inceputul secolului al XIX-lea

r d cini în Grecia _i cu obsesia s0arelui in sänge, _i Dimitr

care nuvisase Orientul, dar

e obligat cunoasc , fiind
sa- Ralet,
asc, fiind trimis
în 1856. Toti trei a u consemnat n in
misiune la Constantinopol
le-au publicat
imediat s a u la scris
câtiva.ani dupá
impresiile lor _i toi trei al felulu
lui în care
formând u n fel de corpus
aceea, textele lor
Orientului c u ochii maturit ii. Deceniul in oto
no_tri v d lumea o competiti apar
deceniul în c a r e se desfä_oar
aceste scrieri este
forte politice înc istincte, grupuri _i Acerbá
indist
pentru putere
coagulati
între
în jurul ideii de unire _i de liberalism (partida nationa liderii
ala)
sau ai .vechfulu regim, ai regionalismuhiS
partizanii tradi iei s fie înca.
vechile puteri protectoare. Får
tutelei exercitate de Da
scriitorii aminti i (toi membri proeminenti ai tidei
de modernitate,
partizani ai acestei
sunt
modernitå i toate
prin actiunil
le si
nationale) la Orient,
cele c a r e se raporteaz
scrierile lor, inclusiv prin
cei trel este vasile Alecsand
Cronologic vorbind, primul dintre andri,
care nu numai c pleac primul în c l toria prin Spania în Maro în

capitolele scrierii respective abia in 1874, dar este

1853, de_i adun
ei anticipeaz puin voiajul s u oriental prin
si singurul dintre
care

într-o c l torie prin Mediterana, inedite si

notele fäcute în 1845
necunoscute pân la publicarea lor de Gh. Bogdan-Duic in
r mase
Bolintineanu, porne_te în cltoria
care
1922. Al doilea este Dimitrie
doi ani de _edere în casa lui lon
c tre Palestina în martie 1854, dup
ultimul este Ralet, trimis la Constantinopol
Ghica la Constantinopol, iar
în august 1856 pentru a negocia situa-
impreun c u Costache Negri luate la Congresul de pace
hot rârii
închinate, potrivit
tia m n stirilor
Razboiul Crimeii, din 1854.
de dup

c l tor e acela care..."

Vasile Alecsandri: Adeväratul
locului într-un carnetel
cu
atest noti ele scrise la fata
A_a c u m octombrie 1845
Alecsandri a f cut între 9 august _i 30
coperte negre, care n-a lasat
c lätorie în Orient, la Constantinopol, despre
o prim v r e m e de
catre
mult
_i care nici n - a fost
amintit
multe explica ii
probabil _i in
memoria -
sa,
ca
biografi. Existenta ei a fost estompat anul urmåtor, "
de cäl toria fäcut în
istoricilor
si in comentariile
-

de
îns doar pentru a trece alc
secret, tot prin Constantinopol, mai
cel mai romantic _i pl
Venetia, unde se desfa_oar episodul Constantinopol se
va

tot la
dragostei sale pentru Elena Negri. i
så

inchela romanul acestei iubiri, odat cu viata tinerei

care
_ulus in
momentul
poetului, în
trezeasc asemenea sentimente în inima
Cornul de Au iei
carevasul ce-i aducea din Sicilia intra în golful c l tori
reiese nici care.a fost scopul
1847. Din aceste însemn ri nu
rud :

nici dac a fost fåcut împreun cu vreun prieten sau vi

116
 Trei destinatit ale cülätornlui român in secolul al XIK-lea

unul dintre numele pomenite pe parcursul insemnärilor sau într-o

de soaneintâlnite pe vas nu poate indreptati
ndrepta i astfel de
o astfel
a asemene
Pâna când, _i dac ,
daca, o
o asemenea explicatle va ap rea, trebuie
supoziie.
atsideräm aceasta calatorie ca o excursie intâmplátoare, poate
dorità de tatal säu tocmai ca mijloc de a-1 indepärta de Elena Negri:
ofer
elatia c u o femele mal in vârstä i tuberculoasá nu pl cuse si nu
ela
vea cum sà plac uui pårinte cum era Vasile Alecsandri-tat l.
ave

