii puЫice - О, 1 ha (.)
Publice - 10 ha ....J

-
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 2 ha ::,
Cladiri reziden�ale pana la 5 etaje - 19,4 h a
Cladiri reziden\iale cu 1-2 etaje - 82 ha а:
Cladiri rezidenliale cu 1-2 etaje - 187 h а <3
- Spatii verzi - 157 ha
Spatii acvatice - 766 ha
Spatii verzi - 250 h а z
::,
Agricultura - 1532 h а
- Feroviara - 57 ha
Spatii acvalice - 1 h а
- Comunala - 2 ha
Comunala - 31 h а
- lndustriala - 67 ha
lndustriala - 21 ha
г-l alte destinatii С] alte destinatii

62 63
 SCHEMA ZONIFICARII FUNCTIONALE A AȘEZARE SUBURBANĂ CONDRIТA

С)

24,3%

34,7%

LEGENDA
::,
- lnstitutii de 1nva1amant (scoli, gradini�J -0,0375 ha ><(
РuЫiсе-ЗЗhа
z
- uj.
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 50 hа I
Spa�i verzi-21 га (.)
- ....J
Agricultura-35hа ::,
Spa�i acvatice-4,5hа а:

z::,
<3
- Cimitire-0, 5 ha
� alte destinatii
�

64 65
 ANALIZA UTILIZARII EXISTENTE А TERITORIULUI

SCHEMA DENSITATII POPULATIEI mun.CHISINдU

N Tn urma analizei structurii functionale

, а orasului,
, utilizarii functionale
, а
teritoriului, Tndepartariiteritoriilor fata de centrul ora 9ului, au fost identificate
С) urmatoarele conflicte de utilizare:
• conflict privind utilizarea zonelor rezidentiale 9 i industriale, atunci cand
zonele de productie 9 i depozitare sunt Tnglobate Tn structura zonelor rezidentiale
urbane;
• lipsa unui mediu urban de Tnalta calitate, dezvoltarea avansata а
zonelor rezidentiale fara а se face legatura cu dezvoltarea infrastructurii
de transport 9 i sociala;
• nu se utilizeaza potentialul spatiilor de agrement: de exemplu, raul ВТс;
• fond locativ avariat;
• utilizarea ineficienta а teritoriilor din zona centrala а orasului
, si
, а acelor
apropiate de centru: zona industriala adiacenta centrului comunitar Tn partea de
est 9i nord.

Concomitent, pentru staЬilirea directiilor de dezvoltare а ora 9ului au fost

analizate restrictiile urbanistice ale teritoriului: prezenta zonelor industriale 9 i а
zonelor de influenta , а acestora, teritoriile inundate si
, suЬinundate, zonele de
alunecari de teren etc.
18

LEGENDA Așezări suburbane:

1. Truseni

--
• • • Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
- - - Hotarele unitatilor administrative 3. Ghidighici ::>
4. Gratie�ti ><(
• • • • • Hotarele ог. Chi�inau
5. Cricova z
Densitatea loc./ha 6. Ciorescu U),
I
7. Stauceni (.)
de la 200 la 479 8. Tohatin ...J
9. Cruzesti ::>
de la 120 la 200
10. Budesti а::
z::>
11. Vadul lui Voda <3
С] de la 60 la 1 20
12. Colonita
С] de la 20 la 60 13. Bubuieci
14. Sangera
�

С] de la 10 la 20 15. Bacioi
16. Codru
С] de la 1 la 10 17. Durlesti
18. Condrita

66 67
 Tabel comparativ al suprafetei cladirilor rezidentiale, Densitatea medie а populatiei 1n Chisinau dupa sector:
date Tn exploatare Tn RepuЫica Moldova
Centru - 91,6 loc././ha
Denumirea Apartamente, unitati Suprafata totala, mii m2
Botanica - 165,6 loc./ha
2019 2018 2019 2018 Buiucani - 128,О loc./ha
Total 9 955 7 301 763,0 551,4 Rascani - 121,8 loc./ha
inclusiv: C iocana - 146,7 loc./ha.
mun.Chisinau 8 021 5 660 569,6 383,7
SUPRAFATA SUPRAFATA SUPRAFATA
Nord 389 417 43,3 50,9 SUPRAFATA CLADIRILOR CU CLADIRILOR CLADIRILOR CU DENSITATEA
Centru 1 168 967 107,3 86,3 SECТORULUI, ha MULTE ЕТАJЕ, PANA Lд 5ЕТАJЕ, 1-2 ETAJE, ha POPULAТIEI,
ha ha 420 LOC./HA
Sud 263 172 29,4 20,9 2802 312 58
146,7
UTA Gagauzia 114 85 13,4 9,6
Tabel 8.3.1.
Centru
····-······-······-···

2421 127 479 583 121,8

Fondul locativ:

2016 2017 2018 2111 118 236 504 128

Fondul locativ total, mii m2 19771,5 20078,8 20426,0 Bulucanl

in mediu per locuitor, 24,2 24,4 24,6 3027 284 279 465 165,6
m2 suprafata totala
gabaritele medii ale casei*, 66,6 65,5 65,5 Rascanl
m2 suprafata totala
1878 52 301 698 91,6
Fondul locativ urban, total, 17662,5 17941,4 18250,1
mii m2
Ciocana
in medie per locuitor, 23,8 24,0 24,2
Figura 8.3.3
m2 suprafata totala
gabaritele medii ale casei* 64,9 63,8 63,9
Densitatea medie а populat iei
m2 suprafata totala
m un. Chi�inau ре suburЬie:
Fondul locativ rural, 2109,0 2137,4 2175,9
Vadul-lui-Voda - 3,0 loc.jha
total, mii m2
Budesti - 2, 5 loc.jha
in medie per locuitor, 28,3 28,4 28,7 Cruzesti - 1,4 loc./ha
m2 suprafata totala Bacioi - 2,2 loc.jha
gabaritele medii ale casei* 84,0 83,9 82,8 Codru - 4,0 loc./ha
m2 suprafata totala Sangera - 2,9 loc.jha
* numai spatiile locative Tn cladiri nerezidentiale/specializate Bubuieci - 2,0 loc.jha
Colonita - 0,4 loc.jha • ::,
Tabel 8.3.2 ><(
Tohatin - 1,6 loc.jha z
U),
Durlesti - 5 ,9 loc.jha I
T ruseni - 2,2 loc.j.ha (.)

Condrita - 0,3 loc./ha ■ ....J

а:
::,

Vatra - 0, 5 loc./ha •
z::,
<3
Ghidighici - 2,7 loc./ha
Ciorescu - 4,9 loc./ha
Gratie9ti - 2,8 loc./ha
Cricova - 6,7 loc.jha
Stauceni - 8,3 loc./ha
Figura 8.3.4
68 69
 ANALIZA SI CLASIFICAREA MORFOLOGICA
SI CARACTERISTICILE STILISTICE
ALE ClADIRILOR URBANE Dupa anexarea Basarablei Tn 1812 de catre Rusia, Tn 1817 а fost identificat
teritorial centrul ora 9ului, au aparut primele strazi drepte 9i largi. Tn 1834 а fost
SCHEMA TIPOLOGIEI DECONSTRUCTIEA MUNICIP IULUI CH IS INAU aprobat planul general al Chisinaului. Grila dreptunghiulara а strazilor largi
corespundea principiilor de construire а ora9elor din sudul lmperiului Rus. Tn
1831-1836 aici se construiesc Catedrala 9i Clopotnita. Apoi, Tn apropierea
Catedralei este ridicat Arcul de Triumf.

N Tn а doua jumatate а secolului al XIX-lea, au fost construite lnstitutii

administrative si
' de Tnvatamant, au fost utilizate elemente de arhitectura
С)
'
Ьizantina, romanica 9i gotica, precum 9i arhitectura moldoveneasca. Majoritatea
caselor erau Tnca cu un singur nivel. Tn 1862 а Tnceput pavarea strazilor. La
amenajarea Chi9inaului а contribuit А. О. Bernardazzi. La sfar9itul secolului al
XIX-lea, Chi9inaul ocupa о suprafata de peste 660 de desitine, avand о figura
neregulata de 5½ verste Tn lungime 9i 4 verste Tn latime. La Tnceputul secolului al
XX-lea, au fost ridicate cladirile Consiliului municipal (acum Primaria), Tribunalului
local (Administratia cailor ferate), Bancii ora9ului (Sala cu Orga) 9i а muzeului de
istorie nationala.
Tn 1919-1940, Tn Chisinau au foste construite conace mici, realizate din
caramida 9i piatra de calcar. Tn perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, ora9ul
а pierdut peste 70% din fondul construit.
Tn anii postbelici, conform planului general (1947), sub conducerea lui А. V.
9ciusev au fost reconstruit bulevardul Lenin, au fost amenajate bulevardul
Tineretului 9i bulevardul Negruzzi, au fost construite cladiri administrative, inclusiv
Casa Guvernului а RSSM, а fost construita Aleea Garii. Tn Chisinau au fost create
noi zone industriale: Ciocana Noua, Sculeni etc. Tn perioada anilor 1955-1970 au
crescut zonele rezidentiale:
' Rascani,
' Botanica, Buiucani etc. Au fost ridicate
multe monumente.
lmpulsul decisiv Tn dezvoltarea ora9ului а fost decretul Consiliului de
Mini9tri al URSS din 1971 "Cu privire la masurile pentru dezvoltarea ulterioara а
ora9ului Chi9inau", atunci cand ora9ului i-au fost alocate aproximativ un miliard de
гuЫе din fondurile Uniunii. La mijlocul anilor 1980 а fost anuntat un concurs
pentru cel mai bun proiect de planificare detaliata а centrului ora9ului. Prabu9irea
ulterioara а Uniunii Sovietice а Tmpiedicat implementarea planurilor masive de
LEGENDA

-
constructii.
••• Hotarele mun.Chi�inau
Hotarele unitatilor administrative
Așezări suburbane:
1. Truseni
Dupa се Moldova а obtinut independenta, constructia Tn Chi9inau а fost
Hotarele ог. Chi�inau 2. Vatra suspendata. Cu toate acestea, Tn timp, Ьisericile au Tnceput sa fie restaurate, au
Hotarele sectoarelor or.Chi�inau 3. Ghidighici
fost construite case de elita cu apartamente scumpe 9i vile moderne. Strada ::>
><(
Cladiri rezidentiale cu multe etaje 4. Gratie�ti z
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje
5. Cricova lsmail а fost extinsa, а fost construita Autogara de Nord, а fost restaurata Gara U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje
6. Ciorescu
7. Stauceni
feroviara, au fost construite numeroase centre comerciale si ' cladiri de Ьirouri.
I
(.)
8. Tohatin ...J
::>
9. Cruzesti
10. Budesti
а::
z::>
<3
11. Vadul lui Voda
12. Colonita
13. Bubuieci �
14. Sangera
15. Bacioi
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita

70 71
 Fondul locativ din Chisinau este constituit din:
• OЬiecte de constructi е rezidenti ala individuala;
• Micro cartierele modelului sovietic, constand predominant din case Analiza pietei locuintelor primare din Chi�inau:
cu 5 �i 9 etaje de tip standard;
• Noi zone rezidentiale construite 1n ultimele doua decenii; La momentul studiului, а fost Tnregistrata constructia а 148 complexe
• Partea centrala а ora�ului este constituita din oЬiecte istorice �i cladiri rezidentiale ре teritoriul Chi 9 inaului. Gama de preturi pentru 1 m2 este de la
rezidentiale 400 la 1 400 euro / m2, Tn timp се сеа mai mare oferta se afla Tn intervalul
de 600-650 euro / m2.
Caracteristicile fondului locativ:
• Micro cartierele sovietice
• Cartiere centrale Divizarea pietei imobllelor noi ре etapa darii in exploatare

Micro cartierele sovietice Cartierele centrale

Cladiri rezidentiale tipice din panouri Hotarele exterioare ale cartierelor

prefabricate, predominant cu 5, 9 9 i 11 sunt formate din oblecte istorice si

.
etaje. Nivelul scazut de control Tn
domeniul locuintelor
, si serviciilor
comunale а dus la dezvoltarea
teritoriilor adiacente cu extinderi
ilegale, marirea suprafetelor de
balcoane 9 i арагфа extinderilor.
OЬiectele comerciale din cadrul
microzonelor sunt reprezentate de
oblecte mici Tn forma de "gherete".
Construc�ii individuale
rezidentiale
oblecte din а doua jumatate а sec.
ХХ. Teritoriul interior al cartierelor а
fost adesea construit cu oblective
sporadice de diferite grade de calitate
(de la cladiri de Ьirouri de Tnalta
• Date in exploatare • Darea in exploatare • Darea in exploatare
calitate рапа la constructii individuale la finele anului 2020 in 2021
de locuinte). Starea exterioara а
oblectelor este satisfacatoare,
examinarea starii interne а oblectelor *Datorita costului ina!t al plщilor comunale pentru incalzire �i alimentarea cu ара calda, un numar mare de Ыocuri locative
nu а fost efectuata. au un sistem de incalzire autonom саге funqioneaza ре baza centralei termice de gaze naturale.
Construc�ii noi

Sectorul rezidential individual este OЬiecte noi Tn complexele

integrat Tn mediul urban. Blocurile rezidentiale cu infrastructura aferenta Distribuirea ofertelor conform sectoarelor orasului
locative au о suprafata de сса 200 - centru pentru copii, magazine, alte
m2, cladirile au 1-2 etaje. OЬiectele oblecte de uz cotidian. Tnaltimea
sunt echipate predominant cu noilor complexe reziden-tiale
instalatii sanitare, canalizare, depa 9e 9te rareori 14-15 etaje.
electricitate. Calitatea oblectelor variaza Tn functie
Cladirile variaza de la haotice la de amenajarea teritoriului adiacent:
organizate, sectorul rezidential fiind spatii libere, zone verzi, parcari
mai organizat Tn afara centrului suьterane etc.
orasului.
::,
><(
z
U),
Fondul locativ din afara ora 9 ului Chi 9 inau consta predominant din constructii I
(.)
de locuinte individuale, cu un numar mic de constructii cu mai multe etaje. ....J
а:
::,

z::,
<3

■ Centru ■ Ra�cani Buiucani Botanica ■ Telecentru Ciocane ■ Poste Veche

Figura 8.4.2

72 73
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR SECTORULUI RA$CANI

...
.
....
:

••
........
······ .

• •• ··..."'..
...
.,...
.. .. .

... .......
,.,
.,. /
•

Figura 8.4.3
Schema amplasarii oЬiectivelor de constructie primara

LEGENDA ::>
><(
- Cladiri rezidentiale cu multe etaje - 127 ha z
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 479 ha U),
I
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 583 ha (.)
Spatii acvatice ...J
::>
а::
z::>
<3

74 75
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR SECTORULUI CIOCANA SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR SECTORULUI BOTANICA

.: ..... .........:. N
...�. -� ......,.•,····.. N

....
: I
С) ..:•· r

С]
. .:,-..
.. .l:
....... :···. ...
.. �
•1
· . .... · ....
.• : . · .. ....
..· ..
.. ...
...il .....
t
.. ....
...
. .:
. .. . ..... •• .. .
...
r ..•• ..• . ..
•f ••

•• :·
•• •

.... .... .: ..J ..

...
... .... .
Botanica
.
..·. ....
(

..
.. .....· · .. ...
. ............
.. ..... . .... ·\
..... .
.....
.. ... .. . . ·.... .. . . . ...,. ·-.......
·.··. ··,. / ......· .. . ... .
: .. .. ... ... .•. �

... ... ..
•
·•.. ♦
... . :.
н

..
�

.
... .... ...
..
. .....
�

· .·. •..·. ... .... ..· ... . ...... .... ....

: · ··. . .. . •.
. .... .. ...
•.·. .. .... .
--

-
..
... ..
1

····-. .. .

-
\

· .�.
. / .. • .,.. . . .•
•.•: • ..,_...• • • • • • • • • ..... .....:·· ....
LEGENDA ::,
•• • J'

.
•• LEGENDA ><(
Cladiri rezidenliale cu rrulte etaje - 312 hQ z
Cladiri reziden�ale pana la 5 etaje - 58 ha •..
Cladiri rezidenliale cu 1-2 etaje - 420 ha •••
.. .. . ....
•• Cladiri rezidentiale cu multe etaje - 284 ha
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 279 ha
:·· ........ . .....:
·····. uj.
I
.
.� (.)
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 465 ha
.. ..
Spatii acvatice ....J
а:
::,
�
...
Spatii acvatice
�

. ..·- . z::,
<3

··· ...
-:. ... ..·· �

·.... ....·
...
76 77
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR SECTORULUI CENTRU SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR SECTORULUI BUIUCANI

N
N

С) С)

.... ........
. ....
.. ..
...... /•
....
.
. ..
...�.:.. .
..: .···...... .. .. . . r-.•··..
. . . .. ·.. .. ..
·.. ·..
:
... .. . ...
� �

..
't
.·. ..
.. .. .. ...
... ...... ....
..i

.�.) ... . ... . . ........ . •..

. ... .....
:
.. ·.. ·· . . .r
.....
: . .:
.•• .: ?_;-··
......../.. :
....... .
• ••
l ••
....
....'

-
LEGENDA

Cladiri rezidentiale cu multe etaje - 52 ha

Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje - 301 ha
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 698 ha
Spatii acvatice
-
LEGENDA

Cladiri rezidenliale cu multe etaje - 118 hа

Cladiri rrezidentiale рапа la 5 etaje - 236 hа
Cladiri rezidenliale cu 1-2 etaje - 504 ha
::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
Spatii acvatice
а:
::,

z::,
<3

78 79
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ GRATIESTI SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ CRICOVA

... .·... . ... .·•.

:.
N

.. .. .. .
:·: N
.. :.. .. · · ..... . . . . . . ..·.·
С) С)
·..
·. .
· ....
. · .·..
. ... .: ... ·.... .·. .·.
..·. . . . .·:
.. . . .. .. · ..
...
�:·,,..·.-..... . . . . ·.... ... . .
Hulboaca ••
.....•. .·• .�:
.
�
·.
. .. ·...
..
... ... ..
:•·. :.
.... ..-:..

VJ
.. . .. . ... . . . . .·..·.
...
... .. . ..·..... .. ... .
. ..
•

.
t

.: · • .\. Cricova ..
... .
·,
..
. .. .... ... .. ..
...
...
.. ... .
.
.
.
. .. .
.
.. . .
. ... . . ... . ....
� ...
.. .
..······
.. ·. . .. .
·.. . . . . .. ... .. .
·... ... ·.. �
.. ...
.

::,
LEGENDA LEGENDA ><(
z
- Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje - 2, 17 ha - uj.
Cladiri rezidenliale рапа la 5 etaje - 13, 17 ha
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 302,24 ha Cladiri rezidenliale cu 1-2 etaje - 173,44 ha I
(.)
Spatii acvatice ....J
Spatii acvatice
а:
::,

z::,
<3

80 81
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ CIORESCU SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ STAUCENI

N
N
С) С)

.. ........ ...
. .... .. �•:....·. .... ...
:··
Stauceni . ... ....·..
..... ..
;•тaure$ti
... .. .. .
: •••••• :. •♦

:.
•••• #

. . . ..
. .....
�r

. ...
••♦ :

,,
.. ,. ..:.... ·········. .
..
:Goian

..... •-----.:J, ... .....4......,

Ciorescu :
..
.... .... . ......
1 .. ..
.. . •:
·.. ···.· ....
..,,J•.
••
•• • Р.'\- •• •• • • • ······--
..... ..... .. ......
: : ·:: Bun�t:
.. ......
•··. :·
..

::>
><(
LEGENDA
LEGENDA
z
i
- Cladir rezidentiale pana la 5 etaje - 3, 5 ha U),
I
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 161,09 ha - Cladiri rezidentiale cu multe etaje - 0,57 h а (.)
Spatii acvatice - Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 7,22 h a ...J
::>
Cladiri reziden\i ale c u 1-2 etaje - 171,78 h а а::
Spatii acvatice
z::>
<3

82 83
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ TOHATIN SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ CRUZE$TI

.�: .. . . . .. .. . .:··········
. .... ....... ...... . ..
.. ... : . . . . . . . . . ... . . ... ....
.... ... . . ... . :. ....
....
: : ••

:
.. ..
•••• ♦ -::.. .:

.
.. .........:., . ... . .. ....:

l
Ceroborta
.... .
1 •
• •• •.'8 • ·· .•••••
··:

..... Cheltuitori - . .....······. ·······..

/-

.... .....
!

....
Cruze�ti
11

' '[Q.ha · • • • · • • • • • .: .·.. ... ..·.. . ::..

•• \

. ... tin •
.. . . .: .
...·· ·...
...... ::. ...
:•'
. �

.: ... ........ ........

:. �
.-.

. ....
.
.......

::,
LEGENDA LEGENDA ><(
z
- Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje - 1,27 ha Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 126, 1 ha uj.
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 183,88 h а Spatii acvalice I
(.)
Spatii acvatice ....J
::,
а:

z::,
<3

84 85
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ BUDE$TI SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ VADUL-LUI-VODA

N N

С) С)
.... .. :·•
. .: .··· ··. .... . .. ·
.. .
.. . .. ...: .:···�. : . : . . . .. . . . .. . . .. .. . ... .. .
.. . .....:.... . . ....
.
. . . ...
. ·..
�

. . . · ·
�
.
�
. . .·· ··. .·. .:..... . ···�:. :. ..·.·: . .:. . ·.·..·
-:
:·•.
.: )

.. .: �···
... :· .
. ..: .. .·.
... ...... . ...... . .. . ...
. ... . .·... .. ..··········· ····
••... va•dµl-lui-Voda

. .. ...
.. · :
...
:•

.... . . . ..
. .. · . .
: · .. . .. :
� .: .
... . ... .. .....
·
..... . ... . :.
:.
.... .: Budeiti .... ........ ... ... . ... · ......·.....
. .. ··....... .
.. .�-... . : ....
...... ..
.: .:
.... .. ······ . . . .....:
••• VёidUrtmT·· · •••

.. ..... . ...... ..
..
: ••
·······.
...
• •• ♦
:

. .:. ... .... .. . . ..:·

.... :

::,
><(
LEGENDA LEGENDA
z
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 199,97 ha Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 178,9 ha uj.
Spatii acvatice Spatii acvatice I
(.)
....J
::,
а:

z::,
<3

86 87
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ COLONITA SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ BUBUIECI

N N

С) С)
.... .. . .. .........:..
. . . . . .. .,, .:..
.
. .
. ... . . . �
. . ...
..
. .. .
:
.
... .. .. .
J

....
•
.
•
.:,
... .··.
Colonifo
... . ...
• •• <;..

. ) . .
.....· .··. "'. ......
.. ....... ...
Bubuieci
....
... ... . .. ..
.. .
...
... .
················•
.. . \ ...
.
. .... ..
...
.. .. .... . .· .. . .. . . . ... . .·... ... ...
. . . :.··
.. . .
.
:�- ·
· · · ·.·· . . ··. · .. .... Bic
..
.... .. . ... . ..........
.
...· .... .. ·..... -�.. ··
···· .: ·.:
Ф• :

.. ·
• •••• ••

.. •:
�
. .. ·

::,
LEGENDA LEGENDA ><(
z
- Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje - 170,28 - Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje - 4,85 ha uj.
ha Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 2,44 h a Cladiri rezidentiale cu 1- 2 etaje - 378,62 h а
I
(.)
Spatii acvatice Spatii acvalice ....J
::,
а:

z::,
<3

88 89
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ SANGERA SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ BACIOI

..... ... ... ...· ..··. ... ... .. .....·.. .

:
:· N

......:.•.. .... .. ... . . ..

� N
... ·.
. ..... ·..
..
.... .. .. .. ........... / .. . ... ....... . ...... .. .. ....
�
С) .�
. ·.�.
.:·.. .._... (/
'\·. .
� .. .....·· ···· ....
...·········• '
t
. .
..
1 �-..·.
.. ..
.
.
.......... ......:.
Sangera
�: Revaca
:·. ········· . .... .�.
....
:-. ..
\
•

' .... ....... .·········

. .... ...............···-: · ... ..........
f

.. ·
....
'

'
6{
.. ..
' ..
-�\)

...
... .... ....:вraila .
·. ·········
...
L ... ..
. .. ...
.... ...
Bacioi
....
Dobruja
...
....... . . ..
Straisteni f

.... .. ..

'
... ...... ... .. . . ..... ... ... ...
...
Frumu�ica
. . ... ...
: ... . ... ·. ... ...
•:. .. ... . . . . . . .. .. .·..:.
·.· ... . . . . . . . . . . . . .. . . . . ...
•• • • •
: • • • • • • •• � : :♦

....
•• : :
:♦•. .•· ••
,,.,
11
..
..... . . ...
.
······ ··········.. ....
. ..... .. . .:.········.·• ..
. ...
...
..
..
... ...
::,
LEGENDA ><(
z
Cladiri r eziden1iale cu 1-2 etaje - 501,26 ... uj.

.··········. I
LEGENDA
Spatii acvatice (.)
- Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje - 7,02 ha ....J
::,
Cladiri reziden1iale cu 1- 2 etaje - 703,24 h a а:
Spatii acvatice
z::,
<3

90 91
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ CODRU SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ DURLESTI

С)
N

С)

.... ... ....

.
.. .
.. ..
..·. ...
..·..
...
...
..
. .
.�.....
. .
....·. .. ....
· ............ ... .
· · .
.... .. ..···
... .
...
... ...
.
. ....
.. ,,.. .. . .
.....
.. . . . .. .. . ····.···..·. · ....
..
... ;
.�.
�
.
....·:.
�
.....
.
.... ..
... .·.. .
· ... ....
. ..
::,
><(
LEGENDA
z
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 71,46 ha LEGENDA uj.
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 414,36 ha
I
- (.)
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 15,37 ha
Spatii acvatice ....J
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 456,94 h a ::,
Spatii acvatice а:

z::,
<3

92 93
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ TRU$ENI SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ VATRA

N
N
.. ... .. .. С)
С) ..
.·.·. .·.....
�

.·.... ·•.·• ..
... ... ...
. ..
.·.... ·..·•.
.
····· . ... ..
·•. ·•.
.. . . ·•. . . .
....
.. ..·. ....
... ...
.... ....
..... . ...
....
.·. .
......
. . . ....:
.... ..
Dumbrava
·... .. ·..... ... ..
•
�
. .. .... :.
... .... ...
.
...
..... Vatra
. ...
.. ... ...
··.•. ·..... . .. .. ..•... ...
... .... .. ...:
... ..., ..... ..·......
•
... ..
... ..
\ ....
. . . . . . ... ....:
::,
><(
LEGENDA
z
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 7 1,35 ha uj.
LEGENDA
Spatii acvatice I
(.)
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 0, 74 ha ....J
::,
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 77 1,38 h а
а:
Spatii acvatice
z::,
<3

94 95
 SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ GHIDIGHICI SCHEMA TIPOLOGIEI CONSTRUCTIILOR А AȘEZARE SUBURBANĂ CONDRITA

С)

..
.
...

::,
><(
LEGENDA LEGENDA
z
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje - 23,46 ha Cladiri rezidentiale cu 1- 2 etaje -50 ha uj.
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje - 196,79 h a Spatii acvatice I
(.)
Spatii acvatice ....J
::,
а:

z::,
<3

96 97
 CLASIFICAREA �1 EVALUAREA STARII
SPATIILOR PUВLICE
SCHEMA SPATIILOR PUBLICE ALE MUNICIPIULUI CHI�INAU
Spatiile puЫice formeaza un mediu urban volumetric. Tn prezent este evidenta о
aglomeratie de teritorii cu un deficit de facilitati puЫice 9 i, са consecinta,
N centrele puЫice 9 i zone puЫice. Un dezechilibru teritorial: transport

С)
suprasolicitat, disparфa spatiilor din curte, а pietelor, scuarurilor etc.

Conform datelor statistice, ora9ul Chi9 inau se evidentiaza printr-un nivel scazut
al mediului urban. Cele mai proЫematice domenii: lipsa condфilor pentru odihna
copiilor 9i activitati sportive, starea generala 9 i curatenia spatiilor puЫice.

..,18::
v :¾

Așezări suburbane:

-
LEGENDA

••• Hotarele mun.Chi�inau

1. Truseni
2. Vatra
Hotarele unilafilor administrative 3. Ghidighici ::>
4. Gratie�ti ><(
•• ♦ •• Hotarele ог. Chi�inau
5. Cricova z
Spatii puЫice: piete, parcuri, scuaruri, U),
6. Ciorescu
bulevarde, centre comerciale, centre locale I
7. Stauceni (.)
8. Tohatin ...J
9. Cruzesti ::>
10. Budesti а::
z::>
11. Vadul lui Voda <3
12. Colonita
13. Bubuieci �
14. Sangera
15. Bacioi
16. Codru
17. Dur1esti
18. Condrita

98 99
 DETERMINAREA CONDITIILOR
, DE ВАZд SI
, А
DIRECTIILOR DE DEZVOLTARE А STRUCTURII DE
AMENAJARE А TERITORIULUI

Concluzii:

- examinarea posiЬilitatii unei alte utilizari а zonelor industriale de producere si

depozitare, spre exemplu, са zona multifunctionala cu functii sociale 9 i de
afaceri 9 i amplasarea Ыocurilor locative;
- este necesara organizarea subcentrelor puЫice 9 i recreative suplimentare Tn

- introducerea mijloacelor de transport puЫic alternative;

- considerarea altor optiuni pentru stationarea autovehicolelor;
- zona centrala este Tncarcata cu transport rutier, sunt necesare masuri pentru
prioritizarea transportului puЫic, organizarea unui mediu urban de Tnalta
calitate, amenajarea teritoriului pentru а spori atractivitatea circulatiei pietonale;
- zonele libere, precum 9 i zonele ocupate Tn prezent de Ыocurile locative
avariate trebuie renovate sau dezvoltate Tn spatii recreative 9 i puЫice;
- dezvoltarea spatiilor de agrement Tn zonele Tndepartate de centrul ora9 ului;
- este necesara identificarea zonelor cu potential sporit de dezvoltare Tntr-un
format multifunctional pentru dezvoltarea de functii diverse: rezidentiala,
puЫica, recreativa, reproducere ecol ogica, producere cu impact minim
asupra mediului etc;
- crearea unui sistem comun puЫic de informare cu date privind
utilizarea terenului pentru folosirea stricta а terenurilor.
- Îmbunătățirea albiei râului Bâc și conectarea coridoarelor sale verzi și
::,
><(
albastre cu afluenții săi. z
uj.
I
(.)
....J
::,
а:

z::,
<3

100 101
 ANALIZA IN FRASTRUCТURII SOCIALE ANALIZASOCIAL-DEMOGRAFICA
MIGRATIA
POPULATIA
Moldova se afla Tn top-1 о tari privind migratia populatiei catre alte tari.

Procesul migratiei Tn masa se datoreaza starii instaЬile а economiei tarii. Potrivit Biroului National deStatistica, numarul locuitorilor din capitala
Moldovei а crescut cu mai putin de О, 1 % fata de anul precedent, aceasta cifra
Spre regret, economia nu poate oferi salarii decente cetatenilor, ace$tea la rTndul
este сеа mai mica din ultimii cinci ani. Tn acela 9i timp, numarul cetatenilor din
sau sunt Tn cautarea condфilor de trai mai bune.
toate sectoarele capitalei а scazut, cu exceptia sectorului Ra$cani, unde numarul
Principalele directii de migratie sunt: locuitorilor а crescut cu aproape patru mii. О cre$tere nesemnificativa se
semnaleaza Tn sectorul Centru.
- tarile Tn саге deja а plecat cineva:
Primul dupa numarul populatiei este sectorul Botanica, urmat de
- Rusia; sectoarele Ra$cani, Ciocana, Buiucani si
' Centru.
Populatia suburЬiilor s-a marit cu doar о suta de persoane, сееа се s-a
- Ucraina;
dovedit а fi о eroare statistica, dar totu9 i, marturise9 te despre proЫemele
- Romania; demografice din tara.

- ltalia;
Prognoza populatiei.
-SUA;
Populatia actuala Tn limitele municipiului este de 832.865 mii persoane.
-Spania; Prognoza populatiei рапа Tn 2035 (orientativa, conform prognozei populatiei din
cadrul frontierelor RepuЫicii Moldova. Tn ansamЫu, pentru municipiul Chi$inau
- Canada; nu este calculata, si va fi specificata Tn urmatoarele etape de proiectare ):
- Regatul Unit; - optimista - 734.550 mii persoane;
- Germania. - medie - 673.850 mii persoane;
- pesimista - 596.659 mii persoane.
- tarile, Tn саге rezidentii ar dori sa plece (conform unui studiu sociologic):

- tarile
' din Marea Britanie si
' UE; Motivele scaderii populatiei:
- Noua Zeelanda; - rata scazuta а natalitatii;

- Canada; - migratia sporita а populatiei apte de munca (рапа Tn 2050, ponderea

persoanelor Tn varsta mult Tnaintata Tn structura populatiei va fi de 30% );
- Rusia; - rata mortalitatii este mai mare decat rata natalitatii (tendinta а fost observata de
-SUA. mai Ьine de 20 de ani).

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
::,
а:

z::,
<3

104 105
 Datele statistice ale municipiului pentru 2019 Coieficientii mi�carii naturale а populatiei, in 2018
Populatia
Populatia rezidenta dupa sex, la 1 ianuarie 2019 Pentru 1000 locuitori населения Decese in
Nascuti decese Sporul Casa- Divorturi virsta sub1
vii- natural torii an
locuitori
la1000
Populatia in % fata de total La100
nascuti vii
ambele barbati femei barbati femei barbati revin
mun. 7,7 7,6 0,1 6,3 3,2 9,7
sexuri femei
Chi�inau
mun.Chi�inau 832 865 388141 444 724 4,6 53,4 115
Tabel 9.1.5

Tabel 9.1.1

Populatia rezidenta in context teritorial, Ratele mortalitatii, ре principalele clase ale cauzelor de deces
la 1 ianuarie 2019 in 2018
(numarul deceselor la 100 ООО locuitori)
locuitori
Populatia inclusiv: in % fata de total inclusiv cauzele decesului:
urbana rurala urbana rurala Total Boli ale tumori boli ale accidente,
decedati sistemului
mun.Chi�ina 832 865 756 745 76 120 90,9 9,1 aparatului intoxicatii,
i cardio- digestiv traume
vascular
Tabel 9.1.2
mun. 764,5 428,0 159,9 58,4 40,3
Populatia rezidenta ре principalele grupe de varsta, Chi�inau
la 1 ianuarie 2019
Tabel 9.1.6
locuitori
din numarul total - populatie
Populatia sub virsta apta de apta de munca * peste virsta apta
munca de munca
mun.Chi�inat 832 865 115 304 573 844 143 717

* Barbati in virsta de 16-62 ani, femei in virsta de 16-57 ani

Tabel 9.1.3

Mi�carea naturala а populatiei in context teritorial, in 2018*

::,
><(
locuitori z
uj.
nascЩi vii decese spor natural casa- divorturi decese la I
(.)
torii virsta sub1 ....J
а:
::,
an
mun. z::,
<3
6 413 6 341 72 5 198 2 686 62
Chi�inau
* lnclusiv cazuri individuale de inregistrare а actelor de stare civila ale locuitorilor din malul
stang al Nistrului �i ale municipiului Bender
Tabel 9.1.4

106 107
 ANALIZA CAPACITATII SI AMPLASAМENTULUI Numarul de copii la institЩiile de educatie in or.Chi�inau

OBIECTIVELOR DE INFRASTRUCTURд No Denumirea Numarul locuri diferenta, Numarul

SOCIALA SI PRESTARI SERVICII sectorului capacitatea capacitatea locuri angajatilor,
pers.
(proiect) de facto
Una dintre sarcinile conceptului de dezvoltare spatiala а teritoriului este
evaluarea nivelului de dezvoltare а serviciilor sociale si culturale pentru 1 lnstitЩiile de educatie timpurie
populatie, саге consta Tn analiza gamei de servicii oferite, amplasamentului Tn 1.1 Centru 6 657 6 425 232 1 554,48
raport la teritoriu $i а facilitatilor de prestari servicii pentru populatie 9 i 1.2 Botanica 8 363 6 835 1 528 1 451,50
identificarea nivelului de asigurare а populatiei cu acestea. 1.3 Buiucani 3 995 4 502 -507 847,60
1.4 Ciocana 9 610 7 907 1 703 1865,30
1.5 Ra�cani 1 845 1 638 207 421,00
TOTAL 30 470 27 207 3 263 6 139,88
2 lnstitЩii de invatamantul primar �i secundar general (gimnazii, licee)
2.1 Centru 24 885 22 486 2 399 2 830,09
2.2 Botanica 24 448 17 826 6 622 2 278,00
2.3 Buiucani 11 824 10 396 1 428 1 196,64
2.4 Ciocana 22 130 18 088 4 042 1 913,74
2.5 Ra�cani 8 340 5 654 2 686 759,80
TOTAL 91 627 74 450 17 177* 8978,27
3 lnstitЩii extracuriculare
TOTAL 4024 11 903 -7 879 635
4 lnstitЩii sportive
TOTAL 4370 4060 310 373

* Este necesar un studiu cu iesire la fata locului

Tabel 9.2.1

Numarul institЩiilor de educatie (Tn or.Chi�inau)

No Denumirea Numarul institЩiilor de educatie ре sectoare TOTAL

Centru Bota- Buiu- Ciocana Ra,cani

nica cani-

1 lnstitЩii de educatie 38 29 17 35 9 128

timpurie
2 lnstitЩii de educatie 28 27 12 23 8 98
::,
primara 'i ><(
z
secundara generala uj.
(gimnazii, licee) I
(.)
....J
3 lnstitЩii 4 5 1 1 2 13
а:
::,
extracuriculare
z::,
<3
4 lnstitЩii 1 1 6 2 3 13
sportive
5 lnstitЩii de 2 1 6 1 4 14
educatie private
TOTAL 73 63 42 62 26 266
108 Tabel 9.2.2 109
 Datele statistice pentru municipiu in anul 2019
Capacitatea institЩiilor de educatie (in suburbli)
Educatie timpurie
No Denumirea Numarul de locuri Numarul
suburblei Diferenta, angajatilor, 2015 2016 2017 2018
capacitatea capacitatea locuri pers. Numarul 160 161 160 173
proiectata de facto institЩiilor, шт.
Capacitatea de 38,4 38,5 38,1 38,3
1 lnstitЩii de educatie timpurie facto, mii
nu exista date
2 lnstitЩii de invatamantul primar �i secundar general (gimnazii, licee) Numarul de 36,2 36,3 36,7 37,3
locuri, mii
2.1 Bacioi 2 288 1 020 1 268 100
Numarul de copii 106,1 106,1 103,8 103,0
2.2 Bubuieci 680 975 -295 74
la 100 locuri
2.3 Bude�ti 550 488 62 47
Corpul didactic 2 890 2 887 2 830 2 975
2.4 Vadul-lui-Voda 820 626 194 54
2.5 Vatra 560 193 367 22 13,3 13,5 12,9
рrорофа copil/ 13,3
2.6 Ghidighici 460 319 141 55 educator
2.7 Gratie�ti 960 612 348 127 Tabel 9.2.5
Numarul institЩiilor de educatie timpurie
2.8 Durle�ti 1 626 1 669 -43 181
2.9 Codru 330 300 30 50 Numarul institЩiilor Numarul de copii Numarul cadrelor didactice
2.10 Colonita 750 512 238 76 2016 2017 2018-19 2015 2016 2018-19 2016 2017 2018-19
2.11 Condrita 80 45 35 21 mun. 161 160 173-176 38 535 38 103 38 286 2 887 2 830 2 975
2.12 Cricova 1 680 847 833 35 Chi�inau 39 300 3 031
2.13 Cruze�ti 320 114 206 31
Tabel 9.2.6
2.14 Stauceni 920 905 15 84 ..
lnstutЩ11 �1 elev1 in 1nvatamantul primar �i secundar general de zi
V V

2.15 Sangera 2 210 1 734 476 242

2.16 Tohatin 464 210 254 37 Numarul institЩiilor Numarul de elevi
2.17 Truseni 990 572 418 75 2016/17 2017/18 18/19-19/20 2016/17 2017/18 18/19-19/20
2.18 Ciorescu 1 906 912 994 109 mun. 149 149 152-153 83 197 86 224 88 445-
TOTAL 175 94 12053 5541 1420 Chi�inau 91 092
Tabel 9.2.7
3 lnstitЩii extracuriculare lnstitЩii in invatamantul profesional tehnic postsecundar
nu exista date la inceputul anului de invatamant 2018-2019
4 lnstitЩii sportive
Numarul de inmatriculati Numarul de elevi AЬsolventi
TOTAL 630 811 -181 70 institЩii
Tabel 9.2.3 total din ele total din ele total din ele
Numarul institЩiilor de educatie (in suburbli) contract contract contract
mun. 20 5 038 3 311 17 466 10 732 4 238 2 382 ::,
><(
Chi�inau z
No Denumirea Numarul oblectivelor in uj.
I
educatie, total unitati (.)
Tabel 9.2.8 lnstitЩii in invatamantul profesional tehnic secundar ....J
1 lnstitЩii de educatie timpurie 27 ::,
2 lnstitЩii de invatamantul primar �i secundar 26 la inceputul anului de invatamant 2018-2019 а:

z::,
<3
general (gimnazii, licee) Numarul de institЩii inmatriculati Numarul de elevi Absolventi
3 lnstitЩii extracuriculare 2 2017/18 2018/19 2017 2018 2017/18 2018/19 2017 2018
4 lnstitЩii sportive 2 mun. 11 11 2 908 2 891 5 965 5 599 2 766 2 502
5 lnstitЩii de educatie private 2 Chi�inau
TOTAL 59
110 Tabel 9.2.4 Tabel 9.2.9 111
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE EDUCATIE SCHEMA ASIGURARII TERITORIULUI MUNICIPIULUI CHISINAU
MUNICIPIUL CHISINAU CU INSTITUTII DE EDUCATIE

N
N

С) �

LEGENDA

-- -
LEGENDA

•••
Așezări suburbane:
Hotarele mun.Chi�inau
••••• Hotarele uniЩilor administrative
1. Truseni
Hotarele mun.Chi�inau
Hotarele unitatilor administrative Așezări suburbane:
Hotarele ог. Chi�inau 1. Truseni
Hotarele sectoarelor or.Chi�inau 2. Vatra Hotarele or. Chi�inau
3. Ghidighici 2. Vatra
institutii de educatie Hotarele sectoarelor or.Chi�inau
4. Gratie�ti 3. Ghidighici
Cladiri г eziden\iale cu multe etaje Teritorii neasigurate cu oЬiective de 4. Gratie�ti

о
Cladiri rezidentiale рапа la 5 etaje 5. Cricova infrastructura sociala - institutii de educatie
6. Ciorescu 5. Cricova
Cladiri reziden\iale cu 1-2 etaje 6. Ciorescu
Raza acces Ьilitatii institutiilor de educatie 7. Stauceni ::>
7. Stauceni ><(
(R=500 m institutii de educatie in localit. urЬane, 8. Tohatin
9. Cruzesti 8. Tohatin z
R=750 m institutii de educatie in localit. rurale 9. Cruzesti U),
(conform reglementarilor) 10. Budesti
11. Vadul lui Voda 10. Budesti I
(.)
12. Colonita 48 % din teritoriile cu constructii rezidentiale ale 11. Vadul lui Voda ...J
13. Bubuieci 12. Colonita ::>
14. Sangera
municipiului Chisinau sunt neasigurate cu oblective de 13. Bubuieci а::
z::>
<3
15. Bacioi infrastructura sociala - institutii de EDUCATIE 14. Sangera
16. Codru 15. Bacioi
17. Durlesti 16. Codru �
18. Condrita 17. Durlesti
18. Condrita

112 113
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE EDUCATIE SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE EDUCATIE
А SECTORULUI RA$CANI А SECTORULUI CIOCANA

L)
N

.... .. . ... ..
1· •••••• . ... . . ... L) . .
..
....
.. ... .
... ...... .. ...t. .. .. . . ...
t

.
:
.I..
..
...: .. ....... ..........
t

,..... ....·
......
.
.. ..
f

.... ....
.._,..
... .·....
.·····
.... ,, ...
·. . .....··
.. .
•

.... .... . · ...

.... . .
. . . . .... . .
...
.. ·. . . ... . ·. .. . ... . .
: .
.. .. .
.... .�.. .. · . . ....·.....
LEGENDA:

- lnstitutii de educatie
--
LEGENDA:

lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu rrulte etaje
....
....
..·.
....
/
rt
..
... .... ..... . •• •1
л• ••..
. .
..... .
:

.... .. ..
/ ::>

о
..
- Cladiri rezidentiale cu multe etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje � ><(
.�. z
� �

о
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje
U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Raza accesiЬilitatii institutiilor de
.� . I

··...
Raza accesiЬilitatii institutiilor de educatie educatie (R=500 m institutii de (.)

..··/-·-
...J
(R=500 m institutii de educatie in localit. educatie in localit. urbane, R=750 m ::>
а::
institutii de educatie in localit. rurale
..
..·...·.... .
urbane, R=750 m institutii de educatie in
·: <3
localit. rurale (conform reglementarilor) (conform reglementarilor)
. z::>
.. �

114 115
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE EDUCATIE А SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTIТUTIILOR DE EDUCATIE А
SECTORULUI BOTANICA SECTORULUICENTRU

. . ,........ N
......
.
. С!)
....... ....
... ..·.·. .. ·.
..... . ..
]··.
.
... ..
...
... �.. . .--. . . ... . .... ...
...
..
.... · ....
�

·...
.
.... •.... . , . .... •. .··. .·.
.... ...
·.

.. . .
·#····.

..
·.. ... ·. ..
.. .. ... .
.. .. .
.. .. ....... .
Botanica
.·.
.... : .. .. ..:..
.. .....· ... �-
.._. .. . "-:.
. ...
/
· .�
.. . .·.. . ••.
i..
.
. . . ...
.

.:
:. . . .. ... ... .. ·..
·. .
· \.
..... ":."... .. .. . \...•
• .... .. .....
�.
·
.. ..
. ..
'·· . . \... .. ...
. .·..

--
....
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
... . . .. . . . . .:
.. .......
:· .. ...... .........
...······ · �········ · .. .... .·.
--
LEGENDA:

lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о ..
о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje

· . .....
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje U),

. . ...... . ...
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje .• I
·· ·
.. ..·. ...
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Raza

. .. :•........
(.)
Raza accesiЬilitatii institutiilor de

. . ..
accesibilitatii institutiilor de educatie ...J

.·. . ... ...

educatie (R=500 m institutшe - ::>
(R=500 m institutii de educatie in а::
educatie in localit. urbane, R=750

.. .. <3
z::>
'.....
localit. urbane, R=750 m institutii de
m institutii de educatie in localit.

....
• educatie in localit. rurale (conform
rurale (conform reglementarilor)
reglementarilor) �

116 117
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE EDUCATIE А SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTIТUTIILOR DE EDUCATIE
SECTORULUI BUIUCANI А AȘEZARE SUBURBANĂ GRATIE$TI

N N
С) С)

..
.

...
.····· ······ ···
... ...
·.•... . . . ..... ·� ·.
... ..
.....·..
.. ..
':.

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje --
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje

о
i Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje U),
Cladir rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje I
Raza accesibilitatii institutiilor de educatie (.)
Raza accesibilitatii institutiilor de educatie ...J
(R=500 m institutii de educatie in localit. ::>
urbane, R=750 m institutii de educatie in (R=500 m institutii de educatie in localit. а::
localit. rurale (conform reglementarilor)
z::>
urbane, R=750 m institutii de educatie in <3
localit. rurale (conform reglementarilor)
�

118 119
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTIТUTIILOR DE EDUCATIE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ CRICOVA А AȘEZARE SUBURBANĂ CIORESCU

N
N

С) С)

.·.,..·•' .. . . ....·. .... ... ...

�··
. ..... ..
...
... .. .. .: . . ... ••• •:·. .··•...:.•}fauresti
'\.

....·. ... ·.. ... .."

. ...
...
.
...... ,. ..
:·

.
......
;Goian
.
.....• .
.... . ..
•••••
.
.. . . .. ...
... .....

--
LEGENDA:
ilnstitutii de educatie
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje ::>
><(
z

о
Cladiri rezidentiale cu multe etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Raza U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Raza accesibilitatii institutiilor de educatie I
(.)
accesibllitatii institutiilor de educatie (R=500 m institutii de educatie in ...J
(R=500 m institutii de educatie in localit. urbane, R=750 m institutii de ::>
localit. urbane, R=750 m institutii de educatie in localit. rurale (conform а::
z::>
educatie in localit. rurale (conform reglementarilor) <3
reglementarilor)
�

120 121
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTITUTIILOR DE SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE EDUCATIE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ STAUCENI А AȘEZARE SUBURBANĂ OHATIN

С)

...... .
.... . .. .. . . . ..... ....
..... .. .. .
•
.
... .. ..·•. ...
..... .... Cheltuitori .. .
� " 1

·;.

.. ....
...
..
.... .... ········· ... ....
.
........ .......

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о
Cladiri rezidentiale cu multe etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje U),

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje I
(.)
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Raza accesibilitatii institutiilor de ...J
Raza accesibilitatii institutiilor de educatie (R=500 m institutii de ::>
educatie (R=500 m institutii de educatie in localit. urbane, R=750 m а::
z::>
educatie in localit. urbane, R=750 m institutii de educatie in localit. rurale <3
institutii de educatie in localit. rurale (conform reglementarilor)
(conform reglementarilor) �

122 123
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTITUTIILOR DE SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ CRUZESTI EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ BUDESTI

С)
.... ...
.... ... . ......:...:..:.::... . ...........:
...·... . ... . . ... . .·.·
. .... ... . ..··. �. . ...
:
. . . .... .. ... . ..: ::. :. ... .::· ··....
. . .. :. ·•. .. :. ..: ... . ... ...
D..·· ·· . . . .
.. :
.... Ceroborta ··. ···... ··:. . ..
.
·······..
f .. .. .. .....···
... ....
. .. . _._. ... .
/
:
... ...
. ...... .: .. .... .. . :. .
. .....
....
. ·••;
.. ... ..... ........ .... .....
.. . . . .. .
...
.... . ... .. .. .......
••••

��---♦

..: .. . ............ ...

.•... .:.
··········: .. .... .. :.

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о о
U),
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje I
(.)
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje ...J
Raza accesibilitatii institutiilor de Raza accesiЬilitatii institutiilor de educatie ::>
а::
educatie (R=500 m institutii de (R=500 m institutii de educatie in localit.
z::>
<3
educatie in localit. urbane, R=750 m urbane, R=750 m institutii de educatie in
institutii de educatie in localit. rurale localit. rurale (conform reglementarilor) �
(conform reglementarilor)

124 125
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTITUTIILOR DE SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ VADUL-LUI-VODA EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ COLON IТA

С)
..·. . . . .... ..........
. ..
... . ........ ...,,.�·.. . . ...·····.... .
. ..
. .. .
. . . .. . ....
.:.:· ........ .. . ...·...... . .·..·.
�: ·. .
.•· . . ..
..
··.. ... : .......: .:·. ..·. . ...·· ...
·. . .. ... . . ...
.... ··... ... ....
.
•.. va•dul-lui-Vodo

... . .. ················.. ....... ...

,;/'
:·•·

.·..· .. .
. ... ...·...
... :·... ..... .... .. . ...... ....
.... : ·.
. ... .. \
...
...
..
.... '\.... .va��r�т ····· ....
... .. ... . .....: ._.:: .:.. ...
. ... .. . . ... ..... . , . .. . . . . •
. .. ..
.. . . . . · .... .
. .. . ....
:.. . . . . .. . . ..:··••.: . 4:,... . . ...
. . . . ..
.. : ..... .. ..·.........:.
. ·::

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
--
LEGENDA:
institutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje U),
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje I
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje (.)
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje
Raza accesiЬilitatii institutiilor de educatie __J

Raza accesibilitatii institutiilor de educatie ::>

(R=500 m institutii de educatie in localit.
urbane R=750 m institutii de educatie in
а::
(R=500 m institutii de educatie in localit.
z::>
<3
urbane, R=750 m institutii de educatie in localit. rurale (conform reglementarilor)

localit. rurale (conform reglementarilor) �

126 127
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTITUTIILOR DE SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ BUBUIECI EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ SANGERA

С) .• ... ... .. .
.
.............. · . . ... ..... .. . N

С)
.·.······ .. : ··········· ········ ···
· :
... .
� �

.. � / ..
.·-----········· '..�

... --
'
..
t

.. .i
..
�

...· . ... \ ....

....·. ... ... ''
•..
.. ... .. ..
..
... . .... ....
·.... .. ············•
···· .... .....
.. .... ... . .
·. .··�. .: ... .
.... .
. . . . .
. .. ..
•.. Bic
...
. ... ..
�
.... .
.. .. ... .. . . . . .
.. . . . .. ... ·• ....
.
·-.�,. :·... ....•. . . . . .. .·.•:. .. . . . . . . . ..
j
. .. .. . . .: ...
.
•
{ •••
.
• •••••

. .
/

·.•· . . . .. ...
. ... . ... : .
:
•.:
�

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
LEGENDA: z
::>
><(

о
- lnstitutii de educatie U),
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje I
- Cladiri rezidentiale cu multe etaje (.)

