Volume I International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

CONDIŢIONALITĂŢI ALE PROGRESULUI TEHNICO-ŞTIINŢIFIC

ÎN DOMENIUL EXTRACTIV

Nicolae ILIAȘ, Prof. univ., dr. ing., Universitatea din Petroșani1,

Sorin RADU, Prof. univ., dr. ing., Universitatea din Petroșani2,
Iosif ANDRAS, Prof. univ., dr. ing., Universitatea din Petroșani3,
Iulian OFFENBERG, Drd. ing., Universitatea din Petroșani4,
România

Pentru asigurarea securitatii economice și naționale, mineritul extractiv de substante minerale utile trebuie sa
inregistreze un progres tehnico-economic spectaculos, dar care totodata trebuie sa tina cont de politica Uniunii
Europene privind privind protecţia mediului,libera concurenţă si energia. In acest sens in lucrare se arata ca cheia
succesului constă în transformarea ştiintei în forţă de producţie si in creşterea rolului ştiinţei in viaţa societăţii. Intrucat
in România, ca şi în multe alte ţări, lipseşte o strategie naţională privind baza de materii prime minerale, in lucrare se
prezinta masurile care trebuie sa fie luate la nivel guvernamental sau cu sprijinul Guvernului.
Cuvinte-cheie: substante minerale utile, progres tehnico economic, securitate economica, securitate energetica,
protectia mediului, tehnologii moderne, economie de piata, concurenta.
Keywords: useful minerals, technical and economic progress, economic security, energy security, environmental
protection, modern technologies, market economy, competition.

JEL Classification: F52, O13, P28, A11.

Incă din antichitate chinezii (filosoful Lao-Tzi) spuneau “Să nu vă dea Dumnezeu să trăiţi într-o epocă cu
schimbări”. Pentru a supravieţui este necesară cunoaşterea cauzelor şi a esenţei schimbărilor care au loc în lume şi a
posibilelor consecinţe mondiale şi locale. Trebuie să gândim, cum oamenii şi ţara trebuie să se adapteze la schimbările
care au loc în lume, iar aceasta prespune ca necesare stiinta, formarea si educarea morală a omului, si cu atât mai mult a
specialistului din domeniul extractiv.
In secolul XXI mineritul poate încă să stea la baza bunăstării ţării, iar pentru a putea privi în viitor este necesar să
evaluăm corect prezentul, căci, cine uită istoria riscă să o repete. Practic, a vorbi despre bunăstarea ei nu este posibil, în
condiţiile în care cunoaştem că termenele de epuizare a rezervelor exploatabile rentabil cu tehnologiile traditionale, pentru
multe substante minerale utile (s.m.u.), nu depăşeste anii 2035 ÷ 2040. Totuşi, Complexul de Materii Prime Minerale
(CMPM) al României poate, încă, să asigure securitatea economică şi naţională. Într-o exprimare mai plastică, trebuie să
ştim să pilotăm „corabia”, numită CMPM, între Scila şi Caribda dar şi să o ferim de amenințări de diferite feluri – de la
gestionare defectuoasă și devalizare până la lipsire de lucrări ştiinţifice noi.
La nivel european, industriei extractive i se atribuie atât un potenţial distorsionist pe piaţă cât şi un caracter
invaziv pentru mediu, pe întregul lanţ industrial:
˗ explorare-exploatare, prin afectarea echilibrelor geologice milenare, datorită excavării suprafeţelor şi relocării
unor volume mari de materiale,
˗ preparare, prin afectarea emisarilor, florei, faunei şi morfologiei terenurilor după depozitarea reziduurilor
miniere,
˗ utilizare, prin eliminarea în mediul natural a reziduurilor de procesare.
În aceste condiţii, industria extractivă a fost şi rămâne în continuare sub influenţa directă a deciziilor adoptate în
domeniile prioritare ale comunităţii europene, cum ar fi: protecţia mediului şi asigurarea liberei concurenţe. Fiind o
subcomponentă a industriei energetice, Daca vorbim de industria cărbunelui ca o subcomponentă a industriei energetice,
aceasta trebuie sa supuna şi deciziilor adoptate în domeniul energiei. privind protecţia mediului, libera concurenţă si
energia.
Protecţia mediului si libera concurenţă, se impun la nivel comunitar prin cadrul legal oferit de Titlul VII,
Capitolul 1, din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ce stabileşte însăşi fundamentul normelor comunitare.
În principiu Tratatul interzice ajutorul de stat, lasând doar posibilitatea unor excepţii, cum ar fi activităţile încadrate
ca Servicii de Interes Economic General (SIEG), dar numai dacă sunt dovedite că nu contravin interesului public, conform
Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de
concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat. Astfel, Regulamentul pune în aplicare normele europene în materie
de concurență stabilite de art. 101 (practici concertate care restrâng concurența) și art.102 (folosirea în mod abuziv a
unei poziții dominante) din TFUE.
Politica privind libera concurenţă s-a răsfrânt în mod direct asupra resurselor energetice, semnalul de accelerare
fiind dat la Consiliul European de la Barcelona (2002), unde s-a decis liberalizarea totală a pieţei de energie electrică
pentru consumatorii industriali şi operatorii comerciali din Europa. Astfel, începând cu anul 2004, această măsură va
influenţa decisiv politica cărbunelui, ca resursă energetică.

