Sunteți pe pagina 1din 162

Biletul nr. 1 Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse [...

] au putut stabili un numr de 160 (o sut aizeci) de termeni romneti care sunt de origine geto-dac. Acesti termeni privesc o arie foarte larg, ncepnd cu corpul omenesc (buz, ceaf, grumaz, gu), cu familia (biat, copil, prunc, zestre), cu locuina (vatr, ctun), cu ndeletnicirile agricole, pstoreti, viticole i piscicole (mazre, arin; baci, mnz, strung, arc, urd, zar; butuc, curpen, strugure; balt, gard), cu mediul fizic (mgur, mal), cu flora (brad, bunget, butuc, codru, copac, curpen, mugure, strugure), cu fauna (balaur, barz, mistre, rnz, oprl, viezure), cu diferite aciuni (a rbda, a speria, a zburda) etc. Desigur, numrul acestor termeni va spori prin cercetri ulterioare; ele ne vor arta de asemenea i alte aspecte ale motenirii lingvistice; de pe acum se consider ns c aparin acestei moteniri sufixele att de frecvente i de caracteristic romneti: - esc, - ete (omenesc, criesc, brbtete, trupete). Ni s-au pstrat de la daco-gei i cteva nume de ape: n primul rnd Dunrea, care deriv dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava, al crei nume se regsete n oraul dacic Berzobis; Someul: o inscripie latin din inuturile udate de acest ru vorbete de Samus; este sigur c romanii au pstrat vechiul nume, autohton. Acelai lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, i cu Tisa. (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Este text de specialitate din domeniul istoriei Cine comunica? Constantin si Dinu Giurescu (tata si fiu ambii istorici) din ipostaza de istoric, si, respectiv, profesor de istorie Tipul de discurs - text nonfictional, informativ. Discursul este nonfictional - predomina cuvinte cu sens denotativ din sfera de referinta: corpul omenesc, familie, moteniri lingvistice romneti. sufixele Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple..Prima propozitie poate fi considerata un argument initial in logica discursului: Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse [...] au putut stabili un numr de 160 (o sut aizeci) de termeni romneti care sunt de origine geto-dac. Urmatoarele propozitii demonstreaza prin exemple ipoteza initiala. Exemplele recurg la termenii romanesti de origine geto-daca. Ultima propozitie este o concluzie a ideii despre cu originea geto-daca: Ni s-au pstrat de la dacogei i cteva nume de ape: n primul rnd Dunrea, care deriv dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeul din .. Sfera de utilizare:Domeniul istoriei si criticii literare. Emitator-Receptor-Mesaj Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Prin titlu se adreseaza in special tinerilor. Efectul mesajului Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Functia mesajului (scop) Concentrata pe un subiect precis: legatura dintre termenii romanesti si originea geto-dac. Mesajul are si functie educativa Incarcatura emotionala a mesajului Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.

5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ ( limba, termeni, originea lor.) f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 2. Idei identificate: Expunerea regulilor de formare a cuvintelor romanesti derivate prin sufixare :omenesc,... Elemente obiective Identifica domeniile unde s-au pastrat cuvinte dacice si domenii unde s-au imprumutat cele latinesti. Elemente subiective, desi scrie"romanesti" nu ale noastre se simte simpatia folosind superlativele : "arie foarte larga" si nu scrie punctul de vedere contrar. Argumente: autorul expune o serie mare de cuvinte din acelasi camp semantic (ex al corpului omenesc , al casei..). El da exemple de cuvinte folosite chiar in perioade stravechi folosind izvoarele istorice Contraargumente nu exista. Identificarea unor structuri : logice cu exemple multe, clasificari Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita si demonstratia. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu multe enumeratii 3. Opinii personale argumentate Foloseste mult enumeratia ceea ce este bine pentru argumentare dar si puncte de suspensie ceea ce lasa loc de completari. Despre atitudinea autorului este mai mult obiectiva (din cauza bogatei argumentatii) dar si subiectiva din cauza apartenentei autorului la categoria studiata (desi nu se include si zice romanesti nu ale noastre) si nu aduce contraargumente, puncte de vedere ale altor cercetatori straini. Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate. Argumentatia privind originea geto-dacica si latina a limbii si de continuitate a poporului roman este inca utila si buna pentru a ne aseza unde ne este locul ca popor si limba. Biletul nr. 2 Primul paradox al domeniului romn se refer la poziia sa n spaiul cultural european. Geografia i istoria au plasat Romnia ntre Europa central, Europa rsritean i Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare slav i ungar. Aceasta a dus la apariia a ceea ce eu voi numi paradoxul apartenenei. [...] Spaiul romn s-a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite i, asemeni oricrui spaiu de frontier, i le-a apropiat, difereniindu-se n acelai timp de fiecare din ele. [...] Diverse schimburi i influene s-au ncruciat pe teritoriul romnesc, uneori amestecndu-se, alteori anulndu-se reciproc i, adeseori, fiind absorbite n profunzimea pmntului, dar nici una dintre ele nu a reuit s se impun ntr-un mod att de hotrtor nct orice diferen s fie tears i Romnia s se integreze ntr-una din zonele vecine. Romnii i-au creat propria lor cultur, acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare zon vecin, minim care fcea posibil contactul cu

aceasta i care a servit, n acelai timp, tocmai pentru a o diferenia de celelalte zone vecine. Datorit unei asemenea arte au reuit ei s echilibreze caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase influene. (Sorin Alexandrescu, Paradoxul romnesc) Stil stiintific !! 1.Autor, titlu Titlul sugereaza ca fragmentul este din sfera stiintifica, specialitatea istorie. 2.Tipul de discurs - text nonfictional, informativ. Discursul este nonfictional - predominantei cuvintelor cu sens denotativ : paradox, istorie, cultural, european, geografia, latinitate,apartenenta, pamant, cultura, arte, .. .El formuleaza argumente referitoare la paradoxul roman.Primul enunt poate fi considerat un argument:. Urmatorul enunt are un caracter explicativ Ultimul enunt - o concluzie a ideii despre cultura si caracterul domandit de romani 3. Sfera de utilizare: Discursul stiintific in domeniul istoriei si criticii literare. 4. Emitator-Receptor-Mesaj Emitatorul este specializat in domeniul istoriei. Ideea rezulta din titlu. Receptorul poate fi specializat sau nespecializat Efectului mesajului Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia data.. Scopul mesajului este de informare concentrata Ce? -paradoxul roman, Cum? -ca tablou al romanilor cultura si caracter. Are functie educativa Incarcatura emotionala a mesajului Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea este tipica textului stiintific.. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: din punct de vedere gramatical si lexical textul este corect alcatuit. b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta ( cuvinte la sens propriu stiintifice) c. Obiectivitate: se refera strict la o problema demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul este usor de inteles atat de specialisti, cat si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minima specializare. e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ ( istorie, cultural, geografia, latinitate, cultura, arte, caracter etc.) f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor. 1.Cine comunica? Sorin Alexandrescu - ziarist si istoric Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman, si fost exilat in Olanda Cu ce intentie? Ne explica de ce nu putem sa abandonam trecutul si influentele lui In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca. Ce comunica? Studii privind experienta culturala romaneasca. Cum (in ce forma)? Carte. Unde si cand comunica? Bucuresti anii 1990. Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman. Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca. 2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine.

Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Interfereaza stiintele:geografia, ligvistica, istoria si arta. Nu scrie tara noastra ci Romania. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicat emotional (desi vorbeste la persoana III ), folosind metaforele "insula de latinitate", "mare slava" , "absorbite in profunzimea pamintului, " Argumente : Asezarea geografica, Diverse schimburi si influente Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura, acceptand un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina, Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are un caracter aproape matematic. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate. Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic Despre atitudinea autorului Este critica. Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multe influente culturale , religioase iar poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa poata relationa cu vecinii sai. Biletul nr. 3 Am artat mai nainte c nu poate fi vorba de dispariia populaiei autohtone, daco-gete, ca urmare a rzboaielor, aa cum afirm unii istorici strini, plecnd de la idei preconcepute i urmrind scopuri politice, nu tiinifice. Raionamentul, interesat, al acestor istorici, e urmtorul: din moment ce populaia Daciei, dup rzboi, s-a alctuit din coloniti strini, venii din alt parte, n-a fost prea greu ca urmaii acestor coloniti s prseasc Dacia, la ordinul mpratului Aurelian. Raionamentul pleac ns de la o premis fals. Cci, chiar dac am admite, prin imposibil, c toi brbaii au pierit n lupte sau au fost luai prizonieri n realitate o seam dintre daci s-au supus romanilor la nceputul celui de al doilea rzboi, aa cum ne arat scenele de pe Columna Traian au rmas totui femeile lor i copiii, deci circa trei sferturi din populaia iniial, din autrohtoni. La acetia se adaug colonitii venii, cum spune un izvor antic, din toate prile imperiului roman (ex toto orbe romano) atrai de bogiile Daciei. Au venit coloniti din provinciile vecine Daciei, adic din Moesia, la sud de Dunre, din Illyiricum, deci vestul Peninsulei Balcanice, din Panonia (unde e Ungaria de azi), din Noricum (unde e Austria), dar i din provincii mai ndeprtate, i anume din Galia, din Spania, din Asia Mic, din nordul Africii, din Siria; ni s-au pstrat numeroase inscripii care atest faptul. n afar de aceti coloniti vorbind latina popular, s-au aezat n Dacia veteranii, adic soldaii romani eliberai care-i avuseser aici garnizoana i care, de obicei, erau cstorii cu localnice daco-gete. Dar din Italia n-au venit coloniti? Se pare c prea puini. Pe vremea lui Traian, Italia nu mai avea un excedent nsemnat de populaie pe care s-l trimit peste hotare. De aceea, mpratul fixase ca norm s nu mai ntrebuineze n scopuri de colonizare populaia Italiei.

(Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi) Biletul nr. 3 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ (la sensul propriu nu figurat) din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Sorin Alexandrescu - ziarist si istoric Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman, si fost exilat in Olanda Cu ce intentie? Ne explica de ce nu putem sa abandonam trecutul si influentele lui In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca. Ce comunica? Studii privind experienta culturala romaneasca. Cum (in ce forma)? Carte. Unde si cand comunica? Bucuresti anii 1990. Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman. Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca. 2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Interfereaza stiintele:geografia, ligvistica, istoria si arta. Nu scrie tara noastra ci Romania. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicat emotional (desi vorbeste la persoana III ), folosind metaforele "insula de latinitate", "mare slava" , "absorbite in profunzimea pamintului, " Argumente : Asezarea geografica, Diverse schimburi si influente Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura, acceptand un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina, Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are un caracter aproape matematic. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate. Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic Despre atitudinea autorului Este critica.

Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multe influente culturale , religioase iar poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa poata relationa cu vecinii sai. Biletul nr. 4 Etnogeneza romnilor apare astfel ca avnd trei componente fundamentale: substratul geto-dac; stratul roman; adstratul slav. Limba romn este o limb latin, structura gramatical i cea mai mare parte a fondului principal de cuvinte (60%) fiind de origine latin. Formarea poporului romn a urmat aceleai faze ca i etnogeneza italienilor, francezilor, spaniolilor i portughezilor. i n cazul acestor popoare se ntlnesc cele trei componente de baz, substrat, strat i adstrat. Astfel, de exemplu, la francezi, substratul este celto-gallic, stratul roman, iar adstratul germanic (numele nsui al poporului vine de la neamul germanic al francilor). Aportul slav are o pondere nsemnat n lexicul limbii romne, dar el nu a afectat caracterul latin al acesteia. Sugestiv n aceast privin este statistica privind vocabularul poeziilor lui Mihai Eminescu, poetul nostru naional: din cele 3607 de cuvinte 46,60% sunt de origine latin i au o frecven de 83%, pe cnd cuvintele de origine slav, reprezentnd 18,81%, au o frecven de 6,93%. Al. Rosetti). Odat cu ncheierea etnogenezei romnilor, n secolele VIII IX, apar i primele meniuni n sursele externe despre romni. n aceste izvoare, ei sunt denumii vlahi, valahi, volohi, blachi, variante al unui termen care, dup ce a desemnat un trib celt, a fost folosit de vechii germani pentru a-i numi pe romani i galii romanizai i a sfrit prin a fi folosit pentru a-i numi pe locuitorii Peninsulei Italice. Din lumea german, el a trecut apoi n cea slav, pentru a-i desemna pe romanici, iar de aici la bizantini, i de la ei n alte zone etnico-culturale. (Florin Constantiniu, O istorie sincer a poporului romn) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Florin Constantiniu istoric romn, membru corespondent (din 1999) al Academiei Romne, cercettor tiinific principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica prin comparatii cu alte popoare formarea limbii noastre. In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga formarea si utilizarea limbii.

Ce comunica? Studii statistici privind proportia cuvintelor latine folosite de Eminescu. Cum (in ce forma)? Fraze lungi structurate logic Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originea si originalitatea poporului roman. Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca. 2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Nu scrie etnogeneza noastra ci Etnogeneza romanilor... Elemente subiective : Totusi se observa ca este total obiectiv si nu se observa ca ar fi implicat emotional. Argumente : Asezarea geografica, Diverse schimburi si influente Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura, acceptand un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina, Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are un caracter aproape matematic. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate. Tehnici narative Respecta legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmite emotii inutile sau inlacarari daunatoare discursului. Deci argumentatia este total stiintifica. Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multe influente culturale , religioase iar poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa poata relationa cu vecinii sai. Biletul nr. 5 nvaii care scriu istoria popoarelor sunt de dou feluri: unii, care din copilrie i pn la btrnee au trit tot ntre cri, iar alii, care au trit i viaa cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, ureniile i frumuseile ei, cunoscnd n carne i oase oameni vii de toate felurile. Istoria scris de nvaii crilor e foarte bogat i meteugit n nirarea faptelor omeneti i mai ntotdeauna crede c poate da frfric i fr ndoire de sine pricinile i urmrile acestor fapte, aa c avem rspunsuri limpezi la toate ntrebrile ce trebuie s le punem atunci cnd privim tainica ntreesere a patimilor i gndurilor omeneti, singuratice ori de-ale mulimilor, alctuind vlmugul istoriei popoarelor. Dimpotriv, nvaii care, alturea de cri, cunosc i viaa cea de toate zilele, se tem s dea prea repede rspunsuri asupra legturii i pricinilor faptelor omeneti; de multe ori ei mrturisesc neputina lor de a lmuri de ce s-a ntmplat cutare rzboi ori s-a ivit cutare mare meter de icoane frumoase i de case mree, ori de biserici cu totul noi fa de cele de dinainte, i se mulumesc numai s spun cum a fost, i nu i de ce a fost aa i nu altfel. i ei fac astfel, pentru c viaa nu e aa de limpede cum se arat n cri de fiecare om, dup mintea lui, ci e amar de ncurcat i neateptat cum e i ciocnirea dintre minile nenumrate i cu totul strine una de alta, ale oamenilor care alctuiesc mpreun, cu sau fr voia lor, satele, oraele, rile, mpriile, breslele lumii acesteia.

(Vasile Prvan, nceputurile vieii romane la gurile Dunrii) Biletul nr. 5 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple.Cititorul specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. formuleaz argumente referitoare la modul n care poate fi interpretat istoria veche. Fragmentul clasifica tipuri de scriere a istoriei: ..nvaii care scriu istoria popoarelor sunt de dou feluri: unii, care din copilrie i pan la btrnee au trit tot ntre cri, iar alii, care au trit i viaa cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, ureniile i frumuseile ei, cunoscnd n came i oase oameni vii de toate felurile. Urmtoarele propozitii sunt explicative. Ele enumera insusirile fiecrui tip de cititor: care interpreteaz istoria numai prin intermediul altor lecturi i cel care coreleaz viaa cu textele citite. Ultimul enun este despre acel cititor care coreleaz viaa cu textele citite. Concluzia :autorul este un cititor care coreleaz viaa cu textele citite. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ istorie, popor, cri-, via: istorie, popor, cri-, via f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Vasile Prvan, a fost un important istoric i cel mai mare arheolog romn. Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica rolulinvatatilor care scriu istoria si pentru a-i clasifica . Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga faptele simple din istoria oamenilor. Ce comunica? nceputurile vieii romane la gurile Dunrii Cum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei. Din ce cauza? Doreste sa demonstreze legaturile si pricinile faptelor omenesti. Cu ce scop? De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca. 2 Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Nu scrie etnogeneza noastra ci Etnogeneza romanilor... Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv implicarea emotionala este tradata de folosirea metaforelor si epitetelor (caracteristice in special stilului beletristic). Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor. Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura, acceptand un minim de elemente comune cu fiecare zona vecina, Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Frazele sunt foarte lungi si mai foloseste si metafora:ciocnirea dintre minile nenumrate i epitetul : cu totul strine Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii.

Tehnici informative studii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentar vast, valoros i util. Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic, si cu multe enumeratii. Tehnici narative Respecta legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, si obsesia pentru detalii. Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmite emotii inutile sau inflacarari daunatoare discursului. Deci argumentatia este total stiintifica. Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitate si influente, autorul isi foloseste talentele de arheolog. Biletul nr. 6 Producia agricol a Daciei se desfcea pe piaa intern i, conform legii romane, dijmele de grne cuvenite mpratului din inuturi deprtate de porturile maritime trebuiau consumate pe loc, n provincie, de ctre armat i administraia imperial, interzicndu-se exportul lor. Roma se aproviziona cu grne numai din Egipt, Africa i Sicilia. Exportul vitelor era, n schimb, una din principalele bogii ale Daciei romane. Paulin de Nolla, scriitor cretin, spune c principala bogie a inuturilor dunrene erau n Antichitate vitele. Vechile puni ale regilor daci trec n stpnirea mpratului i sunt arendate unor bogtai romani care dispuneau de uriae turme de oi i de vite mari. Astfel, pe baza muncii unei rnimi libere, s-a dezvoltat economia Daciei n veacul II i urmarea a fost ntrirea oraelor. Lucru unic n Imperiu, dup un veac de la cucerire, Dacia are cinci orae, colonii cu drept italic, scoase de sub jurisdicia guvernatorului, crmuindu-se singure dup dreptul roman. S-au creat i 11 orae noi, municipii i colonii (de grad superor celor dinti n privina autonomiei). Ptrunderea bogtailor romani n Dacia are ca urmare ridicarea oraelor noi cu canalizare, case de piatr, monumente publice, palate, amfiteatre, bi portice etc., ntr-o ar locuit pn de curnd de triburi barabare. Orenii bogai, n parte orientali, sirieni, egipteni i alii, i investeau banii n numeroase ntreprinderi din Dacia, ca de pild Quintus Aetius Aelianus, cavaler roman, ngrijitor al drumurilor imperiale, reprezentant pentru averile private ale mpratului n Maroc, Belgia i Germania, procurator al mpratului n Dacia Apulensis, vice-preedinte al consiliului municipal din Sarmisegetuza (anul 238). Un alt bogta, Quintilian, era preot i primar al coloniei Sarmisegetuza, consilier municipal la Apulum, patron al municipiului Porolissum i alii la fel, protectori ai breslelor, arendai ai punelor i salinelor, precum i ai oficiilor de vnzare ale produselor imperiale din Dacia. (P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romneti) Biletul nr. 6 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.

b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : Exportul vitelor.. f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? P. P. Panaitescu cel mai mare istoric al culturii vechi romanesti In 1923 lector de limba romana la Universitatea din Craiova. Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica rolulinvatatilor care scriu istoria si pentru a-i clasifica . Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga faptele simple din istoria oamenilor. Ce comunica? , Introducere la istoria culturii romneti Cum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei.: Producia agricol a Daciei.. dijmele de grne cuvenite mpratului.. Exportul vitelor Ptrunderea bogtailor romani n Dacia.. patron al municipiului Porolissum i alii la fel, protectori ai breslelor, arendai ai punelor i salinelor Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele straine asupra poporului nostru. Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din viata, cultura si gandirea romaneasca. 2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv. Foarte putin, se oserva compatimirea poporului asuprit de clasele conducatoare. Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor. Contraargumente NU Nu face referire la ce mai au istorisit si alte surse Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Frazele nu sunt foarte lungi Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. Tehnici informative studii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentar vast, valoros i util. Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic, si cu multe enumeratii. Tehnici narative Respecta cronologia faptelor. Nu intrerupe firul naratiuniipentru note si comentarii. Respecta legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, si obsesia pentru detalii. Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmite emotii sau inflacarari daunatoare discursului. Deci argumentatia este total stiintifica. Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitate si influente, autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie.

Biletul nr. 7 Se pune ntrebarea, de ce romanii, n timpul crizei economice din veacul al III-lea, au sacrificat numai provincia Dacia, retrgnd autoritile, pe orenii bogai i n

parte, temporar i legiunile, pe cnd celelalte provincii din Europa ale Imperiului au mai rmas n starea lor dinainte, timp de mai multe secole? Dacia fusese ultima provincie cucerit de Imperiu n Europa i a fost prima prsit pentru c organizarea ei economic, bazat pe orae i pe economia de schimb n cadrul Imperiului nu era deplin consolidat. Nu ncape ndoial c retragerea legiunilor i a reprezentanilor stpnirii centrale a fost precedat de o retragere a oamenilor de afaceri, a stpnilor de sclavi, de mine de aur i a negustorilor. Plecarea celor bogai, odat cu ruina economic, a fcut ca provincia s nu mai aib pre pentru Imperiu. Dacia a fost sacrificat pentru c valoarea ei nu mai nsemna prea mult n organismul economic al Imperiului condus de o oligarhie oreneasc. Dispariia inscripiilor pomenind de binefaceri acordate de bogtai pentru ridicarea templelor, bilor, pentru sprijinirea colegiilor de meseriai i a operelor de interes public, ncepnd cu mijlocul secolului III, sunt semne sigure ale acestei retrageri, creia i-a urmat aceea a oficialitii. Istoricii n-au observat pn acum prioritatea retragerii reprezentanilor vieii economice fa de aceea a autoritilor de stat i au crezut c orenii avui au urmat legiunile. Distincia ntre momentele celor dou retrageri are o mare importan; ea arat c prsirea Daciei are la baz un fenomen economic i nu unul militar politic. (P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romneti) Biletul nr. 7 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : fenomen economic ,Dispariia inscripiilor .. f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? P. P. Panaitescu cel mai mare istoric al culturii vechi romanesti In 1923 lector de limba romana la Universitatea din Craiova. Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica precum ca retragerea legiunilor romane nu a lasat pustie Dacia.. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga fapte mai complicatedin istoria noastra. Ce comunica? Introducere la istoria culturii romneti Cum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei Dispariia inscripiilor pomenind de binefaceri acordate de bogtai pentru ridicarea templelor, bilor, pentru sprijinirea colegiilor de meseriai ... Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele straine asupra poporului nostru. Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din viata, cultura si gandirea romaneasca.

2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata (din cauza trecerii timpului si a faptului ca nu a trait in perioada despre care relateaza) faptele se vad mai bine, si in ansamblul lor. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv. Foarte putin, se oserva compatimirea poporului asuprit de clasele conducatoare. Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor. Contraargumente NU Nu face referire la ce mai au istorisit si alte surse istorice. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Frazele nu sunt foarte lungi Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea demonstratiei si masivitatea documentarii. Tehnici informative Foloseste explicatia :fenomen economic i nu unul militar politic Face studii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentar vast, valoros i util. Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic, si cu multe enumeratii. Tehnici narative Respecta cronologia faptelor. Nu intrerupe firul naratiuniipentru note si comentarii. Respecta legaturile de cauzalitate. Interogatia retorica : Se pune ntrebarea, de ce romanii, n timpul crizei economice din veacul al III-lea, au sacrificat numai provincia Dacia, retrgnd autoritile, pe orenii bogai .. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, si obsesia pentru detalii. Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmite emotii puternice. Deci argumentatia este total stiintifica. Reuseste sa redea atmosfera epocii prin referirea la aspectele vietii cotidiene. Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitate si influente, autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie. Biletul nr. 8 Problema esenial pentru Grigore Ureche este nendoielnic aceea de a-i scrie cronica n romnete. n secolul XVII, romna se afl fa de slavon n acelai raport n care s-au aflat fa de latin romana rustica, adic italiana comun, n duecento, theodiscus sau germana popular cu ncepere din secolul VIII sau le roman, franceza popular, n secolul IX. A scrie n limba vulgar i nu n aceea cult nu reprezint pentru cronicar doar o inovaie, cu imense consecine de ordin practic [...], ci i o mare dificultate n sine. A scrie cel dinti n limba n care vorbesc de cnd lumea ai ti i tu nsui nseamn a trece un prag important. Trebuiau create o sintax i o topic specific scripturale, precum i reglat un vocabular care nu se poate rezuma la acela religios (singurul avnd, dup Coresi, tradiie scris), pretinznd termeni administrativi, juridici, militari care nu sunt prezeni neaprat n vorbire, dar existau incipient n actele de cancelarie i n scrisorile oficiale. n sfrit, procedeele nsei cerute de stilul istoriografic nu au precedente romneti la jumtatea secolului XVII. Aeznd alturi portretul lui Hanibal din Titus Livius i acela al lui tefan cel Mare din Ureche, Pompiliu Constantinescu a atras atenia asupra mprumutrii de ctre cronicar att a canoanelor retorice clasice, ct i a unor elemente concrete de psihologie (vrstor de snge nevinovat, nelene, la rzboaie meter). (Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii romne, I) Biletul nr. 8 Stilul este stiintific !!

Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Nicolae Manolescu, academician, critic literar, editorialist, profesor universitar, eseist, istoric literar i politician romn. Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric literar roman Cu ce intentie? Studierea problemelor literaturii romne n context european, definirea personalitii originale a literaturii naionale, studierea individualitilor creatoare din ntreg spaiul literar i cultural romnesc (Republica Moldova, Romnia, alte ri).In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca. Ce comunica? Istoria critic a literaturii romne. Cum (in ce forma)? Stil direct. Oralitate data de folosirea adresarii directe catre cititor : A scrie cel dinti n limba n care vorbesc de cnd lumea ai ti i tu nsui nseamn a trece un prag important.. Unde si cand comunica? Bucuresti 2002. A lucrat la aceasta carte 20 de ani.. Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman. Cu ce scop? Politic. Cultural : cunoaterea evoluiei literaturii naionale; operele principale ale celor mai reprezentativi scriitori; epocile i curentele literare, evoluia i succesiunea lor, principalele genuri i specii literare, stilurile i particularitile limbajului artistic, elementele de baz ale poeticii i stilisticii literare, ale versificaiei i artei dramatice; lucrrile de referin n domeniu; stadiul actual al cercetrilor tiinifice (reflectat n bibliografia de specialitate).. 2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva. Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Interfereaza stiintele:geografia, ligvistica, istoria si arta. Nu scrie tara noastra ci Romania. Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicat emotional Argumente: istoriografia naionala n Moldova. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are caracter exact. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea demonstratiei Tehnici informative, din: tradiii, legende, cronici, cronicari, letopisee, literatur religioas, cronici versificate. Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate. Tehnici narative respecta legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic

Despre atitudinea autorului : Este critica obiectiva. Critica alturarea portretului lui Hanibal din Titus Livius cu acela al lui tefan cel Mare din Ureche folosita de cronicari. Deasemeni folosirea canoanelor retorice clasice, ct i a unor elemente de psihologie (vrstor de snge nevinovat) Optiunea personala : Sunt de aceeasi parere cu autorul: un vocabular nu se poate rezuma la acela religios. Vocabularul elementar al unei limbi are nevoie de termeni administrativi, juridici, militari .. In restul cartii sale, autorii romni, scriitorii contemporani sunt studiati mai amplu decat in alte lucrari din domeniu. . Biletul nr. 9

Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, s-i druiasc, dup aceste cumplite vremi anilor notri, cnduva i mai slobode veacuri, ntru care, pe lng alte trebi, s aibi vreme i cu cetitul crilor a face iscusit zbav, c nu ieste alta i mai frumoas, i mai de folos n toat viiaa omului zbav dectu cetitul crilor. Cu cetitul crilor cunoatem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laud i facem pentru toate ale lui ctr noi bunti, cu cetitul pentru grealele noastre milostiv l aflm. Din Scriptur nelegem minunate i vecinice fapte puterii lui, facem fericit viiaa, agonisim nemuritoriu nume. Sngur Mntuitoriul nostru, Domnul i Dumnezeu Hristos, ne nva, zicndu: adec: Cercai Scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii notri ne nva cu, acele trecute vremi s pricepem cele viitoare. Citete cu sntate aceast a noastr cu dragoste osteneal. De toate fericii i daruri de la Dumnezeu voitoriu, Miron Costin, care am fost logoft mare n Moldova. (Miron Costin, Opere alese. Letopiseul rii Moldovei. De neamul moldovenilor) Stilul operei lui Miron Costin este literar: principalul mijloc artistic fiind cel aforistic. Cronicarul nu apeleaza la stilul stiintific, cum ar fi cerut materialul istoric tratat , ci la stilul literar, impacand cerintele istorice cu cele literare. Stil este beletristic Este o bogatie de cuvinte (toate tipurile sunt permise ) Arhaisme semantice (exista si azi dar cu alt inteles): agonisim nemuritoriu nume Arhaisme sintactice: ..cu dragoste osteneal - inversiune Arhaisme lexicale : logoft Arhaisme gramaticale : ieste Arhaisme fonetice: cetitul ; viiaa Sinonime -cu functie conotativa CONOTAIE pluralitatea de sensuri Cuvinte la sens figurat (metafore) 1.Cine comunica? Miron Costin, a fost un cronicar romn, unul dintre primii scriitori i istoriografi din literatura romn Din ce perspectiva, din ipostaza de cronicar. Cu ce intentie? De a povesti evenimente traite. In ce context ? Stapanirea Otomana Cui comunica? Urmasilor care studiaza limba romana.

Ce comunica? argumente privind originea geto-dacica a limbii romane si a continuitatii ei, si combinarea cu elemente latinesti. Cum (in ce forma)? In stil retoric religios Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare. Cu ce scop? Istoric, religios, politic, literar. 2. Idei identificate : atotputernicia lui Dumnezeu Elemente obiective Referirea la Scriptura. Elemente subiective: : vorbire directa catre cititor cu invocatii retorice Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, s-i druiasc,.. Argumente: izvoarele religioase: Scriptura Contraargumente nu are. Identificarea unor structuri : Structura din final este un autoportret ce se obisnuia in finalurile scrieirilor vechi. Tehnici argumentative Foloseste expozitia . Tehnici informative Autorul foloseste multi termeni religiosi Tehnici descriptive stilul arhaic cu epitete numeroase pentru a descrie fapte reale :cumplite vremi ; milostiv ; minunate si vecinice fapte In final, dupa moda vremii sale isi face un autoportret (ca o semnatura a celui ce a scris dar se si autocaracterizeaza nu zice doar Al d-vs ... ca astzi) 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Foloseste mult enumeratia , are un stil greoi folosind multe arhaisme Despre atitudinea autorului este mai mult subiectiva (din cauza epitetelor laudative la adresa istoriei si a propriului popor) Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate. Sunt de acord cu afirmatia autorului ca Scriptura :ne nva cu, acele trecute vremi s pricepem cele viitoare. Biletul nr. 10 Fost-au acestu tefan vod om nu mare de sttu, mnios i de grabu vrstoriu de snge nevinovat; de multe ori la ospee omorea fr judeu. Amintrilea era om ntreg la fire, neleneu, i lucrul su l tiia a-l acoperi i unde nu gndiiai, acolo l aflai. La lucruri de rzboaie meter, unde era nevoie nsui s vrea, ca vzndu-l ai si, s nu s ndrptieaze i pentru aceia raru rzboiu de nu biruia. i unde biruia alii, nu perdea ndejdea, c tiindu-s czut jos, s rdica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dup moartea lui i ficiorul su, Bogdan vod, urma lui luas, de lucruri vitejeti, cum s tmpl din pom bun, road bun iase. Iar pre tefan vod l-au ngropat ara cu mult jale i plngere n mnstire n Putna, care era zidit de dnsul. Atta jale era, de plngea toi ca dup un printe al su, c cunotiia toi c s-au scpatu de mult bine i de mult aparatur. Ce dup moartea lui, pn astzi i zicu sveti tefan vod, nu pentru sufletu, ce iaste n mna lui Dumnezeu, c el nc au fostu om cu pcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici dup aceia l-au ajunsu. (Grigore Ureche, Letopiseul rii Moldovei) .................................................... Cronicarul nu apeleaza la stilul stiintific, cum ar fi cerut materialul istoric tratat , ci la stilul literar (beletristic), combinand cerintele istorice cu cele literare. Grigore Ureche nu compileaza date si texte, ci impune un punct de vedere original si patriotic. Urmareste succesiunea domnilor, destinele, gloria si vicisitudinile prin care a trecut un popor,

Stil beletristic -cuvinte la sens figurat (metafore) : nici dup aceia l-au ajunsu. ; , sufletu, ce iaste n mna lui Dumnezeu.. - bogatie de cuvinte toate tipurile sunt permise arhaisme semantice: aparatur = aparare ; arhaisme gramaticale : neleneu, ; arhaisme fonetice: s ndrptieaze ; Amintrilea= altminteri, altfel ; niminea= nimeni ; raru rzboiu Arhaisme sintactice: Fost-au acestu; Arhaisme lexicale : vod - utilizare de sinonime -cu functie conotativa : tiindu-s czut jos (la figurat, din context ne dam seama) CONOTAIE pluralitatea de sensuri diferite de sensul propriu pe care un cuvnt le capt datorit contextului n care apare. 1.Cine comunica? Grigore Ureche, a fost primul cronicar moldovean de seam, a crui oper a ajuns pn la noi. Din ce perspectiva, din ipostaza de a fi primul cronicar moldovean si purttor de solii la Poarta Otoman, Cu ce intentie? De a povesti momente importante traite. In ce context ? Stapanirea Otomana Cui comunica? Urmasilor care studiaza istoria romana. Ce comunica? Caracterizarea lui Stefan Cel Mare Cum (in ce forma)? In stil retoric religios noutate pentru vremurile respective i vechi pentru noi Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare. Cu ce scop? Istoric, religios, politic, literar. 2. Idei identificate : atotputernicia lui Dumnezeu Elemente obiective Portretizarea lui Stefan Cel Mare In spirit tiinific i religios Elemente subiective: Se observa clar afinitatea ( respectul si admiratia) fata de domnitor exprimate direct si amplificate: carile niminea din domni, nici mai nainte, nici dup aceia l-au ajunsu. Argumente: izvoarele religioase: a semnelor divine, de ptundere psihologic i de moralitate preoeasc. Identificarea unor structuri : Structura din final este un portret ce se obisnuia in finalurile scrieirilor vechi. Tehnici argumentative Foloseste expozitia . Tehnici informative Autorul foloseste multi termeni religiosi Tehnici descriptive stilul arhaic cu epitete numeroase pentru a descrie fapte reale la ospee omorrea fr judeu. arhaism = judecata Multe epitete : lucruri vitejeti, cum s tmpl din pom bun, road bun iase. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Foloseste mult enumeratia , are un stil greoi folosind multe arhaisme Despre atitudinea autorului este mai mult subiectiva (din cauza epitetelor si comparatiei absolute cu toti domnitorii) Optiunea personala : Grigore Ureche inaugureaza in scrisul sau naturaletea (spontaneitatea). Biletul nr. 11

nflorirea, cu totul remarcabil, a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o adpostesc secolul al XVII-lea i primele decenii ale veacului urmtor, att n Moldova, ct i n ara Romneasc, nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Nivelul, diversitatea, varietatea modalitilor de abordare demonstreaz c produsele literare ale acestei epoci de vrf sunt fireti mpliniri ale unor preocupri ce se definesc prin durat i constan. Secolul al XVI-lea n cultura romneasc este dominat dup prerea noastr de un acut sentiment al istoriei (indiciu peremptoriu al instalrii i nchegrii contiinei naionale), care i anim, la fel de intens, pe oamenii politici, ca i pe crturari. ntoarcerea ctre propriul trecut, consolidarea legturilor cu naintaii i punerea n valoarea a tradiiilor naionale (toate semne ale perenitii, ale unei permanene contientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenen a prezentului la un curs comun al istoriei. [] (Dan Horia Mazilu, Marii cronicari ai secolului al XVII-lea) Biletul nr. 11 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile gramaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica: varietatea modalitilor de abordare demonstreaz c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific.: fenomen conjunctural. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles usor si de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : anim f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Dan Horia Mazilu, autor de exegeze despre creativitatea naionala i monografii i sinteze despre proza oratoric n literatura romn veche. Din ce perspectiva? De istoric si istoric literar Cu ce intentie? De a demonstra originile nemului si formareacontiinei naionale Cui comunica? Urmasilor si tuturor celor care studiaza istoria romana. Ce comunica? Despre Marii cronicari ai secolului al XVII-lea Cum (in ce forma)? Logic prin determinarea cauzelor si modalitatilor de a determina propria istorie a neamului pentru a nu mai repeta greseli trecute. Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare. Cu ce scop? Istoric, religios, politic, literar. 2. Idei identificate : Elemente obiective :Lasa loc de contraargumente : dup prerea noastr Elemente subiective: Foloseste superlative nflorirea, cu totul remarcabil, a scrierilor Argumente: Formareacontiinei naionale , prin consolidarea legturilor cu naintaii i punerea n valoarea a tradiiilor naionale Identificarea unor structuri : Frazele au multe explicatii despartite prin virgule Tehnici argumentative Foloseste demonstratia pentru a arata nivelul, diversitatea, varietatea modalitilor de abordare a istoriei a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o adpostesc secolul al XVII-lea Tehnici informative impresionant erudiie i valoare tiinific.