о
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje ...J
Raza accesibilitatii institutiilor de ::>
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje а::
educatie (R=500 m institutii de <3
z::>
Raza accesibilitatii institutiilor de
educatie in localit. urbane, R=750 educatie (R=500 m institutii de
m institutii de educatie in localit. educatie in localit. urbane, R=750 m �
rurale (conform reglementarilor) institutii de educatie in localit. rurale
(conform reglementarilor)

128 129
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTITUTIILOR DE SCHEMA ZONELORDE ACCESIBILIТATE А INSTITUTIILOR DE EDUCATIE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ BACIOI А AȘEZARE SUBURBANĂ CODRU

.
... ... . ..
..· . .. .. . ...... ...:..
... ·..
.... .
=. ·
...
. · .. ...
. ·
�
· .
.../ .
.. . •···
.·. .( ( .. ..••
...
.......·.. .
,.
. .
:... . . . . ...... ... ..
... . ................. :... ,.... ...·:.... .. ...
....
. .....·········. ... .....
.... ·.. .... ... ...............-:............. .... ...
....· ...
·. . . ·..
...... . .. . .. ...
..... . . . ..
.......
.
... ,,.. ...

'
.... . . . . . .. .. .... ..
...
Frumu�ica ..
.....
... ..
...
......... ..
. .....
-- --
·······
········ . . . . . . .. . . . .······. ....
.... ..
·····
...
LEGENDA:

...
LEGENDA: ::>
: lnstitutii de educatie ><(
lnstitutii de educatie
... ..
Cladiri rezidentiale cu multe etaje z
..... .........
о
Cladiri rezidentiale cu multe etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje U),

о
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje I
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Raza accesibilitatii institutiilor de (.)
...J
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje educatie (R=500 m institutii de ::>
Raza accesiЬilitatii institutiilor de � educatie in localit. urbane, R=750 m а::
z::>
institutii de educatie in localit. rurale <3
educatie (R=500 m institutii de
(conform reglementarilor)
educatie in localit. urbane, R=750
m institutii de educatie in localit. �
rurale (conform reglementarilor)

130 131
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А IN STITUTIILOR DE SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ DURLE$TI EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ TRU$ENI

С)
N

. .. . С)
... . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . .. . . .. ....· .. ........
.
/. ,;.----- , .........- ......_ . .. .. ..
.: . ,-w:·
... ··.....· , •
. . ..
.. ... .. . ...·... . .:.
� �\
.. ... ·1· .. . ...
•. .
.·.
... . . . . .. . . ·... .. ......
.... •.. . ..... ... . ..
.
.... . ..... .. ....· .
.. ·.... . . .
.... ....
. . .... .�. ... .
·:.·.
.. ... ... ·.... . ·.;-:.

......... . ...... ... .......···:..

Dumbrava
...·. . ·.,.,·.
. ..... ..
�
.•....
.... ....· .. · .. ." ..
I .. ·: ....
.
...
.... . ... ....... ..I
...
..
I
..
.... .. .·... /

·. .
.·...
·... � ./ ...... .......
• ✓

..... ..·: ....

... .· ...
.. . \.
...
.... ....
.
..... .
... ....

--
...
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
::>
><(
z
U),
I

о
Cladiri rezidentiale cu multe etaje (.)

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje ...J
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje ::>
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje а::
Raza accesiЬilitatii institutiilor de <3
educatie (R=500 m institutii de Raza accesiЬilitatii institutiilor de z::>
educatie in localit. urbane, R=750 educatie (R=500 m institutii de
�
m institutii de educatie in localit. educatie in localit. urbane, R=750
rurale (conform reglementarilor) m institutii de educatie in localit.
rurale (conform reglementarilor)

132 133
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ VATRA EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ GHIDIGHICI

N N

........... ·.. С) С)
.... .. .
.·..·. · ... ..
.... . ··. ......
... ····.... ..... ..
.. . ··
······ ...
.. .. .....
... ...
·.·. ..·.
·.·.. .·.
·....
... ...
... ·�...
..
\. l.....
... Vatra
.... ·····...
..
�
�.. · --- \ ....·!!t
.
... . ·=- ·· .. .
.. . .. . .·...··..
... .. ..
�

--
LEGENDA:
institutii de educatie
Cladiri rezidenliale cu multe etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale pana I а 5 etaje U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidenюle cu 1-2 etaje I
(.)
Raza accesiЬililalii institutiilor de Raza accesiЬililalii institutiilor de
educatie (R=500 m institutii de educatie (R=500 m institutii de ::>
educalie in localil. urbane, R=750 educatie in localil. urbane, R=750 m а::
<3
m institulii de educatie in localit.
rurale (conform reglementarilor)
institutii de educatie in localit. rurale
(conform reglemenlarilor) z::>
�

134 135
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILITATE А INSTITUTIILOR DE
EDUCATIE А AȘEZARE SUBURBANĂ CONDRITA

С)

........
...•••·.....�.: .• •,•.....••.•.,.....Condrita
..
.... ..... . .... . . .....,,......... ,, .
� .. ..
:. .·'·.,. .,··......
··.• ·,.

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
><(
z

о
U),
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje I
(.)
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje ...J
Raza accesibilitatii institutiilor de ::>
а::
educatie (R=500 m institutii de <3
educatie in localit. urbane, R=750 m z
institutii de educatie in localit. rurale
(conform reglementarilor)

136 137
 SCHEMA ZONELOR DE ACCESIBILIТATE А INSTITUTIILOR DE EDUCATIE SCHEMA ASIGURARII MUNICIPIULUI CHl$1NAU CU INSTITUTII DE
TIMPURIE А MUNICIPIULUI CHl$1NAU EDUCATIE TIMPURIE

N N

С) С)

18

LEGENDA

-
LEGENDA:
•••

--
Așezări suburbane:
Hotarele mun.Chi�inau
Hotarele mun.Chi�inau Hotarele unitatilor administrative Așezări suburbane:
Hotarele unita!ilor administrative 1. Truseni 1. Трушень
Hotarele or. Chi�inau
Hotarele or. Chi�inau 2. Vatra 2. Vatra
••••• Hotarele sectoarelor or.Chi�inau
lnstitutii de educatie timpurie
3. Ghidighici
Hotarele sectoarelor or.Chi�inau
Teritorii neasigurate cu oЬiective de
3. Ghidighici
4. Gratie�ti ::>
4. Gratie�ti infrastructura sociala - institutii de educatie ><(
Cladiri rezidentiale cu m,lte etaje 5. Cricova timpurie
5. Cricova z
Cladiri rezidentiale pana I а 5 etaje 6. Ciorescu 6. Чорэску U),

о
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje 7. Stauceni 7. Стуэчень I
Raza accesiЬilitatii institutiilor de (.)
8. Tohatin 63 % din teritoriile cu constructii rezidentiale ale 8. Tohatin ...J
educatie timpurie (R=300 m institu!ii de 9. Крузешть ::>
educatie timpurie in localit. urbane, 9. Cruzesti municipiului Chisinau nu sunt asigurate cu oblective 10. Будешть а::
R=500 m institutii de educatie timpurie 10. Budesti
z::>
<3
in localit. rurale (conform 11. Vadul lui Voda de infrastructura sociala - institutii de educatie 11. Вадул луй Водэ
12. Colonita
reglementarilor) 12. Colonita timpurie 13. Бубуечь �
13. Bubuieci 14. Сынжера
14. Sangera 15. Bacioi
15. Bacioi 16. Кодру
16. Codru 17. Durlesti
17. Durlesti 18. Condrita
18. Condrita
138 139
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTIТUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А SECTORULUI RASCANI А SECTORULUI CIOCANA

L)
N
. .... .
.1·..
1· •••••• ........ L) ...
.
...
. .... .. ... ..
.('
.:
?. . . . .t. t
.... .. ...
.. ...
.... ...
: I

.... :.
t
. .. . . . .. . . ......
. .
...
,.... . ...· . .
. .
.. ... .
.. ..
f

.... ....
.·.....
..
.. ··
....
...
.
·. . .. ...... ...·. . . .. .. . .. . ..• ·... ...
: .
.. . .. . .. . .·
... .. ..
LEGENDA:
- lnstitutii de educatie timpurie
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
�
/ ·.
rt
.. •
.. .. . ...:
л• •.. . .. •• •1
... ... . . . ::>

о
- Cladiri rezidentiale cu multe etaje � ><(
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje z

о
- Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Raza accesiЬilitatii institutiilor de I
(.)
Raza accesiЬilitatii institutiilor de educatie timpurie (R=ЗОО m institutii ...J
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii ::>
de educatie timpurie in localit.
а::
de educatie timpurie in localit. urЬane, R=500 m institutii de educatie
z::>
<3
urbane, R=500 m institutii de educatie timpurie in localit. rurale (conform
timpurie in localit. rurale (conform reglementarilor) �
reglementarilor)

140 141
 :
SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTIТUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А SECTORULUI BOTANICA А SECTORULUI CENTRU

..
.. .11•.
: -··
N N

:.
� �
�
...
С!) С)
. �

.. ....
' .. ...... .
.... .. . ........ . ..
· ·..... ·....
.... ...
· .... . ...

о
.·. .
... .. • .. .. .
. .. . ....
... . . . .
... ...-:... . . .
• ••

.. ·... . ...
... :." .. ...
... BOTANICA . ..... ..
.. .... .. �.. =::.. .
.... . ....
..
· .� ..... . ..
... ..
.
...... . .
. ..
....
\

.. . .: · ..
••
...•
.· .... . . . . . .'··..
:

...... .. ... ... .. ·····� j

� �
\
.•" .•• ;
•·
..•
\
. . . ...
�
":."
. . . ..... ..
:. ..

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje ::>
><(
z

о о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje U),
Raza accesiЬilitatii institutiilor de Raza accesibllitatii institutiilor de I
(.)
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii educatie timpurie (R=ЗОО m institutii
...J
de educatie timpurie in localit. de educatie timpurie in localit. ::>
urbane, R=500 m institutii de urbane, R=500 m institutii de educatie а::
<3
z::>
educatie timpurie in localit. rurale timpurie in localit. rurale (conform
(conform reglementarilor) reglementarilor)
�

142 143
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTIТUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А SECTORULUI BUIUCANI А AȘEZARE SUBURBANĂ GRATIESTI

N
С)
N
С)

...
..····· ······ ···
.... ...·. ..
... .
.... -·�
. ..
•
... •·
•... . . . ..... ·�.. ·...
.. ·.
:. : .. •.... ....
•t

.. . . ....
.. .. ...
/ ':.

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje --
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje z
::>
><(

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje

о
U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje
I
Raza accesibilitatii institutiilor de Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje (.)
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii Raza accesiЬilitatii institutiilor de ...J
::>
de educatie timpuriein localit. educatie timpurie (R=ЗОО m institutii а::
urbane, R=500 m institutii de educatie
z::>
de educatie timpurie in localit. <3
timpurie in localit. rurale (conform
urbane, R=500 m institutii de educatie
reglementarilor)
timpurie in localit. rurale (conform �
reglementarilor)

144 145
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А AȘEZARE SUBURBANĂ CRICOVA А AȘEZARE SUBURBANĂ CIORESCU

N N

С) С)

..
.... ... .:. .... •·•...•:.. �•:..•::'fauresti
.·.
....· ·....
-.

... .. �

..:
...
. .
... . ......
..·.···-� } .. .
.
:
:·
. .
\

.: · • \. Cricova ... ,.
\

..
:Goian
...• ! ucu ........•
.... .. .
.
.. ...
-•:.� -l'•·· ........
: ..... .
.
·... . ...

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje I
Raza accesiЬilitatii institutiilor de (.)
Raza accesibilitatii institutiilor de educatie timpurie (R=ЗОО m institutii ...J
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii ::>
de educatie timpurie in localit.
de educatie timpurie in localit.
urbane, R=500 m institutii de educatie
а::
z::>
urbane, R=500 m institutii de educatie <3
timpurie in localit. rurale (conform
timpurie in localit. rurale (conform reglementarilor)
reglementarilor) �

146 147
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А AȘEZARE SUBURBANĂ STAUCENI А AȘEZARE SUBURBANĂ TOHATIN

.. ...,,. .. .. .. . .......
.
. . . . .. .. N

... .
� N
:. :. . С)
: ..:·•. .. . С)
�

t·· . ... • .
.
• !' •••

.
•••
••·

....... ·· . ..
Goia ul NoC,•
.,
......
-
.. ..
· .

... .........
.
:·. �• . . . . . .....:·········· ....
.
... :.. . .
�

.... . .
.... . . . . . . . . ...� . ....
.... .. ..... ..
. .... ·..·.
... ..
.
.... .. ..,. ". .·,...

о·· . . . :,
•••• #

. ...
... Cheltuitori
....
·.
.....
.... 'L •

.
.. .... ...
. ' То
. ...• • ••••••

. •• ..·
·········. .-- ·
.. ..
...
. ....... .. . •
... ....

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z
U),

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje I
(.)
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Raza accesiЬilitatii institutiilor de ...J
Raza accesibilitatii institutiilor de educatie timpurie (R=ЗОО m institutii ::>
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii de educatie timpurie in localit. а::
z::>
de educatie timpuriein localit. <3
urbane, R=500 m institutii de educatie
urbane, R=500 m institutii de educatie timpurie in localit. rurale
timpurie in localit. rurale (conform (conform reglementarilor) �
reglementarilor)

148 149
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А AȘEZARE SUBURBANĂ CRUZESTI А AȘEZARE SUBURBANĂ BUDESTI

С)
......
.... . . . . ......:...:.:.::... . . . ..... ....:
...·... . ... ...... .·.·
.... . .. . ...··. �. ....
:
. .. ... .. . .. ..... ...: ::. :. .... .::· ··....
:. . . .. .....
.
.. . ·• .. : ..:
:
·•.
... ·····... ··: . .:
. Budesti
.
:.:· ··· ·....:·
Ceroborta
. ···. . :·•··· .··

о
.. .
--
.
.. .. .
....
····
.... . .... .
/

..: . .. .. .. . .:..
....
...
_._

....
..... ···....... . . .
... ........ ..... .....
. ..... .
·••;
. ..
.. .. .. . .: . . . .. .
·.. ... .:. .... .. .......
••••

. . ..:
��---♦

.. . .......... ...
.•... .:.
··········: . .. ... ..:.

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
LEGENDA:
-
-
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о о
- U),
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje
I
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje (.)
...J
Raza accesibilitatii institutiilor de Raza accesiЬilitatii institutiilor de ::>
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii educatie timpurie (R=ЗОО m institutii а::
z::>
de educatie timpurie in localit. <3
de educatie timpurie in localit.
urbane, R=500 m institutii de educatie
urbane, R=500 m institutii de educatie
timpuriein localit. rurale (conform �
timpurie in localit. rurale (conform
reglementarilor)
reglementarilor)

150 151
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А AȘEZARE SUBURBANĂ VADUL-LUI-VODA А AȘEZARE SUBURBANĂ COLO NIТA

С) . .....:
�· .. .
... .... . .
.. .
.. .. . ... . .....
. . . .
.... ··. •· .....
.. .. .. ...
. ...
.. ..
........ .. ,;/'

.... .·....
...... . ..
...
... . \ ...
:. . .........
.4:,.... ..... .

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje I
(.)
Raza accesibilitatii institutiilor de Raza accesiЬilitatii institutiilor de
__J
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii educatie timpurie (R=ЗОО m institutii ::>
de educatie timpurie in localit. de educatie timpurie in localit. а::
<3
urbane, R=500 m institutii de educatie
timpurie in localit. rurale (conform
urbane, R=500 m institutii de educatie
timpurie in localit. rurale (conform z::>
reglementarilor) reglementarilor) �

152 153
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE CSCHEMA ASIGURARII CU INSTIТUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А AȘEZARE SUBURBANĂ BUBUIECI А AȘEZARE SUBURBANĂ SANGERA

·•... . ... .
N

С) ............. .. . .. . . ........ N

.,,,_::........
♦•

�·...·····. .�·...��.. . ··········· ......

........ С)
. . . . ':.: ·: /
.... ..... ...·. . . ..: •.: ... .....
. .�
,

:. ·.
Hum\j�stj

...·········.
/
--' .'.t
. ..·
...... .....
\
�� ',е:·· •••

.•. Rev'aca ..
........ Sanger �

.. . ... .. .... �.
·
.· ..... ... ...
• l

... . .·
i.
. ..
...

о
.•.
....
·•

' .
::.
... Bubuieci ..... .... ' ....
.. ... ... ...
. .
.
.·.. ················•
...
. ..... /�

....
...
.. .. DobruJa .
·..··�. ... ... ... .......
•..
. .. Bic.. ...
:
. .... ....
�
....
.... .. . . . .. .. .......
. . . .. ·• ....
.
·-.�,. :·.... .. ..•........·.•:. .... . .. . ... . . . . .. ... :
.
j
. . .:
: • •••••

.
•••

. .
/

. . . . .... . .
{
·.•· . . . . . .� :
•.:,,

--
LEGENDA:

lnstitutii de educatie timpurie

Cladiri rezidentiale cu multe etaje
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje
--
LEGENDA:
::>
><(
z

о
lnstitutii de educatie timpurie U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje
Cladiri rezidentiale cu multe etaje I
Raza accesiЬilitatii institutiilor de (.)

о
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii de Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje ...J
educatie timpurie in localit. urbane, Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje ::>
Raza accesiЬilitatii institutiilor de а::
R=500 m institutii de educatie timpurie <3
in localit. rurale (conform
reglementarilor)
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii de
educatie timpurie in localit. urbane, z::>
R=500 m institutii de educatie timpurie �
in localit. rurale (conform
reglementarilor)

154 155
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
TIMPURIE А AȘEZARE SUBURBANĂ BACIOI А AȘEZARE SUBURBANĂ CODRU

" .. ..
.... ....·. .. ...:.
4Р:!
.. ... .. .
.. ..·
. ·.... .. ...
.
. .. ...
..
.. . ..
·
.···· ·
.
�
..
�/
:··... ........ ......·..
...
й
.............. .. ..: ...·
...
.••...

...... .·········.
Codru
....
.... · .... ...... ....... ..... -: .. ............
•· ....
.....
..· . ...
..... . . . . . ...".
Jвr�
...
....flJ .. ·.....·...
. .
.. ... ... . . . .
... ....
.

'
.......... .......
... ,,.. ...
Frumusica

..
... ....
.·..·· ·· ....
.
..
· ······. . . .. .. .
.. .. . .. . . . . . .:.... ..........
--
.•.

--
. .. . . ... .•.
...
LEGENDA:
•.
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje
••
.•••••••• •••
•
.• LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z
• Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje

о
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje U),

о
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje I
Raza accesiЬilitatii institutiilor de Raza accesiЬilitatii institutiilor de (.)
...J
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii educatie timpurie (R=ЗОО m institutii ::>
de educatie timpurie in localit. de educatie timpurie in localit. а::
urbane, R=500 m institutii de educatie
z::>
<3
urbane, R=500 m institutii de educatie
timpurie in localit. rurale (conform
timpurie in localit. rurale (conform reglementarilor) �
reglementarilor)

156 157
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTIТUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
TIMPURIE А AȘEZARE SUBURBANĂ DURLESTI А AȘEZARE SUBURBANĂ TRUSENI

N N

С) . ..
.: .. . . .. . . . . .... . ........ . . . .......·.. .. . ....... С)
·..
.
i
�-···... . . ..
... . ··.....·...
: ··�.-.•.. _.·•• ...
·----- .. . :.... ....... .......
. ... . .·. ·... .. .
....

�
.. .. . . . . ... . .:
. •.. . . . . ......
·.....
,
.. .. ....... ...· .
. . . . .. .
.. ..:
... .. ..·.
\ .
�
.. .....···....: . Dumbrava ..
.1 ......: .... ...,..•.
·••. ··:

.. :. .. ..
".
..
..
·.
.... .. ...
....I
.
.. .. ·.....
...
. '\
.. ·...
�

..
...... . . . ....·..

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z
U),
I

о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje (.)

о
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje
...J
::>
Raza accesibilitatii institutiilor de а::
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii Raza accesiЬilitatii institutiilor de
z::>
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii <3
de educatie timpurie in localit. de educatie timpurie in localit.
urbane, R=500 m institutii de educatie urbane, R=500 m institutii de educatie
timpurie in localit. rurale (conform �
reglementarilor) timpurie in localit. rurale (conform
reglementarilor)

158 159
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE
А AȘEZARE SUBURBANĂ VATRA А AȘEZARE SUBURBANĂ GHIDIGHICI

N N
С) С)
....... .. .. ·.. ..·· ..... ..·.·...
..... . ..·..· ... · ......
.... . . .. .
·...· .... ..··.·.···.·........ .. ..... ...··.
.... ....
... . . ··· ....... ....
. ..
··· ... .... ··.....
.... . ..·
.. ..
. .. . ....
. .....
·.·. .... .... • �hlci ...
·.·.. ·. .·. ..
.... ·.... ... ..
. ... ····.·.
... .. ·�..
.
.
\. l... .
... Vatra
.. .. ··.
\r) ;:.!!t··:
�
.. .. J . .....
\. .. . . . . .
........

..

--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
--
LEGENDA:
lnstitutii de educatie timpurie
Cladiri rezidentiale cu multe etaje
::>
><(
z

о о
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje I
(.)
Raza accesibilitatii institutiilor de Raza accesiЬilitatii institutiilor de ...J
educatie timpurie (R=ЗОО m institutii ::>
de educatie timpurie in localit. educatie timpurie (R=ЗОО m institutii а::
de educatie timpurie in localit. <3
urbane, R=500 m institutii de educatie
timpurie in localit. rurale (conform urbane, R=500 m institutii de educatie z::>
reglementarilor) timpurie in localit. rurale (conform �
reglementarilor)

160 161
 SCHEMA ASIGURARII CU INSTITUTII DE EDUCATIE TIMPURIE SCHEMA AMPLASARII OBIECTIVELOR INSTITUTIILOR EXTRACURICULARE IN
А AȘEZARE SUBURBANĂ CONDRIТA MUNICIPIUL CHISINAU

N N

С) С)

--
LEGENDA Așezări suburbane:
1. Truseni
LEGENDA:
• • • Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
Hotarele unitЩilor administrative 3. Ghidighici
lnstitutii de educatie timpurie Hotarele ог. Chi�inau 4. Gratie�ti ::>
><(
Cladiri rezidentiale cu multe etaje 5. Cricova z
Cladiri rezidentiale pana la 5 etaje

о
OЬiective de educatie 6. Ciorescu U),
Cladiri rezidentiale cu 1-2 etaje extracuriculara 7. Stauceni I
Raza accesiЬilitatii institutiilor de 8. Tohatin (.)
educatie timpurie (R=300 m institutii ...J
9. Cruzesti ::>
de educatie timpurie in localit.
urbane, R=500 m institutii de educatie
10. Budesti а::
11. Vadul lui Voda
z::>
<3
timpurie in localit. rurale (conform 12. Colonita
reglementarilor) 13. Bubuieci
14. Sangera �
15. Bacioi
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita

162 163
 UniversitЩi
Universitati, de stat Tn Chisinau
, - 13 unitati:
'
DOMENIUL INSTITUTIILOR DE INVATAМANT • Universitatea Agrara de Stat din Moldova (str. Mirce 9 ti, 44)
• Universitatea de Stat din Moldova (str. А. Mateevici, 60)
SUPERIOR • Universitatea Pedagogica de Stat "lon Creanga" (str. lon Creanga, 1)
• Universitatea Tehnica а Moldovei (bd. 9tefan cel Маге, 168);
• Universitatea de Medicina 9i Farmacie "Nicolae Testemitanu" (bd. 9tefan cel
SCHEMA DE LOCALIZARE А INSTITUTIILOR DE INVATAMANT SUPERIOR Маге, 165);
• Universitatea de Stat de Educatie Fizica 9 i Sport (str. А. Doga, 24/1);
• Academia de Studii Economice din Moldova (str. Mitropolit G. Banulescu-
N Bodoni, 61);
• Universitatea de Stat din Tiraspol (str. Ghenadie laЫocikin, 5);
Q) • Academia de РоЩiе 9tefan cel Маге" (str. Gheorghe Asachi, 21);
"
• Academia de Muzica, Teatru 9 i Arte Plastice (str. А. Mateevici, 111);
• lnstitutul Militar al Fortelor Armate Alexandru cel Bun" (str. А. Doga, 24/1);
"
• IRIM - lnstitutul de Relatii lnternationale din Moldova (str. А. Pu9kin, 54);
• Universitatea de Stat "Dimitrie Cantemir" (str. Academiei 3/2);

Universitati private in Chi�inau - 9 unitati:

• Universitatea Slavona (str. Florilor, 28/1);
• ULIM - Universitatea Libera lnternationala din Moldova (str. Vlaicu PTrcalab,
52);
• lnstitutul lnternational de Management IMI-NOVA" (str. Hristo Botev, 9/1);
"
• lnstitutul de Relatii lnternationale "Perspectiva" (str. Alba lulia, 75);
• Universitatea Cooperatist-Comerciala din Moldova (bd. Gagarin, 8);
• Universitatea de Studii Politice 9 i Economice Europene (bd. 9tefan cel Маге,
200);
• Universitatea de Studii Europene din Moldova (str. Ghenadie laЫocikin, 2/1);
• lnstitutul de 9tiinte Penale 9 i Criminologie Aplicata (str. Voluntarilor 8/3);
• Universitatea Americana din Moldova (bd. 9tefan cel Маге, 200)

Conform sistemului de Tnvatamant, candidatul pentru obtinerea studiilor

superioare din primul ciclu (licentiat) poate depune actele simultan pentru mai
multe specialitati la una sau mai multe institЩii de Tnvatamant superior, dar poate
fi Tnscris doar la о singura specialitate Tn cadrul unei institЩii de Tnvatamant,
unde va fi necesar sa depuna documente Tn original.
Tn fiecare an, timp de 12 ani consecutiv, se atesta о scadere а numarului
de studenti Tn institutiile de Tnvatamant superior. Aceste date sunt furnizate de
experti independenti.
Daca Tn anul de studii 2010-2011, potrivit Biroului National de Statistica al
LEGENDA Așezări suburbane: Moldovei, Tn universitati puЫice 9i private au studiat aproximativ 108 mii de
•••
1. Truseni
Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
studenti, atunci Tn 2017-2018 erau deja putin mai mult de 65 mii. Pierderea este
Hotarele unitatilor administrative 3. Ghidighici de 43 mii de solicitanti. ::>
Hotarele ог. Chi�inau ><(
lnstitutiile de invatamant superior
4. Gratie�ti Mai mult decat atat, Tn ultimii ani, aproximativ 23% dintre profesori au z
5. Cricova U),
6. Ciorescu parasit sistemul de Tnvatamant superior. I
7. Stauceni Numarul absolventilor de 9coli 9i licee а scazut cu аргоаре 30% Tn decurs (.)
...J
8. Tohatin
de 10 ani. ::>
9. Cruzesti а::
10. Budesti
z::>
<3
11. Vadul lui Voda
12. Colonita
13. Bubuieci �
14. Sangera
15. Bacioi
16. Codru
17. Dur1esti
18. Condrita

164 165
 DOMENIUL OCROTIRII SANATATII Nivelul de dezvo ltare а bazei materiale �i tehnice а institЩiilor medicale �i
asigura rea populatiei cu serviciile necesare 1n Chi�inau este destul de ridicat, dar
insuficient.

SCHEMA AMPLASARII OBIECTIVELOR OCROTIRII SANATATII

Datele statistice ре muncipiul Chisinau pentru 2019
Sanatate

С)
Numarul de medici in context teritorial

total, locuitori Pentru 10 ООО locuitori

2016 2017 2018 2016 2017 2018
mun.Chi�inaL 2202 2145 2 080 27,0 26,0 25,0

Tabel 9.2.10
Numarul de personal paramedical in context teritorial

total, locuitori Pentru 10 ООО locuitori

2016 2017 2018 2016 2017 2018
mun.Chi�inau 3225 3164 3 0 68 39,6 38,3 36,8

Tabel 9.2.11
Numarul de paturi de spital in context teritorial

Numarul de paturi Pentru 10 ООО locuitori

2016 2017 2018 2016 2017 2018
mun. 2 385 2280 2280 29,1 27,6 27,4
Chi�inau
Tabel 9.2.12
Reteaua de institЩii medicale �i personal medical,
inclusiv comerciale

LEGENDA Așezări suburbane:

2015 2016 2017 2018
••• Hotarele mun.Chi�inau
1. Truseni Spitale 43 43 45 45
Hotarele unilatilor administrative ::>
••••• Hotarele ог. Chi�inau 2. Vatra inclusiv repuЫicane ре 13 13 14 14 ><(
lnstitutii medicale 3. Ghidighici z
4. Gratie�ti teritoriul municipiului U),
5. Cricova
6. Ciorescu institutii medicale ambulator 4 14 402 438 431 I
(.)
...J
7. Stauceni sau de tip policlinica ::>
8. Tohatin а::
9. Cruzesti
z::>
<3
10. Budesti medici de toate specialitatile 7 589 7 554 7 565 7 28 1
11. Vadul lui Voda
12. Colonita inclusiv repuЫicane ре 3669 3603 3569 3477 �
13. Bubuieci
14. Sangera
t eritoriul muncipiului
15. Bacioi Tabel 9.2.13
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita
166 167
 Lista institЩiilor de asistenta medicala din cadrul or.Chi�inau Lista Centrelor Nationale de Medicina de Urgenta Prespitaliceasca

Capacitatea Numarul Numarul No Denumirea Gapacitatea Numarul de Numarul Numarul de

No Denumirea
pacienti angajatilor apeluri angajatilor masini
proiect de facto
proiect de facto 2019 ambulante
1 IMSP lnstitutul de 301 300 10 500 542
Cardiologie (Clinica) 1 IMSP CNAM UP 200 200 - 403 14
2 IMSP Spitatul Clinic de 165 165 6 928 232 Centru
Boli lnfectioase "Toma 2 SAMU Centru - 151 - 151 17
Ciorba" 3 SAMU Botanica - 115 41 229 115 16
3 IMSP Dermatologie �i 250 165 3 000 161 4 PAMU Bacioi - 11 3 089 11 1
Maladii Comunicablle 5 SAMU Si'ngera - 12 3 615 12 1
4 IMSP lnstitutul de Neuro- 170 170 5 825 520 6 SAMU Rf�cani - 135 39 018 135 16
logie �i Neurochirurgie 7 - 12 12 1
PAMU Cricova 4 426
IMSP IMC 8 - 87 37 203 87 11
1
PAMU Cricova
5 l 1мsP Clinica Emilian
1 003 1 003 43 486
1 811
9 SAMU Vadul lui - 11 3 763 11 1
Cotaga 341 Voda
IMSP IMC Central 54 10 SAMU Buiucani - 89 36 178 89 11
sanatatea reproducerii -
11 PAMU Tru�eni 12 3 874 12 1
�i genetica medicala
12 Centrul de - 11+50 - 11+50 3
6 IMSP Spitalul Clinic de 710 710 6 700 545
instruire
Psihiatrie
13 Centrul de - 10+6 - 10+6 6+6
7 IMSP Spitalul de Stat 200 200 6 270 348
reparatii
8 IMSP Spitalul Clinic 160 160 5 643 314
Traumatologie �i Tabel 9.2.15
Ortopedie
9 IMSP Dispensarul 55 55 43 34
RepuЫican de 70 70 38 31
Narcologie 100 100 8 30
10 IMSP lnstitutul de 650 707 950 2 395
Medicina urgenta
11 IMSP lnstitutul de 240 280 2 089 353
Ftiziopneumologie
12 IMSP Spitalul Clinic 795 795 795 1 671
RepuЫican "Timofei
Mo�neaga"
13 IMSP lnstitutul Oncologic 1 029 834 27 572 1 080
::,
TOTAL 5898 5714 119 847 10462 ><(
z
uj.
Tabel 9.2.14 I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

168 169
 EDUCATIE EXTRACURICULARAE
SCHEMA AMPLASARII OBIECTIVELOR INSTITUTIILOR EXTRACURICULARE IN
MUNICIPIUL CHISINAU
Tn conformitate cu opinia populatiei, о proЫema semnificativa este "lipsa"
spatiilor puЫice pentru evenimente culturale �i recreere pentru copii �i adulti
(parcuri, piete, scene etc.)

С)

Tabel 9.2.16 LEGENDA Așezări suburbane:

1. Truseni
• • • Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
Hotarele unitЩilor administrative 3. Ghidighici
Hotarele ог. Chi�inau 4. Gratie�ti ::>
><(
5. Cricova z
OЬiective de educatie 6. Ciorescu U),
extracuriculara 7. Stauceni I
8. Tohatin (.)
...J
9. Cruzesti ::>
10. Budesti а::
11. Vadul lui Voda
z::>
<3
12. Colonita
13. Bubuieci
14. Sangera �
15. Bacioi
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita

170 171
 SPATIILE PUBLICE
SCHEMA AMPLASARII SPATIILOR PUBLICE А MUNICIPIULUI CHISINAU

Tn conformitate cu opinia populatiei, о proЫema semnificativa este "lipsa"

spatiilor puЫice pentru evenimente culturale �i recreere pentru copii �i
adulti (parcuri, piete, scene etc.)

С)

..,18
....�::;�.

-
LEGENDA Așezări suburbane:
••• Hotarele mun.Chi�inau
l .Truseni
2.Vatra
Hotarele unitatilor administrative 3.Ghidighici
Hotarele or. Chi�inau 4.Gratie�ti
::>
Spatii puЫice, parcuri, scuarurui, 5.Cricova ><(
bulevarde, centre comerciale, 6.Ciorescu z
centre locale 7.Stauceni U),
8.Tohatin I
(.)
9.Cruzesti ...J
10.Budesti ::>
11.Vadul lui Voda а::
z::>
12.Colonita <3
13.Bubuieci
14.Sangera
15.Bacioi �
16.Codru
17.Durlesti
18.Condrita

172 173
 DOMENIUL SPORTULUI Datele statistice
SCHEMA AMPLASARII ре municipiu
OBIECTIVELOR pentru anul
SPORTIVE 2019
А MUNICIPIULUI CHISINAU
Sport
Edificii sportive in municipiu, total
lnfrastructura domeniului sportiv din Chi9 inau se dezvolta 9 i se
Tmbunatate 9 te continuu, dar, Tn ciuda acestui fapt, multe proЫeme de natura
cantitativa, calitativa si teritoriala raman Tnca nerezolvate, afectand astfel 2015 2016 2017 2018-2019
nivelul de satisfacere cu oЬiectele sportive pentru toate grupurile de varsta Edificii sportive, 647 543 543 543
ale populatiei. total inclusiv:

Tn 2019, au fost construite 1 О terenuri de sport cu dimensiuni normative Stadioane 5 5 5 5

(fotbal, minifotbal, baschet). Terenuri pentru 305 305 297 297
sport
2 terenuri sunt acoperite cu cauciuc 9i 8 terenuri - cu gazon artificial. Sali sportive 195 198 198 198

Tn constructie se afla 7 terenuri sportive, suprafata totala а caror este

Bazine (piscine) 16 16 17 17
de 21 569 m2 •
Edificii sportive

Stadioane cu tribune Edificii sportive plate

peste 500 locuri (terenuri si campuri)
2016 2017 2018 2016 2017 2018
mun. 5 5 5 305 305 297
Chisinau

Sali sportive Bazine de innot

2016 2017 2018 2016 2017 2018
mun. 190 191 191 16 17 17
Tabel 9.2.17 Chisinau

Așezări suburbane:
1.Тruseni
Hotarele mun.Chi�inau 2.Vatra
Hotarele unitatilor administrative 3.Ghidighici
Hotarele or. Chi�inau 4.Gratie�ti
5.Cricova
școli sportive de stat 6.Ciorescu
Terenuri și terenuri de sport 7.Stauceni ::,
8.Tohatin ><(
Facilități sportive private 9.Cruzesti
z
uj.
Complexe sportive mari 10.Budesti I
11 .Vadul lui Voda (.)
12.Colonita ....J
13.Bubuieci ::,
а:
14.Sangera
z::,
<3
15.Bacioi
16.Codru
17.Durlesti
Tabel 9.2.18 18.Condrita

174 175
 N

DOMENIUL CULTURII SCHEMA AMPLASARII OBIECTIVELOR CULTURALE IN MUNICIPIUL CHISINAU С)

În Chișinău există astăzi 12 muzee, 46 de biblioteci (Biblioteca orășenească B.P.
Hașdeu cu o rețea de 27 de biblioteci; 19 biblioteci în suburbii) și 12 teatre.

Muzee: Muzeul de Istorie a orașului Chișinău, Muzeul Regiei Transport Electric

Chișinău, Muzeul Grigore Vieru, Muzeul Național de Etnografie și Istorie
Naturală; Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Casa-Muzeu A.S. Pușkin;
Muzeul Național de Arte Plastice; Muzeul Pedagogic Republican; Muzeul
Național de Literatură M. Cogălniceanu etc., inclusiv muzeele Eugen Doga, Ion și
Doina Aldea-Teodorovici, care urmează a fi deschise.

Teatre: Teatrul Municipal Dramatic pentru Tineret Chișinău "Din strada

Trandafirilor", Teatrul Satiricus I. L. Caragiale; Teatrul Dramatic Rus de Stat "A.
P. Cehov"; Teatrul Național de Operă și Balet al Republicii Moldova; Teatrul
Național "M. Eminescu" Chișinău; Studioul de Improvizație Teatrală; Centrul
Național de Artă Populară; Teatrul "Ginta Latină"; Teatrul "Luceafărul"; Teatrul
"E. Ionesco"; Teatrul "Guguță"; Teatrul de Păpuși "Licurici".

De asemenea, în municipiu funcționează 11 școli de artă (5 în oraș și 6 în

suburbii), 13 grupuri artistice, precum și Centrul de Cultură și Asistență Didactică
"Casa Limbii Române" și Centrul de Cultură și Creație "Orion".
*Obiecte de importanță locală
**Obiecte de importanță națională
Datele statistice ре municipiu pentru 2019
Cultura Așezări suburbane:
BiЫioteci accesiblle 1.Тruseni
LEGENDA 2.Vatra
Numarul de ЫЫioteci Carti si reviste, mii exempl. Carti si reviste, num. mediu 3.Ghidighici
mii exempl. la 100 locuitori ••• Hotarele mun.Chi�inau 4.Gratie�ti
5.Cricova
Hotarele unitatilor administrative
6.Ciorescu
2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 ••••• Hotarele ог. Chi�inau
7.Stauceni
Obiecte de importanță locală:
mun. 49 49 49 4269 3 748 4271 520 454 513 Obiecte de importanță națională 8.Tohatin
9.Cruzesti
Chisinau muzee muzee
10.Budesti
biblioteci biblioteci 11 .Vadul lui Voda
teatre 12.Colonita
Tabel 9.2.19 13.Bubuieci
școli de artă 14.Sangera
Casa Limbii Române 15.Bacioi
16.Codru
Centrul de Cultură și Creație "Orion" 17.Durlesti
Centre culturale* edificii 18.Condrita
::>
><(
În prezent, obiectele patrimoniului istoric și cultural al municipiului sunt supuse diferitelor metode de z
U),
Numarul de centre Numarul de locuri in salile de spectacol ,i auditorii distrugere și degradare; acestea sunt vândute în proprietate privată, care nu este supusă I
reglementărilor și obligațiilor. În plus, instituțiile culturale au nevoie urgentă de modernizare și de (.)
culturale total, mii media pentru 1000 loc. echipare cu tehnologie modernă pentru a crește capitalizarea și atractivitatea lor pentru toți utilizatorii. ...J
::>
2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 а::
Păstrarea patrimoniului istoric și cultural depinde, de asemenea, de cooperarea intersectorială. Astfel,
z::>
<3
mun. 25 25 25 7,2 5,3 5,3 9 6 6 investițiile în infrastructura de bază și în modernizare pot fi asigurate de actorii din sectorul
neguvernamental: se poate crea o rețea turistică modernă pe baza patrimoniului istoric și cultural, se �
Chisinau poate organiza o educație suplimentară și industrii creative, ceea ce induce efecte la toate nivelurile, de
la cel local la cel global.
* 0blective de agrement, hobby pentru locuitori din diferite grupuri sociale
Tabel 9.2.20
176 177
 ANALIZA REGLEMENTARILOR URBANISTICE № Denumirea Componenta terenurilor din cadrul categoriei
d/o categoriei terenurilor (subcategorie)
terenului agricol
PLANUL DE МASURI PENТRU ACТUALIZAREA SUPORTULUI 1 - terenuri agricole (araЬile, incluiv sere, solarii 9 i
JURIDIC IN DOMENIUL FUNCIAR, DEZVOLТARII URВANE �1 pepiniere, paragini , livezi, podgorii, plantatii de
Terenuri agricole
nuci, plantatii de dud, arbu9 ti fructiferi, paji 9 ti,
TERITORIALE,
pa 9uni, gradini de legume, parcele horticole 9 i
А REGLEMENTARILOR PRIVIND PROCEDURA DE ELAВORARE, altele, asemenea acestora cu vegetatie)
AVIZARE �1 APROBARE А DOCUMENТAflEI DE PROIECT
- terenuri cu depozite, frigidere, destinate
IN REPUBLICA MOLDOVA
depozitarii produselor agricole, graneLOR, ateliere
1. Principalele ргоЫеmе ale legislatiei funciare, legislatiei privind de reparatii, depozite pentru utilaje agricole, ferme
planificarea urbana 9 i amenajarea teritoriului, precum 9i legislatia de de crestere а animalelor, inclusiv facilitati' de
'
reglementare а procedurii de elaborare, coordonare 9i аргоЬаге а documentatiei pescuit, precum 9 i centuri forestiere, lacuri anti-
de proiect Tn RepuЫica Moldova (Tn continuare - Legislatie Tn domeniul erozionale, drumuri agricole, constructii de drenaje
constructiilor din RepuЫica Moldova).
9 i irigatii, pensiuni agroturistice, daca acestea nu
au fost predestinate unei alte categorii;
Са urmare а analizei preliminare а normelor legislative din Legislatia
actuala Tn domeniul constructiei din RepuЫica Moldova 9i а practicii sale de - terenuri cu culturi de plante lemnoase (plop,
aplicare а legii, sugeram sa se acorde atentie la urmatoarele puncte salcie, salcam), саге au un bal de fertilitate
proЫematice. naturala mai mic de 40 sau cresc Tn luncile
raurilor sau Tn alte zone cu risc de inundatii;
1. Lipsa unei clasificari clare а tipurilor permise de utilizare а terenurilor 9i а
unei abordari sistematice de determinare а posiЬilitatii staЬilirii acestora Tn raport
cu fiecare dintre categoriile de terenuri, zone functionale 9i teritoriale.
2 Terenuri situate Terenuri construite
Tn conformitate cu Codul Funciar al RepuЫicii Moldova din 25 decembrie Tn hotarele Terenuri puЫice
1991 nr. CF 828/1991 (Tn continuare - Codul Funciar), fondul funciar al RepuЫicii localitatilor
Moldova este divizat Tn 9apte categorii cu urmatoarea componenta: Terenuri destinate transportului auto,
feroviar, naval, aerian, prin conducte,
comunicatii, minier �i altor domenii ale
industriei
Terenuri forestiere
Terenurile cu destinatie agricola 9i alte terenuri

3 Terenuri destinate Terenuri destinate industriei

industriei, Terenuri destinate transportului, comunicatiilor 9 i
transportu lui, altor scopuri speciale
comunicatiilor
' si
' Terenuri destinate necesitatilor de арагаге,
altor scopuri trupelor interne, Tntretinere 9 i control al ::,
speciale frontierelor de stat ><(
z
4 Terenuri destinate Terenuri cu destinatie de protectie а naturii uj.
I
ocrotirii mediului, (.)
....J
Tmbunatatirii
а:
::,
sanatatii, Tn sco­
z::,
<3
puri recreative,
istorice si cultura-
le, zone suburbane
si verzi

178 179
 No Denumirea catego- Componenta terenurilor din cadrul categoriei No
lndici de
d/o riei de terenuri terenurilor (subcategorie) d/
о clasificare а Clasificarea Lamuriri
terenurilor
4 1 Terenuri destinate 1 Terenuri cu destinatie curativa
1 protectiei mediului, 1 Terenuri cu destinatie recreativa 1. Circuitul Continutul general al capacitatii de protectie
Tn scopuri curative, Terenuri istorice si culturale terenurilor- а proprietatii са sumar de bunuri moЬile 9 i
recreative, istorice Terenuri de zone suburbane si verzi imoЬile Tn sfera puЫica 9 i privata este
si specificat Tn Legea din 04.05.2007 LP121 /
' culturale, zone
suburbane si verzi 2007 privind administrarea �i deetatizarea
"
proprietatii puЫice". о lista detaliata а
5 Terenuri oЬiectelor, саге nu vor fi privatizate este
silvice specificata Tn art. 1 З din legea mentionata.
6 Terenuri Tn acela9 i timp, nu exista nici о diferentiere
acvative Tntre aceste oЬiective, саге sunt complet
retrase sau limitate Tn circulatie. Codul
7 Terenurile fondului funciar impune detalierea terenurilor са
de rezerva Tabel 9.2.21 oЬiecte independente ale relatiilor juridice
civile 9 i funciare ( 9 i nu parte а unui complex
Dupa cum se poate observa din tabel, ,,terenurile construiЬile" sunt alocate imoЬiliar).
numai Tn categoria Terenuri Tn limitele localitatilor".
" Libere in Terenurile care pot fi transmise ,n proprietate
Cu toate acestea, Tn practica, constructia de oЬiective capitale poate fi circuit privata sau alta proprietate conform legislatiei
realizata ре terenurile oricarui fond Tn scopuri diferite. De exemplu: terenurile din in vigoare persoanelor fizice si juridice
categoria Terenuri agricole" pot fi folosite atat fara plasarea constructiilor capitale
"
(teren araЬil, pa9une, fanete etc.), 9i cu plasarea cladirilor capitale (depozite
pentru produse agricole, ferme de cre 9 tere а animalelor 9 i alte destinatii
Limitate in Terenurile care pot fi transmise numai ,n
recreative pot fi ocupate de oЬiective capitale (case cu terenuri de oduhna,
circuit folosinta persoanelor fizice si juridice (spre
pensiuni etc.) sau pot fi utilizate fara dreptul de а construi (parcuri, trasee
exemplu, terenurile fondului silvic si acvatic,
educationale 9i turistice, trasee marcate etc.).
terenurile de valoare istorico-culturala etc)
Tn categoria Terenuri aflate Tn limitele localitatilor", Codul funciar permite
"
construirea nu numai Tn cadrul terenului de dezvoltare", ci si ' Tn cadrul "terenului
"
comun", ,,teren pentru automoЬile, cai ferate, ара, aer, transport ре conducte, linii excluse din Terenurile саге nu pot fi transmise persoa-
de comunicatii 9i linii de transport de energie electrica, minerit 9 i alte industrii ". Tn circuit nelor fizice si juridice nici Tn proprietate pri-
acela9i timp, Tn Codul funciar, Tn categoria Terenuri aflate Tn limitele localitatilor", vata, nici sub oarecare alta forma, (spre
"
un Tntreg Ыос de teren cu constructii capitale (depozite pentru produse agricole, exemplu terenurile destinate zonelor de
ferme de cre9 tere а animalelor 9 i altele) s-a renuntat la terenuri agricole". protectie, de aparare, trupelor interne, de
"
Suplimentar, din punctul de vedere al reglementarilor urbanistice 9 i al Tntretinere si control al frontierelor de stat
infrastructurii, exista о mare diferenta Tntre construirea, de exemplu, а unei 2. Posi Ьi I ita- Propuse etc)
gradinite 9i construirea unui centru comercial sau а unei centrale nucleare. tea edifica- pentru
Tncalcarea tehnicii legale sub forma comasarii tuturor caracteristicilor Tntr-o rii construc- constructie Clasificarea data permite de а aproba ::,
singura clasificare а dus la imposiЬilitatea utilizarii directe а Codului funciar. tiilor Propuse modalitatea si termenii stablliti pentru
><(
z
pentru alte furnizarea terenurilor �i fncetarea drepturilor uj.
I
Tn opinia noastra, pentru а asigura о abordare mai flexiЬila 9 i diferentiata а
scopuri asupra acestora (.)
reglementarilor legale Tn domeniul relatiilor funciare, este necesar sa se efectueze ....J
( песоnstruc- а:
::,
о clasificare Tn Codul funciar Tn conformitate cu urmatorii indici:
tive)
z::,
<3

180 181
 № Denumirea № Denumirea Clasificarea Lamuriri
d/o categoriilor Lamuriri d/o categorii lor
Clasificarea
terenurilor terenurilor

3. Категории terenuri Stabllite de Codul Funciar 4. Subcate- Este necesara Va permite о mai buna diferentiere а
agricole gorii revizuirea regimurilor legale pentru utilizarea diferitelor
subcate- terenuri Tn сееа се prive9te cifra de afaceri а
goriilor exis- acestora, posibllitatea constructiei, stabllirea
tente Тп Codul tipurilor admisiblle de utilizare permisa Tn
Terenurile in funciar 9i sa
limitele subcategorie 9i parametrii maximi de
se formeze
localitatilor altele noi, constructie
Terenurile tinand cont de
industriale, de natura
transport, sarcinilor
comunicatii speciale
sau alta pentru
solutionarea
destinatie
carora sunt
speciala utilizate.

