Sunteți pe pagina 1din 2

Afecțiunile globului ocular

Prezbiopia

Prezbiopia este un fenomen natural asociat cu înaintarea în vârstă, caracterizat prin


faptul că lentila ochiului - cristalinul - în mod normal moale şi flexibilă, devine tare şi mai
puţin elastică. Prezbiopia nu este un viciu de refracție (spre deosebire de miopie,
hipermetropie și astigmatism) ci constituie o problemă de acomodare a ochilor la obiectele
aflate aproape.
Cauzele prezbiopiei
O posibilă cauză se referă la consumul anumitor medicamente precum
antidepresive, antihistaminice, antipsihotice, antispasmodice și diuretice. Deși nu există o
serie de cauze pe care le putem preveni, medicii au stabilit o serie de factori de risc pentru
prezbiopie care pot determina apariția bolii chiar înainte de 40 de ani. Aceşti factori sunt :
-anemia ;diabetul ;bolile cardiovasculare ;alte probleme de vedere – de exemplu, miopia,
hipermetropie sau astigmatism ;boli autoimune (de exemplu, scleroza multiplă) ;circulație
defectuoasă la nivelul ochilor.
Simptomele prezbiopiei
Tendința de a ține obiectele la distanță mai mare de ochi (mai mare de 30 cm)
pentru a le putea vedea. Vedere încețoșată la cititul normal. Dureri de cap sau de ochi după
cititul unei carti.
După vârsta de 40 de ani apar primele semne ale prezbiopiei. Nu mai putem vedea
obiectele de aproape, în special ceasul de mână, nu mai putem citi cărțile cu font mic sau
de pe telefon.
Oamenii cu prezbiopie cred adesea că au început să aiba hipermetropie; în timp ce
ei pot citi semne de pe stradă şi pot privi filme confortabil, nu pot citi tipărituri mici, ca de
ex. cartea de telefon, sau nu pot realiza munca de aproape, ca de ex. broderia. De fapt, în
timp ce hipermetropia este cauzată de un ochi deformat, un ochi mai mic, prezbiopia este
pur şi simplu rezultatul faptului că, cristalinul devine mai puţin flexibil.
In cazul prezbiopiei, imaginile nu mai sunt focalizate pe retina, ci in spatele retinei,
acest lucru determinand o vedere neclara. Diagnosticarea acestui proces fiziologic de
“imbatranire a cristalinului” se poate face in urma unei consultatii
oftalmologice/optometrice standard in care se testeaza capacitatea ochiului de acomodare
prin schimbarea brusca a planului focusat, starea lentilelor vizuale si a muschilor
oculomotori, acuitatea vizuala, dar si determinarea dioptriei necesare.
Tratamentul prezbiopiei
Cu cât consultul oftalmologic are loc mai repede, cu atât se poate apela la lentilele
corectoare care încetinesc avansarea prezbiopiei.
În mod normal, aceasta debutează cu dioptrii mici, în jurul vârstei de 40 de ani,
crește progresiv până la 50 de ani, iar între 50 și 60 de ani dioptriile cresc tot mai puțin.
Există mai multe modalități de corectare a prezbiopiei, ochelarii de vedere, lentilele de
contact, operațiile chirurgicale sau implantul de cristalin artificial.

Ochelarii de vedere

Poate una dintre cele mai populare metode de corectare a prezbiopiei, ochelarii de vedere
sunt potriviți doar cu rețeta medicală scrisă de medicul oftalmolog.

Există mai multe tipuri de ochelari de vedere care pot corecta prezbiopia »

 ochelarii clasici de vedere care trebuie folosiți doar atunci când realizezi activități
de aproape (de exemplu, citit sau împletit)
 ochelari cu lentile bifocale – sunt potrivite pentru persoanele care aveau de dinainte
probleme cu vederea la distanță
 ochelari cu lentile trifocale – aceste lentile sunt potrivite pentru purtarea uzuală –
atât pentru vederea la distanță, vederea de aproape cât și vederea între “departe” și
“aproape »

Bibliografie:
1.John W. Hole, Jr – Human Anatomy Physiology, 1993, sixt edition, Brown Publishers,
pag 443
2.https://www.medlife.ro/articole-medicale/afectiunile-ochiului-cauze-simptome-si-
tratament.html
3.https://poise.ro/ce-este-prezbiopia/
4. https://www.academia.edu/10959618/Anatomia_si_structura_ochiului

S-ar putea să vă placă și