Încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități

„Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu
rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității”.
Art.1 al Declarației Drepturilor Omului, adoptată și proclamată de Adunarea Generală
ONU în 1948.
Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat și a deschis spre
semnare, la sediul Națiunilor Unite, la data de 30 martie 2007, Convenția privind Drepturile
Persoannelor cu Dizabilități și Protocolul opțional la Convenție. Aceste două documente
reafirmă principii și valori amintite și susținute în acte legislative anterioare, particularizând
și clarificând modalitățile de abordare practică a acestor norme.
România a semnat la 26 septembrie 2007 Convenția ONU privind Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități și a ratificat-o prin Legea 221/2010, publicată în M.O. 792 din 26
noiembrie 2010, dar nu a ratificat, până în prezent, Protocolul opțional al Convenției.
Documentul atrage atenția asupra condițiilor dificile cu care se confruntă persoanele
cu dizabilități, supuse unor forme multiple sau agravate de discriminare, pe criterii de rasă,
culoare, sex, limbă, religie, convingeri politice, de origine națională, etnică, socială, vârstă
sau statut. De asemenea, sunt evidențiate situațiile speciale în care se află copiii, femeile și
fetele cu dizabilități, care sunt supuși la un risc mai mare, în familie sau în afara acesteia, la
violență, vătămare sau abuz, neglijare, maltratere, exploatare, sărăcie.
Articolul 1 al Convenției prezintă scopul acesteia, acela de a promova, proteja și
asigură exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului de către tote persoanele cu dizabilități și de a promova respectul
pentru demnitatea lor intrinsecă.
„În acest articol se precizează că termenul de persoane cu dizabilități se referă la
acele persoane care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, care
în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor
în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți”.
Rezultă din aceasta că dizabilitatea apare în contextul existenței unei deficiențe și în
interacțiune cu diverse bariere care pot să limiteze sau să îngrădească participarea personelor.
Observăm că cei trei termeni aflați în relațiie sunt: dizabilitate, deficiență și bariere,
iar din perspectiva intervenției, ameliorări pot interveni, terapeutic, prin metode specifice, la
nivelul deficienței și social, politic, relațional, la nivel de bariere, cu efecte asupra celui de-al
treilea termen, dizabilitate.
 Accesul la muncă este un drept fundamental al omului, iar convenţia ONU despre
drepturile persoanelor cu dizabilităţi menţionează că statele sunt responsabile să asigure
persoanelor cu dizabilități dreptul de a lucra în mod egal cu ceilalți. Aici este inclus dreptul
de a avea posibilitatea de a munci într-o slujbă aleasă sau acceptată în mod liber pe piaţa
muncii, fără discriminări şi accesibil persoanelor cu dizabilităţi.
Întegrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilități reprezintă o preocupare
constantă a Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, care sprijină dezvoltarea
capacității de ocupare, creșterea șanselor de găsire a unui loc de muncă, prevenirea tuturor
formelor de discriminare precum și reducerea somajului în rândul persoanelor cu dizabilități.
Persoanele cu dizabilități în România, aleg să nu mai iasă din casă în momentul în
care se confruntă cu dizabilitatea. Statul le oferă o protecție mult prea mică, un mediu foarte
puțin adaptat nevoilor lor, iar societatea are tendința de a-i respinge, doar cei foarte
puternici reușesc să ducă o viață aproape normală sau măcar asemănătoare cu ceea ce
considerăm normal, ei nefiind anormali.