Terenurile de 5. Tipurile Este necesar Va permite reglementarea mai detaliata а

protectie, permise de sa se anumitor tipuri de activitati, permiterea sau
curative, folosire dezvolte un interzicerea anumitor tipuri de utilizare Tn
recreere, clasificator anumite categorii 9i subcategorii.
istorico- al tipurilor Reglementarea detaliata а tipurilor permise
culturale, permise de de utilizari este о temelie buna pentru
suburblilor utilizare сгеагеа unui cadru de reglementare 9i legal
�i zonelor саге sa permita stimularea anumitor tipuri
verzi de activitati economice, pentru а construi
mecanisme de calcul al compensatiei pentru
Terenurile modificarile Tn scopul furnizarii de parcele
Fondului silvic de teren, daca astfel de modificari implica о
Terenurile cre 9tere а sarcinii asupra bugetului ora9ului
acvatice Tn cadrul asigurarii cu activitati noi ale
oblectivelor de infrastructura.
terenurile
fondului de
Tabel 9.2.22
rezerva

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

182 183
 2. Lipsa unui document care sa contina dispozitii de reglementare
detaliate in zonarea teritoriala �i functionala pentru teritoriile din afara
hotarelor localitatilor
Codul funciar nu contine о norma de referinta la documentatia privind
planificarea urbanistica 9 i amenajarea teritoriului ре terenurile situate Tn afara
localitatii (terenuri de alte categorii), iar Legea din 17.05.1996 nr.835 Privind
"
principiile urbanismului 9i amenajarii teritoriului" Tn legatura cu astfel de terenuri
permite elaborarea numai а documentatiei de amenajare а teritoriului.
Conform art. 11 din Legea din 17.05.1996 nr. LP835/1996 Privind principiile
"
urbanismului 9 i amenajarii teritoriului", planurile locale de amenajare а teritoriului
contin prevederi de caracter reglementator Tn legatura cu teritoriile din afara
localitatilor.
Un document mai detaliat privind planificarea teritoriului ре terenuri, situate Tn
afara localitatii, nu este prevazut Tn legislatia Tn domeniul constructiilor а RepuЫicii
Moldova. RecomandaЬil аг fi са aceste terenuri sa se dezvolte Tn planurile
urbanistice zonale sau de detaliu ori sa fie introdus un concept nou (de exemplu, un
proiect de amenajare а teritoriului).
3. Neconformarea zonelor functionale reflectate in documentatia de
urbanism �i damenajare а teritoriului а localitatilor cu lista stabllita in
documente normative.
Conform art. 45 din Codul Funciar, toate terenurile aflate Tn hotarele
localitatilor sunt gestionate Tn conformitate cu planurile urbanistice generale
(norma de referinta), саге prin Legea din 17.05.1996 nr. LP835/1996 "Privind
principiile urbanismului 9i amenajarii teritoriului" sunt incluse echivalent cu
reglementarile 9i planurile de urbanism si amenajare а teritoriului la documentatia
pentru planificarea urbana 9i dezvoltarea teritoriului.
Tn conformitate cu NCM В.01 .05:2019 Urbanism. Sistematizarea $i
" urmatoarele tipuri de drepturi asupra terenurilor.
amenajarea localitatilor urbane $i rurale" Tn elaborarea documentatiei de urbanism
9 i amenajare а teritoriului Tn cadrul localitatilor urbane 9 i rurale, se disting
urmatoarele zone:
1. Zone rezidentiale
2. Zonele constructiilor puЫice $i de afaceri
3. Zonele constructiilor industriale, infrastructurilor de transport $i edilitare
4. Zone de odihna
5. Zonele teritoriilor cu regim special de protectie
6. lnstitutii $i Tntreprinderi prestari servicii
7. Transportul $i reteaua de drumuri $i strazi
8. Echipament edilitar. Alimentarea cu ара $i canalizare
Tn documentatia de urbanism $i amenajare а teritoriului, exista alte zone
functionale саге nu sunt fixate Tn aceasta onomantie (de exemplu, zona de
dezvoltare, RE - reaЬilitare), Tn legatura cu саге este necesara extinderea
listei zonelor functionale cu reflectarea continutului acestora (cerinte de
proiectare Tn zone, restrictii privind utilizarea terenurilor etc.).
184
4. Lipsa standardelor tehnice саге reglementeaza prevederile privind
stabllirea zonelor funqionale pentru teritoriile din afara hotarelor localitatilor
NCM В.01.05: 2019 Urbanism. Sistematizarea $ii amenajarea localitatilor
"
urbane $i rurale" se aplica numai teritoriilor aflate Tn limitele localitatilor. ProЫema
staЬilirii zonelor teritoriale $i functionale pentru terenurile aflate Tn afara hotarelor
localitatii ramane nerezolvata, Tn legatura cu саге este necesara adoptarea unui
standard tehnic саге sa reglementeze staЬilirea zonelor functionale Tn extravilanul
localitatii.
5. Lipsa unei liste �i а unui continut in Codul funciar sau in orice alt
document cu toate tipurile de drepturi funciare
Tn conformitate cu articolul 4 din Codul funciar, termenul proprietari de
"
terenuri" Tnseamna cei саге detin terenuri prin drept de proprietate, detinere 9 i
folosire. Tn acelasii timp, Codul funciar nu аге о norma саге sa contina о lista
completa а drepturilor funciare (inclusiv proprietatea 9 i locatia sunt incluse). Tn art.
20 din Codul funciar se ofera о lista de documente саге confirma drepturile
funciare. De fapt, Tn aceasta norma, Tn mod nesistematic $i incomplet sunt listate
documentele саге argumenteaza $i fixeaza dreptul la proprietate.
Drepturile reale sunt dezvaluite mai detaliat 9i explicit Tn art. Cod civil: drept
de proprietate 9i drepturi reale limitate.
Reglementarea partiala а anumitor tipuri de drepturi este continuta Tn Legea
din 04.05.2007 nr. LP121 / 2007 privind administrarea $i deetatizarea proprietatii
"
puЫice".
Este necesar sa se dezvolte un clasificator al tipurilor de utilizare permisa
Ре baza rezultatelor unei analize sistematice а Codului civil, а Codului
funciar 9 i а Legii din 04.05.2007 nr. LP121 / 2007 privind administrarea $i
"
deetatizarea proprietatii puЫice" Tn raport cu relatiile funciare, se pot distinge
::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,
z::,
<3
185
 nr. Tipul legal Document de Nota № Tipul legal Document de Nota
reglementare. reglementare,
care contine tipul care contine
de legea ti_2ul de lege
Dreptul de Art. 3 Codul 5 Drepul de Сар. 11 Codul Numai terenul cu dreptul de
proprietate funciar proprietate civil utilizare gratuita
(art. 3) Art. 500 Codul
civil 6 comodat LP121/2007 Tn conformitate cu paragraful 4 al art. 1 О
2 date ,n Art. 17-19 Codul Din textul Codului funciar nu este clar din 04.05.2007 din Legea din 04.05.2007 nr. LP121 /
locatiune cu funciar daca acesta este un tip de drept sau о «privind 2007, proprietatea din sfera puЫica nu
acordul metoda а acordarii. ln acest caz араг administrarea poate fi transferata.
autorit�фi Tntrebarile: $i deetatizarea Dreptul de comodat, terenurile pot fi
31. Cu се drept acorda о unitate proprietatii prevazute pentru constructia
economica aceste terenuri muncitorilor si puЫice» (reconstructia) 9i / sau exploatarea
familiilor? oЬiectelor concesiunii (clauza 4 а
2. 5 Cu се drept sunt folosite aceste articolului 15 din lege)
terenuri de catre unitatile economice?
(Codul funciar se refera la utilizare) 7 dreptul Art. 654 Codu 1 Superficiu este dreptul de proprietate real
Propunem sa excludem aceasta superficiului civil. LP Nr. de а detine si utiliza terenul unei alte
prevedere din Codul funciar 1125 din persoane Tn 'scopul edificarii 9i exploatarii
- ,n baza
legii; 13-06-2002 unei cladiri sau а constructiei unui
3 locatiune - conform pentru punerea superficiar deasupra 9i sub suprafata
4 tranzactiei; ,n aplicare а acestui teren sau pentru exploatarea unei
- dreptul Art. 604 - Tn conformitate cu paragraful 9 al art. 1 О Codului civil al cladiri existente sau constructii
uzufructului art.634 Codul din Legea din 04.05.2007 nr. LP121 / RepuЫicii superficiare. Cu privire la dreptul
civil 2007 "Privind administrarea $i
- ,n baza Moldova supraficiului, regulile privind dreptul de
No LP121/2007 deetatizarea proprietatii puЫice" , nu se proprietate asupra bunurilor imoЬile se
legii;
din 04.05.2007 permite constituirea uzufructului asupra
- conform aplica Tn mod corespunzator, cu exceptia
«privind bunurilor proprietate de stat, precum $i
tranzactiei; administrarea $i cazului Tn саге legea prevede altfel. О
asupra bunurilor societatilor comerciale constructie este о parte substantiala а
- Prin deetatizarea cu capital integral sau majoritar de stat. dreptului de superficiu. Dreptul de
decizie
propriet�фi Astfel, uzufructul poate fi staЬilit numai Tn
judecatorea puЫice» proprietate asupra unei constructii
relatiile
' dintre entitatile
' comerciale. edificate ре un teren Tmpovarat cu
sca
Usufructul poate fi staЬilit Tn raport cu superficiu este exercitat de catre
parcelele de teren, inclusiv padurile 9i supraveghetor ре durata dreptului de
carierele private, pentru саге, la superficiu. Daca о constructie este
momentul Tnfiintarii uzucapiunii, а Tnceput Tnregistrata Tn registrul imobllelor,
dezvoltarea (este dificil de corelat cu supraveghetorul este indicat са proprietar
semnul unui lucru neconsumaЬil). al constructiei ре perioada totala de
Tn conformitate cu art. 638 din Codul civil, existenta а dreptului de superficiu.
dispozфile privind uzufructul se aplica Tn ::,
><(
mod corespunzator dreptului de utilizare. z
uj.
Uzufructul este gratuit Tn mod tacit, cu I
exceptia cazului Tn саге natura sa (.)
....J
а:
::,
rambursablla este specificata Tn mod
expres. Cu toate acestea, uzufructuarul
z::,
<3

este oЫigat sa efectueze plati oЫigatorii

catre stat (impozite, taxe, taxe) pentru
suЬiectul uzufructului.

186 187
 Tipul legal Document de Nota 6. Lipsa unei oportunitati fixte legislativ de а apela cat re municipalitate cu
№
reglementare,
о cerere de modificare in documentatia de urbanism si amenajare а
teritoriului а tipului de utilizare permisa �i indicii tehnici �i economici ai
care contine
tipul de lege
terenurilor
8 drept de Poate fi staЬilit prin lege, tranzactie sau
Art. 639 Este necesar sa se permita proprietarilor de terenuri 9i utilizatorilor cu dreptul
servitute decizie judecatoreasca. Uzufructul este
Codul civil de superficiu de а spori eficienta utilizarii unui teren prin prezentarea de
gratuit Tn mod tacit, daca natura sa
compensatorie nu este stipulata Tn mod propuneri catre municipalitate pentru modificarea documentatiei de urbanism 9i
expres. Cu toate acestea, uzufructuarul amenajare а teritoriului.
este oЫigat sa efectueze plati oЫigatorii
catre stat (impozite, taxe, taxe) pentru 7. lmposibllitatea de а face modificari in scopurile alocarii unui teren in
articolul uzufruct. Usufructul poate fi staЬilit contextul superficiului contractat ре baza modificarilor, documentatia de
urbanism si amenajare а teritoriului.
Tn raport cu parcelele de teren, inclusiv
padurile 9 i carierele, pentru саге, la
momentul staЬilirii uzufructului, а Tnceput Blocul normelor саге reglementeaza арагфа, schimbarea 9 i Tncetarea
dezvoltarea (este dificil de corelat cu superficiului necesita un studiu separat. Tn prezent, nu exista norme саге sa
semnul unui suЬiect neconsumaЬil) art. 638 permita schimbarea suprafetei (Tn scopul reconstructiei cladirilor existente, Tn
din Codul civil, dispozфile privind uzufructul raport cu terenurile prevazute pentru constructie ре baza superficiului
contractat).
se aplica Tn mod corespunzator dreptului
de utilizare
8. Lipsa instrumentelor legale pentru asigurarea platilor catre buget pentru
compensarea cre�terii sarcinii infrastructurale asupra ora�ului in cazul
9 drepturi de Nu exista notiunea de locatie Tn Codul unei modificari а tipului de utilizare permisa �i / sau а unei cre�teri а
proprietate civil densitatii constructiilor unui teren.
de
securitate,
9. Absenta unei reglementari legislative, care sa с onsolideze о abordare
inclusiv gaj
cuprinzatoare а dezvoltarii unor teritorii mari in scopul construirii de
9i ipoteca locuinte, oferind cetatenilor oblective sociale �i infrastructura de transport
in stadiul punerii in functiune а unor ansamЫuri rezidentiale mari. Lipsa
10 Alte drepturi
unui sistem lucrativ eficient pentru relocarea locuitorilor din locuinte
carora legea le-a
avariate (deoseblt de importanta pentru locuintele vechi in zonele cu
conferit acest
caracter seismicitate ridicata)

Арагфа oricarui complex rezidential implica necesitatea asigurarii

Tabel 9.2.23
i ndicatorilor calculati ai asigurarii dezvoltarii rezidentiale integrate Tn
Codul funciar nu dezvaluie Tn mod sistematic procedura de acordare а dsectoarele Chisinaului cu 9 coli, institutii de Tnvatamint pre9 colar, clinici, etc.
terenurilor din diferite categorii (subcategorii) sau tipuri de utilizare permisa
pentru un anumit drept. Sunt fixate doar anumite cazuri speciale (terenuri Dezvoltarea teritoriului mun. Chi 9inau se realizeaza conform principiului
pentru gradinarit, terenuri manastire 9 ti etc.) "constructilor sporadice". Acest lucru duce la faptul са, рапа la punerea Tn
functiune а unor astfel de oЬiecte, teritoriul nu este pregatit sa raspunda
nevoilor rezidentilor in gradinite, 9 coli, spitale, transport puЫic 9 i altele. ::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

188 189
 Concomitent, avand Tn vedere insuficienta bugetului, proЫema redislocariii Planul de actiuni propus pentru perfectarea legisla\iei
locuitorilor din fondul avariat de locuinte ramane nerezolvata (este deoseЬit de in domeniul construc\iilor RepuЫicii Moldova
importanta pentru vechiul fond de locuinte din zonele cu seismicitate ridicata).
nr. Denumirea Documentul Rezultatul asteptat
1 О. Lipsa normelor саге reglementeaza posibllitatea coordonarii 9i aprobarii d/o actiunii саге necesita sau asteptari
propunerilor anterioare proiectului schimbari
Tn conformitate cu art. 6 din Legea din 09.07.201 О nr. LP163 / 201 О "Privind
1 Modificari la 1. lncluderea Tn Codul funciar а
autorizarea lucrarilor de constructie" Tn Certificatul de urbanism pentru proiectare se Sistematiarea
subcategoriilor 9i Codul funciar unui articol privind cifra de afaceri
staЬile9te un regim de arhitectura 9i urbanism, inclusiv necesitatea de а prezenta
tipurilor permise а terenurilor, includerea unei liste
un proiect pentru aprobare.
de utilizare а а terenurilor retrase din circulatie
Conform art. 2 al Legii din 09.07.201 О nr. LP163 / 201 О " Privind autorizarea terenurilor, si
' restrictionate
' Tn circulatie.
'
lucrarilor de constructie", schita proiectului reprezinta un material grafic саге coreland 2. Asigurarea Tmpartirii terenurilor
reflecta ideia creativa а arhitectului Tn сееа се prive9te solutiile arhitecturale 9i clasificarea Tn:
amplasarea cladirii, саге poate fi ulterior implementata Tn documentatia de acestora cu - terenuri puse la dispozфe Tn
proiectare. tipurile de zone scopuri de constructie;
teritoriale si - terenuri furnizate Tn scopuri саге
Schita de proiect este format din: nu prevad constructii. StaЬilirea
functionale
unor regimuri juridice diferite
• plan situatie, pentru asigurarea terenurilor
• plan general constructie, specificate.
3. Efectuarea de modificari Tn
• fatade, сееа се prive 9te ajustarea
subcategoriilor (cu introducerea
• solutii cromatice, termenului " subcategorie " sau
• desfasuratele cladirii din vedere frontala orice alt tip similar)
4. lncluderea unei norme de
Tnsa toate normele саге reglementeaza procedura de elaborare 9i aprobare а referinta pentru staЬilirea tipului
acestuia sunt excluse din textul legii. permis de utilizare : ,,Se
staЬile9 te tipul permis de utilizare
Tn art. 6 din Legea din 02.11.2000 nr. LP1350 / 200 "Cu privire la activitatea а terenurilor
arhitecturala" este staЬilit са Decizia Consiliului arhitectural-urbanistic este Tn conformitate cu clasificatorul
oЫigatorie atunci cand se plaseaza 9i se determina solutiile spatiale 9i planificare а aprobat al tipurilor permise de
tuturor oЬiectivelor sociale 9i puЫice din localitati, саге nu au documentatie de utilizare а terenurilor ре baza
urbanism, pentru саге certificatul de urbanism pentru proiectare prevede documentatiei de urbanism si
' '
elaborarea unui plan urbanistic de detaliu, precum 9i а oblectelor situate Tn zonele amenajare а teritoriului "
administrative ale localitatilor, parcurilor, pietelor, scuarurilor etc.
Tn acela9i timp, nu exista о reglementare а Consiliului arhitectural-urbanistic
privind volumul de documente expuse spre examinare.
Adoptarea Legii Crearea unei liste exhaustive а
"
"Solutia arhitecturala , fixata Tn legea sus-numita reprezinta conceptul creativ "Cu privire la tipurilor permise de utilizare, ::,
><(
al autorului unei lucrari de arhitectura Tn raport cu aspectul exterior 9i interior, aprobarea aducand toate numele tipurilor z
spatiul, planificarea 9i organizarea functionala, materializat Tn compartimentul clasificatoru I u i permise de utilizare la formulari uj.
I
arhitectural al proiectului nu ofera oportunitatea de а examina preliminar conceptul tipurilor de uniforme si atribuindu-le coduri (.)
....J
proiectului din punctul de vedere al conformarii acestuia la restrictiile urbanistice, la utilizare permisa de clasificare.
а:
::,
normele stabllite pentru asigurarea de parcari auto, facilitati sociale 9i de а terenurilor ре Acest lucru va permite Tn viitor, Tn
z::,
<3
infrastructura. teritoriul cadrul fiecarei categorii
RepuЫicii (subcategorii), sa formeze о lista
Propunem extinderea componentei schitei de proiect, introducerea procedurii Moldova" а tipurilor permise de utilizare.
de aprobare а acestuia Tnainte de Tnceperea proiectarii oЬiectului.

190 191
 Denumirea Documentul nr. Denumirea Documentul Rezultatul asteptat
nr. Rezultatul asteptat
actiunii саге necesita d/o actiunii саге necesita
d/o
schimbari schimbari

Modificari la ln baza rezultatelor stabllirii unei 3 Aducerea listei Modificari la Formarea unei noi liste (cu
NCM В.01.05: noi liste de subcategorii 9i zonelor functio- NCM В.01 .05: reflectarea continutului) tinand
2019 aprobari un clasificator al nale din compo- 2019 cont de zonele aplicate efectiv.
"Urbanism. utilizarilor permise, poate fi nenta localitatilor "Urbanism. lmplementarea acestui capitol
Sistematizarea necesara ajustarea NCM Tn conformitate cu Sistematizarea trebuie coordonata cu stabllirea
si amenajarea В.01 .05: 2019 zonele functionale si amenajarea unei noi liste de subcategorii 9i cu
localitatilor efectiv aplicate Tn localitatilor аргоЬагеа clasificatorului tipurilor
urbane si ' rurale documentatia de urbane si ' rurale permise de utilizare
Actualul NCM D pentru proiectarea drumurilor, precum și NCM D pentru proiectarea
urbanism $i intersecțiilor sunt inconsecvente între ele și în ușoară contradicție cu NCM B menționat.
Există o discrepanță în ceea ce privește clasificarea funcțională a rețelei rutiere, precum și
Elaborarea NCM В.01 .05: 2019 contine amenajare а o lipsă de specificitate urbană în elaborarea orientărilor privind rețelele rutiere, ceea ce

NCM
duce la probleme în adoptarea unei configurații armonizate a rețelei prin utilizarea unor
regulile pentru stabllirea zonelor teritoriiului orientări diferite, ceea ce necesită, de asemenea, mai mult timp pentru a dezvolta și

"Urbanism $i teritoriale si
' functionale
' numai implementa o configurație urbană de succes.

amenajarea pentru localitatile urbane 9i 4 Stabllirea unei liste Elaboraarea Formarea unei noi liste de zone
teritoriilor din rurale. РгоЫеmа stabllirii zonelor de zone functio- NCM functionale. lmplementarea
extravilanul teritoriale 9 i functionale pentru nale Tn afara "Urbanism $i acestui paragraf trebuie
localitatilor" terenurile din afara localitatilor limitelor unei zone amenajarea coordonata cu rezultatele stabllirii
ramane nerezolvata. populate 9i а teritoriilor din unei noi liste de subcategorii 9i cu
cerintelor pentru extravilanul аргоЬагеа clasificatorului tipurilor
2 Corectarea Modificari la Tn сееа се prive 9 te parcelele de proiectarea localitatilor " de utilizare permisa
documentatiei LP835 / 1996 teren aflate Tn afara localitatilor, acestora
pentru planificarea din 17.05.1996 aceasta va permite selectarea 5 Tntocmirea unei Modificari in Sistematizarea Tn Codul funciar а
urbana si ' "Privind dintre planurile de amenajare а liste cu toate Codul tuturor tipurilor de drepturi asupra
amenajarea principiile teritoriilor interurbane, funciar terenului, descrierea procedurii de
tipurile de drepturi
teritoriului, precum urbanismului $i interrurale (intercomunitare), dobandire а acestor drepturi,
asupra terenurilor,
si amenajarii prevederile cu caracter de luand Tn considerare utilizarea
' а standardelor reflectarea
tehnice (NCM) teritoriului" permisa 9i sublectul raporturilor
--------4 reglementare Tntr-un document continutului
separat (planul urbanistic zonal acestora, juridice civile, сагога le este
Орегагеа sau alt document). prevazut terenul de utilizare
modificarilor Tn posibllitatea 9i
О astfel de transformare va oferi procedura de
NCM о oportunitate pentru о abordare
В.01 .02:2016 acordare,
mai flexiblla а planificarii modificare si
«lnstructiuni '
teritoriilor, modificand Tncetare а acestor
privind documentatia de urbanism.
continutul, drepturi
principiile Tn functie de tipul
metodologice de permis de utilizare
elaborare, si
' de sublectul ::,
><(
avizare si raporturilor z
'
аргоЬаге а juridice civile uj.
I
documentatiei de (.)
....J
а:
::,
urbanism $i
amenajare а
z::,
<3
teritoriului"

192 193
 № Denumirea Documentul Rezultatul asteptat № Denumirea Documentul Rezultatul asteptat
d/o actiunii саге necesita d/o actiunii саге necesita
schimbari schimbari

6 Elaborare a Мо Este ne cesar sa se permita 8 Consolidarea Amendamente Permite bugetului sa faca fata Tn
r egle mentarilor Codul funciar proprietarilor d e terenuri 9i legislativa а la L egea LP timp util furnizarii de facilitati d e
pentru Modificari la utilizatorilor din dreptul d e platilor catre buget 1308/1997 infrastructura pentru cladirile nou
modificar ea LP835 / 1996 superficiu sa sporeasca eficienta pentru compen­ "Privind pretul construite, comple xe industriale,
documentatiei de utilizarii unui teren prin r ealizarea sarea unei crest eri normativ ;i r ezid ential
' e s' i altele
din 17.05.1996
urbanism $i "Privind catre municipalitate а а sarcinii modul de
amenajare а propunerilor privind ajustar ea infrastructurale cumparare­
principiile
teritoriiului la documentatiei d e urbanism $i asupra ora9 ului vanzare а
urbanismului $i "
initiativa amenajarii amenajare а teritoriiului atunci cand se terenului sau
proprietarului modifica tipul promovarea
teritoriului"
ter enului permis de utilizare unei legi noi "Cu
'"'Ei аt,corar1Эёr1€У,П- s' i / sau о cres' ter e privir e la plata
"La aprobarea а densitatii d e pentru
proc edurii de d ezvoltare а unui schimbar ea
trimite re s' i еха- teren sub forma scopului de
minare а propu- stabllirii unei plati utilizare а
nerilor de modi- pentru schimbarea terenurilor
ficare а docu- scopului de
mentatiei de utilizare а terenului
urbanism $i
amenajare а
teritoriiului 9 Garantarea lntroducere a conceptelor
oЫigatiei: Adoptarea le gii "D ezvoltare integrata pentru
"
1. pentru " Despre constructia ' de locuint' e s' i
7 Stabllirea Modificari in Aceasta va spori atractivitatea "
dezvoltatorii constructia de ,,dezvoltare r ezidentiala .
posibllitatii d e а Codul funciar inv es Щionala а terenurilor pu se la angajati Tn locuinte Tn Asigurarea rezidentilor
ope ra modificari Tn concurs s' i va extinde cercul dezvoltare a R epuЫica complexelor rezidentiale nou
scopul utilizarii dezvoltatorilor саге doresc sa "
integrata а Moldova construite cu facilitati sociale Tn
terenului Tn cadrul participe la proce durile d e teritoriilor Tn scopul conformitate cu necesitatile de
suprficiului concurs. construirii de reglementare deja Tn stadiul
contractat ре baza locuinte - din contul punerii Tn functiune а acestor
modificarilor Tn lor, sa realiz eze facilitati. Obtiner ea de finantare
documentatia de constructia' de scoli suplimentara pentru re zolvar ea
'
urbanism $i de Tnvatamant proЫemei redislocarii cetatenilor
amenajare а gen eral, institutii de din fondul avariat de locuinte sau
teritoriiului e ducatie din zone cu seismicitate ridicata
pre 9colara, ::,
><(
policlinici teritoriale z
Tn conformitate cu uj.
I
cu nevoi d e (.)
....J
regleme ntar e ;
а:
::,

z::,
<3

194 195
 № Denumirea Documentul Rezultatul asteptat
d/o actiunii саге necesita
schimbari

2. Pentru dezvoltatorii Dezvoltarea

саге realizeaza programului
valorificarea tinta Mediu
"
sporadica - ре urban
baza indicatorilor confortabll" cu
calculati ai locurilor alocarea de
din scolile de subprograme,
Tnvatamant general inclusiv
si
' din institutiile
'
,,Educatie",
pre�colare, sa ,,Medicina",
plateasca о Redislocarea
"
compensatie la din fondul
buget Tn cadrul avariat de
programului locuinte sau
Educatie" sau, Tn fondul ruinat de
" locuinte Tn zone
cazul Tn саге exista
suficiente asigurari cu seismicitate
а teritoriilor cu ridicata" etc.
oblectivele
indicate, Tn cadrul
programului
Redislocarea din
"
fondul avariat de
locuinte sau fondul
ruinat de locuinte
Tn zone cu
seismicitate
ridicata"

10 Extinderea Modificari la Va permite о abordare mai atenta

continutului Legea din la formarea aspectului
schitei de 09.07.2010 nr. arhitectural al mun. Chisinau,
'
proiectare, LP163 / 201 О controlul Tn etapa inфala а
promovarea "Privire la conformitatii conceptului
procedurii de autoriyarea arhitectural cu restrictiile de
aprobarea lucrarilor de dezvoltare urbana, respectarea
acesteia Tnainte constructie" prevederilor normative stabllite ::,
><(
de Tnceperea pentru furnizarea de facilitati de z
proiectarii parcari auto, sociale si de uj.
I
Modificari la infrastructura.
oblectului (.)
Legea din Este necesara concilierea
....J
а:
::,
02.11.2000 nr.
acestor doua legi Tn сееа се
z::,
<3
LP1350 / 200
priveste
' continutul
' si
' semnificatia
'
Cu privire la documentelor саге contin
"
activitatea informatii despre aspectul
arhitecturala" arhitectural al oblectului proiectat.

Tabel 9.2.24
196 197
 ANALIZA RESTRICTIILOR
CARE AFECTEAZд DETERMINAREA CONDITIILOR DE ВАZд
DEZVOLTAREA MEDIULUI URВAN �1 А DIRECTIILOR DE DEZVOLTARE А
PROBLEME: INFRASTRUCTURII SOCIALE
lnterdependenta proЫemelor de ameliorare а calitatii mediului urban 9 i Ре parcirsul analizei asigurarii 9 i suprasolicitarii ora 9ului cu facilitati de
cre 9terea asigurarii locuitorilor ora 9ului cu infrastructura sociala 9 i tehnica. infrastructura sociala, au fost identificate urmatoarele proЫeme:

CALITATEA VIETII: - un surplus semnificativ de locuri Tn oЬiectivele Tnvatamantului general

secundar din ora9 ul Chi 9 inau, саге nu corespunde situatiei demografice
Tn 2019, а fost prezentat Clasamentul Ora9 elor Mondiale pentru Calitatea Vietii, existente. Concomitent, Tn $irul suburЬiilor, de о potriva, exista un deficit de
format din 231 de ora9 e (Clasamentul MERCER). Chi9 inaul nu а fost inclus ре 9coli, licee 9i gimnazii;
lista acestor ora9 e. Expertii au evaluat ora9 ele Tn functie de 39 criterii. Printre - amenajarea irationala а facilitatilor educationale;
altele, au fost luate Tn considerare situatia de ре piata imoЬiliara, staЬilitatea - lipsa locurilor Tn unitatile de educatie pre9colara (Tn hotarele Tntregului
politica, oportunitatile de agrement, ratele criminalitatii 9 i poluarea aerului. municipiu);
- concentrarea unitatilor de asistenta medicala Tntr-o anumita zona а ora 9ului;
SIGURANTA DE VIATA - lipsa asistentei medicale / а personalului calificat pentru deservirea
localitatilor aflate la distanta de ora9 ul Chi 9 inau;
Orasul Chi9 inau s-a situat ре locul 161 Tn clasamentul 300 de ora 9 e celor mai - din cauza aglomeratiei infrastructurii de transport, timpul de sosire а
criminale din lume Tn 2018. Evaluarea а fost Tntocmita de serviciul Numbeo, саге ambulantei cre 9te;
colecteaza statistici privind calitatea vietii Tn diferite regiuni ale lumii. - lipsa facilitatilor pentru educatie suplimentara;
- lipsa unor centre locale mari - zone / spatii puЫice.
Tn 2018, 7 .039 infractiuni au avut loc Tn municipiul Chi 9 inau, саге este сеа mai
mare cifra din Tntreaga RepuЫica, cu zone functionale de fapt evidentiate Tn Posibllitati:
documentatia de urbanism si amenajare а teritoriului.
Crearea de noi facilitati de infrastructura sociala са atractii depline pentru
ANALIZA SITUATIEI SOCIAL-DEMOGRAFICE oraseni.
Tn municipiul Chi9 inau а fost posiЬila formularea urmatoarelor concluzii cu privire Potential semnificativ pentru sporirea asistentei medicale.
la calitatea mediului de aЬitatie din oras.
'
Limitari:
Astazi, calitatea mediului pentru viata este factorul principal саге limiteaza
dezvoltarea municipalitatii, Tn primul rand, deoarece proЫemele, riscurile 9 i
Nivel scazut de asigurare cu facilitati de infrastructura sociala, atat Tn
limitarile grave sunt prezente Tn toate componentele mediului considerat
domeniul asistentei medicale, cat 9 i al educatiei (pre9 colare).
(calitatea apei 9 i respectarea standardelor sanitare, asigurarea locuintelor,
transportul , inginerie 9 i infrastructura sociala, calitatea spatiilor urbane) 9 i, Tn al
Distributia spatiala inegala а infrastructurilor sociale existente Tn domeniul
doilea rand, deoarece calitatea mediului de viata are un impact direct asupra
sanatatii
' si
' educatiei.
'
fluxurilor de migratie Tn segmentul populatiei calificate.
Necesitatea de а lua Tn considerare opiniile diferitelor 9 i numeroaselor grupuri
ProЫemele existente Tn domeniul calitatii mediului de aЬitatie sunt strans
sociale atunci cand se planifica amplasarea noilor oЬiective ale infrastructuri ::,
legate reciproc 9 i nu pot fi rezolvate separat unele de altele cu ajutorul unor ><(
sociale. z
masuri locale. uj.
I
Concluzii (.)
Tn $irul proЫemelor existente, una dintre cele саге necesita сеа mai rapida ....J
а:
::,
solutie, este proЫema starii 9 i asigurarii ora9 ului cu sisteme edilitare, cum ar fi
Pentru а oferi locuitorilor municipiului facilitati de infrastructura sociala cu
z::,
<3
retelele de canalizare, retelele de alimentare cu ара etc.
acoperire completa а zonelor rezidentiale, este necesar sa se reglementeze
cu strictete industria constructiilor urbane din regiune. Proiectele pentru
construirea de zone rezidentiale sunt imposiЬile fara construirea volumelor
necesare de infrastructura sociala Tn apropiere - este necesara о abordare
integrata а dezvoltarii teritoriului.

198 199
 ANALIZA S)fRttJ
INSFEREI SOCIO-
RAN
ECONOMICE

l"hr11 MASTER'S
Lt"'LJ plan 11 l lllilll1"■ WAKEFIE
CUSHMAN &
LD �
.,,,,.._,_.,.
.. ...
1
�
�

� Statistica numarului populatiei

� ANALIZADOMENIULUI SOCIAL-ECONOMIC
2015 г. 2016 г. 2017 г. 2018 г. 2019 г.
�
� Statistici generale
� Total la 1 777,7 779 779,6 779,5 779,3
ianuarie
Speranta de viata - 70,6 ani Populatia 700,5 701,8 702,З 702,4 702,З
urbana
Varsta medie Chi�inau, total, 638,8 639 639,2 639,1 639
- 38,8 ani inclusiv:
Botanica 172,6 172,9 171,9 172,4 170,6
Rata de fertilitate - 12,8°/о Buiucani 112,2 112,1 110 109,2 110,1
Centru 94,8 95 95,7 95,2 96,2
PIB ре сар de locuitor - 60,69 mii lei
Ciocana 119,3 119,2 118,1 116,8 115,9
Potrivit datelor Bancii Mondiale PIB-ul ре сар de locuitor constituie: Rf�cani 139,9 139,8 143,5 145,5 146,2

Moldova - 13 574 USD ORA�E

Rusia - 29 181 USD Codru 15,4 15,8 15,9 16,2 16,1
Ucraina - 13 341 USD Cricova 10,5 10,7 10,7 10,7 10,7
Polonia - 34 218 USD Durle�ti 19 19,3 19,4 19,4 19,4
Romania - 32 204 USD STngera 8,4 8,5 8,6 8,6 8,7
Vadul-lui-Voda 4,8 4,9 4,9 4,8, 4,8
Cre�terea PIB-ului Tn 2019 comparativ cu 2018 - 3,6%
Vatra 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
Rata inflatiei Tn 2019 comparativ cu 2018 -4,8% Sate total 77,2 77,2 77,З 77,1 77
SATE
Cre�terea productiei industriale Tn 2019 comparativ cu 2015 - 10,6 %
Condrita 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7
Colonita 3,6 3,6 3,6 3,6 3,7
Ghidighici 5,3 5,3 5,2 5,2 5,2
Dobruja �i 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8
Revaca
Vaduleni 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6
COMUNE
Bacioi 11,2 11,2 11,2 11,1 11,1
::,
Bubueci 8,3 8,2 8,3 8,2 8,2 ><(
z
uj.
Bude�ti 5 5 5 5 5 I
(.)
Ciorescu 7 7 7 6,9 6,9 ....J
::,
а:
Cruze�ti 1,8 1,8 1,9 1,8 1,8
z::,
<3

Gratie�ti 6,8 6,8 6,8 6,8 6,7

Tohatin 2,8 2,8 2,8 2,9 2,8
Tru�eni 10,5 10,5 10,5 10,5 10,4
Stauceni 8,9 8,9 8,9 9 9,1
202 Tabel 10.1 203
 Domenii din municipiul Chisinau
,
EVALUAREA SITUATIEI SOCIAL-ECONOMICE А
SECTORULUI URBAN. Denumirea domeniului Numarul de
Nr.
INDUSTRIILE CHEIE, EFICIENTA �1 PERSPECTIVELE DE intreprinderi, unit.

DEZVOLTARE 1 Servicii auto

Chi�inau
164
2 Hartie, carton, produse din acestea 28
lndicator al dezvoltarii socio-economice а municipiului Chi�inau pentru 3 Prestari servicii 391
2015-2018 4 Servicii de afaceri 880
5 Lemn, produse din lemn 44
nr. Unitatea de masura 2015 2016 2017 2018 6 Afaceri editoriale �i poligrafice 164
Comert 7 Cercetare �i dezvoltare 321
1.1 Vanzari cu amanuntul а mln. 30 967,6 35 352,6 37826,4 30 082,0 8 Moblla 156
bunurilor lei 9 Servicii medicale 371
1.2 in % comparativ cu anul % 100,2 102,5 101,5 100,0 10 Metal, produse din acestea 59
precedent 11 lmobll 187
Tabel 10.1.1 12 Educatie �i cultura 532
13 Organizatii puЫice 125
Numarul de Tntreprinderi Tnregistrate Tn limitele municipiului Chi�inau 14 Organizatii �i institЩii 202
15 Organizarea odihnei 853
Nr. Denumirea localitatii Cantitatea, unitati 16 Furnizori de utilitati 22
1 Chi�inau 10852 17 lndustria alimentara 403
2 Bacioi (inclusiv Braila) 21 (3) 18 Agricultura �i silvicultura 207
3 Bubueci 19 19 Servicii de asigurare 145
4 Bude�ti 11 20 Structuri �i corporale de constructii 283
5 Vadul-lui-Voda 38 21 Constructi i 544
6 Vatra 32 22 Produse din tutun 23
7 Ghidighici 8 23 Textile, piele �i produse din acestea 251
8 Gratie�ti (inclusiv Hulboaca) 36 (3) 24 Difuzare ТV �i radio 32
9 Durle�ti 72 25 Tehnica �i echipamente 170
10 Codru 34 26 Comert 3 252
11 Colonita 11 27 Transport �i comunicatii 451
12 Cricova 24 28 Servicii financiare 354
13 Cruze�ti 6 29 lndustria chimica �i а sticlei 123
14 Stauceni (inclusiv Goianul Nou) 72 (3) 30 Echipamente electrice �i electronice 66
15 Singera (inclusiv Dobruja/Revaca) 37 (3/ 1) 31 Bijuterii, arte aplicative 49
16 Tohatin 8 Total 10852
::,
><(
17 Tru�eni (inclusiv Dumbrava) 19 (1) z
uj.
Tabel 10.1.3 I
18 Ciorescu 14 (.)
19 Condrita fara informatii ....J
а:
::,
Total 11 314 <3
Tabel 10.1.2
z::,

204 205
 Numarul intre- Numarul intre-
Nr. Denumirea domeniului Nr. Denumirea domeniului
prinderilor, unit. prinderilor, unit.
Bacioi (inclusiv Braila - numarul 10) Vatra
1 Organizatii �i institЩii 1 1 Servicii de afaceri 1
2 Organizarea odihnei 1 2 lmobll 1
3 lndustria alimentara 5 3 Educatie �i cultura 2
4 Agricultura �i silvicultura 1 4 Organizatii puЫice 1
5 Constructii 1 5 Organizatii �i institЩii 1
6 Structuri �i materiale de constructii 2 6 Organizarea odihnei 1
7 Comert 5 7 Furnizori de utilitati 1
8 Transport �i comunicatii 1 8 lndustria alimentara 2
9 Servicii financiare 1 9 Agricultura �i silvicultura 1
10 lndustria alimentara 3 10 Structuri �i materiale de constructii 3
Total 21 11 Constructii 3
Bubueci 12 Textile, piele, produse din acestea 1
1 Servicii de afaceri 2 13 Comert 9
2 Lemn, produse din lemn 2 14 Transport �i comunicatii 4
3 lmobll 1 15 Servicii financiare 1
4 Educatie �i cultura 1 Total 32
5 Organizatii �i institЩii 1 Ghidighici
6 lndustria alimentara 3 1 Educatie �i cultura 1
7 Structuri �i materiale de constructii 2 2 Organizatii �i institЩii 1
8 Comert 5 3 Structuri �i materiale de constructii 2
9 Transport �i comunicatii 1 4 Constructii 1
10 Servicii financiare 1 5 Comert 2
Total 19 6 Transport �i comunicatii 1
Bude,ti Total 8
1 Organizatii �i institЩii 1 Gratie�ti (inclusiv Hulboaca - numerele 13-15)
2 Organizarea odihnei 1 1 Servicii auto 1
3 lndustria alimentara 3 2 Metal, produsele din el 1
4 Agricultura �i silvicultura 1 3 Educatie �i cultura 2
5 Constructii 1 4 Organizatii �i institЩii 1
6 Comert 2 5 lndustria alimentara 6
7 Transport �i comunicatii 2 6 Agricultura �i silvicultura 2
Total 11 7 Constructii 2
Vadul-lui-Voda Водэ 8 Structuri �i materiale de constructii 4 ::,
><(
1 Moblla 1 9 Comert 6 z
uj.
2 Servicii medicale 3 10 Transport �i comunicatii 3 I
(.)
3 Organizatii �i institЩii 1 11 Servicii financiare 4 ....J
а:
::,
4 Organizarea odihnei 25 12 Bijuterii �i arte aplicative 1
z::,
<3
5 Furnizori de utilitati 1 13 Educatie �i cultura 1
6 lndustria alimentara 1 14 Agricultura �i silvicultura 1
7 Comert 4 15 Transport �i comunicatii 1
8 Transport �i comunicatii 2 Total 36
Total 38
206 207
 Numarul intre- Nr. Denumirea domeniului Numarul intre-
Nr. Denumirea domeniului
prinderilor, unit. prinderilor, unit.
Durle,ti Colonita
1 Servicii auto 1 1 Lemn, produse din lemn 1
2 Hartie, carton, produse din acestea 1 2 Moblla 1
3 Prestari servicii 4 3 Organizatii puЫice 1
4 Servicii de afaceri 1 4 Organizatii �i institЩii 2
5 Afaceri editoriale !?i poligrafia 2 5 Organizarea odihnei 2
6 Moblla 3 6 Comert 1
7 Metal, produse din el 4 7 Transport �i comunicatii 2
8 lmobll 1 8 lndustria chimica �i а sticlei 1
9 Educatie �i cultura 5 Total 11
10 Organizatii puЫice 1 Cricova
11 Organizatii �i institЩii 1 1 Servicii auto 1
12 lndustria alimentara 5 2 Servicii de afaceri 1
13 Agricultura �i silvicultura 3 3 Educatie �i cultura 2
14 Constructii 8 4 Organizatii �i institЩii 1
15 Textile, piele !?i produse din acestea 3 5 lndustria alimentara 6
16 Comert 18 6 Agricultura �i silvicultura 1
17 Transport �i comunicatii 5 7 Constructii 3
18 Servicii financiare 3 8 Structuri !?i materiale de constructii 2
19 lndustria chimica �i а sticlei 3 9 Comert 4
Total 72 10 Transport �i comunicatii 1
Codru 11 Servicii financiare 2
1 Servicii auto 2 Total 24
2 Servicii de afaceri 1 Tohatin
3 Cercetare �i dezvoltare 2 1 Organizatii �i institЩii 1
4 Servicii medicale 1 2 Organizarea odihnei 2
5 lmobll 2 3 lndustria alimentara 1
6 Educatie �i cultura 1 4 Constructii 2
7 Organizatii �i institЩii 1 5 Comert 1
8 Organizarea odihnei 1 6 Transport �i comunicatii 1
9 lndustria alimentara 1 Total 8
10 Agricultura �i silvicultura 1 Ciorescu
11 Constructii 6 1 Servicii auto 2
12 Tehnica �i echipamente 1 2 Servicii de afaceri 2 ::,
><(
13 Comert 13 3 Lemn, produse din lemn 1 z
uj.
14 lndustria chimica �i а sticlei 1 4 Cercetare �i dezvoltare 1 I
(.)
Total 34 5 Educatie �i cultura 2 ....J
а:
::,
Cruze,ti 6 lndustria alimentara 1
z::,
<3
1 Metal, produse din el 1 7 Constructii 1
2 Organizatii �i institЩii 2 8 Transport �i comunicatii 3
3 Constructii, structuri !?i materiale de constructii 2 9 Servicii financiare 1
4 Transport �i comunicatii 1 Total 14
Total 6

208 209
 Nr. Denumirea domeniului Numarul intre- Nr. Denumirea domeniului Numarul intre-
prinderilor, unit. prinderilor, unit.
Stauceni (inclusiv Goianul Nou- numerele 18-20) Tru,eni (inclusiv Dumbrava - numarul 11)
1 Servicii auto 1 1 Servicii de afaceri 1
2 Hartie, carton, produse din acestea 1 2 Moblla 1
3 Prestari servicii 1 3 Educatie �i cultura 2
4 Metal, produse din el 1 4 Organizatii �i institЩii 1
5 lmobll 1 5 lndustria alimentara 2
6 Educatie �i cultura 4 6 Agricultura �i silvicultura 2
7 Organizatii puЫice 2 7 Constructii 1
8 Organizatii �i institЩii 1 8 Comert 5
9 Organizarea odihnei 1 9 Transport �i comunicatii 1
10 lndustria alimentara 2 10 Servicii financiare 2
11 Agricultura �i silvicultura 6 11 Transport �i comunicatii 1
12 Constructii 4 Total 19
13 Structuri �i materiale de constructii 1 Tabel 10.1.4
14 Tehnica �i echipamente 4
15 Comert 34
16 Transport �i comunicatii 3
17 Servicii financiare 2
18 lndustria alimentara 1
19 Structuri �i materiale de constructii 1
20 Cercetare �i dezvoltare 1
Total 72
Singera (inclusiv Dobruja- numerele15-17 !?i Revaca- numarul 18)
1 Lemn, produse din lemn 1
2 Moblla 1
3 Servicii medicale 1
4 Educatie �i cultura 1
5 Organizatii �i institЩii 1
6 Organizarea odihnei 1
7 lndustria alimentara 1
8 Agricultura �i silvicultura 1
9 Constructii 1
10 Structuri �i materiale de constructii 1
11 Tehnica �i echipamente 2 ::,
><(
12 Comert 19 z
uj.
13 Transport �i comunicatii 1 I
(.)
14 Servicii financiare 1 ....J
а:
::,
15 lndustria alimentara 1
z::,
<3
16 Comert 1
17 Transport �i comunicatii 1
18 Comert 1
Total 37

210 211
 Lista bunurilor si serviciilor din suburbli Bunuri !?i servicii
Vatra
Bunuri !?i servicii
Primaria
Bacioi
Gradinita
Primaria
Servicii po�tale
Gradinita
Banca comerciala
Servicii po,tale
Promovarea turismului
Acordare de credit, servicii de asigurare
Tricotaje pentru femei. Tmbracaminte sportiva
Furnizor de internet, Salon telefonie moblla (vanzare telefoane moblle !?i accesorii,
Club de noapte. Bazine de inot
produse �i servicii ale operatorilor de telefonie moblla)
Rachiu, Lichioruri, Vin spumant, Bauturi slab alcoolice
Reparatia �i intretinerea echipamentelor de Ьirou
Carne !?i produse de carne
Electrocasnice, Produse chimice de uz casnic
Carne, produse din carne, prelucrate �i conservate
Sala de banchete
Prune uscate
Biscuф
Transport de energie electrica �i conexiunea tehnologica la retelele de distributie а energiei
Mezeluri fierte, Mezeluri de vita afumate, Mezeluri uscate, Carne �i produse de vita,
electrice
miel, capra, cal, porc �i altele, congelate
Panouri sandwich. Sisteme de evacuare а fumului. Profile usoare
, din otel
, zincat
Ferestre, u�i, constructii din profile PVC-metal
Piatra de placare, gresie, Pietre funerare
Magazin de materiale de constructii �i casnice
Piatra bruta, Extragerea materialelor naturale
Brichete din lemn, brichete din carbune, brichete din floarea soarelui
Nisip de constructie, Piatra sparta
Echipamente pentru cre�terea iepurilor
Fitinguri pentru conducte (flan�e. coturi, supape, roblnete)
Constructii industriale �i civile, Vanzare apartamente, Constructii benzinarii
Transport de marfa international, Expediere de marfuri
Materiale de constructii
Produse din beton armat
Pardosele industriale din beton
Braila
Benzinarie
Gradinita
Dopuri din pluta. Acoperiri din pluta pentru pereti �i pardosele
Produse din carne
Brichete din turba
Alte produse industriale
Bunuri !?i servicii lnstalarea �i repararea tahografelor
Bude,ti Tnchirieri spatii
Primaria Constructii de cladiri �i instalatii, Constructii de benzinarii
Servicii po,tale lnstruire privind securitatea muncii pentru angajatori �i angajati
Magazin alimentar Proiectarea sistemelor de ventilatie �i climatizare
Struguri. Struguri de masa proaspeti lnstalarea �i repararea camioanelor frigorifice
Bere. Cvas Transport rutier international de marfa
Bere artizanala. Cvas
Ro!?ii murate. Castraveti murati. Varza murata ::,

Club de hipism z
><(

uj.

Servicii de ridicare �i transport. Servicii de transport I

(.)

