Mass-Media

Articol principal: Mass media în Republica Moldova.

Vezi și: Listă de canale de televiziune în limba română, Listă de ziare din Republica
Moldova și Cinematografia în Republica Moldova.
Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin
transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană.[177] Prima televiziune, TV Moldova 1, și-a început
emisia pe 30 aprilie 1958.
Mass-media din Republica Moldova s-a dezvoltat în perioada post-sovietică. După declararea
independenței, situația pieței media din Moldova era dezastruoasă atunci. Presa moldovenească era
constituită numai din televiziunea națională (moștenită de la URSS), alte 2 canale ale societății
naționale de radiodifuziune, mai multe posturi de radio, precum și câteva ziare. Situația s-a schimbat
însă, în bine, începând cu mijlocul anilor 90' când se lansau primele televiziuni private. Astăzi piața
media este dominată de posturi de televiziune regionale cât și de canale cu difuzare în limba
română și mai ales în rusă.
Conform unor documente semnate la Geneva în 2006, Moldova își pune ca scop să treacă complet
la televiziunea digitală, suspendând toate semnalele în analog pe tot teritoriul țării după noaptea zilei
de 17 iunie 2015, asigurând populația țării cu echipamente corespunzătoare de recepție. [178]

Mâncare și băutură

Vin moldovenesc

Articole principale: Bucătăria moldovenească și Vin moldovenesc.

Bucătăria moldovenească este similară cu cea din vecinătate, a României și a fost influențată de
elemente de bucătărie rusă, turcă și ucraineană. Principalele feluri de mâncare includ carne de vită,
carne de porc, cartofi, varză și o varietate de cereale. Băuturile alcoolice populare sunt divine
(brandy din Moldova), bere și vin local.

Muzică

Zdob și Zdub participă la Concursul Muzical Eurovision 2011.

Printre cei mai proeminenți compozitori ai Republicii Moldova sunt Gavriil Musicescu, Ștefan

Neaga și Eugen Doga.
Vezi și: Republica Moldova la Concursul Muzical Eurovision.
În domeniul muzicii pop, Moldova a prezentat trupa O-Zone, care a devenit proeminentă în 2003, cu
melodia lor „Dragostea Din Tei”, care a trecut prin mai multe noutăți notabile. Moldova participă
la Concursul Muzical Eurovision din 2005. O altă trupă populară din Moldova este Zdob și Zdub care
a reprezentat țara la Concursul Muzical Eurovision 2005, atunci sau plasat pe locul 6.
În mai 2007, Natalia Barbu a reprezentat Moldova la Helsinki la Concursul Muzical Eurovision 2007,
cu intrarea sa „Fight”. Natalia a intrat în finală cu o marjă foarte mică. A ocupat locul 10 cu 109 de
puncte. Apoi, Zdob și Zdub au reprezentat din nou Moldova în Concursul Muzical Eurovision 2011,
amplasînduse pe locul 12.
SunStroke Project cu Olia Tira a reprezentat țara la Concursul Muzical Eurovision 2010 cu melodia
„Run Away”. Performanțele lor au câștigat notorietatea internațională datorită dansului lui Serghei
Stepanov, saxofonistul trupei. El a fost denumit în mod corespunzător „Epic Sax Guy”. Proiectul
SunStroke a apărut din nou în intrarea Eurovision „Hey Mama”, care a ajuns pe locul al treilea în
anul 2017.[179]
Printre cei mai proeminenți muzicieni clasici din Moldova se numără Maria Bieșu, una dintre cele
mai importante soprane din lume și câștigătorul concursului internațional japonez; pianistul Mark
Zeltser, câștigătorul concursului național URSS, concursul Margueritte Long din Paris și concursul
Busoni din Bolzano, Italia.

Tradiții

Mărțișorul se poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii

Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc
(medieval și pre-modern) Moldova, populată preponderent de moldoveni (români), dar și de
diverse etnii precum ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruși, evrei, germani, cehi etc. Aici s-au păstrat multe
tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu
elemente comune popoarelor creștine din estul Europei.
Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam de elemente caracteristice
calendarului agricol, păstoresc, religios și civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un
permanent izvor de bunavoință, căldură și ospitalitate.
Oaspeții Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un șir de evenimente culturale: concerte
(„Mărțișor”, „Cireșar”, „Invită Maria Bieșu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade și manifestări de masa de
Ziua Independenței, „Limba Noastră”, hramurile orașelor și satelor etc. Zilele roadei sunt marcate în
orasele și satele noastre prin iarmaroace tradiționale. În timpul acestor evenimente turiștii străini pot
cunoaște îndeaproape folclorul, costumele tradiționale, piesele de artizanat, etc.
Apar multe tradiții cu caracter familiar: cumetriile, nunțile, petrecerile etc., care în sate s-au
transformat în adevărate spectacole cu mulți oaspeti și daruri. Tradiționale în Moldova sunt
șezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari și dansuri. În mare parte, sărbătorile din Republica
Moldova și cele din România, sunt identice.