elaborate de organiza iile interna ionale [7], acestea pot fi folosite numai în

scopul determin rii criteriilor c rora ar trebui s corespund educa ia, dar
acestea nu r spund la întrebarea ce fel de drepturi i obliga ii apar la individ
i stat.
Referinţe:
1. BERGER, V. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Bucureşti,
1998.
2. BETTER, K.D. The protection of right to education by international law. Leiden,
2006.
3. Le droit à l'éducation dans la Charte sociale européen. Conseil de l’ Europe, 16
novembre 2006. (http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/socialcharter/Theme%20
factsheets/FactsheetEducation_fr.pdf)
4. SELEJAN, B. Protecția european a drepturilor omului. Bucure ti: C.H. Beck,
2011, p. 312.
5. Right to education – What is it? Education and the 4 As. Right to Education
project.http://www.right-to education.org/node/226 Retrieved 2011-12-18
6. BE TELIU, M. BRUMAR, C. Protecția internațional a Drepturilor Omului.
Bucure ti: Universul juridic, 2010, p. 127.
7. Right to Education: Scope and Implementation. General Comment 13 on the
Right to Education. UNESCO, 2003. P. 9.; The Right to Education in England.
Alternative Report to the Committee on Economic, Social and Cultural Rights.
London, 2008.

LOCUIN A PROTEJAT I CASA COMUNITAR :

SERVICII SOCIALE PENTRU PERSOANELE CU DIZABILIT I
Aliona CHISARI-RURAK
La 09 iulie 2010 Republica Moldova a ratificat Conven ia privind
Drepturile Persoanelor cu Dizabilit i [1]. Conform art. 19 al acestui act
interna ional, statele participante recunosc dreptul egal al tuturor
persoanelor cu dizabilit i s tr iasc în comunitate, având alegeri egale ca
şi ceilal i membri ai comunit ii şi vor lua m surile corespunz toare şi
eficiente pentru a facilita exercitarea deplin de c tre persoanele cu
dizabilit i a acestui drept şi a dreptului la includere şi participare în via a
comunit ii. În aceast ordine de idei, persoanele cu dizabilit i au
posibilitatea s -şi aleag locul de reşedin , persoanele cu care s
locuiasc , în m sur egal cu al i cet eni, şi nu sunt obliga i s tr iasc
într-un anumit mediu. De asemenea, persoanele cu dizabilit i au accesul
la asisten a la domiciliu, asisten a reziden ial sau comunitar , inclusiv
asisten personal , necesar pentru a sus ine via a şi includerea în co mu-
nitate şi pentru a preveni izolarea sau separarea de comunitate. Ele tre-
buie s aib acces egal la serviciile pentru popula ia general şi acestea
trebuie s corespund necesit ilor persoanelor cu dizabilit i [2].