3. Opinii personale argumentate Despre un aspect El studiaza (toate semne ale perenitii, ale unei permanene contientizate) Despre atitudinea autorului : patriotica militanta Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate. Cred ca a reusit sa demonstreze inexistenta frontierei istorie literar-istorie

Biletul nr. 12 Dimitrie Cantemir este contiina cea mai cuprinztoare i mai adnc din toat cultura i literatura noastr de pn la jumtatea veacului al XVIII-lea. A fost comparat cu Lorenzo dei Medici, cu Leibniz i cu Voltaire. Spre el, spre opera lui, converg ca ntr-un summum toate liniile de for ale spiritualitii romneti: aciunea politic i militar, ca efort colectiv n vederea scuturrii jugului otoman secular i pentru ctigarea autonomiei statale depline; istoria, ca argument n favoarea dreptului de a exista i de a se afirma al poporului nostru ntre celelalte popoare ale lumii; tiina, ca semn i treapt superioar a luminrii minii, la nceputul unui secol care avea s cultive raiunea mai presus de orice; literatura, ca manifestare plenar a limbii naionale, n cel puin o capodoper, dinuind pesteveacuri i uimind nc prin nebnuitele-i frumusei de art a cuvntului: Istoria ieroglific. Cu Dimitrie Cantemir, personalitatea cea mai puternic i scriitorul cel mai prolific i mai cuprinztor de largi orizonturi din ntreaga noastr literatur veche, se ncheie o epoc. Opera lui sintetizeaz, n mare, patru secole i mai bine de manifestare a culturii romneti, deschiznd totodat largi orizonturi perioadei urmtoare, aceea a secolului luminilor i a micrii cunoscut sub numele de coala ardelean. (Ion Rotaru, Literatura romn veche) Biletul nr. 12 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Criticul, istoricul literar si profesorul Ion Rotaru, autorul celei mai importante Istorii a literaturii romne de dup anii 1941, Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman Cu ce intentie? De a explica cum este tiina, ca semn i treapt superioar a luminrii minii. Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga limba si istoria romanilor.

Ce comunica? Despre Literatura romn veche si dreptul de a exista suveran si independendent al poporului nostru. In ce context ? Stapanirea Otomana asupra poporului roman Cum (in ce forma)? Foloseste si metafore toate liniile de for care intaresc adevarul stiintific. Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare. Cu ce scop? Politic. Cultural de a demonstra rolul limbii: literatura, ca manifestare plenar a limbii naionale 2. Idei identificate Incadreaza pe marele nostru carturar in acel secol care avea s cultive raiunea mai presus de orice Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant fara metafore). Elemente subiective Vorbeste la timpul prezent despre carturar desi el murise la momentul scrierii cartii : Dimitrie Cantemir este contiina cea mai cuprinztoare i mai adnc Foloseste multe superlative personalitatea cea mai puternic i scriitorul cel mai prolific. Argumente : Autorul foloseste istoria ca argument. spre opera lui, converg ca ntr-un summum toate liniile de for ale spiritualitii. Identificarea unor structuri nebnuitele-i frumusei de art a cuvntului: inversiune (aseaza adjectivul inaintea substantivului) pentru a da importanta cuvenita limbii in unitatea neamului. Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Face trimiteri la alte surse ale istoriei pentru a-l caracteriza pe Cantemir : A fost comparat cu Lorenzo dei Medici, cu Leibniz i cu Voltaire. Tehnici informative studii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentar vast, valoros i util. Tehnici descriptive Fraze lungi inteligibile structurate logic, propozitiile in fraza sunt despartite prin ; . Tehnici narative Respecta cronologia faptelor. Respecta legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se observa eruditia, si meticulozitate in detalii. Despre atitudinea autorului Stilul stiintific presarat cu epitete si o singura metafora si tonul obiectiv Nu transmite emotii sau inflacarari daunatoare discursului. Deci argumentatia este total stiintifica. Optiunea personala In argumentatia dreptului la existenta a poporului nostru ca entitate de sine statatoare cu originalitate si influente, autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie. i critic literar, realizeaz culegeri de cronici, note de lectur i concentrate consideraii teoretice, dezbateri incitante, scrise ntr-un stil alert, despre 'subliteratur', 'critica de omisiune', 'text', 'literalitate', 'lectur', 'realitate', 'pedagogia romanului' Biletul nr. 13 Iluminismul este ieirea omului din starea de minorat de care el nsui s-a fcut vinovat. Minoratul nseamn neputina de a se servi de propriul su intelect fr a fi condus de altcineva. Acest minorat provine din vina noastr, dac motivul su nu este o deficien a intelectului, ci lipsa de hotrre i curaj n a face uz de el fr conducerea altuia. Sapere aude! S ai curaj n folosirea propriului tu intelect! este deci deviza iluminismului... Cci iluminismul nu necesit altceva dect libertatea, i anume cea mai puin duntoare din tot ce poate fi numit libertate: folosirea n mod public, n toate

privinele, a raiunii. Acum ns aud din toate prile Nu discutai!. Ofierul spune : Nu discutai, ci exersai !, Consilierul de finane : Nu discutai, ci pltii!, Clericul : Nu discutai, ci credei!. Doar un singur stpn n lume spune: Discutai ct putei i despre orice, dar fii asculttori!. n aceste cazuri este vorba de o ngrdire a libertii. Dar ce fel de ngrdire poate mpiedica iluminismul? i care, dimpotriv, l poate face s nainteze? Eu rspund: folosirea public a raiunii trebuie s fie ntotdeauna liber; numai astfel se poate realiza luminarea oamenilor; folosirea privat a raiunii poate fi ns ngrdit, fr s mpiedice astfel prea mult progresul ilumismului. (Romul Munteanu, Iluminismul, II) Biletul nr. 13 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? Romul Munteanu, profesor de literatur comparat, critic istoric i teoretician literar, i editor romn. Din ce perspectiv,ipostaz, critic istoric Cu ce intenie? emanciparea oamenilor prin cultura, stiinta : libertate: folosirea n mod public, n toate privinele, a raiunii. In ce context ? postbelic Cui comunic? Tuturor romanilor Ce comunic? Iluminismul- Idei despre independenta prin curajul de a lua decizii proprii :Minoratul nseamn neputina de a se servi de propriul su intelect Cum (n ce form)? consideraii teoretice, dezbatere incitanta Din ce cauz? Pentru a demonstra ca filosofia teoretica din epoca luminilor este dublata de filosifia practica cu caracter social-politic. Cu ce scop? Pentru a dezbate probleme de drept natural 2. Idei identificate suveranitatea popoarelor, egalitatea indivizilor sau modul de guvernare. Elemente obiective Elemente subiective, Acest minorat provine din vina noastr, se include in subiectul tratat Argumente cazuri .... de o ngrdire a libertii : la Politie, Finante, Biserica Identificarea unor structuri foloseste structuri repetititive. In cele doua paragrafe intalnim deviza iluministilor: folosirea propriului tu intelect! Tehnici argumentative retorice Tehnici informative 3. Opinii personale argumentate

Despre un aspect Sunt de acord si oserv ca ganditorul iluminist se configureaza ca un spirit militant preocupat de viata Despre atitudinea autorului -militanta Opiunea personala Ma raliez la cele spuse si cerute pentru ca sunt conditii de supravietuire. Biletul nr. 14 n zorile lumii moderne, originea se bucura de un prestigiu aproape magic. A avea o origine bine stabilit nsemna, de fapt, a te prevala de o origine nobil. Suntem urmaii Romei! repetau cu mndrie intelectualii romni din veacul al XVIIIlea i al XIX-lea. Contiina descendenei latine era nsoit la ei de un fel de participare mistic la mreia Romei.[...] La nceputul veacului al XIX-lea, mirajul originii nobile strnete n toat Europa central i de sud-est o adevrat pasiune pentru istoria naional, mai ales pentru fazele mai vechi ale acestei istorii. Un popor fr istorie (adic: fr documente istorice sau fr istoriografie) e ca i cum n-ar fi! ntlnim aceast anxietate n toate istoriografiile naionale ale Europei Centrale i Orientale.O asemenea pasiune era, desigur, consecina deteptrii naionalitilor n aceast parte a Europei i ea s-a transformat foarte curnd ntr-un instrument de propagand i de lupt politic. Dar dorina de a dovedi originea nobil i antichitatea poporului su domina ntr-aa msur sud-estul european nct, n afar de cteva excepii, toate istoriografiile respective s-au cantonat n istoria naional i au ajuns n cele din urm la un provincialism cultural. (Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, cap.IX, Supravieuiri i camuflaje ale miturilor, Miturile lumii moderne) Biletul nr. 14 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? (Mircea Eliade scriitor, filozof i istoric al religiilor, profesor la Universitatea din Chicago Din ce perspectiv,ipostaz de filozof i istoric al religiilor Cu ce intenie? antipolitica In ce context ? postbelic Cui comunic? Tuturor Ce comunic? Aspecte ale mitului, opera sa este fresc a problemelor existeniale n epoca pe care a trit-o. Promoveaza libertatea religioas, literatura fantastic Cum (n ce form)? consideraii teoretice, dezbatere incitanta

Din ce cauz? Pentru a accenta asupra conceptului de spaiu i timp sacru Cu ce scop? Antiistoriografic , antipolitic. A arata ca omul este n cutarea propriilor sale fore ascunse. Critica toate istoriografiile respective s-au cantonat n istoria naional i au ajuns n cele din urm la un provincialism cultural. 2. Idei identificate lumea considerat ca "orizontul" unui anume grup religios. a te prevala de o origine nobil. Elemente obiective : Gaseste anxietate n toate istoriografiile naionale ale Europei Centrale i Orientale si instrument de propagand i de lupt politic.. Elemente subiective, nu se observa in text. Este detasat desi se poate deduce simpatia pentru apartenenta la neamul romanesc (cu origine nobila nu din cauza latinitatii) Argumente : Releva cauzele pentru a intelege efectele :O asemenea pasiune era, desigur, consecina deteptrii naionalitilor Identificarea unor structuri Extrapoleaza de la o situatie particulara a unui popor la generalizarea continentala. Tehnici argumentative Putem recunoaste ca a studiat Logica : citateaza din intelectualii romni din veacul al XVIII- care ziceau Suntem urmaii Romei! subtil ironic ii combate . Punctele de suspensie lasa loc acestei completari ironice subantelese si din paragraful urmator mirajul originii nobile strnete n toat Europa Tehnici informative are o bogata documentare multe surse de informare obiective 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Autorul face fresc a problemelor existeniale Despre atitudinea autorului -militanta pentru intelegerea sacrului din noi Opiunea personala Este un autor de factur enciclopedic, promoveaza valorile spirituale, este un adevarat autor mitic Biletul nr. 15 Pe cnd uitasem c suntem romni i c avem i noi o limb, pe cnd ne lipsea i cri i tipografie; pe cnd toat lumea se aruncase n dansii ca babele n cei i motani, cci la coala public se nva numai grecete; cnd, n sfrit, literatura romn era la darea sufletului, civa boieri, ruginii n romnism, neputndu-se deprinde cu frumoasele ziceri, edeau triti i jleau perderea limbii. [...] Tot ns mai rmsese o coal pre care aceti buni btrni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi, coal unde se nva nc romnete, aproape de Iai, n monastirea Socola. Tatl meu era unul din romnii acetia. ntr-o zi, viind de la coal, l-am gsit cu o mare carte dinainte. - Ceteti-mi, mi zise, o via d-a sfinilor din cartea aceasta. - Iart-m, printe, eu nu pot ceti romnete. - Cum! apoi dar ce nvei tu? - Elinete, am rspuns punindu-m. - Poate s fie frumoase acele ce spui tu, zise tatl meu, dar e ruine s nu tii limba ta! Mne vei veni cu mine la Socola, unde este examen. Voi vorbi pentru tine cu dasclul, care e un om prenvat. [...] - Boieri i cucoane, zicea el, am avut cinste a arta c limba noastr, pre care toi socot c o tiu, dar nime nu o tie cumsecade, nu este fr gramatic, fr sintaxis i fr ortografie. [...] Ce fceam eu n vremea aceasta? Eu rmsesem ncremenit, cu ochii holbai, cu

gura cscat, cci nu nelegeam nimic, eu care m ineam c tiu ceva! [...] Am alergat la biblioteca tatlui meu, care era ntr-o lad mare, purure deschis, n coridor; i lund Istoria romnilor de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisit, n puine ceasuri am nvat a ceti. (Costache Negruzzi, Amintiri de junee, Cum am nvat romnete) ....................................................................................................................................... Stilul colocvial direct (adresare directa) - in relatii de familie , prietenie - incalcarea canoanelor limbii literare - regionalisme si cuvinte din argoul local - diminutive , augumentative - verbe la imperativ, substantive la vocativ - simplitate, naturalete 1.Cine comunica? Constantin (Costache) Negruzzi - publicist, traductor, poet, dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei istorice romneti ; a fost si om politic i scriitor romn in perioada paoptist; membru n Divanul domnesc i apoi, sub domnia lui Cuza, director al departamentului finanelor, deputat i epitrop. Din ce perspectiva? Omului politic care se vede cum era cand era tanar Cu ce intentie? protest indirect la adresa boierilor din timpul su.. Cui comunica? Contemporanilor si urmasilor sai. Ce comunica? Despre sine ca nu stia citi decat - Elinete, . Vorbele tatalui sau : - ... e ruine s nu tii limba ta! concluzioneaza ideea din text. Cum (in ce forma)? Sub forma de schia literatur memorialistic Din ce cauza? De a putea citi Istoria romnilor de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisit Cu ce scop? Social cultural si politic De a demonstra necesitatea oficializarii limbii vorbite de popor. 2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine (dupa trecerea timpului). Elemente obiective : Se autoironizeaza(deci este obiectiv): - Elinete, am rspuns punindu-m. Elemente subiective : Are stil direct (oralitatea stilului) de adresare si scrie despre sine in principal: rmsesem ncremenit, cu ochii holbai, Mult sentimentalism edeau triti i jleau perderea limbii: edeau triti i jleau perderea limbii. Argumente : Pentru a putea citi :o via d-a sfinilor din cartea acea Tehnici argumentative foloseste domonstratia necesitatii de a sti citi in limba materna. Tehnici informative directe prin dialog si indirecte prin trimiteri la gandirea bartanilor : rmsese o coal pre care aceti buni btrni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi, coal unde se nva nc romnete, aproape de Iai, n monastirea Socola. Tehnici descriptive Epitete pentru portrete psihologice ale batranilorruginiti si tristi Tehnici narative Foloseste dialogul , comparatii ca babele n cei, epitete ruginii n romnism, deci stilul este beletristic si colocvial 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se observa eruditia, jovialitatea si detalii ale vietii sociale. Despre atitudinea autorului - critic si autocritica Optiunea personala: sunt aici prezente ironia i umorul, vorbire n sentine i aforisme ca la clasici. Biletul nr. 16

Cnd am nceput a nelege cele ce se petrec n lume, intrase de curnd n cursul timpului un secol nou, secolul al XIX-lea, secol mare i luminos ntre toate, menit a schimba faa lucrurilor pe pmnt, de la apus la rsrit; secol care a adus cu dnsul o civilizaiune cu totul i cu totul nou, nebnuit i nevisat de timpii anteriori; civilizaiune ieit din descoperirile tiinifice datorite geniului omenesc, care a dat rurilor, mrilor i oceanelor vapoarele, a nzestrat continentele cu drumuri-de-fier, a luminat pmntul cu gaz i cu scnteia electric, ne-a druit telegrafia, telefonia i fotografia; prin mecanic i prin chimie a transformat toate artele i miestriile, a nsutit i nmiit produciunea i a rdicat pe om din robie i din apsare la egalitate i libertate; a vzut renscnd ca din cenue state nou ca Grecia, ca Belgia, Romnia, Serbia i Bulgaria.[...] Pe la anul 1821 tunul ncetase d-a rsuna n Europa; el i produsese efectul: deteptase naionalitile, una cte una, din amoreala n care erau czute de secoli, i Romnia scpa din ghearele fanarioilor. [...] Boierii ncepuse a se zice romni, a vorbi i a scrie romnete [...]. coli romneti de nvmnt secundar se deschisese n Sfntu Sava i n Trisfetitele, i mai muli tineri erau trimii s studieze n Frana, n Germania i n Italia, destinai ca, la ntoarcerea lor n ar, s predea tiinele nalte: filozofia, dreptul, matematicile, tiinele naturale i fizice n limba romn. (Ion Ghica, Scrisori ctre Vasile Alecsandri) Stilul colocvial dar si stiintific epistolar = corespondenta literara - consta in schimbul de scrisori dintre doua personalitati culturale(dar si stiintific) - in relatii de, prietenie - simplitate, naturalete 1.Cine comunica? (Ion Ghica - academician, autor, diplomat, matematician, om politic i pedagog romn, prim-ministru al Romniei de dou ori, ntre 1866 i 1871, preedintele Academiei Romne Din ce perspectiva? Din ipostaza istoric dar si ca prieten de o via cu Alecsandri In ce context ? Revolutia pasoptista si micarea anti-dinastic Cui comunica? Lui Vasile Alecsandri si celor care vor sa inteleaga secolul care a adus cu dnsul o civilizaiune cu totul i cu totul nou Ce comunica? problemele romneti: tineri erau trimii s studieze n Frana, n Germania Cum (in ce forma)? De memoririi si monografie a spatiului cultural social si stiintific european si romanesc Unde si cand comunica? scrise la Londra Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman. Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si invatamantul romaneasc. 2. Idei identificate O stare a societii romneti care disprea repede si se transforma influentata. Elemente obiective : Interfereaza stiintele: prin mecanic i prin chimie a transformat toate artele i miestriile, Elemente subiective : Scrie la persoana I despre sine in primul rand: Cnd am nceput a nelege cele ce se petrec n lume Argumente : Studiaza relatia cauza efect. Cauza: tunul ncetase d-a rsuna n Europa ; efect: deteptase naionalitile ; Romnia scpa din ghearele fanarioilor ; civilizaiune ieit din descoperirile tiinifice Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor de urmarit Tehnici argumentative Enumeratii multiple de argumente logice despartite prin virgule .Prin punctele de suspensie arata ca ar putea spune mai multe in acel domeniu, dar pentru ca este scrisa

sub forma de scrisoare forma redactarii este eseistica si pentru a nu pierde vederea de ansamblu asupra lucrurilor. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive enumeratii multiple: telegrafia, telefonia i fotografia descriind vechea stare a societii romneti Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic. In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate si cronologic. Despre atitudinea autorului Este obiectiva. Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. A fost primul care a susinut apariia unei industrii i al unui comer naional. Biletul nr. 17 n 1806, am ntlnit nc multe femei purtnd mbrcmintea oriental, trind n case fr mobile i cu brbai geloi nevoie mare. ns revoluia care s-a petrecutatunci la Iai, apoi la Bucureti i n provincie, a fost pe ct de rapid pe tot att de complet: dup un an, toate femeile din Moldova i din ara Romneasc au luat portul european. De pretutindeni, au sosit, n cele dou capitale, negustori de mode, croitorese de la Viena i de la Paris Curnd s-a vzut i mobil, ceva mai veche, adus de la Viena cu mare cheltuial. Trsurile care, mai nainte, artau ca nite birje vechi din Viena, au fost nlocuite cu trsuri i caleti elegante. Casele s-au umplut de servitori strini, de buctari francezi i, prin saloane i iatacuri, nu s-a mai vorbit dect franuzete. [...] Civa tineri au nceput s poarte frac; ns btrnii i brbaii cu slujbe i-au purtat mai departe barba i anteriul lung pn la glezne. [] Moda apusean accentueaz, la aceste doamne, gustul pentru lux mai mult dect la brbaii lor. [] La brbai, schimbarea este ntr-adevr mai nceat. i, mai ales, li se ntmpl s se ntoarc la ce fusese altdat. [] Femeile ns, de mult vreme, se mbrac toate europenete Se tie bine c femeile sunt ntotdeauna primele care pesc pe calea civilizaiei (Neagu Djuvara, ntre Orient i Occident, capitolul Boierii) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

1.Cine comunica? (Neagu Djuvara istoric, diplomat i filolog romn. liceniat n litere la Sorbona (istorie, 1937) i doctor n drept (Paris, 1940). Din ce perspectiva? istoric Cu ce intentie? De a reda atmosfera de epoca in detalii In ce context ? n 1806 perioada fanariota. Cui comunica? posteritatii Ce comunica? gustul pentru lux mai mult dect la brbaii lor. [] moda epocii Cum (in ce forma)? monografie a spatiului cultural si mai ales social monden romanesc Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele din societate:. croitorese de la Viena i de la Paris Cu ce scop? Social 2. Idei identificate O stare a societii romneti care disprea repede si se transforma influentata. Elemente obiective: scrie la persoana III : Curnd s-a vzut i mobil, ceva mai veche, adus de la Viena cu mare cheltuial. Elemente subiective : Se observa o usoara ironie subanteleasa si prin punctele de suspensie: nu s-a mai vorbit dect franuzete. [...] Despre barbati : brbai geloi nevoie mare. Argumente : Studiaza relatia cauza efect. Cauza: revoluia Efect moda Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor de urmarit Tehnici argumentative Propozitii scurte.. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, si spiritul sintetic. Cncentreaza multe aspecte ordonate Despre atitudinea autorului Este critica Optiunea personala Nu degeaba in 2005 a primit Marele Premiu al Diplomatiei Romane pentru intreaga activitate dedicata istoriei diplomatiei si istoriei romanilor Biletul nr. 18 n istorie, nu exist miracole, ci, din cnd n cnd, ntmplri minunate; exist, cteodat, n viaa popoarelor clipe privilegiate cnd, ntr-o singur generaie, destinul adun mai multe schimbri dect n cteva veacuri de toropeal. Aa s-a ntmplat la noi, cu brbaii nscui, s spunem, ntre 1800 i 1830, i pe care-i putem numi generaia de la 1848. Erau doar o mn de oameni, ns luptau ca mnai de o credin nermurit n destinele rii lor. Au zvrlit ca pe nite vechituri, obiceiurile, instituiile, pn i vocabularul, impuse de o putere strin. Au sorbit cu nesa din izvoarele culturii apusene; au adoptat instituii noi, au nnoit limba, au creat pe de-a-ntregul o literatur de valoare universal, au nceput n linite, un proces democratic, ntr-un ritm nemaicunoscut de vreo alt ar din Europa; au fixat, pentru generaii, cu ndrzneal i realism, marile obiective politice ale neamului i au determinat Europa s in seama de ele. Ei au fcut toate acestea. Au fcut chiar mai mult: au furit Romnia. (Neagu Djuvara, ntre Orient i Occident. rile romne la nceputul epocii moderne) Stilul este stiintific !!

Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? (Neagu Djuvara istoric, diplomat i filolog romn. liceniat n litere la Sorbona (istorie, 1937) i doctor n drept (Paris, 1940). Din ce perspectiva? istoric Cu ce intentie? De a reda atmosfera de epoca in detalii In ce context ? n 1806 perioada fanariota. Cui comunica? posteritatii Ce comunica? gustul pentru lux mai mult dect la brbaii lor. [] moda epocii Cum (in ce forma)? monografie a spatiului cultural si mai ales social monden romanesc Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele din societate Cu ce scop? Social 2. Idei identificate O stare a societii romneti care disprea repede si se transforma influentata. Elemente obiective: scrie la persoana III Aa s-a ntmplat la noi.. Elemente subiective : Vorbind incluzandu-se pe sine :... la noi. Argumente Au zvrlit ca pe nite vechituri, obiceiurile, instituiile, pn i vocabularul, impuse de o putere strin. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor de urmarit Tehnici argumentative Fraze cu propozitii scurte, despartite prin ; si incep cu verbe Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive Foloseste comparatii : ca pe nite vechituri si epitete putine: ntmplri minunate; Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, si spiritul sintetic. Cncentreaza multe aspecte ordonate Despre atitudinea autorului Este critica Optiunea personala Nu degeaba in 2005 a primit Marele Premiu al Diplomatiei Romane pentru intreaga activitate dedicata istoriei diplomatiei si istoriei romanilor Biletul nr. 19 Primul merit cultural esenial al paoptitilor este contiina imensului gol istoric pe care sunt chemai s-l elimine. Ideea obsedant, exprimat adesea cu accente mesianice, este a nceputului absolut i n toate domeniile. Romnii au trebuina

astzi s se ntemeieze afirma, n spirit i stil de manifest, N. Blcescu (1845). Lumineaz-te i vei fi! reprezint aceeai lozinc a nceputului n toate direciile. O autogenez prin cultur a fiinei naionale. i, tot n acest sens, al nceputului cu orice pre, total radical i fr inhibiii, trebuie citit i ndemnul lui Heliade-Rdulescu: Scriei, biei, numai scriei.[...] Este evident c paoptitii nu dispuneau dect de o singur metod imediat i practic de recuperare a ntrzierii culturale. De a umple golul istoric i de a ncepe construirea unei culturi romne moderne nc inexistent: sincronizarea rapid i pe scara cea mai larg. n primul rnd, prin imitaii, adaptri, compilaii, traduceri. Pn n 1848, dat simbolic, se constat o adevrat invazie de traduceri n toate domeniile.... Acum se pun i bazele primelor biblioteci de traduceri din literatura universal. Heliade-Rdulescu lanseaz nc din 1829 un astfel de proiect: Dinbiblioteca romneasc. Are n vedere i o Colecie de autori clasici (1836). Reia dup un proiect francez contemporan, al lui A. Aim Martin (Plan dune bibliotheque universelle, 1837) un vast i practic irealizabil catalog romnesc al unei Biblioteci universale (1846). Ideea plutea n aer. Obseda i pe altii. Aceasta voin i utopie a totalitii, inspirat de obsesia i pasiunea nceputului absolut, reprezint un enorm salt calitativ. O frenetic deschidere, urmat de o integrare i asumare, fr precedent la noi, a culturii universale. Pentru contiina spiritual romneasc reprezint o iniiativ i o experien unic, de mari proporii. O adevarat premier absolut. (Adrian Marino, Actualitatea ideologiei pasoptiste) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? (Adrian Marino, asistent la catedra de Istoria Literaturii Romne, Din ce perspectiva? Din ipostaza de profesor sicritic istoric literar Cu ce intentie? Ne explica ce merit cultural esenial al paoptitilor este contiina imensului gol istoric In ce context ? interbelic Cui comunica? studentilor Ce comunica? Necesitatea din 1848 a nceputului absolut i n toate domeniile. Cum (in ce forma)? Dizertatie Din ce cauza? Doreste sa demonstreze devenirea si problemele poporului roman. Cu ce scop? Didactic De a identifica masurile necesare devenirii : sincronizarea rapid. 2. Idei identificate O stare a societii romneti care disprea repede si se transforma influentata. Elemente obiective Scrie despre pasoptisti

Elemente subiective : Pn n 1848, dat simbolic, se constat o adevrat invazie de traduceri n toate domeniile.. Folosind cuvantul invazie se poate observa sentimentul national impotriva traducerilor...invadatoare. Argumente : O frenetic deschidere, urmat de o integrare i asumare Dupa caze sunt aratate imediat efectele. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Are si propozitii foarte scurte: Ideea plutea n aer. Obseda i pe altii. Tehnici argumentative Are multe citate. Enumeratii multiple de argumente logice .Prin punctele de suspensie arata ca ar putea spune mai multe in acel domeniu. Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive enumeratii multiple: imitaii, adaptri, compilaii, traduceri. Tehnici narative Se observa talentul didactic si critic : Ideea obsedant, exprimat adesea cu accente mesianice, este a nceputului absolut i n toate domeniile. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic. In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate si cronologic. Despre atitudinea autorului Este obiectiva, rezultata din studiu amanuntit. Optiunea personala .Se descopera o cunoastere amanuntita a contiinei spirituale romnesti. La concluzia din final subscriu si eu :constiinta spirituala romaneasca este unica. Biletul nr. 20 Una dintre caracteristicile cele mai pregnante ale generaiei paoptiste de crturari i scriitori a fost angajarea lor pe multiple i variate planuri, n tot ceea ce a reprezentat fenomen i eveniment crucial n destinul poporului lor. De la politic (mai nti ca purttori de idei noi, apoi ca participani la revoluie i la lupta pentru unire, n sfrit ca demnitari ai statului romn modern: Koglniceanu prim-ministru, Alecsandri i Ghica ambasadori, ca s dm numai exemplele cele mai cunoscute) i, am zice astzi, management cultural (conductori de ziare i de reviste, proprietari de tipografii i edituri, membri ai Societii Filarmonice care va pregti primii actori profesioniti i ai altor asociaii culturale, pn la Astra transilvan sau Societatea Academic, viitoarea Academie Romn), pn la creaia literar i artistic propriu-zis (Asachi, de pild, se pricepea la artele plastice i a conceput cteva gravuri de succes n epoc). Fcnd multe i de toate, n sensul bun al cuvntului, pentru c nu i-au risipit niciodat energiile n van, nu au produs dect rareori capodopere (unele dintre scrierile lor rmn, totui, puncte de referin n istoria literar: Zburtorul lui Heliade Rdulescu, Alexandru Lpuneanul al lui Negruzzi [...], Pastelurile lui Alecsandri, printre alte exemple posibile), dar au iniiat n toate genurile (liric, epic i dramatic) direcii pe care le vor continua, cu mai multe mpliniri, urmaii lor din ultimele decenii ale veacului al XIX-lea i din cel urmtor. (Georgeta Antonescu, Literatura romn n epoca paoptist, n Limba i literatura romn) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.

5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Georgeta Antonescu - doctor in filologie, conferentiar la Catedra de literatura romana, comparata si teorie literara Din ce perspectiva? Din ipostaza de profesor si istoric literar Cu ce intentie? Ne explica contributia generaiei paoptiste de crturari i scriitori a fost angajarea lor pe multiple i variate planuri,.. Cui comunica? studentilor Ce comunica? Necesitatea din 1848 a nceputului absolut i n toate domeniile culturii si politicii. Cum (in ce forma)? Colocvial Cu ce scop? Didactic De a identifica izvoarele devenirii culturale. Aidentifica si greseli pentru a nu le repeta. 2. Idei identificate Carturarii se pricepeau si la arta si la politica (au fost revolutionari apoi demnitari, ambasadori.) Elemente obiective . Scrie cu multe argumente despre pasoptisti Elemente subiective :Ii lauda : Fcnd multe i de toate, n sensul bun al cuvntului Argumente : proprietari de tipografii i edituri, membri ai Societii Filarmonice care va pregti primii actori profesioniti i ai altor asociaii culturale, pn la Astra transilvan sau Societatea Academic, viitoarea Academie Romn), Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica cu paragrafe ce decurg unele din altele. Foloseste mult parantezele pentru completari si pentru inteligibilitate. Tehnici argumentative Are citate. Enumeratii multiple de argumente logice . Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive face portrete profesionale adevarate CV-uri Tehnici narative Se observa talentul didactic si critic :face sinteze inteligibile pentru a surprinde usor tot ansamblul societatii si toate interactiunile culturii cu alte domenii ( cu politicul) 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic. In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate si cronologic. Despre atitudinea autorului Este obiectiva, rezultata din studiu amanuntit. Optiunea personala .Se descopera o cunoastere amanuntita a contiinei spirituale romnesti.

Biletul nr. 21 n Introducia la Dacia literar, Koglniceanu aterne pe hrtie programul i manifestul romantismului romnesc. El este sincronic cu acela din Rusia, Spania, Portugalia i din alte ri, avnd acelai aspect, vdit, din capul locului, n pledoaria autorului pentru natura, folclorul, obiceiurile, istoria (cu exact un deceniu mai devreme i Heliade Rdulescu o recomanda ca izvor) i limba naional (nelegnd explicit c

e vorba de romnii din toate provinciile Daciei). Cine nu tie pe de rost aceste cuvinte? Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i poetice ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris fr s avem pentru aceasta trebuin s ne mprumutm de la alte naii. Prima generaie romantic nu se va abate cu o iot de la acest program ideologic i n primul rnd Koglniceanu nsui, dnd exemplul cuvenit n Un nou chip de a face curte, unde culege o oraie de nunt rneasc i prezint cu simpatie ceremoniile respectivului eveniment. Formula luntric a romantismului nostru literar rmne aceeai cel puin pn la Eminescu, unde ea se modific n chip semnificativ, dei nu pn la nerecunoatere, sub presiunea att a minii geniale a poetului, ct i a noului context socio-cultural, tot mai victorian, al crui lider de opinie devine Titu Maiorescu. (Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii romne) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? (Nicolae Manolescu, academician, critic literar, editorialist, profesor universitar, eseist, istoric literar i politician romn. Din ce perspectiva? Din ipostaza de academician si critic literar Cu ce intentie? Ne explica contributia lui Koglniceanu care aterne pe hrtie programul i manifestul romantismului romnesc. Cui comunica? Studentilor si celor ce vor sa patrunda in amanunt istoria literaturii noastre Ce comunica .. pledoaria lui Koglniceanu pentru natura, folclorul, obiceiurile, istoria noastra. Cum (in ce forma)? Colocvial stiintific Cu ce scop? Didactic De a identifica izvoarele devenirii culturale. 2. Idei identificate Directiile date literaturii: s ne mprumutm de la alte naii. Elemente obiective . Il citeaza chiar pe Kogalniceanu, face comparatii cu alte popoare Elemente subiective :Face o interogatie retorica unde se simt sentimentele patriotice ale d-nului Manolescu : Cine nu tie pe de rost aceste cuvinte? Argumente : Kogalniceanu : culege o oraie de nunt rneasc i prezint cu simpatie ceremoniile respectivului eveniment. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica cu paragrafe ce decurg unele din altele. Foloseste mult parantezele pentru completari si pentru inteligibilitate. Tehnici argumentative Are citate. Prezinta cauze si efectele . Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii

Tehnici descriptive surprinde toata atmosfera culturala Tehnici narative Se observa talentul didactic si critic :face sinteze inteligibile pentru a surprinde usor tot ansamblul de interactiuni si determinari cu intoarceri in timp catre Heliade Radulescu. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic. In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate logic. Despre atitudinea autorului Este obiectiva, rezultata din studiu amanuntit. Optiunea personala . Se descopera o cunoastere amanuntita a spiritualitatii si culturii romnesti. Biletul nr. 22 Iubite amice, Grei, dar plcui ani am petrecut noi mpreun; mult am luptat noi, tinerii de pe atunci, cu prejudeele i cu obiceiurile cele rele, mult am apropiat noi clasele ntre dnsele; multe idei greite de ale btrnilor i de ale boierilor am spulberat i multe idei moderne am mplntat n spirite; mult rugin am curit de pe muli. Am fcut-o, respectnd credinele fiecruia, cinstind perii cei albi, ludnd i admirnd fapta bun, ori de unde venea, i venernd pe acei cari iubeau ara i dreptatea. Lucram i luptam nu mpins de setea de posturi bine pltite sau de dorina de ranguri pe scara arhontologiei, dar numai de dorina de a dezvolta n spirite i n inimi sentimentul binelui, al frumosului i iubirea de ar. n bani eram pltii cum da Dumnezeu; eu, pentru dou lecii pe zi, adic 24 de ceasuri, de catedr pe sptmn, primeam 300 de lei vechi, 8 galbeni, ceva ca un franc pe leciune; dar eram bine rspltit prin satisfaciunea ce simeam vznd pe toat ziua cum se lrgea cercul ideilor celor bune. Lucram fiecare cu cuvntul i cu condeiul, dup puterile mijloacelor noastre, la dezvoltarea naionalitii romne. i tii c lucru nu era lesne ntr-un timp pe cnd chiar cea mai mic aluziune era pedepsit cu nchisoare i cu exil.[...] Eram susinui n societate, n propaganda ce fceam n favorul ideilor liberale de Elena Negri, sora lui Costache Negri, de amica sa, frumoasa i graioasa Emilia Reymon, de fiicele doamnei Mria Rosnovanu, Catinca i Zoe Sturdza. Ideile egalitare i democratice ncepuse[r] a se introduce chiar n saloanele elegante i aristocratice ale plcutei i spirituoasei contese Elena Sturdza. Cu ct prere de ru am prsit Iaul i m-arn desprit de voi, bunii mei amici; o datorie de familie sacr i dureroas m chema la Bucureti: tatl meu czuse greu bolnav. (Ion Ghica, Scrisori ctre Vasile Alecsandri) ........................................................................................................................................ Stilul colocvial epistolar = corespondenta literara - consta in schimbul de scrisori dintre doua personalitati culturale - in relatii de prietenie - incalcarea canoanelor limbii literare - regionalisme si cuvinte din argoul local - diminutive , augumentative - verbe la imperativ, substantive la vocativ - simplitate, naturalete 1.Cine comunica? (Ion Ghica - academician, diplomat, matematician, om politic i pedagog romn, prim-ministru al Romniei de dou ori, ntre 1866 i 1871, preedintele Academiei Romne Din ce perspectiva? Din ipostaza istoric dar si ca prieten de o via cu Alecsandri Cu ce intentie? Sa cunoastem trecutul si influentele lui

In ce context ? Revolutia pasoptista Cui comunica? Lui Vasile Alecsandri si celor care vor sa inteleaga ce mult am luptat noi, tinerii de pe atunci, cu prejudeele i cu obiceiurile cele rele, Ce comunica? Amanunte despre propaganda ce fceam n favorul ideilor liberale Cum (in ce forma)? De memoririi in stil epistolar riguros respectand forma standard. Unde si cand comunica? scrise la Londra Din ce cauza? A intelege multe idei greite de ale btrnilor i de ale boierilor Cu ce scop? Cunoastere si autocunoastere Pentru a ramane scrisori-document ale actiunilor sale . Sa fie cunoscute in amanunt . A reusit. 2. Idei identificate O stare a societii romneti care disprea repede si se transforma influentata. Elemente obiective : Interfereaza stiintele: prin mecanic i prin chimie a transformat toate artele i miestriile, Elemente subiective : Scrie la persoana I despre sine in primul rand face o introspectie: Lucram i luptam nu mpins de setea de posturi bine pltite Cu ct prere de ru am prsit Iaul Argumente : Studiaza relatia cauza efect. Cauza: sentimentul binelui, al frumosului i iubirea de ar. Efectul: vznd pe toat ziua cum se lrgea cercul ideilor celor bune. Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor de urmarit. Forma de scrisoare este eseistica . Tehnici argumentative Enumeratii de argumente logice. Tehnici informative Stil epistolar Tehnici descriptive epitete portretizatoare : frumoasa i graioasa Emilia Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia si sentimentul patriotic sentimentul binelui, al frumosului i iubirea de ar. Si aspecte zilnice amanuntite ordonate si cronologic. Despre atitudinea autorului Este subiectiva. Optiunea personala A reusit sa creeze o simpatie dezvaluind viata si ideile sale nobile . Biletul nr. 23 Alecsandri a contribuit n larg msur la modernizarea vieii noastre publice, politice i culturale prin creaia lui dinamic, prin prestigiul su personal, prin funciile oficiale pe care le-a ndeplinit, ca ministru, ca membru al Academiei mai trziu, prin sprijinul decisiv dat contactelor noastre cu Occidentul romanic, n special. Azi aproape s-a uitat amnuntul publicrii de ctre poet a unei Gramatici romneti la Paris, n 1863 prin care, cu multe texte paralele n cele dou limbi, ilustrnd normele acestei limbi, Alecsandri a contribuit n foarte mare msur la nnoirea resurselor expresive ale romnei literare prin contactul strns cu civilizaia, literatura i limba francez i cu cea italian, deopotriv; lucru fundamental, scrisul lui filtrat, a asimilat i nnobilat mii de neologisme indispensabile modernizrii i chiar reromanizrii limbii noastre. Ceea ce primeam acum un secol venea din tezaurul comun, imens, al romanitii, din ctigurile culturii romanice occidentale, care a regenerat toat cultura european, n toate limbile. (Gh. Bulgr, Vasile Alecsandri, n Limbaj i art literar n opera scriitorilor romni)

........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunica? Gheorghe. Bulgr- lingvist romn, autor al unor dicionare romneti;. Academician cercetator, istoric literar Din ce perspectiva? Din ipostaza didactica la universiti din Frana :din Bordeaux, Lyon i Paris. Cu ce intentie? Pentru a releva polivalenta lui Alecsandri. Cui comunica? celor ce vor sa patrunda in amanunt istoria literaturii noastre Ce comunica .. Vasile Alecsandri, n Limbaj i art literar n opera scriitorilor romni Cu ce scop? Didactic cognitiv 2. Idei identificate Elemente obiective : prezinta locuri si ani precisi: la Paris, n 1863 Elemente subiective : neologisme indispensabile modernizrii i chiar reromanizrii limbii noastre. Argumente : Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica cu paragrafe ce decurg unele din altele. Nu are structura lapidara eliptica ci scrie fara omisiuni si cu detalii Tehnici argumentative Enumeratii o cauza mai multe efecte : modernizarea vieii noastre publice, - prin creaia lui dinamic, prin prestigiul su personal, prin funciile oficiale pe care le-a ndeplinit, Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideii Tehnici descriptive enumeratii de epitete: scrisul lui filtrat, a asimilat i nnobilat Tehnici narative Se observa talentul didactic si critic :face sinteza inteligibila 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic. In putine cuvinte concentreaza multe aspecte ordonate logic. Despre atitudinea autorului Este obiectiva, rezultata din studiu amanuntit. Optiunea personala . Opera sa l recomand ca unul din lingvitii romni de excepie. Biletul nr. 24 Alturarea acestor dou caractere deosebite, care dovedete att de mult

nrurirea Evropei asupra unei pri dintre romni, partea bogat i privileget, ilupta necontenit ntre ideile vechi i nou nu era nicidecum tiprit pe faa capitalei noastre cu vro civa ani mai n urm. Atunci ea purta o fizionomie mai mult oriental; ns de cnd spiritele au nceput a s dezvli la razele civilizaiei, o mare prefacere sau ivit n toate, o schimbare rpide s-au svrit att n gusturile ct i n obiceiurile acelei mici pri a societii romneti de care am pomenit. Hainele lungi i largi au dat rnd straielor mai strmte a Evropei; licul s-au nchinat dinaintea plriei; ciubotele roii i galbine au dat pasul nclmintelor de vax; divanurile late s-au cioplit n forme de canapele elegante, i n urmarea tututror acestor nouti i a mai multor alte ce s-au ntrodus cu moda, casele au trebuit negreit s priimeasc o form strin i potrivit cu natura ideilor de astzi. Ele au nceput a s supune regulelor proporiei, a s mpodobi cu coloane, cu ferestre largi i luminoase, cu balcoane desfate [...]; au nceput, ntr-un cuvnt, a s rdica pe planuri elegante i plcute ochilor. Aceste zidiri nou formeaz partea evropieneasc a oraului. Ct pentru cea oriental, ea este reprezentat prin o mulime de hardughii vechi, nalte, strmbe, mucede, cu preii afumai i crpai, cu ferestrele mici i chioare, cu streinile putrede i ascuite, cu scrile ntunecate, cu odile ofticoase, cu ogrzile mari i pustii, cu grdinile pline de buruiene slbatice i cu ziduri groase pimpregiur. (Vasile Alecsandri, Iaii n 1844) ........................................................................................................................................ Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursurilor politice: - bogatie lexicala (din multe domenii) - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii exclamatii retorice pentru atragerea atentiei 1.Cine comunic? Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, Din ce perspectiv? Din ipostaza de diplomat, academician romn, Cu ce intenie? De a demonstra influenta :nrurirea Evropei asupra unei pri dintre romni In ce context ? Revolutia pasoptista Cui comunic? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunic? Schimbarea modei orientale in cea occidentala vazuta in direct. Cum (n ce form)? De descriere amanuntita Din ce cauz? Pentru a intelege resorturi ale devenirii romanesti Cu ce scop? Social- Politic 2. Idei identificate Elemente obiective Reda obiceiurile acelei mici pri a societii romneti Elemente subiective, ferestrele mici i chioare, arata pozitia autorului fata de moda descrisa. Argumente lupta necontenit ntre ideile vechi i nou Identificarea unor structuri licul s-au nchinat dinaintea plriei- personificare metaforica a imbracamintei Tehnici argumentative stiintifice a s supune regulelor proporiei, fraze bogate, inteligibile. Concluzioneaza : ntr-un cuvnt, a s rdica pe planuri elegante i plcute ochilor. Tehnici descriptive ciubotele roii i galbine au dat pasul nclmintelor epitete multiple;

Hainele lungi i largi hardughii vechi, nalte, strmbe, mucede Tehnici narative --- Nu exista narare ( intamplari) 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului - crtica Opiunea personala : Alecsandri ne-a redat pagini interesante de critic social.