Constructia structurilor in cofraj fix ....J

а:
::,

Benzinarie <3
z
::,

212 213
 Bunuri !?i servicii Bunuri !?i servicii
Bubueci Dur1e,ti
Primaria Primaria
Servicii po,tale Gradinita
Farmacie Liceu
lnstruire pentru specialitati de larg profil �coala auto
Acordare de credit, servicii de asigurare Servicii po,tale
Servicii contablle, consultatii contablle Banca comerciala
Servicii Tn domeniul facturarii, contabllitatii �i auditului financiar; servicii de consultanta Tn Farmacie
domeniul impozitarii Supermarcheturi
Servicii imoblliare legate de vanzarea de imoblle Cafea naturala
Carne �i produse de vita, miel, capra, cal, porc �i altele Miere naturala
Biscuф, Pesmeti Alte legume proaspete, mere, fructe
Bere artizanala. Cvas Rechizite �i articole de Ьirou
Chibrite, Ulei de floarea soarelui, Otet de masa Florarie
Jucarii Tn cutii sau truse Produse din plastic, turnare mase plastice
U�i !?i ferestre din profile PVC-metal. U!ii !?i ferestre din profile de aluminiu. Corp mobllier Vopsele !?i lacuri
Utilaj nestandart, Alte produse metalice finite
U�i !?i ferestre din lemn Utilaj de panificatie !?i patiserie
U�i din lemn masiv Servicii auto, Piese auto
Pelicula adeziva. Tapete CaЫuri cu fibra optica pentru transmiterea de date
Piatra pentru zidarie, Blocuri pentru pereti din beton armat, Amestecuri uscate, Ardezie Echipamente de purificare �i tratare а apei
Pastrarea produselor Tn frigidere, Pastrarea fructelor �i strugurilor
Bunuri !?i servicii Perne, Paturi matlasate, Paturi de calatorie
Vadul-lui-Voda Curatare covoare, Curatare mobllier tapitat, Servicii de curatenie
Primaria Poligrafie de reclama, Tipografie
Servicii po,tale Demontare �i demolare cladiri �i alte constructii,
Baza de odihna Camioane, Autobasculante, Autobuse
Baza de odihna, Bazine de Tnot, Sala de conferinte, Saune !?i sali de aburi Materiale hidroizolatoare !?i de acoperi�
Baza de odihna, Organizarea de compeЩii sportive, Tabara pentru copii Constructii civile �i industriale, Lucrari de reparatii !?i constructii
Hotel. Complex turistic de divertisment suburban Chirie instrumente de constructie
Hotel, Restaurant, Sala de banchet, Organizarea de conferinte Constructii civile
Hoteluri de apartamente, Baza de odihna Confectionarea Tn masa а articolelor de cusut
Tabara pentru copii
Tabara pentru copii, Organizarea de evenimente corporative, prezentarilor, jublleelor
Bunuri !?i servicii
lnstruirea !?i reabllitarea copiilor cu nevoi speciale ::,
Cruze,ti ><(
z
Federatia sportiva
Primaria uj.
Spitale �i sanatorii I
Servicii po,tale (.)
Magazin alimentar, Magazin de produse industriale ....J
а:
::,
Piatra decorativa !?i de constructie prelucrata, Piatra naturala, taiata, prelucrata !?i
Supermarcheturi
finisata, Pervazuri, trepte, Ыaturi de mese, ,eminee din piatra, Placare cu placi din piatra
z::,
<3
Cafenele �i gresie
Carne de pasare, proaspata sau racita
Alte produse finite din metal, Grile, garduri, роф metalice, Rafturi metalice, U�i metalice
Furnizor de internet, Salon telefonie moblla
Design interior. Moblla bucatarie. Moblla la comanda. Moblla pentru casa Proiectare tehnica а instalatiilor de alimentare cu ара !?i canalizare. Montare
Stingatoare de incendiu, Reparatia �i Tncarcarea stingatoarelor retele de alimenatare cu ара rece !?i calda. Forarea pЩurilor de ара
214 215
 Bunuri !?i servicii Bunuri !?i servicii
Gratie!?ti Stauceni
Primaria Primaria
Gradinita Gradinita
Liceu Liceu
Servicii po,tale Servicii po,tale
Farmacie Acordare de credit, servicii de asigurare
Acordare de credit, servicii de asigurare Farmacie
Supermarcheturi Hotel
Produse piscicole marine Aziluri temporare pentru oamenii strazii, Ajutor social
Oua de рrереЩа Tn coaja proaspete Supermarcheturi
Pui gaina de rasa carne-oua Magazin alimentar
Bere Ыonda, Bere bruna Magazin agro
Produse de vin �i rachiu, bauturi alcoolice Pastrarea produselor Tn frigidere
fmpletitura din nuele de rachta, mobllier din rachita, garduri din rachita Furnizor de internet, Salon telefonie moblla
Transport de marfa international, Expediere de marfuri Benzinarie
Beton gata de turnare Tehnica agricola
Benzinarie, Statii de alimentare auto cu gaz natural Centru comercial
Reparatii jante auto Ambalaj Bag-in-Box. Sticle din mase plastice
Pompe aer auto manuale �i de picior Transport de marfa international
Lucrari de acoperi�. Lucrari de ventilare Produse chimice de uz casnic. Produse cosmetice !?i parfumerie
Constructii civile. Vanzari de apartamente Marfuri pentru copii
Ferestre din PVC cu geamuri termopane. Accesorii pentru ferestre !?i U!?i Repararea echipamentelor de combustibll ale motoarelor diesel
Blocuri ceramice pentru pereti Pesticide �i alte produse agrochimice
Pietri�, nisip, argila �i caolin (argila alba) Baza en gros, Margarina, Magiun, Gem, Grasimi vegetale !?i fri,ca
Produse metalice finite pentru gradina Tevi din inox
Hulboaca Benzinarie, Benzina, Produse petroliere
Gradinita Constructii civile, Vanzari apartamente
Apicultura Pavaj. Fortan. Lucrari de reparatii �i constructii
Transport de marfa international Goianul Nou
Benzinarie, Nisip de constructii
Mezeluri afumate
Dezvoltare �i implementare software

Bunuri !?i servicii

Ghidighici
::,
Primaria ><(
z
Gradinita uj.
Servicii po,tale
I
(.)
....J
Produse alimentare, DistribЩia produselor alimentare, Flori
а:
::,

Produse din piatra naturala. Pervazuri, trepte, Ыaturi de masa, �eminee din piatra
z::,
<3

Electrocanice, Frigidere de uz casnic, Ma�ini de spalat de uz casnic

Lucrari de marcare rutiera !?i alte marcari, Constructii de poduri, Constructia retelelor
rutiere stradale, Lucrari de terasamente
Pietre funerare, Marmura prelucrata �i produse din aceasta, Granit �i produse din acesta,
Grilaje, Garduri, роф metalice
216 217
 Bunuri !?i servicii Bunuri !?i servicii
Codru STngera
Primaria Primaria
BiЫioteca Gradinita
Farmacie Servicii po,tale
Centru medical. Medicina antiTmbatranire. Medicina estetica Banca comerciala
Spital, lnstitЩii de reabllitare psihiatrica Produse �i servicii ale operatorilor de telefonie moblla
Studii clinice cu medicamente Farmacie, Optica: selectarea, vanzarea, productia �i repararea ochelarilor
Comert en gros cu fructe �i legume Supermarcheturi
Finisare fatade, Constructii Magazine de produse din vin �i rachiu, Produse de tutun
lepuri, iepuri de casa Fructe, Fructe de padure, Piersici, Cire�e, Cap�uni
Alte jucarii Nuci decojite. Alune
Constructii civile �i industriale Produse petroliere, Combustiblli �i lubrifianti
Taierea cu diamant а betonului Gaze combustiblle artificiale, Produse petroliere
Electrocan ice Magazin de produse chimice de uz casnic
Magazin de materiale de constructii Pavaj, Placi de fatada
lnstrumente �i echipamente medicale Baza en gros
Etan�ari, dispozitive de Ыосаrе �i etan�are Dezvoltarea �i productia de echipamente tehnologice
Servicii auto (instalare echipamente cu gaz la automobll) Saltele ortopedice, Perne din puf
fnchirieri de spatii Benzinarie, Benzina auto, Produse petroliere
Cumparare-vanzare de bunuri imoblliare, Servicii imoblliare Constructii civile �i industriale
Ара de masa Dobruja
Constructii de drumuri Gradinita
Aspiratoare Tncorporate Servicii po,tale
Farmacie
Revaca
Bunuri !?i servicii Produse agricole, Lazi din lemn
Colonita
Primaria
Servicii po,tale
Bunuri !?i servicii
Servicii po,tale
Tohatin
Zona de odihna
Primaria
Zona de odihna, Saune �i bai de abur
Servicii po,tale
Desfa�urarea slujbelor religioase, Manastiri
Pensiune turistica. Restaurant. Saune �i bai de aburi
Paleti fnchiriere �i leasing de ma�ini �i echipamente de constructii pentru constructii civile
Produse din cauciuc non-standard tractoare pentru constructii �i deplasarea solului, gredere, compactoare cilindru, ::,
><(
Moblla pentru casa buldozere, excavatoare, Tncarcatoare ), Lucrari pentru marcare rutiera �i alte marcaje, z
uj.
Benzinarie, Benzina auto, Produse petroliere lndicatoare rutiere metalice I
(.)
lndicatoare rutiere metalice ....J
а:
::,
Produse alimentare din carne, inclusiv din carne de pasare. Cafenea
z::,
<3
Lenjerie de corp pentru femei, costume de baie, halate pentru femei

218 219
 Bunuri !ii servicii Bunuri !ii servicii
Cricova Tru,eni
Primaria Primaria
Gradinita Gradinita
Liceu Servicii po�tale
Servicii po,tale Banca comerciala
Banca comerciala Acordare de credit, servicii de asigurare
Acordare de credit, servicii de asigurare Furnizor de internet, Salon telefonie moblla
Supermarcheturi Supermarcheturi
Produse alimentare din carne Carne �i produse din carne
Vin Fructe, Prune uscate
Excursii Flori
Blocuri de calcar taiat (cotelet) Benzinarie
Bauturi alcoolice distilate, rachiuri, lichioruri Constructii civile �i industriale
Servicii de brokeri vamal Pulverizatoare agricole
Constructii de retele tehnice !ii utilitati Moblla pentru casa
lnstalarea sistemelor de alimentare cu ара Electrocasnice
Cosmetice �i parfumerie, Produse chimice de uz casnic Expediere de marfuri
fngra�aminte organice Dumbrava
Magazin de produse chimice de uz casnic Testarea mijloacelor de transport
Piese de caroserie, Piese auto, Electrica auto Tabel 10.1.5
Ferestre, U�i din PVC
Produse farmaceutice de baza

Bunuri !ii servicii

Ciorescu
Primaria
Gradinita
Liceu
Servicii po,tale
Banca comerciala
Traduceri scrise cu legalizare
Consultanta privind implementarea sistemelor de management
Bere, Cvas ::,
><(
Transport de marfa international. Expediere de marfuri z
uj.
Ferestre, U!ii de lemn I
(.)
Proiectarea instalatiilor de alimentare cu gaze ....J
а:
::,
Piese auto, Chimie �i cosmetica auto
z::,
<3
Servicii de brokeri vamal. Logistica transportului
Transport de marfa international. Expediere de marfuri
Servicii auto

220 221
 Lista celor mai mari agen!i economici din Chi�inau Lista celor mai mari agenti economici in suburbli

Nr. Denumirea Domeniu Bunuri si servicii Venituri din Profit net, Nr. Denumirea Domeniu Bunuri si servicii Venituri din Profit net,
companiei vanzari, lei lei companiei vanzari, lei lei
1 AIR MOLDOVA Transport �i Transport aerian 3 172 008 ООО -99 765 ООО Bacioi
comunicare de pasageri 1 ARMO-BETON Structuri �i Produse din 95 490 ООО 5 200 ООО
materiale de beton armat
2 ORANGE Furnizor de 2 911 868 ООО 442 398 ООО constructii
MOLDOVA internet 2 ORANGE Vanzari Furnizor de 119 664 ООО 3 015 ООО
3 MOLDRETAIL Vanzari Supermarkete 2 837 114 ООО 61 889 ООО MOLDOVA, internet, Salon
GROUP ORANGE telefonie moblla
4 LUKOIL-Moldova Retele de 5 142 379 ООО 38 895 ООО 3 NELI МОТ-СОМ, Vanzari Magazin de mate- 119 664 ООО 3 015 ООО
benzinarii NANU MARKET riale de constructii
5 MOLDOVAGAZ Furnizor de Alimentare cu gaze 6 497 237 ООО 191 492 ООО ВдСЮI �i marfuri de uz
6 TERMOELECTRICA utilitati Energie electrica 2 715 064 ООО 185 418 ООО casnic
7 PREMIER ENERGY DistribЩia �i 4 827 058 ООО 54 749 ООО Total 334 818 ООО 11 230 ООО
8 ENERGOCOM transportul 3 702 731 ООО 22 142 ООО Bubueci
energiei electrice 1 DANVLADOR Structuri �i Piatra �i beton 18 260 ООО -8 ООО
9 ROMPETROL Vanzari Produse petroliere 5 213 861 ООО 38 124 ООО materiale de
MOLDOVA constructii
10 AGROFLORIS - Productie agricola 3 290 445 ООО -52 778 ООО 2 V.COLUN Vanzari Magazin 79 456 ООО 3 778 ООО
NORD alimentar
Total 40 309 765 ООО 882 564 ООО 3 MICROIMPRUMUT, Servicii Tmprumuturi 17 945 ООО 1 411 ООО
Filiala BUBUIECI financiare �i leasing
Tabel 10.1.6
Total 115 661 ООО 5 181 ООО
Bude�ti
1 GUTAROM lndustria Uzina de 24 793 ООО 1 495 ООО
alimentara conserve

2 PETROM- Vanzari Benzinarii 295 625 ООО 47 273 ООО

MOLDOVA,
РЕСО-112
3 CLUBUL DE Organizarea Club de hipism 31 599 ООО о
HIPISM SPARTA odihnei

Total 352 017 ООО 48 768 ООО

Ghidighici
::,
1 RUTADOR Structuri �i Pietre funerare, 295 625 ООО 47 273 ООО ><(
z
materiale de Marmura uj.
constructii
I
(.)
....J
2 LABRODORIT Vanzari Electrocanice 7 765 ООО -77 ООО
а:
::,
СООР,
z::,
<3
LABRODORIT
3 MOVENI LUX Constructii Constructii de 251 969 ООО 6 656 ООО
poduri, retele
Total rutiere 555 359 ООО 53 852 ООО

222 223
 Nr. Denumirea Domeniu Bunuri si servicii Venituri din Profit net, Nr. Denumirea Domeniu Bunuri si servicii Venituri din Profit net,
companiei vanzari, lei lei companiei vanzari, lei lei
Vadul-lui-Voda Gratie,ti
1 ODISEU Organizarea Hotel. Complex 295 625 ООО 47 273 ООО 1 VIODOR-ART Bijuterii, Arte Tmpletituri din 5 920 ООО -779 ООО
odihnei turistic de aplicate nuele de rachita
divertisment
extraurban
2 BOIAR GRUP lndustria Produse din vin 18 765 ООО -1 198 ООО
2 ZIDARUL-PRIM, Organizarea Baza de odihna 295 625 ООО 47 273 ООО alimentara �i rachiu
Baza de odihna odihnei
IMPULS 3 G&V TRANS GRUP Transport �i Transport 4 958 ООО -680 ООО
3 ASOCIATIA Servicii lnstruirea �i 295 625 ООО 47 273 ООО comunicare international
MOTIVAТIE DIN medicale reabllitarea de marfa
MOLDOVA copiilor cu nevoi Total 29 643 ООО -2 657 ООО
speciale Durletti
Total 886 875 ООО 141 819 ООО 1 RADCOR-PRIM Vanzari Uleiuri �i lubrifianti 47 452 ООО 10 575 ООО
Vatra tehnici �i auto
1 EUROPANEL Vanzari Panouri sandwich. 119 664 ООО 3 015 ООО
GROUP Sisteme de evacu- 2 GALERIA MOBILEI, Mobllier Mobllier pentru 295 625 ООО 47 273 ООО
are а fumului SECTORUL DE spatii de alimen-
2 CALCAR, Sectorul Structuri �i Piatra bruta. 295 625 ООО 47 273 ООО PRODUCERE tare puЫica
de producere materiale de Extragerea resur- 3 MOLDPRESA Vanzari Rechizite �i 416 895 ООО 26 647 ООО
constructii selor naturale GRUP articole de Ьirou
3 SALAMER-COM, lndustria Carne �i 295 625 ООО 47 273 ООО
FILIALA CHl�INдU alimentara produse din Total 759 972 ООО 84 495 ООО
1"'.ai:JlP Codru
Total 710 914 ООО 97 561 ООО 1 TAROL-DD Vanzari Electrocanice, 318 054 ООО 27 456 ООО
Tru,eni articole de uz
1 ORANGE Vanzari Furnizor de 119 664 ООО 3 015 ООО casnic, mobllier
MOLDOVA, internet, Salon 2 FARMACIA Vanzari Farmacie 295 625 ООО 47 273 ООО
ORANGE telefonie moblla FAMILIEI, Filiala
2 PETROM- Vanzari Benzinarie 295 625 ООО 47 273 ООО Chisinau
MOLDOVA, 3 COSTODAR IMPEX Vanzari Comert en gros 119 664 ООО 3 015 ООО
РЕСО-143 de fructe �i
3 GLOBAL STORE Vanzari Electrocasnice, 272 656 ООО 15 165 ООО legume
lnventar de Total 733 343 ООО 77 744 ООО
gradina Colonita
Total 687 945 ООО 65 453 ООО 1 AVALANCHA Lemn, Paleti 9 059 ООО 440 ООО
::,
TECHNOLOGIES produse din ><(
z
lemn uj.
2 ARTVENT RTD, Mobllier 869 ООО 294 ООО I
Mobllier pentru (.)
....J
Fabrica de moblla casa
а:
::,
3 PRESTIGIU BRAND Organizarea Baza de odihna, 779 ООО 306 ООО
z::,
<3
odihnei Saune si bai de aburi
Total 10 707 ООО 1 040 ООО

224 225
 Nr. Denumirea Domeniu Bunuri si servicii Venituri din Profit net, Nr. Denumirea Domeniu Bunuri si servicii Venituri din Profit net,
companiei vanzari, lei lei companiei vanzari, lei lei
Ciorescu Stauceni
1 GALIARIS-COM lndustria Bere, Cvas 11 316 ООО 1985 ООО 1 METRO CASH & Vanzari Centru comercial 1936 460 ООО 48 301 ООО
alimentara CARRY MOLDOVA
2 MAESTRO-NUT Vanzari Jucarii, 533 760 ООО 10 338 ООО
2 ENERGBANK, Servicii Banca 295 62 5 ООО 47 2 73 ООО Suvenire
Agentia nr. 1 financiare comerciala
Filialei CRICOVA 3 ROGOB lndustria Mezeluri 52 5 32 3 ООО 29 317 ООО
3 SAMOTLOR-GAZ Constructii Proiectarea 4 169 ООО 559 ООО alimentara afumate
instalatiilor de
alimentare de gaze Total 2 995 543 ООО 87 956 ООО
Singera
1 CABACOM-C.A.D., Tehnica �i Tehnica agricola 119 664 ООО 3 015 ООО
Total 311 110 ООО 49 817 ООО Filiala Singera echipamente
Cricova
2 CARLSBERG Vanzari Baza en gros 295 62 5 ООО 47 2 73 ООО
1 CRICOVA lndustria Vin spumant, 310 400 ООО 15 855 ООО de produse
2 CRICOVA, alimentara Vin de marca, 118979 ООО 2 46 ООО 3 PURATOS-MOLD Vanzari Coloranti naturali, 156997 ООО 18 752 ООО
Magazinul Struguri, Vin de Uleiuri �i grasimi
colectie vegetale �i
3 RENAISSANCE- Bauturi alcoolice 295 62 5 ООО 47 2 73 ООО animale
PERFECT, Filiala distilate, Rachiu,
Lichioruri Total 572 2 86 ООО 69 040 ООО
Totiatin
Total 72 5 004 ООО 63 374 ООО
1 LA HANUL LUI Organizarea Pensiune 2 952 ООО -313 ООО
Cruze,ti VASILE odihnei turistica,
1 PARADISUL Structuri �i Piatra 788 ООО 146 ООО Restaurant
PIETREI materiale de decorativa �i 2 VIZPREM Constructii fnchiriere �i 1982 ООО 290 ООО
constructii de constructie leasing de ma�ini
2 FABRO - FIER Metal, produse Grilaje, garduri, 358 ООО 91 000 de constructii
din el роф metalice 3 GEANS-STIL Organizarea Pensiune turistica, 8 411 ООО 516 ООО
odihnei Restaurant, Saune
3 NEOVIRT Constructii Proiectare 5 097 ООО 609 ООО
inginereasca Total 13 345 ООО 493 ООО
Tabel 10.1.7
Total 6 2 43 ООО 846 ООО

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
::,
а:
<3
z::,

226 227
 Analiza pietei imoblliare in municipiul Chi�inau Lista centrelor comerciale moderne 1n Chi�inau

Pentru formarea imaginei globale а perspectivelor de dezvoltare ale municipalitatii au Numar Denumirea Suprafata
Adresa Formatul
fost analizate segmentele cheie ale pietei imoЬiliare - rezidentiale, de Ьirouri, inchiriablla, m.p.
comerciale, hoteliere. Aceasta analiza va permite determinarea gradului de asigurare 1 MallDova 25 500 Strada Arborilor 21, de sector
а unor zone separate cu oЬiecte de prestari servicii, locuri de munca, va permite shopping Chi�inau 2025,
identificarea localizarii populatiei, disponiЬilitatea locurilor de munca �i spatiilor Moldova
comerciale. 2 Jumbo 27000 Bulevardul Decebal de sector
23/1, Chi�inau 2002,
Moldova
Analiza pietei imobllelor comerciale in or. Chi�inau 3 Megapolis 7500* Strada Mihai de sector
(in format street retail �i centre comerciale) Mall * Sadoveanu 42/6,
Chi�inau, Moldova
OЬiectivele moderne includ 9 centre comerciale amplasate Tn intravilanul ora�ului 4 Zity Mall 12 500 Strada Calea le�ilor de sector
Chi�inau, Tn format de la microsector la sector. Tn municipiu nu exista oЬiective de 8, Chi�inau, Moldova
format urban �i mai mare. Suprafata totala а centrelor comerciale moderne din 5 Atrium (ТЦ) 25 000 Strada Albl�oara 4, de sector
Chi�inau este de 126 mii m2 de suprafata TnchiriaЬila (GLA - Gross leasaЫe area). Tn Chi�inau 2001,
acela�i timp, nivelul de asigurare cu spatii comerciale este de 181 mp per 1 ООО de Moldova
locuitori ai orщ,ului Chisinau, iar avand Tn vedere са de aceleasi oЬiective se 6 Sun City 8 200 Alexander Pushkin St de microsector
folosesc locuitorii Tntregului municipiu - 151 m2 per 1000 locuitori. 32,
7 Grand Hall 12 078 Bulevardul de sector
Nivelul de asigurare cu spatii comerciale Constantin Negruzzi
2/4, Chi�inau 2001
Orientandu-ne la ora�ele din Rusia, Tn саге ponderea centrelor comerciale reprezinta
8 Plaza & Plaza 5 600 Strada Constantin de microsector
о parte semnificativa din suprafata totala а spatiilor comerciale, se poate observa са
+ Brancu�i 3, Chi�inau
pentru ora�ele cu о populatie de рапа la 1 milion de locuitori, indicatorul asigurarii cu
2038, Moldova
spatii comerciale la nivelul de 300-350 m2 per 1 ООО de locuitori este la limita: peste
acest nivel puterea de cumparare а cetatenilor nu este capaЬila sa sustina cre�terea 9 Marks 3 000 Bulevardul Moscova de microsector
pietei fara stagnarea oЬiectelor existente. 11/5, Chi�inau,
Moldova
Tn acela�i timp, exista 4 oblecte ре piata care functioneaza in formatul pietelor ре mai multe
laroslavl 356
niveluri. Aceste oblecte concureaza din cauza segmentului de pret mai scazut al produselor
ljevsk
oferite, dar nu au un concept, nu au planuri de renovare �i nu sunt considerate oblecte
Riazan moderne de inalta calitate.
lrkutsk 10 Elat
Lipetk 11 UNIC
Toliatti 12 Gemeni
Vladivostok 13 Zorille
Saratov
Tabel 10.1.9
Novokuznetk
><(
Penza

Kemerovo
Numarul pietelor in fiecare sector al mun. Chi�inau
Astrahan
Habarovsk
Nr. Denumirea Numarul de oblective comerciale ре sectoare, unitati Total
Naberejnie Celni
Centru Botanica Buiucani R'i�cani Ciocana
1 1 1 1 1
Ulianovsk
Tomsk -57
1 1 Piete 13 8 8 4 3 36
Kirov -54 Tabel 10.1.10
Figura 10.1.8
228 229
.. ... .. ...
1 1
� �
� �

�
� " N �
.. 1 � �
�

r
� �
,
С) - С) r
� �
,

�
� .. �
�

' ,,,

Figura 10.1.11 Figura 10.1.12

Zona de acoperire а centrelor comerciale moderne, de peste 10 mii m2. AccesiЬilitatea pietonala а centrelor comerciale moderne

In zona acoperita de centre comerciale cu о suprafata de peste 1О mii m2

locuiesc 171,6 mii de locuitori, сееа се reprezinta 20,5% din populatia totala а
municipiului. lmoЬilele cu un format mai mic, situate Tn microsectoare, nu au un set
suficient de servicii pentru а atrage vizitatori din alte sectoare, prin urmare,
principalul cadru comercial al ora�ului este format din imoЬilele cu о suprafata de
peste 1о mii de m2, саге pot oferi vizitatorilor о gama completa de bunuri �i servicii �i
poate atrage rezidenti din zone Tndepartate. Astfel, la ziua de azi, 80% dintre
locuitorii municipiului nu au spatii comerciale de calitate Tn zona lor de re�edinta.
Tinand cont de amplasarea oЬiectelor de calitate Tnalta la scara sectoriala,
doar 36 mii rezidenti se bucura de accesiЬilitatea unui centru comercial modern.
Astfel, ре langa deficitul de centre comerciale Tn sectoare, mai este si о lipsa de
centre comerciale in zone rezidentiale, саге ofera limita unei game reduse de servicii
zilnice. Evident, Tn aceasta ni�a, deficitul este compensat de marfuri Tnvechite de
calitate proasta, precum �i de spatii comerciale la parterul cladirilor rezidentiale.
Tn partea centrala а ora�ului, aceasta substituire nu cauzeaza ргоЫеmе, totu�i,
la periferie, construita cu cladiri rezidentiale tipice, exista un deficit de spatii
comerciale la parter, саге а fost compensat prin conversia etajelor rezidentiale la
parter sau cu organizarea unor extinderi suplimentare la cladiri rezidentiale. Ambele
::,
metode nu prezinta solЩii ре termen lung, deoarece nu formeaza о oferta de Tnalta ><(
z
calitate саге sa permita atragerea chiria�ilor cu produse �i servicii de calitate, iar uj.
aspectul atractiv al raioanelor nu se formeaza, сееа се afecteaza indirect calitatea I
(.)
vietii
' si
' costul locuintelor.
'
....J
а:
::,

z::,
<3

230 231
 Zone de concentrare, clustere

Zonele de concentrare ale spatiilor comerciale sunt deseori capaЬile sa genereze mai
mult trafic Tn comparatie cu indicatorii comuni pentru oЬiectivele separate. Acest lucru
se datoreaza faptului са consumatorul регсере clusterul са о locatie maxim saturata
de bunuri �i servicii �i Ti da preferinta Tn alegerea unei destinatii pentru petrecerea
timpului liber. AI doilea motiv pentru formarea clusterelor consta Tn cazul special al
echilibrului Nash - un concept Tn саге cele mai atractive locatii dintr-un ога� ofera un
• avantaj egal jucatorilor de ре piata atunci cand sunt situate Tn ele (cu alte cuvinte,
•• Tntr-o locatie buna este mai profitaЬil sa deschizi un centru comercial vis-a-vis de un
•
•• concurent decat sa саЩi о alta locatie) .
•
'' •
1
\
\ •
, I
Tn сееа се prive�te Chi�inaul, astazi ora�ul аге о concentratie redusa de spatii
• comerciale de Tnalta calitate, zonele de asigurare ale centrelor comerciale existente
• nu асорега toate sectoarele ora�ului �i nu sunt suficiente spatiile comerciale penru
• сгеагеа unor clustere comerciale puternice.
••
•
•
• Cu exceptia oЬiectivelor 5 �i 7, саге pot fi caracterizate са fiind de Tnalta calitate,
••
•
'
.. ·. ••\•... . ·• •••
•• •• • restul oЬiectivelor comerciale din ога� sunt distribuite uniform sau oЬiectivul de
• • •
••• ••• ••• • calitate scazuta tinde spre altul mai calitativ: 4 - 13, 6 - 12, 8 - 1 О.
••• • •
•
•
•
•• "r • Tn acela�i timp se observa tendinta spre amplasarea spatiilor comerciale de-a lungul
.,.,'
1 axei Calea Lesilor - bulevardul �;Hefan cel Маге - Dacia, acest lucru se datoreaza
,,
.:--
•
---•
1

•• •
••
conectivitatii slabe а sctoarelor ora�ului �i cererii mari pentru strazile mentionate.

• •
•
•
Street-retail (spatii comerciale amplasate la parterul cladirilor rezidentiale)
Figura 10.1.13 •
• .,---­
-

Schema de amplasare а centrelor comerciale cu indicarea densitЩii populatiei
Comparand harta densitatii populatiei cu locatia centrelor comerciale, se poate
observa са oЬiectele 1, 2, 4, 5, 7 (cu о suprafata TnchiriaЬila de peste 1 О mii m2 ) se
afla Tn zone mai putin populate ale ora�ului. Tn acela�i timp, nu exista centre
comerciale de Tnalta calitate Tn zonele dens populate: partea de nord а sectorului
Ciocana, partea de sud а sectorului Botanica �i partea de vest а sectorului Buiucani.
Spatiile comerciale la parterul cladirilor sunt situate atat Tn sectoarele noi ale orщ,ului,
cat si
' Tn cele mai vechi, cu toate acestea, concentratia ' oЬiectivelor Tn centrul istoric
este mult mai mare decat Tn zonele periferice.
Tn сееа се prive�te formatul, Tn Chi�inau exista atat anexe la cladiri rezidentiale, cat
�i spatii echipate la parter. Suprafata totala а spatiilor comerciale la parter Tn centrul
Chi�inaului este de aproximativ 70 mii de mp, suprafata totala а spatiulor comerciale
la parter Tn Chi�inau este de aproximativ 150 mii de mp, саге este de doua ori mai
mare decat Tn partea centrala а ora�ului.

::,
,<(
z
uj.
I
(.)
....J

а:
::,

<3
z
::,

232 233
 Principalele strazi comerciale in or. Chi�inau Piata centrala а or.Chi�inau

Caridaarele camerciale ale arasului sunt situate Tn centrul arasului, Tn lacul Tn саге Tn hatarele bulevardului $Маn cel Маге $ia strazilar Armeneasca, Mitrapalit
este cancentrat traficul pietanal,' precum �i la periferia ara�ului, ре strazile centrale ale Varlaam $iТighina este situata piatacentrala, саге acupa un teritariu de 43 mii
zanelar rezidentiale, саге, la randul lar, sunt principalele legaturi de transpart cu mp. Tn timpul examinarii а fast abservat un numar semnificativ de vizitatari la
centrul ara�uluii si саге farmeaza un flux canstant de trafic Tn caridaarele de mai sus. aceasta unitate, саге reprezinta un impartant spa\i,J camercial din ага�. Tnacela�
t.imp, aЬiectul creeaza а imagine negativa partii centrale а ara�ului, agravand
aspectul vizual $i creand а aglameratie de ma�ini parcate, сееа се face dificila
Nr. Denumirea strazilor deplasarea de-a lungul strazilar adiacente.
1 bd. �tefan cel Mare
2 str. Tighina
3 str. Mitropolitul Varlaam
4 str. lsmail
5 bd. Dmitrie Camtemir
6 str. Calea le�ilor
7 bd. Moscova
8 str. Alecu Russo
1i�-�- 9 bd. Mircea cel Batran

Figura 10.1.14 Amplasarea principalelar caridaare

camerciale in ar.Chisinau

- Venituri din camert ре principalele strazi camerciale ale ara�ului, mln MDL / 1 00m / an

-
�
.....1
� bd. Stefan cel Маге
i::i::
о
Г'
bd. Moscova
str. Vlaicu Pircalab
i:2
-
щ
Г'

i::i::
str. Armeneasca
str.Mitropolitul Varlaam
str. lon Creanga
Schema amplasarii pietei centrale 1n mun.Chi$inau
<:
> str. Vasile Alecsandri
Figura 10.1.16
Г'
.....1
о str. Alba-lulia Determinarea zanei de acaperire pentru acest centru camercial nu este apartun,
>N str. Tighina deaarece Tn cursul interviurilar cu expertii piata centrala а fast desemnata са un
щ str. Alecu Russo
о oЬiect саге este centrul de atractie pentru Tntregul ага�.
--
щ
.....1
о..
bd. Mircea cel Batrin
bd. Dmitrie Cantemir
str. Mihai Eminescu
u
z str. Alexandru cel Bun

-
i::i::
о..
Vr
str. lsmail

о 200 400 600 800 1000 1200

< ::,
Г' Figura 10.1.15 ,<(
.....1 z
о.. U),

оu
I
(.)

-<
....J
><:
N
::,
а:
z::,
.....1 <3

z< �

234 235
 lmobllele comerciale din localitatile mun.Chi�inau
Nr. Denumirea Suprafa!ia inchiriablla (totala), mp
Tn localitatile саге fac parte din mun. Cl;\inau, spatiile comerciale sunteprezentate Tn 1 Le Roi 5 600 (total 8403)
urmatoarele formate: 2 National Business Center 6 750
• Spatii deta�ate cu о suprafata de 80-200 m2 3 Avenue Business Center 3 420
4 Malldova Plaza 30 000
• Pavilioane, саге Tntrunesc mai multi operatori comerciali cu suprafete рапа la 600 m2 5 ZTower 6 500 (8 ООО)
6 Moldasig SA Oficiul Central
Tn localitati se remarca lipsa suprafetelor de piete $i targuri, nivelul scazut sau 7 IPTEH Business Center 14 ООО (18 ООО)
absenta completa а spatiilor de agrement (divertisment). Directiile activitatiior 8 V Continental Business Center 4 200 (4 900)
comerciale sunt reprezentate Tn mare parte de magazinele alimentare, telefonie
9 Skytower 9 ООО (13 950)
moЬila si' materiale de constructie.
'
10 Europa Business Center 2 ООО (2500)
11 Panorama Business Center 3 765 (4 200)
Nevoile interne ale rezidentilor sunt satisfacute de oferta existenta. Din cauza lipsei 12 lnnovation Center
de vizitatori externi, formatele supermarketurilor sau centrelor comerciale sunt 13 Kentford Business Center 14 000
reprezentate Tntr-un numar relativ mic de localitati. 14 Alta Business Center 1 176
15 Digital Park 25 630 (38 ООО)
16 Moldova IT Park
17 Global Business Center 4 500 (5 200)

Spatii de birou Tabel 10.1.18

Spatiile de Ьirou de Tnalta calitate sunt prezente exclusiv Tn limitele ora�ului Chi�inau. Piata spatiilor de Ьirou de Tnalta calitate ofera un format larg de suprafete de la 15 mp
Tn timpul cercetarii localitatilor in limitele municipiului nu au fost identificate spatii de рапа la 5000 mp Tn format de Ьirouri separate �i spatiii deschise. Ре piata exista
Ьirou. proprietati de clasa А. Tn general, putem spune са piata calitativa se dezvolta activ,
exista о cre�tere datorita suprafetelor de calitate, exista formate de Ьirou flexiЬile
Tn Chi�inau exista 17 cladiri de Ьirouri, саге pot fi clasificate са fiind de Tnalta calitate. disponiЬile chiria�ilor. Suprafetele de Ьirouri, precum cele comerciale, sunt distribuite
uniform Tn partea centrala а ora�ului. Este imposiЬil de а identifica un centru de
\ afaceri formal, activitatea de afaceri este descentralizata, iar la periferie nu exista
• practic spatii de calitate.
Suprafata totala а pietei spatiilor de Ьirou calitative este de aproximativ 125-150 mii de
mp, dimensiunea medie а oЬiectului este de aproximativ 7000 mp. Cu toate acestea,
,,, exista ре piata imoЬile cu о suprafata fie mult mai mica decat media, fie mult mai
mare.
Tn medie, numarul de nivele а cladirilor de Ьirouri variaza de la 3-4 la 9 nivele,
dominante Tnalte ре piata de Ьirouri Tn mun. Chi�inau nu exista.
\

8,..,
• ::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

Schema de amplasare а spatiilor calitative de Ьirouri

Figura 10.1.17
236 237
 Hoteluri

lnformatie generala, care define�te dezvoltarea turismului in Moldova Numarul de pasageri $i rata de cre�tere
3,500,000.00 120%
RepuЫica Moldova este situata Tn sud-estul Europei si se Tnvecineaza cu doua state 3,000,000.00
ale aceleia�i regiuni - Ucraina �i Romania, cu ultima tа'га este legata �i de о limba
100%
2,500,000.00
comuna. 80%
тага nu are ie�ire la mare (cel mai apropiat punct de Marea Neagra este la doar 40 2,000,000.00
60%
km distanta de granita tarii). Tarile саге separa Moldova de Marea Neagra sunt cei 1,500,000.00
mai apropiati vecini - Romania, саге are о coasta lunga Tn estul Marii Negre si Ucraina 40%
- coasta de nord $i nord-est. ' 1,000,000.00

500,000.00 20%
Capitala tarii este ora�ul Chi�inau, amplasat Tn partea centrala а tarii, la aproximativ
200 km de Odessa, cel mai mare ora� �i port de ре coasta ucraineana а Marii Negre. 0%
an.2013 an.2017
Moldova este о tara cu о industrie turistica relativ subdezvoltata, Tn ciuda existentei an.2018 an. 2019

unor atractii turistice istorice �i moderne ре teritoriul sau. Tn 2013, tara а intrat ре li;ta
de Тор 5 а celor mai putin vizitate tari din lume, Tntocmita de Banca Mondiala. Cel mai
vizitat loc din Moldova de catre turi�ti este capitala sa, mun. Chisinau.
Din punct de vedere al interesului pentru turi�ti, se pot dist'inge alte orase mari:
Tiraspol, Balti, Tighina (Cetatea Tighina), Orhei, renumit pentru ora�ul sau �edieval
Orheiul Vechi, precum �i statiunea Vadul-lui-Voda, situata ре malurile raului Nistru.
Principalele atractii turistice din Moldova includ cele mai mari crame din Europa
Cricova �i Mile�tii Mici $i vizitele la manastirile medievale din Moldova. Tn plus, zonele
lalneologice ale Moldovei din ora�ele Camenca, Calara$i �i Cahul au institЩii
balneologice. Cu toate acestea, atat oЬiectivele de puЫicitate, cat �i unitatile
hidropatice necesita invesЩii - reparatii, actualizari de echipamente, de programe si
' Astfel, Moldova are contacte de afaceri �i private mai dezvoltate cu Europa
curatarea zonei din jurul imoЬilelor puЫicitare.
Malul stang al Nistrului si orasul Tighina sunt Tn afara controlului autoritatilor
moldovene�ti, iar vizitarea' acestor locuri este asociata cu traversarea zonei' de
securitate а Nistrului, controlata de contingentul comun de mentinere а pacii moldo­
rus-transnistrean, precum �i obtinerea permisiunii de а se afla ре teritoriul dat de la
granicerii locali.
- Numarul de pasageri - rata de cre�tere
Figura 10.1.19
Diagrama. Dinamica traficului de pasageri Tn aeroportul Chi�inau
Sursa: aeroportul Chi�inau, 2020
Т n ciuda faptului са schimburile turistice moldovenesti sunt dominate de cetateni din
t.arile vecine, zborurile de la aeroport T�i extind geografia: Tn prezent, 19 c�mpanii
internationale opereaza zboruri regulate �i charter prin aeroportul international
Chi�inau Tn 40 de directii. 9apte noi zboruri au fost lansate anul trecut: catre
Doncaster, Dortmund, Memmingen, Praga, Friedrichshafen, Londra si Nisa.
(Germania, Olanda, Marea Britanie). Romania, ltalia, Spania $i Franta sunt tari Tn
саге tinerii moldoveni cauta de lucru, avand Tn vedere asemanarea limЬilor straine.
"
Rusia �i Ucraina sunt tari Tn саге populatia mai "adulta merge la munca, Tn temeiul
legaturilor istorice.
Scopul calatoriilor Tn Chi$inau

4.50%

■ odihna
■ lucru $i afaceri
Dinamica turismului in Chi�inau ■ tratament
::,
><(
Potrivit statisticilor oficiale, Tn 2019 aeroportul din Chi�inau а primit aproximativ 3 Figura 10.1.20
78.30% z
U),
milioane de persoane, сееа се reprezinta mai mult decat populatia Moldovei propriu­ I

zice. Este clar са acest flux implica, Tn principal, rezidenti locali, Tn plus, pentru cei Chi�inaul se caracterizeaza prin absenta unei segmentari serioase Tn functie de (.)
...J

саге lucreaza Tn Rusia, este necesar sa se confirme statutul de "migrant" la fiecare 90 scopul calatoriei, Tn timp се acestea sunt pur scopuri turistice - recreere. Numarul а:
::,

scopurilor de afaceri ale calatoriei confirma rolul Moldovei Tn distribЩia regionala а

de zile la ie�irea din tara. Dar astfel de indicatori relateaza, de asemenea, са Moldova
devine mai interesanta pentru turi�tii straini, nu numai pentru fluxul migrational. Tn
2013, aeroportul а fost privatizat (acordat Tn concesiune), datorita caruia terminalul de
pasageri а fost renovat, iar numarul de pasageri Tn ultimii 5 ani (2013-2018) а crescut
cu 117%.
z::,
<3
fortei de munca �i а productiei. Este foarte interesant �i important sa distingem
t.ratamentul са un tip separat de turism, Tn timp се, а�а cum Т1 Tntelegem, acesta
include atat tratamentul Tn balneoterapie, cat �i tratamentul Tn clinicile din Chisinau
(stomatologie, cosmetologie etc.).

238 239
 Tntrari Tn Chi�inau Tn limitele orasului
' Chisinau
' exista 8 hoteluri cu 5 stele, dintre саге operatorul
international controleaza doar Radisson BLU Chi�inau Leogrand cu 143 numere �i
Courtyard Ьу Marriott.
Exista 24 de hoteluri cu 4 stele, inclusiv lantul Best Western PLUS Hotel
■ Romania
Flowers cu 40 de numere.
Rusia Deoarece Tn ora� practic nu exista turism de evenimente (capaЬil sa creasca
Ucraina gradul de ocupare а hotelurilor cu рапа la 60% �i mai mult), rata medie anuala de
9.60% ocupare este de 30%, сееа се suЫiniaza, Tn special, faptul са turismul se afla Tn
■ Germania
stadiul inфal de dezvoltare, avand Tn vedere са capacitatea medie а hotelurilor din
■ Polonia Chisinau, chiar si
' а hotelurilor Tn trafic international, este aproximativ 20-40 de
■ Marea Britanie '
numere. Unele hoteluri (Tn special Courtuard Ьу Marriott) sunt ocupate cu рапа la
7.20%
■ дustria 50-60%, dar aceasta este mai degraba о exceptie.
■ SUA
■ China

V
Figura 10.1.21
■ Tarile de jos (Olanda)
3.40%
4.60% 4.70% ■ дltele
Dupa cum am mentionat anterior, atunci cand am analizat fluxul de pasageri al , 1
1
aeroportului, aeroportul din Chi�inau deserve�te Tn practica turi�tii interni (pasageri), ••
''
I
/ '8 • • • •

Tn timp се turi�ti straini Tn 2019 au intrat Tn numar de 158 mii de persoane (prin diferite • •
л ' • ••

•• •
tipuri de transport). I _.1 ..,.- •
/
•
•

l
I

••
/
Oferta ре piata hoteliera /

• f
/

.....,
I

2015 2016 2017 2018

1
•
1
•
\
•
Total 111 114 122 121 1
1 •
•
•
,. ..
, /
• •
Hoteluri si moteluri 45 47 51 53 •
••
... .... ..."•\,.
•
,, 1 •
•
Pensiuni (turism �i agroturism) 11 12 12 1 •• •
•••
3 •
•
• •
camine pentru vizitatori 4 3 3 3 •
•
• •••
Structuri intermediare 3 4 4 4
• . . . .. �- •••
•• • ••• • •
•
• • • • ••
Structuri de odihna 48 44 45 41 ••..•�•.• ·••• •
••
.,...,.. ,, ..,,,,- •
таьеге de odihna pentru copii о 4 7 7 ••
8707 8936 9757 9860

.. ______ ,:
тotal locuri \ /
• I
Cre�terea ofertei: 3% 9% 1% • а с.\
/

Figura 10.1.22
::,
Schema amplasarii hotelurilor de 4 �i 5 stele
Conform statisticilor oficiale, la Chi�inau s-a dezvoltat urmatoarea structura а fondurilor z
,<(

Figura 10.1.23 U),

de cazare colectiva: I

Tn doar un an numarul camerelor din industria hoteliera а crescut de la 8 mii la 8,6 mii Majoritatea spatiilor hoteliere sunt situate Tn centrul ora�ului, puЫicul tinta sunt turi�tii
(.)
....J
а:
::,
camere, Tn absenta oricaror condфi prealaЬile pentru cre�terea cererii. Acestea sunt �i turi�tii de afaceri, numarul camerelor de calitate nu depa�e�te 2.000 de camere.
date oficiale. Conform datelor neoficiale, exista рапа la 500 de unitati de cazare Tn ora�. fn medie, hotelul are 35-45 de camere, сеа mai mare fiind Radisson BLU Chi�inau <3
z
Nu este surprinzator faptul са din 2017 rata medie de ocupare а hotelurilor din Moldova Leogrand (143 camere). ::,
nu depa�e�te 23%. Prin urmare, Tn condфi de concurenta neloiala, rentaЬilitatea fn afara hotelurilor din centru, la granita ora�ului exista un hotel extraurban (President
industriei este redusa brusc. Resort Hotel) �i mai multe hoteluri Tn format de vile urbane.
Scaderea preturilor а fost observata Tn ultimii doi ani, cand costul camerelor din
hotelurile de 4-5 stele а scazut de la 100-110 euro la 70-80 euro ре zi. Hotelurile de trei
stele cu greu mentineau pragul de 50 de euro.
240 241
 Oblecivele hoteliere din municipiul Chisinau CONCLUZII

Principalele zone de agrement ale municipiului sunt satul Condrita�i comuna Vadul lui Tn timpul analizei diferitelor segmente ale pie1ei imoЬiliare au fost marcate
Voda. urmatoarele particularitatiale mun. Chi�inau:

Satul Condrita se Tnvecineaza cu rezerva1ia naturala Codrii, сееа се face са aerul
local sa fie adecvat pentru recreere balneara. Tnperioada sovietica, Tn sat existau 7
baze de odihna, саге Tn prezent nu func1ioneaza. Tnzona de coasta а lacului, exista о
zona privata de odihna, саге ofera Tnchirieri de cazare pentru Tnnoptari, articole de
pescuit �i spa� de pregatit bucate.
Comuna Vadul Lui Voda este principala destina1ie а sta1iunii, atat pentru turismul
intern al locuitorilor municipiului, cat �i pentru turi�tii din regiunile Tnvecinate. Ora�ul
este situat ре raul Nistru, Tn zona forestiera functa,neaza aproximativ 70 de hoteluri,
baze de odihna, sanatorii, capacitate totala fiind de 8000 de adul1i �i 2000 de copii.
Turismul este baza economiei comunei.
Tn satele �i ora�ele municipiului hotelurile exista sub forma unei func1iuni
concomitente. De exemplu, Tn ora�ul Cricova hotelul GIOwine Hotel & Restaurant
prime�te fluxul de turi�ti саге viziteaza "pivni1ele Cricovei". Adesea hotelurile sunt
situate Tn sectorul privat Tn cladiri reziden1iale reamenajate, cel mai probaЬil fiind
solicitate Tn timpul calatoriilor de afaceri catre destina� concrete, amplasate Tn sate
(vizite de lucru la fabrici, vizite la rude Tn spitale etc.).
- Lipsa unui cartier de afaceri evidentiat - dominantei de Ьirouri Tn ora�;
- Cererea mare pentru cladiri reziden1iale nou construite, deficit de �antiere Tn
limitele ora�ului, dezvoltarea haotica ре terenurile libere;
- Nivel scazut de asigurare а locuitorilor ora�ului �i а aglomerarii cu spa1ii
comerciale de Tnalta calitate;
- Lipsa unui centru de distribЩie centralizat (analog cu pia1a fermierului / bursa
agricola);
- Uzura fizica а infrastructurilor pentru depozitarea legumelor/fructelor;
- Teritoriul neamenajat al terasamentului raului ВТс;
- Concentrarea furnizarii de servicii pentru popula1ie Tn oЬiectivele primariilor
satelor �i ora�elor din jur;
- Pozitionarea
' oraselor
' si
' satelor mun. Chisinaul
' са zone de dormit ale orasului
'
Chi�inau.
Principalele particularitati ale ora�ului, саге pot asigura dezvoltarea sa duraЬila:
- Capitala 1arii, сееа се implica amplasarea unui numar mare de unitati admini­
strative, precum �i dezvoltarea turismului de afaceri;

- Concentra1ie ridicata а popula1iei: 18% din popula1ia 1arii locuie�te Tn ora�, 22% -
fn municipiu;

- Amplasarea Tn ora�, de fapt, а unui singur aeroport interna1ional din 1ara -

"
Aeroportul interna1ional Chi�inau (aeroportul interna1ional "Bal1i-Leadoveni , Tn
ciuda certificarii, efectueaza doar zboruri interna1ionale charter unice), сееа се
simplifica activitatea ре pia1a turistica interna1ionala;

- Principalul centru de concentrare а studen1ilor: Tn ora� exista 22 de institЩii de

1nva1amant superior din 29 institutii totale din 1ara.

Capacitati:
PosiЬilitatea de а realiza efecte pozitive pentru economie cu activarea sectorului
nestatal al economiei datorita efectului de baza scazut. DisponiЬilitatea capacita1ilor
financiare (capacitatea de credit) pentru а atrage cofinan1area externa catre bugetul ::,
,<(
local pentru а crea infrastructura de afaceri. z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,
Limitari:
z::,
<3
Exista un risc ridicat de scadere а staЬilita1ii economiei la scaderea nivelului de
completare а bugetului local �i national.
Necesitatea de dezvoltare а competen1ei pentru atragerea �i utilizarea eficienta а
finan1arii externe pentru crearea infrastructurii de afaceri.

242 243
 EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMIEI URBANE
ТN MUNICIPIU
Suburbiilor le sunt alocate 88,4 milioane de lei pentru investiții capitale. Pentru
programul municipal de eliminare a depozitelor de deșeuri și amenajare a centrelor de
Relatiile internationale colectare selectivă a deșeurilor - 10 milioane de lei. Pentru grădinițe și licee - peste 56
de milioane de lei, iar pentru spitale - 65 de milioane de lei.
Chi�inau este membru al urmatoarelor programe �i asociatii internationale:
Proiecte de eficiență energetică - 89 milioane de lei.

Asociatia capitalelor tarilor din bazinul Marii Negre; În 2020, primăria va aloca 89 de milioane de lei pentru sănătate și 1,5 milioane de lei
Adunarea internationala а capitalelor �i ora�elor mari; pentru implementarea plății electronice în transportul public.
Asociatia regiunilor europene;
Asociatia ora�elor francofone; Pentru Direcția Transport Electric, proiectul prevede 272,5 milioane de lei (din care
Conferinta primarilor din Europa de Sud-Est; pentru achiziționarea de troleibuze - 26,5 milioane, iar pentru Parcul orășenesc de
Asociatia Primarilor Tmpotriva drogurilor. autobuze - 168,5 milioane de lei (din care pentru achiziționarea de autobuze - 33,5
milioane).

La Chi�inau activeaza reprezentanti ai urmatoarelor organizatii internationale::

Bugetul orașului în procente:
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD);
Cheltuieli planificate pentru 2020:
Misiunea Consiliului Europei Tn Moldova;
- 52,8% - educație;
Tnaltul Comisar al Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR);
- 14,1% - economie, inclusiv transporturi;
Fondul Natiunilor Unite pentru Copii (UNICEF);
- 14% - locuințe și utilități;
Banca lnternationala;
- 9,1 % - protecție socială;
Fondul Monetar lnternational;
- 4,4% - cultură, tineret, sport și recreere;
Misiunea OSCE;
- 3,3% - servicii guvernamentale generale;
TACIS - Moldova.
- 1,9% - asistență medicală;
- 0,4% - apărare națională.
Formare:
56,8% - transferuri publice pentru domenii sociale;
Bugetul Chi�inaului 53,2% - impozite și împrumuturi externe.

Baza economiei municipiului Chișinău - capitala statului și are cea mai mare activitate Planificat pentru 2019:
economică. Veniturile pentru capitală, în 2019, au fost de 3,9 miliarde de lei, iar cheltuielile au fost
de peste 4,2 miliarde de lei, cu un deficit bugetar de circa 259 de milioane de lei.
Potrivit proiectului de buget, în anul 2020, Primăria municipiului Chișinău preconizează Bugetul orașului pentru 2020 este în creștere cu 12% față de 2019.
venituri de 4,369 milioane de lei, dintre care 2,484 milioane sunt transferuri de la Cheltuielile sunt mai mari cu 12% față de 2019.
Majorarea taxelor locale ar trebui să aducă venituri la buget - circa 32 de milioane de
bugetul de stat. În același timp, cheltuielile orașului în 2020 se vor ridica la 4.661
milioane de lei. lei. ::,
><(
z
uj.
Astfel, deficitul bugetar va fi de 396,6 milioane de lei. Executare în 2019: I
Veniturile pentru capitală în 2019 au fost de 4,2 miliarde de lei, iar cheltuielile au fost (.)
....J
а:
::,
Cele mai mari cheltuieli sunt prevăzute pentru utilități publice, drumuri și transporturi - de peste 4,1 miliarde de lei.
Bugetul orașului pentru 2020 este cu 4% mai mare decât cu executare din 2019.
z::,
<3
1,3 miliarde de lei. Pentru investiții capitale în lucrări de reparație se propune alocarea
Cheltuielile sunt mai mari cu 13,5 % față de executare din 2019.
a 186 milioane de lei, iar pentru întreținerea autorităților locale - 164 milioane de lei.
Se preconizează că deficitul bugetar va fi acoperit prin vânzări de locuințe,
împrumuturi externe pentru proiecte cu finanțare externă, împrumuturi interne și
externe, rambursarea împrumuturilor externe de la organizații internaționale și solduri
de numerar.
244 245
 Se aplică o rată de zero pentru următoarele:
IMPOZITARE 1. Proiecte de asistență tehnică.
2. Proiecte de ajutor pentru investiții.
Impozitarea în Chișinău este după cum urmează:
1. Plata impozitelor de stat. 3. Accizele se aplică anumitor tipuri de bunuri care fac obiectul impozitării. Tarifele pot fi
2. Plata impozitelor locale. exprimate în sume exacte sau ca procent din valoarea bunurilor.

Taxele de stat includ: 4. Taxa vamală se percepe asupra mărfurilor importate în conformitate cu
Nomenclatura combinată a mărfurilor.
1. Impozitul pe venit.
2. TVA.
5. Taxe rutiere - percepute pentru utilizarea drumurilor sau a zonelor protejate, obiectul
3. Acciză.
impozitării sunt mijloacele de transport, cu excepția tractoarelor și remorcilor pentru activități
4. Taxa vamală.
agricole, a automobilelor electrice de uz public și a vehiculelor aparținând trupelor militare
5. Taxa de drum.
străine aflate în mod legal pe teritoriul Republicii Moldova. Ratele sunt stabilite în sume fixe,
1.Impozitul pe venit se plătește de către persoanele juridice și fizice care obțin în funcție de tipul mijlocului de transport și de volumul motorului.
venituri brute din diverse surse pe teritoriul Republicii Moldova și în afara acestuia, ținând Taxele locale includ:
cont de beneficiile și scutirile datorate.
Cota de impozit pe venit pentru persoanele fizice și întreprinderile individuale este de 1. lmpozitul ре bunurile imoblle - calculat din valoarea terenului, cladirii, structurii,
12% (Legea 178/2018, în vigoare de la 01.10.2018). apartamentului evaluat de autorita1ile cadastrale; ratele variaza de la 0,05% la 0,3%;

2. lmpozit privat - о plata unica la privatizarea proprieta1ii din proprietatea puЫica Tn

Suma totala а impozitului ре venit se determina:
proprietatea privata;
1. Pentru persoanele fizice, întreprinderile individuale și medicii de familie – titular ai
practicii care desfășoară activități profesionale independente - în cuantum de 12% din 3,. Taxele pentru resursele naturale - care sunt apa (calculată în funcție de
venitul anual impozabil. volum), mineralele (bază - valoarea contractuală a lucrărilor de căutare și explorare
2. Pentru persoanele juridice - 12% din venitul impozabil. sau valoarea mineralelor exploatate etc.), lemnul (volumul de lemn eliberat pe picior) -
rata de 1%;
3. Pentru gospodăriile țărănești (private) – în cuantum de 7% din venitul impozabil.
4. Таха pentru amenajarea teritoriului - se plătește o sumă fixă pe an per angajat
sau proprietar al întreprinderii, baza impozabilă este numărul mediu de personal pe
2. Taxa pe valoarea adăugată se plătește la importul și producerea diferitelor grupe trimestru;
de bunuri. Rata este de 20 % din valoarea reală a bunurilor sau serviciilor. Se aplică o rată
de 8 % pentru următoarele bunuri: 5. Таха pentru plasarea puЫicitara - se plătește ca procent din costul de plasare
1. Pâine și produse de panificație. și difuzare a materialelor publicitare prin orice mijloace (cu excepția publicității
2. Lapte și produse lactate cu un conținut de grăsime care nu depășește 40% în greutate, exterioare);
cu excepția produselor alimentare destinate copiilor.
3. Medicamente, alcool etilic denaturat, precum și medicamente fabricate în farmacii 6. Таха pentru organizarea loteriilor �i licita\iilor - venitul din vânzarea de
conform prescripțiilor magistrale. obiecte de licitație sau prețul biletelor de loterie este impozitat ca procent;
4. Gaze naturale și lichefiate, precum și servicii de transport și distribuție a gazelor
naturale. 7. Таха pentru oblecte comerciale - valoarea taxei este fixă și se plătește pentru
5. Produse animaliere în formă naturală, greutate vie; produse vegetale și horticole în fiecare obiect menționat în funcție de suprafața acestuia; ::,
><(
forma naturală (cu excepția pui vii de reproducere, mărarului și pătrunjelului, sfeclei de z
uj.
zahăr sau a sfeclei de zahăr refrigerate). 8. Таха de pia\a - se calculează în lei pe an pentru fiecare m2 din suprafața unui I
6. Biocombustibili solizi. teren sau clădire situat in perimetrul pietei;
(.)
...J
а:
::,

g,_ Таха pentru utilizarea simbolurilor locale - un procent din vânzările oricăror z::,
<3
Se aplică o rată de 12% pentru următoarele bunuri:
1. Servicii de cazare produse în care sunt utilizate simbolurile oficiale ale acestei entități;
2. produse alimentare și/sau băuturi, cu excepția produselor alcoolice.