Obligativitatea angajării persoanelor cu dizabilități

Legislaţia românească în domeniul educaţiei cuprinde acte normative care
reglementează situaţia şi drepturile persoanelor cu dizabilități.
Prin Constituție, statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate
nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot
parcursul vieţii, fără nicio discriminare. Cu toate acestea, cadrul legislativ cuptinde prevederi
insuficiente privind educaţia copiilor, tinerilor și adulților cu dizabilități.
Terminologia utilizată în diferite reglementări legislative din domeniul educaţiei
evidenţiază o serie de confuzii şi chiar erori; astfel, conceptele din domeniul dizabilităţii sunt
folosite în mod neunitar sau uneori chiar în dezacord cu normele internaţionale.
Definirea şi tratarea conceptului de educaţie incluzivă pentru toţi copiii, nu doar din
perspectiva copiilor cu dizabilităţi şi CES, reprezintă una dintre priorităţile imediate.
Infrastructura şi resursele materiale ale sistemului de învăţământ românesc constituie adesea
bariere privind accesul persoanelor cu dizabilităţi la o educaţie de calitate.
Lipsa tehnologiilor asistive, a accesibilizării spațiilor școlare și/sau a transportului
adaptat generalizat conduc la situaţii de abandon şcolar pentru copiii şi tinerii cu dizabilităţi.
Specificul dezvoltării reţelei şcolare determină dificultăţi de acces şi inechităţi cu privire la
accesul copiilor cu dizabilităţi la educaţie, în special a celor din mediul rural.

2
 Desființarea temporară a școlilor de arte și meserii, precum și reorganizarea ulterioară
a învățământului profesional, respectiv a nivelurilor de specializare obținute prin această rută
de școlarizare, începând cu anul şcolar 2014/2015, au condus la scăderea oportunităţilor de
dezvoltare şcolară şi profesională pentru elevii cu dizabilităţi.(Strategia națională ,,O
societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” 2015-2020)
Autoritățile și instituțiile publice, precum si persoanele juridice publice (cu excepția
instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională), care au cel
puțin 50 de angajați, obligate prin lege să angajeze persoane cu dizabilități într-un procent de
cel putin 4% din numărul total de angajați, vor trebui să organizeze concursuri de angajare
exclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a participa la toate
celelalte concursuri de angajare organizate de către instituția publică.
Potrivit OUG nr. 60/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind
protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, începând cu data
de 01.09.2017, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care
nu angajează persoane cu dizabilități în condițiile legii, plătesc lunar către bugetul de stat o
sumă reprezentând salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul
de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu dizabilități.
Angajarea persoanei cu dizabilităti în muncă se realizează în următoarele forme:
- pe piața liberă a muncii;

- la domiciliu;

- în forme protejate (loc de muncă protejat; unitate protejată autorizată).

Persoanele cu dizabilități angajate la domiciliu beneficiază din partea angajatorului de
transportul la și de la domiciliu al materiilor prime și materialelor necesare în activitate,
precum si al produselor finite realizate.
Articolul 27din legea 221/2010 prevede:
Statele părți recunosc dreptul persoanelor cu dizabilităţi de a munci în condiţii de
egalitate cu ceilalţi; aceasta include dreptul la oportunitatea de a-şi câştiga existenţa prin
exercitarea unei activităţi liber alese sau acceptate pe piaţa muncii, într-un mediu de lucru
deschis, incluziv şi accesibil persoanelor cu dizabilităţi.
Statele părţi vor proteja şi vor promova dreptul la muncă, inclusiv pentru cei care
dobândesc o dizabilitate pe durata angajării, prin luarea de măsuri adecvate, inclusiv de ordin
legislativ, pentru ca, printre altele:

3
 (a) să interzică discriminarea pe criterii de dizabilitate ,
(b) să protejeze drepturile persoanelor cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate cu
ceilalţi,
(c) să se asigure că persoanele cu dizabilităţi sunt capabile să îşi exercite dreptul la
muncă,
(d) să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul efectiv la programele de orientare
tehnică şi vocaţională, la servicii de plasareț,
(e) să promoveze, pe piaţa muncii, oportunităţile de angajare şi de progres în carieră,
(f) să promoveze oportunităţile pentru activităţi independente, dezvoltarea spiritului
antreprenoria
(g) să angajeze persoane cu dizabilităţi în sectorul public;
(h) să promoveze angajarea persoanelor cu dizabilităţi în sectorul privat prin politici şi
măsuri adecvate,
(i) să se asigure oferirea unor adaptări adecvate persoanelor cu dizabilităţi, la locul de
muncă;
(j) să încurajeze obţinerea, de către persoanele cu dizabilităţi, a unei experienţe în
muncă, pe piaţa liberă a forţei de muncă;
(k) să promoveze reabilitarea vocaţională şi profesională.
Beneficiari
Persoanele cu dizabilități au dreptul să lucreze și să primească îndemnizația lunară,
bugetul complementar și îndemnizația de însoțitor. Doar o persoană care are și calitatea de
pensionar de invaliditate nu se poate angaja decât dacă își suspendă drepturile primite prin
Casa de pensii. 
Persoanele cu dizabilități severe care lucrează nu își pierd prestațiile sociale. Mai mult,
aceste persoane beneficiază de facilități fiscale (scutirea de la plata impozitului pe venit și a
plății CAS, scutire de la plata impozitului pe clădiri, pe teren și asupra mijloacelor de
transport).
 Doar persoana cu dizabilități care are și calitatea de pensionar de invaliditate gradul I sau
II nu are dreptul de munca, deoarece are capacitatea de muncă pierdută, sau se poate angaja
cu condiția ca pe timpul desfășurării contractului de muncă să își suspende printr-o cerere
adresată Casei de pensii, dreptul cuvenit pensiei de invaliditate.
Preorientarea profesională face parte din activitătea educatională, constituind etapa de
pregătire a orientării profesionale. Ea se realizează mai ales în ultimele clase ale

4
învățământului gimnazial și în primii ani de liceu și constă în îndrumarea elevilor spre diferite
meserii înrudite, urmând ca alegerea pentru o singură meserie să se facă la absolvirea liceului.
Astfel, se poate spune că școala se preocupă mai ales de orientarea școlară și
preorientarea profesională, orientarea profesională propriu-zisă rămânând în obligația unor
servicii specializate, care-și desfășoară activitatea în colaborare cu școala.
Orientarea profesională este o acțiune complexă, cu caracter interdisciplinar, care are ca
obiectiv îndrumarea tinerilor în vederea realizării concordanței dintre capacitățile și interesele
lor individuale și cerințele diferitelor profesiuni și locuri de muncă.
Participarea persoanelor cu dizabilități la activitățile instructiv-educative desfășurate în
cadrul sistemului de învățământ se desfășoară, la noi în țară, conform reglementărilor
legislative, în special a Legii 448/2006 și a Legii educației naționale 1/2011.
Educația persoanelor cu dizabilități este parte integrantă a sistemului național de educație,
legislația prevede că persoanele cu dizabilități au aces liber la orice formă de educație,
indiferent de vârstă, în funcție de tipul și gradul deficienței și de nevoile educaționale
speciale. Legislația românească prevede că educația persoanelor cu dizabilități se desfășoară
în sistemul de învățământ special, prin integrare individuală în învățământul de masă, prin
grupe sau clase speciale compacte, integrate în unități preșcolare sau școlare de masă. De
asemenea, sunt prevăzute și posibilitatea școlarizării la domiciliu până la absolvirea studiilor
liceale și alternativa școala de spital, pe durata urmării unui tratament medical pe termen
lung.
Drepturile persoanelor cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în
muncă
Persoanele cu dizabilitati aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă
beneficiază de următoarele drepturi:
- cursuri de formare profesională;

- adaptare rezonabilă la locul de muncă;

- consiliere în perioada prealabilă angajării și pe parcursul angajării, precum și în

perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;
- perioada de probă la angajare este plătită de cel putin 45 de zile lucrătoare;

- un preaviz plătit de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului

individual de muncă din inițiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;

