Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de
îns doar pentru a trece alc
secret, tot prin Constantinopol, mai
cel mai romantic _i pl
Venetia, unde se desfa_oar episodul Constantinopol se
va
tot la
dragostei sale pentru Elena Negri. i
så
116
Trei destinatit ale cülätornlui român in secolul al XIK-lea
117
Inceputul secolului al XIX-lea
de vase, miile de bärci care il
brzdeaz in toate
directile,
armec al noutaii si acea nuantä oriental, necunoscuta euroner c
A_a cum i_i da seama el însusi, scriitorul confrunt pentru pri
creatia imaginar a .Orientului" säu, facut din lecturi si a s r t
neprecizate, cu realitatea _i se declar învins i subjugat: t o t i
tablou sublim _i elegant, care pare aruncat peste cele douá maS
ale Asiei _i Europei de câiva djinni dintr-o feerie oriental, acest +
zic, a depäsit în realitate tot ceea ce putusem imagina. Constantinop
este mai m ret _i cea mai strälucit victorie a realit ii asupra i
natiei. Niciodatà în viat n-am încercat un entuziasm atât de puterm imagi
_i atât de adevärat, niciodat o priveli_te nu m-a impresionat atä
Daca l s m la o parte vagile amintiri ale poetului c voia så lece
într-un Orient pe care _i-l închipuia probabil in forma în care apare
mai târziu într-unul din pastelurile sale, -prin fumul tigaretej
tainice saraiuri minuni orientale/ Ce-n suflete de_teapt dulci visisuri
.in
de amor"), atunci trebuie s ne raportåm la texte în care spati
aiul
respectiv este ilustrat prin câteva imagini concrete. Un astfel de te
text
în 1844, amintit mai sus, apåruta
poate fi gsit în fiziologia Ia_ü cu
mai putin de un an înainte de vizita la Constantinopol, la începutul
anului 1845, în Calendarul Foaiei s te_ti. El vedea atunci în lasi, de
118
Trei destinaii ale cálátorului român in
secolul al XIX-lea
subdou aspecte:
cela al despotismului oriental _i al ignorantei (al
cte:
iintei i arincipiilor unei filosofii rationaliste, venite din
principilor
resculut,
ms. o
s
ii fr. 296 arat cum se constituie treptat imaginea mai
recunoasc
N o t e l ed i n
din a Orientuluivazutin peisajul
Constantinopolului:
irealist
imasteste
indreptäteste
exclama ile de incantare i care leag frumu-
excls
care
indesCul de capacitatea de a genera vise, închipuiri (.cât
na
setea
s a up i t o r e s c u l
desteptat în împåria
te-ai
zânelor. Acest adunäturä
i
mort ase construite cu atâta fragilitate _i elegantá, de for-
c ae
moschei,
urioase, d e m o s c h e i , de seraiuri, de grdini, de coräbii i de
etc.. un amestec extraordinar.) _i confirm o
täretecurioa
cântece
de
s t r i g ä t e ,
romantic , înc ntâtoare a acestui spa iu _i alta care
viziunep i c t u r a l a
i p o s t a z a
nepläcut , präfuit , respingatoare a aceluia_i spaiu
aratã realitäti. Alecsandri
le descoperå aproape simultan pe
aceleia_i
amând pentru c , a_a cum spune pe bun dreptate, nu avem a
cele dou : fete ale
uneia _i aceleia_i realitàti: de ce tre-
facedecât cu c a orice medalie s aib _i revers, ca orice vis
nenorocire
din
buie,
steptarea lui brutalä i Constantinopolul insu_i seamän
aib
så
cu o tân r graioas i aträgtoare care, de aproape, se
e ieparte
schinhimb
într-o b trâr vrjitoare, plin de riduri i acoperitä de
zdren e"70o
119
Inceputul secolului al XIX-lea
chiar dac surprinsä de reversul meschin al frumuse ii, se rafine.
devine mai lucidá, dar nu i_i pierde capacitatea de seductie: i
má prive_te, la drept vorbind, nu sunt supárat cá m-am coborat
0are,
Adeváratii cálátori sunt doar cei care pleacá/ Pentru a pleca; inim usi
asemenea baloanelor./ Ei nu se indepárteaz niciodatá de desinu
fárá sá stie de ce, spun Sá
*Indrágostiti de tári de vis.
mereu:
plecám!