246 247
 1 О. lmpozit pentru �edere temporara - un procent din venitul primit de organizații
din furnizarea serviciilor de cazare pentru vizitatori, precum și din servicii conexe;
11. lmpozit de statiune - un procent din veniturile obținute din vânzarea de sejururi la
spa și sanatorii;
12. Таха pentru furnizarea de servicii pentru transportul rutier de calatori pe
rutele municipale, urbane și rurale (comunale) - calculată în lei pentru fiecare transport
auto pe an, suma se calculează ținând cont de numărul de locuri din vehicul.
Ponderea impozitelor �i taxelor locale Tn bugetul puЫic national al Moldovei Tn
2019 s-a ridicat la 9, 7%, scazand treptat din contul cresterii
' transferurilor de la
bugetul de stat.
Primul loc, Tn сееа се prive�te valoarea financiara pentru bugetul local, Т1 ocupa
impozitele ре proprietati imoЬiliare �i terenuri. Suma totala colectata de la acestea
Tn 2019 s-a ridicat la 14% din totalul veniturilor bugetului local.
Urmeaza taxele pentru plasarea unitatilor comerciale.

13. Та ха pentru parcarea vehiculelor - o anumită sumă pentru fiecare loc de
parcare pe metru pătrat de parcare.
14. Таха de la proprietarii de caini - sumă fixă plătibilă pe an pentru fiecare câine,
baza fiind determinată în funcție de numărul de câini deținuți de proprietar.
15. Та ха pentru salubrizare - calculată lunar în sumă fixă pentru fiecare locuitor al
încăperii cu viză de reședință
16. Та ха pentru dispozitive puЫicitare - baza este suprafața dispozitivului
publicitar, calculată în lei pe m2.
lndiferent de un numar semnificativ de impozite �i taxe locale, sumele acestora,
excluzand impozitul ре venitul personal �i impozitul privat, саге sunt sursele
regulatorii а veniturilor bugetului local, precum �i cele trei de mai sus, ponderea
celor 14 tipuri ramase Tn veniturile bugetului local este de numai 12%.
Capacitati:
RepuЫica Moldova este considerata una dintre tarile cu cele mai mici impozite din
Europa de Est, сееа се о face atractiva pentru investitorii straini.
О utilizare mai eficienta а teritoriilor din interiorul ora�ului poate contribui la
cre�terea veniturilor bugetare cu cel putin 10%.

Tn fiecare an, bugetul ora�ului pierde aproximativ 130 de mln lei din cauza utilizarii
necorespunzatoare а terenurilor �i а lipsei unei reglementari stricte Tn domeniul
relatiilor funciare �i proprietatilor - о politica mai eficienta pentru terenuri �i
proprietati va contribui la о cre�tere а indicatorilor bugetului local .

Limitari:

Veniturile bugetare ratate din cauza utilizarii ineficiente а teritoriului duc la

suЬinvestirea Tn infrastructura sociala а ora�ului, сееа се afecteaza inevitaЬil
calitatea vietii.

Dependenta semnificativa de sursele externe de finantare.

Pierderea staЬilitatii
' financiare а orasului
' din cauza deteriorarii conditiilor
' de
finantare externa.

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

248 249
 Bugetul anual al or . Chi�inau (2020) Bugetul anual al așezări suburbane (2020)

Nr. Denumirea indicatorului mln. lei Denumirea Denumirea mln Bugetul anual total,
Nr.
localitatii indicatorului lei mln lei
1 lmpozite ii taxe 1731,8
1 Bacioi Bugetul comunei 29,17 37,37
1.1 lmpozite �i venituri 1 250,8
lnvesЩii 8,2
1.2 impozit ре proprietati 216,0
2 Bubueci Bugetul comunei 15,41 21,71
1.3 lmpozite �i taxe ре bunuri �i servicii 265,0
lnvesЩii 6,3
2 Alte venituri 153,6
2.1 Venituri din proprietati 29,3
3 Bude�ti Bugetul satului 10,44 11,58
lnvesЩii 1,14
2.2 Venituri din vanzarea de bunuri �i servicii 118,8
4 Vadul-lui-Voda Bugetul ora�ului 27,52 31,52
2.3 Amenzi �i sanctiuni 1,6
lnvesЩii 4,00
2.4 Donatii voluntare 2,8
5 Vatra Bugetul ora�ului 16,67 19,67
2.5 Alte venituri 1,1
lnvesЩii 3,00
3 Transferuri primite in cadrul bugetului 2 483,8
puЫic national 6 Ghidighici Bugetul satului 15,38 17,88
'
Bugetul anual total 4 369,20 lnvesЩii 2,50
Tabel 10.2.1 7 Gratie�ti Bugetul comunei 17,06 22,86
Baza bugetului ora�enesc Т1 constitue subventiile guvernamentale. lnvesЩii 5,80
8 Durle�ti Bugetul comunei 51,41 58,91
lnvesЩii 7,50
9 Codru Bugetul ora�ului 40,80 43,80
lnvesЩii 3,00
10 Colonita Bugetul ora�ului 15,27 20,25
lnvesЩii 4,98
11 Condrita Bugetul ora�ului 1,49 3,81
lnvesЩii 2,32
12 Cricova Bugetul ora�ului 30,54 33,84
lnvesЩii 3,30
13 Cruze�ti Bugetul comunei 2,12 2,92
lnvesЩii 0,80
14 Stauceni Bugetul comunei 43,62 48,62
lnvesЩii 5,00
15 Sfngera Bugetul comunei 30,30 37,80
lnvesЩii 7,50
16 Tohatin Bugetul comunei 8,29 23,37
lnvesЩii 15,08
17 Tru�eni Bugetul comunei 25,97 29,97 ::,
><(
lnvesЩii 4,00 z
uj.
18 Ciorescu Bugetul comunei 23,19 27,19 I
(.)
lnvesЩii 4,00 ....J
::,
а:
Tabel 10.2.2
z::,
<3

250 251
 Statistici municipale pentru 2019 Suma estimata а veniturilor din vanzari Tn municipiul Chi�inau
lnvesЩii
lnvesЩii Tn active ре termen lung, teritorial, Tn 2018 Nr. Denumirea localitatii Suma estimata а veniturilor din vanzari,
lei
Nr. Denumirea млн леев 1 Chi�inau 714 457 031 ООО
1 lnvesЩii Tn active ре termen lung, inclusiv: 17 263,4 2 Bacioi, total, inclusiv 1 595 039 ООО
1.1 active nemateriale 586,3 Braila 2 241 ООО
1.2 cladiri rezidentiale 2 850,0 3 Bubueci 1 961 138 ООО
1.3 cladiri (Tn afara celor rezidentiale) 3 119,8 4 Bude�ti 1 578 279 ООО
1.4 structuri de inginerie 3 358,1 5 Vadul-lui-Voda 2 444 300 ООО
1.5 utilaje, echipamente, dispozitive de transmisie 4 411,6 6 Vatra 2 865 113 ООО
1.6 mijloace de transport 1 905,6 7 Ghidighici 1 484 189 ООО
1.7 altele 1 032,0 8 Gratie�ti, total, inclusiv 2 870 878 ООО
Hulboaca 33 383 ООО
Tabel 10.2.3
9 Durle�ti 3 507 387 ООО
lnvesЩii Tn active materiale ре termen lung ре surse de finantare, Tn format teritorial 10 Codru 2 085 188 ООО
(mln lei)
11 Colonita 1 236 119 ООО
lnvesЩii Tn dintre ele finantate din: 12 Cricova 2 598 700 ООО
active mijloace mijloace mijloace alte 13 Cruze�ti 2 158 036 ООО
materiale ре bugetare personale straine mijloace 14 Stauceni, total, inclusiv 9 863 674 ООО
termen lung Goianul Nou 589 140 ООО
2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 15 STngera, total, inclusiv 4 156 611 ООО
mun. м Dobruja 591 250 ООО
т т м
-:t' <.О С\1 О')
<.О_ <.О_
Chi�inau 1!)
1!)
(")
<.О
С\1
С\1
о
м
r--
о
r--
м
м
'М
r--
'М
т
О')

'М
<.О
00
'М
r--
О')
С\1
1!)-
<.О
<.О
16 Tohatin 1 238 816 ООО
-:t' r-- 'М С\1 о 'М <.О r--
С\1 С\1
17 Tru�eni, total, inclusiv 2 201 824 ООО
'М 'М 'М 'М
Dumbrava 2 157 ООО
Tabel 10.2.4 18 Ciorescu 615 891 ООО
19 Condrita fara informatii
Tabel 10.2.6
Volumul lucrarilor contractate executate Tn format teritorial (mln lei)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

mun. о о о о r-- о
о
О') � 00
Chi�inau -:t'- 'М (") С\1 'М С\1
м м
О')
С\1
1!) r! м 'М
-:t'
С\1
1!)
'М
<.О
С\1
1!)
-:t'
�
о
м м -:t' <.О <.О <.О <.О <.О 00

::,
Tabel 10.2.5 ><(
z
uj.
I
(.)
....J
::,
а:

z::,
<3

252 253
 lnvesti!ii in active materiale ре termen lung
8 Punerea Tn functiune а cladirilor
Numarul total de cladiri, buc. 824 712 520 791
Nr. Denumirea unit.de masura 2015 2016 2017 2018 dintre care:
1 lnvesЩii Tn active materiale mii lei 14 605,0 14 742,0 14 559,3 17263,4
rezidentiale 723 550 269 574
ре termen lung,
nerezidentiale 101 162 251 217
total
9 Suprafata totala а cladirilor, mii mp 636,2 594,9 797,0 581,7
Comparativ cu anul % 100,5 94,5 95,7 114,6
dintre care:
precedent
rezidentiale 496,9 441,3 593,7 411,8
2 Active imoblliare puse Tn mii lei 13 047,3 13 716,1 14 611,2 13 925,5
functiune nerezidentiale 139,3 153,6 203,3 169,9
3 Volum de lucru la mii lei 6 162,1 6 290,6 6 452,7 8 016,0 10 Punerea Tn functiune а capacitatilor de productie
Tntreprindere Canalizarea km/mii 25,1/- 11,6/- 14,3/4,6 9,6/1,0
Tn comparatie cu anul % 91,3 93,9 95,8 116,1 Canalizarea lei 15,8/- 6,8/- 12,9/5,5 5,3/0,8
precedent Gaz km 2,3 8,7 8,1 32,6
4 lnvesЩii Tn active materiale ре termen lung dupa tipul de proprietate: Canalizarea pluviala 5,4 38,1 5,0 5,4
PuЫice mii lei 4 783,3 3 970,7 4 261,6 5 777,1 Retelele electrice cu 40,9 40,3 66,5 58,4
Private 6 461,2 6 658,3 6 933,3 7 124,7 tensiune 0,4-20 kW �i
Mixte (puЫic �i privat), 107,8 54,0 66,7 49,5 mai mult
fara participare straina Tabel 10.2.7

Straine 1 452,9 1 837,3 1 499,9 1 902,8

Mixte 1 799,8 2 221,7 1 797,8 2 409,3
5 Structura invesЩiilor Tn active materiale ре termen lung: (total - 100%)
PuЫice % 32,8 26,9 29,3 33,5
Private 44,2 45,2 47,6 41,3
Mixte (puЫic �i privat), 0,7 0,4 0,5 0,3
fara participare straina

Straine 10,0 12,4 10,3 11,0

Mixte 12,3 15,1 12,3 13,9
6 lnvesЩii Tn active materiale ре termen lung ре surse de finantare finantate de:

Bugetul de stat mii lei 1406,2 672,6 977,7 2 294,1

Bugetul unitatilor 328,7 313,9 324,9 413,5
administrativ teritoriale
Mijloacele proprii 9 138,1 10 799,8 10 339,2 11 171,9
Mijloacele straine 851,1 848,4 619,9 718,6
Alte surse 2 880,9 2 107,3 2 297,6 2 665,3 ::,
><(
7 Structura invesЩiilor Tn active materiale ре termen lung (total -100%) este z
uj.
finantata de: I
(.)
Bugetul de stat % 9,6 4,6 6,7 13,3 ....J
а:
::,
Bugetul unitatilor 2,3 2,1 2,2 2,4
z::,
<3
administrativ teritoriale
Mijloacele proprii 62,6 73,2 71,0 64,7
Mijloacele straine 5,8 5,8 4,3 4,2
Alte surse 19,7 14,3 15,8 15,4

254 255
 Numarul unitatilor comerciale in fiecare sector al or. Chi�inau (cu suprafeti peste 300 mp) Profitul net estimat al intreprinderilor mun. Chi�inau

Nr. Denumirea Numarul oblectelor comerciale ре sectoare, buc. Total Suma estimata а profitului net
Centru Botanica Buiucani m,cani Ciocana Nr. Denumirea Venit pozitiv Venit negativ
1 Centru comercial 17 7 5 7 6 42 localitatii Numarul (+), lei Numarul (-), lei
2 Hipermarket 3 4 о о 1 8 intreprinderilor, intreprinderilor,
buc buc
3 Supermarket 11 20 17 21 12 81
4 Magazin 4 2 3 4 5 18 1 Chi�inau 7 918 77 991 021 ООО 2 843 -2 631 324 ООО
alimentar 2 Bacioi 16 148 315 ООО 5 -250 ООО
5 Piata 6 1 о о о 7 (inclusiv Braila) (2) (О) (1) (-88 ООО)
6 Magazin 12 18 25 41 22 118 3 Bubueci 15 237 113 ООО 4 -850 ООО
specializat 4 Bude�ti 9 184 068 ООО 2 -66 ООО
5 Vadul-lui-Voda 24 293 396 ООО 14 -4 935 ООО
7 Magazin 43 26 19 36 22 146 6 Vatra 27 349 731 ООО 5 -1 216 ООО
nealimentar 7 Ghidighici 5 141 925 ООО 3 -627 ООО
8 Depozit 46 101 67 169 255 638 8 Gratie�ti (inclusiv 26 322 483 ООО 7 -3 725 ООО
9 Altele 13 19 12 22 22 88 Hulboaca) (2) (149 ООО) (1) (-680 ООО)
Total 155 198 148 300 345 1146 9 Durle�ti 49 397 867 ООО 23 -4 479 ООО
Tabel 10.2.8 10 Codru 30 194 564 ООО 4 -286 ООО
11 Colonita 9 136 478 ООО 2 -25 ООО
Numarul unitatilor de alimentatie puЫica in fiecare sector al or. Chi�inau
12 Cricova 14 295 319 ООО 10 -1 668 ООО
(cu capacitate peste de 100 locuri)
13 Cruze�ti 6 224 111 ООО о о
Nr. Denumirea Numarul unitatilor comerciale ре sectoare, buc. Total 14 Stauceni (inclusiv 56 122 462 ООО 16 -10 483 ООО
Centru Botanica Buiucani m,cani Ciocana Goianul Nou) (3) (37 038 ООО) (О) (О)
1 Cafenea 34 35 27 31 13 140 15 Singera (inclusiv 27 507 635 ООО 10 -1 870 ООО
2 Cantina 23 23 20 23 21 110 Dobruja/ (3/ (94 546 ООО/ (О/ (О/
3 Complex alimen- 8 4 9 8 4 33 Revaca) О) О) 1) -46 ООО)
tatie puЫica 16 Tohatin 6 136 336 ООО 2 -467 ООО
4 Restaurant 11 8 6 9 4 38 17 Tru�eni (inclusiv 16 213 396 ООО 2 -96 ООО
5 Altele (bar, terasa) 3 13 16 14 8 54 Dumbrava) (1) (775 ООО) (О) (О)
18 Ciorescu 14 97 557 ООО о о
Total 79 83 78 85 50 375 19 Condrita nu sunt informatii
Tabel 10.2.9 Tabel 10.2.10

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

256 257
 AUDITUL INTREPRINDERILOR INDUSTRIALE Suprafata totala а zonelor industriale ale mun.Chisinau constituie 9,2
mln 1an2 din саге in hotarele orasului - 8,Зmlrюn2
(EFICIENTА ACESTORA) Zonele industriale ocupa 7,3% din teritoriul ora9ului cu suprafata de 1 23 km2,
principalele industrii dezvoltate sunt - textila, produse alimentare, ambalaje.
SCHEMA AMPLASARII OBIECTIVELOR INDUSTRIALE IN MUNICIPIUL Frunttasa este producerea de piese auto, саге se afla Tn zona Tntreprinderii
CHl9INAU
libere "Expo-Business-Chi9inau".
N
Principala ргоЫеmа а dezvoltarii teritoriilor zonelor industriale este о mare

С) concentra1ie de proprietari, са urmare а careia, teritoriile industriale mari nu func1ioneaza

Tn scopurile destinate, din саге motiv renovarea acestora este foarte dificila fara
consolidarea preliminara а teritoriilor Tn proprietatea unuia sau а mai multora mari.
Zonele industriale din Chisinau sunt situate de-a lungul raului Bic, izoland аргоаре
complet zona de гаmЫееге. Majoritatea oblectivelor au fost transformate Tn depozite, cele
administrative sunt date in locatiune chiriasilor cu afaceri mici.

Ciorescu Fabrica de moblla, cariera pentru exploatarea pietrei

Cricova Mineritul de piatra. fabrica de vinuri

Bude�ti Fabrica de bere

Cruze�ti Producerea ambalajului

Tru�eni Abator. fabricarea betonului, fabrica de moblla

Vatra Baza petroliera. mineritul de piatra. imoblle de depozitare

Ghidighici Uzina de producere а asfaltului, fabrica de vinuri

Gratie�ti Uzina de producere а asfaltului

Bacioi Uzina de producere а betonului armat

LEGENDA Așezări suburbane: Bubueci Reciclarea metalelor

••••• Hotarele mun.Chisinau 1. Truseni
2. Vatra
Hotarele unitatilor administrative
3. Ghidighici
• • • • Hotarele or. Chisinau 4. Gratie�ti ::>
><(
- Тeritoriile obiectivelor industriale
5. Cricova z
6. Ciorescu U),
7. Stauceni I
8. Tohatin (.)
9. Cruzesti ln multe ога 9 е ale municipiului exista depozite frigorifice pentru ...J
::>
10. Budesti legume / fructe, о examinare vizuala а oblectivelor а semnalat deteriorarea а::
11. Vadul lui Voda
semnificativa а edificiilor, acestea necesita о renovare sau construire а
z::>
<3
12. Colonita
13. Bubuieci depozitelor noi.
14. Sangera �
15. Bacioi
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita

258 259
 Conform datelor din registrul Tntreprinderilor comerciale al municipiului Chi9inau
9 i hartll zonarii teritoriale а ora9ului, exista 443 de Tntreprinderi comerciale Tn
zonele 11 9i 12.
Structura intreprinderilor amplasate in zonele industriale
Dintre Tntreprinderile analizate, cel mai mare venit este generat de comert cu
о pondere de 33% din totalul veniturilor, сеа mai mare pondere fiind
reprezentata de comertul de parfumerie 9 i produse cosmetice / produse
chimice de uz casnic.
AI doilea loc cu о pondere de 26,6% este ocupat de companiile се presteaza
servicii comunale.
Cel mai mare sector de producere este cel de produse alimentare, locul trei
dupa volumul veniturilor cu cota 5,87% din volumul total al veniturilor.

Figura 10.3.1
SCHEMA AMPLASARII INTREPRINDERILOR COMERCIALE
Venitul total al Tntreprinderilor situate Tn zonele industriale din Chi9 inau este de
32.723.920.000 lei, сееа се reprezinta 4,6% din venitul total al Tntreprinderilor
din Chisinau.

Venitul total al Tntreprinderilor din Chi 9 inau situate Tn afara zonelor industriale
(ре о suprafata de 114,7 km patrati) este de 68 1.985.222.000 lei.

Astfel, rentaЬilitatea de 1 m2 de teritoriu Tn zona industriala este de 3.942 lei /

an, Tn teritoriile саге nu exista intreprinderi industriale - 5.945 lei / an.

ln expresie financiara, eficienta Tntreprinderilor din afara zonelor industriale

este cu 33% mai mare decat cele din zonele 11 si 12. ::>
><(
z
U),
Numarul de angajati la Tntreprinderile desemnate este de 6% din numarul I
angajatilor din Chi 9 inau, ocupand Tn acela 9 i timp 6,75% din teritoriul ora 9 ului. (.)
...J
::>
Astfel, densitatea repartizarii locurilor de munca Tn zonele industriale este cu а::
12,5% mai mica decat Tn afara acestora.
z::>
<3

�
Venitul total al companiilor comerciale situate Tn municipiu (cu exceptia
orasului Chi9 inau) s-a ridicat la 44.329.048.000 lei Tn 2018. 35,6% au Figura 10.3.2
reprezentat veniturile Primariei. 29% din venituri au provenit din segmentul Schema de distributie а veniturilor intreprinderilor situate
retail, alte 11,5% din transporturi. Alte sectoare ale economiei au adus mai in zonele industriale (2018)
putin de 5% din venitul total al Tntreprinderilor din municipalitate.
260 261
1\.) ANALIZA COMPLETA �I PRINCIPIILE DEZVOLTARII TERITORIULUI

62
• • • (\) "U Q. (/) < )> (") (/)
х ::::!. (\) с: (\) (') <о �
::tJ ::tJ :::r ,..
(\) �
:::::i
s::о
г )>
е;
::tJ -· -,
-g � "'"'1
3 � ;:::::;.: (/) о z s:: о w(/)
,-+ f, G) "Т1
� (\) с: '"О с:
(\) ::tJ о ГТ1 о -· nS::::
!l) :::::i "'"'1 "'"'1 z г ::::, ,..
--1
о 5::tJ �( r::::
o�n::::ic:
. -· !l)< � .....
о � s:: о
::::! "'"'1 г �
о U> r:::: -,

Tabel 10.3.3
3 Q. (\)
г � �
:::::i G)
(\) (') !l)
:::::i
О" ::tJ z
z g
:::::i- <
:::::i
-> (\) о
::tJ ф
о (Л �
с:
(') (\) о -. (\) �(\) "'О о
'"О ::::,
С:....>."'"'13
Q.o!l) Г"'"'I
n>
;:;
(') о •(/) n> 3· r::::
Q. "'"'1 Q. -,
-·
(\)
03 3 3· �
!l) Q. ....!. о
'"О (') ::::!. с: Q. -,
!l) о ->
�- 3 1\) 1\) ...,. 1\) 1\) 1\) 1\) ...,. 1\) ...,. ::::,
о о <D о о <D <D ,..
:::::i
<D
о о о
...,. о ...,. о 0 1-' <D O <D -,
;:-g о (JJ 00 <D 00 О)(Л (Лl\) ф ф
3· :::::i ()
·(/) ::::r
(/) ->
(\) :::::i (Q -�.
,.,-,-·
(Q !l) :::::i ::::,
3 � N !l>< а.
(\) (\) с: ф
(\)
� !l)
о-_
"'"'1 !l) ::!.
с: (') о
,-+ (')
"'"'1 (\) (\) !l) -,
(\) '"О (\) '"О С/)
(') ,-+
nr-· �<­ оо ;:;
:-:- (\) r::::
•(/) 3 с: �
,-+ с:
(\) :::::i <
,..
ф
(\)
< (') :::::i ->
(\) !l)
...,-+ ;::.: ::::,
:::::i с:
,-+
с: о::::!. 3
"'"'1 "'"'1 (/)
с: r::::
(\) о :::::i ::::,
(Q ,-+
'"О
(\)
:::::i
,-+ 1\) 1\) 1\) (JJ (JJ (')
"'"'1
с: <D <D ...,. 1\)
� ...,. ...,. __, <D
1\.) __, ...,. ...,. 1\) о
о ...,. 00 00 о
..... � � � �
t
(Л
О)
:::::i о о о о о
о о о о о
о о о о о

(")
(Л
с:
- -..,
(t)
с:
�clol 0,00% 0,00% 0,00% о.� 0,(Х)% 2,09% 0,00% 0,03% 0,00% 0,22% 0,00% 0,00% О,54� 0,67% 0,04% (")
Braila 0,00% 0,00% 0.00% 0,00%
><
0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,01% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% (") с:
Bubuieci 0.00% 0.00% 0.00% 0.04% 0.00% 2.09% 0.00% 0.01% 0.00% 0.05% 0.00% 0.00% 1.52% 0.67% 0.04% (t)
-..,
О)
Bude�ti 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 2,09% 0,07% 0,06% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,67% 0,67% 0,00% ,,
Ciorescu 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0.00% 2.09% 0,00% 0,03% 0.00% 0,00% 0.01% 0.00% 0,00% 0.67% 0.67% -<
О) (t)
Codru 0,00% 0,00% 0,19% 0.(Х)% 0.(Х)% 2,09% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0.14% 0,00% 2,01% 0,00% 0,00%
Coloni а 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 2,09% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,67% 0,00% о :::::s
Condri э 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0.00% 0,00% О,О<Ж 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% :"' с:
-
Cricova 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 2.09% 0.00% 165% 0.00% 0,03% 0.03% 0,00% 0.67% 0.67% 0.71% n ..,
Cruze�ti 0,00% 0,00% 0,01% 0,00%
::::r
0,00% 0,00% 0,00% 0,(Х)% 2,09% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,67"/2 0,00% о
Oobrogea 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0.00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,67% 0,67% 0,00% (/)
0,0<:У¼ ..,
Dumbrava 0,00% 0, 00% 0,00% 0,0)% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,()()% 0,0036 :::::s ->
О) :::::s
Dur1e ti 0,02% 0,68% 0,00% 0,67% 0,01% 2,09% 0,00% 0,68% 0,72% 0,0016 0,09% 0,00% 1,69% 0,72% 0.28%
Ghidi hici 0,00% 0,00% 0,00% 0,(Х)% 0,(Х)% 2.09% 0,00'/4 0,00% 0,00% 0,67% 0,00% 0,00% 0,02% 0,00% 0,00% с: -..,
- (t)
Goianul Nou 0.00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 119% 0,00% 0,14% 0,00% 0,00% 0,00% 0.00% 0,0<:У¼
Gratie�ti 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 2,09% 0,0<:У¼ 0,28% 0,30% 0,40% 0,03% 0,00% 191% 1,34% 0,04%
,,..,
HulЬOaca 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,0<:У¼ 0,00% 0,06% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,01% 0,0<:У¼ :::::s
Ismail 0,()()% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,0036 а.
Revaca 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,(Х)% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,0016 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,0036 (t)
Sarmize etusa 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0.00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Sin era 0,00% 0,03% 0,27% 0,00% 0,00% 2.09% 0,01% 0,00% 0.01% 0,67% 0,00% 0,27% 3,95% 0.67% 0,04% о
Stauceni 0,67¾ 0,00% 0,00% 0.(Х)% 0,70% 2,09% 0,67% 0,23% 1,00% 0,04% 0,13% 1.09% 12,64% 0,67% 0,98% ..,
Tohatin 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 2,09% 0,03% 0,00% 0,00% 0,00% 0,01% 0,00% 0,00% 0,67% 0,00% (/)
Tru eni 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% О.СО% 2,09% 0,00% 0,00% 0,07% 0,00% 0,01% 0,00% 1,83% 0,67% 0,29%
с:
Vadul lui Voda 0,00% 0,00% 0,75% 0,00% 0,00% 2,09% 1,68% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,30% 0,67% 0,00%
-
О)
Vatra 0,00% 0,00% 0,00% 0.(Х)% 0.00% 2.09% 0,00% 0.70% 0,02% 0,83% 0.08% 0,00% 1,33% 0.72'/2 0.67%
(t)
всего: 0,69¾ 0.71% 1,21% 0,71% 0,71% 35,59% 2 46% 4,87% 2.20% 3,05% 0,53% 1.36% 29,75% 11,48% 3,75%
-
->
:::::s
Tabel 10.3.4
Venitul total al companiilor comerciale a mplasate in municipiu (cu excep\ia Chi�inaului) constituie 44.329 .048.000 lei in 2018. 3
с:
35,6% revin Primariei. 29% din venituri au provenit din comert, alte 11,5% din transporturi. Alte sectoare ale economiei au adus :::::s

mai putin de 5% din venitul total al intreprinderilor din municipalitate. n

::::r
.и,
:::::s
А)<
с:

1\.)
63

MUNICIPIUL CHl$1NAU
 Depozitarea lndicii dezvoltarii social-economice а mun.Chisinau pentru 2015-2018
lndustia
Tn prezent, nu exista о piata pentru bunuri imoblliare de depozitare de Tnalta
calitate Tn municipalitate, suprafata totala а oblectelor al сагог scop functional Nr. Denumirea un. 2015 2016 2017 2018
corespunde formatului de depozite este de aproximativ 100 de mii de m2. mas
1 Valoarea totala а mii 26173,8 26303,1 28 622,5 30400,5
Tn сеа mai mare parte, aceste oblecte nu pot fi clasificate Tn conformitate cu
productiei industriale lei
standardele generale acceptate, cele mai multe dintre ele fiind construite folosind
dupa tipul de activitate
tehnologii Tnvechite 9 i nu permit prezinta gradul necesar de siguranta marfurilor 9 i
(preturi curente)
о logistica eficienta.
lndustria extractiva 221,6 178,1 172,6 212,09
Am identificat 60 de depozite (nespecializate - nu sunt luate Tn consideratie
depozitele de titei, cereale etc), suprafata medie а unui depozit este de 1370 m2
lndustria prelucratoare 20 581,7 20 796,8 22511,9 23 781,4
ln calitate de proiect exemplar este parcul industrial Straal Park, саге аге Tn
prezent 18 mii m2 de spatiu de depozitare de clasa А. Productia �i furnizarea 3 706,9 3 964,9 3 957,3 4258,4
de electricitate �i
Tn condфile existente, este imposibll de а determina cat spatiu de alta destinatie caldura, gaz, caldura
este utilizat Tn prezent pentru depozitare, insa cert este faptul са acestea nu ара �i aer condфonat
Tndeplinesc cerintele necesare pentru depozitele moderne Tn сееа се prive9 te
siguranta marfurilor 9 i eficienta operatiunilor, partea neidentificata de calitate DistribЩia apei; 1 663,6 1 363,3 1 980,7 2 147,8
scazuta nu poate fi considerata drept concurent pentru segmentul de depozite activitati de salubrizare,
full-format de Tnalta calitate, саге practic lipsesc Tn municipiu. gestionarea de�eurilor,
decontaminare
2 lndicatori ai volumului productiei industriale Tn functie de tipul de activitate (anul
precedent = 100%):
lndustria total % 101,0 100,1 103,6 104,9
lndustria extractiva 97,6 80,1 94,2 118,6

lndustria prelucratoare 103,4 101,4 105,4 104,7

Productia �i furnizarea 100,0 101,8 93,7 105,5

de electricitate �i
caldura, gaz, caldura,
ара �i aer condфonat

3 Structura productiei industriale, dupa tipul de activitate (total - 100%)

lndustria extractiva % 0,8 0,7 0,6 0,7

lndustria prelucratoare 78,6 79,0 78,7 78,2 ::>

><(
z
U),
Productia �i furnizarea 14,2 15,1 13,8 14,0 I
(.)
de electricitate �i ...J
::>
caldura, gaz, caldura а::
z::>
ара �i aer condфonat <3

SCHEMA AMPLASARII OBIECTIVELOR DE DEPOZITARE РЕ

�
TERITORIUL MUNICIPIULUI CHISINAU DistribЩia apei; 6,4 5,2 6,9 7,1
activitati de salubrizare,
Figura 10.3.5
gestionarea de�eurilor
de decontaminare
264 265
 4 Costul produselor fabricate, dupa tipul de proprietate, (preturi curente): Datele statistice ре municipiu pentru anul 2019 lndustria
PuЫice тыс. 4 052,9 4 328,9 4 323,8 4 730,3
Private lei 12 730,3 12 935,1 13 634,9 14 812,0 lndicatori cheie de performanta ai 1ntreprinderilor industriale
IП 2018
Mixte (puЫice si 1 940,1 1 617,4 2 130,3 2 131,6
private)
Numarul de Pretul productiei industriale
fara capital strain
intreprinderi mln lei in % la 2017 structura, %
Cu capital strain 2 494,9 2 248,7 3 026,3 4 182,0
mun. 2 071 30 400,5 106,4 54,1
Mixte 4 955,6 5 173,0 5 507,3 4 544,6 Chisinau
5 Structura productiei industriale dupa forma de proprietate
Tabel 10.3.7
PuЫice % 15,5 16,5 15,1 16,1
Private 48,5 49,2 47,6 47,5 Datele statistice ре municipiu pentru anul 2019
Mixte (puЫice si 7,5 6,1 7,5 2,8
private) Agricultura
fara capital strain
Animale 1n ferme de toate categoriile, 1n context teritorial, 1ncepand cu 1 ianuarie

Mixte 28,5 28,2 29,8 33,6 Vite cornute mari porcine ovine
cu capital strain total inclusiv vite
6 Ponderea productiei % 57,2 55,3 54,3 cornute marii
industriale 2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019
la costul total, ре tara
mun. 1,4 1,3 0,9 0,8 2,0 1,7 6,1 5,4
Chisinau
Tabel 10.3.6
Tabel 10.3.8

Productia principalelor tipuri de produse zootehnice 1n 1ntreprinderile agricole �i fermele

tarane�ti (ferme), 1n context teritorial

Vanzari, animale 'i pasari (1n greutate Lapte, tone Oua, mln bucati
vie) pentru sacrificare, 1n tone
2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018
1mun. 731 647 504 187 280 190 15,0 20,6 22,2
Chisinau

Tabel 10.3.9

::,
Productivitatea de animale �i pasarilor 1n 1ntreprinderile agricole �i gospodariile ><(
z
tarane�ti (ferme), 1n context teritorial uj.
I
(.)
Randament mediu anual de lapte Producfia medie anuala de oua de ....J
а:
::,
de la о vaca, kg gaina, buc.
z::,
<3
2016 2017 2018 2016 2017 2018
mun. 2 332 4 437 1 381 156 172 180
Chisinau
Tabel 10.3.10

266 267
 ANALIZA PLASARII CERERILOR DE MUNCA Specialitati solicitate in 2020:

РЕ TERITORIU
1. Programator. Tn mediu, un programator prime 9te de la 6 la 30 de mii de lei, Tn
functie de calificarile 9 i experienta sa de munca.
Salariile in Chsinau
Salariul mediu Tn Chisinau si 2. Designer web. Reprezentantii acestei specialitati pot conta ре un salariu foarte
' ' tarile
' Tnvecinate Tn functie
' de domeniu:
bun. Tn mediu, designerii web primesc de la 4 la 17 mii de lei.
- agricultura
3. Operator telefonic. Salariul mediu al unui operator de telefonie este de 6 mii de
Moldova (Chi9inau) - 3968 lei, Ucraina - 4990 lei, Romania - 9809 lei; lei. Daca operatorul de telefonie vorbe 9 te limЬi straine, atunci se poate califica
pentru un salariu de 8 mii.
- energetica

Moldova (Chi9inau) - 10218 lei, Ucraina - 6999 lei, Romania - 18733 lei; 4. Manager in vanzari. Un specialist Tn aceasta industrie poate conta ре un salariu
de 5 mii de lei.
- tehnologii informationale si comunicatii

Moldova (Chi9inau) - 14.475 lei, Ucraina - 10.524 lei, Romania - 23.501 lei; 5. Manager specializat Tn puЫicitate 9 i PR. Domeniu de puЫicitate suporta un dificit
de speciali9 ti calificati de aceasta natura. Managerii din aceasta zona ca 9 tiga cel
- finante si asigurari putin 6 mii de lei.

Moldova (Chi9inau) - 11800 lei, Ucraina - 11921 lei, Romania - 24438 lei;
- educatie
Moldova (Chi9inau) - 5858 lei, Ucraina - 4768 lei, Romania - 13522 lei;
- ocrotirea sanatatii si protectia sociala
Moldova (Chi9inau) - 6063 lei, Ucraina - 4138 lei, Romania - 15276 lei;
6. ContaЬil. Un specialist Tn finante din Moldova poate conta ре un salariu de 6 mii
de lei. ContaЬilii 9 efi ca 9tiga lunar Tntre 1 О 9 i 17 mii.
7. Doctorii. Personalul medical este foarte apreciat Tn RepuЫica Moldova. Dar, din
pacate, salariile medicilor moldoveni sunt departe de salariile colegilor lor straini. Tn
mediu, un medic specialist junior prime9 te 5mii. Daca un medic are о diploma
�tiintifica 9 i о calificare Tnalta, atunci salariul sau poate cre 9 te la 1 О mii.

- cultura 8. Dentistul este una dintre cele mai solicitate 9 i Ьine platite profesii din Moldova.
Salariul minim pentru un dentist Tncepe de la 8 mii. Tn mediu, un medic cu о
Moldova (Chi9inau) - 4700 lei, Ucraina - 5024 lei, Romania - 11240 lei. specializare similara ca 9tiga 10-15 mii. Dar daca dentistul аге un caЬinet privat,
саге este destinat admiterii cu plata, atunci venitul sau poate cre9 te рапа la 20 de
Salariul minim Tn Moldova este cel mai mic dintre tarile din Europa de Est.
mii de lei ре luna.
Marimea "salariului minim" Tn mai 2019 а crescut cu 165 lei 9i constituie 2.775 lei ре
luna (aproximativ 150 USD la cursul de schimb al Bancii Nationale).
Salariile cele mai mici le primesc persoanele саге lucreaza Tn sectorul agricol.
Pensie medie - 1901 lei Salariul lor de multe ori nu depa9 e 9te 2500 de lei. Angajatii din sectorul
pisciculturii 9i silviculturii primesc cu 300 de lei mai mult. Aceste trei domenii de
Pensia minima este de 1079 lei. activitate sunt cele mai putin platite. Tn domeniul artei, muncitorii primesc
aproximativ 3000 de lei. Angajatii hotelurilor 9 i complexelor de divertisment
Tn 2020, nivelul salariului mediu lunar а crescut cu 6,5% fata de anul precedent. ca 9 tiga рапа la 3200 de lei ::,
><(
(aproximativ 150 USD). z
uj.
I
(.)
....J
::,
а:
z::,
<3

268 269
 lndicii dezvoltarii social-economice а mun.Chisinau pentru Datele statistice ре municipiu pentru anul 2019
2015-2018 Angajati
Venitul mediu lunar nominal
Nr. Denumirea un.mas. 2015 2016 2017 2018 angajafi ре tot parcursul anului concediafi ре tot parcursul anului
1.1 Venitul mediu lunar nominal lei 5 375,3 5 951,5 6 716,4 7 490,0 mii pers. % la numarul de mii pers. % la numarul de
locuri de munca locuri de munca
1.2 lndicele salariilor reale са % 101,5 104,0 105,9 104,6 mun. 135,5 31,5 126,6 29,4
procent din anul precedent Chisinau

1.3 Venitul nominal lunar mediu lei 4 538,4 4 997,8 5 587,4 6268,0 Numarul somerilor inclusiv femei
al unui angajat, ре tara 2015 2016 2017 2018 2015 2016 2017 2018
mun. 1 913 1 531 1 171 788 878 686 601 414
1.4 lndicele preturilor de consum % 109,7 106,4 106,6 103,0 Chisinau
са procent de anul precedent, Tabel 10.4.2
ре tara
,omeri inregistrafi oficial angajati
Datele statistice ре municipiu pentru anul 2019
2.1 �omeri inregistrati la pers. 1913 1531 1 171 788
31.12 Salariul
2.2 �omeri inregistrati la pers. 5 691 5 181 4 111 2919 Salariul mediu nominal pentru un angajat
inceput de an, total
2.3 Numarul de locuri de munca pers. 2 646 2 670 2 182 1767 lei % la salariul mediu din fara
cu norma intreaga
2.4 Numarul locurilor de munca locuri 12 245 2 714 3 230 4167 2015 2016 2017 2018 2015 2016 2017 2018
vacante (la sfar�itul perioadei) mun. 5 375 5 951 6 716 7 490 118 119 120 119
Chisinau
2.5 pentru muncitori locuri 899 1 421 1 956 2589
Tabel 10.4.3
Tabel 10.4.1

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

270 271
 Numarul estimativ de angaja!i in municipiul Chi�inau ANALIZA (INFORMATIA) DESPRE PROIECTELE
MARI DE PERSPECTIVA SI CELE CURENTE.
:в·-- Numarul companiilor cu numarul de angajati: Total

=
Nr.
·-.. ·- 3
..
•->
-
:;:::;
са
"са'
Е са са
::::1
с в 1-9 10-49 50-249 250-1000 от 1000 �::::s .5- с
"OD
са PREMISELE DEZVOLTARII DOMENIULUI SOCIAL­
Q) о
с_ z 11)
Q)
Q) ,:,
ECONOMIC
1 Chisinau 6 366 3 418 843 178 47 10 852 424 945
2 Bacioi (incl. 12 8 1 - - 21 440
Braila) ( 1) (2) (О) (3) ( 55)
- - - Propuneri privind dezvoltarea insfrastructurii locative si
3 Bubuieci 13 6 19 245
- - comerciale а mun.Chisinau
4 Budesti 8 2 1 11 250
5 Vadul lui 21 12 5 - - 38 1 215
Voda Strategia elaborata de dezvoltare economica Tn domeniul imoЬilelor
6 Vatra 14 15 3 - - 32 970 comerciale 9 i rezidentiale va lua Tn considerare cat mai mult posiЬil
7 Ghidighici 5 2 1 - - 7 85 oЬiectivele 9 i punctele de cre 9 tere existente 9 i se va baza Tntr-o mai mare
8 Gratie�ti 17 14 5 - - 36 1 250 masura ре locatii саге sunt prevazute cu potential de finantare 9i сге9 tеге.
(incl.
Hulboaca ( 2) (1) (О) (3) (35) Mai jos este о lista de propuneri recomandate, cu о descriere а impactului
9 Durlesti 36 31 4 1 - 72 2 335 acestora, саге vizeaza rezolvarea proЫemelor cu саге se confrunta
- - municipalitatea. Ulterior, vor fi prezentate diagrame саге reflecta
10 Codru 18 13 3 34 2 355 implementarea diferitelor segmente ale imoЬilelor rezidentiale 9 i comerciale,
11 Colonita 9 2 - - - 11 105 precum 9i segmente conexe саге vizeaza implementarea acestor activitati.
12 Cricova 11 11 1 1 - 24 1 160
13 Cruzesti 5 1 - - - 6 55
14 Stauceni 40 24 6 2 - 72 3 060
(incl. Goianul (О) (2) ( 1) (О) (3) (200)
Nou)
15 Sangera 23 13 - - - 37 535
(incl. Dobru-
ja/Revaca) (2/ (1/ (3/ (40/
О) 1) 1) 30)
16 Tohatin 8 - - - - 8 40
17 Truseni (incl. 10 8 1 - - 19 440
Dumbrava)
( 1) (О) (О) (1) (5 )
18 Ciorescu 8 6 - - - 14 220
19 Condrita datele lipsesc
::,
><(
Tabel 10.4.4 z
uj.
I
(.)
....J
::,
а:

z::,
<3

272 273
 Segmentul comercial

fn strategia de dezvoltare economica а Chi9inaului, vanzarile imoЬiliare аг

trebui sa rezolve urmatoarele sarcini:
Oficii

1. Oferirea rezidentilor
' din zonele rezidentiale
' mari bunuri si
' servicii de
consum cotidian pentru а reduce necesitatea deplasarilor frecvente prin
ога9 spre centrele comerciale mari;
2. Сгеагеа unei carcase comerciale ale ora 9ului ре principiul "acoperire
celulara" pentru а oferi locuitorilor ora9ului о gama larga de bunuri 9i servicii
la о raza accesiЬila de deplasare;
3. Furnizarea catre rezidenti din suburЬia bunurilor de prima necesitate
reduce din sarcina urbei (atat infrastructura comerciala, cat 9i de transport).
Pentru а atinge indicatorul de asigurarere cu spatii comerciale рапа la 3005
m2 / 1ООО locuitori Tn limitele orasului Chisinau, este necesar sa se creeze
suplimentar 82 de mii de m2 de ;patiu, се' este echivalent cu 5 centre
comerciale regionale 9 i 7-10 centre comerciale in microraioane.
Pentru а oferi suburЬiilor bunuri de prima necesitate, este suficienta сгеагеа
unui centru comercial рег microraion cu о populatie de aproximativ 5.000 de
persoane. Aceste centre comerciale pot include oЬiective cu destinatia
sportiva, spatii de markete cu produse alimentare proaspete (fresh market),
fn acest moment, nu exista un exces de cereri fata de oferta ре piata imoЬiliara
de Ьirouri din Chi9inau, unele dintre proprietati existente de Tnalta calitate raman
libere 9i nu este nevoie de о cre9tere semnificativa а spatiului de Ьirouri. Cu toate
acestea, acum ora9ului Ti lipse9te un nucleu central de afaceri саге аг putea servi
drept platforma puЫicitara pentru а atrage investitori mari. Credem са, pentru а
spori activitatea de afaceri si organizarea prezentarilor de proiecte invesЩonale,
precum 9i pentru а Tmbunatati imaginea, ora9ul аге nevoie de о unitate de Ьirouri,
саге va deveni dominanta ora9ului. Propunem сгеагеа unui cartier de afaceri Tn
formatul World Trade Center cu organizarea de terenuri expozфonale, un centru
de presa, о sala de congrese.
Avand Tn vedere dezvoltarea urbana densa si ' dificultatile
' de consolidare а
parcelelor proprietate privata, va recomandam sa luati Tn considerare site-ul sub
hotelul National nefunctional. Suprafata site-ului este de aproximativ 7 mii de m2 ,
саге va permite sa plasati un stilobat in mai multe niveluri аргоаре ре Tntreaga
zona а site-ului, cu сгеагеа unei dominante Tnalte de acesta.
Aceasta locatie ofera acces direct de la aeroport pentru delegatiile саге sosesc,
Piata Natiunilor Unite va permite sa se deschida о vedere а viitorului oЬiectiv, iar

..
oЬiective sociale. Asa dar, se propune construirea а 17 fresh markete Tn bulevardul 9tefan cel Маге adiacent pietei va asigura conexiunea acesteia cu
fiecare suburЬie а Chisinaului. principalele cladiri guvernamentale din Chi9inau 9i centrul ora9ului.

\
• N

С)

• С2) '
• •
•
•
•
• • �"' \

•
••
••
•

• о'б \ ><(

•
• • •
а:
<3
• z
• •
Figura 10.5.1 Figura 10.5.2
• се suburbane (GLA 10 ооо - 15 ооо mp} Schema propunere а amplasarii oblectivului WTC
• се microraionale (GLA 1 о ооо - 15 ооо mp } World Trade Center
8 се raionale (GLA 10 ООО - 15 ООО mp} 275
 Segmentul hotelier si de agrement
Chi9 inau nu duce lipsa de numere hoteliere pentru turi9 ti 9 i calatori de afaceri
(turism de afaceri), mini-hotelurile existente Tn suburЬii au oferte pentru turi 9 tii
саге vin Tn weekend sau in vacanta, precum 9 i pentru turi9 tii de afaceri саге
viziteaza oЬiecte comerciale.
Tn acela9 i timp, am identificat mai multe suburЬii 9 i un sector al orasului
Chisinau,
' саге face fata domeniului turismului de sanatate:
1. Condrita - aeroterapie, proceduri de respiratie, tratament cu namol;
2. Vadul-lui-Voda - odihna balneologica, proceduri de Tnot;
3. Sectorul Centru, marginirea cu suburЬia Codru - unde exista un grup mare
de clinici repuЫicane de profil larg.
La acest moment, Tn zonele date, nu exista complexe hoteliere mari ai
retelelor internationale 9 i filiale ale clinicilor internationale саге sa poata
concura cu alte zone de tratament din Europa.
Credem са aceste locatii pot forma conceptul de turism medical si
balneologic Tn Moldova, oferind un nivel sporit de servicii Tn locatii unice.
С)
CONDRITA
�:�
SCHEMA PROPUNERE PRIVIND AMPLASAREA OBIECTIVELOR
DE AGREMENT SI SANATATE
276 Figura 10.5.3
Condrita - Parcul National Codri Dintr-un interviu cu expertii, s-a obtinut о
informatie privind analiza probelor de аег din municipalitate, саге au reflectat
componenta aerului din rezervatie reprezinta un beneficiu pentru sanatate. De
exemplu se recomanda proiectul Rixos Borjomi, саге include un hotel de 5 stele
dintr-o retea internationala, un complex de tratament cu medici autorizati 9i
existenta izvoarelor de ара minerala in teritoriu.
Vadul - Lui - Voda este principala statiune а regiunii. Ре teritoriul ora9ului exista
sanatorii 9i case de vacanta саге atrag turi9ti din toata tага. Sursa de ара poate fi
utilizata са baza pentru balneologie. De exemplu, se recomanda de а lua Tn
considerare baia curativa Szechenyi, саге contine З piscine Tn аег liber 9 i 15
piscine interioare.
Sectorul Centru, la hotar cu suburЬia Codru, reprezinta principalul nucleu medical
al tarii. Costul scazut al serviciilor medicale 9i concentrarea specialistilor Tntr-o
zona compacta permit formarea unui grup curativ accesiЬil unui numar mare de
pacienti europeni 9 i ru9 i.
De exemplu, se recomanda de а lua Tn considerare Clusterul Medical
lnternational din Moscova, саге а creat condфi preferentiale speciale pentru
plasarea filialelor unor clinici straine de top. Tntrucat medicina moldoveneasca nu
este un fenomen Ьine cunoscut la nivel international se considera са este oportun
de а atrage filialele clinicilor straine, oferind Tn acela9i timp о campanie puЫicitara
ampla din contul bugetului.
::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,
z::,
<3
277
 Segmentul rezidential
Am evidentiat З loturi cu о suprafata totala de 30, 75 hectare pentru
oblective de constructie rezidentiala.
Conform opiniei expertilor dezvoltatori саге construiesc proprietati rezidentiale ре piata
din Chisinau,
' exista о cerere mare de locuinte' Tn oras.
'

Aceasta cerere s-a format datorita nivelului scazut de locuinte la periferia orasului,
precum si unei cereri саге а fost amanata Tn perioada de stagnare in dezvoltarea
orasului. Se considera са constructia de locuinte suplimentare ar trebui sa aiba loc Tn
locul intreprinderilor industriale саге nu functioneaza din oras. De asemenea, este
recomandaЬil sa se limiteze constructia de locuinte cu mai multe apartamente Tn
suburЬiile Chisinaului, саге astazi reprezinta anexe rezidentiale ale orasului.

Tn cursul compararii hartilor cu oЬiectivele locuintelor primare si cu amplasarea zonelor

industriale ale orasului, au fost identificate situri саге au potentialul de reducere а
dezvoltarii industriale prin formarea complexelor de cladiri rezidentiale Tn imediata
vecinatate а intreprinderilor industriale existente.

tipologia descrierea dezvoltarea

Zona industriala este рафаl Reducerea suplimentara а zonei

< < Tnconjurata de cladiri rezidentiale industriale prin reducerea razei
existente, constructia noua Tnchide inelare а sectorului rezidential
inelul

Dezvoltarea liniara а unei zone Dezvoltarea ulterioara а liniei Tn

г n а industriale mari dintr-o parte randuri/Ыocuri de cladiri
Figura 10.5.5
rezidentiale pana la dezvoltarea Sc h ema propunere pentru amplasarea loturi lor prioritare
completa а zonei industriale de reamenajare а zonelor i n dustriale
Construirea unui oblect Tn centrul Constructie ulterioara din interior
r unei zone industriale, spre exterior cu о scadere а
dezmembrarea integrita\ii suprafe\ei ocupate de
cladirilor industriale constructiile industriale
Tabel 10.5.4
ln continuare se propune recomandari preliminare pentru domeniile de
reamenajare prioritara, саге pot fi ajustate odata cu furnizarea informatiilor privind ::,
,<(
functionarea Tntreprinderilor. Tn aceasta etapa, au fost luati Tn considerare z
uj.
urmatorii factori: I
(.)
....J
• Conexiunea cu zonele existente ale orasului;
а:
' ::,

z::,
<3
• Activarea zonei de ramЫeere;

• Deschiderea acceselor Ыосаtе la zonele de parc;

278 279
.. ...
1
�
�

�
Lotul 1. Sectorul Buiucani
lmoblle pentru depozitare si oblective industriale
�
Tn perioada studierii zonelor suburbane, s-a constatat са depozitele multi­
�
• Su prafata lo tulu i - 20 ha; temperatura destinate depozitarii produselor agricole sunt oblecte de calitate
� • Situat 1n zona industriala "Sculeanca"; scazuta din а doua jumatate а secolului al XX-lea. Aceste constructii nu
• Conecteaza zonele rezidenti ale permit garantarea calitatii inalte а produselor stocate fara pierderi, iar
situate ре strada Calea Mosilor cu zona aceasta clasa de constructii nu este eficienta din punct de vedere energetic,
forestiera La lzvor; сееа се creeaza costuri suplimentare de intretinere 9i sarcini mari pentru
• Potenti al de dezvoltare - zona reteaua de alimentare cu energie electrica.
industriala Sculeanca.
Se considera са una dintre optiunile pentru proiectele de invesЩii este
construirea unor depozite de Tnalta calitate, cu mai multe temperaturi din
clasa В, echipate cu unitati frigorifice moderne cu eficienta energetica sporita
Figura 10.5.6 9i sisteme moderne de depozitare, саге permit о rotatie mai rapida а
produselor din depozit 9 i ofera astfel de servicii marginale cum ar fi
Lotul 1. Sectorul Rascani pastrarea responsablla.