1ILIAȘNicolae- iliasnic@yahoo.com
2 RADU Sorin-sorin_mihai_radu@yahoo.com
3ANDRAS Iosif -iosif.andras@gmail.com
4 OFFENBERG Iulian-o2fnbrg@yahoo.com

187
“Economic growth in conditions of globalization: sustainable development models” Volume I

- Cum să asigurăm securitatea ţării?

Din această perspectivă, se afirmă două variante de abordare:
I. stilul lui Alexandru Macedon – „tăierea nodului gordian” (conform căreia important este să se desfacă nodul –
nu contează cum);
II. stilul lui Napoleon Bonaparte – „atacarea problemei” (conform căreia întâi intrăm în luptă şi apoi o să vedem).
In prezent, noi ne regăsim în situaţia II, iar cum s-a terminat aventura lui Napoleon – ne este cunoscut.
Timpurile s-au schimbat, dimensiunile producţiei deasemenea, dar, şi astăzi, pentru asiguarea securităţii şi
bunăstării ţării trebuie stabilite:
 cifre concrete privind sarcinile economice, şi
 termene clare de îndeplinire a lor.
Prognoze neconcrete si promisiuni nu-i trebuie nimanui!
Esenta conceptiei societatii postindustriale constă în transformarea ştiintei în forţă de producţie, creşterea rolului
ştiinţei in viaţa societăţii. Cu siguranta se poate spune ca drumul transformarilor radicale ale tehnologiilor de extragere a
substantelor minerale utile (s.m.u.) este unul singur:inlocuirea vechilor metode si mijloace de productie cu altele noi,
bazate pe alte principii.
Procesul de restructurare al fiecarei stiinte este foarte complex, lung si supus influentei oamenilor care se ocupa
de ea. Multitudinea de factori, contradictiile si intr-o serie de cazuri, neprevazutul in exploatarea zacamintelor de s.m.u.
pun stiinta miniera in conditii deosebite, de a da prognoze cu un caracter ipotetic. La aceasta mai trebuie adaugat limitarea
faptica a bazei ei experimentale in conditii naturale, ori fiecare zacamant se caracterizeaza printr-o suma de indicatori
diferiti.
In prezent stiinta miniera nu este conplet pregatita pentru rezolvarea problemelor, puse de viata si Revolutia
Tehnico-Ştiintifică (RTS). In cazul tehnologilor traditionale de extragere a s.m.u. nu au loc transformari calitative, a
proprietetilor fizice sau chimice ale produsului extras, intrucat acesta se extrage din subsol sub forma unei mase
fragmentate si numai prin prelucrare ulterioara produsul muncii minierului capata noi proprietati, forma , calitate, s.a.
In etapa actuala de dezvoltare a mineritului „bucata” extrasa ne revine foarte scumpa, ba mai contine o serie de
componenti care in timpul procesarii micsoreaza cantitatea de s.m.u. utila si necesita cheltueli suplimentare in procesul
de prelucrare.
De aci se poate trage concluzia ca in viitorul apropiat extragerea din subsol a multor s.m.u. sub forma de “bucata”
va fi dezavantajoasa si ca trebuie sa se faca extragerea din subsol numai a componentelor utile sau , altfel vorbind,
extragerea trebuie sa se “contopeasca”cu prelucrarea in subsol. Natural, ca efectuarea acestei transformari trebuie sa fie
insotita de schimbari calitative principial noi in productia miniera si inainte de toate trecerea, prin modernizarea
procesului de extragere si prelucrare, de la nivelul “bucata” la nivelul ion, molecula si atom.
Daca in tehnologiile de extragere a s.m.u. nu se vor produce schimbari radicale, atunci in situatia unor ritmuri
inalte de dezvoltare a industriei extractive, costul materiei prime minerale, in special in cazul luarii in calul a cheltuelilor
pentru protectia mediului inconjurator, va trebui sa creasca si in acelasi timp este posibil sa creasca puternic pericolul
unor crize locale si chiar regionale.
Astfel, astazi in minerit a aparut o situatie problema, cand necesitatile societatii cer sa se exploateze zacaminte
mai sarace si mai adanci cu respectarea obligatorie a protectiei mediului inconjurator, dar nivelul actual de dezvoltare al
tehnicii si tehnologiei nu intotdeauna permite sa se suprapuna rezolvarea problemelor aparute cu cresterea eficientei
economice a productiei. In acelas timp maturitatea actuala a stiintei miniere creaza premise pentru imbogatirea ei cu cele
mai noi realzari ale stiintelor fundamentale, pe baza carora mineritul sa poata sa paseasca abrupt , adica sa realizeaze o
rupere de ritm in baza tehnica a industriei miniere.
Punctul de plecare al progresului in fortele de productie poate fi numai instrumentul (unealta) muncii.
Conditia Progresului Tehnico-Ştiintific (PTS) in industria extractivă – schimbarea principiului de actiune a uneltei
asupra obiectului muncii, calea pentru transformarea radicala a tehnologiilor de extragere a s.m.u., este schimbarea
vechilor metode si a mijloacelor tehnice ale productiei miniere cu cele moderne, bazate pe principii complet noi. PTS
trebuie sa atinga toata diversitatea uneltelor de productie ale tehnologiei de extragere si prelucrare, intrucat schimbarea
lor intr-o operatie tehnologica, de exemplu abatarea (taierea), in cazul pastrarii principiului de lucru a celorlate operatii
din aval, nu v-a putea revolutiona fortele de productie. Adica PTS in fortele de productie trebuie sa se manifeste ca progres
tehnic, unde pierderea potentialului unor forme de miscare cere trecerea la altele, care poseda un potential tehnologic
inalt.
La baza stiintei miniere sta invatatura despre zacamintele mineralele utile, care in afara stiintelor din domeniul
geologic, fizic si chimic nu se poate dezvolta. Dupa mai multi autori, PTS in sfera productiei miniere este strans legat de
dezvoltarea geotehnologiei fizico-chimice. Exista toate premizele sa se presupuna ca in viitor tehnologia masinista in
minerit va fi inlocuita cu cea mai inalta forma de industrializare a productiei-tehnologia de extragere fara oameni.
Ca model al tehnologiei fara masini avem procesele geologice naturale de formare a zacamintelor. A gasi procedee
de realizarea a lor in sens invers este o sarcina a generatiei viitoare de ingineri minieri. Minerii au multe idei minunate,
care necesita o elaborare stiintifica si practica.. Astfel pana in prezent nu este rezolvata problema cresterii radicale a
extragerii din zacaminte a petrolului , nu sunt gasite metode eficiente de extragere a bitumului, a gazului hidrat, a sisturilor.
În România, ca şi în multe alte ţări, lipseşte o strategie naţională privind baza de materii prime minerale. Realizarea
unei prognoze pe termen lung, în condiţile noastre, nu se poate face decât la nivel Guvernamental sau cu sprijinul lui.