lmportant este cå in notele la aceast c l torie se gásesc primele

elemente concrete care pot fi utilizate pentru a vedea ce loc ocup
acum Orientul în imaginarul poetului, respectiv în poezia sa, _i ce
anume întelege el prin orient". Pentru inceput, dup însemn rile
facute in carne el in limba irancezà, câlatoria pe Marea Neagr pare
sã-i revele, într-o zona mai profund a experien elor, senzatia de
mister _i de fantastic încercat în c l toria de noapte, când luna se
vedea prin tesätura sugestiv de parâme a vasului: .Nimic nu e mai
frumos decât o sear frumoasä pe mare, decât o noapte frumoas _i
calma, luminatà misterios de lun . Poi sä ironizezi cât vrei aceast
planeta. Pe mare, ea e admirabil i îmi place mult s-o väd alunecând
cu stelele printre parâmele coräbiel"s6. Treptat, odat cu intrarea în
apele turcesti, când priveli_tea Bosforului se desfá_oara în fata ochi-
si fermecati. apare si senzatia de specific oriental, degajat de
policromia locuintelor, de feeria grdinilor _i de acel je ne sais quoi
romantic, misterios _i care treze_te curiozitatea, introdus _i aici prin
aceea_i formul a exagerårii, care indicå temperatura ridicatã a sen-
zatiilor: ,nimic mai frumos, mai surprinz tor, mai feeric ca tot ce vezi
inaintând spre Constantinopol: mahalalele Terapiei, Arnåut-Kioiului
etc. încânt , transport , minuneaz prin noutatea stilului cu totul
oriental, cu casele pictate cu multe culori, cu grädinele lor feerice
unde cresc
maiestuo_i pinii Asiei, de un verde închis i sever. Domne_te
pretutindeni un nu _tiu ce misterios, care ne treze_te
Nu este vorba
curiozitatea"
despre simple impresii în aceste acumuläri de ima
gini, despre în_irarea unor tablouri care
plac privitorului prin colorit,
varietate, chiar prin caracterul neobi_nuit al alturärii unor detalii,
despre o surpriz puternic, îmbräi_ând în aceea_i senzaie toate
Dservatile asupra decorului _i nuante specifice: culori tari, variate,
Iorme diverse
_i uimitoar Este evident c Alecsandri avea o idee
ESca _i vag despre Orientul unde declarase deja c vrea så cal-
casca, un Orient indistinct, nedefinit, pe care crede c-l recunoa_te
Duteele lui concrete vazute aici _i care i dau impresia ca depä_esc
puterea lui de a le absorbi: N-ai destui ochi pentru a vedea, nici
C Smuri pentru a simti... vederea Bosforului, cu numeroasele
Seamda
cartiere de elegante, cu grädinile frumoase, cu moscheile care
seamaná cu
ni_ mari coräbii cu doua sau mai multe catarge, cu
m
cimitirele ca 10C
loc de plimbare, cu fortäretele sale copilâre_ti, cu miile

117
 Inceputul secolului al XIX-lea
de vase, miile de bärci care il
brzdeaz in toate
directile,
armec al noutaii si acea nuantä oriental, necunoscuta euroner c
A_a cum i_i da seama el însusi, scriitorul confrunt pentru pri
creatia imaginar a .Orientului" säu, facut din lecturi si a s r t
neprecizate, cu realitatea _i se declar învins i subjugat: t o t i
tablou sublim _i elegant, care pare aruncat peste cele douá maS
ale Asiei _i Europei de câiva djinni dintr-o feerie oriental, acest +
zic, a depäsit în realitate tot ceea ce putusem imagina. Constantinop
este mai m ret _i cea mai strälucit victorie a realit ii asupra i
natiei. Niciodatà în viat n-am încercat un entuziasm atât de puterm imagi
_i atât de adevärat, niciodat o priveli_te nu m-a impresionat atä
Daca l s m la o parte vagile amintiri ale poetului c voia så lece
într-un Orient pe care _i-l închipuia probabil in forma în care apare
mai târziu într-unul din pastelurile sale, -prin fumul tigaretej
tainice saraiuri minuni orientale/ Ce-n suflete de_teapt dulci visisuri
.in
de amor"), atunci trebuie s ne raportåm la texte în care spati
aiul
respectiv este ilustrat prin câteva imagini concrete. Un astfel de te
text
în 1844, amintit mai sus, apåruta
poate fi gsit în fiziologia Ia_ü cu
mai putin de un an înainte de vizita la Constantinopol, la începutul
anului 1845, în Calendarul Foaiei s te_ti. El vedea atunci în lasi, de

prti, c u ,dou caractere

pild, dou dominant
deosebite": o fizionomie mai mult
orientalä, cu câiva ani în urm, care dinuie înc în par
tea veche a ora_ului, ,reprezentat prin o mul ime de hardughii vechi,

päreii afuma i i crpai... i unde ti se

nalte, strâmbe, mucede, cu

c vezi vreun matuf gârbov, cu ghigilic

mät nii in pe frunte, cu
pare
mân ", _i .partea evropieneasc a ora_ului", în care casele ,au început

a sã supune regulelor propor iei,

a sä împodobi cu coloane, cu feres
tre _i luminoase" etc. Pe scurt,
largi ora_ul vechi, neorânduit _i dela-
o variant meschinä a acestui Orient imaginar, får
sat, ii sugereaz
vechi i fär gust, un cuvânt
elemente specifice, care este sinonim cu

urât pentru c rnu a r e alt cuvant

în care arunc tot ce e nepläcut _i
tablou câteva clopotnii rotunde
mai potrivit: .Mai adauge la acest
înscrieri grece_ti
sau cvadrate, fär stil cunoscut, câteva ci_mele cu
destul de l murit despre acea parte a
si turcesti. si vei avea o idee botez
neavând alt cuvânt ca sã o
lasilor pe care o n u m e s c oriental ,
are dou
mai bine". Rezult deci c Orientul la care se gândeste el
cuvänt cu douä întelesuri destul
de diferite: unul la
aspecte, este u n