• Suprafata lotului - 8,25 ha;
• Situat 1ntre raul Bic �i str. Calea
Mosilor;
• Activeaza spatiul de langa
raul Bic;
• Potential de dezvoltare - de la nord
la str. Mihai Viteazul
Oblecte Tnvechite au fost observate Tn suburblile din Vatra, Ghidighici.
Constructia noua este posiblla atat ре amplasamentul cladirilor existente,
cat si in zonele libere din zonele industriale existente.
Depozitele existente Tn Chi 9 inau sunt situate Tn sud-estul ora9ului, саге este
dictata de comunicarea rutiera existenta cu porturile marfare din Odessa
(distanta logistica - 175 km). Traseele logistice mari spre interior trec Tn
afara teritoriului Moldovei, deci consideram са este oportun sa renovam
spatiul de depozitare ре baza solicitarilor pietei interne а tarii.

Figura 10.5.7 Se considera, са este oportun de а dezvolta Tn continuare zona Tntreprinderii

libere EBcxpo-business-Chi9 inau pentru asamЫarea componentelor auto:
Lotul 1. Sectorul Rascani cu rate de cre9tere а salariilor reduse Tn regiune, aceasta directie va deveni
mai solicitata de producatorii din Europa Centrala.

Suprafata lotului - 2,5 ha;
• Situat langa piata Calea Basarablei;
• Reamenajarea unei zone industriale
adiacente cladirilor rezidentiale, formand
о legatura cu strada Calea Mosilor
Anterior, se considera са este oportun de а reamplasa Tntreprinderile
industriale Tn afara granitelor ora 9ului Tn directia coridorului logistic -
Odessa, саге va elibera teritoriul pentru constructii rezidentiale, precum 9i
va simplifica procedura de import-export din portul Odessa.

::,
><(
z
uj.
Figura 10.5.8 I
(.)
Alte constructii rezidentiale ar trebui realizate prin extinderea acestor zone cu ....J
а:
::,
reamenajarea zonelor industriale adiacente. Tn cursul dezvoltarii centurii imoЬiliare
rezidentiale, este necesar sa se includa ре in teritoriu loturi pentru oЬiective
z::,
<3

comerciale si sociale, а caror functionare va fi asigurata de catre populatia acestor

zone.
Un plan detaliat de extindere poate fi dezvoltat prin furnizarea de informatii cu privire
la compozitia si functionarea constructiilor industriale din oras.

280 281
 SCHEMA-PROPUNERE PRIVIND DIRECTIA REAMPLASARII DEZVOLTAREA FORMATULUI CENTRU DE DISTRIBUТIE AN GROS (CDA)
INTREPRINDERILOR INDUSTRIALE IN AFARA URBEI
Dezvoltarea formatului CDA

Сгеагеа unui CDA Tn formatul Mercado este recomandata pentru formarea unei
piete pentru produsele agricole, atat pentru producatori privati, cat 9i companii
mici.

Acest format va permite proprietarilor de cafenele 9i restaurante sa "adune

laolalta" furnizori, sa creeze noi companii pentru producerea din materii prime
finite. De asemenea, site-ul poate fi folosit pentru festivaluri 9i sarbatori, va deveni
N un oЬiect puЫicitar atat pentru popularizarea marcii moldovene9ti de produse
proaspete, cat 9i pentru activitati de agrement.
С) Aceste oЬiective pot fi realizate din contul bugetului pentru а dezvolta comertul, а
marca 9i а profita atat din locatia spatiilor comerciale, cat 9i din colectarea taxelor
pentru participarea la evenimente. De asemenea, acest site va contribui la
cre9terea bazei impozaЬile prin dezvoltarea Tntreprinderilor mici.

Credem са directia nordica este сеа mai favoraЬila pentru amplasarea unui centru
de distributie angro, deoarece autostrada de ie9ire Calea Orheiului face legatura
Tntre suburЬii 9i centrul Chi9inaului 9i permite atat aprovizionarea cu produse de la
ferme, cat 9i pentru а ajunge la locatie din ога9. Din punct de vedere geografic,

.,.�. ...•t·•,.,_
oЬiectul propus este situat Tn suburЬia Stauceni.

.
t•···
._-..
. .-• ..
•• : •••\r
-'"'
......... . ......... .:·-•·\\ ,,,.,, ..........--:--.. ,
�•--:••-
·.•........
• ••
... .. . . '..,' .. __,,,_ ., - :
..•• .• -с••. . •., .•••••·•'8•·.·•..... =•
\
8 8 .. , \ / , •
•"\,-
\

.... . ...
• 1
•
•• 1.: •
•
• , '
• •
• • \, .t • •• .. ..
r' •
•
>
,

..'· ,,
•• • • .._
\
• ', tl' : •

t ,-,
1 ' :
••••••

.. . . .�=. ,:. .
'
·� ,.., \ 1 I

.... •. ..',
••/• J ',
, ) \

...
....,,�.. , ,-,
j

•
'
.. • '� ',', ,..J

1 .. .
•�

.
"''-: .. '... 1

.
,.: .• ..... .
r "J

, ,, •:. \'.,.- ---

• •• .•: .. '
\ t .. ,___, •
• •
�
•t•
--
,'
.., :.-·. . ....,,..
,
', ,.'. ,,
- --
/ ',
' '· .
:

,' ' �
...'..•:.
/ •1 .. • �ti! •• • • ....

·,•••••• /\) I " •:

•
•:•
•'

· = r"-./'
.
••.
1

.....
)., � , r,� . \
:
..: .. . . �- .
· . . ••.
::,

._.;-.. . · �
><(

.
z
,,.
\\
,,,, ,,.....,,,� "- . . uj.
I

s• •·• '\..,.... .. ч'\

..
' 1 .. (.)

' .... l't ••

.. ;,...•....
• ... ,

.
• \ ....J
• .--:,__,
1·..•·· •
••••
... "
•

•
••
... а:
\ ::,

..__.-:__.•.
:
•• �
..
• • .... • 1 •• •

. .. .. . z::,
<3
�
�
'\\
�. :
\ �
._
Schema propunere privind amplasarea CDA
Figura 10.5.9

282 283

Dezvoltarea clusterului 1Т
Clusterul IT existent Tn partea de nord а ora�ului а fost inфal situat Tn vecinatatea cladirilor
rezidentiale
' si
' а teritoriului universitar, сееа се limiteaza extinderea sa ulterioara. Avand
Tn vedere perspectivele acestui segment, se recomanda de а prevede dezvoltarea unui
cluster ре teritoriul or.Stauceni, la 700 m de cel existent.
Acest lucru va permite mentinerea conexiunii Tntre Ыocurile noi �i cele existente �i va
oferi, de asemenea, un site gratuit pentru organizarea facilita1ilor conexe - laboratoare,
productie de precizie Tnalta, locuinte cu 1 +2 etaje pentru rezidenti, magazine �i facilitati
de agrement.
Schema propunere privind extinderea unui cluster IT
Figura 10.5.10
284
.. ...
1
�
�
�
Crearea ghiseului unic
�
Pentru dezvoltarea economiei digitale, сгеагеа unui proiect de ога� inteligent �i �
Tmbunatatirea calita1ii vie1ii populatiei, este necesar de а dezvolta fluxul electronic de �
documente �i de а reduce nivelul Ьirocratiei Tn furnizarea de servicii catre populatie. Pentru �
а testa tehnologiile, propunem de а promova un proiect pilot de сгеаге а centrelor pentru
furnizarea de servicii puЫice catre populatie ре principiul "ghiseului unic".
Deoarece acest format necesita schimbari semnificative Tn procesele de comunicare Tntre
diferite agen1ii guvernamentale, se propune de а organiza activitatea centrelor Tntr-un mod
de testare cu о sarcina redusa. Tn acest scop, se recomanda amplasarea primelor centre
Tn suburЬiile Chi�inaului cu о populatie de peste 3.000 locuitori, сееа се va permite
staЬilirea operatiunilor Tn procesul de lucru cu о sarcina redusa.
Concomitent, aceasta inovatie va ridica nivelul de trai al populatiei locale, va deveni un
stimulent pentru Tnregistrarea la locul de re�edinta Tn localitati pentru accesul la serviciile
puЫice. Aceste centre аг trebui regla solicitarile саге sunt Tn curs de procesare de catre
primarie, precum �i sa extinda lista serviciilor: daca proiectul este lansat cu succes,
majoritatea serviciilor аг trebui furnizate Tn aceste centre.
Acest format va reduce sarcina ре strazile ora�ului, privand locuitorii de necesitatea de а
se deplasa spre centrul ora�ului pentru diverse adresari.
lmplementarea cu succes а acestui format va permite demararea procesului de trecere la
ЕСМ (Enterprise content management), organizarea colectarii datelor statistice �i
Tmbunatatirea calitatii informatiilor pentru luarea deciziilor strategice.
::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,
z::,
<3
285
.. ... .. ...
1 1
� �
� �

� �
�
Particularitati Nivelul scazut de asigurare cu spatii Сегеге mare de oЬiective rezidentiale
�
� comerciale de calitate pentru Lipsa а unui cartier si а unei Particularitati Crearea unui cluster de constructii noi, lipsa de teritoriu �
r , r ,
� locuitorii orasului si aglomeratie dominante in oras creativ Ьine pronuntat pentru constructie in oras, dezvoltarea �

� haotica а loturilor vacante �

� Alocarea terenurilor pentru construc-
Propunere tia centrelor comerciale
cluster, creand о afacere site-uri din oras
microraionale si sectoriale
Sarcina de trafic redusa, accesul la
servicii de calitate pentru un numar
Descrierea
mai mare de rezidenti, presiune
efectului
competitiva asupra proprietatilor de
calitate scazuta �i neautorizate
Modificarea
structurii GRP
Structura PRB nu se va schimba
esential
Venituri fiscale
Va cre�te datorita Tnchirierii
Constructia unui cartier de Ьirouri-
Crearea loca\iei principale de afaceri
а orasului,
' destinata Tnt�lnirilor de
afaceri cu parteneri. Va spori
poten\ialul si activitatea de afaceri
Structura PRB nu se va schimba
esential
Va cre�te datorita inchirierii
�
Propunere Consolidarea treptata а parcelelor la
limitele zonelor industriale pentru а
Dezvoltarea ulterioara а forma loturi pentru dezvoltarea
clusterului creativ rezidentiala
Descrierea
Tnlocuire ре faze а zonelor
efectului Crearea unui loc de concentrare
industriale cu cladiri reziden1iale Tn
а oamenilor �i ideilor - afacere-
locurile cele mai favoraЬile
accelerator саге stimuleaza
араrфа produselor la jonc1iunea (hotarele zonelor reziden1iale �i
s ecializarilor industriale, ramЫee etc.)
Modificarea
Structura PRB nu se va
structurii Structura PRB nu se va modifica
GRP schimba
semnificativ
Venituri fiscale

-
TVA s atiilor localurilor Vanzarile de imoЬile sunt scutite
TVA Schimbare nesemnificativa* deTVA
� Va cre�te datorita atragerii unor noi
� companii саге nu au fost prezente
lmpozit Va cre�te datorita cresterii cifrei Se va majora (din vinzarea
ре venit de afaceri anterior ре pia1a imoЬilelor)
Г' lmpozit Schimbare nesemnificativa*
ре venit
lmpozit
privind Va cre�te datorita constructiilor de Va cre�te datorita constructiilor de lmpozit
proprietatea oЬiective noi oЬiective noi privind Schimbare nesemnificativa
privata proprietatea Schimbare nesemnificativa*
privata
Va cre�te datorita implicarii de noi Va cre�te datorita implicarii Tn cifra
Plati funciare terenuri Tn cifra de afaceri de afaceri comerciale а noi terenuri
comerciala Plati funciare Schimbare nesemnificativa* Schimbare nesemnificativa

Efectul social
Efectul social
Numarul de Va cre�te datorita intrarii Tn Va cre�te datorita intrarii Tn cifra de Numarul de Schimbare nesemnificativa (Tn special ::,
locuri cifra de afaceri comerciale а afaceri comerciale а Ьirourilor noi locuri ре seama companiilor de administrare ,<(

de munca noilor oЬiective comerciale de munca de la oЬiectivele �i localurile comerciale

Schimbare nesemnificativa* la parter �i in oblectivele sociale) (.)
....J
::,
Fondul Schimbare nesemnificativa (Tn special
Fondul salarial Va creste datorita cresterii Va creste datorita cresterii numarului ре seama companiilor de administrare
' '
numarului de locuri de munca
' '
de locuri de munca
salarial
de la oЬiectivele �i localurile comerciale
z::,
Schimbare nesemnificativa* la parter �i in oЬiectivele sociale) �

Tabel 10.5.11 Tabel 10.5.12

* lnфativa nu vizeaza crearea unui efect bugetar. ci imbunata\irea calita\ii vie\ii • lnфativa nu vizeaza crearea unui efect bugetar. ci imbunatЩirea calita\ii vie\ii
Comentariu: lmplementarea propunerilor luate in considerare va duce la dezvoltarea unui numar de industrii conexe, in Comentariu: lmplementarea propunerilor luate in considerare va duce la dezvoltarea unui numar de industrii
special construcЩ transporturi, servicii etc conexe, in special construcЩ transporturi, servicii etc

286 287
.. ... .. ...
1 1
� �
� �

� �
Absenta unui centru de distibuire Uzura fizica а oЬiectivelor de Particularitati Teritoriul deactivat (eliberat) al Concentrarea de prestari servicii pentru
� Particularitati �
centralizat (analogic pietei infrastructura pentru pastrarea ramЫeului raului Bic populatie Tn obiectivelle primariilor
r , r ,
� fermierului / schimb agricol) satelor si oraselor limitrofe �
� legu melor/fructelor �

Propunere lnlocuirea secventiala

� Crearea retelei de "ghiseuri unice" Tn
� Сгеагеа Centrului unic de
vanzare а produselor agricole
Propunere (de tip Mercado Spania) piete
de realizare а produseloe
agricole cu amanuntul
Descrierea Centrul unic de vanzare а produ-
efectului selor agricole va crea о platforma
pentru fermierii privati, va reflecta
recunoasterea produselor moldo-
vene�t( va simplifica achizфile
pentru unitatile de catering din
municipiu
Modificarea
structurii GRP
Structura PRB nu se va schimba
semnificativ
-
�
Venituri fiscale
' а ог1 а ega 1zar11
comertului ре piata
�
а teritoriilor industriale cu zone �
Renovarea /constructia de noi localitatile municipiului
oblective depozite multi-tempetarura multifunctiona le
in localitati urbane si rurale cu
infrastructura existenta Crearea punctelor de atractie а
Descrierea Valorificarea treptata а
efecutlui populatiei 1n centrul localitatilor din
teritoriilor de-a lungul
contul prestari serviciilor puЫice -
ramЫeelor le va face atractive
Tnregistrarea, perfectarea actelor
pentru investitorii comerciali, се
OЬiectivele noi vor permite de а spori pentru terenuri, etc Formarea
va permite de а crea zone
eficienta logisticii, micsora cheltuielile traficului regularizat саге favorizeaza
multifunctionale 1n "campurile
privind cifra de afaceri а depozitelor oblectivele comerciale mici si medii -
maro" existente
cafenele, magazine etc.
Modificarea
structurii GRP Structura PRB nu se va Structura PRB nu se va
schimba semnificativ schimba semnificativ
Structura PRB nu se va
schimba semnificativ
Venituri fiscale
Va spori din contul locatiunii
ТVА imobllelor necomerciale (vanzarea Va cre�te datorita Tnchirierii spatiilor
locuintelor este eliberata de din preajma oЬiectivelor de stat
Va cre�te nesemnificativ datorita
maririi costului Tnchirierii
achitare TVA)

TVA lmpozit
� va creste din contul Va spori din contul maririi
ре venit
о
Г'
Va cre�te din contul maririi spectrului amplasarii oЬiectivelor circulatiei marfare
Se va majora din contul legalizarii de servicii oferite comerciale noi
lmpozit
comertului din piata si sporirii cifrei de afaceri
ре venit lmpozit
privind va creste nesemnificativ, din
lmpozit Se va majora din contul
Se va majora din contul proprietatea contul constructiei
privind Va creste din contul schimbului constructiei oЬiectivelor noi
constructiei oЬiectivului nou privata oЬiectivelor comerciale noi
proprietatea oЬiectivelor vechi cu cele noi
privata
Va cre�te datorita implicarii Va spori din contul implicarii
Plati funciare Se va majora din contul
de noi terenuri Tn cifra de afaceri О crestere este posiЬila datorita in circuitul comercial а noilor
constructiei ре
Plati funciare comerciala extinderii facilitatilor pentru terenuri de pamint
terenurile municipale
furnizarea de noi servicii
ectu soc1a
Efectul social
Se va majora din contul ::,
Schimbare nesimnificativa Numarul de Va spori din contul implicarii ><(
Numarul de darii in exploatare а z
(din contul repartizarii locurilor Schimbare nesimnificativa locuri oЬiectivelor comerciale in circuitul comercial а noilor и5-
locuri
existente) de munca oЬiective comerciale
de munca (.)

Se va majora din а:
Schimbare nesimnificativa <3
Fondul salarial (din contul repartizarii locurilor
Va cre�te datorita cre�terii nivelului de
calificare а lucratorilor
Fondul salarial ccresterii numarului de Va cre�te datorita cre�terii z::,
locuri de munca in numarului de locuri de �
existente)
oЬiectivele comerciale munca
Tabel 10.5.13 Tabel 10.5.14
* lnфativa nu vizeaza crearea unui efect bugetar. ci imbunatatirea calitatii vietii * lnфativa nu vizeaza crearea unui efect bugetar, ci imbunatatirea calitatii vietii
Comentariu: lmplementarea propunerilor luate in considerare va duce la dezvoltarea unui numar de it1dL1strii Comentariu: lmplementarea propunerilor luate in coпsiderare va dL1ce la dezvoltarea unui nшnar de industrii
conexe, in special constrL1ctii, transportшi, servicii etc conexe, iп special constructii, transporturi, servicii etc

288 289
 Particularitati
Pozitionarea
' oraselor
' si
' satelor
municipiului са zone reziden\iale
ale Chisinaului
Propunere Moratoriu privind construc\ia cu
mai multe etaje Tn suburblile
Chi�inaului, creand spa\ii pentru
Tntreprinderile mici
Aceasta decizie va permite
renovarea zonelor industriale din
Chi�inau, concentrand oferta, este
necesar sa se dezvolte func\ii
comerciale pentru popula\ia
existenta а suburЬiilor - Tn primul
rand, segmentul de retail �i
oblecte pentru Tntreprinderile mici
- ateliere, patiserii, producerea
suvenirelor etc.
Modificarea
Structura PRB nu se
structurii GRP
va schimba semnificativ
Venituri impozate
Va creste datorita extinderii
ТVА
intreprinderilor mici si mijlocii
lmpozit
ре venit Va creste datorita extinderii
intreprinderilor mici si mijlocii
mpoz1 pr1v1n
Va creste datorita extinderii
proprietatea
intreprinderilor mici si mijlocii
privata
Va creste datorita extinderii
Plati funciare
intreprinderilor mici si mijlocii
Numarul de
locuri
de munca Va creste datorita extinderii
intreprinderilor mici si mijlocii
Fondul salarial
Va creste datorita extinderii
intreprinderilor mici si mijlocii
Tabel 10.5.15
* lnфativa nu vizeaza crearea unui efect bugetar. ci imbunatatirea calitatii vietii
Comentariu: lmplementarea propunerilor luate in considerare va duce la dezvoltarea unui numar de it1dL1strii
conexe, in special constrL1ctii, transportшi, servicii etc
290
Lipsa conceptiei privind turismul
in municipiu
Activarea celor mai favorablle pentru
tratament prin сгеагеа complexelor
hoteliere si de agrement (cu aspect
balneologic)
Construirea de noi sanatorii de
calitate / hoteluri SPA medicale fn
suburЬie va сгеа conceptul de
turism curativ fn Chisinau
Sporirea cotei turismului in PRB
Va cre�te datorita dezvoltarii secto­
rului de servicii, cresterii
' veniturilor
Va cre�te datorita dezvoltarii secto­
rului de servicii, cresterii
' veniturilor
Va cre�te datorita constructiei
oblectivelor noi
Va cre�te datorita includerii in cifra
de afaceri comerciale а loturilor noi
Va creste
' datorita punerii fn
functiune а oЬiectivelor industriale
Va cre�te datorita cresterii locurilor
de munca in oЬiectivele industriale
DEFINITIA
' PREMIZEOR PRINCIPALE SI
'
DIRECTIILOR DE DEZVOL TARE А SFEREI
SOCIO-ECONOMICE
Premisele potentiale pentru dezvoltarea unui ога� sunt:
- sporirea importan\ei �i rolului impozitarii locale Tn formarea resurselor financiare ale
administratiei
' locale;
- sursele de venit pentru bugetele locale аг trebui extinse prin includerea: unei parti din
TVA pentru serviciile �i bunurile produse ре plan intern, impozitului ре venit de la
persoane juridice, impozitarea tuturor oblectelor imoblliare, cu conditia finalizarii
evaluarii lor in valori de pia\a;
Existen\a unei zone economice libere Expo-Business-Chi�inau (43 de reziden\i din
Germania, Ucraina, ltalia, Japonia, Romania, lsrael, Магеа Britanie, Rusia, Bulgaria,
Belgia, Turcia, lrlanda, Canada �i America), саге continua sa se dezvolte ;
• Dezvoltarea domeniului IT (existen\a parcurilor IT Tn ога�, саге au poten\ialul de
dezvoltare);
• Condфi preliminare pentru dezvoltarea unui cluster creativ (арагфа primului oblect din
ога� - Artcor, un puЫic activ de tineri);
• Existen\a zonelor de concentrare а oblectelor Tn segmentul sanatoriu-agrement �i
medicina.
Cit despre dezvoltarea Tn continuare а teritoriului examinat Tn cadrul studiului, atunci, Tn
opinia noastra, Tn primul rand, este necesar sa dezvoltam �i sa sprijinim domeniile
industriei cu valoare adaugata sporita рег angajat. Anume aceste sectoare ale
economiei asigura salariul competitiv angaja\ilor sai. lar сгеагеа Tn spa\iul economic а
unui grup de persoane cu venituri саге fac posiblla asigurarea nu numai а nevoilor
cotidiene, ci si
' extinderea listei de servicii consumate si
' realizarea economiilor, la
randul sau, creeaza сегегеа �i sustine dezvoltarea industriilor, legate de generarea
valorii adaugate pentru un angajat cu о salarizare mai mare decat media ре pia\a
muncii. Acestea includ sectoarele de constructii ' si
' servicii.
Tn acela�i timp, аг fi ra\ional са domeniile industriile sa se bazeze ре clustere deja
staЬilite (deseori cele existente Tnca din perioada sovietica) - (industriale, medicale, de
agrement etc.).
::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,
z::,
<3
291
 Potential:
- atragerea rezidentilor din afaceri ре teritoriul municipiului Tn domeniul
industriilor comerciale;
- сгеагеа unui sistem eficient de implicare а resurselor istorice, culturale,
naturale si recreative Tn circulatia economica;
- stimularea dezvoltarii Tntreprinderilor mici, Tn special (principal ре segmentul
microTntreprinderilor si antreprenorilor individuali) prin сгеагеа de oportunitati pentru
oblinerea de competente profesionale moderne;
- introducerea regimurilor fiscale preferentiale pentru microTntreprinderi si
antreprenori individuali Tn sectoarele prioritare ale economiei;
- cresterea disponiЬilitatii spatiului de Tnchiriere pentru microTntreprinderi si
antreprenori individuali;
- utilizarea potentialului de atragere а finantarilor guvernamentale bazate ре
imprumuturi si orientate spre сгеагеа infrastructurii de bussines.

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

292 293
 ANALIZA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT SI
ENERGIE lnfrastructura urbana de transport а ora9ului este о unitate а posibllelor cai
de circulatie, саге intersecteaza Tntreg teritoriu al ora9ului cu intensitatea fluxurilor
de trafic а transportului 9i а populatiei. Traseele de deplasare sunt determinate de
RELAfllLE EXТER
. NE А MUNICIPIULUI CHl�INдU amplasarea teritoriala а elementelor de atractie din ora9, iar intensitatea fluxurilor
- prin caracterul conexiunilor functionale, intensitatea proceselor саге au loc Tn
interiorul elementelor 9i Tntre ele. Principalele criterii pentru evaluarea
infrastructurii de transport sunt viteza mi9carii 9i timpul petrecut Tn mi9care. Exista
un model durabll stabllit privind dependenta intensitatii conexiunilor de durata lor:
cu cat mai mult timp dureaza deplasarea, cu atat este mai mica intensitatea
conexiunilor. Sistemul de comunicatii al ora9ului este capabll sau sa ofere
conexiuni functionale
, Tn oras, ori sa le creeze dificultati.

Astfel, principalele sarcini ale infrastructurii de transport а ora�ului sunt:

- distributia rationala а volumelor de trafic Tn teritoriul urban;

- о comblnare armonioasa intre siguranta, confort 9i viteza de mi9care;

- asigurarea posibllitatii de selectare Tntre tipul de comunicare, in dependenta

de lungimea traseului, natura circulatiei 9i organizarea functionala а
teritoriului.

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

296 297
 EVALUAREA INFLUIENTEI TRANSPORTULUI Transportul auto efectueaza сеа mai mare parte а transportarilor ре plan
INTERURBAN SI INTERNATIONAL ASUPRA intern. Tn unele zone este singurul tip de transport. La sfar9itul secolului al XX­
lea lungimea totala а drumurilor ега de 10.200 km. lmportanta transportului rutier
DEZVOLTARII TERITORIULUI Т-n transportarea pasagerilor 9 i marfurilor Т-n cadrul tarii cre9te cu fiecare an.
Ora9ul Chi9inau s-a format datorita relatiilor comerciale 9i de transport Tn
SCHEMA RETELEI FEROVIARE А MUNICIPIULUI CHISINAU directiile: Odessa, la9i, Braila, Galati, Kiev, statele Baltice 9i Polonia. Datorita
dezvoltarii relatiilor comerciale cu aceste ога9е 9i tari, Chi9inaul s-a dezvoltat.
N Acest fapt а stat la baza sistemului modern de transport al Chi9inaului 9i al
RepuЫicii Moldova Tn ansamЫu.
С) Tn prezent, Moldova importa marfuri Tn tari precum Federatia Rusa,
Ucraina, Romania, China, Germania, Turcia si ' altele.

�,�--.
АргоЬагеа noilor directii (coridoare de transport) Tn legatura cu alte tari
poate da un nou impuls dezvoltarii Chi9inaului atat Tn domeniul transportului, cat
9 i Tn planificarea urbana.

...•. ,,,
Cu toate acestea, Tn prezent, acesta ofera comunicatii nu numai Tn
•..'i;;/
interiorul tarii, ci 9i Tn strainatate, cu tari precum Ucraina, Romania, Bulgaria etc .
Principalul nod rutier este Chi9 inaul, unde se intersecteaza toate autostrazile
••8'.: repuЫicii. Autostrazile de importanta nationala ofera legaturi cu tarile din Europa
Centrala 9i de Sud. Drumul principal este Odessa-Tiraspol-Chi9inau-Balti­
Lipcani-Cernauti.

Așezări suburbane:

1. Truseni
2. Vatra
3. Ghidighici
4. Gratie�ti
5. Cricova
6. Ciorescu
LEGENDA 7. Stauceni

••• Hotarele mun.Chi�inau

8. Tohatin
9. Cruzesti
Hotarele unitatilor administrative 10. Budesti
Hotarele ог. Chi�inau 11. Vadul lui Voda ::>
><(
12. Colonita z
Statiile transportului feroviar 13. Bubuieci U),
14. Sangera I
15. Bacioi (.)
...J
caile transportului feroviar 16. Codru ::>
17. Durlesti а::
z::>
18. Condrita <3

298 299
 ANALIZAACCESIBILITATII TRANSPORTULUI
SCHEMA ACCESIBILITATII TRANSPORTULUI. MUNICIPIUL CHISINAU

N
,·,...... С)
... •.....••
• ... ....
•• •
•• •

••
, ....•
•••••

Așezări suburbane:
LEGENDA

•••
1. Truseni
Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
Hotarele unitatilor administrativ-teritoriale 3. Ghidighici

►
4. Gratie�ti
Hotarele ог. Chisinau ::>
5. Cricova ><(
25 min Тimpul petrecut ре drum din localitate pana 6. Ciorescu z

о
in centrul Chisinaului 7. Stauceni U),
8. Tohatin I
(.)
Aeroport Chisinau 9. Cruzesti ...J
10. Budesti ::>
11. Vadul lui Voda а::
z::>
12. Colonita <3
13. Bubuieci
14. Sangera
15. Bacioi �
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita

300 301
 lndicii dezvoltarii socio-economice а municipiului Chi9inau pentru
ANALIZA STRUCTURII EXISTENTE А RETELEI STRADALE, А 2015-2018
TRASEELOR PIEТONALE SI PISTELOR PENTRU BICICLISTI Venitul nominal mediu lunar

SCHEMA TIPOLOGIEI STRADALE $1 А RETELEI RUTIERE А MUNICIPIULUI CHl9INAU

No Denumirea un. 2015 2016 2017 2018
mas.
1. Produse transportate cu tone 11 160,9 11 099,5 11 586,1 12 562,3

u
transport marfar
N lndicii marfurilor transportate % 111,3 99,4 104,4 108,4
(са procent din anul
precedent)
pretul marfurilor mii 2 172,4 2 423,7 2 541,7 2 644,8
tone
km
lndicii marfurilor transportate % 98,4 111,6 104,9 104,1
(са% fata de anul precedent)

2 Transportul calatorilor cu transportul puЫic

Pasageri transportati - mii 180,6 181,8 182,5 188,2
total: pas.
autobuse si microbuse 60,8 62,1 59,2 56,8
troleibuse 119,8 119,7 123,3 131,4

lndicii pasagerilor % 104,3 100,6 100,4 103,1

transportati (са% fata de
anul precedent), din care:

autobuse si microbuse 92,3 102,1 95,4 95,8

troleibuse 111,7 99,9 103,0 106,6
Pasageri, din care mii 2 034,3 2 189,5 2242,2 2 302,3
pas.
••
•4\•··· ''
autobuse si microbuse 1 658,0 1 813,7 1 855,0 1 889,5
'' Așezări suburbane:
•• ' troleibuse 376,3 375,8 387,2 4 12,8
••• •
1. Truseni
'

' .. •
2. Vatra
• •• ••
1
lndicatori ai ratei pasagerilor % 104,1 107,6 102,4 102,3
..·••J\.
' 3. Ghidighici
•• : 1 4. Gratie�ti (са% fata de anul
, ••••••• 5. Cricova
6. Ciorescu precedent), din care:
LEGENDA 7. Stauceni
8. Tohatin
• • • • Hotarul mun. Chisinau 9. Cruzesti autobuse si microbuse 102,6 109,4 102,3 101,4
Hotarul unitatilor administrative 10. Budesti
Hotarul ог. Chisinau 11. Vadul lui Voda troleibuse 111,7 99,9 103,0 106,6 ::>
><(
- Hotarul sectoarelor or.Chisinau
12. Colonita z
13. Bubuieci U),
- Autostrada internationala 14. Sangera I
Magistrala urbana 15. Bacioi (.)

Magistrala raionala 16. Codru __J

::>
17. Durlesti а::
Strada locala 18. Condrita <3
Acces
Cale ferata
z::>
�

302 303
 3 Automoblle, се apartin buc. 25 882 27023 29 841 30 770 Tn structura ora9ului, exista strazi 9i drumuri principale de mare viteza , strazi de
persoanelor juridice, �а nivel municipal, саге formeaza structura planimetrica urbana.
sfirsit de an, din care lnfrastructura de transport urban este indisolubll legata de comunicatiile de
Vehicule pentru transportul buc. 10 371 10 974 11 915 12 433 transport externe, fiind continuarea lor logica Tn structura de planificare.
de marfuri, inclusiv
camionete �i automoblle Structura de transport poate fi caracterizata са liniara. Componenta principală a
din care tractoare 2 304 2 350 2 609 2 694 cadrului de transport al municipiului este autostrada E581, autostrada Balcanică,
rutiere Strada Kala Orheiului, autostrada Hîncești și strada Vadul lui Vodă, strada Grenoble
Autobuse, inclusiv buc. 1482 1760 1 841 1933 și strada Drumul Bachoyului, autostrada Munchestskoe, Dacia
microbuse, total
Principala artera а ora9ului este bulevardul �;>tefan cel Маге. Este, de asemenea,
din acestea microbuse 717 996 1 106 1 149 principala artera pentru troleibuse, аргоаре о treime din toate rutele urbane trec
Automoblle, total buc. 11 258 11 556 13051 13373 ре aceasta magistrala.
din acestea taxi 579 587 720 934
automoblle cu destinatie 2 7 71 2 733 3034 3031
Potrivit datelor administratiei municipale de transport puЫic 9i comunicatii, astazi
speciala
numarul automobolelor саге circula ре strazile Chi9inaului а ajuns la аргоаре 350
mii de unita ti, сееа се reprezinta de cinci ori mai mult decat capacitatea
Remorci si semiremorci 3351 3494 3 714 4 020
infrastructurii urbane planificate de speciali9tii sovietici.
Tabel 11.3.1
Datele statistice ре municipiu pentru 2019 Сеа mai eficienta solutie pentru reducerea numarului de automoblle Tntr-un
Transport mediu urban este planificarea strategica 9i introducerea transportului alternativ.

Lungimea drumurilor puЫice 1n context teritorial 1n 2018

Utilizatorii viitori ai infrastructurii joaca un rol important Tn dezvoltarea strategiilor de
dezvoltare а infrastructurii. Ultimul sondaj realizat pentru а afla atitudinea
(la sfar�itul anului)
cetatenilor fata de transportul alternativ а fost realizat Tn 2018, la саге au participat
81 З respondenti. Tn 2020, 1.256 de respondenti au luat deja parte la un
Drumuri inclusiv: sondaj similar, саге indica о cre9tere nu numai а numarului de persoane саге
puЫice drumuri cu imbra- drumuri din acestea prefera sa mearga cu Ьicicleta, ci 9i а numarului de persoane implicate Tn viitorul
- total nationale caminte locale cu imbracam. orasului.
bltuminoasa bltuminoasa
Mun. 111,6 83,6 82,4 28,0 28,0 Astfel, din 1256 de respondenti, 29% folosesc deja transportul alternativ, са
Chisinau
principal, pentru deplasarea Tn ога9.

Tabel 11.3.2

Lipsa dezvoltarii retelei mijloacelor de transport Tn comun este compensata

de о cre9tere а numarului serviciilor private de transport ре rute 9i taxi.

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

304 305
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А SECTORULUI RASCANI SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А SECTORULUI CIOCANA

....•.
... . . ...
:·•· . : N

·..... .. С)
\ .... г:
..
... ..······
.
.. ....... :
..:·· . .. ....
... ..
.. .
.
.. .
.... .....
......
.....
.
....
.. ...
..

. . ..·. . .
LEGENDA
v.. ....
....
LEGENDA
- Autostrada internationala ::,

....
><(
- Autostrada internationala - Autostrada regionala z
- Autostrada regionala Magistrala urbana uj.
,,,,,.,.­ I
Magistrala uгЬапа Magistrala raionala
(.)
Magistrala raionala Strada locala ....J
а:
Drum de acces ::,
Strada locala
Drum de acces
z::,
<3
Cale ferata
�

306 307
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А SECTORULUI BOTANICA SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А SECTORULUI CENTRU

С)

..
.. ... . . ...... . .....•
,•.. . . . .........
?..r: •

...
�

.· ...{
.
1·
..... ..

.. .
.. . .... .. .. .. . . . ..'··..
. . . . .. . ...
...
...
....
....
·....
..
,·
LEGENDA

- Autostrada intemationala
... ... LEGENDA
::,
><(
- Autostrada internationala z
- Autostrada regionala :..····:·•�}
�-..._...__ - Autostrada regionala uj.
Magistrala urbana Magistrala urbana I
Magistrala raionala
..
-����� ..
Magistrala raionala
(.)
....J

. .. а:
Strada locala Strada locala ::,
Drum de acces

·......
Drum de acces
z::,
<3
Cale ferata Cale ferata

308 309
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А SECTORULUI BUIUCANI SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А SUBURBIEI GRATIESTI

,.. ... N
.................. :..:. .....·•.... . N
.... •. ...... ...... Q) ..
. .. ... . · ..... ..... .
. ·.. . ...: .... .... .
.. . .
�

............ ...... ..
...... ·····....... ..
....
····· .. .·./ .....

.. ..
Buiucani

... .. . .,
:.•

·,.
... ... .. ....
.. ..
.. .
..
....
.. ...
·.. . . . ... . . . .
. -�. · ...
......

LEGENDA

- Autostrada internationala
- Autostrada regionala
LEGENDA
Magistrala urbana ::,
><(
- Autostrada internationala Magistrala raionala z
- Autostrada regionala Strada locala uj.
Magistrala urbana Drum de acces I
(.)
Magistrala raionala ....J
::,
Strada locala а:
z::,
Drum de acces <3
Cale ferata
�

310 311
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ CRICOVA SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ CIORESCU

Q)

�·.··.. .......·..
:·�· .
. ............
... .... .... ..
. .. ....... ·· · ·:_.��
auresti

.:·. ...... ...

...... .,..
.. ..
...
...
.. ...
. .... ..

LEGENDA
LEGENDA
- Autostrada internationala
- Autostrada internationala - Autostrada regionala
- Autostrada regionala Magistrala urbana
Magistrala urbana Magistrala raionala ::,
><(
Magistrala raionala Strada locala z
Strada locala Drum de acces uj.
Drum de acces I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

312 313
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ STAUCENI SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ TOHATIN

N
N

... Q) С)
.....
.. .. ,
......
.... ..
...
•• • •#

...
....
..
.... . . . . . . ······ ...
... .
.. .: .....:....: .....
.: .:... ..1,.. .
�

.·. , .. ...
·.. ... .. .. .
.. :.. ···.·:.... ..
-

. ... .... .
...
... ....

LEGENDA
LEGENDA
- Autostrada internationala
- Autostrada internationala - Autostrada regionala
Autostrada regionala Magistrala urbana ::,
><(
Magistrala urbana Magistrala raionala z
Magistrala raionala Strada locala uj.
Strada locala Drum de acces I
(.)
Drum de acces ....J
::,
а:
z::,
<3

314 315
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ CRUZESTI SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ BUDESTI

N N

Q) С)
.......
. . ..: : . ...
.. . ... ..... ..... ...·.·. . . . ....
. .
.... ..
.. ::· . .. . . .·· ·•..
. ...
....········ ..... ...
...... ...
. ...... ...
.
.... .. .. ..
•о:•

.
....
/

.. :. . . . . . ....
.. . .. ...
. . . .... .
...
.. .. .. . .
.. . . .... .... .
... .....
.•..··········:. . ..:.:
..
.
.
LEGENDA LEGENDA

- Autostrada internationala - Autostrada internationala

- Autostrada regionala - Autostrada regionala
Magistrala urbana Magistrala urbana ::,
><(
Magistrala raionala Magistrala raionala z
Strada locala Strada locala uj.
Drum de acces Drum de acces I
(.)
....J
::,
а:
z::,
<3

316 317
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ VADUL-LUI-VODA SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ COLONIТA

N N

С) С)
..
....
.... ·......... .........
. ·• .. :
:. : . .. . ...
··.. .... :•·.... .: .. ..
·... .. .
·- ul-lui-Voda
...
....... .....
..
.. . ...
... · ...
...
...
.. . ...
=��-·· ..•···· ·....•.,.·... ····�·
. · ...
.:.. . .. ..... . ...:·•••.:. ·...
1•······

� .... .. .
.
. . . .... ·.:..
*• •

LEGENDA LEGENDA

- Autostrada internationala - Autostrada internationala

- Autostrada regionala - Autostrada regionala
Magistrala urbana Magistrala urbana ::,
><(
Magistrala raionala Magistrala raionala z
Strada locala Strada locala uj.
Drum de acces Drum de acces I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

318 319
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ BUBUIECI SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ SANGERA

.,... .. .. .....
N

Q) .. ··················· ··
N

...... . . . . .. · · ·. Q)
. .
.·
.......
...
... ... ..
.. ... ...
.... .... .
.. ..•.
... ...
... ..
�

... .··.. ··············•

... ..
.. ...
. ... ......
.... .... ....
.....
.
. .. ......... .... .. ....
.
... . .. .
: . ..... .. . . . ...
. .
. .. ... . .•:. .. . . . .. . . . . ... .. ..·
:♦•.
·.•· • . . ·················� �=
::
#

LEGENDA

- Autostrada internationala LEGENDA

- Autostrada regionala
Magistrala urbana - Autostrada internationala ::,
- Autostrada regionala ><(
Magistrala raionala z
Strada locala Magistrala urbana uj.
Drum de acces Magistrala raionala I
(.)
Strada locala ....J
а:
Drum de acces ::,
Cale ferata
z::,
<3

320 321
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ BACIOI SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ CODRU

...
u
N

. . ·1·· ..... . . . .·· ...... ··.

N

.. .!
.· С)
... ...
...
.. . . .. .
. .. .
...
.
. ... ...
:·· . ..· ../t·
. ..... ... ... . . ..\,
.
,..... . ..·:. ....... .
:
..
•
. ·••r-------1

.
.. ·
. ... . . .. ..... ........ ... -: ............ .... .. . ..... ....... (\ .. .
...
.......·:... ..: ....
....· ..... .·· ....
... ....
.... .. .\J
... .. ... ..
..... ...r
i
..
..... . .. . .. . . . .. . . . ....
.. ..
....
,....
.. .
.
....
. .... .. . .. ь..
....
... ...
.... .....
...
. .. ... ....
.. . .. ... .. . . . . . .. ..··.·.
LEGENDA
······· ·····
.... - Autostrada internationala

.... ... - Autostrada regionala

.. .
Magistrala urbana ::,

.. Magistrala raionala ><(

z
LEGENDA
: ... ... Strada locala
Drum de acces
uj.
I
··········
(.)
- Autostrada internalionala ....J
а:
::,
- Autostrada regionala
Magistrala uгЬапа
z::,
<3
Magistrala raionala
Strada locala �
Drum de acces

322 323
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ DURLESTI SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ TRUSENI

..: ·..... ...··..

.· . .. .
:.
. ... ··..... . .. .... . ... .
...... . . . . . ... . . . .......· . . .... .. .. ....
••
.. . .. .r•

.. ...
.. .........
....·· . . .u.....··.... ..... . ......
........ ·.........
....
....
..
...
. . .···:
... ... .. ..
. .. . . . ·...
�

.... .. ..
..
. . ..
...
...
... r1: .... .... ....
.. ... ·......
.. �
.. .....·
�
...
.. .·:
. . .
.. .
..
... ...
LEGENDA
. LEGENDA
- Autostrada internationala
- Autostrada internationala ::,
- Autostrada regionala ><(
Magistrala urbana
- Autostrada regionala
z
Magistrala urbana uj.
Magistrala raionala
Strada locala
Magistrala raionala I
(.)
Strada locala ...J
Drum de acces ::,
Drum de acces
а:
z::,
<3

324 325
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ VATRA SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ GHIDIGHICI

N N

.
..
...... ...... ... Q) .. .·. ... .. ....... . С)
.. . .... ... ..·
. ...
··... . ... . ....
.
·...... ·· .. .....
..... .. . ..
.····
·.
. .. . . .
..... ........
.. ... . ...
.... ...
·.·.. ...
. ·. ..·. ....
... .. .
... ...
.
\
..
... .
....... Vatra
...
.

LEGENDA
Autostrada intemationala
LEGENDA
Autostrada regionala
Autostrada intemationala
Magistrala urbana ::,
- Autostrada regionala
><(
Magistrala raionala
Magistrala urbana z
Strada locala uj.
Magistrala raionala
Drum de acces I
Strada locala (.)
Cale ferata ....J
Drum de acces
а:
::,
Cale ferata

z::,
<3

326 327
 SCHEMA TIPOLOGIEI RETELEI STRADALE А AȘEZARE SUBURBANĂ Condrita SCHEMA TRASEELOR DE CICLISM IN MUNICIPIUL CHISINAU

С)

..·.
...
.....,. ..
,

•
•,•
....•• 1
1
1

•••••
1
1
1

. . :.......
1

•••
1
1
1

...,.. ,........
1
1
•
•• •••

�
Așezări suburbane:
LEGENDA LEGENDA
1. Truseni
- Autostrada internationala • • • Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
- Autostrada regionala Hotarele unitЩilor administrative 3. Ghidighici
Magistrala urbana ••• •• Hotarele ог. Chi�inau 4. Gratie�ti
::>
Trasee de ciclism populare 5. Cricova ><(
Magistrala raionala 6. Ciorescu z
Strada locala 7. Stauceni U),
Drum de acces 8. Tohatin I
(.)
9. Cruzesti ...J
10. Budesti ::>
11. Vadul lui Voda а::
12. Colonita <3
13. Bubuieci z::>
14. Sangera
15. Bacioi �
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita

328 329
 Се tip de transport folosesti mai des pentru deplasari prin oras? MODELAREA FLUXURILOR DE TRANSPORT
SCHEMA INTENSIТATII UTILIZARII DRUMURILOR
În 2018, 80,5% dintre respondenții (733 de persoane) la un sondaj realizat în cadrul
Proiectului privind infrastructura de transport și mijloace alternative de transport din
Chișinău au declarat că ar merge cu bicicleta în fiecare zi dacă orașul ar avea o
infrastructură de o calitate înaltă

,-:,.•.....
N

În 2020, deja 96,5% dintre respondenți (1.200 de persoane) au susținut ideea de a

schimba tipul de transport pentru a se deplasa în oraș în cazul unei infrastructuri ...••••...•••• С)
bine dezvoltate. ••• • •
••• •••
......
l •2
În această perioadă, starea infrastructurii de biciclete din Chișinău a rămas
neschimbată, ceea ce indică faptul că această creștere a ponderii cetățenilor care
ar dori să se deplaseze în oraș cu bicicleta poate fi cauzată de dorința de a schimba
tipul de transport în unul ecologic, de creșterea numărului de automobile care
provoacă ambuteiaje, de starea nesatisfăcătoare a transportului public, care nu
permite pasagerilor să se deplaseze confortabil. De asemenea, un factor important
este situația creată de pandemia virusului Covid-19, în care menținerea distanței
sociale este unul dintre cei mai importanți factori de protecție.
Străzile și zonele pietonale sunt centre urbane fără transport și străzi
multifuncționale din structura orașului. În Chișinău există o lipsă acută de zone
pietonale.

••
, ....•• •'
'.
''
• •'
'•
•••••• ••••••••
. ...,.:.......,1........
•
1

-
LEGENDA Așezări suburbane:
1. Truseni
••• Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
Hotarele unitatilor administrative 3. Ghidighici
Hotarele ог. Chi�inau 4. Gratie�ti
::>
lntensitatea utilizarii drumului 5. Cricova ><(
6. Ciorescu z
7. Stauceni U),
8. Tohatin I
(.)
9. Cruzesti ...J
10. Budesti ::>
11. Vadul lui Voda а::
12. Colonita <3
13. Bubuieci z::>
14. Sangera
15. Bacioi �
16. Codru
17. Durtesti
18. Condrita

330 331
 IDENTIFICAREA SPATIILOR �1 NODURILOR Accidente
PROBLEМATICE ТN SISTEMUL DE TRANSPORT
Tn 2018, ре strazile din Chi 9 inau s-au produs aproximativ 1289 accidente
rutiere, dintre саге:

- in sectorul Rascani - 299 accidente rutiere;

Tn orele de varf dimineata de la ога 7:00 Tn partea centrala а Chi9inaului, ре
- in sectorul Buiucani - 254 accidente rutiere;
strazile lsmail, Ciuflea, Tighina, bulevardul Dacia 9i practic ре toate back-up­
urile bulevardului Stefan Chel Маге shi Sfint, traficul este dificil.
- in sectorul Centru - 275 accidente rutiere;
De asemenea, strazile din apropierea telecentrului, GrenoЫe 9i Mioritsa la
intersectia
' cu autostrada HTncesti
' nu fac fata
' sarcinii. - in sectorul Ciocana - 193 accidente rutiere;

La pranz, urmatoarele intersectii ating cel mai mare trafic:
1. str. lsmail 9i str Ciuflea la intersectia cu st. 31 august 1989, str. Bucuresti,
bulevardul Stefan Chel Маге si Sfint;
2. str. lsmail cu bulevardul Dmitrie Cantemir 9i mai departe de str. Calea
BasaraЬiei si' str. Calea Mosilor;
- in sectorul Botanica - 268 accidente rutiere.
Cele mai periculoase strazi din Chi!;»inau (in functie de numarul de
accidente rutiere):
- nprospectul Dacia - 69 accidente rutiere;

3. str. Vadul-lui-Voda cu str.Tudor Vladimirescu; - str. Uzinelor - 35 accidente rutiere;

4. lntrarea in bulevardul Grigore Vieru din str. Alexandru Pu9 kin;
- bdul Mircea cel Batran - 28 accidente rutiere;
5. lntersectia bdlui Grigorie Vieru cu st. Mitropolitul Gabriel Banulescu-Bodoni
Tn directia
' bulevardului Stefan
' Cel Маге; - str. Alecu Russo - 26 accidente rutiere;

6. parte а strazii Calea Orheiului la intrarea in teritoriul METRO. - str. Alba lulia - 26 accidente rutiere.

Рапа la Tnceputul orei de varf de seara (18:00), situatiile de la intersectiile

listate nu se Tmbunatatesc.

La toate acestea, se adauga о sectiune а autostrazii Balcani de la Supraaglomerarea generală a SDU Chișinău are un impact enorm asupra
intersectia cu strada Calea lesilor рапа la strada Stefan cel Маге din comuna dezvoltării municipiului: îngreunează logistica, generează pierderi de venituri
Gratiesti.
' pentru operatorii economici, împiedică accesul la facilități și servicii de
susținere a vieții, reduce nivelul de confort al mediului urban și al locuitorilor
Spre sfar9itul zilei (20 :00), cand toata lumea саге lucreaza Tn Chi9inau săi.
pleaca spre suburЬii, devine posiЬila circulatia din punctul А Tn punctul В in timp
rapid.
În plus, problema locurilor de parcare insuficiente este acută pentru locuitorii
orașului. În absența resurselor de teren disponibile, este practic imposibil să
::,
se elibereze suprafețe pentru a satisface nevoile proprietarilor de automobile ><(
z
de a depozita vehiculele personale. uj.
I
(.)
....J
::,
Pe lângă numărul insuficient de locuri de parcare în Chișinău, există și а:
problema utilizării ineficiente a locurilor de parcare existente
z::,
<3

332 333
 ANALIZAASIGURARII TERITORIILOR CU
TRANSPORT PUBLIC În general, rețeaua de rute de transport public ale municipiului se caracterizează
printr-un grad suficient de dezvoltare. Deservirea teritoriului municipiului se
realizează prin transport public terestre și transport individual (taxi). În prezent,
SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC AL municipalitatea își reînnoiește activ parcurile de autobuze și troleibuze, dar
MUNICIPULUI CHISINAU vechimea medie a mijloacelor de transport este de peste 15 ani.

u
N
Lungimea totală a traseelor de transport public pentru călători (autobuze,
troleibuze și taxiuri de rută) este de aproximativ 420,31 km (fără a include rutele
redundante de autobuze, troleibuze și taxiuri de rută). Pe baza lungimii totale a
traseelor de transport public și a suprafeței municipiului, densitatea rețelei de
trasee este de 0,73 km/km². În conformitate cu NCM B.01.05:2019 Urbanism.
Sistematizarea și amenajarea localităților urbane și rurale, densitatea estimată a
rețelei de transport public pentru călători pentru această zonă municipală ar
trebui să fie între 1,5 și 2,5 km/km2.

Infrastructura feroviară se află într-o stare de deteriorare semnificativă.