188
Volume I International Conference on Theoretical and Applied Economic Practices

Pentru aceasta ar trebui să se stabilească:

 prognoza de dezvoltare a CMPM, intre care prognoza scenariilor defavorabile;
 nevoile mondiale de diferite materii prime minerale;
 influenta CMPM asupra mediului inconjurator;
 deficitul de resurse minerale primare, intre care si de apa;
 efectuarea unui control economic al intreprinderilor miniere;
 asigurarea cu informatii privind realizarile mondiale;
 promovarea noilor tehnologii ca forţă principală de evoluţie a CMPM.
La nivel european, industriei extractive i se atribuie atât un potenţial distorsionist pe piaţă cât şi un caracter invaziv
pentru mediu, pe întregul lanţ industrial, prin:
- explorare-exploatare, cu afectarea echilibrelor geologice milenare, datorită excavării suprafeţelor şi relocării
unor volume mari de materiale,
- preparare, cu afectarea emisarilor, florei, faunei şi morfologiei terenurilor după depozitarea reziduurilor miniere,
- utilizare, cu eliminarea în mediul natural a reziduurilor de procesare.
În aceste condiţii, industria extractivă naţională a fost şi rămâne în continuare sub influenţa directă a deciziilor
adoptate în domeniile prioritare ale comunităţii europene, cum ar fi: protecţia mediului şi asigurarea liberei concurenţe.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Arens, V. J., Ivanov, V.B., Poluektov, P.P.- Reenergetica: Analiz, prognozi, tehnicheskie predlojenia. Moscva, 2008.
2. Arens, V. J.- Tvorchestvo v nauke. Moskva, 2007.
3. Chiril,G., Iliaş,N., Radu,S.M., Gruneanțu, I., - Environmental protection and opportunities for harnessing Jiu Valley's
hard coal energetic potential. First International Conference on Moldavian risks - from global to local scale 16-19
may 2012, Bacau, România.
4. Gaf Deac I.I.- A new View on Technologies Based on Natural Resources Complementary to Technologies Based on
Informatics and Informational Resources,- International interdisciplinary Conference, Ministry Of Education and
Research, North University of Baia Mare, College of Nyiregyhaza, Hungary, 6th Edition, Baia Mare- România.
5. Ilias,N., Buse,F., Radu, S.M., Andras,I., s.a..- Dezvoltarea durabila a companiilor miniere carbonifere în condiţiile
actuale ale economiei de piaţă. FOREN-2014, 22-26 iunie 2014 Bucuresti.
6. Ilias,N., Offenberg, I., Rosioru, I., Serafinceanu, A., Tesleanu, G.- Carbunele - o abordare ecologica/ Coal – An
ecological approach. FOREN 12-16 iunie 2016, Costinesti.

189