5
 - posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, în condițiile legii, în cazul în care
beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;
- scutirea de plata impozitului pe salariu.
Conform Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, orice persoană cu dizabilități care dorește să se integreze sau să se reintegreze în
muncă, are acces gratuit la evaluare și orientare profesională, indiferent de vârsta, tipul și
gradul de handicap.
Orientarea profesională se adresează și persoanelor cu dizabilități care sunt școlarizate și
care au vârsta corespunzătoare pentru a se integra profesional, persoanele care nu au un loc
de muncă, persoanele care nu au experiență profesională, persoanele care doresc o
reconversie profesională.
Este necesar să se creeze condițiile ca și persoanele cu dizabilități să-și poată alege și
exercita profesia, meseria, pentru a-și dobândi și menține un loc de muncă, dar și pentru a
putea să promoveze profesional.
Persoanele cu dizabilități care se află în căutarea unui loc de muncă sau sunt încadrate în
muncă au dreptul la cursuri de formare profesională, ceea ce constituie o șansă de dezvoltare
a pieței de formare pentru diferite tipuri de dizabilități.
În Legea 448/2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
se prevede dreptul persoanei cu dizabilități de a participa activ, de a fi informată, de a alege
conform preferințelor sale și al aptitudinilor în procesul orientării profesionale. În secțiunea 2,
referitoare la educație, la articolul 15, pct.2, se menționează că persoanelor cu dizabilități ”li
se asigură educația permanentă și formarea profesională de-a lungul întregii vieți”.
Cu toate acestea, studii realizate la nivel național (CRIPS: Raport de analiză: Dificultăţi și
bariere în accesul la formare al persoanelor cu dizabilităţi, 2012, p. 26) arată că persoanele cu
dizabilități se confruntă cu anumite dificultăți și bariere în acest demers, legate de:
- gradul de accesibilizare la nivel local, cu referire mai ales la mijloacele de transport;
- gradul de accesibilizare a spațiului fizic în unitățile școlare;
- gradul de adecvare curriculară la nevoile copilului;
- pregătirea specială a cadrelor didactice cu privire la problematica dizabilității; -
existența unui număr insuficient de cadre didactice de sprijin; - atitudinea discriminativă a
cadrelor didactice și a școlilor, a părinților copiilor din clase.
Concursurile exclusive de angajare

6
 În scopul stimulării angajării persoanelor cu dizabilități, autorităţile şi instituţiile publice
precum persoanele juridice publice, cu excepţia celor care plătesc lunar suma mai sus
menționată, au obligaţia organizării unor concursuri de angajare  pentru persoanele cu
dizabilități, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Această măsură nu exclude
posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a participa la toate celelalte concursuri de angajare
organizate de către instituţia publică (art. 78 lit. alin 6 din legea 446/2006).
-  Perioada de probă:
Persoanele cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă
beneficiază de o perioadă de probă la angajare plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare (art.
83 lit. d din legea 446/2006).
-  Timpul de munca:
Persoanele cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă
beneficiază de posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, în condiţiile legii, în cazul în
care beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens (art. 83 lit. f din legea
446/2006).
- Concediul de odihnă:
În ceea ce privește concediul persoanelor cu dizabilități, Codul Muncii menționează
că pot beneficia de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare:
- Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare;

- persoanele cu dizabilități severe ;

- tinerii în varstă de până la 18 ani.

În cazul în care, aceeași persoană se încadreaza în doua situatii pentru care legea prevede
concediu de odihnă suplimentar, cuantumul acestuia va reprezenta cel puțin suma minimelor
prevăzute de lege pentru fiecare din situații.
Contactul activ dintre persoanele cu dizabilităţi şi firme este necesar şi util, fiindcă analiza
T-EST a arătat că firmele cu experienţă cu persoane cu dizabilităţi au raportat o viziune
pozitivă asupra performanţei de muncă a persoanelor cu dizabilităţi. Dacă interesul firmelor
pentru subiectul ”angajării persoanelor cu dizabilitate” este creat şi dacă există o îmbinare de
slujbă bună, găsirea slujbei va funcţiona. ”Managerii firmelor fără experienţă [cu persoanele
cu dizabilităţi (red.)] au dubii despre abilitatea persoanelor cu dizabilităţi de a executa
sarcinile cerute de slujbă.” (Raport T-EST N26, p.26)
În ce condiții pot muncii persoanele cu dizabilități?