Atractivitatea scăzută a transportului feroviar pentru populație se datorează
absenței aproape totale a transportului feroviar din cauza datoriilor financiare
acumulate de întreprinderea de stat "Calea Ferată din Moldova" (de la 9 până la
12 milioane de lei (600-800 mii USD) pierderi nete lunare). Pe de altă parte,
realizarea potențialului de transport feroviar pentru călători va schimba
semnificativ peisajul economic al zonelor de gară în cazul reformării rețelei de
rute suburbane de transport public, unde majoritatea rutelor de autobuz vor
merge dinspre localități spre gări. Creșterea traficului de pasageri și atractivitatea
sporită a legăturilor feroviare vor crește semnificativ valoarea terenurilor pe o
rază de 15 minute de accesibilitate la transport de la stații: pe o rază de până la 10
••
•4\•··· ''
km, costurile terenurilor și ale chiriilor ar putea crește cu 20-100%.
''
••• '
'
••••••
....·••J\:' ••..,••••••••
••
1

'

Așezări suburbane:
LEGENDA
În plus, municipalitatea a adoptat în 2021 Strategia pentru transport și mobilitatea
1. Truseni inteligentă, elaborată împreună cu experți din UE. Astfel, metodele europene
• • • Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
3. Ghidighici
moderne de planificare a mobilității și de gestionare a traficului se bazează pe
Hotarele unitatilor administrative
• • • • • Hotarele ог. Chi�inau 4. Gratie�ti digitalizarea întregului domeniu: Strategia oferă soluții și măsuri concrete pentru ::>
><(
Trasee:
5. Cricova
a asigura o gestionare eficientă a parcărilor, pentru a îmbunătăți sistemul de z
6. Ciorescu U),
Autobuz 7. Stauceni transport public, pentru a organiza și optimiza traficul și pentru a dezvolta o I
Microbuz 8. Tohatin (.)

Linii de troleibuz 9. Cruzesti

infrastructură funcțională și adaptată pentru transportul alternativ și ...J
::>
10. Budesti electromobilitate а::
11. Vadul lui Voda <3
12.
13.
Colonita
Bubuieci
z::>
14. Sangera �
15. Bacioi
16. Codru
17. Dur1esti
18. Condrita

334 335
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC AL
PUBLIC AL SECTORULUI RASCANI SECTORULUI CIOCANA

....•.
... .. .
:·•· . : N

.... ·..... .. С)
г:.
..... ..······
..
. ...... . :
:·· . .. . ...
············· г ..

/
....
.....
..
.
....
. . ... .·... . ...
...
..
: . ... ... .../
..
...
...
... .v.... .
LEGENDA
LEGENDA

Trasee:
... .... ...
'\

::,
><(
Trasee: Autobuz z
- Microbuz uj.
Autobuz I
- Microbuz Troleibuz (.)
....J
Troleibuz
а:
::,

z::,
<3

336 337
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC AL SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC AL
SECTORULUI BOTANICA SECTORULUI CENTRU

С)

.. . .. .
.. . ...... . ...
. . .. •
...r:r...
• :t • • •• ...

.
.
.··.. .{
... ...
..... ..1 ...
..\
...

.. . ·"·
. . . . .........
.. .... ... . .. . . . .'··...
....
...
..
.·..
..
....
.. . .. ···
··....
LEGENDA
... ... { . .......
LEGENDA

:..····· �-
::,

·....
><(
Trasee: Trasee: z
Autobuz �-..._.....__ Autobuz uj.
I
...
Microbuz
..
-�����
- Microbuz (.)

...
Troleibuz Troleibuz ....J

·.......
а:
::,

z::,
<3

338 339
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC AL SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC AL
SECTORULUI BUIUCANI AȘEZARE SUBURBANĂ GRATIESTI

N N

... ..... Q) .
... .. . . . ... ... Q)
·.·•. . . .. . :
•

. ..
..... ·. ......: . ... .
... �- . . . . . .. . .
... ..··············
···········
...... .
.·.
..
Buiucani ·••
f'v-
.
..... .
:.•

'... .
.
... .. .. . ..
.. ...
... ..
...
..
...
..
.... . . . . . . . ..... ...
.
\.:·�

LEGENDA
Trasee:
Autobuz
LEGENDA Microbuz
::,
><(
Trasee: z
uj.
Autobuz I
Microbuz (.)
....J
Troleibuz
а:
::,

z::,
<3

340 341
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE
SUBURBANĂ CRICOVA SUBURBANĂ CIORESCU

Q)

�·.··.. .. .. ...·..
:·�·.
. ............
... .... .... .-.��au
. .. ....... •• •

resti

......
·:♦

.:·. ..
.
..... ..

LEGENDA
LEGENDA
Trasee:
Trasee: Autobuz
Autobuz - Microbuz
Microbuz ::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

342 343
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE
SUBURBANĂ STAUCENI SUBURBANĂ TOHATIN

N
N

... Q) С)
.....
.. .. ,
. . . . . . . ..... ............
.
.... ........
.
...
.... .. .
.... .. . ....
•• • •#

...
... .......······ .... ...
..
г··. и�
=....
... ......
..
·.·.. . ...., . .. : � ....
..... ...
........ ..

LEGENDA
LEGENDA
Trasee:
Trasee: Autobuz
- Autobuz Microbuz ::,
- Microbuz ><(
Troleibuz
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

344 345
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE
SUBURBANĂ CRUZESTI SUBURBANĂ BUDESTI

N N

Q) С)
.......
.. . ..: . ....
.. . .... ..... ...·.·.:. . ..
. . . .
..
....... .. .··. . .·•.
.::· .....
.. .
.········ ..... ...
.
.... ... .. .
... ..
. .
. .. ....
....
..... ....
.
/

..:.... ....... ...:..

.... . . .... .. .. .... ..
· ,,..-� :
...
.
..... .. ..........
....
i
.•.... .....
··········:..
.. . ... :.
:

LEGENDA LEGENDA

Trasee: Trasee:
Autobuz Autobuz
- Microbuz Microbuz
::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

346 347
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE
SUBURBANĂ VADUL-LUI-VODA SUBURBANĂ COLONITA

N N

С) С)
....
.. ......... .......
.:.. :·•· ... .:. . ...
··.. .... :•·...... .:
... .
.
....... .
... . .......
.....· ...
...
...
.. .
.·.
.:. . . . . ..... . ...:·•••.:. ..... . ...
*• •

LEGENDA LEGENDA

Trasee: Trasee:
Autobuz Autobuz
- Microbuz Microbuz
::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

348 349
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE
SUBURBANĂ BUBUIECI SUBURBANĂ SANGERA

N
.
·• ..
........... .. ......... .. . ..
Q) .. . .
N

........ .. .. .. Q)
. ... ················· ···
·· ·.
.
.
... ... ·.. .....
i.

....
.·
....
........
. ..... ..
.... .. .. ... ..•
.. ... ..
...
�
...
....
...
... ...
·.···············• ....
.. .... .... ..
.... ..
. ..... ...
..... .
. . . ...
. .
....
.....
....
. .. .. .. ... ...
.. .
... ... . . . . .
..· .. .. ..•·······.·. .. .. .... . ..
•:.
. ······ .::•
.·. . .. ... . . . ... . . .... .. : .:
{
�
#
•.:

LEGENDA
Trasee:
LEGENDA
Autobuz
Microbuz Trasee:
::,
Troleibuz Autobuz ><(
- Microbuz z
uj.
Troleibuz I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

350 351
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE
SUBURBANĂ BACIOI SUBURBANĂ CODRU

..
u
N

..·. ...! ·1·· ..... .. . .... ......:.....

N
С)
. .
. ...

.� ..
.
:. ··..... ...... ·•·,r-•. ---�
... ..... ..... ..
... . . . . . . . .. ....... . ........ -: ... ...... . .. ..... .. . ............. .
...... ..... ..·.:. .: ...
.
..... ·· .......
...
.. ..
. .... -· ....
..... r
... i
...
.... . . . . . ... . . . . . ..
... .. ,....
..
.
.... .. ....
. .. .. ...... ь..
....
... ....
.... ....
...... ...
············.. .. .. LEGENDA

. . . . .. .. . . ········.. .. . ..
. Trasee:

.. .... Autobus

...
Microbuz

...
::,
><(
z
LEGENDA
.. ..
..
uj.

.
Trasee: I
(.)

Autobuz ·········· ....J

а:
::,
Microbuz
z::,
<3
Troleibuz
�

352 353
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE
SUBURBANĂ DURLESTI SUBURBANĂ TRUSENI

..: ·...... ..··...

.·
:. .
..··. .. . .. . ..
... .. ..
. . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . ........· .. ......
.. . . ..... .
...... -� . ...··.
. . .. .........
....·· � .u ....... .
.··. .·. ....
....... .. . ....
...
..
....
.. .....
... .........
.� ...
... . .. ..· ..
.... . . ... ···..
.... : ..
...
... r1: .... .... ....
...
..
·......
... .. ....
.......
�
�

... ...
·:

.... ..... ....

LEGENDA
Trasee:
.. LEGENDA
Trasee:
Autobuz ::,
Autobuz ><(
Microbuz
Microbuz z
Troleibuz uj.
Troleibuz I
(.)
...J
а:
::,

z::,
<3

354 355
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE
SUBURBANĂ VATRA SUBURBANĂ GHIDIGHICI

N N

.......... ..... Q) С)
.·. . ....
·... ....
·...... . ·· ......
..... ....
.. .
.···
··.
.....
..... ... ... ..
.. ... . ...
.... ...
·.·..
..·. ..·. .. ....
...
... . .. ... .
..
... .. .····.·... ...
.... . \

...
Vatra .-�
.. ........... .
. .... /· .
\ .!/'
LEGENDA LEGENDA
Trasee: Trasee:
Autobuz Autobuz
Microbuz Microbuz
::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

356 357
 SCHEMA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT - TRANSPORTUL PUBLIC АL AȘEZARE SCHEMA ACCESIBILIТATII OPRIRILOR TRANSPORTULUI PUBLIC AL
SUBURBANĂ CONDRITA MUNICIPIULUI CHISINAU

• С)

.. ' .. .
.·. . '··.. •
··.• .

•
•
•,•
....••• 1
1
1

•
1
1
1

······.
1

••••••
1
1

::
1

LEGENDA
•
•
... ;..• ,
1 ....
........ Așezări suburbane:
LEGENDA 1. Truseni
Trasee: ••• Hotarele mun.Chi�inau
2. Vatra
3. Ghidighici

•
Autobuz Hotarele unitatilor administrative 4. Gratie�ti
Microbuz Hotarele ог. Chi�inau 5. Cricova
Troleibuz Raza de accesibilitate 6. Ciorescu ><(
de la opririle transportului puЫic 7. Stauceni z
8. Tohatin U),
R=500 m
9. Cruzesti I
(.)
10. Budesti __J
11. Vadul lui Voda ::>
12. Colonita а::
<3
z
13. Bubuieci
14. Sangera
15. Bacioi ::>
16. Codru �
17. Dur1esti
18. Condrita

358 359
 Lista traseelor transportului puЫic din suburble Lista traseelor transportului puЫic municipiului Chisinau

№ Denumirea Lista traseelor Numarul rutelor No Denumirea Lista traseelor, номера Количесrво
localitatii total. buc. tipului de маршрутов,
tip numarul transport puЫic bu c.
1 Bacioi Autobuz 4 1 1 Autobuze 2,3,4,5,9,10,11,16,17,18,19,20, 29
2 Bubuieci troleibuz 37 4 23,24,28,31,32,33,34,35,38,39,
44, 47, 48,49,65,А,7 30 (Belgorod
Microbuz 107,121,137
- Chisinau)
3 Budesti Autobuz 31 3
2 Microbuze 101,103,107,108,111,112,113, 55
Microbuz 131,159
114,116,117,118,119,120,121,
4 Vadul-lui-Voda Autobuz 31 3 123,124,125,126,129,130,131,
Microbuz 130,131 132,134,135,137,140,141,145,
5 Vatra Autobuz 20 2 148, 151,154, 155,157,159,160,
Microbuz 171 162,163,165,166,169,171,172,
6 Ghidighici Autobuz 32 1 173,174,175,178,180,184,186,
7 Gratie�ti Autobuz 10,28 2 188,189,190,191,192,193
3 T roleibuze "1,2,3, 4,5, 7, 8, 9,10,11,12, 13, 30
8 Durlesti troleibuz 35 6
16, 17, 20, 21,22,23,24,25,26,27,
Autobuz 11
29,30,34
Microbuz 101,124,125,180 Chisinau - SUBURBIA:
9 Codru Autobuz 9 6 31- Sangera;
Microbuz 108,169,173,178,193 32- Stau ceni;
10 Colonita Autobuz 24 2 35 - Durlesti;
Microbuz 117 36- laloveni;
11 Condrita 3 7- Bubuieci"
отсутствуют
4 Trenuri electrice "Chisinau - Revaca- Bender 3 3
12 Cricova Autobuz 2 2
Chisinau - Ungheni
Microbuz 141
Chisinau - lasi - Socola"
13 Cruzesti Autobuz 38 1
14 Stauceni troleibuz 32 9 Tabel 11.6.2
Autobuz 38,47, 48
Microbuz 130,140,141,148,190
15 Sangera troleibuz 31 7
Autobuz 18,33,44
Microbuz 118,157
16 Tohatin Autobuz 31,34,38 6
Microbuz 131,151,159
17 Truseni troleibuz 34 7 ::,
><(
Autobuz 17 z
uj.
Microbuz 111,126,129,135,193 I
(.)
18 Ciorescu Autobuz 47, 48 2 ....J
а:
::,
Tabel 11.6.1
z::,
<3

360 361
 ANALIZA ASIGURARII TERITORIULUI CU
INFRASTRUCTURA EDILITARA, Alimentare cu ара

POSIBILITATILE CAPACITATILOR Sistemul centralizat de alimentare cu ара al ora9ului Chi9 inau asigura ара
potablla аргоаре Tntreg teritoriul ora 9 ului, inclusiv zonele industriale 9 i satele
ACESTE IA adiacente ora 9ului.

SCHEMA DE LOCALIZARE А OBIECTELOR INFRASTRUCTURII EDILIТARE А

MUNICIPULUI CHISINAU Sistemul de alimentare cu ара а ora9ului Chi9 inau este format din:
N - priza de ара, саге include instalatii 9 i echipamente pentru primirea apei,

С)
precum 9 i transportarea prin conductele centrale magistrale de ара catre
instalatiile de tratare а apei;
- conducte principale de ара centrale;

Energetica

Cantitatea de energie electrica disponiЬila pentru un salariu mediu, kWh Tn

Moldova, este de 3069 kWh. Moldova se afla Tn partea inferioara а
clasamentului tarilor europene pentru acest indice.

Gazificarea

Cantitatea de m3 de gaze naturale disponiblle pentru venitul mediu lunar al

locuitorilor din Moldova este de 748,9 m3. Tn acela 9 i timp, costul 1 m3 de gaz
este de 5,126 lei. Modificarea costului m3 ре an - 5,5%.

Comunicatii

Costul mediu lunar al internetului (tarif 100 MЬit / sec.) este de 9,66 dolari,
Moldova se afla Tn top 3 mondial Tn сееа се prive 9 te accesibllitatea la internet.

Alimentarea cu ара а localitatilor este asigurata de trei surse de ара:

Așezări suburbane: - 65% - аре sublerane;
LEGENDA 2. Truseni - 34,8% - ара de suprafata;
3. Vatra
••• Hotarele mun.Chi�inau 4. Ghidighici - 0,2% - alte surse - rezervoare si
' izvoare
..... Hotarele unitatilor administrative
Hotarele or. Chi�inau
5. Gratie�ti
6. Cricova
7. Ciorescu ::>
><(
8. Stauceni Procentul de ара sublerana consumata Tn consumul total de ара: z
@ Obiectele retea apeduct 9. Tohatin U),
10. Cruzesti - 95% Tn zonele rurale; I
(.)
Obiecte retea canalizare 11. Budesti
� ...J
12. Vadul lui Voda - 35% Tn orase. ::>
Obiecte retea energie electrica
13. Colonita а::
14. Bubuieci
z::>
<3

(i)
15. Sangera
Obiecte retea termoficare 16. Bacioi
�

0
17. Codru
18. Durlesti
Obiecte retea distibutie gaze 19. Condrita

362 363
 Ponderea raurilor Tn consumul total de ара de suprafata:

- Nistru - 32%.

Exista rezerve anuale atat de ара sublerana, cat 9 i de ара de

suprafata.

Furnizarea de sisteme centralizate de alimentare cu ара

pentru localitati:

- 100% - orase;
'

- 61,3% - sate.
Cu toate acestea, doar 59% din populatie аге acces la sistemele
centralizate de alimentare cu ара.
Alimentarea cu ара este conectata la:

- 27% din populatia satelor;

- 93% dintre locuitorii din mediul urban.

Pentru а ameliora situatia, sunt posiЬile urmatoarele masuri:

- modernizarea starii tehnice а infrastructurii.

- utilizarea eficienta а fondurilor externe alocate Tn aceste scopuri.

- adoptarea unui program comun al tarilor prin саге circula Nistru 9 i

Dunarea.

- extinderea sistemului centralizat de alimentare cu ара.

- reducerea riscului de boli legate de ара.

- соорегагеа la nivel regional Tn acest domeniu.

- protejarea mediul 9 i ecologia.

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

364 365
 ANALIZA OPORTUNITATILOR DE Transport
DEZVOLTARE ALTERNATIVA SI ' INOVATOARE А Ma 9inile electrice са tip de transport ecologic se dezvolta dinamic Tn
TIPURILOR INFRASTRUCTURII EDILITARE SI
' Chi9inau, Tncepe sa apara infrastructura corespunzatoare - statii de Tncarcare
ENERGETI CE IN TERITORIU, ACTIUNI DE а vehiculelor electrice. Рапа Tn prezent, numarul acestora este 9:

CONSERVARE А ENERGIEI - str. Calea Orheiului, 101;

- str. Calea lesilor, 1О;
Moldova este considerata una dintre cele mai dependente de energie 9i - str. Petrican, 17;
ineficiente tari din lume. Pentru producerea bunurilor sau serviciilor Tn valoare de
20136 lei (1 ООО EUR), acestea consuma de trei ori mai multa energie decat Tn - str. AIЬisoara, 20/1;
tarile UE. - str. Mihail Kogalniceanu, 93с;
Tn 2011, tara era dependenta Tn proportie de 98% de importurile de energie - str. 31 august 1989, 103
electrica 9i termica. Tn 2017, ponderea consumului de energie generat Tn
- bdl. Cantemir;
Moldova din surse regeneraЬile а ajuns la 15%, Tn timp се importurile au scazut
la 85%. - str. Uzinelor, 4;
Pentru а accelera tranzфa populatiei catre utilizarea energiei verzi, cu sprijinul - str. Uzinelor, 12/1О.
donatorilor europeni, inфativa EU4Energy а fost lansata Tn tara.
Tn Moldova, nu exista vanturi puternice sau о cantitate mare de ара саге ar Numarul total de vehicule electrice inmatriculate
putea deveni о sursa de generare а energiei electrice, astfel se mizeaza ре Avem peste 369 de automoЬile Tn Moldova.
popularizarea Ьiomasei 9i а energiei solare.
Moldova colecteaza anual peste 1, 7 milioane de tone de Ьiomasa, саге
poate fi transformata Tn energie. Se poate produce aproximativ 5,8 milioane MW Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Tn cadrul proiectului
de energie pura. Acest volum acopera 50% din gazul importat - suficient pentru а SustainaЫe Green Cities, а creat о noua retea de statii pentru Tncarcarea
Tncalzi toate 9colile, gradinitele, primariile, spitalele din tara. vehiculelor electrice. Acest lucru se va Tntampla datorita parteneriatului Tntre
Ministerul Economiei 9i lnfrastructurii 9i PNUD. Reteaua va asigura moЬilitate
Lansarea programului Tn orasele mici si sate а stimulat cererea de electrica Tn ora9ele mari ale tarii, precum 9i va crea un coridor electric Tntre
Ьiomasa 9i dezvoltarea productiei de Ьiocom'ьustiЬili. Tn а doua etapa, а fost Romania si Ucraina.
lansat un program de subventionare а populatiei 9i а afacerilor private.
ln scopul stimularii cererii Tn randul populatiei pentru instalarea de sisteme Cercetari efectuate Tn cadrul proiectului SustainaЫe Green Cities,reflecta
Tn locuinte private, Uniunea Europeana а Tnceput sa acorde Tmprumuturi cu са рапа Tn 2025, mentinand acela9i ritm de dezvoltare а energiei electrice
dobanda scazuta (perioada de gratiere ). S-au acordat 10.068 lei (500 €) pentru moЬilitatea Tn Moldova vor fi 13.000 de vehicule electrice.
instalarea cazanelor саге functioneaza ре brichete 9i 26.177 lei (1300 €) - pentru
cazanele cu peleti mai avansate tehnologic 9i mai scumpe.
Aproximativ 380 mii m2 din suprafata totala а institutiilor puЫice din
Chi9inau sunt aprovizionate cu energie verde.
Tn 2017, ponderea consumului de energie din surse regeneraЬile а ajuns la ::,
15%. Din acest volum, 98% este Ьiomasa. ><(
z
uj.
Ре teritoriul Universitatii Tehnice din Moldova, la adresa: Chi9inau, st. I
Studentilor, 1-11, sunt instalate turЬine eoliene. (.)
....J
а:
::,

z::,
<3

366 367
 ANALIZACTIUNILOВXISTENTE DETERMINAREA PREMISELOR PRINCIPALE SI
'
OPORTUNITATI PENTRU DIRECTIILOR DE DEZVOL TARE А
FUNCTIONAREA DURABIL.д �1 DEZVOL TAREA TRANSPORTULUI SI' INFRASTRUCTURII
TERITORIULUI ENERGETICE
Prevenirea cutremurelor
Unul dintre motivele cutremurelor private este activitatea seismica din Muntii Carpati, Rezultatul vor fi masuri directionate 9 i argumentate pentru dezvoltarea
Vrancea. Zona seismica Vrancea este singurul punct саге poate provoca cutremure i1nfrastructurii de transport din regiunea centrala а repuЫicii, а municipalitatii,
tangiЬile Tn Moldova. precum 9i reaЬilitarea retelei de drumuri. Acestea, la randul sau, poate deveni
Statisticile arata са de aproximativ trei ori Tn 100 de ani Tn aceasta zona au loc cutremure temei pentru implementarea unui sistem de transport intermodal.
puternice.

ReaЬilitarea retelei rutiere, efectuata conform metodelor moderne, nu ar

Pronosticul cutremurelor
trebui sa sufere modificari semnificative Tn сееа се prive9te extinderea
Prognosticul pentru prima data este clar:
carosaЬilului, accentul principal ar trebui pus ре eficienta utilizarii 9i introducerea
- monitorizarea activitatii seismice locale;
unui sistem modern de control al traficului, ре crearea de zone pietonale 9i cai
- masurarea mi 9carii 9 i deformarilor scoartei terestre; pentru trafic pietonal. Tn acela 9i timp, se acorda multa atentie ciclismului,
- monitorizarea nivelului apei Tn sol; creandu-se condфi necesare pentru acest lucru, Tn conformitate cu normele 9 i
- monitorizarea continutului de radon Tn apele sublerane; regulile dezvoltate 9i actuale pentru proiectarea zonelor de ciclism. Tncercarile de
- masurarea campului geomagnetic; amenajare а pistelor de Ьiciclete Tn Chi9inau, cel putin, nu corespund nevoilor 9 i
- masurarea rezistentei electrice а rocilor; reglementarilor actuale. Parametrii cailor de ciclism nu sunt realizati: ре о banda,
- monitorizarea comportamentului animalelor. ре diua benzi, latime, izolare de alte cai, izolarea de benzile de transport puЫic
9 i personal de ре carosaЬil 9i latime suficienta pentru un trafic sigur, creand
Prevenirea cutremurelor puternice: condфi astfel Tncat pietonii 9i Ьicicli9tii sa nu conflicteze reciproc.

- simularea unor 9ocuri seismice mici Tn zona difectiunilor tectonice pentru

micsorarea tensiunii;
- injectarea apei Tn puturi de-a lungul liniei de difectiune tectonica.
Una dintre activitatile pentru dezvoltarea duraЬila este pregatirea unei harti
de zonarea seismica, саге expira Tn 2020.
Statistici ale celor mai puternice cutremure din Moldova:
- 1940 - 7,4 grade;
Ре baza cercetarilor 9i calculelor, este necesar sa se traga concluzii cu
privire la sarcina retelei rutiere atat de transport, cat 9i de calatori 9 i sa se
identifice principalele fluxuri de pasageri. 9i pentru а determina daca modurile de
transport existente au capacitatea de а organiza aceste transporturi. Daca ele nu
pot corespunde acestor fluxuri, ar fi necesara introducerea unui transport de
mare viteza sau а altor tipuri de transport.

- 1977 - 7,5 grade;

În ceea ce privește supraîncărcarea cu clădiri rezidențiale noi, lipsa de
- 1986 - 7,2 grade; ::,
terenuri pentru construcții în limitele orașului, capitalizarea haotică a terenurilor ><(
- 1990 - 7 grade. z
fără construcții, se propune ca soluție reconstrucția treptată a fondului locativ uj.
I
existent și construirea de clădiri rezidențiale cu mai multe apartamente noi prin (.)
....J
demolarea clădirilor cu apartamente de tip sovietic. а:
::,

z::,
<3

368 369
 ANALIZA ISTORICA SI
' CUL TURAL.д А
TERITORIULUI,
СОNТЕХТ ISTORIC SI
' CULTURAL
Teritoriul Chi�inaului actual а fost populat de oameni din cele mai vechi timpuri. ln cadrul
cercetarilor arheologice, au fost descoperite urme ale epocii paleolitice (anii 35 ООО -
8 ООО i.e.n.), о a�ezare din ероса fierului timpurie (secolele Х- VIII T.e.n.), cultura
Cerneahov (sec. 111- IV), comori cu monede romane din secolul IV, a�ezari din secolele
VIII - IX, monumente din perioada tataro-mongola (sec. XIV).
Prima mentiune documentara а orasului se dateaza cu 17 iulie 1436: Tn scrisoarea
' '
conducatorilor llie �i 9tefan se spune са mo�ia logofetului Oancea este situata la hotare
cu "Cheseneul lui Acbas,
' ' unde exista о asezare
' tatara".
Apoi, Chi�inaul а fost mentionat Tn mod constant Tn legatura cu a�ezarile vecine: un sat,
саге apartinea lui Mihai Otelu (apare Tn documente Tn anul 1436), iar din 1517 а fost Tn
mainile vistiernicului leremia (suburЬia actuala Visterniceni); satul Buiucani, mentionat
pentru prima data ре vremurile lui 9tefan cel Маге �i саге а dat numele actualului sector
din capitala; satul Hru�ca, саге apare Tn documente din perioada domniei domnitorului
9tefanita; satele Vovintenii, Gheteoanii (partea de jos а Visterniceni), Munce�ti.
Tn 1576, documentele mentioneaza Chisinaul са sat in tinutul Lapu�nei, cu mori ре raul
ВТс, ре саге Vasiutca, stranepoata parcalabului Vlaicu, le-a vandut lui Drago�. Urmasii lui
Drago� au vandut satul vistiernicului Constantin. La inceputul deceniului al cincilea al
secolului al XVll-lea Chisinaul intra in proprietatea manastirilor Sf.Vineri, Galata si
Frumoasa din lasi.
ln domnia lui Eustratie DaЬija Chisinaul este trecut in documente са tirg in tinutul Lapusna
(1666), iar locuitorii sint numiti tirgoveti. Pentru а consolida noul statut al localitatii
Eustratie DaЬija alipise la ocolul tirgului Chisinaului satul Visterniceni. Duca Voda extinde
ocolul tirgului Chisinau, atribuindu-i satul Gheteoani de dincolo de Bic.
ln anul 1671 la Chisinau sint atestati pircalabul si soltuzul, reprezentanti ai administratiei
locale.ln Cronica polona , Miron Costin pomeneste Chisinaul printre orasele Tarii de Jos.
Dimitrie Cantemir,in "Descrierea Moldovei" aminteste de Chisinau са despre un tirgusor
de mai mica insemnatate.
ln documentele cancelariei moldovenesti, incepind cu anul 1712, Chisinaul este numit in
exclusivitate tirg, aici fiind concentrate dughene, carciumi, piete, depozite domnesti cu
malai.
La finele secolului al XVll-lea, Moldova devine arena razboaielor polono-otomane astfel
incat in anul 1683, in timpul campaniei in Moldova а regelui polon lan SoЬieski, Chisinaul
este devastat de cazaci, iar in 1690 - de turci si tatari. ln 1739 Chisinaul este din nou
devastat de armata turceasca, provocindu-se pagube mari tirgului.
ln aceasta perioada Chisinaul incepe sa se extinda, ocupind о parte а mosiei satului
Buiucani si concomitent incep conflictele intre manastirile proprietare а Chisinaului si
tirgoveti, саге aveau la origine interese comerciale.
372
La mijlocul secolului al XVlll-lea(1756) prin Chisinau trecea posta turceasca, mezilul, artera
rutiera devenita importanta si din punct de vedere comercial.
Din relatarile unui calator strain aflam са la асеа data Chisinaul semana cu "un tirgusor de
provincie, cu uliti strimte si intortocheate, саге tindeau sa se urce in sus ре versanlul
apusean, cu case mici acoperite cu sindrila sau stuf, imprejmuite de garduri improvizate din
Ьirne si nuiele, cu turlele citorva Ьiserici de lemn itite printre copacii de salcimi".
Recensamintul populatiei din anii 1772-1774 atesta la Chisinau 162 de Ьirnici (circa 700-800
locuitori) moldoveni, armeni, greci, evrei саге se indeletniceau cu comertul, meseriile,
agricultura, pescuitul, etc.
ln Chisinau sint ridicate primele Ьiserici din piatra: Mazarachi (1752), Sfintii lmparati
Constantin si Elena (1777).
ln 1788 Chisinaul este din nou devastat de armata turceasca саге se retragea dupa о
infringere suferita de la trupele ruse. Aproape toate constructiile urbane din centrul
Chisinaului au fost incendiate, iar vatra tirgului а ramas о perioada pustiita.
Chisinaul era un oras in proprietatea manastirilor Galata si Frumoasa саге erau manastiri
inchinate, adica subordonate unor lacase religioase din afara Moldovei.
Chisinaul а iesit de sub tutela manastireasca аЬiа in 1818, cind guvernul rus а propus sa se
faca schimb - in locul Chisinaului manastirilor le-au fost propuse alte sate. Chisinaul
impreuna cu satele Buiucani, Hrusca si mosia Vovinteni, au fost daruite statului de catre
proprietari, patriarhul lerusalimului si arhimandritul manastirii Muntelui Sinai, la 22 aprilie
1818. in acest an Chisinaul devine centrul administrativ al regiunii BasaraЬia. Orasul creste,
apar noi institutii, au loc lucrari de amenajare а orasului.
Din 1829 pina in 1834 in Chisinau au fost amenajate fintini, саге aprovizionau cu ара
populatia, una dintre cele mai vechi fiind izvorul in regiunea Ьisericii Mazarachi.
Din mijloacele dumei orasenesti este construita Catedrala si Clopotnita (1830-1836), Arcul
de Triumf (1840-1841). ln anul 1832 la Chisinau se deschide BiЫioteca PuЫica а Primariei,
sint inaugurate Liceul Regional (1833), Scoala Pomicola din BasaraЬia (1842), etc.
Populatia Chisinaului creste de la 7000 de locuitori in anul 1812 la 58 ООО in anul 1850 са
rezultat al politicii de colonizare promovate de guvernul tarist.
ln acesta perioada la Chisinau se staЬilesc in numar semnificativ bulgari, sarЬi, greci,
::,
armeni, gagauzi, etc. ><(
z
uj.
ln 1856 Alexandru Bernardazzi devine arhitect principal al orasului, gratie eforturilor caruia I
Chisinaul se transforma treptat intr-un centru urban de tip european. Se construiesc noi (.)
....J
а:
::,
edificii puЫice, se paveaza strazile si pietele, se amenajeaza parcurile si scuarurile, ре
arterele principale ale orasului se instaleaza felinare cu gaz lampant.
z::,
<3
373
 ln 1871 se construieste gara si se deschide circulatia ре linia de cale ferata
Chisinau-Tighina-Tiraspol.
ANALIZA INFRASTRUCTURII TURISTICE
ln 1892 este pus in functiune primul apeduct orasenesc. Chisinaul se extinde TURISM
teritorial la sfirsitul secolului al XIX-lea prin incorporarea satelor vecine - Visterniceni,
Scopul de baza pentru vizitele turistilor din diferite tari ale lumii in Chisinau sunt:
Riscani (Gheteoani), Vovinteni, Muncesti, о parte а mosiei satului Buiucani.
ln deceniul trei al secolului ХХ se dezvolta potentialul industrial al orasului prin - 78,3%-odihna;
deschiderea fabricilor de incaltaminte, de tricotaje, de Ыanuri, de mezeluri, citeva mori si
brutarii. - 17,2%-munca si afaceri:

ln perioada interbelica la Chisinau isi incep activitatea mai multe institutii de - 4,5%-tratament.
invatamint si de cultura: Liceul Militar, Liceul de Fete "Regina Maria", Liceul "В. Р. Fluxul de baza este reprezentat de cetatenii urmatoarelor tari:
Hasdeu", Liceul Eparhial, Facultatea de Stiinte Agricole din lasi, Conservatorul National, - 16,7%- Romania;
Conservatorul Unirea, Teatrul National, Muzeul National de istorie а Naturii si Muzeul
Bisericesc. - 9,6%- Rusia;
ln 1940, dupa instaurarea puterii sovietice, la 2 august 1940 este proclamata - 7,2%-Ucraina;
RepuЫica Sovietica Socialista Moldoveneasca cu capitala la Chisinau. Dupa terminarea
celui de-al doilea razboi mondial а inceput reconstruirea orasului саге а avut de suferit de - 6,8%-Germania;
ре urma operatiunilor militare. - 6,3%- Polonia;
Catre anul 1950, au fost construite 85 fabrici �i uzine, inclusiv fabrica de tricotaje - 4,7%- Marea Britanie;
"Steaua Rosie", fabrica de moЬila, fabrica de confectii nr. 1, fabrica de Tncaltaminte si
fabrica de tutun. Tn anul 1948 а Tnceput constructia caselor cu trei nivele, reconstructia - 4,6%-Austria;
mai multor institЩii. Tn anul 1946 а fost restaЬilit traficul de tramvaie, iar Tn anul 1949 а fost
deschisa prima linie de troleibus. Numarul rutelor de autobuze саге leaga centrul de - 3,4%-SUA;
suburЬii а crescut.
- 3,1%- China;
Tn anii 60-70 ai secolului ХХ, au functionat cu succes astfel de Tntreprinderi
- 3,1% - Tarile de Jos (Olanda)
industriale precum "Vibropribor'' ' "Microprovod" ' "Electromasina"
' ' "Volna" '
"Plodselihozma�", "Zorile" �i altele. Tn aceasta perioada au fost date in exploatare ln 2019 orasul Chisinau а fost vizitat de сса 158 mii turisti.
1,6 milioane m2 locuinte, 16 �coli, 7 spitale, 36 gradinite.
Tn anul 1982, volumul productiei industriale а depa�it de �apte ori nivelul anului 1960.
Fondul locativ al ora�ului а ajuns la 7,3 milioane m2 , locuitorii Chi�inaului dispuneau de
aproximativ 1 ООО oЬiecte comerciale, peste 700 unitati de alimentatie puЫica �i peste
400 unitati de servicii puЫice. La Chi�inau functionau 28 institЩii medicale, 6 universitati,
17 institЩii de Tnvatamant special, 53 �coli medii, 14 �coli profesionale. Reteaua de
institutii culturale cuprindea 5 teatre, Filarmonica, Circul, 76 case de cultura �i cluburi, 8
parcuri de odihna, 1 О cinematografe, 94 ЬiЫioteci, 7 �coli de muzica, �coala de arta etc.

::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

374 375
 SCHEMA POLILOR DE ATRACTIE PENTRU SOLICITARILE TURISTICE SCHEMA POLILOR DE ATRACTIE PENTRU SOLICITARILE TURISTICE
IN MUNICIPIUL CHISINAU А SECTORULUI RASCANI

N N

С) �

• • ••

LEGENDA LEGENDA

Pelerinaj ::>
Pelerinaj Gastronomic Natural
z
><(

Muzee 4. Biserica Ortodox0 RCIIOriteon0 2 Restaurant ''La placinte" 5. Complexul Memorial "Feciorilor
U),
6.Biserica armeana а Sfintei 6. Panna Cotta Pafriei - SfClnta Amintire"
NClsc0toare de Dumnezeu 6. Afeea cosmonautilor I
7. Вerarie Chisinau
Natural (.)
9. Carpe Diem Wine Shop & Bar
_J
13. Andy's Pizza ::>
Patriotism а::
<3
Gastronomic
Divertisment Muzee Sport
z
::>
4. Patinoar 7. Muzeul salului 3. Corl de lenis
15. Teatrul Național „Eugene Ionesco” �
Divertisment

Sport

376 377
 SCHEMA POLILOR DE ATRACTIE PENTRU SOLICITARILE TURISTICE SCHEMA POLILOR DE ATRACTIE PENTRU SOLICITARILE TURISTICE
А SECTORULUI CIOCANA А SECTORULUI BOTANICA

С)

С)

LEGENDA
LEGENDA

::,
><(
Pelerinaj Natural
z
uj.
13. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" 7. Parcul Rascani I
8. Parcul din str. Mesterul Manole (.)
Pelerinaj Gastronomic Natural ....J
а:
::,
10. Biserica Adormiii Maicii Domnului 6. Panna Cotta 2. Valea Trandafirilor
11. Biserica Baplisla 7. Вerarie Chisinau

z::,
4. Gradina Botanica а Academiei de S l iinte a RM <3
12. Biserica SI. Paraslciva 9. Carpe Diem Wine Shop & Bar 10. Parcul Volea Farmecelor
13. Andy's Pizza
Divertisment Gastronomic Sport
6. Teatrul Municipal de Papusi «Guguta» 15. Vismos vinarie 4. Dinamo tir
�
11. Studia de improvizație teatrală
Divertisment Muzee Sport
2. Parc de divertisment З. Casa-muzeu Puskin din Chisjnau 1. Skale Parl:
3. Parc tematic 2. Teren de baschel
7. Teatrul dramatic municipal «Pe strada
Trandafirilor»

378 379
 SCHEMA POLILOR DE ATRACTIE PENTRU SOLICITARILE TURISTICE А
SCHEMA POLILOR DE ATRACTIE PENTRU SOLICITARILE TURISTICE А SECTORULUI BUIUCANI
SECTORULUI CENTRU

Q)
N

Q)

-
-
�
.....1
�
i::i::
о
Г'
i:2
-
щ

><:
Г'
.....1
о
>N
щ
о
--
щ
.....1
о..
u
z
-
i::i::
о..
Vr
LEGENDA
LEGENDA

< Pelerinaj Gastronomic Natural

t
.....1
2. Biserica Tuluror Sfinlilor
3. Biserica SI. Vlodimir
1. Воr Cuba liЬre 3. Valea Morilor Pelerinaj Gastronomic Natural z
::,
><(

о.. 7. Sinagoga
8. Ceska Pivni Restaurace KozJovna
1. Catedrala Nasterea Domnului З. Cafenea bar "Propaganda" 1. Gradina PuЫica "'Stefan cel Mare si uj.
13. Andy's Pizza
I
оu 14. Вlack Rabbil gaslro-Ьurrow 5. Catedrala Divinei Providente 4. Restaurant "Casa maree Sfanf'
9. Moscheea Chisinau 5. Cafenea "Poezia" 9. Parcul Catedralei (.)

-<
....J
><:
N
::,
а:
Divertisment Muzee Patriotism
<3
.....1

z<
9. Teatrul Național Dramatic A.P. Chehov
10. Teatrul Naţional «Mihai Eminescu»
2. Muzeul armotei din Chisinau
10. Casa Muzeu "Grigore Vieru"
4. Complexul memorial "Etemilate" Divertisment Muzee Patriotism z
::,
12. Centrul Național de Arta Populara
14. Teatrul Republican "Luceafarul"
1. Aventura Parc 1. Muzeul Nolional de lslorie а Moldovei 1. Arcul de Triumf �
5. Teatrul de Opera si Balet "Maria Biesu" 4. Muzeul National de Etnografie si lstorie 2. Aleia clasicilor
17. Teatrul Național Satiricus Ion Luca Caragiale 8. Teatrul Național de Operă și Balet NaturaIO din Chisinou З. Monumentul Stefan cel Mare si Sfant
"Satiricus" 13. Teatru Ginta Latina 5. Muzeul Național de Artă al Moldovei
16. Teatrul Republican de Papusi «Licurici» 6. Muzeul Nolional de Arla ol Moldovei
8. Castelul de apă din Chişinău
11. Muzeul Național Pedagogic din Moldova
12. Muzeul Literaturii Române «M. Kogălniceanu»

380 381
 lndicator al dezvoltarii socio-economice а municipiului Chi�inau
pentru 2015-2018
STUDIUL OBIECTIVELOR PATRIMONIULUI CULTURAL
Turism
AL TERITORIULUI
No Unitate de masura 2015 2016 2017 2018
1 Numarul de structuri de cazare turistica colective cu functiuni de cazare, Monumentele istorice
la sfar�itul anului
Total un. 111 114 122 121 Biserica Mazarache - este сеа mai veche cladire religioasa din ога�, construita Tn
Hoteluri �i moteluri 45 47 51 53 1758-1777 de serdarul $i vistiernicul Vasile Mazarache. Templul din plan este о cruce de
trefla. Aceasta forma а venit Tn Moldova de la manastirile de ре Muntele Athos prin SerЬia
Pensiuni turistice 11 12 12 13
�i Bulgaria. Caracteristica dominanta este clopotni1a, acoperita cu о copertina Tn forma de
agroturistice
clopot. Partea altarului este sus1inuta din exterior de omologi masivi, саге creeaza efectul
camine pentru vizitatori 4 3 3 3 monumentalismului edificiului.
Structuri de intremare 3 4 4 4
Structuri de odihna 48 44 45 41 Biserica Sfintii imparati Constantin �i Elena а fost ridicata Tn 1777 de marele
Tabere de vacanta pentru сор i - 4 7 7 spatar �i conducator al negustorilor lasi Constantin Riscanu. La Tnceput, Ьiserica а fost
2 Structurile de cazare turistica colective cu functiuni de cazare existente numita Tnvierea lui Hristos, dar Tn 1834 а fost schimbata la сегегеа lui Jorg Riscanu.
la sfirsitul anului Boierul Riscanu а fost Tnmormantat la intrarea Tn Ьiserica, iar reprezentan1ii multor familii
Total locuri 8 707 8 936 9 757 9 860 noЬiliare moldovene�ti au fost Tngropa1i langa Ьiserica: Donich, Katarzhi, Russo,
Hoteluri �i moteluri 3 301 3 568 3 668 3 864 Krupensky, etc. lntrarea а fost deplasata Tn partea de sud а pronaosului, ulterior i s-a
TPensiuni turistice 468 529 418 445 adaugat un mic vestibul.
agroturistice
camine pentru vizitatori 540 511 545 545 Biserica Buna Vestire а fost construita Tnainte de 1795 �i complet reconstruita Tn
Structuri de intremare 734 782 782 782 1807-1810 de capitanul Gabriel Terinte. Planul sau dreptunghiular provine din vechiul tip
de Ьiserici moldovene�ti, este rezultatul aplicarii principiilor arhitecturii din lemn Tn piatra.
Structuri de odihna 3657 2 597 2 693 2523
Tabere de vacanta pentru сор i - 949 1 651 1 701
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail �i Gavriil а fost men1ionata pentru prima data
3 Activitatea turistica Tn 1773 Tn Catagrafia Ьisericilor din BasaraЬia. Biserica de piatra а Sf. Arhangheli Mihail
Numarul sosirilor turi�tilor persoane 14 573 14 670 16 404 17 661 �i Gavriil а fost construita Tn 1775 de manastirea Galata din lasi. А fost reconstruita Tn
nerezidenti 1818 �i sfin1ita Tn 1825. Tn plan, Ьiserica аге forma unei cruci; altarul este о absida
Numarul plecarilor 171 059 160 311 208 784 232 348 semicirculara, separata de naos printr-un iconostas Tnalt din lemn. Clopotni1a ре doua
turistilor niveluri se ridica deasupra naosului, Tnal1imea sa este de 14,5 m. Dupa reconstruc1ie, i s­
Numarul turistilor (turism 15 805 20 101 17 470 18 159 au adaugat cinci turle. Vestibulul а fost finalizat mai tarziu. Cladirea а pastrat trasaturile
intern) Ьisericilor traditionale
' moldovenesti.
'
Tabel 12.2
Catedrala Na�terea Domnului а fost ridicata Tn anii 1830-1836 conform proiectului
arhitectului A.Melnikov. А fost amplasata nu departe de Metropolie, in parcul ora�ului.
Templul а devenit сеа mai monumentala cladire din Chi�inau din асеа ероса. Tn сееа се
prive�te solu1iile sale arhitecturale, acestea se deosebesc brusc de tradфile arhitecturii
Ьisericii moldovene�ti. Tn plan, catedrala аге forma unei cruci grece�ti, este Tncoronata ::,
de о cupola masiva, sus1inuta din interior de patru stalpi mari, iar din exterior de un ,<(
z
portal de intrare din �ase coloane cu frontoane triunghiulare. uj.
I
(.)

о clopotnita ре patru niveluri а fost ridicata langa catedrala Tn tradфa arhitecturii ....J
а:
::,
ruse�ti. Capela ега situata la nivelurile inferioare, iar la partea superioara ега о
z::,
<3
camera pentru clopote, deasupra careia se afla о cupola semisferica.

382 383
 Tn 1962, clopotni1a а fost aruncata Tn аег, iar catedrala а fost transformata Tntr-o sala de Lista oblectivelor de patrimoniu cultural
expozфi. Tn 1991, aceasta а fost returnata Ьisericii, au Tnceput lucrarile de restaurare, identificate din partea centrala а Chi�inaului
саге au durat рапа Tn 1996. Tn 1997, clopotni1a а fost restaurata, Tn compara1ie cu
structura inфala, au fost aduse modificari in proiectarea clopotni1ei. No Denumirea Ani Тiр Cate-
oblectiv- goria Descrierea
ului
La Tnceputul secolului al XX-lea, а fost construita cladirea Dumei ora�enesti. Aceasta а 1 Arhitectul Abraham Melnikov. Catedrala а fost con-
fost realizata Tn tradфile gotice italiene �i al apogeului Rena�terii. Arhitec1i - M.Elladi, А. struita din piatra �i caramida, cu trei sanctuare: сеа
Bernardazzi.
-т principala (cu Biserica Na�terii Domnului) �i doua

Cladirea bancii, саге gazduie�te acum Sala cu Orga, dateaza din aceea�i perioada. Se
.Q
- m ?_
3 ·ф
ф
-=
Е !.О сБ :::s
-,_
:::s >(О
т
s:::
laturi (Tn dreapta cu Biserica Sfantului Mucenic Nikita
�i Tn stanga cu Biserica Sf. loan cel Nou, саге а fost
Е
(,)

caracterizeaza prin eclecticism, о comЬina1ie de elemente ale romantismului cu conceptul т 2m in,,

1/) -о т м
<.О -�
ф
.s:::
о
:.:;.. mai tarziu dedicata Sfantului Alexandru Nevski �i
s::: () z о 00 ,_ т
general de clasicism. Autorul proiectului este inginerul М. Chekerul-Cu�. <t: = Q 'М <t: z Sfantului Nicolae, Creatorul de minuni)
2 Аге patru niveluri, trei prismatice, cu о latura Tntr-o
-т
--
retragere secven1iala, iar al patrulea sub forma unui
-
А. Bernadazzi (1831-1907) - un remarcaЬil arhitect basarabean de la sfar�itul secolului
т ,_ >(О pavilion circular Tntr-un plan, pentru Camera Bell,
XIX - Tnceputul secolului ХХ. Conform proiectelor sale sau cu participarea sa, au fost :::s
ridicate aproximativ 30 de cladiri: Biserica greaca Sf. Panteleimon (1889-1891) Tn stil
neoЬizantin, gimnaziul pentru fete numit dupa А. Dadiani (1900-1903) Tn stil gotic, capela
s:::
о
а.
о
<.О
м
00
- --
(,)
ф
.s:::
,_
т
s:::
.О
т
acoperita cu о cupola. А fost demolat Tn anii 60 ai
secolului ХХ �i reconstruit Tn 1998 dupa imaginile
gimnaziului feminin de ре strada. Pu�kin (1895-1897), unde sunt comЬinate elemente ale () 'М <t: z vechi
arhitecturii ruse de la sfarsitul
' secolului al XVll-lea si
' arhitectura Ьizantina etc. 3 Arhitectul Luka Zauskevici. Clopotni1a - poarta а luat
forma Arcului de Triumf, situat la intrarea ре teritoriul

-
pie1ei catedralei Tn direc1ia metropolei (distrusa Tn
Tn 1927, Tn centrul Chisinaului, о statuie monumentala а lui Stefan cel Маге а fost 1/)о
' ' ф -т timpul razboiului). Aceasta cladire este Tn spiritul
instalata ре un postament proiectat anterior de arhitectul А. Bernardazzi. Autorul s:::
�
-:::s -,_
:::s >(О stilului lmperiului, particularitatea arcului de la
-
monumentului este sculptorul Alexander Plamadeala, саге а fost �i el unul din fondatorii т
-
(/)
ф ,_ (,)
ф s::: Chi�inau consta Tn а permite un pasaj ре patru fe1e,
Muzeului de Arta din Chi�inau -- m о
r :::s
о (,)
<.О
м
00
.s:::
,_
:.;:;..
т
ob1inand patru fa1ade identice cu patru stalpi
а. (/) 'М <t: z
4 Aleea Clasicilor este un complex sculptural situat Tn
m Ф Parcul Stefan
' cel Маге din Chisinau.
' Ре ambele
.Е с.,
,_ -о
0
s:::
m m раГ1i ale aleii exista busturi cu postament din granit

:g =-=
-� " 2
·- 1- 'to-
rosu
' ale clasicilor literaturii romane si
' celebri actori
() -!!'-
- ,_:::s >(О >(О
т
politici pentru RepuЫica Moldova. Рапа Tn prezent,
(,) -

- --
s::: 26 de busturi sunt Tn�irate de-a lungul aleilor
m m ·- -Ф r--- о
Ф
2,... т
,_ 1!) >(О clasicilor (inclusiv Pu�kin, саге se afla la sfar�it).
т т
.о
Ф ,_
Numarul de oblective de patrimoniu cultural identificate <t: ::i � � 'М <t: z
Tn municipiul Chi�inau 5 -т
-
ф Arhitect Mitrofanu Elladi. A.Bernardazzi а fost
Е :;:; ,_
:::s >(О
:::s 1/)о
-= - --
m Q Ф т invitat sa-1 ajute. Arhitectura cladirii - Tntr-un spirit
ф s::: (,)
s:::
ф ф eclectic bazat ре arhitectura apogeului Rena�terii
No Denumirea localitatii Numarul de oblective. un. -о ·а;
- 1/)о 'М
о .s:::
о
>(О 1/) >(О
- т ,_ т italiene. Construc1ia cladirii а fost finalizata Tn 1902.
1 Chisinau 387 387 u-o о ,_ 'М <t: z
2 Codru 1 1 6 Placa memoriala este instalata ре fa1ada casei Tn ::,
><(
3 Ciorescu 5 5 саге а locuit Tn ultimii ani ai vie1ii celebra cantarea1a z
:::s uj.
4 Durlesti 6 6 s::: basarabeana Tamara Ciobanu (1914-1987), I
т (.)
5 Vatra 2 2 - >(О о soprana, Artista Poporului din URSS, cantarea1a
·- >(О
....J
-- (,) ()
:::s ·;::; ·-
>
а:
::,
6 Vadul-lui-Voda 5 5 с., :::s m i6
atat de орега, cat �i de muzica populara. А
о
z::,
<3
2 m Е ,_ о
т ,_ interpretat rolul Tatianei Tn орега lui Eugen Oneghin
7 Condrita 2 Ф Е Е
de P.Ceaikovski �i rolul Cio-Cio-San din орега cu

Tabel 12.3.2
8 Cruzesti 2 2 �-О (О ф
m m l-'- E >(О acela�i nume de G. Puccini. Din 1972 а fost
о т

- --
9 Sangera 9 .Е i6" Ф '!.О
m u L,,; s::: pre�edintele societa1ii muzicale �i corale din
419
(,)m >ro 3 >(О С\1 (,)
·.:::: о
Итого 1/) - а. (,) т о RepuЫica Moldova. Tn 1950 а primit Premiul de stat
m s::: o.!O т т
Tabel 12.3.1 u •u а. а. 'М 1/) z al URSS
384 385
 Lista oblectelor identificate а patrimoniului cultural din suburble DEFINITIA
' PRECONDITIILOR
' DE ВдzА SI
' А
No Denumirea объекта Временной Тип
DIRECTIILOR PENTRU DEZVOLTAREA SFEREI
ориентир TURISTICE
Кодру
1 Complexul de cladiri �i parcul Spitalului de psihiatrie Sf. sec. XIX, Tncep. Arhit 1st Dezvoltarea industriei turismului din Chi9 inau, Tn ciuda ponderii sale
sec. ХХ nesemnificative din veniturile bugetare 9 i produsele municipale, demonstreaza
Чореску indicatori de performanta acceptaЬili 9 i dinamici pozitivi 9i, de asemenea, аге un
1 A�ezare Sec. 11-IV Arheol potential puternic, constand Tn resurse istorice, culturale, naturale 9i recreative
2 Cimitirul Sec. XIV Arheol
unice. Сеа mai promitatoare este dezvoltarea turismului de sanatate са principal,
са suplimentar - vitivinicol 9i gastronomic.
3 Complexul de cladiri �i parcul ale fostei �coli de Sf. sec. XIX 1st
agronomie, fon-data de lon Ciorescu Cu toate acestea, dezvoltarea industriei turismului este asociata cu о serie
4 Complexul suЬte-ran de pastrare а vinului Mijl. Sec XIX Arhit 1st de provocari interne complicate, саге includ urmatoarele:
5 Tumul Ероса antica Arheol - calitatea scazuta а mediului urban, саге limiteaza dezvoltarea traseelor turistice
Дурлешть Tn ога9 9i integrarea anumitor atractii Tn acestea;
1 A�ezare Sec. IV-1111.e.n. Arheol - neconcordanta Tntre preturi 9i calitate, Tntre facilitatile de cazare colectiva din
2 Biserica "Sf. Arhanghel Mihail" 1818 1 - 8 25 Arhit segmentul de preturi ridicate, precum 9i, Tn principiu, о pondere redusa а
3 Jum. 11 sec. XIX Arhit 1st facilitatilor de cazare colectiva axate ре segmentul de pret mediu 9 i ridicat;
Casa parohiala 1n care s-a nascut sculptorul
А. Plamadeala - nivel scazut de popularitate 9 i puЫicitate а oЬiectivelor turistice.
4 Cetatuie Sec. IV-111.e.n. Arheol Pentru tranzфa industriei turismului la о noua etapa - ,,etapa de dezvoltare
5 Necropola Sec. 11-IV Arheol deplina", urmatoarea lista de masuri generale аг trebui considerata in calitate de
6 Sculptura populara. La cimitir - Arta recomandare:
Vatra - atragerea atentiei marilor operatori de turism 9 i а turi9tilor internationali;
1 A�ezare Sec. VIII-IX -
- actualizarea 9 i Tmbunatatirea produsului turistic;
2 A�ezare Sec. VIII Arheol
- implicarea populatiei locale;
Vadul-lui-Voda
1
- controlul sarcinilor de mediu, sociale 9i economice;
A�ezare Neolit Arheol
2 Monument la mormantul comun al osta�ilor cazЩi 1n - 1st - сгеагеа unui mediu digital confortaЬil 9 i de Tnalta calitate pentru turi9 ti
194 4 (recomandari personale de calatorie, ghiduri de calatorie online 9 i ghiduri
3 Tumuli - 2 acoperite cu ара lacului de acumulare - - digitale). Pentru pozфonarea strategica а ora9 ului, se recomanda de а studia
urmatoarele sarcini:
4 Tumuli - 2 Ероса antica Arheol
5 Vila Sicard Sf. sec. ХХ Arheol - cre9 terea eficientei utilizarii resurselor naturale;
Condrita - dezvoltarea conceptelor pentru zonele turistice 9 i recreative bazate ре
1 Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" 1738 Sec.XX Arhit tendintele moderne Tntr-o abordare ecologica;
2 Monument 1n memoria consatenilor cazЩi 1n razboi - 1st - organizarea unui sistem pentru furnizarea de servicii prin centru de marketing а
1941-1945 muzeelor;
::,
Cruzesti - Сгеагеа unei aplicatii moЬile саге ofera servicii necesare unui calator modern; ><(
z
1 Biserica Acoperamantul Maicii Domnului" Тncep. sec. ХХ Arhit uj.
" - cre9 terea varietatii 9i bogatiei calendarului evenimentelor pentru programarea I
2 Tumul Ероса antica Arheol ре tot parcursul anului. (.)
....J
Sangera
а:
::,

1- 2 A�ezare, A�ezare Ероса antica Arheol

z::,
<3
3 A�ezare Sec. XVII - XVII Arheol
4 Biserica Adormirea Maicii Domnului" XIX - ХХ Arheol
"
5 Sculptura Troita" 1 992 Arta
" "
6- 9 Tumul А lui Petrov", Tumul "А lui Sarbu , Tumul дl Ероса antica Arheol
" "
turcilor", Tumuli - З
386 Tabel 12.3.3 387
 ANALIZAINFRASTRUCTURII ECOLOGICE Mediul urban din Chi�inau este caracterizat de urmatoarele proЬleme de
mediu:
EXISTENTE
- cre�terea productiei �i consumului de de�euri;
- inundarea �i suЬinundarea teritoriului;
SCHEMA DE EVALUARE А TERITORIULUI MUNICIPIULUI CHISINAU - poluarea aerului atmosferic, а mediului apei;
- degradarea ecosistemelor naturale.

u
N
Principalul tip de impact negativ asupra resurselor funciare ale ora�elor este
productia �i consumul de de�euri.