care se raporteaz dorina sa de a c l tori în Orient, pe care o expri

mase in repetate rânduri pân atunci, _i care are în vedere o lume
cetoas ce îndreptäte_te cele mai mari _i nedefinite asteptri, i altu
care are în vedere o lume concretä în curs de dispariie, urätita de
decãdere, abandon _i paragin. Cele dou forme ale reprezenta
care în
ráspund unei deja instituite în cultura occidental , vazula
tradiii
este
aceastà zonå nu numai geografic si politic, ci si cultural

118
 Trei destinaii ale cálátorului român in
secolul al XIX-lea

subdou aspecte:
cela al despotismului oriental _i al ignorantei (al
cte:
iintei i arincipiilor unei filosofii rationaliste, venite din
principilor

gnorantei nt) _i acela al sensualismului _i, mai recent, al pito-

eceden pe care europenii in_i_i invåaserå abia recent s o
olul
sà o.
aprecieze9

resculut,
ms. o
s
ii fr. 296 arat cum se constituie treptat imaginea mai
recunoasc
N o t e l ed i n
din a Orientuluivazutin peisajul
Constantinopolului:
irealist
imasteste
indreptäteste
exclama ile de incantare i care leag frumu-
excls

care
indesCul de capacitatea de a genera vise, închipuiri (.cât
na
setea
s a up i t o r e s c u l

1 oezie, cât fantastic [..] totul concur s te fac s crezi

esccate-ai de.
pitoresc,c â t ;

desteptat în împåria
te-ai
zânelor. Acest adunäturä
i
mort ase construite cu atâta fragilitate _i elegantá, de for-
c ae
moschei,
urioase, d e m o s c h e i , de seraiuri, de grdini, de coräbii i de
etc.. un amestec extraordinar.) _i confirm o
täretecurioa

cântece

de
s t r i g ä t e ,
romantic , înc ntâtoare a acestui spa iu _i alta care
viziunep i c t u r a l a

i p o s t a z a
nepläcut , präfuit , respingatoare a aceluia_i spaiu
aratã realitäti. Alecsandri
le descoperå aproape simultan pe
aceleia_i
amând pentru c , a_a cum spune pe bun dreptate, nu avem a
cele dou : fete ale
uneia _i aceleia_i realitàti: de ce tre-
facedecât cu c a orice medalie s aib _i revers, ca orice vis
nenorocire
din
buie,
steptarea lui brutalä i Constantinopolul insu_i seamän
aib
så
cu o tân r graioas i aträgtoare care, de aproape, se
e ieparte
schinhimb
într-o b trâr vrjitoare, plin de riduri i acoperitä de
zdren e"70o

Din experiena lui.concret , Alecsandri aduce o imagine mai clar

i mai realistã a Orientului,

care nu-i contrazice apetitul pentru aceste
lncuri pitoresti i pline de sugestia unor dezvoltäri în spaiul imagi-
In acela_i caietel cu scoarte negre, el noteaz
narului, al visului deci.
la urm, paginileîn albe, câteva frånturi: adrese, cugetri, nume. La
f.44 grifoneaz trei versuri, singurele din tot caietul, care surprind
o stare de spirit semnificativá: ,Sur le Bosphore/ Jusqu'à l'aurore/
Jaime à rêver". Chiar dac iluzia se risipe_te, reveria r mâne. Poezia
Päscaritul Bosforului - singura despre care putem fi siguri c a fost

scris în aceast perioad _i chiar la Constantinopol transmite

aceastá stare de visare în care s rmanul pescar, îndrägostitul dintot-
deauna, deci _i Alecsandri, refuz toate bogäile Orientului, _aluri,
catane, säbii scumpe, inclusiv s fie vizir, pentru dragostea lui, så o

prinda in plasa (mreaja) lui de pescar, ,s prind norocu-n ea./a

P COplla lui Topal./ Frumoasa Biulbiuli". Dar reverile lui Alecsandrn
care
populate cu adevärat de aceste jocuri, madrigaluri
Aprimá o stare de spirit si pot fi considerate, la rigoare, ca posiDue ra
Orent,
rvirtuale la insistentele tatälui. Viziunea sa despre

apa Bosforului/ pân la ivirea zorilor/ Imi place så visez.