7
 Persoanele cu dizabilități au dreptul de a munci și de a realiza venituri în conformitate cu
prevederile legislației muncii, precum și cu dispozițiile speciale din legea privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. În contextul încadrării în muncă,
persoanele cu dizabilități reprezintă persoanele invalide de gradul III.
Persoanele cu dizabilități pot fi încadrate în muncă conform pregatirii lor profesionale și
capacității de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap.
Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități pentru
perioada 2014-2020, în problematica referitoare la ocuparea forței de muncă, propune ca
obiectiv-cheie “accesul la muncă a unui număr cât mai mare de persoane cu dizabilități, în
special pe piața liberă a muncii”.
Acest obiectiv este detaliat în mai multe obiective specifice care se referă la:
- dezvoltarea cadrului legislativ privind promovarea și garantarea drepturilor și libertăților
pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități;
- asigurarea măsurilor de sprijin pentru angajarea, promovarea și menținerea în muncă a
persoanelor cu dizabilități;
- includerea în sistemul de asistență pentru muncă a tuturor categoriilor de persoane cu
dizabilități apte pentru muncă, mai ales a acelor categorii mai vulnerabile: tineri și femei,
someri, persoane din mediul rural, persoane condamnate – cudizabilități;
- sprijinirea pentru angajarea pe piața liberă a muncii, prin măsuri de muncă asistată; -
sprijinirea tinerilor antrepenori, persoane cu dizabilități;
- sprijinirea și încurajarea ”întreprinderilor sociale”;
- asigurarea de locuri de muncă protejate; - sprijinirea proiectelor care vizează angajarea
persoanelor cu dizabilități, adaptarea rezonabilă;
- creșterea nivelului de instruire generală și profesională a persoanelor cu dizabilitți; -
diversificarea ofertelor de formare vocațională;
- corelarea dintre oferta de calificare și cererea de pe piața forței de muncă;
- dezvoltarea dialogului social dintre toți faactorii implicați în domeniul ocupării forței de
muncă;
- dezvoltarea de servicii de informare, orientare și consiliere profesională;
- îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare a impactului măsurilor sociale;
- conștientizarea și sensibilizarea opiniei publice cu privire ls drepturile persoanelor cu
dizabilități. (Strategia națională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități
2014-2020, pag. 25- 26).

8
 Autoritățile și instituțiile publice sau private, care nu angajeaza persoane cu dizabilități în
condițiile prevăzute în lege 448/2006 pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele
obligații:
- să platească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de baza minim
brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au
angajat persoane cu dizabilități;
- sa achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de
parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
Persoanele cu dizabilități severe beneficiază de gratuitate pe toate liniile la
transportul urban de suprafață şi cu metroul (art. 23 alin 1 din legea 446/2006). Prin urmare,
angajatorii nu le pot deconta cheltuieli de transport în comun.
Orientarea si formarea profesională
La noi în țară, legea prevede că persoanele cu dizabilități au dreptul, în cadrul procesului
de învățământ, indiferent de nivel, la: - servicii educaționale de sprijin; - dotarea cu
echipament tehnic adaptat tipului și gradului deficienței, precum și utilizarea acestuia; -
adaptarea mobilierului din sălile de curs; - accesul la manuale școlare și cursuri în format
accessibil pentru elevii și studenții cu deficiențe de vedere; - folosirea de echipamente și
softuri de tip asistiv la susținerea examenelor la orice nivel. Orientarea școlară a copiilor este
realizată spre unități de învățământ de masă sau special, evaluarea și orientarea școlară și
profesională este realizată din perspectiva tipului de deficiență, nu din cea a atingerii
potențialului maxim al fiecărui individ și al luării în considerare a restricțiilor de participare.
Totuși, în funcție de rezultatul evaluării și al orientării, copiii/elevii cu dizabilități pot urma
un curriculum, în funcție de tipul și gradul dizabilității: curriculumul școlii de masă,
curriculumul școlii de masă adaptat, curriculumul școlii speciale.
Orice persoană cu dizabilități care doreşte să se integreze sau să se reintegreze în muncă
are acces gratuit la evaluare şi orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul şi de
încadrare în gradul.
Persoana cu dizabilități participă activ în procesul evaluării şi orientării profesionale, are
acces la informare şi la alegerea activităţii, conform dorinţelor şi aptitudinilor sale.
Datele şi informaţiile personale colectate în cursul procesului de evaluare şi orientare
profesională sunt confidenţiale şi pot fi utilizate numai în interesul şi cu acordul persoanei cu
dizaPrin adaptare rezonabilă la locul de muncă se întelege totalitatea modificărilor făcute de
angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu dizbilități, presupune

9
modificarea programului de lucru, achiziţionarea de echipament, dispozitive şi tehnologii
asistive şi alte asemenea măsuri (art. 5 pct 4 din legea 446/2006).