Biletul nr. 25 Domnilor! Dai-mi voie a v espune aici un rpide tablou de proviniile Dunrei locuite de romni. Ca fiu al Romniei, m propun s v slujesc de cluz n primblarea ce voii a face prin acele rmuri deprtate i aa puin cunoscute nc de Evropa occidental. S trecem n grab Ghermania, Galiia i Bucovina (provinie mnoas pe care Austria au desprit-o de Moldova n 1775 i au ncorporat-o Imperiului) i s agiungem n acele locuri crora locuitorii lor dau numele de Romnia, i pe care strinii le cheam Provinii Danubiene. Acum pim Molnia, pru ce slujete de hotar ntre Bucovina i Moldova, i iat-ne n sfrit pe acest col de pmnt att de necunoscut, nct muli diplomai i muli vestii nvai l-au confundat cnd cu pmntul Turchiei, cnd cu pmntul Rosiei. Iat-ne ntr-o ar cu totul nou, dar unde vom avea plcere a gsi o mulime de cunotini fcute de noi n crile Istoriei Romane. [...] Evropa pare c nu vrea nici mcar s ie socoteal de tot sngele vrsat n aprarea ei! Ce-i pas Evropei de aceast ar slbit prin atte rzboaie i de atte nenorociri! Ce-i pas de naionalitatea acelui popor romn care vroiete astzi s se rdice din cderea sa, pentru ca s-i ieie din nou postul ce Dumnezu nsui i-au ncredinat! Acest popor, aceast ar, merit oare de a trage luare-aminte a Occidentului? Venii cu mine, domnilor, ca s cercetm mpreun adevrul la izvorul su, i sunt ncredinat c n sfrit vei zice: Bun ar! bun popor! (Vasile Alecsandri, Romnii i poezia lor) ........................................................................................................................................ Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursurilor politice: - bogatie lexicala (din multe domenii) - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii exclamatii retorice pentru atragerea atentiei 1.Cine comunic? Vasile Alecsandri poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, Din ce perspectiv? Din ipostaza de om politic Cui comunic? contemporanilor Cum (n ce form)? Sub forma unei scrisori ctre A. Hurmuzachi

Din ce cauz? Pentru a constientiza contemporanii de necesitatea devenirii independente de orice influenta a poporului roman. Cu ce scop? politic 2. Idei identificate Elemente obiective Datare exacta a celor relatate : Moldova n 1775 Elemente subiective, are multe exclamatii retorice: Ce-i pas Evropei de aceast ar slbit Ca fiu al Romniei, vorbeste marcat de profunde sentimente de atasament la cauza nationala. Argumente logice directe Venii vei zice: Bun ar! bun popor! Identificarea unor structuri functionale cerute de uzanta publicistica : Domnilor! Dai-mi voie,... Tehnici argumentative Explicatii cauza efect. Stil publicistic. A publicat-o n revista "Bucovina" Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive directe : Iat-ne ntr-o ar cu totul nou, Tehnici narative respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este logica dar mai mult subiectiva Opiunea personala Alecsandri -suflet conservator i artist, si impresionabil si cugettor i logic.A revelat toate contradictiile observate in societatea trecuta si contemporana cu sine. Biletul nr. 26 Ghergani, ghenarie 1881 Iubite amice, i aduci aminte de ntia noastr ntlnire, sunt acum vreo 45 de ani, la Paris, cam pe la anul 1835? Cinci sau ase romni munteni din Valahia, cum se zicea peatunci, locuiam n rue St. Hyacinthe cu Niculae Cantacuzino Pacanu i cu Iancu Filipescu Vulpache. Voi, ali atia romni moldoveni, ntre cari i fostul domn Alecu Cuza locuiei cu un profesor anume Furnarache n rue Ntre-Dame des Champs. ntr-o duminec, micele noastre crduri se ntlnir pe Quai Voltaire, i noi i voi mergeam tot spre Champs Elyses. Mentorii notri se oprir un minut la vorb. Nu tiu cum, nici n ce fel, dar ne-am pomenit deodat amestecai i bra la bra un muntean c-un moldovean; vorbeam fiecare limbagiul provinciei noastre i ne nelegeam, parc-am fi vorbit aceeai limb. Ce revelaiune! Dintr-acel moment nu am mai fost nici munteni, nici moldoveni. Eram toi romni! [..] Cte lucruri s-au petrecut de atunci pe lume i mai ales ntr-acest colior de pmnt, care poart astzi numele de Romnia, pe care pe atunci nimeni nu-l cunotea n strintate nici de nume mcar! Puteam s strigm ct ne-ar fi luat gura c suntem romni, strnepoi de-ai lui Traian, c nimeni nu ne credea, nu ne asculta, nu ne nelegea; surda le ziceam c noi eram valahi i c voi erai moldoveni; ni se rspundea: Va s zic suntei muscali? Suntei turci? i prin urmare hotrau c eram greci, de vreme ce eram schismatici i ne nchinam la rsrit. (Ion Ghica, Scrisori ctre Vasile Alecsandri) ........................................................................................................................................ Stilul colocvial epistolar = corespondenta literara consta in schimbul de scrisori dintre doua personalitati culturale - in relatii de prietenie - incalcarea canoanelor limbii literare

regionalisme si cuvinte din argoul local diminutive , augumentative verbe la imperativ, substantive la vocativ simplitate, naturalete

TILUL COLOCVIAL ( FAMILIAR , COTIDIAN - PRACTIC , VORBIT , ORAL ) este stilul comunicarii obisnuite dintre oameni , intr-un anumit mediu socio-profesional . Modalitatile de comunicare sunt : dialogul oral ( cea mai frecventa), dialogul scris ( schimb de scrisori ) , monologul scris ( notite , jurnal intim ) , monologul oral ( relatari si anecdotica , urari , felicitari si toasturi ) . Intrebuintarea acestui stil este generala , este singurul stil ,, stapanit,, de toti vorbitorii si insusit treptat inca din primii ani de viata . Este unicul stil in care este posibila si se realizeaza dezvoltarea spontana , neintentionata a limbii. CARACTERISTICI : - naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor factori de constrangere; - abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa mijloace extralingvistice ( mimica , gestica ) care . repetitie , zicalelor , proverbelor , locutiunilor si expresiilor , prin evitarea cuvintelor abstracte - incarcatura emotionala : sa impresioneze pe destinatar . prin intrebuintarea diminutivelor augmentativelor , cuvinte peiorative superlative populare sintagme afective inclinatie spre satira si umor , exprimata printr-o varietate de procedee : porecle , contaminari ( ,, Bine-ai venit nepurcele ! ,, ) calambur ( ,, Ai iesit la vanatoare de lei ? ,, )

1.Cine comunic? Ion Ghica academician, autor, diplomat, matematician, om politic i pedagog romn, prim-ministru al Romniei de dou ori, preedintele Academiei Romne de patru ori Din ce perspectiv? Din ipostaza de militant al idealurilor vremii sale Cu ce intenie? De a s depeasc momentele de cumpn ale vremii i s foloseasc toate oportunitile diplomatice pentru rezolvarea crizei orientale i avantajele politice ale rii sale

In ce context ? n timpul Rzboiului de Independen. Cui comunic? Lui Vasile Alecsandri si posteritatii Cum (n ce form)? Epistolara in stil publicistic dupa sabloanele epocii sale : Iubite amice, i aduci aminte... Cnd comunic? Dupa 45 de ani de la consumarea evenimentelor relatate Din ce cauz? Pentru a reda pasivitatea occidentului: c nimeni nu ne credea, nu ne asculta, Cu ce scop? Politic , istoric 2. Idei identificate Elemente obiective acum vreo 45 de ani, la Paris, cam pe la anul 1835 Elemente subiective, scrie despre sine si ase romni munteni din Valahia. Exclamatii retorice: Ce revelaiune! Argumente logice vorbeam fiecare limbagiul provinciei noastre i ne nelegeam, Identificarea unor structuri Are puncte de suspensie specifice argumentatiilor pentru a reveni daca este cazul cu completari la acea idee, si pentru a nu se pierde in detalii, sa surprinda esentialul specific scrisorilor. Tehnici argumentative Explicatii cauza efect ironizante la adresa occidentalilor care,: prin urmare hotrau c eram greci, de vreme ce eram schismatici i ne nchinam la rsrit Tehnici informative Documentare amanuntita despre oameni, locuri, obiceiuri Tehnici descriptive Tehnici narative de tip balzacian ; respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este logica dar mai mult subiectiva Opiunea personala : Alecsandri are un suflet de artist, si impresionabil dar si cugettor i logic.A revelat toate contradictiile observate in societatea trecuta si contemporana cu sine.

Biletul nr. 27 i precum sacrele principii de drepturile i ndatoririle omului n societate zceau sub pcla ignoranei, asemene i limba, i literatura, i artele frumoase se resmeau de influena pclei. Barbaria turceasc, corumperea greceasc i desele ocupri ruseti lsar urme deplorabile n moravurile i n spiritul societii, i caracterul ei romn dispruse precum dispare pmntul sub zpada iernei. Soarele Romniei era palid i fr cldur naional! Limba, pstrat cu sfinenie de strbunii notri i de popor, devine un tutti frutti, mpestriat cu vorbe greceti, turceti, ruseti i franceze. [] Un adevrat romn rtcit n societate pe atunci rmnea cu gura cscat i se putea crede transportat ntr-o lume cu totul strin sau mai bine n turnul din Babel. Ce putea fi dar literatura unui asemena timp? [] n curnd Moldova fu inundata de satire, cntece amoroase i elegii, n care dumnezeii mitologici i mai cu seam Afrodita ocupau locul cel mai important, precum n poeziile franceze de la aceeai epoc. [] Satirele erau foarte gustate, cci ele corespundeau cu natura spiritului rztor al romnilor; dar, mai presus de toate, cnticele de lume erau bine primite, fiind cntate de lutari la mese, nuni, petreceri prin grdini i vii. (Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi) ........................................................................................................................................

Stilul jurnalistic sau publicistic - este caracteristic mass-media, fiind destinat unui public eterogen, cu o pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura - are un vocabular variat si bogat - este utilizata limba literara, alaturi de formulari specifice limbajului cotidian - este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale - apar clisee lingvistice (orasul din Banie, fratii nostril de peste Prut, perla litoralului) - apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante, utilizarea unor imagini, ilustratii grafice, culoare etc - aici se includ: anuntul, apelul, articolul, interviul, cronica, declaratia de presa, editorialul, reportajul, stirea, textul publicitar Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ;

1. Autor , titlul eficienta.. Tema este

. Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. Ce? De

4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. 1.Cine comunic? Vasile Alecsandri poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, Din ce perspectiv? Din ipostaza de om politic Cui comunic? Contemporanilor si posteritatii Ce comunic? ..i ndatoririle omului n societate referitor la : limba, i literatura, i artele frumoase Din ce cauz? Pentru a satiriza obiceiurile lingvistice ale epocii sale. moravurile i n spiritul societii, Cu ce scop? Social-politic 2. Idei identificate Elemente obiective Arata cum influentele straine lsar urme deplorabile n moravurile i n spiritul societi Elemente subiective, exagereaza (hiperbolizeaza) intr-un text de critica : Moldova fu inundata de satire, cntece amoroase i elegii, Argumente logice enumerari de cauze : Barbaria turceasc, corumperea greceasc i ocupri ruseti urmate imediat de enumerarea efectelor . Este usor de inteles. Identificarea unor structuri :Intrebari retorice: Ce putea fi dar literatura unui asemena timp? Puncte de suspensie ce indica posibilitatea de completare. [] Tehnici argumentative Explicatii cauza efect. Moda are influente si imediat efecte : precum n poeziile franceze de la aceeai epoc. [] si in Moldova : dumnezeii mitologici i mai cu seam Afrodita ocupau locul cel mai important, Tehnici informative Documentare amanuntita: Satirele erau foarte gustate, cci ele corespundeau cu natura spiritului rztor al romnilor; dar, mai presus de toate, cnticele de lume erau bine primite, fiind cntate de lutari la mese, nuni, petreceri prin grdini i vii. Tehnici descriptive epitete pentru starea societatii: urme deplorabile n moravurile. Foloseste comparatia ca in stilul poetic : caracterul ei romn dispruse precum dispare pmntul sub zpada iernei. Compara Romania cu turnul din Babel. Tehnici narative respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este logica dar mai mult subiectiva Opiunea personala Alecsandri are un suflet de artist, si impresionabil dar si cugettor i logic.A revelat toate contradictiile observate in societatea trecuta si contemporana cu sine. Biletul nr. 28

ACTUL I, Scena 3 Chiria, Guli, arl, Safta, Ion. (Ion vine alergnd dintre culisele din dreapta. Ceilali ies din cas i se cobor n cerdac.) GULI: Cine m cheam?... Nineaca! SAFTA: Ce este?... Ce este? ARL: Qui diable?... Ah, madame!...* ION: Aud, cucoan Iaca ia CHIRIA: Da venii azi de ma cobori de pe cal Ce, Doamne iart- m!... ai adormit cu toii? (Ion se pune dinaintea calului i-l apuc de zbale ca s-l ie. Ceilali se adun mprejurul Chiriei.) GULI: Ba nu, nineac dar nvam Telemac* cu monsiu dascalu. []CHIRIA: Quel bonheur! Gugulea nineaci!... Auzi ce spune monsiu arla?... Zce c ai s vorbeti franuzte ca apa Nest-ce pas, monsieur Charles, quil parlera comme leau? ARL: Comme?... Ah, oui, oui vous dites comme a en moldave Oui oui. CHIRIA: Da ian s-i fac eu un examen Guli, spune nineaci, cum s cheam franuzte furculi? GULI: Furculision. CHIRIA: Frumos Dar friptur? GULI: Fripturision. CHIRIA: Prea frumos Dar nvrtita? GULI: Invartision. CHIRIA: Bravo Guli!... Bravo, Guguli!... (l srut.) ARL (n parte, furios): Gogomanition, va!... (Vasile Alecsandri, Chiria n provinie) *Qui diable?... Ah madame! (fr.) Cine dracu?... Ah, doamn! *Telemac, ntmplrile lui Telemac, fiul lui Ulise poem epic n proz al scriitorului francez Fnelon ........................................................................................................................................ Stil beletristic -cuvinte la sens figurat (metafore) - bogatie de cuvinte toate tipurile sunt permise (arhaisme , neologisme , din argou Argoul este un mod de exprimare nonliterar, specific anumitor grupuri sociale certate cu legea i cu codul manierelor elegante grupuri alctuite din vagabonzi, delincveni, dar i din elevi, studeni, militari . a. , care i-au format un vocabular special, cuprinznd cuvinte cu sensuri deturnate sau jargon Jargonul este un limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflect dorinele celor ce-l vorbesc de a se distinge de marea mas a vorbitorilor i care se caracterizeaz prin abundena cuvintelor i expresiilor pretenioase, deobicei mprumutate din alte limbi, sau a celor de ngust specialitate - utilizare de sinonime -cu functie conotativa CONOTAIE pluralitatea de sensuri diferite de sensul propriu pe care un cuvnt le capt datorit contextului n care apare. Limbajul poetic este cu att mai expresiv, cu ct conotaiile cuvintelor folosite sunt mai complexe. Stilul beletristic (artistic) - functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva) - foloseste sensul de baza si cel figurat al cuvintelor

originalitate, noutatea limbajului, varietate lexicala recurge la figuri poetice sau retorice

CARACTERISTICI - deschiderea spre toate mijloacele de expresie , se apeleaza la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera literara apar deopotriva : regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme si neologisme ; - modalitati de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) , monologul oral (extralingvistice de expresie ( melodica , gestica , dans si mimica ) ; - in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu ) , pe cand in descriere , poezie , proza poetica , predomina prezentul . - conventionalitatea : comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate de autor ; destinatarul nu-si pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la,, ceea ce spune,, , ci si la ,, cum spune ,, ; 1.Cine comunic? Vasile Alecsandri poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician romn, creator al teatrului romnesc i al literaturii dramatice n Romnia, Din ce perspectiv? Din ipostaza de creator al teatrului romnesc. Cu ce intenie? De a demasca parvenitismul, zgrcenia, gelozia, (moravurile epocii). In ce context ? in anii revolutiei pasoptiste Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? intamplari, aspecte sociale, moravuri. Cum (n ce form)? satirizeaza Din ce cauz? Pentru ca existau situatii si personaje ridicole, vicii si moravuri, fiind si urmarindu-se, astfel Cu ce scop? prin ras sanctionarea, indreptarea acestora. 2. Idei identificate Elemente obiective : didascalia, decorul, limbajul Elemente subiective, exagereaza redand multe stalciri de cuvinte Invartision., Fripturision.; Gogomanition, Identificarea unor structuri : Didascalia (indicatiile de regie ) sunt scrise intre paranteze si caracterizeaza obiectiv indirect personalele (n parte, furios): ; Dialogul redat foarte bine in regionalismele specifice zonei : spune nineaci, Tehnici argumentative contrastul dintre esenta si aparenta dintre serios si derizoriu, dintre efort si rezultatele lui, dintre scopuri si mijloace Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive Caricaturizeaza si satirizeaza personajele prin comicul de limbaj, comicul de moravuri, comicul onomastic : monsiu arla Gogomanition, Tehnici narative respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate

Despre un aspect.Amalgameaza sugestiv graiul specific moldovenesc cucoan cu cel frantuzesc madame Despre atitudinea autorului Obiectiv este critica dar si (indirect ) subiectiva satirizand si ridiculizand concetatenii Opiunea personala Teatrul comic al lui Alecsandri a militat pentru ndreptarea moravurilor ridiculiznd demagogia si plednd pentru dreptate sociala. Biletul nr. 29 Dacia, afar de compunerile originale a redaciei i a conlucrtorilor si, va priimi n coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce va gsi n deosebitele jurnaluri romneti. Aadar foaia noastr va fi un repertoriu general al literaturei romneti, n carele, ca ntr-o oglind, se vor ved scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, bneni, bucovineni. Fietecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul su.[] Critica noastr va fi neprtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana. Vrjmai a arbitrarului, nu vom fi arbitrari n judecile noastre. Iubitori a pcei, nu vom priimi nici n foaia noastr discuii ce ar put s se schimbe n vrajbe. [] Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. Aceast manie este mai ales covritoare n literatur. Mai n toate zilele ies de sub teasc cri n limba romneasc. Dar ce folos! C sunt numai traducii din alte limbi i nc i acele de ar fi bune. Traduciile ns nu fac o literatur. Noi vom prigoni ct vom put aceast manie ucigtoare a gustului original, nsuirea cea mai preioas a unei literaturi. Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i poetice, pentru ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru acesta trebuin s ne mprumutm de la alte naii. Foaia noastr va priimi ct se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale i vor umple mai toate coloanele. (Mihail Koglniceanu, Introducie la Dacia literar) ........................................................................................................................................ Este articol foaie dec i are stilul jurnalistic -publicistic - este caracteristic mass-media, fiind destinat unui public eterogen, si celor ce au scris prost - este utilizata limba literara, alaturi de formulari specifice limbajului cotidian - este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale - apar clisee lingvistice (orasul din Banie, fratii nostril de peste Prut, perla litoralului) - apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante, utilizarea unor imagini, ilustratii grafice, culoare etc - aici se includ: anuntul, apelul, articolul, interviul, cronica, declaratia de presa, editorialul, reportajul, stirea, textul publicitar Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor

STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor.

Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. Ce? De

1.Cine comunic? Mihail Koglniceanu politician, ministru, scriitor. Din ce perspectiv? Din ipostaza de mentor al generaiei paoptiste Fondator si redactor-sef al revistei Dacia literara. Cu ce intenie? De a da o directie in literatura timpului el anun si structura viitoare a revistei In ce context ? Cui comunic? In principal adresndu-se scriitorilor romni de pretutinden dar si tuturor contemporanilor sai si posteritatii (noua )

Ce comunic? revista nu i-a propus s se axeze exclusiv pe literatur ci si pe scene istorice si obiceiuri din Moldova : obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i poetice, Cum (n ce form)? De adresare directa : Noi vom prigoni ct vom put aceast manie ucigtoare a gustului original, Unde i cnd comunic? n primul numr al revistei Dacia literara revist aprut pe 30 ianuarie 1840 la Iai, Din ce cauz? Pentru combaterea imitaiei scriitorilor strini si crearea unei literaturi de specific naional Cu ce scop? Politic pentru unitatea limbii si dezvoltarea spiritului critic 2. Idei identificate Elemente obiective: Vom critica cartea, iar nu persoana; Foaia noastr va priimi ct se poate mai rar traduceri Elemente subiective: Face aprecieri ale viitoarelor coloane ale revistei : ca ntr-o oglind, Argumente logice : Istoria noastr are destule fapte eroice, Identificarea unor structuri retorice: Dar ce folos! Tehnici argumentative Explicatii cauza - efect Tehnici informative stilul publicistic - publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale, artistice. Tehnici descriptive cu enumeratii multiple pentru amanunte : se vor ved scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, bneni, bucovineni. Tehnici narative Modalitatea de comunicare: monologul scris 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea : a creat manifestul literar al romantismului romnesc. Opiunea personala Are discurs persuasiv. Influeneaz opinia public . Exprim atitudini. Biletul nr. 30 Dac generaiile dintre 1780-1830 se strduiau s proclame originea latin i s susin n contra grecismului necesitatea unei culturi naionale, paoptitii demonstreaz valoarea acestei culturi prin istorie, folclor i filologie i indic drumul de urmat pentru a o duce la nflorire. n forma cea mai explicit, programul lor e definit n revista Dacia literar, aprut la 1840, sub impulsul lui Mihail Koglniceanu. Articolul introductiv vdete grija continuitii. Activitatea ctitorilor presei romneti: Heliade i Asachi, e omagiatcu cldur, sarcina trasat fiind de a mbunti i aprofunda ceea ce ei au nceput n condiii grele, nu de a le renega opera sau a le rsturna principiile. Urmnd unui drum btut de dnii afirm editorul , folosindu-ne de cercetrile i ispita lor, vom ave mai puine greuti i mai mari nlesniri n lucrrile noastre. Constatnd invazia de traduceri care difuza la noi fr niciun fel de discernmnt maculatur a tot felul de literai obscuri i de efemere glorii ale pieii literare occidentale, Koglniceanu arta n continuare c dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas. El aprecia cu dreptate c traducerile nu fac o literatur i chema atenia scriitorilor spre realitile naionale: Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de pitoreti i poetice pentru ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin s ne mprumutm de la alte naiuni. (Paul Cornea, De la Alexandrescu la Eminescu) ........................................................................................................................................

Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? Paul Cornea istoric, critic i teoretician literar romn, doctor n filologie, profesor consultant, la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureti, este un erudit care a ndrumat generaii importante de scriitori i pedagogi ai universitii. Din ce perspectiv? Din ipostaza de, profesor Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? Studiu asupra perioadeii preromantismului si a romantismului romanesc. Cum (n ce form)? De discurs recurent , studiu. Cu ce scop? Didactic 2. Idei identificate Elemente obiective o abordare interdisciplinar a nelegerii, da citate si le comenteaza imediat : El aprecia cu dreptate c traducerile nu fac o literatur Elemente subiective, epitete ce reveleaza sentimente: e omagiat cu cldur, ; aprecieri ale altor literaturi : efemere glorii ale pieii Argumente logice,necesitatea unei culturi prin istorie, folclor i filologie Identificarea unor structuri Desi scrie ghilimele pentru citat , pe parcurs mai adauga: afirm editorul , Tehnici argumentative Explicatii cauza efect: invazia de traduceri rsturna principiile Tehnici informative Documentare amanuntita discurs minuios construit pe o bibliografie valoroas Tehnici descriptive; scrie multe citate Tehnici narative de tip balzacian (aprut la 1840,) ; respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Autorul alege soluiile moderate Opiunea personala ? Se poate usor recunoaste (dupa bogatia detaliilor) ca este specialist in perioada preromantismului si a romantismului romanesc. Biletul nr. 31 Presa periodic, care n rile libere, se numete o a patra putere n stat i care pretutindene, pn i n prile pmntului cele mai despotic ocrmuite, a agiuns a fi o necesitate i pentru guvernare i pentru popoare; criia i unele i altele i fac complimente i-i soliciteaz aplauzele, acest pres la romni, este o inovaie a criia origin dateaz de-abia de ieri. Nu sunt cincizeci de ani de cnd n Principate nu strbtea poate cinci jurnaluri franceze i do germane; i aceste nc de-abia se cetea n casele a civa boieri i cu deosebire n cabinetul domnilor, carii erau

ndatorii de ctr Poarta Otoman de a aduna tiri din toate prile Europei i de a le mprti la Constantinopol. Nu sunt treizeci de ani cnd romnii n-aveau nc o singur foaie periodic n limba lor. n anul 1817, d. Racocea, translator romnesc n Lemberg, public, n adevr, prospectul unui jurnal ce era s ias pentru ntiai dat romnete; ns planul su nu se putu aduce la mplinire. La 1822, dl. Z. Carcalechi, decanul jurnalitilor romni de astzi, cerc pantru a doua oar, n Buda, o asemine ntreprindere, dar aceasta era mai mult o revist literar i care curnd i czu. n 1828, C. Rosetti din Valahia public n Saxonia cteva numere a unui jurnal politic romnesc numit Fama Lipci; n sfrit, Eliad, la 1827, ceruse asemine voie de a publica o foaie romneasc n Bucureti, dar i ocrmuirea de atunce nu-i ncuviin cererea. i aa ceilali puini brbai ce pe atunce ar fi putut coopera la introducerea presei periodice ntre romni pierdur mai sperarea de a-i realiza planul. (Mihail Koglniceanu, Jurnalismul romnesc n 1855) A fost publicat n Romnia literar (1855) deci este scris in Stilul jurnalistic ( publicistic) - este caracteristic mass-media, fiind destinat unui public eterogen, cu o pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura - are un vocabular variat si bogat - este utilizata limba literara, alaturi de formulari specifice limbajului cotidian - este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale - apar clisee lingvistice (orasul din Banie, fratii nostril de peste Prut, perla litoralului) - apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante, utilizarea unor imagini, ilustratii grafice, culoare etc - aici se includ: anuntul, apelul, articolul, interviul, cronica, declaratia de presa, editorialul, reportajul, stirea, textul publicitar Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ;

- se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce Ce? De

2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.

1.Cine comunic? Mihail Koglniceanu politician, ministru, scriitor Din ce perspectiv? Din ipostaza de politician Cu ce intenie? De a combate cauzele care impidicau romanii sa aiba presa in limba nationala. Cui comunic? Contemporanilor si posteritatii Ce comunic? Defineste presa ca : o a patra putere n stat Cum (n ce form)? publicistica Din ce cauz? Pentru ca romni pierdur mai sperarea de a-i realiza planul. Cu ce scop? Politic incurajarea romanilor 2. Idei identificate Elemente obiective Datare precisa : n anul 1817, d. Racocea, translator romnesc n Lemberg, public, Elemente subiective, putine, indirect se simt sentimentele de simpatie: cerc pantru a doua oar, Sentimentele patriotice se simt mai bine : romnii n-aveau nc o singur foaie periodic Argumente logice: cauza ce impiedica presa conducerea politica a popoarelor: despotic ocrmuite, Tehnici argumentative Explicatii cauza efect si, desi aceasta era mai mult o revist literar i care curnd i czu ; ocrmuirea de atunce nu-i ncuviin cererea. Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive epitete putine: rile libere Tehnici narative de tip balzacian ; respectarea cronologiei faptelor

3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, Despre atitudinea autorului : militanta critica Opiunea personala : Mihail Koglniceanu a fost un om politic de prim mrime din Romnia. Biletul nr. 32 Dac observm bine, cu toat atenia, moravurile, instituiile, felul de a reaciona al poporului nostru, vom ajunge uor la concluzia c psihologia sa intr n acest fel de comportare echidistant ntre voluntarismul activist al Apusului i pasivitatea fatalist a Orientului. Aezai geograficete i sufletete ntre influene care ne vin dintr-o parte i din alta, sufletul nostru i-a alctuit un echilibru din caractere luate i dintr-o parte, i din alta. Aceste influene duble n-au rmas ns ntre ele n conflict, n dualism. n sufletul nostru ele s-au topit formnd o sintez nou, un echilibru. Echilibrul nostru sufletesc se cheam adaptabilitate. Prin el ne deosebim de toat lumea Orientului, dar i de cea a Apusului. Exist n caracterul nostru excese de lene, de plictiseal, de ndurerare, de rbdare excesiv, care ne mpiedic de a fi occidentali. Pe de alt parte, gsim n noi iniiativ, o anumit hrnicie n a pricepe imediat mecanismul unei nouti, o agerime n a nu fi dezorientai i nici intimidai n faaneprevzutului, care ne ndeprteaz cu mult de apatia indolent a Orientului. N-am avut timpul s construim nouti, dar am avut meritul de a pricepe i asimila imediat ce au fcut bun alii. Aceast adaptabilitate am perfecionat-o fcnd din ea arma noastr de lupt n existen. (Mihai Ralea, Fenomenul romnesc) ........................................................................................................................................ STILUL PUBLICISTIC publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatea de comunicare, aici este : monologul scris ( in publicatii ) Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor

titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica 1.Cine comunic? Mihai Ralea, eseist, filosof, psiholog, sociolog, diplomat, om politic de stinga, profesor la Universitatea din Iai, membru al Academiei Romne, director al revistei Viaa romneasc Din ce perspectiv? Din ipostaza de psiholog si sociolog Cui comunic? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunic? Psihologia poporului roman Cum (n ce form)? De eseu dezbatere Este un articol despre Fenomenul romnesc Unde i cnd comunic? Bucureti, 1997, Din ce cauz? nevoia cunoaterii identitii naionale Pentru a descoperi identitatea naional i specificul sufletului romnesc Cu ce scop?analizei psihicului naional i a specificitii etnice romneti 2. Idei identificate Elemente obiective analizeaza tipologii umane Elemente subiective, Scrie la persoana I plural, incluzandu-se in masa de oameni studiati; autorul vine i cu enunuri personale, care, sunt pro sau contra. Argumente logice cauza- efect: Exist n caracterul nostru excese de lene, de plictiseal, de ndurerare, de rbdare excesiv, care ne mpiedic de a fi occidentali. Contraargumente, n-au rmas ns ntre ele n conflict, n dualism. n sufletul nostru ele s-au topit formnd o sintez nou, un echilibru. Identificarea unor structuri logice: influene care ne vin dintr-o parte i din alta, sufletul nostru i-a alctuit un echilibru Tehnici argumentative Explicatii cauza - efect Afirma deducia unui adevr de ordin general: c literatura noastr [] conine un anume specific sufletesc ireductibil Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive : multe enumeratii Tehnici narative nu are fir narativ. 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Despre atitudinea autorului: evita criteriile raionaliste oferite de-a gata de cultura occidental, si invita la o retrospecie direct i liber de orice idei preconcepute. Opiunea personala Mihai Ralea identifica formele din care identitatea naional rezid.