119
 Inceputul secolului al XIX-lea
chiar dac surprinsä de reversul meschin al frumuse ii, se rafine.
devine mai lucidá, dar nu i_i pierde capacitatea de seductie: i
má prive_te, la drept vorbind, nu sunt supárat cá m-am coborat

uscat caci, cu felul acesta nebun al spiritului meu, regásesc pestee

tot
pitorescul, pân _i în mizerie""".
Orientul rámâne mai degrabá un nume pentru cáutarea fár tint
ntá,
ducá visele vremelnice _i deci neh
pentru o cálátorie care s -l spre ho-
incá din textul anterior la care ne--am
tárâte, a_a c u m spusese de fapt
mai referit, la_iü in 1844: Nu, eu nu ineleg cálatoria ca cei mai multi
adic : de a så face robul unui plan _i, prin urmare, de a alerga tinta
sá abate din cale", EI
propus, fárá a
pe linie dreaptá pâná la telul
doar pe acela care, ,liber de
afirmá fár ocoli_uri cá numeste voiajor
orice inrâurire sträin , urmeazá numai capritilor vremelnice a închi-

ia fiintá fár scop hotárát". Si

pregátire, precum _i fr
puirei _i care
al condeiului s u, care ii
desi e vorba aici doar de drumul inchipuit
poartá cuvintele unde se duc ele singure, delinitla pe care o dá cála
torului nu e fár interes: Adeväratul cálátor e acela care, când por-

drum, +_i propune sá mneargá unde 1-ar duce fantazia lui,

neste la un
astázi spre r sárit, mâni spre apus, astázi pe mare, máni pe uscat.
lar cât pentru acela care se jertfe_te de bunávoie unui tel întocmit
acela il socot un curier insárcinat a så purta
dupå harta geograficá,
dintr-un loc intr-altul".
pe sine_i cape u n pachet
in vedere o idee mai
Desi scrise în prozá în 1844 _i färá sá aibá
chiar
bine definitá despre cálátoria ca visare i despre betia plecrilor,
dacá ele nu duc nicáieri, rândurile lui Alecsandri nu pot sá nu tre-
zeascá amintirea altor plec ri, cu un ecou _i desigur cu o semnifica-
tie mult mai mare: ,Mais les urais voyageurs sont ceux-la seuls qui
semblables ballons,/ De leur
partent/ Pour partir; coeurs légers, aux
disent toujo
fatalitéjamais ils ne s'écartent,/ Et sans savoir pourquoi,
urs: Allons Exprimatá în forme rudimentare _i chiar cu justificarea
mai pedestrá a metaforei cá serisul e ca o cálátorie, viziunea l
Alecsandri nu poate fi ruptá de versurile celebre ale lui Baudelaire
cred cá ea márturiseste un sentiment inrudit cu acela din care s
náscut Le voyage, oricum ulterioará. Chiar dacá e vorba de asemana
re
superficiale, dorinta plecárii spre tárâmuri necunoscute, care apai
si in alte texte mai tárzii, il pune _i pe Alecsandri intre poetii a
rex des pays chimériques , gata oricând pentru orice experiena
acest fel. Ocazia i se va
oferi, ca sa, upá
altor _i poeti din generatia au
represiunea revoluiei de la 1848, cand mai toti au fost obligau

0are,

Adeváratii cálátori sunt doar cei care pleacá/ Pentru a pleca; inim usi
asemenea baloanelor./ Ei nu se indepárteaz niciodatá de desinu
fárá sá stie de ce, spun Sá
*Indrágostiti de tári de vis.
mereu:
plecám!
120
 Trei destinaüi ale cälätorului român in secolul al XIX-lea

tara _i au devenit disponibili pentru alte activitäti, cum

pår reasca
alizarea unor cäl torii pân atunci greu de facut.
realiz
entru
fi S-a putut vedea în idealul plecrii doar
lt decât atât, dac
ar
Mai mult

resie aa ,.visului
o expresie. visu distanei", cum zice Walter Benjamin, vis pe care
efectiva il coboar in realitate _i-l circumscrie posibilului,
càlätoria efectiv
slatoria ideea a fost împins mai departe de comentatorii care
efemerului, idee
efemerului,
deci scriitori c a Baudelaire sau Huysmans autori în primul
zut în
au

de calátorii
subiective. Dincolo de Sterne sau Joseph de Maistre,
rând

stia au fcut din ironia jocului între distan (îndeprtare) _i pre-

fä sursa contactelor între spaiul libertii imaginare _i c derea
zent
realitäii unei adânci ambiguiti _i ten-
ei inevitabilä in dezamagirea
cum zice Stephen Werner, iar din aceasta o sursà a ironiei.
uni",
e potrive_te
aceasta idee _i cu calatoriile lui Alecsandri, mai ales
de supersti ia romantic , Cälätoria
_i în special cu
Cu cele eliberate
jocul cu ironia atitudine duplicitar de fapt, care
-

in Africa, în care
unel admira ii làrà echivoc ar putea fi o explicaie
-

capoteazä in faa
sale påri, cälätoria în Spania, rezumatä
nentru abandonarea ultimei
în finalul textului?
cu entuziasm