120
Trei destinaüi ale cälätorului român in secolul al XIX-lea
resie aa ,.visului
o expresie. visu distanei", cum zice Walter Benjamin, vis pe care
efectiva il coboar in realitate _i-l circumscrie posibilului,
càlätoria efectiv
slatoria ideea a fost împins mai departe de comentatorii care
efemerului, idee
efemerului,
deci scriitori c a Baudelaire sau Huysmans autori în primul
zut în
au
de calátorii
subiective. Dincolo de Sterne sau Joseph de Maistre,
rând
in Africa, în care
unel admira ii làrà echivoc ar putea fi o explicaie
-
capoteazä in faa
sale påri, cälätoria în Spania, rezumatä
nentru abandonarea ultimei
în finalul textului?
cu entuziasm
121
Inceputul secoului al XIX-lea
fantastic. Fanarele trsurei
lung de lumin în care caii aruncau înaintea
se zåreau clcând
lor, pe
_osea
lor ce se
încolceau sub ei
în picioare
pata
ma atlam în
ca ambre
ni_te balauri negri. Imi
închipuiale
împräia fantasmelor..A doua zi erau ,in Tuluza
Alecsandri are darul cälatorului adevårat, de a
neobi_nuite pentru impresiile sale. La Toulouse, are cuta unghi.
a asista la curiozita
desteptarea ora_ului _i ,a-l surprinde în toalet de node
Tabloul este nu numai neobi_nuit pentru notele unui
remarcabil prin naturalete: .Cum incepe ziua a sa ivi, turist cl _l
ora_ul ince
a vui de ni_te sunete surde
_i începe
depårtate.. Ici-cole, se arat câte
de-abie de_teptat din somn _i care trece rpide _i
dispare cauno
om
122
Trei destinaiü ale cálätorului român în secolul al XIX-lea
pentru
spendat intre .nemarginirile ceriului _i a mrei", este
suspendat între
rauluic a r e ,
la zborul unor fantezii tinute in frâu în
recapitul ri,
us la
laitin prielnice. E vorba de fapt de cele dou nivele
predls
inmprejuräri7# calatorului care poveste_te si se povesteste în textul
a l e i m p l i c a r i i c a l ä t o r u l u i
dup
up un ceremonial tradiional
un _i greu de ocolit: lanul
sale,
relataril
trec in mica lume a cltorilor,
s e petr mai ales a
intámplärllor care
nica,
ironic , demistificatoare,
den cautatoare a comicului in toate
p r i v i r e a
facut friptura
fäcut friptura), _i lanul rememorrilor, al gândurilor
adic
så fie fie in trecut, fie în viitorul pe care incearc
fie
råtäcesc
care
onde
prefigureze, o atitudine liric, reveria, visul _i in
toate favorizând
stdl ral cele mai nesäbuite proiecte de viitor. Alecsandri este constient
deacea. determinare erminare obiectiv a orizontului prin limitarea la micul
univers al äbiei _i al tovar _ilor de drum, care face ca orice fleac
så devin iect
obiect de comentariu: .cea mai mic întâmplare este inte-
si atrage luare-aminte". Ca o consecint , notele de clâtorie
T e s a n u
Journeyfrom Cor orm Cornhill to Grand Cairo, 1845), pun sub semnul
cele mai lläudate
u monumente ale parcursului obligatoriu.