Biletul nr. 33 Adeseori, posteritatea este ingrat, iar formatorii de opinie, cnd nu sunt rtcii, par teleghidai. Desigur, receptarea operelor culturale, n general, i a celor de art, n special, cunoate o permanent dinamic. Traiectoria este una ondulatorie, cu suiuri i coboruri. Dar, valorile artistice i culturale se afl n raport cu destinatarii lor ntr-o relaie complex. O oper este asemeni unei ecuaii ale crei rezultate apar din jocul ntre o constant i o variabil. Constanta este opera, variabila este destinatarul,

contemplatorul, receptorul, o realitate practic infinit n succesiunea generaiilor omeneti. De aici rezult, pe de o parte, convergena esenial a tuturor asumrilor, dar i variabilitatea lor fr de sfrit. n numele acestei invariante, ni se pare c abandonarea n uitare a lui Alecu Russo este nedreapt pentru el i pgubitoare pentru noi. Pentru c, n cazul su, noi credem c ne aflm n faa uneia din cele mai naintate i fine contiine de care sunt legate nceputurile moderne ale literaturii romne. Dei integrabil perfect n coordonatele tipologice ale generaiei paoptiste (profund contiin civic, elevaie a idealurilor, generozitate a druirii i a faptei, sentiment al preursirii ntru emanciparea neamului i al vitregiei istorice cu handicapurile ei), scriitorul i particularizeaz existena i opera, dezvluind posteritii o figur de excepie. Mai nti, sub raport biografic, viaa pare a-i fi hrzit mai tuturor neprielniciilor. La 12 ani rmne orfan de mam. n acelai an, tatl l trimite la studii n Elveia, impunndu-i o nou desprire. Se produce, astfel, nu doar o dubl ruptur (de mama intrat n nefiin i de paradisul copilriei pulverizat prin dezrdcinare), ci i o previzibil suprapunere. Maica disprut se topete n fptura rii, iar nstrinarea de meleagul natal devine suferin de orfelin. (Alexandru Melian, Polemici implicite) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? Alexandru Melian profesor universitar la Facultatea de Litere din cadrul Universitii din Bucureti,specialist n istoria literaturii romne. Din ce perspectiv? Din ipostaza de profesor universitar Cui comunic? studentilor de la facultatile de limbi straine, de litere si de filosofie instrumentele indispensabile ntelegerii nuantate a marilor probleme care tin de pragmatica ; Ce comunic? Polemici referitoare la receptarea operelor culturale Cum (n ce form)? De studii Cu ce scop? Dezvoltarea cunoasterii filologice 2. Idei identificate Elemente obiective se refera la coordonatele tipologice ale generaiei paoptiste Elemente subiective, viaa pare a-i fi hrzit Argumente logice Face analogii: O oper este asemeni unei ecuaii ale crei rezultate apar din jocul ntre o constant i o variabil variabila este destinatarul,

Tehnici argumentative Explicatii cauza efect si dubledeterminari: De aici rezult, pe de o parte, convergena esenial a tuturor asumrilor, dar i variabilitatea lor fr de sfrit. Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive enumeratii de epitete : profund contiin civic, elevaie a idealurilor, generozitate a druirii i a faptei, Tehnici narative retrospectia cronologica: La 12 ani rmne orfan de mam. n acelai an, tatl l trimite la studii n Elveia, 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Despre atitudinea autorului studiaza ideea i nu emitorul Opiunea personala: Autorul pune n eviden cum se construiete discursul i care-i sunt efectele, ca urmare a modului de funcionare a raportului emitor-receptor. Biletul nr. 34 Spirit mai mult empiric dect speculativ, Maiorescu trase imediat concluziile practice ale poziiei lui estetice: arta i are scopul n sine, adic n emoia estetic, i nu n altceva; arta este pentru art. i cum piesele lui Caragiale erau acuzate de imoraliate, greutatea aprrii trebuia s cad n aceast direcie, adic asupra raporturilor dintre art i moral. Are arta vreo misiune moral? Se ntreab el. Da, arta a avut totdeauna misiune moral i orice adevrat oper artistic o ndeplinete. Rmne ns de vzut n ce const moralitatea artei... Morala rezid n nsi esena artei; din moment ce egoismul este principiul oricrui ru i natura emoiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine deasupra lui n lumea ficiunii ideale, mcar pentru o clip, att ct ine emoia estetic, urmeaz de la sine c arta este moral prin nsi definiie. Pus astfel, i nici nu poate fi altminteri, concluzia e c arta nu are alte scopuri morale dect cel ce e nsi esena ei, a nlrii impersonale, a dezrobirii omului din ctuele egoismului; arta nu poate avea alte intenii ce-l mplnt pe om n contingent, intenii politice sau moralizatoare. [...] Maiorescu rmne, aadar, egal cu sine nsui, teoreticianul unei arte dezinteresate, lipsit de orice tendin practic, adversarul literaturii de caracter politic, moral i chiar patriotic. (E. Lovinescu, Titu Maiorescu) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti

e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? Eugen Lovinescu critic i istoric literar, teoretician al literaturii i sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier i nuvelist romn, cel mai de seam critic dup Titu Maiorescu. Este autorul teoriei Sincronismului i al Mutaiei valorilor estetice. Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic i istoric literar Cu ce intenie? De a face o polemiza cu smntoritii i poporanitii In ce context ? smntoritii i poporanitii susineau realizarea creaiilor literare cu tem rural, care s reflecte simpatia exagerat pentru rani. Cui comunic? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunic? modernizarea literaturii romne prin crearea prozei obiective i a prozei de analiz psihologic, precum i conturarea personajului intelectual, mult mai interesant prin "speculaiile intelectuale i sentimentale, jocurile complexe de sentimente". Cum (n ce form)? De doua volume. Unde i cnd comunic?Bucuresti (1940). Din ce cauz? Pentru a pstra rigorile criticii maioresciene 2. Idei identificate Elemente obiective Desi concluzia se contureaza el zice : Rmne ns de vzut.. dupa care face demonstratia . Elemente subiective, epitet fortat : trase imediat concluziile Argumente logice natura emoiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine deasupra lui n lumea ficiunii.... (deasupra egoismului generator de rau) Identificarea unor structuri Intrebare retorica citata urmata de propriul raspuns : Are arta vreo misiune moral? Se ntreab el. Da, arta a avut totdeauna misiune moral(elevul Lovinescu il critica subtil pe marele profesor Maiorescu) Tehnici argumentative Explicatii cauza efect. din moment ce egoismul este principiul oricrui ru i natura emoiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine .......urmeaz de la sine c arta este moral prin nsi definiie. Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici narative respectarea determinarilor logice 3. Opinii personale argumentate : Autorul trage concluzia : Maiorescu rmne, aadar, egal cu sine nsui, Despre un aspect Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Despre atitudinea autorului fata de arta : arta nu poate avea alte intenii ....intenii politice sau moralizatoare. Opiunea personala Desi nu recunoaste patronatul spiritual maiorescian totusi se simte simpatie obiectiva pentru acesta, pe care o demonstreaza cu argumente. Argumentaia e seductoare. Lovinescu e, indiscutabil, mare polemist. Biletul nr. 35 Este dar, iubite coleg, ndoit mulumirea cu care viu s te felicit pentru introducerea criteriului latin n cercetarea poeziei populare i pentru vioiciunea stilului cu care tii s ne mprteti convingerea d-tale. n aceast parte a discursului ne

putem uni nu numai d-ta cu cel ce are plcerea de a-i rspunde n acest moment, dar probabil toi colegii notri din Academie. Cci ne aflm pe un trm unde cercetrile se apropie de oarecare exactitate tiinific i pot conduce la cteva dovezi convingtoare. Lucrul se schimb cnd trecem la aprecierile curat literare, unde dovezile exacte nu sunt cu putin, unde judecata se ntemeiaz adeseori pe elemente prea subiective i unde e totdeauna greu (iar la noi - cu lipsa unei tradiii literare statornicite - mai greu dect aiurea) s gsim premisele nelegerii comune. Aici nu ne rmne adeseori dect datoria de a ne spune prerea cu toat sinceritatea i de a o susine cu argumentele ce ne par mai accesibile spiritelor neprtinitoare. Astfel, nu pot lsa s treac fr mpotrivire imputarea adus culegerii de poezii populare a lui Vasile Alecsandri. D-ta zici: Alecsandri a fost un ru culegtor de poezii populare i mai cu seam s-a nelat fundamental cnd a crezut c poate introduce unele dulcegrii sentimentale n viaa versificat a poporului nostru. (Titu Maiorescu, n chestia poeziei populare. Rspuns la discursul de recepiune al d-lui Duiliu Zamfirescu, rostit la Academia Romn, la 16 mai 1909) ........................................................................................................................................ 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai.

Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune.

Ce?

De

STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii.

6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. 1.Cine comunic? Titu Maiorescu academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei ntre 1912 i 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romne, personalitate remarcabil a Romniei sfritului secolului al XIX-lea i nceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fr fond, baza Junimismului Din ce perspectiv? Din ipostaza de membru fondator al Academiei Romne In ce context ? rostit la Academia Romn la 16 mai 1909 raspuns la discursul de la recepiune d-lui Duiliu Zamfirescu. Cui comunic? d-lui Duiliu Zamfirescu celor prezenti atunci la Academia Romn toi colegii notri din Academie si posteritatii Cum (n ce form)? De dezbatere dupa standardele vremii cu formule ceremonioase de introducere : Este dar, iubite coleg,.. Stilul de introducere cermonios functional al vremii respective. Unde i cnd comunic? Academia Romn, la 16 mai 1909 Din ce cauz? Pentru a raspunde la discursul de recepiune al d-lui Duiliu Zamfirescu Cu ce scop? Critic pentru a completa discursul lui Zamfirescu cu date concrete 2. Idei identificate Elemente obiective : ramane dect datoria de a ne spune prerea cu toat sinceritatea i de a o susine cu argumentele ce ne par mai accesibile spiritelor neprtinitoare. Elemente subiective, Verbe la persoana I plural deci se include pe sine : ne par.. Argumente logice : la aprecierile curat literare, unde dovezile exacte.. nu sunt cu putin pentru ca arta are elemente prea subiective Tehnici argumentative Explicatii cauza efect: lipsa unei tradiii literare statornicite - greutatea in aprecierile curat literare Tehnici informative: logica si documentare amanuntita 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Despre atitudinea autorului critica : nu pot lsa s treac fr mpotrivire imputarea adus culegerii de poezii Opiunea personala Titu Maiorescu a fost indrumator al culturii si literaturii romane Biletul nr. 36 Direcia cea nou ni se zice nu putea s se introduc n conlucrare panic pe lng cea veche? Trebuia oare o critic aa de nempcat n contra celor mai multe forme i autoriti de astzi? Admind chiar c transilvnenii scriu ru, c Brnuiu nu e om de tiin, c incai nu e istoric, c Societatea Academic Romn e stearp, c cele mai multe ziare i poezii nici nu merit acest nume; de ce s fie totu aa de amar combtute? Tot sunt creaiuni de cultur, forme fie i goale pentru primirea cuprinsului viitor, tot sunt ceva, sunt un semn de via i sunt mai bine dect

nimic. La aceasta rspundem: Puterile unui popor, fie morale, fie materiale, au n orice moment dat o cantitate mrginit. Averea naional a romnilor are astzi o cifr fix, energia lor intelectual se afl asemenea ntr-o ctime fixat. Nu te poi juca nepedepsit cu aceast sum a puterilor, cu capitalul ntreprinderii de cultur ntr-un popor. Timpul, averea, tria moral i agerimea intelectual ce le ntrebuinezi pentru o lucrare de prisos, necum pentru o lucrare greit, sunt n veci pierdute pentru lucrarea cea trebuincioas i cea adevrat. Amndou nu pot merge lngolalt, tocmai fiindc izvorul puterilor unei naiuni nu este nesecat, ci este din fire mrginit. Dac dar i lipsesc o mie de colari silitori i modeti, de industriai i meseriai naionali, de poei i prozatori mai buni, de oameni de tiin adevrai, cauza este c mrginitele puteri de care dispune poporul tu pentru aceasta sunt consumate [] de funcionari netrebnici, de academici [...], secretari, membri onorifici, asociai n cultur, jurnaliti, ateneiti, conservatoriti, poetatri, spnzurtori de pnze la expoziia artitilor n via, i celelalte, i celelalte. Ai un singur bloc de marmur: dac l ntrebuinezi pentru o figur caricat, de unde s mai poi sculpta o Minerv? (Titu Maiorescu, O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867. Prefaa autorului la ediia de la 1874) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic - are functie de cunoastere - este cel mai permisibil si dinamic stil, deoarece absoarbe numeroase neologisme - respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor - evita ambiguitati printr-o terminologie specifica - foloseste neologisme specifice de circulatie internationala - dezvolta un adevarat jargon de specialitate - foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul oral si dialogul oral - limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor Caracteristici : - corectitudinea : variante literare ale limbii ;

-obiectivitatea : este lipsita de afectivitate ; de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel functia limbajului este cognitiva ; autorul nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific, iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice . - accesibilitatea: claritate , precizie; topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti . - terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaje stiintifice ) cuvinte monosemantice. neologisme cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau

Compozitiile: - analiza stiintifica ( filozofica , economica , politica , botanica etc. ) ; - studiul stiintific ; - comunicarea stiintifica ; - referatul stiintific ; eseul stiintific . STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris, monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) 1.Cine comunic? Titu Maiorescu academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei ntre 1912 i 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romne, personalitate remarcabil a Romniei sfritului secolului al XIX-lea i nceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fr fond, baza Junimismului Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic literar Cu ce intenie? De a aduce in prim-plan exemple valoroase In ce context ? Prefaa autorului la ediia de la 1874 Cui comunic? Posteritatii Ce comunic?. defineste arta literara si face distinctia intre stiinta (care exprima adevarul) si arta (chemata sa exprime frumosul). Cum (n ce form)? De studiu de analiza asupra literaturii Din ce cauz? Pentru a revela ca ideea artistica este in legatura cu sentimente autentice, Cu ce scop? Critic, stabileste reguli concrete. 2. Idei identificate Direcia cea nou nu putea s conlucreze pasnic cu cea veche Elemente obiective: Amndou nu pot merge lngolalt, tocmai fiindc izvorul puterilor unei naiuni nu este nesecat, ci este din fire mrginit. Elemente subiective, poetatri, spnzurtori de pnze Argumente logice Puterile unui popor, fie morale, fie materiale, au n orice moment dat o cantitate mrginit. Identificarea unor structuri Argumentatii prin intrebari retorice cu exemple plastice usor de inteles (se observa arta didactica a marelui nostru critic): Ai un singur bloc de marmur: dac l ntrebuinezi pentru o figur caricat, de unde s mai poi sculpta o Minerv? Tehnici argumentative Explicatii cauza efect : cauza este c mrginitele puteri + aceasta sunt consumate [] de funcionari netrebnici,; efectul secarea resurselor Tehnici informative Documentare amanuntita

Tehnici descriptive enumeratii de argumente logice : Timpul, averea, tria moral i agerimea intelectual ce le ntrebuinezi pentru o lucrare de prisos... 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Despre atitudinea autorului Rostul poeziei este de a destepta prin cuvintele ei imagini sensibile. Maiorescu trece in primul rand epitetul ornant, capabil sa incoroneze cuvantul prin sugestii multiple Opiunea personala Maiorescu are vocatie didactica si stie sa explice cu claritate, fara sa coboare nivelul informatiilor Biletul nr. 37 n aparen, dup statistica formelor dinafar, romnii posed astzi aproape ntreaga civilizare occidental. Avem politic i tiin, avem jurnale i academii, avem coli i literatur, avem muzee, conservatorii, avem chiar o constituiune. Dar n realitate, toate acestea sunt produciuni moarte, pretenii fr fundament, stafii fr trup, iluzii fr adevr, i astfel cultura claselor mai nalte ale romnilor este nul i fr valoare, i abisul care ne desparte de poporul de jos devine din ce n ce mai adnc.[] Forma fr fond nu numai c nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul striccioas, fiindc nimicete un mijloc puternic de cultur. i prin urmare vom zice: este mai bine s nu facem o coal deloc dect s facem o coal rea, mai bine s nu facem o pinacotec* deloc dect s o facem lipsit de arta frumoas; mai bine s nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorari i neonorai ai unei asociaiuni dect s le facem fr ca spiritul propriu de asociere s se fi manifestat cu siguran n persoanele ce o compun; mai bine s nu facem deloc academii, cu seciunile lor, cu edinele solemne, cu discursurile de recepiune, cu analele elaborate, dect s le facem toate acestea fr maturitatea tiinific ce singur le d raiunea de a fi. (Titu Maiorescu, n contra direciei de azi n cultura romn) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic - are functie de cunoastere

este cel mai permisibil si dinamic stil, deoarece absoarbe numeroase neologisme respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor evita ambiguitati printr-o terminologie specifica foloseste neologisme specifice de circulatie internationala dezvolta un adevarat jargon de specialitate foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul oral si dialogul oral limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor

Caracteristici : - corectitudinea : variante literare ale limbii ; -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate ; de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel functia limbajului este cognitiva ; autorul nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific, iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice . - accesibilitatea: claritate , precizie; topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti . - terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaje stiintifice ) cuvinte monosemantice. neologisme cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau

Compozitiile: - analiza stiintifica ( filozofica , economica , politica , botanica etc. ) ; - studiul stiintific ; - comunicarea stiintifica ; - referatul stiintific ; eseul stiintific . STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris, monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) 1.Cine comunic? Titu Maiorescu academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei ntre 1912 i 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romne, personalitate remarcabil a Romniei sfritului secolului al XIX-lea i nceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fr fond, baza Junimismului Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic literar Cui comunic? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunic? cercetri critice asupra lucrrilor mai nsemnate Cnd comunic? 1868 Din ce cauz? Pentru a da continut criticii. Cu ce scop? Critic mai bine s nu facem deloc academii, cu seciunile lor, cu edinele solemne, cu discursurile de recepiune, cu analele elaborate, dect s le facem toate acestea fr maturitatea tiinific ce singur le d raiunea de a fi. 2. Idei identificate Elemente obiective Identifica surse si suport : romnii posed... civilizare occidental. Elemente subiective, verbe la persoana I plural Avem politic i tiin, avem jurnale i academii

Tehnici argumentative logice : Explicatii cauza efect: Forma fr fond nu numai c nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul striccioas, fiindc nimicete un mijloc puternic de cultur. Tehnici informative Documentare amanuntita Tehnici descriptive: foloseste cuvinte la sensul lor de baza (nu figurat) face comparatii sugestive : stafii fr trup 3. Opinii personale argumentate Despre un aspect Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Despre atitudinea autorului critica : mai bine s nu facem o coal deloc dect s facem o coal rea Opiunea personala Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond, opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. Biletul nr. 38 Ce a nsemnat i ce a reprezentat revista Convorbiri literare n cultura national n perioada ei junimist din martie 1867 pn n decembrie 1894 cnd Iacob Negruzzi consemneaz: Dup doi ani de mpreun lucrare, am dobndit ncredinarea c acei tineri vor ti s duc cu succes oprea nceput de generaia precedent i vin astzi s trec asupra lor sarcina purtat de mine cu atta dragoste timp de 28 ani! (nr. 1, an XXIX din 1 ian. 1895 al Convorbirilor literare)? Dup anii de nceput ai presei culturale ieene, cu editarea revistei Dacia literar, suspendat la puin timp de la apariie din cauza nentelegerilor lui Mihai Koklniceanu cu mai marii vremii, apariia revistei Convorbiri literare a nsemnat, n parte, i continuarea programului Daciei literare. Grupul din jurul Junimii, dar i abilitile administrative ale lui Iacob Negruzzi, nconjurat de Vasile Pogor, Titu Maiorescu i ceilali junimiti, a fcut ca revista s creasc de la numr la numr i s adune n paginile ei valorile literelor de atunci, devenite cu timpul valori ale spiritualitii romneti. Timp de 28 de ani revista a aprut sub administraia primului grup junimist, tutelat de Iacob Negruzzi, ca apoi revista s se impun cu amprenta generaiilor urmtoare, care au respectat motenirea astfel primit. Fr aparitia revistei Convorbiri literare, unde s-a dat direcia literaturii romne moderne, unde Titu Maiorescu i-a expus principiile sale critice, poate c am fi avut sincope asemntoare celor de care s-a lovit revista Dacia literar. Promovarea adevratei culturi n paginile acestei revista a nsemnat un pas sigur pentru mai trziu n dezvoltarea i impunerea literaturii romne nu numai n spaiul limbii romne, ci s se stabileasc, ca un adevrat reper al unei literaturi valoroase. Faptul c Eminescui Creang i-au publicat mare parte a operelor lor n paginile acestei reviste d girul ei de valoare i perenitate. (O sut patruzeci de ani de Convorbiri literare, anchet realizat de Cassian Maria Spiridon, rspuns dat de Gellu Dorian, n Convorbiri literare) ........................................................................................................................................ 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. Ce? De

5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. 1.Cine comunic? Cassian Maria SPIRIDON poet i eseist romn, scriitor, ziarist. Face analiz social, analiz politic, analiz economic, inginerie industrial. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia, membru al al Asociatiei Ziaristilor Romni. Membru al PEN-clubului european. Din ce perspectiv? Din ipostaza de eseist si critic In ce context ? la aniversarea a o sut patruzeci de ani de Convorbiri Literare Ce comunic? ce a reprezentat revista Convorbiri literare n cultura national Cum (n ce form)? De anchet rspuns Din ce cauz? Pentru a dezvalui drumul parcurs. Cu ce scop? A arata traditia cultural romneasc 2. Idei identificate Elemente obiective datare exacta din martie 1867 pn n decembrie 1894 Elemente subiective, verbe la persoana I plural : poate c am fi avut sincope Argumente logice generatiile au : au respectat motenirea astfel primit. Identificarea unor structuri citateaza personalitati ale epocii studiate: Negruzzi consemneaz: Dup doi ani de mpreun lucrare, am dobndit ncredinarea c acei tineri vor ti s duc cu succes oprea nceput Tehnici informative Documentare amanuntita. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive epitete : revista a nsemnat un pas sigur Tehnici narative de tip balzacian ; respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului paginile acestei reviste a nsemnat un pas sigur pentru mai trziu n dezvoltarea i impunerea literaturii romne Opiunea personala Povesteste cu foarte multe amanunte anii inceputului publicatiei. Biletul nr. 39 Titu Maiorescu este primul polemist romn a crui arm principal e logica, o niruire strns de argumente; nu vrea s aib dreptate dect cnd o are, dar atunci i-o pune n valoare cu o strictee creia nimic nu-i scap. O astfel de polemic presupune o limitare a cmpului de operaie; nu se lupt oricnd i pentru orice.[] Adevratului spirit polemic i trebuie un fel de detaare fa de obiectul n discuie, ce-i ngduie i o luciditate n determinarea punctelor slabe i n alegerea mijloacelor de atac ori de aprare, i, la nevoie, i dac i st n resursele sufleteti i d posibilitatea de a ntrebuina acea ironie binevoitoare ce-l nal de la sine ntr-un plan de superioritate moral, dei conine nc i destul luciditate pentru a-i dizolva adversarul mai sigur dect toate otrvile vehemenei.[] El are un scop precis: trezirea n cititor, n opinia public, a unei convingeri, a convingerii lui. Din ura

dezlnuit n jurul aciunii critice a lui Maiorescu n-au rmas dect directivele lui, pentru c au plecat dintr-un spirit critic, i articolele, pentru c au fost expresia unui spirit polemic alimentat numai de argumente intelectuale. Pe ct e de indestructibil elemental raional, pe att elementul afectiv se risipete odat cu ambiana n care sa produs. (E. Lovinescu, Titu Maiorescu, cap. XVIII) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic - are functie de cunoastere - este cel mai permisibil si dinamic stil, deoarece absoarbe numeroase neologisme - respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor - evita ambiguitati printr-o terminologie specifica - foloseste neologisme specifice de circulatie internationala - dezvolta un adevarat jargon de specialitate - foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul oral si dialogul oral - limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor Caracteristici : - corectitudinea : variante literare ale limbii ; -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate ; de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel functia limbajului este cognitiva ; autorul nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific, iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice . - accesibilitatea: claritate , precizie; topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti . - terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaje stiintifice ) cuvinte monosemantice. neologisme cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau

Compozitiile: - analiza stiintifica ( filozofica , economica , politica , botanica etc. ) ; - studiul stiintific ; - comunicarea stiintifica ; - referatul stiintific ; eseul stiintific . STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris, monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) 1.Cine comunic? Eugen Lovinescu critic i istoric literar, teoretician al literaturii i sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier i nuvelist romn Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic i istoric literar Cu ce intenie? De a- l caracteriza pe Titu Maiorescu In ce context ? in 1940, anul comemorarii a o suta de ani de la nasterea lui Maiorescu Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? despre Titu Maiorescu Cum (n ce form)? De monografie Cu ce scop?Face istoria critica a unei personalitati si a epocii in care ea si-a desfasurat activitatea 2. Elemente obiective alimentat numai de argumente intelectuale.; elementul afectiv se risipete(despre Maiorescu) dar si despre autor putem spune acelasi lucru (i-a fost elev) Elemente subiective, indirecte : trezirea n cititor, n opinia public, a unei convingeri, a convingerii lui. Argumente logice: detaare- luciditate determinarea punctelor slabe i n alegerea mijloacelor de atac Are puncte de suspensie unde ar putea adauga detalii. Tehnici argumentative Explicatii cauza efect : arm principal e logica - trezirea n cititor, n opinia public, a unei convingeri Tehnici informative Documentare amanuntita Deductii logice.Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu. Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive Epitete primul polemist romn 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Admiratie obiectiva pentru Titu Maiorescu Opiunea personala Eugen Lovinescu considera critica lui Maiorescu exclusiv culturala si normativa (care a impus regului) Titu Maiorescu este unul din cei dintii oameni de cultura romani care a inteles ca , dupa infaptuirea Unirii din 1859 , o prima cale de consolidare a unitatii nationale trebuie sa fie limba romana. Biletul nr. 40 Tnra generaie romn se afl astzi sub influena operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar s ne dm seama de partea caracteristic a acestei opere i s ncercm totdeodat a fixa individualitatea omului care a personificat n sine cu atta strlucire ultima faz a poeziei romne din zilele noastre.[...] De la 1860 ncoace dateaz ndreptarea; ea ncepe cu Vasile Alecsandri, care tie s detepte gustul pentru poezia popular, se continu i se ndeplinete prin cercetarea i nelegerea

condiiilor sub care se dezvolt limba i scrierea unui popor. Fiind astfel ctigat o temelie fireasc, cea dinti treapt de nlare a literaturii naionale, n legtur strns cu toat aspirarea generaiei noastre spre cultura occidental, trebuie neaprat s rspund la dou cerine: s arate nti n cuprinsul ei o parte din cugetrile i simirile care agit deopotriv toat inteligena european n art, n tiin, n filozofie; s aib, al doilea, n forma ei o limb adaptat fr sil la exprimarea credincioas a acestei amplificri. Amndou condiiile le realizeaz poezia lui Eminescu n limitele n care le poate realiza o poezie liric; de aceea Eminescu face epoc n micarea noastr literar. (Titu Maiorescu, Eminescu i poeziile lui) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic - are functie de cunoastere - este cel mai permisibil si dinamic stil, deoarece absoarbe numeroase neologisme - respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor - evita ambiguitati printr-o terminologie specifica - foloseste neologisme specifice de circulatie internationala - dezvolta un adevarat jargon de specialitate - foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul oral si dialogul oral - limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor Caracteristici : - corectitudinea : variante literare ale limbii ; -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate ; de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel functia limbajului este cognitiva ; autorul nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific, iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice . - accesibilitatea: claritate , precizie; topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti . - terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaje stiintifice )

cuvinte monosemantice. neologisme cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau

Compozitiile: - analiza stiintifica ( filozofica , economica , politica , botanica etc. ) ; - studiul stiintific ; - comunicarea stiintifica ; - referatul stiintific ; eseul stiintific . STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris, monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) 1.Cine comunic? Titu Maiorescu academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei ntre 1912 i 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romne, personalitate remarcabil a Romniei sfritului secolului al XIX-lea i nceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fr fond, baza Junimismului Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic literar Cu ce intenie? De a demonstra genialitatea lui Eminescu In ce context ? 1889, anul morii lui Eminescu, Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? analiz a operei acestuia Cum (n ce form)? De studiu 2. Idei identificate Elemente obiectiveMaiorescu afirm c ceea ce individualizeaz opera lui Eminescu n raport cu opera scriitorilor dinaintea sa este bogia ideilor filosofice i frumuseea limbajului, Elemente subiective, ncercm totdeodat a fixa individualitatea omului care a personificat n sine cu atta Argumente logice toat inteligena european n art, n tiin, n filozofie; s aib, al doilea, n forma ei o limb adaptat Tehnici argumentative Explicatii cauza - efect Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive stiintifice. proz savant 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului de apreciere a genialitatii lui Eminescu : Eminescu face epoc n micarea noastr literar. Opiunea personala Maiorescu este primul eminescolog Criticul supune analizei cteva dintre poeziile eminesciene reprezentative care-i pun n valoare genialitatea, comentndu-le sub aspectul limbajului i al coninutului de idei, socotit inovator n literatura romn a momentului. Biletul nr. 41 Poetul nu va obosi s fac elogiul spiritului tolerant, al adncii omenii vdite totdeauna de poporul nostru n modul de a convieui cu cei de o alt naionalitate. n

noiembrie 1876, n paginile Curierului de Iai, articolul [Se vorbete c n consiliul...] dezbtea aceast problem, pe larg i cu evident combustiune interioar: Nici un neam de pe faa pmntului nu are mai mult drept s cearrespectarea sa dect tocmai romnul, pentru c nimene nu este mai tolerant dect dnsul. Drept exemplu, el invoca faptul c din vremi strvechi fiecare a avut voie s se nchine la orice D-zeu au vroit i s vorbeasc ce limb i-au plcut. Spre deosebire de alte ri, care au urmrit s-i creeze, cu fora, prozelii din conlocuitorii de alt lege ori limb, la noi situaia a fost cu totul alta. n Moldova, biserica catolic este att de veche, i nimeni nu i-a silit pe catolici s treac la religia oriental, lipovenii fug din Rusia i triesc nesuprai n colul lor pe pmntul romnesc, apoi armenii, calvinii, protestanii, evreii toi sunt fa i pot spune dac guvernele romneti au oprit vreo biseric sau vreo coal armeneasc, protestant sau evreiasc. Nici una. Astfel de idei puncteaz ca nite dre de foc ntregul traiect al gazetriei eminesciene. Cci s nu uitm, dincolo de excesele polemice din unele articole, exist n universul gndirii poetului un nucleu solar ctre care aspir toate elementele ideatice, polul magnetic mereu indicat de acul busolei sale spirituale orict s-ar agita sub imperiul unor furtuni trectoare i care, se tie, este reprezentat de concepia democratic, potrivit creia naiunea nseamn clasele muncitoare, i n primul rnd rnimea. Nu a afirmat el, cu un patos inegalabil, c e poate singura chestiune n care am scris cu toat patima de care e capabil inima noastr, cu toat durerea i cu toat mila pe care ne-o inspir tocmai ranul, acest unic i adevrat popor romnesc?. [...] Pe aceast platform a ideilor se sublimeaz toate contradiciile, se decanteaz toate reziduurile unei sensibiliti ultragiate de spectacolul ornduirii cea crud i nedreapt, pentru a rmne, pur i incandescent, expresia dragostei de ar, ca n aceast spovedanie de o mictoare i neascuns superbie: Iubim ara i naia noastr astfel cum n-o iubete nimeni, cum nimeni n-are puterea de a o iubi (Al. Oprea, Studiu introductiv la Mihai Eminescu, Opere, IX, Publicistic 1870-1877) ........................................................................................................................................ 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ.

3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. 1.Cine comunic? Al. Oprea - critic literar, publicist Din ce perspectiv? Din ipostaza de Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? Despre activitatea gazetareasca a lui Eminescu Cum (n ce form)? De Studiu Introductiv Ce? De

Din ce cauz? Pentru a demonstra toleranta poporului roman vazuta si prin ochii lui Eminescu Cu ce scop? Cultural-politic 2. Idei identificate Elemente obiective date exacte : noiembrie 1876, n paginile Curierului de Iai, Elemente subiective, pronumele posesiv la persoana I nostru : adncii omenii vdite totdeauna de poporul nostru n modul de a convieui cu cei de o alt naionalitate. Argumente logice Identificarea unor structuri Propozitie fara predicat: Nici una Este permisa in publicistica, pentru captarea atentiei, se permite un stil colocvial, oratoric. Tehnici argumentative il citeaza chiar pe Eminescu : Drept exemplu, el invoca faptul c din vremi strvechi fiecare a avut voie s se nchine la orice D-zeu au vroit i s vorbeasc ce limb i-au plcut Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive combinate cele stiintifice cu beletristice Are comparatia: Astfel de idei puncteaz ca nite dre de foc Tehnici narative publicistice cu intoarceri (retrospectii) in timp repetate si reveniri. 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului: admiratie pentru Eminescua afirmat el, cu un patos inegalabil, Opiunea personala Are fraze lungi si intortocheate. Are dreptate. Biletul nr. 42 Gazetria eminescian impresioneaz prin fora cu care reuete s mbine ntr-un aliaj original trsturi ale fazei romantic-generoase a nceputurilor cu habitudinile curente i ndtinate ale ziaristului modern. Cci, se tie, pentru muli dintre scriitorii paoptiti, actul publicistic avea o funcie ocazional i oricum subordonat unei imediatei pragmatice, fr a mai pune la socoteal n afara excepiilor cunoscute un anume amatorism, o agitaie de suprafa, potrivit dorinei de a face cte ceva din toate [...]. Articolele eminesciene se impun ns prin naltul lor profesionalism, poetul practicnd gazetria ca pe o autentic meserie, cu toate prerogativele de rigoare. Se cere a se aduga c, tiind s fac fa prozaicei i istovitoarei munci de galer a ziarismului cotidian, el nu cedeaz spiritului de rutin i de convenionalism, ridicnd pagina tiprit la nlimea unor probleme de contiin, pstrnd nealterat, vechea funcie sacerdotal a cuvntului scris. Studiul modelului pe care-l ofer Eminescu este cu att mai instructiv, cu ct se constituie ntr-o perioad cnd a ncetat devlmia dintre genuri, cnd fiecare domeniu tinde s-i impun, cu strnicie, statutul specific, opunndu-se imixtiunilor altor activiti. Dac aceasta e adevrat, ntr-o formulare general, cu att mai mult apare n cazul antitezei exagerat de atia dintre poezie i gazetrie. Ne amintim de simbolul utilizat de Titu Maiorescu, cu statuia de marmur care privete surztoare, de la nlimea august a veniciei artei, la zgomotoasa agitare a oamenilor n politic, deci, n efemer. Iat ns c Eminescu, fr a trda cu nimic

legile eterne ale creaiei, n acelai timp, triete, cu incandescen, cele mai prozaice probleme ale actualitii, dar de care depindea destinul rii. Explicaia o cunoatem, ine de situarea pe poziiile rnimii, clasa fundamental a naiunii. Aceast platform spiritual l ajut s nu rmn prizonierul orizontului strict al atelierului su de creaie, s aib preocupri mai ample, menite s cuprind viaa trecut i prezent a poporului. (Al. Oprea, Studiu introductiv la Mihai Eminescu, Opere, IX, Publicistic 1870-1877) ........................................................................................................................................ 1. Autor , titlul Tema este

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului Ce? De

1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. 1.Cine comunic? Mihai Eminescu, Al. Oprea critic literar si jurnalist romn Din ce perspectiv? Din ipostaza de jurnalist romn Cu ce intenie? De a scoate in fata publicului si latura gazetareasca a poetului Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? Critica activitatea gazetareasca a lui Eminescu Cum (n ce form)? De studiu Din ce cauz? Pentru a-i studia modul de a gandi 2. Idei identificate Elemente obiective Atitudinea critica un anume amatorism, o agitaie de suprafa, .. Elemente subiective, : argumentul partinitor :potrivit dorinei de a face cte ceva din toate [...]. Argumente logice :..pagina tiprit la nlimea unor probleme de contiin, pstrnd nealterat, vechea funcie sacerdotal a cuvntului scris. Identificarea unor structuri Puncte de suspensie .Asa arata ca este loc de detalii. Tehnici argumentative Explicatii cauza - efect Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive predomina stilul stiintific .Cel metaforic este reprezentat de metafora : triete, cu incandescen, Tehnici narative Exista observatia critica activitatii gazetaresti a lui Eminescu 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Nu este subiectiva desi vorbeste despre marele nostru poet national dar se simte totusi admiratia si-i gaseste scuze Opiunea personala A reusit sa-si atinga scopul didactic. Biletul nr. 43

S ne amintim epoca n care se zicea c n Grecia exist un partid englez, unul francez, altul rusesc, i c n zadar se cuta partid adevrat naional. Oamenii de stat ai Greciei s-au convins prin esperien c adevrata politic naional nu poate fi alta dect aceea care se razim pe propriile interese ale naiunii; i astzi negreit exist n Grecia partide politice, ca n oricare stat constituional, ns ele nu mai pot fi calificate de partid englez, francez sau rusesc. Ar fi regretabil, ar fi o nenorocire chiar pentru noi dac, a doua zi dup recunoaterea independenii noastre, am cdea n greeala ce o comitea odinioar Grecia n loc s ne inspirm de politica noastr tradiional. n ce const ns aici tradiiunea? Ea const n ceea ce ne impune chiar poziiunea noastr geografic ; de-a evita orice provocare fa cu puterile noastre vecine i d-a ntreine ndeobte cu toate puterile cele mai bune relaiuni. Prin aspiraiunile noastre, prin dezvoltarea intelectual ce i-a dat Romnia de jumtate de secol aproape, ea a cutat a se apropia de civilizaiunea apusean; ideile de progres, dezvoltarea noastr economic trebuie s fie pururea inta noastr pentru a ne ntri nluntru i a inspira ncredere nafar. Dac puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom inea-o, s nu ne deprtm ctui de puin de la o politic neleapt, care s nu se inspire dect de propriile interese romneti, fiindc este o prob evident c o asemenea politic este singura bun pentru Romnia, fiindc pururea am cerut-o, fiindc am regretat i regretm i astzi c naltul areopag european nu ne-a asigurat el nsui condiiile de existen ce le doream cu toii pentru statul nostru. Noi nu putem dect regreta c se vd tendine de a angaja ara n o politic bazat pe apropierea exclusiv ctre una sau cealalt din marile puteri, deprtnd-o astfel de la linia de conduit pe care o socotim singura bun, fiind inspirat numai din propriile noastre interese. (Mihai Eminescu, [E greu pentru o foaie din opoziie...] n Timpul, 6 martie 1880, apud M. Eminescu, Opere, XI, Publicistic, Bucureti, 1984) ........................................................................................................................................ 1. Autor Mihai Eminescu Timpul , titlul [E greu pentru o foaie din opoziie...] Ziarul

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei.