Din aceast pentru plecare, oricând _i

disponibilitate general
oriunde. pe care o pomene_te _i in vacana petrecut pe plaja ora_u-
cu privirea catargurile coräbiilor ce treceau în
lui Biarritz, urm rind
deprtare", Alecsandri se angajeaz
intr-o c l torie adev rat împre-
un cu un englez pe care-l cunoscuse in apa srat a golfului Biscaya,
o cälätorie in
intimp ce înotau. Pentru moment, proiectul prive_te
cum _tim, _i Kogälniceanu
Spania, obiectiv la mod pe care îl vizitase,
cu numai câiva ani în urm . Cei doi se îneleg. cu atât mai mult cu
cât Alecsandri ii m rturise_te noului prieten c ,am obicei a c l tori
fär mar_-rut hotärât de înainte, ci numai dupä îndemnurile fan-
taziei mele", _i pleac spre Spania, indepärtându-se de ea (la Biarritz
erau lâng grani a cu Spania, la Oceanul Atlantic, _i acum se îndrep-
tau spre sud, spre Toulouse). Legätura dintre ei se adânce_te pe drumn
i poetul pomeneste numele doctorului Dixon, pe care l-a cunoscut
la Constantinopol (dr. Dixon apare realmente în carnetul negru amin-
ut) i de la care a aflat numele lui Abdalah Osman, un dervi_ din
Gemlik care face cea mai bun cafea din lume: ,dar ce cafe! O minune
de cate, plcut, parfumat , demn de un sultan. Fiecare pic tur
Cuprindeao comoar de mult miri necunoscute.." Dup ce englezul
a gusta vestita cafea, cei
promite s mearg _i el la Gemlik, pentru
OSe pregätesc de noaptea pe care o vor petrece tot în rapida mal
luminile serii,
PUSta: Angel dormind _i Alecsandri admirând natura în era în
p u t , _i mai în umbrele fantastice ale noptii: ,Tot
apoi
ne tainic _i adânc p trunz tor, cumplita a naturel,
iar în t cerea

sdl acarea obiectelor ce ne incunjurau, råpegiunea malpostel

indoit , tropotul cailor _i sunetul zurgaläilor aveau ceva

121
 Inceputul secoului al XIX-lea
fantastic. Fanarele trsurei
lung de lumin în care caii aruncau înaintea
se zåreau clcând
lor, pe
_osea
lor ce se
încolceau sub ei
în picioare
pata
ma atlam în
ca ambre
ni_te balauri negri. Imi
închipuiale
împräia fantasmelor..A doua zi erau ,in Tuluza
Alecsandri are darul cälatorului adevårat, de a
neobi_nuite pentru impresiile sale. La Toulouse, are cuta unghi.
a asista la curiozita
desteptarea ora_ului _i ,a-l surprinde în toalet de node
Tabloul este nu numai neobi_nuit pentru notele unui
remarcabil prin naturalete: .Cum incepe ziua a sa ivi, turist cl _l
ora_ul ince
a vui de ni_te sunete surde
_i începe
depårtate.. Ici-cole, se arat câte
de-abie de_teptat din somn _i care trece rpide _i
dispare cauno
om

stahie... Unde si unde, câte o fereastra sau cate 0 u_ de

magari
descopere forme omine_ti iînvelite in halaturi.. Toate casele dau dn
mul afar unui num r de locuitori carii se rspndesc în oras si
deodat , ca i cnd ar fi ie_ind din pämânt, se înainteaz din toa
pärtile multime de vite, de cärute _i de oameni încrcai cu provizit
atunci vuietul se preface în zgomot..
Trec tor prin Nimes _i Montpellier. poetul are timp s cugete la
m rirea romanilor, care au läsat acolo multe i impresionante ruine,
dar, ajuns la Marsilia, oras frumos _i plin de veselie, î_i gåseste plim-
barea favorit .pe marginea portului, unde mergeam în toate zilele de
priveam. oare intregi. formele diverse ale coråbiilor _i lucrul marine
rilor ce inc rcau _i desc rcau m rfuri". Dar nu forfota umaná _i
sugestiile obisnuite intr-un oras turistic, cu localuri, promenade i
coräbii din port, simbo-
gradini inc ntätoare, 1 atrag. ci puzderia de
luri ale plecrii c tre destinatii exotice, necunoscute. Fiecare dintre
må fäcea sä visez
ele reprezenta portul îndepártat din care venise i
varietatea lor stimulau
la acele locuri necunoscute mie". Multimea _i
pe care simboli_tii
o
cátre necunoscut, c tre aventur ,
acea pornire
decenii: .Lângá un vas din
vOr duce la banalitate peste abia cáteva
americane; aproape de un
india se inaltau catargurile unei corvete
o corabie spanioleascá;
mai departe flutura
vapor engez se legána
román _i toate la un loc alcatu
pavilionul norvegian lángá pavilionul o pulere
imi atrágea privirile cu
iau un soi de hartá geograficá ce
de a u r m a zborul lor pe valu
magneticá si ini insufla tainice dorinti siluete
rile márei". Dacá multimea lor trezeste dorinte
vagi, una dintre
a o impinge, aparetn
are putereade a stirnula imaginatia inflácáratá _i
dar decka
aspirá de mult;
påná in pragul faptei, al plecárii spre
care
suná discret
ironic: ,Ma
marea entuziastá se terminá cu o notá care
cocheta a
Cu samá o mare corabie franteza, noua, sprintená si
mintile prin forma ei u_oara i
eleganta. Ea
sirená, iní lârmeca
Indiei! La Ceilan! Ma mir,
zäu, cun
gata a pleca la Ceilan, ralul
má aflu incá in Evropa!"