О proЫema semnificativa саге limiteaza dezvoltarea spatiala а ora9 ului este

inundarea zonelor urbane са urmare а inundatiilor de ре raul Bic 9i afluentii sai.

Zona posibllelor inundatii din timpul perioadei de inundatii include teritoriile

paji9tilor inundablle, unde se afla Tn prezent intovarasirile pomicole ale ora9 enilor.

Sistemul de inverzire а teritoriului este format din mai multe site-uri din limitele
ora9 ului, precum 9i de Codri.

Aspectele pozitive ale sistemului de ecologizare al ora9 ului includ:

- teritorii semnificative ocupate de paduri urbane, саге reprezinta о rezerva pentru

organizarea oblectelor de amenajare а teritoriului puЫic;

- nivelul existent de inverzire а teritoriului cu utilizare limitata Tn hotarele zonei

rezidentiale;

- suprafete inverzite semnificative Tn hotarele zonelor industriale;

- vegetatie formata Tn zone ale parcurilor ora9 ului Tn саге exista о plantare destul de
densa de copaci;

- potential sanitar 9i igienic semnificativ Tn spatiile verzi existente ale ora9 ului Chi9inau, а
caror utilizare, dupa о reconstructie adecvata, va Tmbunatati calitatea mediului urban.

Așezări suburbane:

---
LEGENDA 2. Truseni
3. Vatra
••• Hotarele mun.Chi�inau 4. Ghidighici
Hotarele unitatilor administrative 5. Gratie�li
Hotarele ог. Chi�inau 6. Cricova ::>
><(
z
•• ♦ ••
7. Ciorescu

---
Starea geologica si hidrologica а teritoriilor 8. Slauceni U),
Pericol seismic de pana la 8 grade, un nivel ridicat de ара suЫerana 9. Tohalin I
1 О. Cruzesli (.)
Nivel scazut al apelor suЫerane, predominan\a а solurilor aluviale saturate 11. Budesli ...J
::>
Soluri nefavoraЬile pentru constructii, procese de eroziune, pericolul fluxului de 12. Vadul lui Voda а::
noroi si alunecarilor de teren 13. Colonita
z::>
<3
14. Bubuieci
Pericol seismic pana la 7 grade, mediu geomorfologic calm 15. Sangera
Nivelul scazut al apei suьterane, este necesara pregatirea preliminara а teritoriului 16. Bacioi �
17. Codru
Acoperire buna а solului, solurile sunt favoraЬile constructiei 18. Dur1esti
19. Condrita

390 391
 ANALIZAZONELOR CU CONDITII
SPECIALE DE UTILIZARE A TERITORIULUI
SCHEMA ZONELOR SANIТARE DE PROTECTIE А MUNICIPIULUI CHISINAU SCHEMA ZONELOR DE PROTECTIE SANITARA А MUNICIPIULUI CHISINAU

N N

С) С)

18 18

•
.;;••
�-
14
.•.
� ,, :

LEGENDA
Așezări suburbane:
1. Truseni LEGENDA
••••
•• ••
:
. •••,..
: .. ,
1

,..,
J :'.
•••••••••• t
•

2. Vatra Așezări suburbane:

• • • Hotarele mun.Chi�inau 3. Ghidighici • • • Hotarele mun.Chisinau
Hotarele unitatilor administrative 4. Gratie�ti Hotarele unitatilor administrative 1. Truseni
5. Cricova 2. Vatra
• • • • • Hotarele ог. Chi�inau • • • •• Hotarele ог. Chisinau ::>
6. Ciorescu 3. Ghidighici ><(
Zona sanitara de protectie а apei
7. Stauceni - Zone de protectie sanitara а autostrazilor 4. Gratie�ti z
- Zone sanitare de protectie а fantanilor arteziene 8. Tohatin Zonele de protectie sanitara ale retelelor electrice principale 5. Cricova U),
- Limitele ariilor protejate 6. Ciorescu
- Zone de protectie sanitara а instalatiilor industriale
I
9. Cruzesti (.)
Zonele sanitara de protec\ie а conductelor terestre 7. Stauceni
10. Budesti - Zone de protectie sanitara а caii ferate 8. Tohatin
...J
[:,;-,;:1 Zona de protectie а ariilor protejate 11. Vadul lui Voda
12. Colonita
Zone de protectie sanitara а cimitirelor 9. Cruzesti
::>
а::
Zonele de protectie sanitara de la utilitatile puЫice
z::>
13. Bubuieci 10. Budesti <3
14. Sangera (Z22] Zone de protectie sanitara de la aeroport 11. Vadul lui Voda
15. Bacioi 12. Colonita
13. Bubuieci �
16. Codru
17. Durlesti 14. Sangera
18. Condrita 15. Bacioi
16. Codru
17. Dur1esti
18. Condrita

392 393
 SCHEMA AMPLASARII POLIGOANELOR PENTRU DEPOZITAREA SCHEMA TERRITORIILOR PREDISPUSE LA ALUNECARI DE TEREN SI CARIERE.
DE9EURILOR MUNICIPIUL CHISINAU MUNCIPIUL CHISINAU

N N

С) С)

18

•
•,• ...•.•• ''
''
'
• ''
1

•••••
... : .. ..
'1
• •• ••• 1

...;. .• , ... ...

' Așezări suburbane:
1. SUBURBIA:
Așezări suburbane:
1. SUBURBIA:

--
LEGENDA 2. Truseni LEGENDA 2. Truseni
3. Vatra
••• 3. Vatra

.....
• • • Hotarele mun.Chi�inau 4. Ghidighici Hotarele mun.Chi�inau 4. Ghidighici
Hotarele unitЩilor administrative 5. Gratie�ti Hotarele unitatilor administrative 5. Gratie�ti
6. Cricova 6. Cricova

--
Hotarele or. Chi�inau ::>
Hotarele or. Chisinau 7. Ciorescu Alunecari de teren, cariere - un nivel sporit de 7. Ciorescu ><(
8. Stauceni 8. Stauceni
Poligon pentru depozitarea deseurilor pericol al proceselor de sufocare carstica U),
9. Tohatin 9. Tohatin
Alunecari de teren, cariere - un nivel ridicat de I
1О. Cruzesti 10. Cruzesti
11. Budesti pericol al proceselor de sufocare carstica 11. Budesti
(.)
...J
12. Vadul lui Voda Alunecari de teren, cariere - nivel de pericol 12. Vadul lui Voda ::>
13. Colonita moderat al proceselor de sufocare carstica 13. Colonita а::
<3
z::>
14. Bubuieci Alunecari de teren, cariere - un nivel scazut de 14. Bubuieci
15. Sangera pericol al proceselor de sufocare carstica 15. Sangera
16. Bacioi 16. Bacioi
17. Codru 17. Codru
�
18. Durlesti 18. Dur1esti
19. Condrita 19. Condrita

394 395
 SCHEMA ZONELOR INUNDATE. MUNICIPIUL CHISINAU

С)

....
•
•
,•

Așezări suburbane:

-
LEGENDA
1. Truseni
• • • Hotarele mun.Chi�inau 2. Vatra
Hotarele unitatilor administrative 3. Ghidighici
Hotarele or. Chi�inau 4. Gratie�ti ::>
5. Cricova ><(
Zonele cu inundatii (potentiale) а
6. Ciorescu
z
teritoriului U),
7. Stauceni I
8. Tohatin (.)
...J
9. Cruzesti ::>
10. Budesti а::
z::>
11. Vadul lui Voda <3
12. Colonita
13. Bubuieci �
14. Sangera
15. Bacioi
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita

396 397
 STUDIU PRIVIND FORMAREA CARCASEI Zone de parcuri
NATURALE А TERITORIULUI
Tn limitele orasului
' Chisinau
' exista 1 503 hectare de zone verzi -
SCHEMA CARCASEI NATURALE. MUNICIPIUL CHISINAU
parcuri, parcuri forestiere, о gradina zoologica, paduri, саге constituie 8, 2 % din
teritoriul ora9 ului.

ln zona centrala sunt Parcul Catedralei cu о suprafata de 9,3 ha 9 i Gradina

N
PuЫica �;tefan cel Маге si Sfant cu о suprafata de 7,4 ha. Tn aceste parcuri se

С) afla cele mai mari atractii ale ora9 ului - Catedrala, Arcul de triumf, monumentul
lui �;tefan cel Маге si Sfant, monumentul lui Alexandru Pu9 kin, amenajarea
teritoriului а fost realizata, pavajul а fost realizat 9 i а fost instalat mobllier urban.

Cel mai mare рагс al ora9 ului este Parcul "Valea Morilor", а carui suprafata totala
este de 3,3 km2, ре teritoriul acestuia se afla un lac artificial (Valea Morilor,
numit anterior Lacul Komsomolist), in саге este amenajata о scara (Scara
Cascadelor). Tn jurul lacului exista о zona de гесгееге, о plaja, exista, si un mic
рагс de divertisment. О zona forestiera cu trasee pietonale 9i de ciclism se
Tnvecineaza cu partea inverzita а parcului.

Un alt рагс mare este "Valea Trandafirilor", саге contine о cascada de lacuri cu о
plaja, zone pietonale echipate, precum 9 i un numar mare de oblective
comerciale - sali de banchete, restaurante, un hotel, un mic Рагс de divertisment.

Parcul Dendrariu, Gradina Botanica, Gradina Zoologica 9 i zona forestiera

adiacenta pot fi referite la oblective partial amenajate.

О mare zona Tmpadurita din vestul ora9 ului (2,5 km patrati) sunt amplasate Tn
zone industriale, сееа се reduce accesul locuitorilor la zona de agrement.
18 Parcurile din cartierul Riscani nu sunt amenajate 9 i reprezinta un teritoriu cu о
padure 9 i facilitati rezidentiale, comerciale 9i de agrement in ele situate - о
benzinarie, spalatorii auto, un hipodrom, locuinte private, terenuri de fotbal, о
sala de banchete etc.

Statutul oblectelor comerciale situate Tn zona parcului va trebui revazut

suplimentar ре parcursul auditului teritoriului.

LEGENDA

--
• •• Hotarele mun.Chi�inau Așezări suburbane:
1. Truseni
Hotarele unitatilor administrative
• • • Hotarele or. Chi�inau
2. Vatra
3. Ghidighici
Hotarele sectoarelor or.Chi�inau 4. Gratie�ti
Padure 5. Cricova ::>
><(
Spafii verzi 6. Ciorescu z
7. Stauceni U),
Livezi 8. Tohatin I
Livezi de pomi fructiferi 9. Cruzesti (.)
Spafii acvatice 10. Budesti ...J
::>
11. Vadul lui Voda а::
12. Colonita
z::>
<3
13. Bubuieci
14. Sangera
15. Bacioi �
16. Codru
17. Durlesti
18. Condrita

398 399
 SCHEMA TIPOLOGICA А TERITORIILOR VERZI PLANTATE. SCHEMA TIPOLOGICA А TERITORIILOR VERZI PLANTATE.
MUNICIPIUL CHISINAU SECTORUL RASCANI
:
N
·
..
С) . . ... .. .. .. .
...... .�-·. . .. . . . ......
. . ..
. ..
.•

. . .....
.. .
.:····· ....
..... ... .
······· ...
...... .. .
... . ...
.
••••• . ..i.

.··..
l. •

·......
�

..
····... . . ..
.··. .... .. ,·. ··\. ... .· . ··
...· ... ...
.....•..
LEGENDA

--
••• Hotarele mun.Chi�inau LEGENDA
Hotarele unitatilor administrative - Padure
Așezări suburbane:
Hotarele or. Chi�inau 1. Truseni - Роге
Hotarele sectoarelor or.Chi�inau 2. Vatra - Teritoriu inverzit
Ariile naturale speciale protejate 3. Ghidighici Bulevard
Padure 4. Gratie�ti - Gradina puЬlica
5. Cricova - Cimitire
Роге 6. Ciorescu ::>
><(
Тeritoriu inverzit 7. Stauceni Spatii acvatice z
Bulevard 8. Tohatin U),
- Gradina puЬlica 9. Cruzesti I

- Cimitire 10. Budesti (.)

11. Vadul lui Voda ...J
Spafii acvatice ::>
12. Colonita а::
13. Bubuieci
z::>
<3
14. Sangera
15. Bacioi
16. Codru �
1 7. Durlesti
18. Condrita

400 401
 SCHEMA TIPOLOGICA А TERITORIILOR VERZI PLANTATE. SCHEMA TIPOLOGICA А TERITORIILOR VERZI PLANTATE.
SECTORUL CIOCANA SECTORUL BOTANICA

.: . .. .......·... . ....... \ .··...

. N
1.._ ••·
..
... ...... ...
... .. . .. С)
....
...,
..... . ..
�

. . \·.
\••. ...
.. •••. .. .
. •. .
\, .. .
...
� \+:
...
Botanica
.. .
.
. .. .. ..
. ...
.. .·...
. . .... ....
... .
..
..
·......
. .. \. ..
.
..
\
..
.... ...
LEGENDA

.......
- Padure

.. ..... .
- Роге

.
.. . .
- Teritoriu inverzit
LEGENDA
/
Bulevard
.........:·.....· �-. . . .
s;� ......
- Gradina puЬliea

.
- Padure

. .
.:.·· .... ..·.·................:. .. . . .........
- - Cimitire ::>
Роге
><(

:....
Spatii aevatiee z
.:•
Bulevard
·
... ·.-. . .. . .... ··.:
- Gradina puЬliea

. .
U),
Spatii aevatiee
·
. . . . .. . . .
. . . . ...•. . . . ...: ·. . .:
...
I

. . ..... · .. ..
(.)

.
...J

.
:•

.... ...
::>
а::
·.. ... ·.·. : z::>
<3

... .. ..
•.
�
•
�

402 403
 SCHEMA TIPOLOGICA А TERITORIILOR VERZI PLANTATE А SECTORULUI CENTRU SCHEMA TIPOLOGICA А TERITORIILOR VERZI PLANTATE А SECTORULUI BUIUCANI

N N

С) С)

.
.. .. . .
. .
...·:. ...... .
.. ...... .. .. ....... .."'·.,.
.. .... ·.. ..:·•··.. .. ....
.. ..... .. . .. ..
....
'\,

.....
. ..
. .. . .
:.
""
' ' ... ..
;1. )',.. ••. . ••••
·:·. . . ..:.
....-�. .... : ··. ..
�
• • • •*

.......... ...':
•f •

.
j.:

--
,/'

--
-
LEGENDA

-
LEGENDA
Ariile naturale speeiale protejate
Padure Padure ::>
><(
Роге Роге z
Тeritoriu inverzit Teritoriu inverzit U),
Gradina puЬliea I
Gradina puЬliea (.)
Cimitire Cimitire ...J
::>
Spatii aevatiee Spatii aevatiee а::
<3
z::>
�

404 405
.. ...
1i
�
�

ANALIZAASIGURARII TERITORIULUI CU Suprafata plantarilor ре suburble, inclusiv spontane:

� OBIECTIVE DE INVERZIRE SI AМENAJARE 1. Vadul lui Voda - 7,5 ha

j ECOLOGIA. 2. Budesti - 2,9 ha

5 2 m 2 plantatii verzi revin Tn mediu unui locuitor Tn Chisinau з. Cruzesti - lipseste

8, 7% din teritoriul localitatilor este ocupat de zone verzi. 4. Bacioi - 1,4 ha

Conform raportului suprafetelor verzi (m2) / populatiei (persoane ), cele mai 5. Codru - 1,6 ha
,,verzi" sunt:
6. Sangera - 6,6 ha
- Vadul-lui-Voda - 1013 m2 / persoana;
7. Bubuieci - 0,8 ha
- Straseni - 105,6 m2 / persoana;

- Sangera - 91,5 m2 / persoana; 8. Colonita - 2,9 ha

- Chisinau - 58,6 m2 / persoana.
9. Tohatin - 1,08 ha

Potrivit companiei de turism TravelBird, а fost intocmit un rating al 1 о. Durlesti - 1,0 ha

ora9 elor саге fac Tn prezent eforturi mari pentru conservarea zonelor
ecologice, precum 9 i pentru cre9 terea zonelor verzi artificiale. 11. Truseni - 6, 1 ha

Compania а analizat 50 de ora9 e 9 i а luat Tn considerare toate tipurile de 12. Condrita - 0,07 ha
spatii verzi din fiecare zona: paduri, piete, parcuri, terenuri de golf,
gradini, podgorii, ferme 9i multe altele. 13. Vatra - 1,3 ha
Pozitia de lider Tn lista este ocupata de Reykjavik - capitala lslandei ofera
unei persoane о medie de 410,8 metri patrati de spatiu verde si, mai ales, 14. Ghidighici - 2,2 ha
rezervatii naturale (223,2 metri patrati. Ре ultimul loc а fost Tokyo - exista
doar 4 patrate" de zone verzi de persoana. Foarte aproape sunt lstanbul (5 15. Ciorescu - 0,6 ha
"
mp) si Atena (6,5 mp).
16. Gratie�ti - 3,9 ha

17. Cricova - 1, 1 ha

18. Stauceni - 2,0 ha ::,

><(
z
19. Chisinau - 32,4 ha uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

406 407
 DETERMINAREA PREMIZELOR PRINCIPALE SI
DIRECTIILOR DE DEZVOLTARE А
INFRASTRUCTURII ECOLOGICE
Sistemul existent de inverzire nu poate fi considerat са temei pentru
cadrul ecologic al zonei urbane. Facilitatile de amenajare а teritoriului puЫic nu
pot Tndeplini functiile zonelor cheie din cauza suprafetei lor foarte mici.
Peisajele саге аг putea actiona са zone de tranzit sunt puternic perturbate 9 i
degradate (valea raului Bic) sau sunt absente. Nu s-au format oЬiecte de
amenajare а teritoriului саге sa serveasca drept tampon, Tndeplinind functiile de
mini mizare а influentelor antropice 9i asigurand о duraЬi litate suplimentara а
cadrului ecologic al ora9ului.

Este necesar de а lua masuri pentru а forma un sistem eficient de

i nverzire urbana capaЬil sa Tndeplineasca functii le unui cadru ecologic urban,
precum 9i functiile de гесгееге, reglementare а microclimei, planificare
peizajistica si decorativa.

În plus, este necesară îmbunătățirea (organizarea) unui sistem integrat de

gestionare a deșeurilor, și anume:

- construirea uzinei de sortare și tratare mecano-biologică a deșeurilor

-
menajere;

-
�
.....1
- construirea punctelor sectoriale pentru colectarea selectivă a deșeurilor
� voluminoase, a deșeurilor din construcții, a deșeurilor de la echipamente
i::i::
о electrice și electronice etc;
Г'
i:2
-
щ
Г'

i::i::
- organizarea stației de compostare a deșeurilor vegetale și de reciclare a
deșeurilor din construcții și demolări;
><:
Г'
.....1
- organizarea sistemului de colectare a deșeurilor menajere la nivel
о municipal, inclusiv în suburbii.
>N
щ
о
--
щ
.....1
о..
z-
u

-
i::i::
о..
Vr
<
t
.....1
::,
><(
z
о.. и5-
::Е :i:
оu (.)

-<
....J
::,
><:
N а:
<3
.....1

z<
z::,
�

408 409
 ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE DEFINIREA SТRUCТURII DE BAZA А
Planificarea urbana este domeniul principal саге asigura (conform clasificarii SISTEMEI �1 DIRECТIILE DE DEZVOLTARE
Comisiei Economice ONU pentru Europa) dezvoltarea duraЬila а a9ezarilor umane 9i
este cel mai puternic consumator de fluxuri de informatii sistemice 9i sporadice.
Schema pentru dezvoltarea 9i functionarea integrata а documentatiei
Scopul asigurarii informationale а activitatilor de urbanism este furnizarea Tn timp util de urbanism include urmatoarele Ыocuri:
autoritatilor de stat, autoritatilor locale, persoanelor fizice 9i persoanelor juridice
interesate informatii complete 9i fiaЬile necesare pentru reglementarea legislatiei - strategie 9i concept de dezvoltare spatiala;
civile, activitati de constructie 9i protectia drepturilor legate de punerea acesteia Tn
- standarde de urbanism;
aplicare.
- plan general;
Crearea unui sistem de sprijin informational pentru reglementarea activitatilor de
urbanism este necesara pentru rezolvarea proЫemelor: - reguli de utilizare 9i dezvoltare а terenului;

- reguli de amenajare;

- proiecte de planificare 9i parcelare а teritoriului;

- formarea bancilor de date privind starea, utilizarea 9i condфile de utilizare а
teritoriului, necesare autoritatilor de stat 9i locale Tn Tndeplinirea responsaЬilitatilor lor - programe pentru dezvoltarea integrata а infrastructurilor.
pentru organizarea planificarii teritoriale 9i reglementarea dezvoltarii teritoriului; Dezvoltarea cuprinzatoare а documentatiei de planificare urbana
presupune coerenta deciziilor la toate nivelurile.
- asigurarea elaborarii documentelor 9i а proiectelor de planificare teritoriala cu date
inфale; О consecutivitate clara in elaborare va asigura coerenta reciproca 9i
capacitatea de а reactiona rapid la schimbarile situatiei economice 9i sociale.
- furnizarea informatiilor inфale necesare organizatiilor, саге rezolva proЫemele de
planificare 9i reglementare а dezvoltarii teritoriului;
s - furnizarea organizatiilor саге rezolva proЫemele de planificare 9i reglementare
S sectoriala а informatiilor necesare de planificare urbana;
i:2

;:z - furnizarea potentialilor investitori cu informatiile necesare pentru selectarea

� oЬiectelor de invesЩii 9 i elaborarea planurilor de afaceri;

- monitorizarea implementarii deciziilor de planificare urbana; respectarea restrictiilor

9i reglementarilor de planificare urbana; schimbari Tn starea, utilizarea 9i condфile de
utilizare а teritoriului;

- contaЬilizarea 9i Tnregistrarea deciziilor 9i а restrictiilor de urbanism cuprinse Tn

documentele de planificare teritoriala;

- contaЬilizarea 9i Tnregistrarea solutiilor 9i reglementarilor de urbanism cuprinse Tn

documentele саге reglementeaza dezvoltarea teritoriului (proiecte de planificare 9i
parcelare а terenurilor, reguli de utilizare 9i dezvoltare а terenurilor, proiecte de
dezvoltare, planuri de urbanism); ::,
><(
- luarea Tn considerare а cazurilor de nerespectare а deciziilor de planificare urbana z
uj.
9i de nerespectare а restrictiilor (sau reglementarilor) de planificare urbana; I
(.)
....J
а:
::,
- asigurarea accesului persoanelor fizice 9i juridice la informatiile stocate Tn sistem.
z::,
<3

412 413
 CONCLUZII GENERALE
Potentlalul de reaurse
Vector11 de dezvoltare
Partea centrala este Tncarcata cu transport rutier, sunt necesare masuri
pentru prioritizarea transportului puЫic, organizarea unui mediu urban de
Elaborarea 9i aprobarea planurilor de utilizare а infrastructurii 9i а resurselor teritoriale Tnalta calitate, amenajarea teritoriului pentru а spori atractivitatea mersului ре
din municipiu. jos.

Actualizarea 9i dezvoltarea metodelor de utilizare maxima а resurselor teritoriale ale Teritoriile libere, precum 9 i teritoriile ocupate Tn prezent de cladiri rezidentiale
municipiului, 1inand cont de specificul structurii geofizice а teritoriului. avariate, ar trebui renovate sau dezvoltate са spatii recreative 9 i puЫice.

Este necesar sa se dezvolte spatii de agrement Tn zone Tndepartate de

Utilizarea eficienta а resurselor natural-recreative 9i istorico-culturale ale municipalita1ii
coroborate cu о роzфе geostrategica favoraЬila.
Documentatia de amenajare а teritoriului �i de urbanism
Vectorii de dezvoltare
centrul orasului.
Este necesar sa se identifice teritoriile cu potential ridicat de dezvoltare Tntr­
un format multifunctional cu dezvoltarea diverselor functii ре teritoriu:
rezidentiala, puЫica, recreativa, ecologica, productie cu impact minim asupra
mediului etc.

Diversificarea priorita1ilor strategice 9i а masurilor definite pentru municipiul Chi9inau Crearea unui sistem comun de informare puЫica cu date privind utilizarea
Tn documente strategice de diferite nivele Tn vederea implementarii strategiei pentru 1inta а terenurilor.
dezvoltarea echilibrata а teritoriului. Formarea de noi sub-centre locale - ,,puncte de cre9tere" cu organizarea unui
nou tip de infrastructura corespunzator indicelui m odern de calitate al
Aderarea exacta la oЬiectivele 9i oЬiectivele dezvoltarii strategice, prin concentrarea mediului urban.
resurselor financiare 9i de management asupra oЬiectivelor staЬilite.
lnfrastructura sociala
Aducerea documentatiei de urbanism la starea actuala а municipiului Tn conformitate
cu solЩionarea proЫemelor de utilizare ineficienta а teritoriului. Vectorii de dezvoltare

Crearea de noi infrastructuri sociale atractive pentru cetateni.

Structura amenajarii teritoriului
Cre9terea nivelului de asigurare а cetatenilor cu oЬiecte de infrastructura
Vectorii de dezvoltare sociala.

PosiЬilitatea unei alte utilizari а zonelor de depozitare industriale 9i comunale, de Distributia egala а facilitatilor sociale existente (eventual reorganizarea unora
exemplu, са zona multifunctionala cu functii puЫice 9i comerciale 9i amplasarea dintre ele).
cladirilor rezidentiale. lntroducerea unei abordari integrate а proiectarii - zone rezidentiale de
proiect cu oЬiecte la cativa pa9i (gradinite, 9coli, policlinici).
Este necesar sa se organizeze sub-centre puЫice 9i recreative suplimentare Tn ora 9.
Dezvoltarea unei retele de facilitati pentru educatie suplimentara, sport,
Trebuie luate Tn considerare alte optiuni pentru depozitarea ma9inilor. centre de agrement.
::,
Crearea unui cadru pentru spatii puЫice.
Reglarea densita1ii 9i Tnaltimii (9i а altor parametri limitativi) а cladirilor din ora 9.
,<(
z
uj.
Reglementarea dezvoltarii constructiilor sporadice si а constructiilor neautorizate Tn I
(.)
ОГа9. ....J
а:
::,

z::,
<3

414 415
 Domeniul social-economic Cre�terea dispaniЬilitatii spatiului de Tnchiriere pentru micraTntreprinderi �i antreprenari
individuali.
Vectori de dezvoltare Dezvaltarea unar segmente din sfera sanatarului-recreativ �i medical datarita patentialului
utilizarea �i dezvaltarea zanei ecanamice libere Expa-Business-Chi�inau - са sursa existent si
' а existentei
' unar zane cu а cancentratie
' mare de aЬiecte Tn aceste sfere.
pentru cre�terea atractivitatii invesЩianale. Crearea unui centru de distributie centralizat similar cu piata fermierilar / bursa agricala).
Utilizarea unui sistem de impazitare flexiЬil Tn tага, precum �i а rata de impazitare redusa Dezvaltarea de nai clustere ale ecanamiei: creativ - datarita unui puЫic tanar activ;
pentru а atrage invesЩii straine. edlucatianal - datarita cancentrarii institutiilar de Tnvatamant superiar din ага�.
Utilizarea eficienta а terenurilar inter-urbane (�i inter-municipale) pentru cre�terea lnfrastrutura de transport si energetica
veniturilar bugetului ara�ului (lacal) prin reglementarea paliticii de praprietate funciara din
regiune (prevenirea vanzarilar terenurilar municipale Tn praprietate privata). Vectorii de dezvoltare

StaЬilizarea ecanamiei urbane prin cre�terea veniturilar bugetului lacal. Cre�terea ReaЬilitarea retelei rutiere, efectuata canfarm metadelar maderne, cu accentul principal ре
impartantei �i ralului impazitarii lacale Tn farmarea resurselar financiare ale administratiei utilizarea eficienta а sistemului existent �i intraducerea unui sistem madern de cantral al
lacale. traficului.

Sursele de venit pentru bugetele lacale аг trebui extinse prin includerea unei parti din
ТVА la servicii �i bunuri praduse ре plan intern, prin impazitarea venitului persaanelar
juridice, impazitarea tuturar aЬiectelar imaЬiliare.
lntraducerea regimurilar fiscale preferentiale pentru micraTntreprinderi �i antreprenari
individuali Tn sectaarele priaritare ale ecanamiei.
PasiЬilitatea de а abtine efecte pazitive pentru ecanamie cu activarea sectarului nestatal
datarita efectului de baza scazut.
DispaniЬilitatea capacitatilar financiare (capacitatea de credit) pentru а atrage
cafinantarea externa catre bugetul lacal cu scapul crearii infrastructurii pentru afaceri.
Dezvaltarea �i sprijinirea sectaarelar ecanamiei cu valaare adaugata ridicata рег angajat,
datarita сагага va avea lac а cre�tere а industriilar cu salarii peste medie (de exemplu,
sectarul canstructiilar �i sectarul serviciilar). Clasterele existente pat actiana са baza
pentru acestea: industrie, medicina, гесгееге.
Distribuirea ratianala а valumelar de trafic Tn ага�, respectand Tn acela�i timp siguranta,
canfartul �i viteza de mi�care.
Priaritizarea transpartului puЫic urban.
Reluarea serviciului de tramvai Tn ага�.
Oferirea pasiЬilitatii de а alege tipul de camunicare Tn functie de raza �i natura mi�carii �i
de arganizarea functianala а teritariului.
Crearea de nai �i recanstructia traseelar existente pentru circulatia pietanilar �i а zanelar
pietanale. Сгеагеа unui cadru pietanal al ara�ului.
Dezvaltarea unar maduri de transpart alternative. Сгеагеа unar candфi canfartaЬile pentru
int.raducerea �i dezvaltarea ciclismului, Tn canfarmitate cu parametrii necesari ai pistelar
de Ьiciclete �i narmelar de siguranta rutiera.

Atragerea rezidentilar de afaceri ре teritariul municipalitatii Tn dameniul industriilar Rezalvarea praЫemelar legate de depazitarea vehiculelar ре drumuri, la fata lacului �i ре
tranzactianaЬile. teritariile adiacente.

Dezvaltarea sferei IT са baza patentiala pentru а naua palitica ecanamica. PosiЬilitatea intraducerii altar maduri de mi�care pentru а reglementa cangestia de
transpart а aЬiectelar existente ale retelei rutiere.
::,
Stimularea dezvaltarii Tntreprinderilar mici, Tn special (Tn principal ре segmentul ><(
z
micraTntreprinderilar �i antreprenarilar individuali) prin сгеагеа canditiilar pentru uj.
campetente prafesianale maderne I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

416 417
 Sfera social-economica lnfrastructura ecologica
Dezvoltarea transportului electric Tn ога�, inclusiv personal, prin сгеагеа unei
Vectorii de dezvoltare
infrastructuri adecvate.
Renovarea zonelor naturale degradate din ога� (municipiu).
Sprijinirea �i consolidarea importantei energiei verzi Tn consumul total de energie din
municipalitate, finantarea suplimentara а programelor. Сгеагеа unei carcase naturale а teritoriului.

Rezolvarea proЫemelor legate de dotare а tuturor rezidentilor municipiului

Formarea oЬiectivelor protectoare de amenajare а teritoriului, Tndeplinind functiile de
comunicatiil necesare pentru sprijinirea vietii. minimizare а influentelor antropice �i asigurarea duraЬilitatii suplimentare а cadrului
Domeniul turistic si istorico-cultural ecologic al ora�ului.
Tmbunatatirea eficientei
' utilizarii resurselor naturale.
' Efectuarea de masuri pentru formarea unui sistem eficient de ecologizare urbana capaЬil
Dezvoltarea conceptelor pentru zonele turistice �i recreative bazate ре tendintele sa Tndeplineasca functiile unui cadru ecologic ога�, precum �i functiile de гесгееге, reglare
moderne Tntr-o abordare orientata ecologic. а microclimatului, planificare decorativa �i functii de formare а peisajului.

Organizarea sistemului de furnizare а serviciilor prin intermediul muzeului de marketing Monitorizarea poverii de mediu, sociale �i economice.
Centru. Tmbunatatirea ramЫeelor, сгеагеа unui mediu favoraЬil �i confortaЬil de-a lungul raului
Сгеагеа unei aplicatii moЬile саге ofera serviciile necesare calatorului modern. Bic - са principala cale navigaЬila а municipiului.

Consolidarea varietatii �i bogatiei calendarului de evenimente pentru о programare Controlul emisiilor de de�euri periculoase cu monitorizarea de mediu а Tntreprinderilor.
rotunda salbatica.
Masuri de curatare �i aprofundare а raului Bic.
Cazarea unui numar mare de facilitati administrative, dezvoltarea turismului de afaceri.
Decontarea unui sistem de gestionare а de�eurilor menajere cu propuneri pentru un
Atragerea atentiei marilor operatori de turism si sistem ecologic si
' separat de reciclare si
' eliminare а deseurilor.
' а turistilor
' internationali.
' Actualizarea si
' '
Tmbunatatirea produsului turistic. Masuri de reducere а impactului factorilor antropici �i naturali Tn zonele urbane (inundaЩ
Dezvoltarea segmentului hotelier Tn diferite categorii de valori. fluxuri de noroi, alunecari de teren).

Tmbunatatirea calitatii mediului urban, cu dezvoltarea traseelor turistice Tn oras' si

'
integrarea atractiilor individuale Tn acestea.

Dezvoltarea turismului de sanatate.

Dezvoltarea turismului vitivinicol �i gastronomic.

Pregatirea masurilor pentru conservarea siturilor de patrimoniu cultural din oras.

'
Reglementarea cladirii Tn centrul istoric al ora�ului.

::,
,<(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

418 419

SCENARII DE DEZVOLTARE А TERITORIULUI
lntroducere
о treime din Chi�inau viseaza sa paraseasca ora�ul cu prima ocazie.
Rezultatele devin din се Tn се mai pesimiste Tn fiecare an.
Chi�inaul pierde compeЩia pentru oameni - principala resursa а unui ora� modern.
Dintre cele mai mari tari din lume, Chi�inaul nu а fost inclus Tn ratingul ora�elor Tn сееа се
prive�te nivelul de dezvoltare а mediului urban: lipsa de locuinte confortaЬile si amenajarea
teritoriului, infrastructura neeficienta de transport.
Utilizarea ineficienta а teritoriului urban
Fostele teritorii industriale sunt utilizate ineficient. Acest lucru afecteaza Tn mod negativ
atractivitatea invesЩionala �i completarea bugetului ora�ului, atat din pla1ile impozitelor ре
terenuri �i proprieta1i, cat �i din veniturile insuficiente din impozitul ре venitul personal.

De-a lungul anilor, situatia s-a agravat: Neamenajarea generala а teritoriilor urbane afecteaza negativ economia spatiului. La randul
sau, acest lucru creeaza о imagine negativa despre oras,
' reduce valoarea imoЬilelor si
'
Peste 106 persoane pleaca Tn fiecare zi din Moldova, majoritatea tineri. Potrivit Biroului contribuie la declinul demografic.
National de Statistica, Tn 2018, 158.142 de mii de persoane au parasit RepuЫica.
Ora�ul posibllitatilor
Motivele emigrarii Tn randul rezidentilor sunt evidente: un oras' Tn curs de dezvoltare'
stagnare Tn economie �i sfera socia,la. Ora�ele lupta pentru oameni, pentru dreptul de а fi un loc Tn саге acestea vor fi fericф.

De се Chisinau pierde in concurenta pentru populatie?
Salarii mici
Salariul mediu oficial in Chi�inau este de 7813 lei (321 euro). Tn acela�i timp, Tn Romania -
tara vecina, salariul mediu este de 21.820 lei (1.080 euro), de�i Romania ocupa una din
ultimele pozфi Tn Uniunea Europeana Tn сееа се prive�te salariile. Tn Rusia, venitul mediu
ре сар de locuitor este de 9759 lei (483 euro).
Pe-ntru а se inrola in aceasta lupta, ora�ul trebuie sa ofere о noua calitate а vie1ii, un nou
nivel de servicii urbane �i scenarii unicale de abltatie.
Pe-ntru aceasta, ora�ul are totul, este necesar doar sa-�i foloseasca avantajele competitive.
Fiecare locuitor al ora�ului poate nota pentru sine calita1ile pozitive ale Chi�inaului, punctele
sale forte - сееа се te face sa crezi Tn ora�ul tau; се poate sta la baza unei schimbarii
pozitive.

Conform indicelui dezvoltarii urbane, Chi�inaul ocupa ultimul loc Tn clasamentul ora�elor cu
о populatie de рапа la 700 de mii de locuitori.
lmposibllitatea autorealizarii
Printre motivele саге Тi oЫiga ре chi�inauieni sa paraseasca tara �i ora�ul natal, frecvent
este numita imposiЬilitatea autorealizarii, lipsa de oportunitati.
Mai mult de о treime din populatia activa nu gase�te un loc de munca decent Tn Chi�inau �i
ca�tiga facand naveta. Condфile pentru dezvoltarea unei noi economii nu au fost create Tn
ora�, iar din се Tn се mai mul1i oameni de�tepti �i talentati aleg alte ora�e pentru viata.
Economie urbana invechita
Mediu urban neconfortabll
Acestea sunt valorile ora�ului.
ECOLOGIA
Pe-ntru Chi�inau, cu caracteristicile sale naturale �i tradфile sale industriale, proЫemele
ecologiei �i dezvoltarii duraЬile au о importanta vitala.
Sarcina este de а crea noi condфi pentru dezvoltare: о economie ecologica, parcuri �i piete
noi, reciclarea de�eurilor �i respectarea mediului. Potential de inovare.
Schimbarea structurii tehnologice �i concurenta globala oЫiga ora�ele sa modifice tipul de
productie �i sa diversifice economia.
Chisinaul are oportunitati de а deveni liderul noii economii: о scoala excelenta de
programatori, agrarieni, �edici, tradфile umanitare pot deveni temei pentru un nou capitol Tn
economia tarii.

Potentialul uman permite Chi�inaului sa devina un ora� Tn саге toata lumea sa se poata
autorealiza. ::,
><(
z
uj.
I
(.)
....J
а:
::,

z::,
<3

420 421
 Spatii acvatice SIGURANTA
Oamenilor le place sa traiasca langa ара. 9i daca nu exista mare Tn apropiere, Situatia ecologica favoraЬila, fiaЬilitatea infrastructurii, respectarea regulilor 9i
atunci este nevoie de un rau unde locuitorii T 9i pot petrece timpul liber. reglementarilor Tn constructia 9i functionarea cladirilor, relatiile dintre cetateni 9i situatia
penala sunt factori ai sigurantei ora9ului.
Raul аг trebui sa fie prietenos, ecologic 9i sigur. Raurile Bic, Nistru - au influentat
formarea caracterului orasului,
' codurile culturale. Este о dorinta normala а unui locuitor al orasului
' sa nu simta о amenintare
' la adresa
vietii 9i sanatatii sale, de асееа este foarte important sa se staЬileasca criterii de
Parcurile mari 9i spatiile puЫice аг trebui amplasate de-a lungul raurilor. Acesta siguranta.
este avantajul Chi 9inaului - multe ога9е din lume s-au Tntors cu spatele la rauri 9i
nu au гаmЫее amenajate. DIVERSIТАТЕА
Mediu urban Furnizarea diferitor optiuni de viata 9i autorealizare intr-un ога9 este сеа mai importanta
calitate. О varietate de optiuni pentru locuinte, munca, educatie, гесгееге face ora9ul mai
Dezvoltarea Chi 9inaului este о lupta continua pentru condфi favorablle de atractiv pentru rezidenti.
abltatie. Mediul urban, strazile, cartierele, pietele 9i parcurile, terasamentele
definesc imaginea ora9ului. Valorificarea sub constructii de tip "cvartal" permite Fiecare locuitor al unui ога9 (municipalitate), indiferent de preferinte, stil de viata,
unei persoane sa se simta confortabll, nu apasa, nu creeaza limite artificiale. profesie 9i varsta, аг trebui sa poata alege locuinte de Tnalta calitate, loc de munca 9i
E xista multe parcuri 9i piete Tn Chi 9inau. Fiecare cartier din Chi 9inau, datorita spatii de agrement.
istoriei formarii ora 9ului, este specific 9i diferit de altele.
ACTIVISMUL CIVIC
Tn plus, confortul, Tmbunatatirea, capacitatea de а va deplasa prin ога 9 fara а
depa9i barierele artificiale 9i naturale sunt foarte importante. Ora9ul аг trebui sa Adlministrarea ora9ului аг trebui sa fie clara 9i deschisa rezidentilor. Este important sa se
fie confortaЬil, dispus sa se plimЬi, toata lumea аг trebui sa fie egala ре strada, ofere oportunitati pentru participarea cetatenilor la rezolvarea proЫemelor legate de
indiferent de statutul fizic, material si dezvoltarea ora9ului, sectorului, curtii. Promovarea comunitatilor duraЬile este о prioritate
' social.
majora pentru politica urbana. Dezvoltarea Chi 9inaului este posiblla numai prin
Suplimentar confortul, amenajarea, capacitatea de а va deplasa prin ога9 fara а consolidarea eforturilor tuturor partilor interesate.
depa9i barierele artificiale 9i naturale sunt foarte importante. Ora9ul аг trebui sa
fie confortaЬil, dispus sa se plimbe, toata lumea аг trebui sa fie egala ре strada, POLICENTRICIТАТЕ
indiferent de statutul fizic, material si
' social. Dezvoltarea calitativa а teritoriilor non-centrale ale Chi9 inaului, inclusiv а suburЬiilor,
Originalitate, unicitate сгеагеа unor centre comunitare locale accesiblle, sigure 9i atractive, unde oamenii T9i pot
accesa majoritatea nevoilor de zi cu zi Tn 20 de minute de mers ре jos, cu Ьicicleta sau cu
lstorie bogata", ,,originalitate" - а 9а se spune despre toate ora9ele. Chisinaul transportul puЫic.
"
este interesant si unicat. Este necesar de а vedea aceste calitati.
Un ога9 policentric este un ога9 cu multe centre locale dezvoltate. Tntr-un astfel de ога9,
Principiile de baza ale dezvoltarii locuitorii nu trebuie sa parcurga distante lungi Tn fiecare zi pentru а ajunge la serviciu 9i а
se Tntoarce acasa, iar serviciile urbane 9i locurile de munca sunt situate аргоаре de
ldentitatea teritoriul Tn саге locuiesc oamenii.
Formarea strategiei corecte de pozфonare а ora9ului ре baza valorii sale Unul dintre principalele criterii pentru confortul unui ога9 este accesul la oportunitati 9i
istorice, unicitatii 9i potentialului teritoriului permite realizarea imaginii necesare а servicii urbane: la munca, infrastructura, zone comerciale, parcuri, piete, centre culturale
ora9ului. Acestea vor duce la recunoa9terea 9i perceptia pozitiva а ora 9ului atat
de cetateni, cat 9i de potentiali investitori 9i turi 9ti. Сгеагеа unui brand de ога9 9i sportive, divertisment, transport.
joaca un rol important Tn dezvoltarea acestuia. Ora9ele Tn саге locuitorii sunt oЫigati sa mearga la centru pentru а primi servicii sunt
::,
numite monocentrice. Majoritatea ora9 elor din lume s-au dezvoltat, extinzandu-se de la ><(
Respectul centru la periferie, ocupand din се Tn се mai multe zone, рапа cand nu au devenit z
uj.
Respectul este capacitatea de а gestiona proprietatea, de а alege un stil adaptate pentru nevoile populatiei. I
(.)
....J
de viata 9i calea spre autorealizare. Respectul este un ога9 curat, drumuri ::,
netede 9i spatii puЫice confortablle. Respectul este аег curat, spatii acvatice 9i а:
<3
strazi verzi. Respectul este о oportunitate de а participa la luarea deciziilor 9i de z::,
а influenta
' dezvoltarea unui oras.'

422 423
 Oportunitiфle oferite de astfel de ога�е au Tncetat sa mai fie disponiЬile: pentru а Dezvoltarea strazilor ora�ului:
ajunge la munca/acasa, ora�enii petrec cateva оге, se deplaseaza mult timp рапа la - proiectarea strazilor са spatii puЫice;
locul de promenada sau, de exemplu, la teatru.
- strazi sigure pentru toti utilizatorii circulatiei rutiere;
Centralizarea excesiva duce, de asemenea, la о scadere а activitatii economice,
la о cre�tere а sarcinii peste sistemul de transport �i infrastructura, Tn plus, modelul - inverzirea spatiului urban.
"
"centru-periferie nu implica о dezvoltare calitativa а periferiei ora�ului - teritorii cu сеа Crearea unui sistem de spatii puЫice:
mai mare densitate а populatiei.
- Tmbunatatirea �i dezvoltarea conexiunilor pietonale Tn ога�;
Drept urmare, Tn multe ога�е din Tntreaga lume, rezidentilor nu le place unde - conectarea spatiilor puЫice urbane cu о геtеа de bulevarde, alei, strazi pietonale;
locuiesc, unde T�i petrec сеа mai mare parte а timpului.
- conservarea �i Tntretinerea scuarurilor, parcurilor existente;
Aceeasi ' situatie
' s-a dezvoltat si
' la Chisinau:
' Ьirourile, locurile de munca, centrele - utilizarea reliefului terenului са caracteristica individuala;
culturale, divertismentul sunt concentrate Tn partea centrala, Tn plus, nivelul de amenajare
este semnificativ mai mare Tn centru, сееа се П face mai atractiv pentru plimbari. - сгеагеа centrelor civice locale.
Modernizarea sistemului de transport:
Chi�inaul este Tn esenta un ога� policentric. Zonele urbane ofera diverse optiuni
de locuit, fiecare zona аге propriile sale relatii sociale speciale �i stilul arhitectural. Cu - prioritate transportului puЫic;
toate acestea, centrele urbane existente nu sunt acelea�i Tn сееа се prive�te - modernizarea sistemului de transport puЫic existent;
caracteristicile �i nivelul de dezvoltare. Dezvoltarea integrata а sectoarelor va duce la о
cre�tere а calitatii �i disponiЬilitatii serviciilor urbane, la formarea de noi centre de - structurarea sistemului de transport puЫic;
activism social �i economic. - Tmbunatatirea legaturilor de transport Tn cadrul municipiului;
- retragerea transportului de tranzit din ога�;
Scenarii de baza - introducerea infrastructurii de ciclism.

Constituirea locuintelor calitative si diverse; Noua structura а economiei:

- utilizarea eficienta а zonei rezidentiale; - renovarea zonelor industriale;
- saturarea mijloacelor de trai cu diferite functii; - сгеагеа de noi clustere economice Tn locurile populate;
- extinderea selectiei de locuinte calitative. - cresterea
' rolului educatiei
' si
' medicinei Tn oras;
'

Amenajarea situatiei ecologice: - utilizarea locatiei geopolitice avantajoase а ora�ului pentru dezvoltarea centrelor de transport
�i logistica;
- controlul emisiilor, monitorizarea Tntreprinderilor саге efectueaza emisii Tn аег;
- сгеагеа condфilor pentru un ciclu complet de productie �i vanzare а produselor Tn municipiu.
- cre�terea avantajelor competitive ale transportului puЫic, promovarea dezvoltarii unor
tipuri alternative de transport; Centru cultural �i turistic:
- сгеагеа unei retele de centre culturale moderne;
- modernizarea statiilor de epurare а sistemelor de canalizari;
- sustinerea �i implementarea evenimentelor urbane;
- inventarierea Tntreprinderilor саге arunca de�euri industriale Tn rau; ::,
- asistenta in autoorganizarea orasenilor; ,<(
z
- Tamenajarea �i modernizarea terasamentelor. - dezvoltarea destinatiilor turistice. uj.
I
(.)

Modernizarea sistemului de gestionare а de�eurilor: Dezvoltare socio-economica �i spatiala complexa ....J

а:
::,
Realizarea oЬiectivelor staЬilite este posiЬila cu conditia crearii unui sistem eficient de
z::,
<3
- сгеагеа punctelor de sortare а de�eurilor;
gestionare а ora�ului.
- construirea uzinelor de procesare а de�eurilor;
О abordare integrata а planificarii urbane, сгеагеа unui sistem informational de gestionare,
- lupta Tmpotriva poligoanelor ilegale. stocarea �i prelucrarea datelor sunt masurile inфale.

424 425