4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. 1.Cine comunic? (Mihai Eminescu, poet, prozator i jurnalist romn Din ce perspectiv? Din ipostaza de ziarist Cu ce intenie? De a face o fresca politica regionala Cui comunic? Contemporanilor sai aflati la putere Ce comunic? Directii de urmat in politica vremii lui. Cum (n ce form)? De prelegere argumantata Din ce cauz? Pentru a face observata mai bine conjunctura politica Ce? De

Cu ce scop? A vedea mai bine oportunitatile vremii 2. Idei identificate Elemente obiective : Face comparatii cu Grecia Elemente subiective, Scrie la persoana I plural s fie pururea inta noastr Argumente logice trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom inea-o,.. Identificarea unor structuri : Intrebari retorice : n ce const ns aici tradiiunea? Tehnici argumentative n Grecia exist un partid englez,... Explicatii cauza efect doua zi dup recunoaterea independenii noastre, am cdea n greeala ce o comitea odinioar Grecia .. Tehnici narative Monolog adresat 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului . patriotica Opiunea personala A depus multa energie si si-a consumat talentul in politica unde arta si sensibilitatea nu prea isi au locul

Biletul nr. 44 Peisajul de ansamblu al publicaiilor romneti literar-tiinifice, academice, umanitare i populare se mbogete cu zeci i zeci de reviste (numai n perioada 1890-1900) apar peste o sut. n acest divers context este interesant de urmrit modul n care publicaiile reprezentative au izbutit s-i impun un program redacional care s continue tradiia progresist a presei romneti, s inoveze stilul publicistic i limbajele lui prin noi formule i genuri gazetreti i s contribuie la elucidarea disputelor lingvistice i literare cu privire la limb i la literatur. Observm mai nti c direcia nou propus de Titu Maiorescu n Convorbiri literare se confrunta, dup 1880, cu alte direcii, tendine i orientri care se doreau distincte unele fa de altele i care au izvodit n preajma unor reviste cunoscute.[...] Stilul publicistic i genurile gazetreti de la sfrit de secol (sec. al XIX-lea) ne atest, n mod explicabil, anumite tendine care au contribuit la dezvoltarea presei literare. Se cultiv articolul polemic politic, social, cultural, istoric, filosofic. Cronica literar, de teatru mai ales, dar i cea de carte, cunoate prin Eminescu, Delavrancea i Caragiale o amploare deosebit. Un gen frecvent este medalionul literar, prezent n mai toate revistele. (Victor Viinescu, Valori lexicale i stilistice n publicistica literar romneasc) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti

e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? prof. univ. dr. Victor Viinescu. Din ce perspectiv? Din ipostaza de publicist si critic literar Cu ce intenie? De a face o fresca a publicisticii literare romanesti din ultimul deceniu al secolului IX Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? Reflectarea directiei date de T Maiorescu in publicistica Cum (n ce form)? Studiu comparativ Din ce cauz? Pentru a analiza stiluri si tendinte 2. Idei identificate Elemente obiective Datare in timp : dup 1880, cu alte direcii, tendine i orientri Elemente subiective, verbele la pers. I plural Argumente logice Argumentarea tendintelor prin : Se cultiv articolul polemic politic, social, cultural, istoric, filosofic. Identificarea unor structuri .[...] punctele de suspensie marcheaza faptul ca mai exista detalii pe care nu le scri aici. Tehnici argumentative Explicatii cauza efect Efectul acestei noi tendinte este: Cronica literar, de teatru mai ales, dar i cea de carte, cunoate prin Eminescu, Delavrancea i Caragiale o amploare deosebit. Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive Nu are epitete sau metafore in acest fragment 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Se simte admiratia pentru diversitatea si inoirile publicisticii nationale. Este mandru de aparitia frecventa a medalionului literar Opiunea personala Autorul face o vedere de ansamblu a publicisticii acelor vremuri . Biletul nr. 45 Toi cunoatem importana teatrului pentru un popor, toi tim, asemenea, c ne lipsete acest element de cultur. Vom traduce dar dramele eminente din alte literaturi, vom ncuraja nceputurile noastre cele bune, dac le avem, vom descuraja pe cele rele i ne vom interesa, la timp oportun, de a forma actori adevrai...zeci i zeci de ani vor trece nainte de a se putea compune o singur trup de actori care s merite acest nume.[...] n contrastul artat pn aici se cuprinde cea mai lmurit explicare a direciei noi, n deosebire de cea veche. Direcia veche a brbailor notri publici este mult mai ndreptat spre formele dinafar; direcia nou i jun caut mai nti de toate fundamentul dinluntru i, unde nu-l are i pn cnd nc nu-l are, dispreuiete forma dinafar ca neadevrat i nedemn.(...) i fiindc vorbim aici de literatur prozaic, vom mpri cercetarea noastr dup cele dou specii ale ei, n cercetarea tiinific i n cea estetic sau cel puin stilistic. Reproduceri din chiar operele autorilor nu pot avea loc aici: ntinderea lucrrilor prozaice se mpotrivete la aceasta. Trebuie s ne mrginim a cita numai titlul scrierilor i a scoate la iveal elementele comune care le mpreuneaz n una i aceeai direcie.

(Titu Maiorescu, Direcia nou n poezia i proza romn, n Critice) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? Titu Maiorescu, a fost academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician i scriitor romn, prim-ministru al Romniei ntre 1912 i 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romne, personalitate remarcabil a Romniei sfritului secolului al XIX-lea i nceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fr fond, baza Junimismului politic i "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic literar Cu ce intenie? De a directiona scrierile epocii sale Ce comunic? Direcia nou n poezia si proza romana 2. Idei identificate Elemente obiective vom ncuraja nceputurile noastre cele bune, Elemente subiective, scrie la persoana I plural :Toi cunoatem.... Argumente logice : ...importana teatrului pentru un popor.. Identificarea unor structuri logice ntinderea lucrrilor prozaice se mpotrivete la aceasta Tehnici argumentative Explicatii cauza efect .. fundamentul dinluntru ......dispreuiete forma dinafar Tehnici informative Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Biletul nr. 46 Oriicare scriitor care se simte, ine s scrie pentru toi romnii, ba chiar i pentru cei viitori. El are dar s scrie cum vorbesc toi romnii, ba cum, dup toat probabilitatea, vor vorbi i cei ce nu s-au nscut nc. El trebuie dar s-i dea bine seama cum alege, cum ntrebuineaz i cum aaz vorbele, cci o vorb ru aleas nu are pentru toi cititorii neles, una ru ntrebuinat stric nelesul, iar una ru aezat l supr pe cititor. Aceast bgare de seam le lipsete celor mai muli dintre scriitorii notri.

Am citit, de exemplu, scrise de unul dintre scriitorii cu mari preteniuni vorbele pagina ntia. tim ns cu toii c romnii zic pagina nti ori prima pagin. De ce a scris acel autor pretenios cum nu zice i nici n-are s zic nimeni? Pentru c voia s fie mai cu mo dect alii. Fiindc noi ceilali zicem a doua, a treia i a patra, el socotea c trebuie s zicem i a-ntia. Aceasta dovedete c el nu i-a dat silina s se dumireasc asupra gramaticii romneti.[...] Astfel, acel scriitor cu preteniuni mari i cu pregtire nendestultoare, nemulumit s scrie cum vorbete lumea, a pocit limba, creznd c-o drege. (Ioan Slavici, Amintiri) ........................................................................................................................................ Stilul colocvial- memorialistic - in relatii de prietenie stil direct Adresare la persoana II - incalcarea canoanelor limbii literare: Oriicare ; pagina ntia - arhaisme fonetice: preteniuni - verbe la conjunctiv nici n-are s zic nimeni?- interogatie retorica - simplitate, naturalete: Fiindc noi ceilali zicem Este unicul stil in care este posibila si se realizeaza dezvoltarea spontana , neintentionata a limbii. CARACTERISTICI : - naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor factori de constrangere: tim ns cu toii c.. -logica : Aceasta dovedete c el nu i-a dat silina s se dumireasc , a pocit limba, creznd c-o drege. locutiuni: bgare de seam evitarea cuvintelor abstracte - incarcatura emotionala : sa impresioneze pe destinatar . Repetitii: una ru ntrebuinat stric nelesul, iar una ru aezat l supr pe cititor. inclinatie spre satira: .. pregtire nendestultoare, nemulumit contaminari ( ,, .. el socotea c trebuie s zicem i a-ntia. ,, ) calambur ( ,, s fie mai cu mo dect alii.,, )

1.Cine comunic? Ioan Slavici, scriitor i jurnalist romn. Cui comunic? Posteritatii Cum (n ce form)? De memorii 2. Idei identificate Elemente obiective : s scrie pentru toi romnii, ba chiar i pentru cei viitori. Elemente subiective, scrie la persoana I plural (nostri) Uneori nu se include si zice : tim ns cu toii c romnii zic el este totusi roman. Argumente logice pregtire nendestultoare Identificarea unor structuri puncte de suspensie care lasa loc de completari. Tehnici argumentative Explicatii cauza efect , a pocit limba, creznd c-o drege

Tehnici informative transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului - critica Opiunea personala Slavici este un avangardist.

Biletul nr.47 Principele Carol [n.n. viitorul rege Carol al II-lea] ajunge, n 1912, s susin un bacalaureat nemaintlnit pn atunci n Romnia. O comisie special, format din profesorii care-l pregtiser nainte, a fost nsrcinat de Carol I s-l verifice pentru acordarea certificatului de absolvire. In Arhiva Casei Regale s-au pstrat toate documentele acestui examen curios: lucrrile scrise ale celui examinat; procesul- verbal privind desfurarea examenului. [...] Examenul pe care Carol I l dorea complet i amnunit, conform procesuluiverbal va avea loc pe 26- 29 iunie 1912, la Castelul Pele din Sinaia, unde Comisia s-a deplasat de la Bucureti. Urmau a fi probe de limba latin, matematic, fiziconaturale, limba francez, o dizertaiune, limba german, probe orale i ex tempore din filozofie i istorie. Felul cum a decurs examenul este prezentat pe larg. Au participat Carol I, care a prezidat, principele motenitor Ferdinand i soia sa Maria, fraii i surorile celui examinat. Comisia propunea candidatului mai multe subiecte, din care acesta i alegea unul. La limba romn a ales Principalele caliti ale operei lui Caragiale; la filozofie i istorie, din cele 20 de subiecte, a luat Politica Rusiei n Orientul Europei pn la 1774. Notele obinute: limba romn 9; matematici 8,50; francez 9; tiine fizico-naturale 9; german 8,50; latin 7; dizertaia la istorie 10; filozofie 10; media general 8,81. Calificativul Admis. (Petre urlea, Bacalaureat la castel, n revista Historia) ........................................................................................................................................ Stil administrativ, formal -exprimare concisa si precisa - registru de cuvinte neutre - formulari consacrate: conform procesului- verbal va avea loc - lipsa figurilor de stil 1.Cine comunic? (Petre urlea, istoric, academician, Din ce perspectiv? Din ipostaza de istoric Cui comunic? Posteritatii Cum (n ce form)? De relatare, formala in stil apropiat de cel administrativ 2. Idei identificate Elemente obiective sunt descrise sec fapte. Elemente subiective, nu sunt decat epitete care califica evenimentul din punctul de vedere al autorului : examen curios l dorea complet i amnunit Argumente logice Nu exista comparatii cu critici ale altor martori. Identificarea unor structuri Enumeratii exacte. Puncte de suspensie care lasa loc doar de completari nu de comentarii sau dubii.

Tehnici argumentative Explicatii cauza efect nu exista Tehnici informative Documentare Stilul gazetaresc.Fara comentarii. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive exacte Tehnici narative de tip balzacian (cu datare exacta in timp); respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului ............este foarte detasata si obiectiva Opiunea personala Aceasta este o constatare si doar atat, fara explicatii , consecinte.

Biletul nr. 48 Privii o clip felul cum cutm s ne nelegem, privii ct de puin conduita curent a unui romn, atunci cnd vorbete de oamenii, de instituiile, de moravurile ori de cultura noastr. Vei observa numaidect dou tipuri de apreciere bine caracterizate, dar n acelai timp perfect opuse. O categorie din conaionalii notri, dintre aceia care i-au fcut studiile superioare n strintate i fac parte din clasa avut, ori de cte ori vor trebui s fac o judecat asupra vreunui fenomen romnesc oarecare, vor lua aproape sistematic aceeai atitudine: scepticismul radical. Cunoatei cu toii acest monoton discurs: Suntem n urma tuturor popoarelor. Structura noastr etnic e inferioar i nici un viitor mai bun nu e de ateptat. Caracterul nostru e la i servil. Instituiile noastre sunt simple maimureli dup strintate. [] N-avem trecut, n-avem art, n-avem literatur. [] Exact opus acestei mentaliti, apare o alta, care, cu tot aspectul ei profund patriotic, rmne tot aa de obtuz, tot aa de refractar la priceperea sufletului naional ca i cea dinti. Toat lumea iari cunoate i discursul demagogului naionalist i cultural. [] Romnii sunt singurul popor care se njosete, se critic mereu. Trebuie s descoperim valorile naionale, care sunt suficiente ca s putem tri din ele, nchiznd graniele influenei strine. Literatura noastr are nume ce se pot egala uor cu marile genii ale strintii. Suntem bogai ca nimeni (povestea petrolului i a grului), suntem viteji (Romnul are apte viei n pieptu-i de aram), suntem poei (Romnul e nscut poet) etc. etc. [] n general, atitudinea celor mai muli romni fa de evenimentele i lucrurile noastre oscileaz egal de vinovat ntre scepticism i grandomanie. (Mihai Ralea, Fenomenul romnesc) ..... lucrarea Fenomenul romnesc a lui Mihai Ralea este analiza psihicului naional i a specificitii etnice romneti................................................................................................................................... Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a psihologiei. - predomina cuvinte cu sens denotativ (la sensul propriu nu figurat) din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.

b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? (Mihai Ralea, eseist, filosof, psiholog, sociolog, diplomat, om politic de stinga, profesor la Universitatea din Iai, membru al Academiei Romne, director al revistei Viaa romneasc (din 1933). Din ce perspectiv? Din ipostaza de psiholog, Cui comunic? Posteritatii 2. Idei identificate oscilarea romanilor este ntre scepticism i grandomanie. Elemente obiective : are contraargumente: Exact opus acestei mentaliti, apare o alta Elemente subiective, este sceptic ;unii critici vor lua aproape sistematic aceeai atitudine: scepticismul radical . Stilul direct , oralitatea (adresarea directa ), se include categoriei studiate : Cunoatei cu toii acest monoton discurs: Suntem n urma tuturor popoarelor . Recunoastem aici patriotismul pasional. Argumente logice suntem poei (Romnul e nscut poet) etc. etc. [] Identificarea unor structuri - punctele de suspensie lasa loc de aprofundare a domeniului. Tehnici argumentative Explicatii cauza efect Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific critic, impregnat de elan patriotic, claritatea exprimarii. Tehnici narative de tip balzacian ; respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este realista, subiectiva, pasionala, patriotica. Opiunea personala Si astzi este valabil studiul Trebuie s descoperim valorile naionale, Biletul nr. 49 Pentru tradiionaliti, eterna chestiune a occidentalizrii sau a raporturilor cu Occidentul, care ncurc i dezorienteaz attea inteligene romneti, se reduce la un proces firesc de asimilare. Dar dincolo de aceast asimilare, inta nalt rmne creaia proprie. Un Nicolae Blcescu, un Mihail Koglniceanu, un B.P. Hadeu, un Mihai Eminescu, un George Cobuc, un Vasile Prvan sau Nicolae Iorga ni se nfieaz sub ndoitul aspect de vast asimilare a culturilor strine i de monumental creaie autohton. Tradiionalismul vede n ei revelaii istorice ale substanei de via permanent ce zace n adncul acestui popor. Dac menirea poporului romnesc este aceea de a crea o cultur dup chipul i asemnarea lui, afirmaia aceasta implic i soluia unei orientri. Cine preconizeaz orientarea spre Occident rostete un non-sens. Orientarea cuprinde n sine cuvntul Orient i nseamn orientarea spre Orient, dup Orient. Altarele se aaz spre Orient, icoanele cminului se aaz pe peretele dinspre Orient, ranul cnd se nchin pe cmp se ntoarce spre Orient. Zicala spune pretutindeni c lumina vine de la Rsrit. i cum noi ne aflm geografic n Orient i cum, prin religia ortodox, deinem adevrul luminii rsritene, orientarea noastr nu poate fi dect spre Orient, adic spre noi nine, spre ceea ce suntem prin motenirea de care ne-am nvrednicit.

Motenim un pmnt rsritean, motenim prini cretini- soarta noastr se cuprinde n aceste date geo-antropologice. O cultur proprie nu se poate dezvolta organic dect n aceste condiii ale pmntului i ale duhului nostru. Occidentalizarea nseamn negarea orientalismului nostru, nihilismul europenizant nseamn negarea posibilitilor noastre creatoare. (Nichifor Crainic, Sensul tradiiei, n Puncte cardinale n haos) ........................................................................................................................................ articole doctrinare, principalul text de doctrin fiind Sensul tradiiei Stilul jurnalistic sau publicistic - este caracteristic mass-media, fiind destinat unui public eterogen, cu o pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura - are un vocabular variat si bogat - este utilizata limba literara, alaturi de formulari specifice limbajului cotidian - este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri functionale - apar clisee lingvistice (orasul din Banie, fratii nostril de peste Prut, perla litoralului) - apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si subtitluri incitante, utilizarea unor imagini, ilustratii grafice, culoare etc - aici se includ: anuntul, apelul, articolul, interviul, cronica, declaratia de presa, editorialul, reportajul, stirea, textul publicitar Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) ,

procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 1. Autor Nichifor Crainic , titlul comunicare eficienta.. Tema este . Conferina inseamna

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. Ce? De

2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. 1.Cine comunic? Nichifor Crainic scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filozof (creator al curentului gndirist), pedagog, i teolog romn. Din ce perspectiv? Din ipostaza de ziarist, pedagog si teolog Cui comunic? Contemporanilor sai Cum (n ce form)? De dizertatie cu argumente Din ce cauz? Pentru a directiona creatia literara Cu ce scop? De a crea curentul gndirist axat pe autohtonism. 2. Idei identificate Elemente obiective Menirea poporului romanesc Occidentalizarea nseamn negarea orientalismului nostru, Elemente subiective, folosirea pronumelui la persoana I ( posesiv duhului nostru , posibilitatile noastre soarta noastra; personal: noi ne aflam Argumente logice nihilismul europenizant nseamn negarea posibilitilor noastre creatoare. Identificarea unor structuri enumeratii de mari poeti si scriitori romani pe care ii categoriseste ca fiind: revelaii istorice Tehnici argumentative Explicatii cauza efect : Occidentul, care ncurc i dezorienteaz attea inteligene romneti ; Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului A fost adeptul tendinelor tradiionalist religioase Opiunea personala Este valabila si astazi afirmatia menirea poporului romnesc este aceea de a crea o cultur dup chipul i asemnarea lui Biletul nr. 50 Sub diferite variaii de detaliu, omul care locuiete astzi continentul nostru se

prezint sub dou tipuri bine definite: occidentalul i orientalul. Toat civilizaia occidental st ntr-un singur cuvnt: aptitudine creatoare. Ridicat deasupra mediului, dominndu-l prin stpnire de sine, prin curaj, prin rbdare i iniiativ, occidentalul e spirit activ mai nainte de toate. El preface ambiana, sfinete locul, cruia i impune legea i ideea sa i care l ascult docil i nvins. Apuseanul e stpnul voinei sale elastice i ferme n acelai timp i pentru aceasta e i stpnul lucrurilor nconjurtoare. Curajul su e cnd temerar, cnd rezonabil. tie s rite i s fie n acelai timp prudent. El subjug forele naturii, sezoanele, fauna i flora. Dar mai ales, a inventat tehnica, care i-a devenit aliat asculttoare. n asemenea condiii , filozofia sa nu poate fi dect voluntarist. El crede c totul e posibil, e optimist n ncrederea pe care o acord forelor sale, crede n libertate, mai mult, n liber arbitru, pentru c rezistena determinismului orb o nvinge cu puterea nelepciunii sale () Psihologia orientalului e exact contrar. Ea se reduce, de obicei, la o resemnare pasiv. Dac occidentalul se impune mediului, orientalul se supune. Fora naturii l zpcete, l zdrobete, l apas. Recunoate ntr-nsa cine tie ce for religioas misterioas, contra creia i se pare inutil s mai lupte. () Fatalismul, adic constatarea acestei aezri prestabilite i pe care voina omului e prea slab ca s o ndrepte, i se pare singura soluie. (Mihai Ralea, Fenomenul romnesc) ........................................................................................................................................ Biletul nr.50 Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a psihologiei. - predomina cuvinte cu sens denotativ (la sensul propriu nu figurat) din domeniu: Fatalismul.. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple comparative: Psihologia orientalului e exact contrar Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata.: tehnica, care i-a devenit aliat asculttoare. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. filozofia sa nu poate fi dect voluntarist.. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti Fora naturii l zpcete, l zdrobete, l apas. e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? (Mihai Ralea eseist, filosof, psiholog, sociolog, diplomat, om politic de stinga, profesor la Universitatea din Iai, membru al Academiei Romne, director al revistei Viaa romneasc Din ce perspectiv? Din ipostaza de sociolog, psiholog, profesor Cu ce intenie? De a compara temperamentele orientale cu cele occidentale Cui comunic? Contemporanilor si posteritatii Cum (n ce form)? De studiu stiintific Din ce cauz? Pentru munc tiinific i didactic, formnd n jurul su un cerc larg de specialiti.

2. Idei identificate Elemente obiective Se detaseaza de cele doua categorii studiate. Nu se include in niciuna. Desi se incadreaza geografic in cea criticata (orientala) nu ii ia apararea in nici un fel. Fora naturii l zpcete, l zdrobete, l apas. Elemente subiective : despre occidentali numai de bine Argumente logice prin curaj, prin rbdare i iniiativ, occidentalul e spirit activ mai nainte de toate. Identificarea unor structuri enumerari (subliniate anterior) Tehnici argumentative Explicatii cauza efect rezistena determinismului orb o nvinge cu puterea nelepciunii sale () Tehnici informative Stilul stiintific asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului partinitoare argumentata Opiunea personala Pentru activitatea sa cultural i pentru cea tiinifica a fost ales membru al Academiei Romne Biletul nr. 51 Dei mult mai complex i nglobnd n ea principii contradictorii i fenomene ce nu se pot explica uniform, micare modernist se confund adesea i cu simbolismul, care, n realitate, nu e dect una din formele ei, pe care ne rmne s o studiem n nota sa difereniat. [] Micrile literare nu pornesc, n genere, de la concepii definite, ci dintr-o tendin mpotriva unei forme nvechite n art; formula viitoare izvorte dintr-o elaboraie nceat i obscur, necristalizat ntr-o formul dect trziu. [] Pornit i el dintr-o reaciune, nu trebuie deci s considerm simbolismul numai prin latura lui negativ, ci i prin caracterele eseniale ce-i dau un aspect i o unitate interioar. Ieit din faza militant a negaiunii i intrat n ritmul curentelor literare ca un fenomen distinct, simbolismul poate fi acum redus la elementul sau caracteristic. El nu trebuie confundat cu individualismul n art.; orice talent nou este afirmaia unui individualism; el nu e numai principiul eliberator dintr-o formul literar veche, ntruct orice col nou reprezint prncipiul unei emancipri. [] Simbolismul este de o natur mai specific; n esen, el reprezint adncirea lirismului n subcontient prin exprimarea pe cale mai mult de sugestie a fondului musical al sufletului omenesc. (E. Lovinescu, Istoria literaturii romne conteporane) ....................................................................................................................................... Stilul este stiintific !! Titlul Istoria literaturii romne conteporane sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu Micrile literare Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. orice talent nou este afirmaia unui individualism; Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.: persoana III : el reprezint Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. col nou reprezint prncipiul unei emancipri

5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale ( virgule pentru incadrarea unei completari :, n realitate, ; , n genere, ( forma corecta in timpul sau acum este : in general) b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti ; cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : o reaciune f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? (E. Lovinescu critic i istoric literar, teoretician al literaturii i sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier i nuvelist romn Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic Cu ce intenie? urmrete consecinele legii sincronismului n literatura de dup 1900. In ce context ? In contextul formarii civilizatiei romane moderne el arata ca societile napoiate imita. Cui comunic? Contemporanilor sai si posteritatii Ce comunic? Explic procesul de formare i evoluie a civilizaiei romne, din alt punct de vedere dect acela al junimitilor. Istoria literaturii romne conteporane - sintetizat ntr-un singur volum (fusesera trei) Cum (n ce form)? De sinteza critica Din ce cauz? Criticul explic, aici, procesul de formare i de evoluie a civilizaiei romne, Cu ce scop? Concentrata pe un subiect precis de a crea o doctrin unitar, cu legi care s explice fenomene din mai multe domenii, pune n acord evoluia social cu cea cultural, artistic, i punctul su de vedere e c acestea dou se supun legii sincronismului. 2. Idei identificate Noutatea vine din eliberarea de vechi Elemente obiective: Are mai multe puncte de vedere ... nu trebuie deci s considerm simbolismul numai prin latura lui negativ,.. Elemente subiective: .. simbolismul poate fi acum redus la elementul sau caracteristic. Argumente logice literare : simbolismul este ..sugestie a fondului musical al sufletului omenesc. Identificarea unor structuri Explicatii si puncte de suspensie care arata ca poate spune mai mult dar nu vrea sa piarda esentialul (de aceea este o SINTEZA) Tehnici argumentative Explicatii cauza efect : Scoala noua aduce emancipare Tehnici informative Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive : repetitii de epitete ..nceat i obscur, necristalizat 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Lucrarea ntmpin, de la nceput, protestul specialitilor. Autorul e declarat, de ndat, amator, nepreceptor.. Alii o ignor, iar sociologii din cercul Vieii romneti o consider o replica voluminoas" la spiritul critic al lui Garabet Ibrileanu. Opiunea personala: una din ideile crii, ideea necesitatii progresului este valabila si astazi. Biletul nr. 52 M-am sfiit totdeauna s scriu pentru tipar la persoana nti.[...]

Dar, fiindc sunt ntrebat, ndrznesc a spune c scrisul nu mi se pare deloc o jucrie agreabil i nici mai cu seam o jonglerie cu fraze. Pentru mine arta- zic art i m gndesc mereu numai la literatur- nseamn creaie de oameni i de via. Astfel arta, ntocmai ca i creaia divin, devine cea mai minunat tain. Crend oameni vii, cu via proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitii. Nu frumosul, o nscocire omeneasc, intereseaz n art, ci pulsaia vieii. Cnd ai reuit s nchizi n cuvinte cteva clipe de via adevrat, ai realizat o oper mai preioas dect toate frazele frumoase din lume. Precum naterea, iubirea i moartea alctuiesc enigmele cele mai legate de viaa omeneasc, tot ele preocup mai mult i pe scriitorul care ncearc s creeze via. Literatura rezultat din asemenea preocupri nu va mulumi, poate, nici pe superesteii ce savureaz numai rafinriile stilistice sau extravaganele sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de salon. Nici n-are nevoie. Literatura triete prin ea i pentru ea nsi. Durabilitatea ei atrn numai de cantitatea de via veritabil ce o cuprinde. (Liviu Rebreanu, Cred) ....................................................................................................................................... Stilul colocvial combiunat cu stilul stiintific confesiune directa M-am sfiit 1.Cine comunic? Liviu Rebreanu, romancier, dramaturg i academician romn. Din ce perspectiv? Din ipostaza de academician Cu ce intenie? De a motiva forma realista a scrierilor sale In ce context ? Al criticilor la adresa stilului sau. Cui comunic? Contemporanilor si posteritatii Ce comunic? Credinta sa despre rolul artistului (aici a scriitorului) de a crea ceva durabil si veritabil. Cum (n ce form)? De studiu autocritic Din ce cauz? Pentru a intari crezul sau artistic. Cu ce scop? A trezi costiintele la realitatea reala asa cruda cum este. 2. Idei identificate Elemente obiective Explicatii Literatura rezultat din asemenea preocupri nu va mulumi, Elemente subiective, Scrie despre sine. Foloseste cuvinte ironice la adresa altora.: superesteii. Argumente logice clipe de via adevrat, ai realizat o oper mai preioas dect toate frazele frumoase din lume.; ; Cnd ai reuit s nchizi n cuvinte cteva clipe de via ai realizat o oper Identificarea unor structuri Enumeratii : naterea, iubirea i moartea Punctele de suspensie arata ca are de spus mai multe despre sine. Tehnici argumentative: Arta devine cea mai minunat tain. scriitorul se apropie de misterul eternitii. Tehnici informative Stilul predominant stiintific prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive epitete sugestive : rafinriile stilistice sau extravaganele sentimentale, Tehnici narative de tip balzacian ; respectarea cronologiei faptelor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Atitudinea sa este constructiva aratand greseli. Opiunea personala Sinceritatea realismul lui Rebreanu sunt benefice pentru o perceptie clara a evenimentelor dezbracate de artificialul exprimarilor frumoase.

Biletul nr. 53 Sincronismul nseamn, dup cum am spus, aciunea uniformizatoare a timpului asupra vieii sociale i culturale a diferitelor popoare legate ntre ele printr-o interdependen material i moral. Exist, cu alte cuvinte, un spirit al veacului sau ceea ce numea Tacit un saeculum, adic o totalitate de condiii configuratoare a vieii omenirii. Spiritul Evului Mediu, de pild, se manifest sub dou forme: credina religioas care-i determin ntreaga activitate sufleteasc (literatura, arta, filosofia etc.) i provoac n domeniul politic cruciadele, adic expansiunea Occidentului spre Orient; iar pe de alt parte, n domeniul social, forma specific a feudalitii, de origine germanic sau nu, n orice caz, expresie a individualismului social, dup cum stilul ogival este o expresie a misticismului. Renaterea reacioneaz mpotriva spiritului cretin prin renvierea spiritului antic, cu manifestri mai caracteristice n domeniul artei i al cugetrii filosofice.[] Revoluia francez ne-a adus, n sfrit, principiul suveranitii naionale, al libertii presei i cuvntului, principiul egalitii legale, fiscale i politice de la temelia tuturor democraiilor contemporane i, ca urmare fireasc, principiul naionalitilor ce ne configureaz.[] Spiritul timpului e, aadar, firul conductor al istoriei n controversele faptelor. Prezent pretutindeni, el se dezvolt, totui, n unele ri mai intens: la Roma i la Atena n antichitate; la germani n timpul Evului Mediu; n Italia n epoca Renaterii; n Frana n veacul XVII i sfritul veacului XVIII. (E. Lovinescu, Mutaia valorilor estetice) ....................................................................................................................................... Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? (E. Lovinescu, critic i istoric literar, teoretician al literaturii i sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier i nuvelist romn Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic Cu ce intenie? De a crea o vedere de ansamblu manifestri mai caracteristice n domeniul artei i al cugetrii filosofice.[] In ce context ? In contextul formarii civilizatiei romane moderne Cum (n ce form)? De sinteza critica interdisciplinara ( apare si istoria Europei) Cu ce scop? Criticul explic, aici, procesul de formaie i de evoluie a civilizaiei 2. Idei identificate Elemente obiective : comparatiile cu alte tari si in alte epoci (ex. Evul Mediu)

Elemente subiective, Scrie la persoana I plural (ne-a adus..) Argumente logice principiul egalitii legale = temelia tuturor democraiilor contemporane ; Spiritul timpului e, aadar, firul conductor al istoriei Identificarea unor structuri Punctele de suspensie ce lasa loc de completari ulterioare care, aici , ar fi intrerupt firul logicii (fluxul ..) Tehnici argumentative Explicatii cauza - efect: Revoluia francez ne-a adus.... principiul suveranitii naionale, al libertii presei i cuvntului, Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific interdisciplinar, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive Da citate : ceea ce numea Tacit un saeculum, Tehnici narative de tip balzacian ; respectarea cronologiei faptelor dar si intoarceri (retrospectii din istorie) 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Este obiectiv critica Opiunea personala una din ideile crii, ideea necesitatii progresului este valabila si astazi. Biletul nr. 54 Acest orgoliu al latinitii noastre e motenirea unor vremuri cnd a trebuit s suferim rsul batjocoritor al vecinilor, cari cu orice pre ne voiau subjugai. Azi e lipsit de bun-sim. Vorbim despre spiritul culturii noastre; vrem s fim numai att: latini limpezi, raionali, cumptai, iubitori de form, clasici dar vrnd-nevrnd suntem mai mult. nsemnatul procent de snge slav i trac, ce clocotete n fiina noastr, constituie pretextul unei probleme, care ar trebui pus cu mai mult ndrzneal. Cunoatem experimentul ncrucirii unei flori albe cu floarea roie a aceeai varieti. Biologii vorbesc despre aa-numitele dominante. Ce nseamn cuvntul acesta? C n generaiile nou ce se nasc din mpreunarea celor dou flori nsuirile uneia dintre ele sunt stpnitoare; bunoar cele mai multe vor fi albe. S-a dovedit ns c din cnd n cnd, cu oareicare ciudat regularitate reapar i nsuirile curate ale celeilalte flori. E o izbucnire din Mister, cnd nici nu te atepi. Vechile nsuiri leai crezut pierdute pentru totdeauna, ele se afirm totui din timp n timp n toat splendoarea trecut. ntr-o ndeprtat analogie cu experimentul acesta biologic att de convingtor prin simplitatea sa se poate spune c n spiritul romnesc e dominant latinitatea, linitit i prin excelen cultural. Avem ns i un bogat fond latent slavo-trac, exuberant i vital, care, orict ne-am mpotrivi, se desprinde uneori din corole necunoscutului, rsrind puternic n contiine. Simetria i armonia latin ne e adeseori sfrtecat de furtuna care fulger molcom n adncimile oarecum metafizice ale sufletului romnesc. E revolta fondului nostru nelatin. [] (Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin, n revista Gndirea) ....................................................................................................................................... Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala slavo-trac - un numar mare de informatii in spatiu restrans - utilizeaza interogatii Ce nseamn cuvntul acesta?

Modalitatea de comunicare : monologul scris ( in presa si publicatii ) ,. Caracteristici : - doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare Cunoatem experimentul ncrucirii unei flori albe cu floarea roie 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; Acest orgoliu al latinitii -are arie tematia foarte mare : biologie , etnogeneza popoarelor - are trasaturi ale beletristicii: neologisme stiintifice : metafizice inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) :personifica scriind cu litera mare : Mister, 1.Cine comunic? (Lucian Blaga filozof, umanist, jurnalist, poet, dramaturg, traductor, profesor universitar i diplomat romn, academician 1. Autor Lucian Blaga , titlul Revolta fondului nostru nelatin Tema este din domeniul lingvisticii 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) expunere fcut n revista Gndirea asupra unei teme din domeniul tiinei cu intenia de a informa, de a instrui.. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice (exemplul om si foare asemanarea devenirii lor) Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor.

3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a pl : Cunoatem Din ce perspectiv? Din ipostaza de jurnalist si filosof Cu ce intenie? De a demonstra originile noastre Cui comunic? Contemporanilor si posteritatii Ce comunic? "Revolta fondului nostru nelatin", aparut in revista "Gandirea" in 1921, se incadreaza in viziunea traditionalista a acestei reviste, Cum (n ce form)? De sinteza Din ce cauz? Pentru a contracara exclusivismul latin dat spiritului poporului roman 2. Idei identificate Elemente obiective comparatii realiste cu experimentele stiintifice Elemente subiective, scrie la persoana I plural: Cunoatem Argumente logice : experimentul biologic : Cunoatem experimentul ncrucirii unei flori albe cu floarea roie Identificarea unor structuri Enumeratii : slav i trac,.. Tehnici informative STILUL PUBLICISTIC dar si stiintific, asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele aici sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive Aglomerare de epitete : vrem s fim numai att: latini limpezi, raionali, cumptai, iubitori de form, clasici dar vrnd-nevrnd suntem mai mult. 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului respect pentru cultul stramosilor Opiunea personala Lucian Blaga a marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate

Biletul nr. 55 Desigur, nimic nu rodete din nimic, nu exist creaie ex nihilo, totul are un temei n realitatea universal. Dup cum smna se nate din moartea fructului, cuvintele potrivite i au sorgintea n arhaicele ndemnuri pentru vite. Orice germinare e o metafor, un salt. Robia ndurat, osnda lui Adam i Sisisf, sudoarea muncii sutelor de ani, suferina n ntuneric, a celor smerii, chiar osemintele uscate ale btrnilor, ntreg rodul durerii de vecii ntregi poate fi izvor de poezie, tocmai pentru c e rod. Cci, dup cum sterilitatea desfigureaz i descompune n haos, fecunditatea transfigureaz, alctuiete noi ordine. Poetul e cel care reveleaz, deteapt ceea ce doarme n obscuritate, cel care face Dumnezeu de piatr din cenua morilor din vatr, furete versul nalt din ocar i germinare prin transfigurare- din mucegaiuri, bube i noroi isc frumusei i preuri noi. Lumea arghezian nu e aseptic, sterilizat, ci e o lume a germenilor. Poetul nu e rtcitor printre astre pure ci, asemenea Heruvimului czut n lume, om prea uman, gsete n orice bub pmntean putina unei semine, a unei noi nateri posibile. Suferina nsi poate, deci, s rodeasc.[...] Cci: a scrie e a face din nou, creaia poetic repetnd creaia cosmic. Dar pentru ca acest suprem vis omenesc[...]s rodeasc ntr-o oper durabil, e nevoie [...] de o ntreag via ngropat n temelii.

(Nicolae Balot, Opera lui Tudor Arghezi) ........................................................................................................................................ Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? (Nicolae Balot, eseist, critic, istoric i teoretician literar romn. Din ce perspectiv? Din ipostaza de istoric i teoretician literar Cu ce intenie? De a arata ars poetica lui Arghezi : deteapt ceea ce doarme n obscuritate Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? Studiu critic apreciativ al poeziilor lui Tudor Arghezi Cum (n ce form)? De carte. 2. Idei deterministe Elemente obiective : multe citate din Arghezi. Elemente subiective scrie aproape ca despre sine, asa de mult intelege resorturile gandirii argheziene. Argumente logice : nimic nu rodete din nimic Identificarea unor structuri Punctele de suspensie nu lasa suspans ci loc de completari. Tehnici argumentative Explicatii cauza efect : Dup cum smna se nate din moartea fructului, cuvintele potrivite i au sorgintea n arhaicele ndemnuri pentru vite. Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive epitete sugestive : osemintele uscate = vechime. 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este realista, zice : Lumea arghezian nu e aseptic, sterilizat, ci e o lume a germenilor. Opiunea personala Domnul Nicolae Balota a suferit precum Arhezi conditiile temnitei si astfel il intelege mai bine.