122
 Trei destinaiü ale cálätorului român în secolul al XIX-lea

pe mare, de la Marsilia la Gibraltar, este _i un pretext

Calätoria
ememorarea unor episoade mai importante din viata cäl to-

pentru
spendat intre .nemarginirile ceriului _i a mrei", este
suspendat între
rauluic a r e ,
la zborul unor fantezii tinute in frâu în
recapitul ri,

us la
laitin prielnice. E vorba de fapt de cele dou nivele
predls
inmprejuräri7# calatorului care poveste_te si se povesteste în textul
a l e i m p l i c a r i i c a l ä t o r u l u i

dup
up un ceremonial tradiional
un _i greu de ocolit: lanul
sale,

relataril
trec in mica lume a cltorilor,
s e petr mai ales a
intámplärllor care

mare, consträn_i la puin actiune _i deci favorizând

c ä l a t o r i l o rp e .

nica,
ironic , demistificatoare,
den cautatoare a comicului in toate
p r i v i r e a

träite (curcanul care se arunc iîn ap ca s scape de foc,

e t a l i l e

facut friptura
fäcut friptura), _i lanul rememorrilor, al gândurilor
adic
så fie fie in trecut, fie în viitorul pe care incearc
fie
råtäcesc
care
onde
prefigureze, o atitudine liric, reveria, visul _i in
toate favorizând
stdl ral cele mai nesäbuite proiecte de viitor. Alecsandri este constient
deacea. determinare erminare obiectiv a orizontului prin limitarea la micul
univers al äbiei _i al tovar _ilor de drum, care face ca orice fleac
så devin iect
obiect de comentariu: .cea mai mic întâmplare este inte-
si atrage luare-aminte". Ca o consecint , notele de clâtorie
T e s a n u

pe mare ,cuprind acelea_i însmnri" si reveria devine ea înssi punct

deplecare pentru ironia (_i autoironia) cu care sunt privite aceste
note. gândite s fie o fatå a realit tii când nu se dovedesc a fi decât
Sereotipurile unor sentimente comune, simple poncife pe care auto-
aricaturizeaz: .mai toate jurnalurile calâtorilor pe mare
euprind aceleasi însemnäri. de pilda: soarele se rãdica måret din sänul
valurilor, razele lui poleiind orizonul cu o linie str lucitoare" sau
multime de coräbii se zåresc în depårtare. unele mergând spre rås
rit, altele spre apus; unele avånd forma unor paseri uriase eu
intinse, altele..."
aripele
Dar cum inmpulsul de moment i-a împins pe prieteni så meargà în
Spanta prin Gibraltar. tot a_a. ajunsi în Gibraltar. acelasi elan ü
impinge mal departe spre Maroc. aflat peste un brat de apd. cci mare
gre_ala am face sà trecem alature far a-l
bàga in samà'. Traversånd
Stramtoarea spre Africa, Alecsandri intr incà o datà în rolul càläto-
uul romantic pe ape al cårui drum se
întretaie cu al altor càlètori.
e apar _i dispar într-o
clipà, pe o altà corabie, catre alte întämplàrn
Cute destine: .Nimic mai fantastic si mai interesant decåt aceste
L intrezariri de oameni necunoscuti si acele
Cuvinte amicale
pe întinderea mrilor
preschimbàri de
.