127
 În scopul respect rii acestor prevederi legale, tot în anul 2010
Guvernul Republicii Moldova aprob dou acte normative care au drept
scop reglementarea activit ii serviciilor sociale „Locuin a protejat ” [3]
i „Casa comunitar ” [4]. Acestea vin s suplineasc necesitatea
persoanelor cu dizabilit i de a locui în comunitate.
Locuința protejată constituie un serviciu social specializat, destinat
persoanelor cu dizabilit i mintale care, în urma unei tulbur ri psihice (boli
mintale sau deficien e mintale), conştientizeaz şi îşi dirijeaz ac iunile, nu
este declarat de c tre instan a de judecat ca incapabil , a împlinit vârsta de
18 ani, nu dispune de locuin sau necesit îmbun t irea condi iilor de trai şi
care, cu suport periodic, îşi poate duce via a în comunitate. Spre deosebire de
locuin a protejat , Casa comunitară este un serviciu social specializat, desti-
nat persoanelor cu dizabilit i mintale, care necesit asigurarea continu a
condi iilor minime de existen , protec ie, îngrijire şi asisten , pentru a se
dezvolta şi a se include în comunitate. Beneficiari ai acestui serviciu sunt co-
piii cu dizabilit i mintale cu dependen de protec ie, îngrijire şi suport spe-
cializat continuu în raport cu vârsta şi dezvoltarea lor şi adul ii cu dizabilit i
mintale, inclusiv cei declara i incapabili, care nu se pot între ine, autoservi şi
autogospod ri, f r asisten şi suport, având abilit i sociale reduse.
Din cele relatate, deducem c în cazul locuin ei protejate, beneficiari sunt
persoanele care au atins majoratul, nu sunt lipsite de capacitate de exerci iu i
pot duce o via independent în comunitate, iar în cazul casei comunitare,
beneficiari pot fi atât copiii cât i adul ii care au nevoie de suport specializat
continuu, inclusiv cei lipsi i de capacitate de exerci iu.
La baza cre rii serviciilor sociale „Locuin a protejat ” i „Casa comunita-
r ” st decizia Consiliului local/municipal din unit ile administrativ-teri-
toriale de nivelul întâi sau decizia Consiliului raional/municipal Chişin u din
unit ile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. În calitate de prestatori
de servicii apar autorit ile administra iei publice locale de nivelul întâi sau al
doilea, ale administra iei publice locale de nivelul întâi din componen a
unit ii teritoriale autonome G g uzia, asocia iile obşteşti specializate în
domeniu. Pot fi finan ate aceste servicii atât din surse bugetare, cât i din alte
surse (granturi, dona ii etc.). Dac serviciile respective sunt prestate de c tre
asocia iile ob te ti, acestea încheie acorduri de colaborare cu structurile
competente ale organelor administra iei publice locale.
În esen , atât serviciul Locuin a protejat , cât i Casa comunitar au ca
scop oferirea pentru persoanele cu dizabilit i a condi iilor de trai în comuni-
tate i sunt o alternativ a institu ionaliz rii. Scopul serviciului Locuin a pro-
tejat este de a crea condi ii pentru dezvoltarea deprinderilor necesare unei
vie i autonome, pentru integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilit i
mintale. În cadrul serviciului, sînt asigurate condi ii minime de trai pentru

128
garantarea integrit ii fizice şi psihice a beneficiarilor, pentru dezvoltarea
deprinderilor de autoservire i pentru facilitarea accesului la servicii de
orientare şi formare profesional .
În Casa comunitar , având în vedere c beneficiarii sînt în totalitate
dependen i de o alt persoan , se pune accent pe îngrijirea permanent ,
supravegherea st rii de s n tate, asisten a medical , dezvoltarea aptitudinilor
de autoservire i socializare în vederea asigur rii acestora unui mod de via
pe cât este posibil apropiat de cel obişnuit comunit ii. În acest serviciu,
beneficiarul sau reprezentantul s u legal are dreptul s fie informat asupra
drepturilor şi obliga iilor beneficiarului şi s fie consultat cu privire la toate
deciziile care privesc beneficiarul; s beneficieze de drepturi de asigur ri
sociale şi drepturi de asisten social acordate în conformitate cu legisla ia în
vigoare; s locuiasc într-un mediu fizic accesibil şi sigur, conform
necesit ilor sale de via şi asisten şi cât mai apropiat de mediul familial;
s aib o locuin adaptat necesit ilor sale individuale, în func ie de tipul
dizabilit ii sale; s acceseze toate spa iile şi echipamentele comune din
locuin ; s ias în comunitate; s -şi exprime liber op iunile şi s i se respecte
opinia; s beneficieze de educa ie, inând cont de opinia şi capacit ile
acestuia; s primeasc vizitatori în locuin a unde locuieşte, s comunice şi s
aib întrevederi private cu membrii familiei, ori alte persoane apropiate
acestuia; s fie asistat şi sprijinit de personalul Serviciului în dezvoltarea lui,
în conformitate cu particularit ile de vârst şi individuale, precum şi la
dobândirea de c tre acesta a deprinderilor necesare creşterii autonomiei sale;
s fie sprijinit pentru a se integra social; s i se p streze şi utilizeze datele
personale în siguran şi confiden ialitate; s cear suspendarea sau încetarea
plasamentului s u în Serviciu, personal sau prin intermediul reprezentantului.
Spre deosebire de beneficiarii din Casa comunitar , cei din Locuin a
protejat au dreptul de a decide şi de a-şi asuma riscurile în toate aspectele
vie ii lor, precum şi de a-şi exprima liber op iunile; de a gândi şi de a ac iona
autonom, cu respectarea drepturilor celorlal i beneficiari, conform
poten ialului şi dorin elor personale; de a fi asista i şi sprijini i de personalul
Serviciului pentru dobândirea deprinderilor necesare unei vie i autonome şi
active; de a primi asisten şi suport în integrarea sa social şi angajarea în
câmpul muncii; de avea acces la datele, rapoartele şi oricare alte informa ii
care îi privesc, întocmite în procesul prest rii Serviciului; de a le fi asigurat
confiden ialitatea datelor personale. Pentru o bun func ionare a serviciilor,
legisla ia în vigoare prevede pentru beneficiari sau pentru reprezentan ii lor
legali i un ir de obliga ii, determin modalitatea de plasament i de încetare
a prest rii serviciilor.
În concluzie, eviden iem c pe parcursul ultimilor ani aceste servicii i-au
demonstrat utilitatea, mai multe asocia ii ob te ti fiind cointeresate în