Biletul nr.56 O lectur n ordine cronologic a poeziei lui Blaga arat c, n calitate de adevrat motiv liric, cuvntul nu apare la el dect relativ trziu, i ntr-un moment determinat de logica intern a mitului poetic n ansamblul su. Ipostaza cea mai definitorie a

omului blagian este, n primele dou cri, aceea de fiin tcut ce se dispenseaz cu uurin de rostire, lsnd mai degrab lumea s se rosteasc n ea. Nu cuvntul este cel ce se impune acum, ci contrariul su, tcerea, linitea o tcere germinativ, strbtut doar de tulburrile sevelor ori ale sngelui i luminii, ce urmeaz cile ascunse ale impulsurilor vitale celor mai incontrolabile. Tcerea-mi este duhul se definete poetul n Stalactita, identificndu-se unei realiti elementare: zcnd n umbra gorunului, i se pare c stropi de linite (i) curg prin vine, nu de snge, iar n Linite: atta linite-i n jur de-mi pare c aud/cum se izbesc de geamuri razele de lun. n cosmica tcere, subiectul e, cele mai adeseori un receptacul pasiv al micrilor lumii, n umbr i tcere eul comunic n profunzime cu universul, devenind el nsui un element printre elemente. Cnd apare totui, cuvntul se las doar optit, aproape inutil atta vreme ct trirea nemijlocit i poate lua locul exprimnd plenitudinea fiinei; ori, dimpotriv, devine strigt, chiot, debordare sonor a dezlnuitei energii dionisiace, prelungire a marelui tumult al stihiilor. (Ion Pop, Lucian Blaga- universul liric) ...................................................................................................................................... Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? Ion Pop profesor universitar, poet, critic i istoric literar. Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic literar Cu ce intenie? De a forma alte generatii de poeti Ce comunic? Aprecieri ale poeziei lui Blaga. Cum (n ce form)? De comentariu pe text Cu ce scop? Didactic 2. Idei identificate Elemente obiective logica Elemente subiective foloseste comparatii si epitete : cuvantul devine : , prelungire a marelui tumult al stihiilor Argumente logice tcere germinativ, Identificarea unor structuri logice repetitive : , n umbr i tcere eul comunic n profunzime cu universul , devenind el nsui un element printre elemente. Tehnici informative Stilul stiintific este combinat cu cel beletristic : tulburrile sevelor ori ale sngelui i luminii,, prin functia sa sugestiva asigura transmiterea de informatii dar si pe baza unor rationamente logice deductive

Tehnici descriptive enumeratii : devine strigt, chiot, debordare sonor .. Ion Pop foloseste si inversiuni ca in poezii : cosmica tcere 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului de apreciere critica Opiunea personala Ion Pop are talent didactic. Biletul nr. 57 Dect s omit detaliile, prefer s le exagerez, s le pun sub lup. Este metoda cea mai simpl de a cltori n timp, de a te ntoarce cu zeci de ani n urm[] Scriitorii i ncercau norocul la edituri, iar crile lor nu aveau nc titluri bine stabilite i se aflau scrise pe jumtate sau pe sfert, n timp ce nimeni, nici mcar ei, nu tiau cum, dac i cnd le vor ncheia, ci le vor citi i care din confrai va scrie[] despre noua apariie. Pe atunci personajele marilor romane aveau nc toate drumurile deschise, Felix mai putea spera s se nsoare cu Otilia n ciuda lui Pascalopol, Fred ar fi putut s evite nc, n ziua fatal, s se urce n carling, iar Adela mai avea o ans de a descoperi jurnalul doctorului Codrescu. [...] Pe atunci personajele nu erau scufundate cu totul n hrtie, aveau numai jumtate de destin scris, iar cealalt jumtate din ei, liber, se afla nc, indistinct i n fierbere, n mintea i viaa unor autori, ei nii cu numai o bucat din via scris. Rebreanu se plimba, pe strzile Bucuretiului, ntr-un Chevrolet rou[...] Clinescu i achiziiona vara provizia de lemne pentru iarn[...] Bacovia fuma cu sete i bea pe tcute, Ion Barbu avea cte cinci-ase studeni la cursurile lui de matematici superioare, pe Nichifor Crainic l puteai gsi la patru numere de telefon diferite, lui Camil Petrescu i trecuse serios prin gnd s se apuce de chimie, dup ce inventase pe hrtie o paraut-balon.[...] Nu semnau unii cu alii i nimeni nu i obliga s gndeasc la fel i s spun acelai lucru. Minunat este c lumea lor nu era nici paradis, nici infern, ci o lume normal, o lume a tuturor posibilitilor i un loc sub soare ca oricare altul.[...] Bucuretiul interbelic este locul unde s-a ntmplat totul. (Ioana Prvulescu, ntoarcere n Bucuretiul interbelic) ....................................................................................................................................... Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipicecotidiene - informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) [...] - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o directie in domenu aici sociale,.: monologul scris ( in presa si publicatii ). Caracteristici : - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene (de atunci) ;

-are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri - are trasaturi ale beletristicii:titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii de scriitori aglomerare sintactica -fraze lungi 1.Cine comunic? (Ioana Prvulescu eseist, publicist i critic literar romn. 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la o confesiune: Dect s omit detaliile, prefer s le exagerezLimbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1.convingere Titlul si propozitia creeaz o ateptare 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? Ce facea? Cu ce intenie? De a descoperi pe scurt viata scriitorilor asa cum era ea. Cui comunic? contemporanilor si posteritatii Cum (n ce form)? De memorii - eseu 2. Idei identificate Elemente obiective realul redat cu lux de amanunte : Rebreanu se plimba, pe strzile Bucuretiului, ntr-un Chevrolet rou Elemente subiective recunoaste : , prefer s le exagerez Argumente logice Nu semnau unii cu alii Identificarea unor structuri Puncte de suspensie ce lasa loc de detalii dar nu intrerupe firul eseului. Tehnici informative Stil publicistic scriere colocviala cu detalii mondene . Tehnici descriptive prin negatii : lumea lor nu era nici paradis, nici infern, Tehnici narative respectarea cronologiei faptelor chiar folosind retrospectia 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului este exagerata : Bucuretiul interbelic este locul unde s-a ntmplat totul. Opiunea personala : Ioana Parvulescu reduce totul la aparente. Biletul nr. 58 n literatura sa, Marin Preda a impus o alt imagine a omului. l preocup 2. educativ

bezmeticii, l nelinitesc spiritele primare agresive, dar nu le acord un loc prea mare n spaiul literar. Nu ticloii, bezmeticii, nesbuiii, spiritele primare agresive populeaz spaiul moromeian. Scriind mrturisete Marin Preda am avut totdeauna n fa un model preexistent, o msur a vieii morale: tatl meu. El este Ilie Moromete! Simbolul unei eterne lumi de var. Iubirea fa de acest model poate fi o explicaie, una foarte puternic, totui nu poate fi singura. Marin Preda credea n frumuseea moral a omului. Lecturile, meditaiile lui n marginea crilor (i nu numai a crilor de literatur) i formaser o viziune asupra omului i, n centrul ei, st solid, cu puternice rdcini morale, omul valorilor morale, omul valorilor fundamentale, fructul contiinei morale. Omul care poart, totdeauna, o lumin pe fa. Omul care are acces la starea de contemplaie, cci zice prozatorul undeva - contemplarea este singurul mod de a privi care i permite s nelegi cu adevrat. (Eugen Simion, ntoarcerea autorului) ....................................................................................................................................... ntoarcerea autorului este o carte de erudiie dar i de reflecie personalizat, sincronizat perfect cu micarea european a ideilor Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare. - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) 1.Cine comunic? Eugen Simion, critic literar, editor, eseist, filolog, profesor universitar romn, membru i preedinte al Academiei Romne Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic literar Cum (n ce form)? Sub forma de carte (nu articol) Cu ce scop? Didactic 2. Idei identificate Elemente obiective Scrie citate pe care le comenteaza imediat. Elemente subiective Se simte admiratia: Marin Preda credea n frumuseea moral a omului Argumente logice chiar citate din cel pe care-l studiaza : contemplarea ... care i permite s nelegi Identificarea unor structuri Enumerare de negatii: Nu ticloii, bezmeticii, nesbuiii, spiritele primare agresive populeaz spaiul moromeian. Tehnici argumentative Gaseste explicatii : Iubirea fa de acest model poate fi o explicaie, una foarte puternic, totui nu poate fi singura Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate.

Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive repetitii sugestive : omul valorilor morale, omul valorilor fundamentale, 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului ....este justa, argumentata. Opiunea personala Marin Preda scrie tot despre tarani dar spre deosebire de Rebreanu, el este partinitor cu aceasta clasa sociala. Biletul nr. 59 Florin Mugur: Spuneai c, pentru a semna cu don Quijote, Moromete ar trebui s acioneze n sensul iluziilor lui. Cum adic? V rog s ncercai s dai un exemplu. ntr-o mprejurare oarecare, cum ar fi procedat Moromete, dac-ar fi fost don Quijote? Ar trebui mai nti precizat iluzia, apoi s vedem cum ar fi acionat n sensul acelei iluzii. Marin Preda: Una din iluziile acestui erou este c lumea ar putea tri fr bani, iar poziia asta e a ranului patriarhal. El simte c puterea banului, putere care devine din ce n ce mai mare n timpul su, cnd el nsui a ajuns un mic proprietar de pmnt, l pune n situaia de a face producia sa o marf. E dator s munceasc pentru a-i ntreine familia, dar s munceasc ntr-un anume stil, i anume, producnd cereale pentru sine, dar i pentru a le vinde. E nevoie s dobndeasc bani. [...] Deci banul nseamn un atac brutal la adresa iluziei cu care se nutrete personajul, c el, cu pmntul lui i cu copiii lui, cu ce are, poate continua s triasc linitit, c nu va fi nevoit s intre n curs.. [...] Cum ar trebui s acioneze Moromete, eroul meu, n spiritul iluziilor lui? Rspunsul este c el i acioneaz n acest spirit, i sigur c n acest are o trstur donquijoteasc. S ne reamintim. nti c el ia n rs copiii, care vor s ctige bani. Vrea s-i pstreze copiii, s-i nvee felul su de via, s munceasc la cmp, iar cu surplusul de cereale, care o fi, n-au dect s-l vnd la munte sau la balt. Asta ar fi una. Al doilea: el nu cedeaz atunci cnd aceti copii struie n dorina lor de a-i face alt via dect cea tradiional i nu accept, lupt cu disperare s-i pstreze copiii lng el. [...] (Florin Mugur: Convorbiri cu Marin Preda) ....................................................................................................................................... Stilul jurnalistic ( publicistic) - in mass-media, - destinat unui public cu o pregatire profesionala diferita - are un vocabular variat si bogat - este utilizata limba literara, alaturi de limbajul cotidian - amestecul din celelalte stiluri functionale - forma: interviul, - Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursurilor politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor: Moromete, dac-ar fi fost don Quijote?

- se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 1. Autor Florin Mugur , titlul Convorbiri cu Marin Preda 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine ? Ce ? Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 2. educativ

4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. 1.Cine comunic? Florin Mugur poet, profesor de limba romana , redactor la editura Cartea romaneasca Din ce perspectiv? Din ipostaza de redactor Cu ce intenie? De a studia filosofia lui Ilie Moromete Cui comunic? Contemporanilor Cum (n ce form)? De interviu 2. Idei identificate Elemente obiective : explicatii: tri fr bani, iar poziia asta e a ranului patriarhal. Elemente subiective: ncercai s dai un exemplu ; Moromete, eroul meu, Argumente logice : copiii, care vor s ctige bani Identificarea unor structuri : Dialog pauzele (punctele de suspensie) arata profunzimea gandurilor, analiza aprofundata si loc unde ar putea spune mai multe .. Tehnici informative Stil publicistic direct Tehnici descriptive amanunte structurate logic Asta ar fi una. Al doilea: el nu cedeaz Tehnici narative Intorceri in timp (retospectii) S ne reamintim 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Este critica, il provoaca pe Marin Preda la comentarii : Ar trebui mai nti precizat iluzia Opiunea personala Este un interviu profesionist reusit. Este un document ce ramane peste ani si clarifica chiar din gura autorului romanului modul de constructie al eroului sau principal si resorturile sale interioare.

Biletul nr. 60 Pentru a iei dintr-un univers concentraionar i nu e neaprat nevoie s fie un lagr, o temni ori o alt form de ncarcerare; teoria se aplic oricrui tip de produs al totalitarismului exist soluia (mistic) a credinei. [...] Cele trei soluii la care ne referim sunt strict lumeti, au caracter practic i se nfieaz ca accesibile oriicui. [...] Soluia a treia: a lui Winston Churchill i Vladimir Bukovski. Ea se rezum: n prezena tiraniei,asupririi, mizeriei, nenorocirilor, npastelor, primejdiilor nu numai c nu te dai btut, ci dimpotriv scoi din ele pofta nebun de a tri i de a lupta. Cu ct i merge mai ru, cu ct sunt greutile mai imense, cu ct eti mai lovit, mai mpresurat ori mai supus atacurilor, cu ct nu mai ntrevezi vreo ndejde probabilistic i raional, cu ct cenuiul ntunerecul i vscosul se intensific (...), cu

ct pericolul te sfrunteaz direct, cu att eti mai dornic de lupt i cunoti un simmnt de inexplicabil euforie. [...]Soluia aceasta, firete, presupune, o trie de caracter excepional, o concepie militar a vieii, o formidabil ndrjire moral a trupului. O voin de oel nnobilat i o sntate spiritual adamantin*. E probabil c presupune i un duh sportiv: s-i plac btlia n sine ncierarea mai mult dect succesul. * adamantin = strlucitoare (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii) ....................................................................................................................................... 1.Cine comunic? (N. Steinhardt doctor n drept constituional, scriitor, publicist i critic literar, dizident politic Din ce perspectiv? Din ipostaza de scriitor si publicist Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? reprezint, dup propria-i mrturie, testamentul lui literar Cum (n ce form)? De carte eseu. Cu ce scop? De a defini fortele launtrice ale scriitorilor. 2. Idei identificate Elemente obiective cu ct nu mai ntrevezi vreo ndejde probabilistic i raional, Elemente subiective, scrie din propria experienta de viata. Argumente logice nu numai c nu te dai btut, ci dimpotriv scoi din ele pofta nebun de a tri i de a lupta. Identificarea unor structuri Puncte de suspensie. Repetitia excesiva la lui ..cu cat Tehnici argumentative Explicatii cauza efect Soluia aceasta, firete, presupune, o trie de caracter excepional, o concepie militar a vieii, Tehnici informative Are si solutii ale altor personalitati. Stil stiintific memorialistic eseistic filosofic . Foloseste mai multe stiinte pentru a gasi argumente. Tehnici descriptive: Enumeratii Ea se rezum: n prezena tiraniei,asupririi, mizeriei, nenorocirilor, npastelor, primejdiilor 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului Este sfatuitoare : Soluia aceasta, firete, presupune, o trie de caracter excepional, o concepie Opiunea personala Scrierile acestea sunt valabile si astazi .. obligatorie e lupta. Stilul colocvial adresat direct la persoana II singular - in relatii de familie , prietenie - incalcarea canoanelor limbii literare repetitie excesiva a lui cu att incarcare excesiva a frazei - simplitate, naturalete accesibile oriicui. [...] verbe la imperativ : s-i plac btlia n sine Enumeratii multiple : Ea se rezum: n prezena tiraniei,asupririi, mizeriei, nenorocirilor, npastelor, STILUL COLOCVIAL ( familiar , cotidian - practic , vorbit , oral ) comunicare obisnuita Modalitatile de comunicare, monologul scris ( notite , jurnal intim ) - naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : fara factori de constrangere;

incarcatura emotionala : sa impresioneze pe destinatar prin intrebuintarea ndrjire moral

Biletul nr. 61 Nu prea se practic declaraia de dragoste n critica actual. [...] Dar critica e o form de iubire. Pare un citat, dar nu tiu de unde. Din Alexandru Paleologu? Sau mai degrab din Valeriu Cristea. E mai raional s faci un rechizitoriu, o list de reprouri scriitorilor care au avut nefericirea s triasc n perioada comunist, dect s vezi i s ari cum i-au pstrat demnitatea. Nu toi, evident. S-au purtat o vreme, imediat dup 1990, pe scar larg, cel puin dou aberaii. Prima e o judecat estetic absolut: nimic din ce s-a scris n perioada 1945- 1989 nu mai rezist, totul e iremediabil alterat de comunism. A doua e o judecat moral absolut, sprijinit pe presupoziia biografiilor compromise: toi scriitorii sunt vinovai, ntr-un fel sau altul, toi au colaborat, tacit sau explicit. Ambele judeci sunt false n generalitatea lor. [...] Au fost destui intelectuali romni demni n comunism, care nu au pactizat n nici un fel cu regimul, destui ca s constituie un pol acuzator pentru cei care nu au fost demni i ar vrea s nu existe cei dinti. Scriitorii generaiei60 au scos literatura romn din proletcultism i din cel mai negru impas. Au scos-o, pentru c regimul politic s-a relaxat i a permis reconstrucia novatoare. E, datorit conjuncturii permisive, meritul lor mai mic? Sunt ei de vin c au reuit o reconsiderare spectaculoas a literaturii n mprejurri att de grele i de nefaste? A fost generaia salvatoare a literaturii romne contemporane! A nceput ezitant. Primele cri ale lui D.R. Popescu, Constantin oiu, Nichita Stnescu, Cezar Baltag sunt profund afectate de context, dar la scurt vreme dup 1960 i vor reconsidera temele, stilurile i perspectivele. Generaia60 nu manifest la debutul su o solidaritate de grup i o unitate de program estetic de felul celor evidente n afirmarea generaiei 80. Dar acest fapt nu are, din punctul meu de vedere, nici o relevan. Nu vreau s pun accentul aici pe ideea de generaie, ci pe momentul istoric (favorabil, e adevrat) al apariiei unei serii extraordinare de scriitori, care au ridicat dintr-odat literatura romn la rang european. n primul rnd, datorit poeziei. Nichita Stnescu i Marin Sorescu, mai nti, apoi i Ana Blandiana au putut circula n Europa ca mari poei i au fost receptai i ntmpinai ca atare. [...] Centrul de greutate al canonului estetic al literaturii romne contemporane l reprezint scriitorii generaiei 60.[...] (Ion Simu, Declaraie de dragoste pentru generaia 60) ....................................................................................................................................... 1.Cine comunic? Ion Simu, Critic i istoric literar. Facultatea de Filologie Din ce perspectiv? Din ipostaza de critic i istoric literar In ce context ? n context european, Cui comunic? Posteritatii Ce comunic? ofer o panoram a patrimoniului literar Cum (n ce form)? De studii in dou volume aprute n 2007 Cu ce scop? de a ridica probleme importante.. ale simptomatologiei literaturii 2. Idei identificate

Elemente obiective Compara generatii de scriitori : Generaia60 nu manifest la debutul su o solidaritate de grup Elemente subiective, se observa sentimente de admiratie : Centrul de greutate al canonului estetic al literaturii romne contemporane l reprezint scriitorii generaiei 60.[...] Argumente logice : regimul politic s-a relaxat i a permis reconstrucia novatoare. Identificarea unor structuri logice cu puncte de suspensie, pentru viitoare completari. Interogatii retorice : , meritul lor mai mic? Tehnici argumentative Explicatii cauza efect: datorit conjuncturii permisive Tehnici informative Documentare amanuntita Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii. Tehnici descriptive enumeratii: lui D.R. Popescu, Constantin oiu, Nichita Stnescu, Cezar Baltag 3. Opinii personale argumentate Despre atitudinea autorului urmrete psihologia devenirii creatoare ce explic. disputa interioar ntre opiuni ... Opiunea personala situaiile pe care le observ sunt pertinente. Biletul nr. 62 n realitate, cenzura comunist este una de tip nou, ca s folosim o expresie uzual din lexicul marxist-leninist. Are cteva caracteristici pe care merit s le trecem rapid n revist. nainte de orice, se nfptuiete printr-o instituie specializat a partidului-stat. La noi, instituia ia fiin printr-un decret al Consiliului de Minitri din 1949 sub titulatura Direcia General a Tipriturilor Statului. E de notat c nici acum, nici mai trziu, indiferent de nfiare i subordonare, instituia nu poart n nume cuvntul cenzur (ori un sinonim). Va funciona pe toat durata regimului comunist; paradoxal, i dup ce va fi desfiinat de Ceauescu n 1977. De regul, n istorie, procesele contra opiniei au czut n competena justiiei (eclesiastice, n Evul Mediu, militare, n timp de rzboi, civile, n democraiile moderne). Doar regimurile comuniste au inventat un aparat specializat... i, nc, n stare de o cenzur total: aplicat asupra tuturor domeniilor, preventiv sau ulterior, n informaie, creaie etc., ca i n difuzarea i interpretarea lor, la toate nivelele, tematic, ideatic, stilistic, fcnd din recomandare obligaie, interzicnd, amputnd sau completnd textele, exercitnd cel mai complet i eficient cu putin control asupra opiniei publice i private. Nimic asemntor n toat istoria cenzurii. Cenzura comunist a fost o veritabil industrie de control, aservire i manipulare a ideilor oamenilor. (Nicolae Manolescu, Realismul socialist. Literatura nou, n Vatra, 9-10, 2004) - Revista ....................................................................................................................................... Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) Stilul publicistic dar si stiintific specific revistelor , discursurilor : - bogatie lexicala: neologisme : paradoxal - termeni tehnici aici mai multi (specific revistelor nu cotidienelor)

- comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans :sinteze, eseuri repetitii: istoria cenzurii. Cenzura comunist Enumeratii: toate nivelele, tematic, ideatic, stilistic . / industrie de control, aservire i manipulare a ideilor oamenilor. / , interzicnd, amputnd sau completnd textele, STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) Caracteristici : 1. intelectual tranzitiv obiectiv pentru informare expresie uzual din lexicul marxist-leninist. 2. afectiva , reflexiva subiectiva (la pers. I: , ca s folosim - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; 1.Cine comunic? (Nicolae Manolescu, academician, critic literar, editorialist, profesor universitar, eseist, istoric literar i politician romn. . Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput n realitate, cenzura comunist se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? Ce2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical.

2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. Din ce perspectiv? Din ipostaza de editorialist i politician romn Biletul nr. 63 A citi ntr-o lume totalitar e aproape acelai lucru cu a citi n nchisoare atunci cnd paznicii o ngduie. Lectura care rezult e n acelai timp riguroas, atent (crile demne de citit, relativ puine, sunt supuse unei lecturi profunde, intensive) i proiectiv n sensul c cititorul proiecteaz n text propriile aspiraii secrete, dorine, gnduri, teorii. Interesul acestui tip de lectur vine din tensiunea dintre atenie i proiecie, ntre respectul pentru liter i tendina de a vedea n text o expresie alegoric a dramei cititorului. [...] Dar proiecia la care m gndesc nu e nici simpl nici arbitrar, cci cititorul nu foreaz textul, nu-i impune fantasmele sale n mod brutal; dimpotriv, el se apropie de text cu sfial, i creeaz tot timpul complicaii i ine scrupulos seama de constrngeri pentru a obine o victorie (alegoric), n ultim instan, o victorie dificil i purificatoare. (Matei Clinescu, Ion Vianu, Amintiri n dialog) ....................................................................................................................................... Amintiri in dialog este o carte autobiografica scrisa in colaborare cu psihanalistul Ion Vianu - un nou tip de experiment n domeniul criticii, care conduce la un nou studiu logic i dialectic al termenilor utilizai... 1.Cine comunic? Matei Clinescu, critic literar, profesor american de origine romn de literatur comparat la Indiana University Ion Vianu, medic i scriitor din Romnia. [Este fiul criticului literar Tudor Vianu ] -doua personalitati culturale Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) A citi ntr-o lume totalitar e aproape acelai lucru cu a citi n nchisoare Este la granita dintre beletristic - stiintific : -afectiv , reflexiv subiectiv (pers I) m gndesc / propriile aspiraii secrete, dorine, gnduri, teorii. Stil beletristic - sinonime: lecturi profunde, intensive -cuvinte la sensul figurat (metafore) cititorul nu foreaz textul - enumeratii: n acelai timp riguroas, atent / propriile aspiraii secrete, dorine, gnduri, teorii.

neologisme : scrupulos / repetitie : o victorie (alegoric), n ultim instan, o victorie dificil /

Stilul stiintific neologisme scrupulos respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor evita ambiguitati dezvolta un adevarat jargon de specialitate in psihologie : tensiunea dintre atenie i proiecie foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, - se situeaza in mijlocul realitatii crile demne de citit, relativ puine,

. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput A citi ntr-o lume totalitar se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna mici orgolii. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. Interesul acestui tip de lectur vine din tensiunea dintre atenie i proiecie 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. Biletul nr. 64 Ce este mai greu de suportat pentru cei care au trit nemijlocit trecutul comunist este un fel de cinism, de rceal n studierea acelei epoci, vzute astzi ca o perioad interesant i ofertant ca obiect de studiu. Acest tip de atitudine ctig din ce n ce mai mult teren. Pentru c, dincolo de frustrri, orgolii, nedrepti, literatura scris n comunism, n acest sistem infernal i nenorocit, care a distrus talente i a produs drame de nenchipuit, devine tot mai mult o provocare academic, un teritoriu interesant pentru exotismul i stranietatea lui. Nici nu e de mirare c majoritatea tezelor de doctorat recente se ocupa exact de acest interval istoric. Orict ar prea de cinic, literatura romn scris n comunism este cea mai incitant, dificil i complicat literatur scris vreodat n spaiul romnesc, tocmai prin amestecul incredibil de moral i estetic, de idei literare i ideologie politic, de compromis i rezisten, de reuit i ratare. Dilema om - oper devine ridicol n cazul acestei perioade. ntr-o epoc n care intruziunea politicului n viaa oamenilor mergea pn la controlul naterilor, ascultarea discuiilor din familie sau urmrirea celor mai nensemnate micri, a discuta literatura independent de mediul n care a fost creat este o ntreprindere naiv. O ntreprindere pe care, de altfel, unii o practic i o recomand, vorbind cu indiferen despre compromisuri i turntori i cu evlavie despre valoarea peren a operelor. Atenie ns: de multe ori, nu naivitatea e cea care nate asemenea ridicole ipocrizii critice, ci dorina interesat de monumentalizare, de grandios i de camuflare a compromisului, de continuitate a unor ierarhii create artificial. (Luminia Marcu, Fa n fa cu literatura scris n comunism)

1.Cine comunic? (Luminia Marcu critic literar romn contemporan. Ce? Dilema om oper in literatura scris n comunism Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a .. criticii literare....... - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. .. estetic, de idei literare.. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Atenie ns: Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. (verbe la infinitiv : a discuta literatura independent Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica: Pentru c, dincolo de frustrri, orgolii, nedrepti,.. c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ valoarea peren a operelor f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic - are functie de cunoastere intruziunea politicului neologisme : orgolii, camuflare respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor ascultarea discuiilor din familie evita ambiguitati printr-o terminologie specifica ridicole ipocrizii critice - dezvolta un adevarat jargon de specialitate amestecul incredibil de moral i estetic, de idei literare i ideologie politic - foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor nu naivitatea e cea care nate asemenea ridicole ipocrizii critice, -

Biletul nr. 65 n 1978 s-a hotrt ca, n conformitate cu sloganul nvmnt-CercetareProducie, s se generalizeze nvmntul industrial industrializarea forat a liceelor i urma neabtut cursul. Chiar i Liceul de Filologie-Istorie Zoia Kosmodemianskaia primise sarcina nfiinrii unei secii de industrie uoar. Liceele de matematic-fizic introduseser secii de Electrotehnic i, mai ales, Mecanic; asta presupunea mult practic n producie i materii tehnice de profil. Numrul claselor de mate-fizic fusese drastic redus, intrau acolo numai vrfurile, iar cultura general umanist care se fcea la adpostul firmei reale fusese marginalizat suplimentar. Egalizarea liceelor de elit cu cele industriale urma s aib loc prin nivelarea n jos a celor dinti. Ce ieea din liceele industriale era un dezastru, muli dintre tinerii absolveni erau abrutizai, abia tiau s scrie (cu litere de tipar, fr ortografie i punctuaie) i s socoteasc. [...] Fceam meditaii la matematic unde rmneam ns mediocru, iar o not insuficient la romn putea

avea consecine dezastruoase, ajungeam naibii la vreun liceu industrial... [...] Adevrul e c liceele industriale erau coli profesionale deghizate n licee, aa cum liceele de mate-fizic erau licee de cultur general camuflate industrial. Oricum, chiar n liceele industriale ceva mai bune, viitorul mi-ar fi fost ca i blocat, nu m simeam destul de puternic pentru a recupera. [...] Optasem, dup o matur chibzuin, pentru Liceul de matematic-fizic Nicolae Blcescu (fost i actual Sfntu-Sava). Voiam un liceu de elit, cu elevi i profesori buni, tradiie i prestigiu antebelic. [...] Liceul m-a ntmpinat masiv, sever, cu ale sale culoare ntunecoase i un puternic miros de terebentin. Examenul l-am dat ntr-o sal cu vedere spre biseric. Matematica a decurs acceptabil, dar subiectele la literatur m-au fcut s plesc. Unul era Neamul oimretilor. Cellalt era ns Comunistului de Labi: Comentai versul Nimic pentru tine, tot pentru toi, ironia sorii, sacrificiul de sine n favoarea colectivitii era tot ce detestam mai mult... O iniiere roie cu spatele la zid. Mcar dac-a fi fost foarte bun la matematic, aa ns eram la mna Comunistului care-mi specula slbiciunile. Ori nu scriam nimic despre poezeaua lui Labi i riscam s pic (pe proba de matematic nu m puteam baza, iar gramatica nu era punctul meu forte), ori fceam un comentariu ditirambic i intram. Am ales varianta compromisului i am scris un comentariu greos-apologetic un text n care nu credeam o iot. (Paul Cernat, O lume disprut. Preul succesului) , Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala vocabular accesibil tuturor ajungeam naibii - termeni tehnici mai putini : nu credeam o iot. - limba literara si formulari tipice cotidiene: m-au fcut s plesc. comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) : ironia sorii, STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici :1. intelectuala obiectiva pentru informare : n 1978 s-a hotrt 2. afectiva , reflexiva subiectiva (vorbeste despre sine) ; - se situeaza in mijlocul realitatii din tineretea sa -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; Ale stilului formal: clisee : n conformitate ..... Ale beletristicii: neologisme deghizate exprimare eliptica : abia tiau s scrie cu litere de tipar, fr ortografie i punctuaie i s socoteasc. [...] inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , : am scris un comentariu greos-apologetic Ori nu scriam nimic despre poezeaua lui Labi i riscam s pic... , enumeratii : profesori buni, tradiie i prestigiu antebelic. [...]

sinonime Exprimare surprinzatoare: Mcar dac-a fi fost foarte bun.. atrage public fiind sincer. 1. Autor Cine comunic? Paul Cernat, publicist, critic literar, eseist romn contemporan. 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la surprize. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Biletul nr. 66 Analiza regimurilor comuniste nu a recurs pn acum la utilizarea sistematic a categoriei de persecuie [...] avem de-a face, n cazul comunismului, cu un tip de regim (totalitar) care se instaureaz i se menine prin teroare i n care abuzul de putere se manifest cel mai adesea tocmai prin lansarea de persecuii abuzive i arbitrare mpotriva unor persoane sau grupuri. n arhivele comuniste exist o serie ntreag de

documente ce pot fi integrate categoriei textului - persecutor, texte redactate de persecutor (care poate fi o instituie sau un ansamblu de instituii), cu scopul de a lansa persecuii i de a le justifica. Dosarul de securitate este prin excelen un text - persecutor, prin care o instituie special creat (Securitate) i ntemeiaz i legitimeaz acuzaiile persecutorii, n numele crora va lansa n cele din urm acte de persecuie (urmrire, arest, confiscarea averii, eliminarea din funcii, condamnare pe via, execuie etc.) asupra unei victime inocente - a crei vin exist strict n sistemul de referin al persecutorului. O categorie aparte a textului - persecutor o constituie de exemplulistele de lucrri interzise, pentru stabilirea crora a fost de asemenea nfiinat o instituie special. Victima nu este n acest caz doar autorul vizat n mod direct de persecutor, ci o constituie generaiile care urmau s primeasc aceast viziune deformat despre propria lor cultur. [...]. O definiie n sens foarte larg a reeducrii ar trebui s includ acest gen de intervenie pe corpul viu al unei culturi (epurare, interzicere, excludere, etichetare) la nivelul opiunilor fundamentale i orientrilor de valoare pe care un agent (oricare ar fi el, guverne, responsabili politici sau educaionali, mass-media) avnd putere (politic, economic, militar) intenioneaz s o imprime generaiilor viitoare. (Claudia Buruian, Fenomenul reeducrii din nchisorile comuniste, n Rost, nr.29, 2005) ....................................................................................................................................... Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor ( aici revista Rost, nr.29, : STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) ,. -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri - din stilul stiintific cuvinte consacrate unui domeniu: legitimeaz acuzaiile persecutorii / confiscarea averii, eliminarea din funcii, condamnare pe via, execuie - are trasaturi ale beletristicii: neologisme s o imprime metafora (nu este la senas propriu) inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , intervenie pe corpul viu al unei culturi...= metafora surprinzatoare enumeratii , avnd putere (politic, economic, militar) aglomerare sintactica : ultima fraza 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) cu intenia de a informa, de a instrui. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. cu scopul de a lansa persecuii i de a le justifica.

3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii.

Biletul nr. 67 n viziunea (de sorginte leninist) a partidelor comuniste (aflate n subordinea Moscovei), literatura, ca i cultura n general, intr n categoria instrumentelor eficace de cucerire i de consolidare a puterii. Cnd rile au fost ocupate de Armata Roie, conductorii acestor partide monitorizate de Moscova au considerat c a venit momentul s controleze ntreaga producie artistic a timpului lor i s permit un singur fel de art: aceea pus n slujba cauzei comuniste. [...] Era imperios necesar ca mai nti s se elibereze terenul edificrii noii culturi socialiste prin evacuarea resturilor i dejeciilor culturii burghezo-moiereti, n fapt, a argumentelor identitii naionale. Ceea ce s-a i ntmplat prin punerea n micare a mainii de epurat scriitori i opere. Epurrile, sanciunile, interdiciile de tot felul i defimarea prin articole, ridicarea dreptului de profesare au nceput la sfritul anului 1944. [...] Pn la 1 august erau puse la index 910 titluri (n romn, maghiar, italian i francez). n 1946 se d publicitii o nou list, cu 2538 de titluri, pentru ca n 1948 s se tipreasc broura Publicaii interzise pn la 1 mai 1948, care cuprinde ntr-un volum de 500 de pagini listele anterioare, completate cu un numr uluitor de nume de autori sau titluri de cri. [...] Datele de pe buletinul de identitate al poporului romn sunt splate cu grij, ca s nu se mai vad nimic din ce i-ar mai da acestuia sentimentul siguranei i statorniciei. Vntoarea de cri e asociat celei de oameni, ntruct populaia e aat s-i depisteze pe proprietarii bibliotecilor reacionare. n coli i n universiti nimeni nu mai consult, fr spaima de a fi denunat, volume tiprite nainte de 1948. Cei mai curajoi ascund i mprumut n tain apropiailor cri care ncep s ctige valoarea

fructului oprit. Atmosfera aducea, prin conspirativitate, cu aceea din Fahrenheit 451 de Ray Bradbury, fiindc n comunism ficiunii i era adesea imposibil s mai anticipeze realitatea. Printre acuzaiile aduse n procesele politice ale vremii a fost i aceea referitoare la furnizarea sau ascunderea de cri indexate i nu puini oameni ai muncii s-au simit mobilizai s depisteze dumanii de clas de pe rafturile bibliotecilor. (Comisia prezidenial pentru analiza dictaturii comuniste din Romnia. Raport final) Stilul juridic-administrativ , formal combinat cu stilul bletristic ( metafora citata din folclor : oameni ai muncii comparatia cu Fahrenheit 451 de Ray Bradbury, - varianta administrativa (actele si documentele oficiale) Raport final - Moadalitati de comunicare: monologul scris - stricta informare cri indexate - specific relatiilor oficiale cu institutiile administratiei sintagme fixe de adresare si de formulare, numite sabloane sau clisee (n viziunea, Publicaii interzise pn la 1 mai 1948, ) - este stilul impersonal Vntoarea de cri e asociat celei de oameni - impune o exprimare clara, precisa, neatractiva 1. Autorul un grup de persoane catre o institutie (Comisia catre institutia prezidenial) Titlul arata domeniul de aplicare. analiza dictaturii comuniste 2.Tipul de discurs (nonfictional, descriptiv) Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ: Ce? analiza dictaturii De ce? fiindc n comunism ficiunii i era adesea imposibil s mai anticipeze realitatea. / ntruct populaia e aat CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Are formule fixe 2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului. 3 Accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis fara ambiguitati situatia si comportamentul. s-au simit mobilizai s depisteze dumanii 4. Vocabular specializat: Datele de pe buletinul de identitate Caracteristici : - stricta respectare a normelor limbii literare - sunt neutre expresiv , fara sentimente ; - accesibilitatea , claritatea si precizia o singura interpretare ; - formalismul , a exprimarii rigide ; lipsesc mijloacele de expresie figurata , epitetele apreciative . - specificitatea acestui stil o da utilizarea unor clisee lingvistice - predomina : formele verbale impersonale, diateza reflexiva ,, se ......,, ; ,, s-au simit,, Compuneri cu destinatie oficiala - darea de seama ; - procesul - verbal ;- planul de munca ; - nota informativa; - raportul ; - declaratia ; referatul ;- memoriul de activitate ; autobiografia ; cererea ;

Biletul nr. 68 De la un mai vechi scheci al lui Toma Caragiu, s-a popularizat termenul de oprl, n sensul unei ntmplri sau situaii banale, povestite cu un aer aparent

nevinovat, dar care, datorit ambiguitii create prin mijloace artistice, d natere la subnelesuri subversive. n condiiile tot mai severe ale cenzurii comuniste, oprlele se strecurau cu dibcie n spectacole, avnd grij s nu fie observate de autoriti, n schimb publicul s le guste din plin. i astfel, ntr-o sal plin-ochi de tineri, Alexandru Andrie cnta cte o melodie al crei text exprima satisfacia autorului: Asear la Telejurnal/ Am vzut cacaval!. Sau dilema miliianului dac trebuie sau nu, s aresteze un bolnav de pneumonie: Se d pucrie/ Pentru pneumonie?. Pe o tem n stil blues autentic, interpretat la muzicu, acelai Andrie surprindea prin intercalarea unui text scurt i percutant, compus exclusiv din sintagma Fabrici i uzine/ Ce ora frumos!, repetat stupid, obsedant i inutil. Se potrivea ca nuca-n perete... Maetrii n mnuirea oprlelor era Stela Popescu mpreun cu Alexandru Arinel care, n spectacole de estrad, cu complicitatea publicului, transformau un text cuminte ntr-un fel de las c tim noi despre ce e vorba... [...] n zona textelor acestea, subversive, a acionat i grupul Divertis. Existau diverse scheciuri pe aceast latur de spectacol. i spectacole, destul de restrnse. Unele erau oprite. Se ddeau [autoritilor] textele nainte, spre a fi citite, dar uneori nu observai oprla. Dau un exemplu. Zicea unul S-a oprit curentul. i altul rspundea, S-ar putea s fie de la tablou i privea spre un anume tablou (al lui Ceauescu) aflat pe scen. (Anii 80. Mrturii orale) ....................................................................................................................................... 1.Cine comunic? Autor anonim folclor oral STILUL PUBLICISTIC informare , influentare si mobilizare in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare : monologul oral, - se situeaza in mijlocul realitatii din vremea lui Ceauescu) Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursurilor politice: - bogatie lexicala (neologisme dilema, arhaisme : miliianului - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans (de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii retorice pentru atragerea cititorilor : Am vzut cacaval!. Apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi si ale beletristicii neologisme prin intercalarea / dilema miliianului inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) Maetrii n mnuirea oprlelor procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor :Citate din spectacole : Asear la Telejurnal/ Am vzut cacaval!. titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii : repetat stupid, obsedant i inutil, exclamatii : Ce ora frumos!, sinonime Fabrici i uzine metafora : soparle Argumente logice cu complicitatea publicului, Explicatii : datorit ambiguitii create prin mijloace artistice, d natere la subnelesuri CARACTERISTICI :

- naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea este libera dar logica. -evitarea cuvintelor abstracte (da exemple multe de soparle) - incarcatura emotionala : sa impresioneze pe destinatar . cuvinte peiorative percutant sintagme afective -inclinatie spre satira si umor , exprimata printr-o varietate de procedee : metafora ( ,, soparla ,, ) calambur ( ,, S-ar putea s fie de la tablou ,, ) Biletul nr. 69 Jilava era o nchisoare subteran acoperiul celulelor se afla cu civa metri sub nivelul pmntului, al cmpiei, iar nite anuri concentrice deveniser curile nchisorii. Aceste curi erau largi de vreo zece metri, adnci de vreo apte, poate i mai adnci, pentru c, de acolo de unde se tremina cptueala de crmid, ncepea un taluz de pmnt, de nc vreo doi-trei metri. Da, pereii curilor erau placai cu o crmd foarte dur, sticloas. Cnd, n aprilie 57 fusesem vrsat la Jilava i pentru prima oar fusesem scos la plimbare, acolo, ntre zidurile acelea, am avut senzaia c am ptruns ntr-un cimi... Nu, nu e bine spus cimitir, nu cimitir, ci un fel de... cum s-i spun?, nici osuar, nici mausoleu... Aproape fiecare crmid, pn la nlimea la care un om poate ajunge cu mna, purta cte o... n fine, era scris... Da de unde, nu grafitti! Nume i date, astea erau. Crmida, i-am spus, era foarte dur, dac ai fi fost lsat n pace, ai fi avut nevoie de cteva ceasuri bune ca s poi zgria, cu un cui, s zicem, zece litere. Numai c deinuii, la plimbare, naveau voie s stea pe loc, cu att mai puin s-i scrie numele pe perei eram obligai s micm cu minile la spate (uneori epene, de-a lungul coapselor, dup toanele gardienilor care ne pzeau), cu capul n pmnt; fr s vorbim, fr s ieim din rnd, fr s... i totui, din mers, deinuii i scriau numele pe crmizi. ncearc s afli cam ct timp i trebuia unui om presupunnd c avea norocul s fie scos la plimbare n fiecare zi, cte un sfert de or ca s-i scrie numele i data sosirii la Jilava. S nu zicem ani, dar cteva luni bune tot treceau. Fiecare ochea cte o crmid liber i, din mers, atent s nu-l vad gardianul (altfel era trimis la izolare, iar colegilor li se tia plimbarea uneori pe cteva zile), zgria un milimetru, doi... care milimetru trebuia adncit, corectat, acordat... (Paul Goma, Gherla) Autorul : In august 1973 am scris o alta varianta - a treia. In octombrie acelasi an a patra si ultima : interlocutorul a disparut, dialogul a devenit monolog (dialogat). .......................................................................................................................................