,Olea capitol al calatoriei este consacrat vizitei în Maroc, începuta

ebarcarea la Tanger si eu traversarea
dndindubla perspectivà. Prima impresie nu este favorabila,
ora_ului, lipsa ferestrelor
fàcutà în
aceea_i
zidurile inlocuiesc:
sele care caselor care face
e
inauntru sau temperaturile suportabile
nloculesc acoperi_urile dau
Tangerului aspectul cosmaresc
123
 Inceputl secolului al XIX-lea
al unui ,oras ars de un foc mare. zguduit de vreun .
acum adàposteste în ruinele sale våruite
o
populat remur
opulaie intrea
Al
navi si de smintiti". Starea de spirit nefavorabila
este deCare
bo
în aceea
dicteazà impresiile i ele sunt caricaturale in continuare
doamnei Ashton, cele douä fete se
pensi cae
peh
englezeascà a usuc în
uscate dea_tesoarel
unor improbabili miri, ca ni_te.tlori exotice i uscatepa
Africei, fini predestinate a tri i a muri în haine de voe s0a ptareae
în oras nu-i duce în locurile promitoare din basmele ole", i,
b a lvta
gàsescsaraiuri mârete si aurite, nu gradini feerice cuunoscute,
feerice cu
marmur, nu minunile Halimalei orientale", ci o mic snun
basins n
prezinta un tablou viu de viata arbeasc".. Odat piataterea,care
pregtit
pentru o descriptie în nuante derizorii, ea vine întocmai
eremul
dar probabil nu fals: ,doud rânduri de dughene, adic
strâmte, scobite în ziduri, unde stau negustorii cu picioarelen
de
exagerat
de à,
si cu metanii de calembec in mân .. apar în umbrä ca nist ute
dezgropate... multime de arabi, de berberi, de i_te mumii
negri _i de evn
ceart , se împing de la acele ticáloase merinde ce zac într-
mu_te" etc.
roi de
Impärtite între cele douà registre, dupå dispoziie, evenim
zilnice reu_esc sä transmit ceva despre atmosfera neobisni
uit a
locurilor. Aici, .noaptea cade färä de veste _i ne surprinde pe uditi'
ajun_i la hotel, cei doi prieteni urc pe terasa, de unde admir amh::
guu o noapte neobi_nuit :,Palida fclie a umbrelor se râdic în orizon
cu numerosul su cortegiu de stele, întocmai ca o regin strälucit
in mijlocul curii sale.." Atmosfera poetic il face pe Angel sã-si adues
cornul englez _i s ofere ora_ului întreg un concert care tine treaza
pe toatã lumea pânä dupä miezul noptii. Vizitând a doua zi palatul
ruinat al
sultanului din Tanger, etajul unde era .haremul asezat dea
supra måre", el asum iará_i identitatea calätorului tradiional care
se leagana in braele visurilor stereotipe: ,Câte mistere, cáte suspine
infocate, cáte daruri tainice, câte scene dramatice au avut fiintã odi
nioar in aceastà inchis0are strälucitä! Câte minuni de frumuseti au
vestejit acolo..." Si fiindc e redactat mult timp dup ce cälatoria a
avut loc, autorul i_i poate ingadui så aduc în discutie splendidele
constructii pe care le-a väzut apoi în Spania, ridicate de acei maur
carii au domnit în Andaluzia _i au zidit geamia cu sute de
cavaleresti
coloane din Cordova, Alcazarul i Giralda din Sevilia _i mai cu
seama
Alhambra din Grenada, trei minuni de arhitectur feeric". Fata
ue
aceste imagini sträucite, ce-i oferä locurile pe care le sträbate? Vad
sate mizerabile i ora_e compuse din huditi stricate i pline ae
varlanta a temei decãderii universale, mitului vârstei de au Con
a
trastul este i o ismul
ipostazå a imaginii unui Orient pe care romai
-a exaltat pån la ridicol: iori,
tablourile caricaturale ale acestei splend
asa cum se
reflect în ochii obosii otes
ai victorianului Thackeray
124
 Trei destinatii ale cálitoruhi român in secolul al XIX-lea

Journeyfrom Cor orm Cornhill to Grand Cairo, 1845), pun sub semnul
cele mai lläudate
u monumente ale parcursului obligatoriu.
m b e l e faze ale
indoteli t r ä i e s t e aambele voluiei, de la admiraia sincer
i aieste
Alecsandri notele facute in c l toria din 1845, pån la mozaicul
påt din notele
patà die din cålätoria
din c läto în nordul Africi, în toamna anului
tnprestilor p strate
lor timpul scurs i experiena de scriitor _i om politic il fac
timpt
bserva ii ironice sau doar dezabuzate. In registru
c a r e

pe obse
853
853, cu
dubleze

le
deschis riei spre orice orizont _i admira iei
cälätori oric rei
senuin, d e s
g

sau în perspectiv
perspectiv ironic , chiar parodic uneori, textul
noutati, mai complex decât ne-am obi_nuit s-l privim
Calätoriei
mitate mai substan ialà decât aceea din refuzul cli_ee-
mode

are
o
ultima parte a acestor note, care se refer la peregri
lor
s obosite.in
narile prinmun ii.
arocului, Alecsandri arat un interes semnificativ
pentru eleme
mentele etnografice ale cltoriei, în primul rånd pentru
limba. I n n o t
ristic, el invoc discuia cu Angel care mobilizeaz
umorist

mba. douäzeci
de cuvinte dialectale (notate cu chirilice, dar recognos-
VTeo nai departe noteaz u cântece ale .gratioasei Clara" _i
de cuvin:inte pe care voia, chipurile, s le prezinte .sapi-
o list
mai a les
români ca dovad c i arabii marocani ,se trag din
entilorfilologi"
trámo_ii n o _ t r i r o maní':
ar ras
-cap larabii i_i rad capul"). Jum -