m b e l e faze ale
indoteli t r ä i e s t e aambele voluiei, de la admiraia sincer
i aieste
Alecsandri notele facute in c l toria din 1845, pån la mozaicul
påt din notele
patà die din cålätoria
din c läto în nordul Africi, în toamna anului
tnprestilor p strate
lor timpul scurs i experiena de scriitor _i om politic il fac
timpt
bserva ii ironice sau doar dezabuzate. In registru
c a r e
pe obse
853
853, cu
dubleze
le
deschis riei spre orice orizont _i admira iei
cälätori oric rei
senuin, d e s
g
sau în perspectiv
perspectiv ironic , chiar parodic uneori, textul
noutati, mai complex decât ne-am obi_nuit s-l privim
Calätoriei
mitate mai substan ialà decât aceea din refuzul cli_ee-
mode
are
o
ultima parte a acestor note, care se refer la peregri
lor
s obosite.in
narile prinmun ii.
arocului, Alecsandri arat un interes semnificativ
pentru eleme
mentele etnografice ale cltoriei, în primul rånd pentru
limba. I n n o t
ristic, el invoc discuia cu Angel care mobilizeaz
umorist
mba. douäzeci
de cuvinte dialectale (notate cu chirilice, dar recognos-
VTeo nai departe noteaz u cântece ale .gratioasei Clara" _i
de cuvin:inte pe care voia, chipurile, s le prezinte .sapi-
o list
mai a les
români ca dovad c i arabii marocani ,se trag din
entilorfilologi"
trámo_ii n o _ t r i r o maní':
ar ras
-cap larabii i_i rad capul"). Jum -
gura
Dac
Larabii fumeaz necontenit. Gura lor e numai fum) etc.
aici sunt prezente ambele componente ale atitudini sale.
franic (fat de etimologizarile fanteziste ale colegilor säi de Academie)
d inestigatoare (curiozitatea fat de o limba complet sträiná _i fatá
de cpresivitatea ei), în omeniul etnologiei r mâne o scen greu de
mifat:demonstraia fantasiei arabe, a exerciiului r zboinic si specta-
culos pe care o fac cei vro sut de arabi încäleca i pe ageri armasari",
Spre entuziasmul privitorilor. Ace_tia, îmbrcai în burnusuri albe si
impårtiti în dou cete, oferä un simulacru de luptä, .in råpegiunea
cailor se chitesc din fugá cu _u_anele lungi. trag, se deprteaz.
incarc din nou armele lor fär a se opri... alti, mai dibaci, aruncá
armele lor înainte ca ni_te djeriduri _i, aninându-se cu måna stâng
ie coamá, se pleacà pån la påmânt de le culeg de jos" i a_a mai
departe. Nimic mai curios, mai interesant, mai bärbatesc decât acest
joc råzboinic. Nimic mai pitoresc decât alergarea cailor înspumai,
talfaireaburnuselor în väzduh, lucirea armelor.." Si intr-adevår, nimic
mai caracteristic pentru curiozitatea adev rat , pentru puterea de
patrundere i de a admira noutatea strälucitoare în propriile ei crite-
n ale unui clätor
adevärat, mânat în lume de imateriala propensiune
aure necunoscut, de dorinta de a pleca, de a ie_i din obi_nuit, din
idLETa särac _i adesea meschin a unei viei fr evenimente.
o emarcabil cã cele trei pårti ale relatárii, publicate in 1855,
$ i în 1874, pstreaz o continuitate semnificativå pentru
Conceptiei lor, în pofida celor douá decenii pe care se intinde
125
Inceputul secolului al XIX-lea
m
suficient de complicatá stilt
puteau sustine o partiturá coerent _i
Revenirea in Spania _i cálátoria in imensul rezervor de artá ma
de cultur _i de istorie pe care ni 1-a sugerat textul deja prezentat al aurá,
t al
lui Mihail Kogälniceanu nu aveau cumexerciiului liter
så urmeze
erar
pe tema Orientului african - în cele douá registre amintite - dt
din
cunoscuta bucat a lui Vasile Alecsandri.