Modelul matematic al transferului de căldura prin conducție în corpul unui

turbocompresor

Student: Paraschiv Iancu

Grupa: 951 SAS

Aceasta tema de casa propune determinarea unui model matematic care să prezinte modul în care
se realizează transferul de căldură prin conducție în corpul unui turbocompresor auto.
Conducția termică este una din modalitățile de transmitere a căldurii între două medii aflate la o
anumită diferență de temperatură, la care, spre deosebire de convecție și radiație, transferul de
energie are loc prin ciocniri între particulele elementare învecinate, din aproape în aproape, în toată
masa mediului.
Conducția termică este un fenomen de transport a energiei interne, datorate neomogenității
provocate de agitația termică la nivel molecular și este un fenomen ireversibil. În fluide se
desfășoară asemeni fenomenului de difuzie, iar în solide are loc datorită vibrației rețelei cristaline.

În timpul funcționării, corpul unui turbocompresor experimentează trei tipuri de transfer de

căldură:
- conducție, în corpul turbocompresorului unde partea fierbinte (carcasa turbinei) cedează
căldură părții reci (carcasa compresorului), iar simultan acestea cedează căldură uleiului
folosit în scop de răcire;

- convecție, între corpul turbocompresorului și fluidele de lucru (aer și gazele de ardere);

- radiație, între corpul turbocompresorului și celelalte componente din compartimentul

motor (motorul și alte agregate).

În continuare ne vom concentra numai pe transferul de căldură prin conducție în corpul

turbocompresorului.
 Figura 1: Tipurile de transfer de căldură în turbocompresor

În continuare ne vom concentra numai pe transferul de căldură prin conducție în corpul

turbocompresorului.
Ipoteze de lucru:
- materialul din care e fabricat corpul turbocompresorului este omogen
- transferul de căldură se realizează într-o singură direcție
- corpul turbocompresorului va fi reprezentat sub forma unui perete plan

Ca punct de plecare vom considera ecuația transferului de căldură pentru un perete plan:

d 2T
kA 0 (1)
dx 2

unde: k reprezintă coeficientul de conducție termică specific materialului și A reprezintă

suprafața în care se realizează transferul de căldură.
Condiții la limită:
x0
T  T1

(2)
xL
T  T2

unde L reprezintă lungimea peretelui.

Rezolvând ecuația 1 obținem:

kAT  C1 x  C2 (3)

Dacă aplicăm condițiile la limită ecuației de mai sus se obține:

C2  kAT1
kA(T1  T2 ) (4)
C1 
L

În continuare vom înlocui constantele determinate mai sus în ecuația 3:

(T1  T2 )
T  x  T1 (5)
L

Această ecuație semnifică faptul ca distribuția de temperatură în perete este liniară, așadar fluxul
de căldură Q poate fi exprimat în felul următor:
dT kA
Q  kA   (T2  T1 ) (6)
dx L

Determinarea modelului matematic

Punctul de plecare pentru determinarea modelului matematic este reprezentat de ecuația de
transport scrisă în forma ecuației de mai sus:
 c pT  c pT  2T
   kA (7)
t x x 2

cu ρ – densitatea materialului și cp - căldura specifică a materialului

Deoarece la începutul lucrării a fost introdusă ipoteză conform căreia transferul de căldură se
realizează într-o singură direcție, ecuația 7 se poate rescrie sub forma:

T  2T
cp   kA 2 (8)
t x

Această ultimă ecuație reprezintă o ecuație cu derivate parțiale ce poate fi discretizată folosind o
schemă explicită:

(  c p )in 1Ti n 1  (  c p )in Ti n Ti n1  2Ti n  Ti n1

 kA (9)
t x 2

În final, pe baza ipotezei că materialul din care este fabricat corpul turbocompresorului este
omogen, se va obține forma finală a ecuației 9, care reprezintă modelul matematic folosit pentru
a reprezenta transferul de căldură prin conducție în corpul unui turbocompresor:

Ti n 1  Ti n T n  2Ti n  Ti n1
cp  kA i 1 (10)
t x 2
Bibliografie

Roland W. Lewis, Perumal Nithiarasu, Kankanhally N. Seetharamu, Fundamentals of the Finite

Element Method for Heat and Fluid Flow, 2004.
Chao Zhang, Terrence W. Simon, Perry Li, Numerical Analysis of Heat Exchangers Used in a
Compressor, 2014