129
 organizarea i dezvoltarea lor printr-un parteneriat durabil cu organele
administra iei publice locale.
Referinţe:
1. Legea RM nr.166 din 09.07.2010 pentru ratificarea Conven iei Organiza iei Na i
unilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilit i. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 126-128 din 23.07.2010.
2. Conven ia Organiza iei Na iunilor Unite privind drepturile persoanelor cu
dizabilit i, adoptat la New York la 13 decembrie 2006, semnat de Republica
Moldova la 30 martie 200 , ratificat la 09.07.2010.
3. Hot rârea Guvernului RM nr. 711 din 09.08.2010 pentru aprobarea Regulamentu-
lui-cadru privind organizarea i func ionarea serviciului social „Locuin proteja-
t ” i a standardelor minime de calitate. În: Monitorul Oficial, nr. 148-149 din
17.08.2010.
4. Hot rârea Guvernului RM nr. 936 din 08.10.2010 pentru aprobarea Regulamentu-
lui-cadru privind organizarea i func ionarea serviciului social „Cas comunitar ”
i a standardelor minime de calitate. În: Monitorul Oficial, nr. 202-205 din
15.10.2010.

REPERE LEGALE PRIVIND DREPTUL LA MUNC

AL PERSOANELOR CU DIZABILIT I
Aliona CHISARI-RURAK
Conform prevederilor articolului 43 al Constitu iei Republicii Moldova,
fiec rei persoane îi este garantat dreptul la munc , la libera alegere a muncii,
precum şi la condi ii echitabile şi satisf c toare de munc [1]. Garantat prin
intermediul prevederilor constitu ionale, libertatea muncii cuprinde dou
elemente fundamentale: libertatea de a munci şi libertatea de a nu munci.
Libertatea de a munci presupune dreptul fiec rei persoane de a-şi alege
profesia şi locul de munc în mod liber, iar dreptul de a nu munci – dreptul
de a refuza munca şi dreptul de a înceta munca.
În acelaşi context, art. 8 al Codului muncii al Republicii Moldova (CM
RM) prevede c în cadrul raporturilor de munc ac ioneaz principiul
egalit ii în drepturi a tuturor salaria ilor. Orice discriminare, direct sau
indirect , a salariatului pe criterii de sex, vârst , ras , culoare a pielii, etnie,
religie, op iune politic , origine social , domiciliu, handicap, infectare cu
HIV/SIDA, apartenen sau activitate sindical , precum şi pe alte criterii
nelegate de calit ile sale profesionale, este interzis [2].
Cu referire la persoanele cu dizabilit i, eviden iem c odat cu ratificarea
Conven iei Organiza iei Na iunilor Unite privind drepturile persoanelor cu
dizabilit i [3] şi intrarea în vigoare a noii Legi a Republicii Moldova privind
incluziunea social a persoanelor cu dizabilit i, Republica Moldova îşi
reafirm aspira iile de garantare a dreptului la munc acestor categorii de
personae [4]. Conform prevederilor art.33 al legii respective, persoanele cu

130

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)