Nediscriminarea
Conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, serviciile sociale sunt clasificate în funcţie de
scopul serviciului, în servicii de asistenţă şi suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale
persoanei, cum sunt :
- servicii de îngrijire personală;

- servicii de recuperare/reabilitare;

- servicii de inserţie/reinserţie socială.

La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex,
orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,
religie, opţiune politică, origine socială, dizabilitate, situaţie sau responsabilitate familială,
apartenenţă ori activitate sindicală (art. 159 alin. 3 din Codul Muncii).
Este interzisă concedierea salariaţilor pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici
genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine
socială, dizabilitate, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală
(art. 59 alin. 1 din Codul Muncii).
Orice persoană care se consideră discriminată în condiţiile OG nr. 137/2000, se poate adresa
Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării printr-o sesizare scrisă, este institutia
care se ocupă cu investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare.
”Discriminarea pe criterii de dizabilitate” se referă la ”orice diferențiere, excludere sau
restricție pe criterii de dizabilitate, care are ca scop sau efect diminuarea sau prejudicierea
recunoașterii, beneficiului sau exercitării în condiții de egalitate cu ceilalți a tuturor
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în domeniul politic, economic, social,
cultural, civil sau în orice alt domeniu.”
În același context, se vorbește despre ”adaptarea rezonabilă”, care presupune modificări care
sunt necesare a fi făcute, cu specific pentru fiecare tip și grad se deficiență, astfel încât mediul
să permită exercitarea drepturilor și a libertăților în condiții de egalitate pentru toți cetățenii.

Concluzia
Aproape toate slujbele se pot efectua în mod productiv de către o persoană cu o
dizabilitate și dacă au parte de mediul adecvat, majoritatea peroanelor cu dizabilități pot fi

10
productive. Însă persoanele cu dizabilități cu vârsta de angajare se confruntă cu rate
semnificativ mai scăzute de angajare decât persoanele fără dizabilități. Aceasta se datorează
mai multor factori, inclusiv lipsei de acces la educație, instruire și reabilitare profesională,
stimulenți negativi creați de ajutoarele de dizabilitate, inaccesibilitatea la locul de muncă și de
percepțiile angajatorului cu privire la dizabilitate și persoanele cu dizabilități. 
  Mulți factori de decizie au un rol în îmbunătățirea șanselor pe piața muncii pentru
persoanelor cu dizabilități, inclusive guvernele, angajatorii, organizațiile persoanelor cu
dizabilități și sindicatele. 
Sunt nenumărate beneficii pentru angajator, însă, satisfacția cea mai mare, cea care ar
trebui să facă diferența, este umanitatea. În momentul în care ne vom implica social și vom
acorda fiecăruia șanse egale, ne vom putea alinia standardelor țărilor civilizate. Realitatea ne
arată că nivelul de ocupare a forței de muncă de către persoanele cu dizabilități este de
aproximativ 50%.

Fig. 1
Reprezentarea poziției Adaptării în relația:
Persoană cu dizabilități - Specialist - Mediu

Bibliografie:
 LEGEA nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, Republicata si Actualizata 2020;
11
 LEGEA nr. 446/2006 din 30 noiembrie privind pregatirea populatiei pentru aparare-
portal legislativ;
 https://pdf/POSDRU-54702-Rolul-factorilor-psihosociali-in-cresterea-sansei-de-
angajare-a-persoanelor-cu-dizabilitati, accesat la data de 03.04.2020, ora 10:30;
 https://Legea-as-292-2011, accesat la data de 03.04.2020, ora 11:00;
 https://legea-221-2010, accesat la data de 03.04.2020, ora 14:20;
 Codul muncii;
 Organizația Mondială a Sănătății (Geneva). (2004). Clasificarea internațională a
funcționării, dizabilității și sănătății. București: Editura MarLink;
 Organizația Națiunilor Unite. (1948). Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Sursa:http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Declaratia_Universala_a_D
repturilor_Omul ui.pdf, accesat la datade 03.04.2020, ora 16:15.

12