gura
Dac
Larabii fumeaz necontenit. Gura lor e numai fum) etc.
aici sunt prezente ambele componente ale atitudini sale.
franic (fat de etimologizarile fanteziste ale colegilor säi de Academie)
d inestigatoare (curiozitatea fat de o limba complet sträiná _i fatá
de cpresivitatea ei), în omeniul etnologiei r mâne o scen greu de
mifat:demonstraia fantasiei arabe, a exerciiului r zboinic si specta-
culos pe care o fac cei vro sut de arabi încäleca i pe ageri armasari",
Spre entuziasmul privitorilor. Ace_tia, îmbrcai în burnusuri albe si
impårtiti în dou cete, oferä un simulacru de luptä, .in råpegiunea
cailor se chitesc din fugá cu _u_anele lungi. trag, se deprteaz.
incarc din nou armele lor fär a se opri... alti, mai dibaci, aruncá
armele lor înainte ca ni_te djeriduri _i, aninându-se cu måna stâng
ie coamá, se pleacà pån la påmânt de le culeg de jos" i a_a mai
departe. Nimic mai curios, mai interesant, mai bärbatesc decât acest
joc råzboinic. Nimic mai pitoresc decât alergarea cailor înspumai,
talfaireaburnuselor în väzduh, lucirea armelor.." Si intr-adevår, nimic
mai caracteristic pentru curiozitatea adev rat , pentru puterea de
patrundere i de a admira noutatea strälucitoare în propriile ei crite-
n ale unui clätor
adevärat, mânat în lume de imateriala propensiune
aure necunoscut, de dorinta de a pleca, de a ie_i din obi_nuit, din
idLETa särac _i adesea meschin a unei viei fr evenimente.
o emarcabil cã cele trei pårti ale relatárii, publicate in 1855,
$ i în 1874, pstreaz o continuitate semnificativå pentru
Conceptiei lor, în pofida celor douá decenii pe care se intinde
125
 Inceputul secolului al XIX-lea

redactarea lor efectivä; dar _i faptul c rámáne neterminatá est

nificativ, pentru c unitatea care nu se mal poate regásí este, Drsem
buturuga impiedicat redactarea ultimulul capitol, Det.
si culoarea amintirilor páliserá sub presiunea timpului _i nutalille
bil, care a

m
suficient de complicatá stilt
puteau sustine o partiturá coerent _i
Revenirea in Spania _i cálátoria in imensul rezervor de artá ma
de cultur _i de istorie pe care ni 1-a sugerat textul deja prezentat al aurá,
t al
lui Mihail Kogälniceanu nu aveau cumexerciiului liter
så urmeze
erar
pe tema Orientului african - în cele douá registre amintite - dt
din
cunoscuta bucat a lui Vasile Alecsandri.

Dimitrie Bolintineanu: ,Stânci goale _i arse de soare"

vine de la Paris în toamna anului 1851, într-o clátorie

Dup ce
relatat apoi în voluma_ul din 1858 intitulat Cälätorii pe Dunre si in
Bulgaria, _i dupá ce încearc s intre în tar sau mácar s -_i vada
sora, a_teptând vreo lun pe malul bulgäresc al Dun rii, în noiembrie
Bolintineanu se îndreapt spre Constantinopol, unde va fi gäzduit de
vechiul s u pricten lon Ghica. Nici în anul urmätor nu reu_e_te så
vinå in tarå i se consoleazá relâcând manuscrisul romanului Manoi
scriind versuri i cálátorind prin Arhipelag. Aici, pe insula turcà
Prinkipo din Marea Marmara, îl cuno_te pe E.C. Grenville Murray,
viceconsulul britanic în Lesbos, caruia ii oferá consultant pentru
realizarea traducerii sale Doine or the National Songs and Legends of
Rounania, imprimatâ in 1854. In acela_i an 1854, in martie, Bolintineanu-
împrumnutând bani de la un comerciant bogat din Constantinopol,
probabil _i el macedonean - påráseste casa ospitalier a lui lon Ghica
pentru o cltorie pe care se pare cã o dorea de mult: la lerusalim ,si
toate locurile sfinte", de_i poetul nu este un hagiu" in sensul obi_nuit
al cuvântului.
Este dincolo de orice îndoial câ Bolintineanu a utilizat timpul
dinaintea plec rii - poate un an. poate mai mult - ca så consulte o

intreaga bibliografie referitoare la c lätoria pe care o proiecta i car

se reflectå copios in relatarea cälätoriei pe care o va incheia în anul
urmåtor pentru a o publica, prin grija prietenului G. Sion, în 1850,
la la_i, deci departe de ochiul su vigilent, sub titlul Cáltoriu
Palestina i Egipt. Prima parte a crii, consacrata plecrii i calatoi
cåtre, la _i în jurul lerusalimului, este înc rcat pe alocuri de notc
fäcute din autorii care l-au precedat, începând cu cei din antichitac
era
pe care nu poti ti daca i-a excerptat personal sau ii preia din op
predecesorilor: Tacit, Strabon, Polibiu, Pliniu, Herodot _.a. Dincolo
aceste informaii, poate utile cititorului romån de atunci, ceea
retine pe lector este interesul autorului pentru lumea
pestrita ca
126