Gherla este un roman. Paul Goma scrie visceral cu resentimente si furie, in acest sens, obiectivitatea documentara a analizei aberatiilor comuniste din cartile sale nu este o constanta. Nici nu se vrea om de stiinta. Este subiectiv scriind la persoana I. 1.Cine comunic? Paul Goma, scriitor i disident anticomunist romn. 2. Ce? Experienta proprie a inchisorii. Stilul beletristic (artistic) - Expresiv - metafora surprinzatoare :se tia plimbarea sugestiva) - foloseste sensul de baza : cu minile la spate (uneori epene, elipsa : purta cte o... n fine, era scris... / fr s... - originalitate, noutatea limbajului, varietate lexicala ( neologisme deinuii; joargon : n aprilie 57 fusesem vrsat la Jilava repetitia lui milimetru : zgria un milimetru, doi... care milimetru trebuia adncit, corectat, acordat... urmat de enumeratii de metafore regionalisme , elemente de argou ( specific inchisorilor o incifrare numai de ei stiute) ochea cte o crmid / fusesem vrsat,, Interogatii retorice: Da de unde, nu grafitti! - in naratiuni predomina timpul trecut S nu zicem ani, dar cteva luni bune tot treceau. .De la prezent la imperfect.

Biletul nr. 70 Nu demult, n gheurile siberiene s-au descoperit civa mamui bine congelai n burta crora, spre stupoarea cercettorilor, se gseau flori de mueel. N-o s discutaici despre frnicia naturii, nici despre destinul tragic al acestor blnde ierbivore, ci despre o jignitoare comparaie din titlul unui articol aprut n presa occidental n Romnia, ultimul mamut Stalinist. Stalinist desigur, dar de ce mamut? Fiindc tare m tem c, n loc de mueel, la o eventual mutaie a climei sociale, n pntecul ncptor al stalinistului nostru vom descoperi cteva duzini de cadavre. Din Valea Jiului, Braov, Timioara, Cluj, Iai, Tg. Mure, Bucureti, au fost i sunt nc pscui oamenii vii, prea puin cunoscui sau de-a dreptul anonimi, ce au avut curajul s-i strige exasperarea fie i ntre patru perei. [...] Unde s fugi, cnd zidul Berlinului a fost importat crmid cu crmid i mutat la graniele Romniei? Cine s te apere? Oarba justiie? Pi acei domni care au studiat la facultate fora i superioritatea stngii romneti asupra dreptului roman se abrutizeaz n neputina i obediena specific sistemului, nct, pentru a nu-i pierde posturile, ajung ei nii s considere dulcea constituie a R.S.R. drept un simplu material de propagand, o unealt a diavolului, de care nu te poi prevala n fata instanei. Un fost coleg de liceu, care ntr-un moment de disperare i revolt a lipit cteva fiuici antiprezideniale n Gara de Nord, a fost condamnat n 1970 la cinci ani nchisoare i, lucru fascinant, nsui avocatul aprrii l-a nfierat cel mai tare n timpul procesului, inut bineneles cu uile nchise. La cine s apelezi? La populara noastr miliie? Zdravenii i mbujoraii flci, ce au lsat C.A.P.-urile de izbelite n seama btrnilor i a bietelor femei, au fost plantai n mndrele lor uniforme, din zece n zece metri, pe strzile Bucuretiului, i

privesc acum spre populaie ca la o turm nevolnic de oi. n scurta lor colarizare au nvat c tot ce mic dup ora 20, cnd se nchid luminile, cinematografele, restaurantele, teatrele, adic ora cnd mor oraele Romniei, toi pietonii sunt prezumtivi infractori. Unde s gseti un sprijin? La angajaii presei? La apostolii cultului personalitii care scriu cu lingura cu care mnnc? De 20 de ani ncoace n ziarele noastre apar aceleai fotografii grosolan retuate. Se zdrngnesc aceleai deelate fraze, singurul spaiu cu adevrat viu fiind cel destinat anunurilor mortuare... [...] 11 noiembrie 1989, aprut n Frankfurter Allgemeine Zeitung (Mircea Dinescu, Mamutul i literatura) ....................................................................................................................................... Este un pamflet. stilul unic gazetaresc, 1.Cine comunic? Mircea Dinescu, poet, scriitor, publicist i om de afaceri STILUL PUBLICISTIC specific ziarelor si revistelor , aici 11 noiembrie 1989, aprut n Frankfurter Allgemeine Zeitung Caracteristici - bogatie lexicala : epitete multiple despre securisti : Zdravenii i mbujoraii flci - vocabular accesibil tuturor Se zdrngnesc aceleai deelate fraze (epitet surprinzator) - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri Ironia : Pi acei domni care au studiat la facultate fora - utilizeaza interogatii retorice pentru atragerea cititorilor : La cine s apelezi? Unde s gseti un sprijin? STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii). Caracteristici : 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice :Se zdrngnesc aceleai deelate fraze.. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. Caracteristici ale stilului

1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.

Biletul nr. 71 A concepe doar o Istorie a Literaturii Romne de Detentie sub comunism i frustra pe unii naintai glorioi de dreptul de a fi prezeni n ea - prin excludere cronologic i politic -, dei ei sunt aceia care au nceput a hrni cu lucrrile lor acest gen literar aparte. [] Aceasta a iscat o alt dificultate, provenind din opiunea ntre tehnicile expunerii posibile mie. Capitolele se cuvenea s propun portrete ale memorialitilor, biografii i prezentarea lucrrilor prin rezumri comentate, tocmite de mine? Sau trebuia s adopt un stil cvasididactic, acela al ilustrrii prin citate exemplare? Am ales calea din urm [...] pentru trei motive: mai nti, fiindc impresiile mele au prea puin nsemntate n receptarea public a operelor n discuie, comparate cu puterea de impact a unor pagini smulse din suferina nssi; n al doilea rnd, pentru ca, fiind vorba despre cea dinti Istorie a Literaturii de Detentie ce apare n literatura universal, se cade ca ea sa pun la dispoziia unor cititori nefamiliarizai cu materia ei ct mai multe probe pentru judecarea valoric, istoricul rmnnd s indice doar cile de apucat de catre cititor n vederea receptrii. [...] n al treilea rnd, cum am precizat mai sus, fiindc ediiile unor atari crti sunt mici, vndute unde nu te atepi i mai puin pe unde le caui, ele se epuizeaz cu rapiditate, astfel nct trecerea mea n revist e datoare s ofere cititorului care nu cunoaste bine materia ei i o perspectiv direct asupra scrierilor discutate. [...] Cuvntul scriitorului investigat este suprem, n aceast perspectiv, fie i acceptnd eu blamul didacticismului, ori acela c nu nfiez publicului i posteritii o lucrare eminamente original. Autorii se vor dezvlui pe ei nii, n cele ce urmeaz. (Mihai Rdulescu, Istoria literaturii romne de detenie: memorialistica reeducrilor) ..................................................................

Publica n perioada de dup Revoluia din '89 numeroase lucrri de memorialistic 1.Cine comunic? Mihai Rdulescu scriitor de beletristic, istoric al deteniei romne sub comunism, armenolog, cercettor al artelor plastice i editor. Stilul stiintific - are functie de cunoastere in domeniul ........ istoriei numeroase neologisme: frustra pe unii naintai glorioi / excludere - respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor: Cuvntul scriitorului investigat este suprem, - fara ambiguitati prea puin nsemntate n receptarea public - e neologisme specifice de circulatie internationala blamul didacticismului - jargon de specialitate: o lucrare eminamente original / - foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, Stilul publicistic se face simtit prin interogatii retorice: Sau trebuia s adopt un stil cvasididactic, acela al ilustrrii prin citate exemplare? CARACTERISTICI - modalitati de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) - in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus : Am ales calea cu prezentul : nfiez publicului Jargonul abundena cuvintelor i expresiilor pretenioase, de obicei mprumutate din alte limbi, conotaie pluralitatea de sensuri mai expresiv, cu ct conotaiile sunt complexe Biletul nr. 72 Comunismul nu e doar o ideologie, este o lume. Ea nu poate fi nici pur i simplu demonizat, nici pur i simplu uitat. [...] n fond, privit ca o epoca ncheiat, nchis definitiv, comunismul poate avea farmecul lui: un sclavagism suprarealist cu sclavi facnd cozi la cinemateci, la cri (cumprate la pachet, bune i proaste laolalta), cu familii puternice, unite, care pstrau vechi tradiii i n care btrnii fceau cozi de ore n ir (pensionari fiind) ca s prind ceva hran pentru trib, n care cultul prieteniei crea forme de agregare social voluptuoas , o nemrginit fericire intelectual (i afectiv) dat de discuii nesfrite n jurul cetilor cu ceai. Era o epoca n care timpul curgea altfel, n volute care ddeau lumii o nesfrit, superb, uneori, melancolie Dac am fost egali n srcie, n-am fost egali (asemntori) n ceea ce comunismul a fcut din fiecare. n fond, eu sunt ceea ce comunismul i reacia la comunism au fcut din mine. [...] Mi-au dat cri sntoase, dar eu mi-am cumprat doar tomuri decadente, bolnave. Mi-au spus poveti educative cu pionieri, iar eu m ddeam n vnt dup povetile cu bad-boys i bad-girls (auzisem de una, Madonna, care cnta disco, apoi am vzut-o i pe video). [...] mi ddeau la radio muzic popular sau coral i eu ascultam la casetofon Simon i Garfunkel, Pink Floyd sau mai tiu eu ce. mi ddeau filme cu eroi ai neamului sau eroi contemporani i eu m duceam s fac coad la Cinematec unde rulau filmele lui Fellini, Antonioni, Bergman, Forman etc. mi puneau sub nas ierarhii culturale dubioase, dar nu-mi psa, aveam la dispoziie cultura underground: cenaclurile literare n care se ntea un alt fel de literatur dect cea de pn atunci: rafinament i subversivitate. i ca mine fceau toi prietenii mei. Comunismul ne-a deformat i noi am rspuns

deformrii printr-o natural creativitate. Dac am ti i cum s-o folosim! Sunt un scriitor pentru care trecutul e miza lui literar. Dar un scriitor pentru care nu timpul e cel pierdut i cutat, ci subiectivitatea. Pentru mine, ca subiectivitate, intervalul dintre 1965 (anul n care m-am nscut) i 1989 (anul n care a renscut Romnia) nu este intervalul unui timp al comunismului, ci viaa mea. Viaa mea care, uneori, poate semna cu a voastr, de oriunde ai fi (Simona Popescu, All That Nostalgia) eseist, poet i prozatoare romn. Stilul jurnalistic ( publicistic) - destinat unui public cu o pregatire profesionala diferita - are un vocabular variat si bogat - este utilizata limba literara, alaturi de limbajul cotidian - amestecul din celelalte stiluri functionale Stilul beletristic (artistic) functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva): Comunismul ne-a deformat i noi am rspuns deformrii ( este la figurat deci este metafora) - varietate lexicala : neologisme stiintifice : ierarhii culturale dubioase (nestiintific) Modalitatile de comunicare : monologul scris, - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene( de atunci) ; rulau filmele lui Fellini, Antonioni, Bergman, Forman -elemente de jargon : cultura underground: cenaclurile literare n care se ntea un alt fel de literatur - in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus mi puneau sub nas ierarhii in alternanta cu impefectul : rulau ). - functie poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la,, ceea ce spune,, , ci si la, cum spune ; discurs argumentativ : Dac am fost egali n srcie, n-am fost egali (asemntori) n ceea ce comunismul a fcut din fiecare / iar eu m ddeam n vnt dup povetile cu bad-boys i badgirls Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea : . Pentru mine, ca subiectivitate, intervalul dintre 1965 este prezent si prin verbe la persoana I mi puneau 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii, daca e cazul . Are o concluzie in final: ci viaa mea. Viaa mea care, uneori, poate semna cu a voastr, de oriunde ai fi

Biletul nr. 73

Dincolo de orice revist sau de cenaclul matc, important este realizarea unei individualiti poetice, capacitatea fiecruia de a-i construi un univers propriu, o retoric specific (n interiorul noii paradigme pe care o aduce generaia sa). Generaia 80 e bogat n personaliti poetice ireductibile. Ce unete ns aceast generaie, ce d specificul ei? Pe lng spiritul de frond, de refuz al clieelor de tot felul, descoperim, la cei mai valoroi poei ai generaiei 80, cteva mize majore: (auto)biograficul, atenia la realitatea nconjurtoare, dar i contientizarea faptului c poezia e un text, care se raporteaz nu numai la obiectele i senzaiile imediate, ci i la tot ceea ce s-a scris (spus) deja, ncercarea de folosire (inclusiv n poemele cu evident deschidere metafizic) a unui discurs apropiat de limba vorbit etc. Esena noii paradigme poetice pe care o deschide generaia 80, o constituie rsturnarea relaiei, care domina n modernism, dintre poet i limbaj, dintre text i realitate. Dac pentru poezia interbelic i pentru cei mai importani poei postbelici (de la tefan Augustin Doina la Virgil Mazilescu) poezia este limbaj, e text, iar poetul trebuie s dispar n spatele acestuia, s fie impersonal, pentru poeii optzeciti poezia exprim, comunic o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referin, instana ordonatoare, n locul limbajului sau al transcendenei (goale sau pline). [...] (Alexandru Muina, O poezie pentru mileniul III, n Antologia poeziei generaiei 80) 1.Cine comunic? (Alexandru Muina, poet, eseist, publicist i editor romn, Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme noii paradigme / al transcendenei / sistemul de referin / instana ordonatoare, inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) : cenaclul matc, / poeii optzeciti procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor iar poetul trebuie s dispar n spatele acestuia, s fie impersonal, interogatii : Ce unete ns aceast generaie, ce d specificul ei? enumeratii : de frond, de refuz al clieelor, exclamatii Ce unete ns aceast generaie, ce d specificul ei? 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional), cu intenia de a informa, de a instrui,. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii.

Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Biletul nr. 74 Spre sfritul anilor 70 i nceputul anilor 80 apare, mai nti n cenaclurile i cercurile literare studeneti, apoi sporadic n reviste, o nou generaie de poei, prozatori i critici care ncep s pun n discuie modelele literaturii. Cei mai activi sunt poeii. Versurile lor ironice, realiste, biografice nu seamn nici cu acelea ale lui Nichita Stnescu, Marin Sorescu sau ale Anei Blandiana, nici, mai ales, cu acelea cultice, iniiatice, solemn magice ale poeilor echinoxiti. Un nou stil de a gndi i de a face poezie e pe cale s se constituie i stilul, cum se ntmpl n mod curent n literatur, ntmpin rezistena spiritelor conservatoare. Se invoc mereu prozaismul i spiritul exagerat parodic, bclios al acetor poeme care nu mai vor s in seama de legile genului liric. Poeii nu se las intimidai i, sprijinii de o parte a criticii, duc mai departe experimentul lor. Mai trziu, spre mijlocul deceniului al IX-lea, modelul poetic se definete mai bine i capt un nume: postmodernismul. (Eugen Simion, Scriitori romni de azi, IV) .... Patru volume are seria Scriitori romni de azi (1978-1989) Este o sistematizare a literaturii romne postbelice Aici este un fragment din volumul IV 1.Cine comunic? Eugen Simion, critic literar, editor, eseist, filolog, profesor universitar romn, membru al Academiei Romne i preedinte Stilul stiintific, prin functia sa cognitiva asigura transmiterea de informatii pe baza unor rationamente logice deductive si strict argumentate. Cuvintele sunt folosite la sensul lor propriu.Exactitatea informatiilor precizia si obiectivitatea formularilor, claritatea exprimarii.

Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a .....criticii literare.... - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniul criticii literare. ............... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Se invoc mereu prozaismul Versurile lor ironice, realiste, biografice Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Stilul stiintific si tehnic - are functie de cunoastere - neologisme: parodic, - respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor - evita ambiguitati printr-o terminologie specifica - foloseste neologisme specifice :s in seama de legile genului liric postmodernismul. - dezvolta un adevarat jargon de specialitate - modalitati de comunicare: monologul scris, - limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor: Se invoc mereu prozaismul Caracteristici : - corectitudinea : forma literara a limbii ; -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate ; are notiuni , cunostinte , idei deci functia limbajului este cognitiva ; autorul nu se implica in comunicare , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii , logice . - accesibilitatea: claritate , precizie; topica frazei este fireasca fara inversiuni ; si mijloace auxiliare extralingvistice: tabele , diagrame , schite, fotografii harti . - terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaj stiintific specific )

Biletul nr. 75 Simptome ale atitudinii postmoderne detectabile n literatura romn a anilor 8090: ntoarcerea autorului n text, rebiografizarea persoanelor gramaticale printr-o nou angajare existenial , implicarea mai acut n realitatea cotidian, de aici i

acum, evitarea capcanelor naivitii confesive prin deconspirarea mecanismelor textuale i atingerea- prin atare deconspirare- a unui patetism mai profund. Simptome stilistice: extinderea narativitii asupra poeziei i criticii, n special sub forma scriiturii tip jurnal, concedierea metaforei din poziia deinut n modernism, cultivarea efectelor cu directee sintactic i lexical, dar i manifestarea distanrii profesioniste fa de jocul neltor al limbajului, de unde aciunea de tip criticoteoretic exercitat din interiorul operei, adesea convertit (sau mascat) n ironie, supraetajarea textual, multistilismul, apelul la aluzia cultural, la citat, colaj, pasti, parodie i alte forme de intertextualitate, o mai accentuat omologie stilistic ntre genuri. (Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din istoria unei btlii culturale) Ion Bogdan Lefter este liceniat al Facultii de Limbi i Literaturi Strine a Universitii din Bucureti, specialitatea Limba i literatura englez - Limba i literatura romn Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Limba i literatura romn......... - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. rebiografizarea persoanelor gramaticale / Simptome stilistice Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. deconspirare- a unui patetism Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti : concedierea metaforei e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : ironie, supraetajarea textual, multistilismul, apelul la aluzia cultural, la citat, colaj, pasti, parodie f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

Biletul nr. 76 Am fost ntr-o vreme, pe cnd viaa ncepuse s mi se par att de cenuie nct nu mai merita trit, un maniac al jocurilor pe computer. Timp de vreun an de zile am avut nevoie de doza zilnic de virtualitate: mi fceam toate treburile pe fug, renunasem la mncare i la somn i mi tremurau minile dup claviatur i mouse[] Pe lng multe alte efecte de adnc alienare, jocurile de aciune i strategie miau schimbat, n acea vreme nu tocmai ndeprtat i nici tocmai cu desvrire ncheiat, nsi ideea despre om, despre trup, despre felul cum arat i funcioneaz bucata asta complicat de materie care ascult parial- de voina noastr.[]. Dar ceea ce deosebete esenial vieile noastre virtuale de cele reale este miraculoasa i binecuvntata putere de a da Save. Salveaz, tati, salveaz! mi

spune fiic-mea, alarmat, din dou n dou minute, de cte ori m privete jucndum. Jucndu-m? Nu: trindu-mi viaa virtual, cea n care sunt erou, n care n-am nevoie de prietenie, dragoste sau fericire, cu o intensitate cum n-am trit niciodat n lumea cea comun. Inaintea fiecrei confruntri decisive salvez. Dac pierd, dau timpul napoi de unde am salvat i-mi ndrept greeala. Altfel, rareori a putea ncheia un joc. Dac, vreodat, a fi consultat de autorul jocului n care trim cu toii i a putea s sugerez o singur mbuntire a lui, asta a ndrzni s cer: Doamne, d-ne, mcar de cteva ori n via, puterea de a folosi comanda Save!, de a da timpul napoi, de a terge remucarea, suferina, rul provocat altora, de a repara ireparabilul. [...] (Mircea Crtrescu, Pururi tnr, nfurat n pixeli) ...................................................................................................................................... Autorul : este un poet, prozator i publicist confereniar universitar doctor la Catedra de literatur romn a Facultii de Litere a Universitii din Bucureti. Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional), cu intenia de a informa, de a instrui,. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei.

Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.

Biletul nr. 77 Revenind pe meleagurile natale, s inventariem pentru nceput substituenii terminologici ai postmodernismului, propui de literaii romni. O facem cu tristeea lucid a celui care i vede bietele fie strnse de-a lungul anilor anulate de acelai spirit sintetic i ordonat pn la pedanterie care este Corin Braga: o nou sensibilitate (Ioan Bogdan Lefter), antropologism (Mircea Nedelciu), nou antropocentrism (Alexandru Muina), romantism ntors (Radu G.eposu), antimodernism (Simona Popescu) sau epistem cultural (Gheorghe Crciun). Lista nu s-a terminat, cci Mihaela Ursa reamintete despre nou-hermetism (Corin Braga) i psiheism (Clin Vlasie). Plcerea exerciiului onomastic o au i alii. De foarte aproape de limitele generaiei, Vasile Andru vede postmodernismul ca pe o antropogenie, iar mai de departe, Radu Enescu nu-l vede deloc bine, opunndu-i termenul de transmodernism. Vina esenial a postmodernismului ar fi aceea c golete de substan limbajul, pe cnd transmodernismul l revitalizeaz. Postmodernismul ar fi deci un moment crepuscular, pe care i mai tios Gheorghe Grigurcu l vede ca pe un simptom al dezorientrii, un fel de oboseal a modernismului, sintez pseudoclasic i n esen un sfrit de ciclu. (Al.Th. Ionescu, Mircea Nedelciu - monografie, antologie comentat, receptare critic Ambii sunt critici literari Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a ......... - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. ............... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple

Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

Biletul nr. 78 Poetul modern spune ceea ce spune literal i n toate sensurile. Aceasta presupune, credem, o mare rsturnare, dac nu chiar o revoluie n imaginaia lecturii. De aici cel puin statistic vorbind complicata problem a receptrii poeziei moderne. Cititorul este obinuit (educaia literar predominant clasic a colii contribuind nu puin n aceast privin) s cread c un text spune totdeauna i altceva dect spune n mod direct; iar acest altceva i se pare esenial. El poate, eventual, accepta c accesul la acest altceva s fie dificil, c spre a ajunge la el, s fac eforturi, s-i nsueasc o cantitate mare de informaii (istorice, biografice, literare), s nvee a folosi coduri care-i erau, pn atunci, necunoscute. Orict de straniu ar prea, cititorul mediu (i nu numai el) se simte aproape insultat intelectual cnd i se spune c acel altceva de dincolo de text pur i simplu nuexist. O atare absen i se pare scandaloas, textul nsui devine ininteligibil, autorul, condamnabil pentru c nu vrea s spun nimic (dei spune). Acceptarea literalitii poeziei (i modificarea n consecin a imaginaiei lecturii) este prima i poate cea mai nsemnat condiie a receptrii adecvate a lirismului modern. Desigur, tentaia interpretrii apare, ea poate fi chiar foarte puternic; fr ea nici nu s-ar putea nate acea senzaie de bogie semantic inepuizabil gata s se reverse, s explodeze, s disloce, prin fora ei misterioas, nsei categoriile limbajului. Orice interpretare particular se va lovi ns de contiina posibilitii unui numr indefinit de interpretri cel puin tot att de justificate. Ambiguitatea poeziei moderne (dimensiune a nsei contiinei moderne a poeticului) este rezultatul direct al unei lecturi literale. (Matei Clinescu, Conceptul modern de poezie) Matei Calinescu (n. 1934) este profesor de literatura comparata la Indiana University Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a ......... - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. ............... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate.

Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

Biletul nr. 79 Poezia nu va reui niciodat, ea singur, s aduc nici pace i nici mai mult prosperitate n lumea contemporan. Ea nu va rezolva niciuna dintre problemele politice sau economice ale lumii noastre i nu va conta ca argument pentru aezarea pe un nou fundament a relaiilor dintre pisici i oareci, dintre cini i pisici, dintre oameni i cini. Singurul loc n care poezia poate semnifica ceva este lumea contemporan individual. Acolo, n firea fiecruia, poezia mai poate modela ceva i din aceste mici lefuiri ale cruditilor noastre intime se mai poate aprinde o und de comunicare normal ntre indivizi avnd creiere identice, dar viziuni diferite. Poezia poate umaniza, dar nu n maruri i nu n misiuni de umanizare. Le citesc uneori, cte o poezie, elevilor mei. i vd dintr-odat ateni; chiar dac nu neleg, devin ateni. Ascult mai degrab din bucuria de a iei din rutina zilnic. Aceast minim atenie este o mare victorie a poeziei asupra firii lor. S fii atent la comunicarea unui mesaj, chiar dac nu-l nelegi n totalitate, mi se pare copleitor pentru o lume normal. (Matei Viniec, Despre rolul poeziei n lumea contemporan) este un poet i dramaturg romn, activ n acest moment n Frana, A studiat istoria i filozofia la Universitatea din Bucureti Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a ......... - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. ............... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

Biletul nr. 80 O linite imens, suspect, eman din ntreaga poezie modernist n acest secol nelinitit. Astzi caracterul dictatorial al vzului cu tot ce implic el (renunarea la umanism, la comunicare, la plcerea lecturii, la cldura i catifelarea vocii) a cptat proporiile unui dezastru. Poezia a rmas fr public, iar poetul a ajuns s nu se mai poat exprima pe sine nsui n propriul su text, s produc lucruri strine de persoana sa real. Din poemele unui modernist, chiar remarcabile estetic, nu putem ti cine este de fapt acel poet, cum triete, ce gndete despre via. Frngerea punii dintre text i referent, salutar la sfritul secolului trecut, a devenit azi insuportabil. Nu se mai poate respira n nite tipare poetice care pierd denotatul ntro pulbere de conotaii. Rimbaud a scris n Alchimia verbului c, prin dereglarea tuturor simurilor, reuea sincer s vad n loc de o fabric nite turnuri de minaret. Astzi poeii de pretutindeni se strduiesc s vad fabrica i nu mai reuesc s vad dect turnurile cu semilun. [...]... trebuie s devenim contieni de fundtura n care modernismul a adus poezia. i mai ales de greutatea imens de a vedea, la ora actual, un alt drum, regenerator, n poezie. Pentru c reflexele vizuale ne-au intrat n snge, pentru c ntreaga critic literar este azi un debueu al modernismului. Poate c poemele care vor fi considerate peste ani capodopere ale postmodernismului romnesc (numesc aa nimic altceva dect miraculoasa, ipotetica regenerare despre care vorbeam) exist deja, trecute complet cu vederea nu numai de critic i public, dar pn i de autorii nii. (Mircea Crtrescu, Cuvinte mpotriva mainii de scris) ........................................................................................................................ 1.Cine comunic? Mircea Crtrescu poet, prozator i publicist romn. Stilul publicistic specific revistelor intersectat cu cel stiintific si colocvial - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - limba literara dar si formulari tipice cotidiene STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ;

- are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Ce? De

Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.

Biletul nr. 81 Ca romn am convingerea i intuiia c literatura i cultura rii noastre exprim o parte din Europa, dup cum Europa se exprim, la rndul su, n parte, prin Romnia.[] Progresul percepiei romneti a Occidentului, al deschiderii adesea rapide, vertiginoase, spre ideile, formele, valorile i modelele sale, a fost i este nsoit i trebuie s fie tot mai mult nsoit de o ct mai adncit, nuanat i amplificat dezvoltare a specificitii noastre, a originalitii creatoare romneti. Occidentalizarea nu poate fi conceput dect ca un incitant, ferment, stimulent, termen riguros de confruntare pentru totalitatea virtuilor noastre spirituale. n msura n care acestea sunt i se dovedesc tot mai autentice, mai viabile, ntr-adevr creatoare, contactele cu Europa nu numai c nu altereaz, corup sau sugrum valorile i posibilitile noastre specifice, dar acestea din urm nu pot fi dect incitante, consolidate i amplificate printr-o astfel de confruntare. Solidarizarea i integrarea sunt urmate n mod inevitabil de confruntare i delimitare, de consolidare pe fundamente proprii. Frecvenele noastre europene ne mbogesc ca oameni i ca romni, sporind contiina romneasc-european a fiecruia dintre noi. [] n orice cultur, influenele joac un rol fecund. (Adrian Marino, Prezene romneti i realiti europene) 1.Cine comunic? Adrian Marino, critic, istoric i teoretician literar romn, laureat al premiului Herder.

Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a ......... - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. ............... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri) Biletul nr. 82 Dup cum se tie, problema tradiional a culturii romne a fost, de-a lungul secolelor XIX-XX, retardarea [rmnerea n urm] fa de marile culturi occidentale. Din acest punct de vedere, proiectul paoptist n-a fost alteva dect un efort de recuperare a decalajului. n modernism, Lovinescu l-a contientizat, l-a teoretizat i, susinut de o ntreag micare literar l-a vzut dnd rezultate. Sincronizat n-a rmas ns literatura romn postbelic din cauza episodului proletcultist i n general regimului comunist, care a oprit evoluia i a dat ceasul culturii napoi. O nou sincronizare se va produce abia n anii 80-90, odat cu apariia unui postmodernism romnesc. Trgnd linie i adunnd, vedem c, n ciuda unor decalaje, perturbri, alinieri uor tardive, literatura noastr s-a conectat ndeajuns de concludent la ultimele dou mari curente literare i culturale europene i euro-americane, modernismul i postmodernismul. n schimb, precedentele dou, clasicismul i romantismul sunt ilustrate la noi foarte atipic, cu mari ntrzieri i n amestecuri care fac corespondenele dificil de descris i de susinut. Fr a intra aici n alte detalii, voi spune doar c, din perspectiva raportrii la periodizarea standard a culturilor occidentale, cele dou secole de literatur romn instituionalizat au statut distinct: n secolul XIX, curentele noastre literare au profiluri specifice, descriptibile n funcie de curentele europene premoderne, dar ireductibile la ele, n timp ce n secolul XX se produce aliniarea, conceptele generale devenind i la noi operaionale, dei intuziunile politicului n metabolismul cultural vor produce n jumtatea a doua a secolului perturbaii grave. (Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernitii) Este carte ! Este liceniat al Facultii de Limbi i Literaturi Strine a Universitii din Bucureti, specialitatea Limba i literatura englez - Limba i literatura romn (1981). A fost director al revistei Observator cultural. A fost redactor sef al revistei literare Contrapunct i analist politic al postului de radio Europa Liber, secia romn. Stilul este stiintific !! dar are si metafore: n metabolismul cultural

Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a ..istoriei literare..:postmodernism romnesc. / proiectul paoptist - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. .... conceptele generale...... curentele noastre literare au profiluri specifice..... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple curentele noastre literare au profiluri specifice, descriptibile n funcie de curentele europene premoderne Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. ..care fac corespondenele dificil de descris i de susinut. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. din perspectiva raportrii Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. curente literare i culturale europene i euroamericane 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica: n ciuda unor decalaje, perturbri, alinieri c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. devenind i la noi operaionale d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti la noi foarte atipic e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : intuziunile f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

Biletul nr. 83 O paralel ntre lectura propriu-zis i lectura iconic, intermediat de cinematograf sau de TV e edificatoare. Ce facem cnd citim un roman i ce facem cnd vizionm un film? Cititorul n-are acces direct la imagine, ci la cuvinte, deci la reprezentri mai mult sau mai putin abstracte, pe care trebuie s le traduc sensibil, s le nchipuie n plenitudinea corporalitii lor. Nici mcar un mare maestru al descrierii peisajiste, de talia lui Sadoveanu, nu poate rivaliza n bogia de detalii, autenticitate i prospeime a coloritului cu un operator de film, fie el i mediocru. Aceast diferen de redare e ns compensat la scriitor printr-un excedent de sugestie. Sadoveanu scrie: Peste singurti a nins deodat o tonalitate sur, trist i rece. Cum poate obiectivul aparatului de luat vederi s evoce singurtile peste care ninge o tonalitate n acelai timp sur, trist i rece? Dar propoziia: Ne oprirm ca ntr-un fel de farmec i uimire? n ce chip e descriptibil fotografic o asemenea stare de spirit prin excelen aproximativ, inefabil, ambigu? Procedeul scriitorului e deci de a folosi racursiuri [modalitate de redare a unui subiect n pictur, sculptur sau fotografie, micornd dimensiunile prin efectul perspectivei] simbolice i metaforice delicate spre a-l solicita pe cititor si fabrice o reprezentare mental mbogit, coninnd att ce i se comunic nemijlocit, ct i ceea ce trebuie subneles (completnd tabloul cu datele omise), dar care poate fi asociat (convocnd diverse conotaii mai mult sau mai puin personale). Aadar, cititorul nu e un simplu aparat de nregistrare, ci un colaborator care tlmcete instruciunile autorului, construiete n spiritul lor i contribuie cu un supliment de informaii. (Paul Cornea, Introducere n teoria lecturii) .......................................................................................................................................

Paul Cornea este istoric, critic i teoretician literar romn. Prima propozitie din fragment este ca un subtitlu ( ca un titlu de capitol) Urmeaza o interogatie (stil publicistic ) . Ce facem cnd citim un roman i ce facem cnd vizionm un film? Neologisme stiintifice din domeniu : plenitudinea corporalitii Expresii cotidiene : Nici mcar (stil publicistic) Argumenteaza cu exemple : de talia lui Sadoveanu La intrebari (in care abunda neologisme din domeniu ): Dar propoziia: Ne oprirm ca ntr-un fel de farmec i uimire? n ce chip e descriptibil fotografic o asemenea stare de spirit prin excelen aproximativ, inefabil, ambigu? Raspunde: Procedeul scriitorului e deci.. Face deduceri logice. Completari introduse in paranteze (nu lasa puncte puncte): [modalitate de redare a unui subiect n pictur, sculptur sau fotografie, micornd dimensiunile prin efectul perspectivei] Caracteristici : - corectitudinea : forma literara a limbii ; -obiectivitatea : este lipsita de afectivitate ; are notiuni , cunostinte , idei deci functia limbajului este cognitiva ; autorul nu se implica in comunicare , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii , logice . - accesibilitatea: claritate , precizie; topica frazei este fireasca fara inversiuni ; - terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaj stiintific specific ) STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris, monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice )

Biletul nr. 84 n ceea ce privete relaia autor-narator-personaj, esenial n orice naraiune, putem spune c n naraiunea memorialistic autorul ncheie un pact autobiografic i un pact istoric; el i scrie viaa dup cum o triete i, din aceast pricin, viziunea scriitorului poate schimba sensul faptelor trite. [...] Apoi, sinceritatea, adevrul sunt noiuni care triesc independent de naraiune i de puterea ei de a da imaginea verosimil a unei viei n istorie. Al doilea element (naratorul) are, aparent, mai puine liberti dect naratorul din proza de ficiune. El opereaz cu date controlabile i povestete o via trit, nu imaginat. i ia, cu toate acestea, libertatea de a povesti istoria din punctul su de vedere i face portretele pe care le crede de cuviin. [...] Cititorul, ndeprtat n timp de faptele narate, primete i judec totul n funcie de ceea ce am putea numi imaginaia adevrului n istorie. Mai interesant n memorialistic este personajul ei, cel despre care se vorbete. O caracteristic a lui ar ine de faptul c el nu vine singur, cum s-a zis, n naraiune: vine mereu nsoit de evenimente, de ntmplri din afara existenei lui, vine, pe scurt, nsoit de istorie. De modul n care prezint faptele istoriei depinde credibilitatea lui ca martor i credibilitatea lui ca personaj ntr-o naraiune care vrea s pun istoria ntr-o poveste i, cum am zis, s transforme o via ntr-un destin. Citind multe cri de

memorii, am ajuns la convingerea c memoriile nu sunt niciodat modeste. Ele propun implicit sau explicit o moral de via i un model de existen. Nu trebuie crezui cei care ne spun c nu vor s fie dect notarii umili ai istoriei. Cnd se apuc s scrie, ambiiile, ispitele i copleesc. (Eugen Simion, Pactul cu istoria) Stilul este stiintific !! Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a ......... - predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. ............... Discursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializat Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific. 5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica c. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ f. Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

Biletul nr. 85 Scriitorul postmodern scrie ntr-o epoc n care mass-media produce propria cultur, o cultur n care realul nu poate fi deosebit de imaginar, adevrul de ficiune. O cultur a simulacrului, repet formula. O cultur n cea mai mare parte de consum, o cultur a imaginii nghiit a doua zi de alt rnd de imagini. Cum se descurc n aceste condiii creatorul veritabil, acela care mizeaz pe scriitur sau pe imaginea plastic? ansa lui este s prezinte obiectiv i inspirat relaia dintre individ i cultura simulacrului i s vorbeasc despre ceea ce massmedia provoac n el, l falsific sau l face s reflecteze sceptic la aceste comoditi care i-au invadat spaiul de securitate. O posibilitate! Alta ar fi ca artistul s foloseasc n interesul operei sale facilitile mass-media i imensa lor for de penetraie. De pild, s treac opera (aa zic managerii culturii actuale) la televiziune, s provoace publicul, s-i strneasc interesul i s-i tulbure comoditile. Muli spun c, dac o carte nu trece la televizor, nu exist. Nu este, totui, sigur c, dac o carte este prezentat la televizor, va ajunge la destinatarul ei (cititorul). Chestiune imprecis, traseu complicat. Indiscutabil este doar faptul c mass-media e pentru scriitor un concurent pe care el, scriitorul, trebuie s-l transforme ntr-un aliat. Altminteri, concurena l va zdrobi pur si simplu. Deja i-a luat cea mai mare parte dintre cititori. (Eugen Simion, articolul Post-Postmodernismul, 1998) ....................................................................................................................................... Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini

limba literara si formulari tipice cotidiene comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor

STILUL PUBLICISTIC monolog scris ( in presa si publicatii ) ,. Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 1.Cine comunic? (Eugen Simion, critic literar, editor, eseist, filolog, profesor universitar romn, membru i preedinte al Academiei Romne 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei.

Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.

Biletul nr. 86 Poezia celor mai muli scriitori din generaia mea [n.n. generaia 80] pierde la lectura cu ochii. Ea este produsul cenaclurilor, al unei anumite strategii orale, care o marcheaz n cele mai intime resorturi ale ei. Este un tip de poezie care ine cont enorm de public i mai ales de cea mai ignorat trstur a poeziei n modernism: o voce, de vocea celui care a creat poezia. Nimeni nu ar putea scoate mai mult dintr-o poezie de-a mea dect scot eu, ntr-o lectur public (firete, folosesc un eu generic). Un volum de versuri al unui poet din generaia mea i atinge scopul cnd i determin cititorul s recite cu voce tare. Elementul vizual nu lipsete, desigur, dar el ncearc s se armonizeze cu vocea, s o ajute s se nale. Voluptuos joc cu icoane i cu glasuri tremurate Eminescu definea poezia ca o sintez de vizual i auditiv. Dac vrea s redevin o plcere i o generatoare de plcere, s redobndeasc un mesaj omenesc, s aib din nou acces la acea cldur a vocii i a pielii n lipsa creia poezia rmne un joc cu mrgele de sticl (lucru care mie, cel puin, mi se pare de neacceptat), poezia va trebui s ias din modernism. Postmodernismul nu este, deci, pentru mine, un concept, ci o necesitate real. Va trebui s abandonm maina de scris. (Mircea Crtrescu, Cuvinte mpotriva mainii de scris, n Caiete critice) ....................................................................................................................................... Stilul publicistic specific revistelor: La granita cu cel stiintific si colocvial - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri)

utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor

Caracteristici : - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; Biletul nr. 87 La ntrebarea dac un scriitor trebuie s aib cultur tinific rspund, nu foarte decis, dar mcar audibil: nu. La fel rspund la ntrebarea dac el trebuie s fie un erudit sau, dimpotriv, un ignorant, un intelectual sau un barbar, poate chiar i lantrebarea dac trebuie s fie talentat sau farseur. Cuvntul care m incomodeaz n toat aceast serie e trebuie. Voronca avea dreptate n observaia lui (pe care n-a pus-o totui n practic, pentru c ntreaga sa poezie decurge dintr-un ir incredibil de constrngeri, uneori absurde): Poezia nu trebuie nimic. A fost o vreme cnd am crezut i eu, ca o bun parte din generaia mea, c scriitorul trebuie s fie un om de o vast cultur, plin de contiin de sine, preocupat de aspectele teoretice ale artei sale. Dar am supravieuit vreun sfert de veac acelei epoci, iar azi, privind napoi, observ c alturi de trebuie, foloseam pe-atunci nc un cuvnt: scriitor. Scriitorul, am neles de-atunci, nu exist, exist doar scriitori, teribil de diveri, care frmnt-n fel i chip substana multifaet a literaturii. Muli dintre cei mai subtili mnuitori de concepte teoretice nu mai sunt citii azi. [...] Autorii care-au rmas i se citesc i azi sunt cei care, mergnd pe nenumrate ci, multe diametral opuse, au ajuns s neleag, intuitiv, intelectual sau pur i simplu prin for artistic brut, ceea ce scria Wittgenstein spre sfritul operei sale din tineree: c nu exist nimic miraculos n lume, c miraculos e doar faptul c lumea exist. C poezia scris este o fntn n oceanul de poezie natural a lumii. Atracia mea pentru scrierile tiinific, prin urmare, nu este un trebuie pentru un scriitor, ci doar un reflex al curiozitii mele n faa lumii, a poeziei ei naturale. Lumea m intereseaz ca om, i nu ca scriitor, prin nesfrita ei inteligen, n care intelectul meu se integreaz ca un motiv ntr-un covor. Nu vreau s pierd nimic, iau permanent mostre din nenumrate straturi ale cunoaterii. Nu citesc mai multe cri de literatur dect cri de biologie, fizic, neurologie sau cri de bucate. [...] Nu e vorba aici de felul n care scriitorul trebuie s vad lucrurile. E vorba de felul meu de a fi. Nu vreau s-l impun nimnui. Nu vreau s fie sau s ajung dominant. (Mircea Crtrescu, O fntn n mare, n Dilema veche) 1.Cine comunic? Mircea Crtrescu poet, prozator i publicist romn

Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ.

3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.

Biletul nr. 88 Dintre puterile exercitate social, singura care nu dorete stabilirea unei mai mari puteri asupra celuilalt, singura care nu aspir s se sporeasc pe ea n detrimentul celui asupra cruia se exercit, este puterea medical. [] C este aa o dovedete acea particularitate a voinei de-a ngriji, anume c reuete s depeasc aspectele dezagreabile, uneori repulsive, ale activitilor medicale. Tot aa cum unei mame nu-i e sil s schimbe scutecele unui copil, nici medicului sau infirmierei nu-i repugn cele mai dificile i mai dezgusttoare aspecte ale profesiei. Firete, realitatea aduce multe corective acestei scheme ideale. nainte de toate, profesiunile de ngrijire, i mai cu seam cariera de medic, aduc reputaie i sunt relativ bine pltite. Doctorii fr argini Cosma i Damian au fost canonizai, ceea ce este o dovad c nu-i gseti pe toate drumurile. Aceast atitudine premial fa de medicin aduce alte motivaii n profesie. Medicina este i calea spre prestigiul social. n fine, medicina este i, intelectual vorbind, o profesie excitant i va atrage pe cei care vor s rezolve misterele naturii. Aceste impuriti nu sunt cu necesitate frne ctre profesarea unei medicini oneste i eficiente. Cu o singur condiie: coexistena vocaiei de-a ngriji. Inii care nu au aceast fibr matern nu au ce cuta n profesiile medicale. [...] Pe de alt parte, puterea medical ntlnete dificulti legate de exercitarea ei n cadrul unor instituii.

Instituiile spitalele, n cazul dat sunt medii n care se exercit numeroase competiii pentru putere. Voina de-a schimba ierarhiile stabilite, micrile orizontale i verticale n snul echipelor sunt inerente profesiei. Ca i n cazul cavalerilor Graal-ului, care uitaser elul lor primordial (gsirea obiectului sfnt, a pocalului n care a fost cules sngele lui Cristos), acest ordin cavaleresc de tip special care este ordinul medical uit cteodat menirea lui particular, ngrijirea, pentru a se epuiza n luptele instituionale. Repet: ngrijirea, nu vindecarea. Orice medic bun tie c nu trebuie s triasc n obsesia vindecrii bolnavului. Aceasta ar duce la o greeal fatal, aceea c indivizii de la care nu se poate obine o restitutio ad integrum ar trebui abandonai. Vindecarea este eventual, rareori complet. Optica corect este ngrijirea. Dup ea vine salvarea vieii (de unde scepticismul medical fa de eutanasie) i numai la urm vindecarea, adic recuperarea acelei normaliti ideale care este sntatea. M-a bucura dac aceste cteva rnduri ar cdea sub ochii celor ce ncep s practice profesii ale ngrijirii sau se pregtesc s le studieze. (Ion Vianu, Despre puterea medical, n Dilema veche) ....................................................................................................................................... Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor Caracteristici : - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli,

principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.

Biletul nr. 89 Diferena esenial dintre Est i Vest este cred diferena dintre mnie i calm, dintre tensiune i destindere. E vorba de atmosfera n care respirm, de climatul sufletesc al vieii zilnice. Exist i n Occident enervri, insatisfacii, rsteli i chiar atacuri de furie. [...] n genere ns, strada, magazinele, instituiile, mijloacele de transport, scena politic, ziarele nu sunt locuri ale conflictului. Nu se vocifereaz, nu se schimb injurii i mbrnceli, nu se caut haragul cu orice pre. n Rsrit, dimpotriv, aerul e apstor, ca deasupra unui cmp de lupt. S-ar zice c toat lumea urte pe toat lumea. Cearta este un mod de via. Trim din resentiment. Lupta politic vizeaz exterminarea adversarului, gazetria e un apogeu al nervozitii ofensive. Intelectualii se ceart ntre ei, societatea civil e o simpl manufactur a protestului, guvernul, preedinia i parlamentul se epuizeaz n purulente manevre de gheril. Clienii i detest pe comersani i comersanii, pe clieni, poporul s-a sturat de politicieni i politicienii de popor, cultele religioase se

excomunic reciproc. La volan te nfurii, n staia de autobuz, la gar i la aeroport te nfurii, la slujb te nfurii, la televizor te nfurii. Romnul de azi e, prin definiie, mnios. [...] Se vor gsi destui care s caute acestei epidemii de bil galben justificri contextuale. Cum s nu fii mnios? rioara e enervant la maximum. Totul de la politic la pres, de la birocraie la preuri, de la maniere la moravuri te poate scoate din mini. Dac eti ct de ct normal, i iei din fire. Vorba lui Teofrast: E cu neputin ca un om bun s nu fie cuprins de mnie cnd are de a face cu oameni ri. Un comentariu al lui Seneca pune ns aceast fraz ntr-o alt perspectiv: s-ar zice c, dup Teofrast, cu ct cineva e mai bun, cu att e mai irascibil. La limit, omul perfect e un soi de nebun furios, lovit, clip de clip, de mizantropie. [...] Antichitatea tia c mnia e, adesea, opusul curajului, chiar dac (i tocmai pentru c) mpinge spre temeritate. Mnia e nebrbteasc. Sintagma popor vegetal nu exclude (ba dimpotriv!) nervozitatea i glceava. Tranziia e, prin excelen, o perioad nevrotic, nsctoare de nevricale i de nevricoi. Vom fi scpat de ea, cnd strzile noastre vor fi mai puin zgomotoase, cnd oamenii vor vorbi mai puin i mai aezat, cnd politicienii vor reui prin inteligen ceea ce azi reuesc (iluzoriu) prin stricta valorificare a bojocilor. Ca s fiu cinstit, ideea c o astfel de perspectiv e nc foarte ndeprtat m irit... (Andrei Pleu, Despre mnie, n Dilema veche) Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene - comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) - utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor Caracteristici : - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv.

Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.

Biletul nr. 90 1. Modernizarea educaiei n perioada 2008-2013, astfel nct n 2014, atunci cnd un nou buget al UE va intra n vigoare, coala romneasc s fie perfect sincronizat cu realitile colilor europene. Ne angajam s refuzam improvizaiile determinate de motive politicianiste i s modernizm sistemul de educaie cu migal i cu moderaie, pentru a da coeren parcursurilor i opiunilor individuale, n particular printr-o revizuire curricular substanial, care s fie orientat de competentele cheie ce trebuie dobndite n coal. 2. Asigurarea n perioda 2008-2013 a unui minim de 6% din PIB pentru educaie, pentru a o aeza pe o temelie solid, pe durata medie i lung. Garantm familiilor, elevilor i profesorilor c regulile sistemului de educaie nu se vor schimba n funcie de anotimp i c acesta va fi finanat constant n funcie de obiective clare i asumate transparent. 3. Transformarea educaiei timpurii ntr-un bun public, garantarea unei educaii colare obligatorii de 10 ani i a unui acces nengradit la educaie gratuit de 13 ani.

Doar n acest fel, Romnia se poate racorda la societatea cunoaterii, pregtind generaiile succesive din coli i licee pentru a beneficia din plin de reforma de la Bologna adoptat deja n Universitile de la noi. 4. Descentralizarea financiar, definirea politicii de resurse umane i adaptarea curriculumului n funcie de nevoile specifice fiecrei comuniti. Acestea reprezint modalitatea prin care prinii, autoritile locale i societatea civil pot deveni parteneri responsabili ai formrii viitoarelor generaii de elevi, astfel nct coala s fie plasat n centrul vieii comunitii. 5. Adoptarea principiului finanarea urmeaz elevul n nvmntul primar, gimnazial i liceal, respectiv a principiului finanrii multianuale pe cicluri de studii i bazat pe proiecte n nvmntul universitar. Dac finanarea urmeaz elevul, atunci colile mai bune vor avea cutare, iar cele care n-au performan vor fi obligate s se redreseze. Dac n Universiti, se va trece la finanarea pe baz de proiecte a unor cicluri de studii, se va produce diferenierea acestora. Plecnd de la un sistem transparent i coerent de indicatori de referin, vom avea astfel Universiti centrate pe studii de licen, Universiti care vor organiza studii de licen i masterat, ca i Universiti centrate pe studii doctorale i cercetare. [...] (Pactul naional pentru educaie) ....................................................................................................................................... Stil juridic-administrativ formal 1. Autorul este o institutie :Ministerul Educatiei Titlul sugereaza ca textul apartine stilului juridicadministrativ. : Pactul naional..; arata si domeniul de aplicare... educaie 2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv) Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ: Cine ? Consiliul European (CE) Ce?-Directive De ce? e Specificul discursului-nonfictional 3.Sfera de utilizare In relatii administrative, oficiale, de natura juridica. 4.Emitator-receptor-mesaj Emitatorul este specializat. Receptorul este specializat dar si adica cetateanul. Efectul mesajului Acordul cu informatia -Scop 1.informare2. popularizare, 3. educativ -Incarcaturii emotionala a mesajului Mesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva. CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Are formule fixe : Adoptarea principiului.. 2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului. 3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca numeste exact (fara ambiguitati) situatia si comportamentul. 4. Vocabular pronuntat specializat: 6. Folosirea cliseelor PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Termeni de specialitate: Monosemantism si neologisme. Morfologice: Substantive abstracte Reflexiv impersonal si Forme impersonale. Sintactice: propozitiile sunt principale, dezvoltate, independente, enuntiative Stilistice: Clisee: Ex numerotarea paragrafelor: 1. , 2 -exprimare concisa si precisa

- registru de cuvinte neutre - formulari consacrate - lipsa figurilor de stil Biletul nr. 91 Aud tot mai des o formul care m contrariaz: a citi cri. Ce facei n timpul liber? Citesc cri. Mai citete i tu cri, c nu stric! Am auzit c X citete cri. Pn mai ieri, cititul i subnelegea complementul direct. Puteai, desigur, s citeti i gazete sau scrisori sau inscripii, dar, n genere, a spune despre cineva c citete, c e un tip citit, c e un mare cititor implica, necesarmente, obiectul numit carte. Citim cri, ce altceva? Exist, e drept, formula celebr a lui Miron Costin despre cetitul crilor. Dar ea se referea la o ocupaie nc minoritar, care trebuia definit precis. n plus, cronicarul folosea pluralul avnd n minte, inevitabil, Cartea, pe care multiplicitatea crilor nu face dect s o reflecteze edificator. (Cu cetitul crilor cunoatem pe ziditorul nostru, Dumnezeu...). Reapariia, ntr-un context cu totul nou, a expresiei cronicreti sugereaz reintrarea lecturii n condiia minoratului. A citi nu mai e, astzi, o ocupaie att de rspndit nct s fie enunat ca atare, fr detalii. De citit, mai citim cte ceva. Dar cri nu prea mai citim. Pe de alt parte, crile continu s apar, s se nmuleasc epidemic, s alimenteze galopant librriile i bibliotecile. Se scrie imens. De aceea, a vorbi numai de declinul lecturii e a neglija un straniu fenomen complementar: inflaia textului. n ziua de azi, pierdem contactul cu universul crii, nu doar pentru c nu mai avem timp, nu doar pentru c preferm computerul i televizorul, ci i pentru c suntem nconjurai de prea multe cri. Abandonm, uneori, mai degrab din cauza saietii, dect din cauza subierii apetitului. Dac nu mai citim nu este pentru c nu avem ce, nu pentru c bibliotecile s-au golit, nu pentru c avem alte tentaii, ci, dimpotriv, pentru c bibliotecile stau s pocneasc, pentru c oferta e inhibitorie. [...] Apar, trimestrial, mii de pagini noi: reorganizri ale informaiei, reformulri, descoperiri de detaliu sau de anvergur. Efectul e descurajant: dac eti ct de ct realist, tii, de la bun nceput, c n-ai s poi acoperi niciodat materia care se revars, asfixiant, asupra ta. Scrupulul investigaiei exhaustive e condamnat la utopie i ridicol. Riti s mori n preliminarii sau s cazi ntr-un soi de diletantism eroic. Cantitatea te demobilizeaz. [...] Mulimea crilor provoac, necesarmente, criza criteriilor. E din ce n ce mai greu s alegi, s te orientezi, s despari apele: devii fie un consumator lacom i decerebrat, fie umbra, inactual, a propriilor idiosincrazii. [...] (Andrei Pleu, Cititul crilor, n Dilema veche) ....................................................................................................................................... Andrei Pleu - scriitor i eseist romn, estetician i istoric al artei. Stilul stiintific si tehnic - are functie de cunoastere - este cel mai permisibil si dinamic stil, deoarece absoarbe numeroase neologisme - respectare a sensurilor de baza ale cuvintelor - evita ambiguitati printr-o terminologie specifica - foloseste neologisme specifice de circulatie internationala - dezvolta un adevarat jargon de specialitate - foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul oral si dialogul oral

limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor

Caracteristici : - corectitudinea : -obiectivitatea : - accesibilitatea: claritate , precizie; topica frazei este fireasca fara inversiuni - terminologia : fiecare domeniu are o terminologie ( limbaj stiintific specific ) neologisme idiosincrazii / exhaustive inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) : s se nmuleasc epidemic, constructii retorice, interogatii Ce facei n timpul liber? , exclamatii Mai citete i tu cri, c nu stric! sinonime : mai greu s alegi, s te orientezi, aglomerare sintactica ; enumeratii : reorganizri ale informaiei, reformulri, descoperiri

Biletul nr. 92 Nou din zece romni nu merg deloc la cinematograf, oper sau teatru. n plus, cartea nu este printre preferinele a jumtate dintre ei. [...] Acestea sunt doar o parte din concluziile unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urban i Regional. Potrivit studiului, 87% dintre romni nu prefer slile de cinematograf pentru a viziona un film. 9% dintre ei cumpr un bilet la cinema o dat sau de dou ori pe an. Romnii nu acord prea mult timp din programul lor nici activitilor culturale. 89% dintre cei chestionai susin c nu merg niciodat la spectacole de teatru, oper sau operet, iar 74% dintre romni nu viziteaz muzee i nici nu merg la expoziii. Cnd vine vorba de citit, doar 48% din cei chestionai spun c petrec ceva timp n bibliotec. Aproape un sfert dintre romni ascult muzic, dar acas, nu ntr-o sal de concert sau la discotec. Peste toate acestea romnii sunt credincioi. Studiul arat c peste 90% dintre cei intervievai, n vrst de peste 18 ani merg la biseric. Sondajul a fost realizat n perioada 1-25 septembrie pe un eantion de dou mii de persoane. Marja de eroare este de +/-2,2%. (Raport al Centrul de Sociologie Urban i Regional) ....................................................................................................................................... Stilul juridic-administrativ , formal forma administrativa (actele si documentele oficiale) ; Raport al.. stricta informare interes general Domeniu : Sociologie specific relatiilor oficiale cu institutiile administratiei de stat sau cu alte state sintagme fixe de adresare si de formulare, numite sabloane sau clisee (Potrivit studiului,, este stilul impersonal 90% dintre cei intervievai, impune o exprimare clara, precisa, neatractiva Nou din zece romni

1. Autorul - o institutie Centrul de Sociologie Urban i Regional

Titlul arata domeniul de aplicare. 2.Tipul de discurs (nonfictional, descriptiv) Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ: Ce? De ce? 3.Sfera de utilizare In relatii administrative, oficiale, de natura juridica. 4.Emitatorul este specializat. Receptorul este specializat dar si adica cetateanul. Efectul mesajului Acordul cu informatia -Scop 1.informare2. popularizare, 3. educativ -Incarcaturii emotionala a mesajuluiMesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva.) indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor oficiale .

Biletul nr. 93 Datele de mai sus sunt rezultatul studiului Mobilitatea social n satul romnesc al cercettorului Ioana Petre de la Institutul de Sociologie din Bucureti. n anii 80 copiii aveau mai mult coal dect prinii. Diminuarea anselor populaiei rurale de acces la treptele superioare de pregtire colar i profesional, mai ales la liceu, coal postliceal i facultate, are drept consecin reducerea dramatic a anselor de depire a nivelului de pregtire i al celui profesional al prinilor. Cu alte cuvinte, fiii ajung mult mai greu s aib un statut social mai ridicat dect al prinilor lor. n anii 80, mai mult de 70% dintre fii au ajuns la un nivel de pregtire i la un nivel profesional superior celui al prinilor lor. n prezent, acest procentaj a sczut la 60%. Studiul arat c 92,4% dintre cei care nu au deloc pregtire colar sau au numai clasele primare au aceeai profesie ca i prinii lor la sate, spre deosebire de 82,8% la ora. Dintre actualii absolveni de gimnaziu sau coal profesional, aproape dou treimi au prini fr coal sau doar cu coal primar. Cu mult mai puini au prini cu trepte superioare de instrucie, liceu sau facultate. Actualii absolveni de liceu i facultate au n marea lor majoritate prini din trepte inferioare de instrucie. Totui, cea mai mare parte a celor care depesc nivelul de pregtire al prinilor, au doar o treapt de pregtire n plus. 80% dintre patronii de la sate au prini muncitori sau rani. Profesiile pe care le pstrez cei mai muli oameni de la ar de la o generaie la alta sunt cea de agricultor i de muncitor. Cu excepia patronilor, categorie care nu exista nainte de 89 n Romnia, transmiterea profesiei de la prini la copii are loc cel mai puin la cadrele medii i la cei cu studii superioare. Conform studiului, oamenii de la ar i schimb mult mai puin statutul social comparativ cu cei de la ora. Actualii agricultori provin n proporii covritoare din agricultori i muncitori. Muncitorii provin n aceleai proporii majoritare din agricultori i muncitori, cu alte cuvinte micrile se desfoar mai ales ntre straturi sociale i profesionale vecine, salturile fiind mult mai rare. (Dorin Enciu, cotidianul Gndul) Stilul publicistic specific ziarelor si revistelor , discursuri politice: - bogatie lexicala - vocabular accesibil tuturor - termeni tehnici mai putini - limba literara si formulari tipice cotidiene

comunicare adaptata la un numar mare de informatii in spatiu restrans ( exprimari eliptice, lapidare, de sinteze, eseuri) utilizeaza interogatii pentru atragerea cititorilor

STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in domenii diverse: sociale, politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) . Caracteristici : - contopeste doua componente 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: neologisme inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , procedee ce starnesc curiozitatea cititorilor titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii sinonime aglomerare sintactica ; 1. Autor , titlul eficienta.. Tema este . Conferina inseamna comunicare

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonficional) tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere fcut n public asupra unei teme din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Funcia discursului este cognitiv. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci poate fi considerat un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe fora audtoriului de a renuna la vaniti i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice Articolul este construit dup structura discursului argumentativ.

3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Relaia autor-cititor. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specialisti. Efectul mesajului. 1:convingere ca Titlul si propozitia de la inceput este construit ca s pregteasc terenul pentru a convinge si cu efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2.acord. El poate veni de la receptorii (cititorii) specializai. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? cnd?, Pn cnd?, De ce 2. educativ Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Caracteristici ale stilului 1. Corectitudine: propozitiile sunt alctuite corect gramatical. 2. Claritate: exprimarea clar, logic, coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor. Claritatea este data si prin folosirea unor cuvinte consacrate i evitarea cuvintelor prea specializate.. 3. Obiectivitate: propozitii cu idei fundamentale (de baza); subiectivitatea este prezent prin verbe la persoana I si a II-a singular. 4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), dar familiar cititorilor i asculttorilor. 5. Sens multiplu (oper deschis): poate genera alte opinii. 6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ: atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Forma discursului publicistic Articol - text informativ de referinta argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic. ........................................................................................................................................ Biletul nr. 94 Art. 8. Dreptul la respectarea vieii private i familiale 1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a Ce? De

domiciliului su i a corespondenei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n executarea acestui drept dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o msur care, ntr-o societate democratic, este necesar pentru securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii sau a moralei, ori protejarea drepturilor i libertilor altora. Art. 9. Libertatea de gndire, de contiin i de religie 1. Orice persoan are dreptul la libertatea de gndire, de contiin i de religie; acest drept include libertatea de a-i schimba religia sau convingerea, precum i libertatea de a-i manifesta religia sau convingerea n mod individual sau n colectiv, n public sau n particular, prin cult, nvmnt, practici i ndeplinirea ritualurilor. 2. Libertatea de a-i manifesta religia sau convingerile nu poate forma obiectul altor restrngeri dect acelea care, prevzute de lege, constituie msuri necesare, ntr-o societate democratic, pentru sigurana public, protecia ordinii, a sntii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor i libertilor altora. Art. 10. Libertatea de exprimare 1.Orice persoan are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie i libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei fr amestecul autoritilor publice i fr a ine seama de frontiere. Prezentul articol nu mpiedic Statele s supun societile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor liberti ce comport ndatoriri i responsabiliti poate fi supus unor formaliti, condiii, restrngeri sau sanciuni prevzute de lege, care constituie msuri necesare, ntr-o societate democratic, pentru securitatea naional, integritatea teritorial sau sigurana public, aprarea ordinii i prevenirea infraciunilor, protecia sntii sau a moralei, protecia reputaiei sau a drepturilor altora, pentru a mpiedica divulgarea de informaii confideniale sau pentru a garanta autoritatea i imparialitatea puterii judectoreti. (Convenia European a Drepturilor Omului) ....................................................................................................................................... Stil juridic-administrativ formal 1. Autorul este o institutie UE Titlul sugereaza ca textul apartine stilului juridic-administrativ.; arata domeniul de aplicare... Drepturilor Omului 2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv) Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ: Cine ? CEDO Ce? Convenia - De ce? Drepturilor Omului Specificul discursului-nonfictional 3.Sfera de utilizare In relatii administrative, oficiale, de natura juridica. 4.Emitatorul este specializat. Receptorul este specializat dar si adica cetateanul. Efectul mesajului Acordul cu informatia -Scop 1.informare2. popularizare, 3. educativ -Incarcaturii emotionala a mesajului se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva. CARACTERISTICI STILULUI 1. Are formule fixe : ce comport ndatoriri / protecia 2. Obiectiv si impersonal: pentru a mpiedica divulgarea de informaii confideniale 3. Accesibil, clar si precis: protecia sntii sau a moralei, protecia reputaiei sau a drepturilor 4. Vocabular pronuntat specializat: autoritatea i imparialitatea 6. Folosirea cliseelor : in structura formala a textului, paragraful defineste continutul unui articol de lege. Orice persoan are dreptul

PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Termeni de specialitate: autoritilor publice Monosemantism libertatea de exprimare si neologisme. divulgarea Sintactice: Enunturile tip cliseu, principale, enuntiative imperativ Stilistice: Clisee: Art. 10. paragraf 1 / prevzute de lege -Morfologic predomina : verbele la infinitiv : ,, a mpiedica Biletul nr. 95 Consiliul European este forul politic suprem al UE i totodat instituia care a promovat n mod decisiv procesul de integrare european. Consiliul European este alctuit din efii de stat i de guvern, preedintele i un alt membru al Comisiei Europene i minitrii de externe. Minitrii de externe i membrul Comisiei Europene au doar rol consultativ. Consiliul European este o instituie interguvernamental, n timp ce Consiliul Uniunii Europene, Curtea de Justiie a Comunitilor Europene, Parlamentul European i Curtea European de Conturi sunt organe fuzionate ale Comunitii Europene. Activitatea Consiliului European este reglementat n art. 4 din Tratatul UE. Consiliul stabilete liniile i obiectivele politice fundamentale, avnd deci competene directoare. n cazuri excepionale, soluioneaz problemele care nu au putut fi clarificate la nivel ministerial. n cea mai mare parte ns, Consiliul se ocup cu probleme privitoare la cadrul i perspectivele generale de evoluie ale UE. O alt important sfer de activitate o constituie politica extern i de securitate comun, coordonat de efii de stat i de guvern la ntlnirile la nivel nalt. Consiliul European nu are dreptul s ia decizii cu efect juridic, dar are un drept directiv. Rezultatele consultrilor sunt puse n practic de celelalte instituii europene. Consiliul European se ntrunete de cel puin dou ori pe an ntr-un aa-numit Summit UE. Preedinia Consiliului European se schimb odat la ase luni, fiind asigurt de efii de stat i de guvern ai UE, conform unui procedeu de rotaie n care se ine cont de ordinea alfabetic, de populaia i de mrimea rilor membre. ara care deine preedinia n Consiliu devine i gazda acestuia. Preedinia Consiliului European ofer statelor posibilitatea de a conferi politicii europene un impuls naional propriu i de a-l pune n practic prin mijloace diplomatice. edinele Consiliului nu sunt publice. Totui, acesta raporteaz n scris Parlamentului European rezultatele discuiilor. (Ghidul Consiliului European) ....................................................................................................................................... Stil juridic-administrativ formal, oficial 1. Autorul este o institutie UE Titlul sugereaza ca textul apartine stilului juridic-administrativ.; arata domeniul de aplicare.. European. 2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv) Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ: Cine ? Consiliul European (CE) Ce?-Directive De ce? Finantare Specificul discursului-nonfictional 3.Sfera de utilizare oficiale, de natura juridica. Emitatorul este specializat. Receptorul este specializat dar si adica cetateanul. Efectul mesajului Acordul cu informatia -Scop 1.informare2. popularizare, 3. educativ -Incarcaturii emotionala a mesajului denotativ, se adreseaza ratiunii lipsit de componenta afectiva. CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Are formule fixe : La data de.. 2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului. Un cetean al Uniunii, deci i un

cetean romn 3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca numeste exact (fara ambiguitati) situatia si comportamentul. 4. Vocabular pronuntat specializat: Dreptul de liber circulaie.. 6. Folosirea cliseelor : ntlnirile la nivel nalt / Statele membre pot cere.. / coordonat de. este reglementat n art. 4 din.. PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Termeni de specialitate: posibilitatea de a conferi politicii europene Monosemantism si neologisme. pune n practic prin mijloace diplomatice Morfologice: Forme impersonale. se schimb odat la ase luni Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt simmple: . edinele Consiliului nu sunt publice. - predomina : diateza reflexive: s i semnaleze prezena , la infinitiv : ,, a intra pe teritoriul

Biletul nr. 96 De ce este important s tim mai multe despre valorile europene? UE se bazeaz pe valorile respectrii demnitii umane, libertii, democraiei, egalitii, statului de drept i a respectrii drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparinnd minoritilor. Aceste valori sunt comune statelor membre ntr-o societate caracterizat prin pluralism, nediscriminare, toleran, justiie, solidaritate i egalitate ntre brbai i femei. Romnia ader la UE cu propriul set de valori. Este de ateptat ca acesta s fie influenat, pe termen mediu i lung, datorit intensificrii contactului cu cetenii din UE. Ali factori sunt schimbarea generaiilor, aplicarea n Romnia a legislaiei europene, dezvoltarea politic, social i economic. Integrarea n UE nu nseamn pierderea valorilor identititare, ci contribuia activ i mprtait la diversitatea valorilor europene. Opinii despre valorile europene: Valorile sunt principii care stau la baza aciunii indivizilor, orientndu-le. Valoarea este un criteriu pentru o decizie personal. Nu exist valori bune i valori rele. Oamenii gndesc diferit, deoarece ei sunt diferii. La fel sunt i societile n care triesc. Valorile nu sunt aceleai nici chiar n interiorul unei comuniti mari, cum ar fi populaia unei ri; ele difer n funcie de multi factori, printre care nivelul de educaie, vrsta, mediul de reziden (sat sau ora). Valorile nu sunt impuse politic, ci se formeaz n timp i reprezint acele principii la care ader majoritatea populaiei. Odat format un set de valori, acesta se poate concretiza ntr-un act oficial, precum Constituia European n cazul valorilor europene. (Mlina Voicu, Bogdan Voicu, cercetatori, Academia Romn) Am fost ntrebat adesea unde sunt frontierele Europei. Rspunsul meu este c harta Europei este definit de mintea europenilor. Geografia fixeaz cadrul, dar, fundamental, valorile sunt cele care definesc frontierele Europei. Extinderea nseamn lrgirea ariei valorilor europene, n care cele mai importante sunt libertatea, soldaritatea, tolerana i drepturile omului, democraia i statul de drept. [...] Conform prevederilor tratatelor care sunt baza legal porile Uniunii sunt deschise tuturor statelor europene care i respect valorile i se angajeaz s le promoveze. (Olli Rhen, membru al Comisiei Europene, responsabil cu extinderea) (Uniunea European n Romnia)

Stilul publicistic , discursuri politice:publicul este informat , influentat Monolog oral ( dezbaterile publice : Conferina si , scris. Caracteristici : - 1. intelectuala 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; 1. Autor Olli Rhen, Conferina Tema este (Uniunea European n Romnia) Titlul si propozitia de la inceput De ce este important s tim.. au efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.) 2. Tipul de discurs = subiectiv-reflexiv si nonficional Tipul de text: conferin (convorbire), expunere fcut n public pe o tema din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe auditori de a renuna la orgolii. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ. 3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specializat. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? Ce? 2. educativ

Biletul nr. 97 Am fost invitat s vorbesc despre Ce nseamn s fii european. V mrturisesc c nu mi este uor s dau un rspuns, pentru c sunt deja european: e o stare fireasc, pe care nu simt nevoia s o definesc. [] Iat deci cteva capcane ale definiiei de european. De aceea, m-a ndeprta de ele, pentru a defini calitatea de european prin mprtirea unui set de valori. Cu alte cuvinte, a fi european nseamn a mprti valori europene. Care sunt aceste valori? Cine i cnd le-a inventat? Sunt ele i valorile voastre? Pentru a da un rspuns la aceste ntrebri, v propun s ne uitm puin la istoria Uniunii Europene. Uniunea a aprut din nevoia de a nu mai avea niciodat un rzboi mondial. Planul, visul a fost integrarea voluntar a economiilor Europei att de strns, nct rzboiul sa nu mai fie o opiune. i a reuit, iar succesul se traduce ntr-o valoare european clar i palpabil: pacea. ntre statele membre nu au mai existat rzboaie dup 1950. O alt valoare, care a venit ca un produs secundar al primei este prosperitatea. Modelul economic integraionist al UE a dus nu numai la dezvoltarea economic n unele ri membre, ci la o cretere n toate rile membre, i, n timp, la reducerea

decalajelor dintre regiunile mai bogate i cele mai srace ale Uniunii. Cum s-a reuit acest lucru? Prin aplicarea concret a unei alte valori europene: solidaritatea. Solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai puin, solidaritatea celui mai norocos cu cel cu mai puine anse. S-a fcut astfel marele salt de la modelul de dezvoltare nvingtor-nvins la modelul prin care toat lumea are de ctigat. Pace, prosperitate, solidaritate. Iat doar trei valori ale Uniunii Europene care chiar i singure pot explica de ce aceasta a devenit de-a lungul istoriei sale un magnet pentru restul continentului. Tot mai multe state i-au dorit s aplice acelai model pentru a se putea bucura de aceste valori. Dar ele nu sunt singurele valori europene. O alt valoare, la care inei mai ales voi, tinerii este libertatea: libertatea de expresie, libertatea de asociere, libertatea de a studia i a munci n orice alt stat membru al Uniunii. [] (Conferina domnului Jonathan Scheele, 27 aprilie 2005) Stilul publicistic , discursuri politice:publicul este informat , influentat dialogul oral ( dezbaterile publice : Conferina si , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) .Caracteristici : 1. intelectuala tranzitiva obiectiva pentru informare 2. afectiva , reflexiva subiectiva , pentru formare de convingeri ; - se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ; -are arie tematia foarte mare mass-media apeleaza si apeleaza la elemente ale celorlalte stiluri ; - are trasaturi ale beletristicii: 1. Autor Jonathan Scheele, titlul - Conferina domnului Jonathan Scheele. Conferina inseamna comunicare eficienta.. Tema este definirea a Ce nseamn s fii european Titlul si propozitia de la inceput au efect de captare a ateniei, ( creeaz o ateptare.)2. Tipul de discurs = subiectiv-reflexiv si nonficional Tipul de text: conferin (convorbire), expunere fcut n public pe o tema din domeniul tiinei, artei, politicii etc., cu intenia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Textul este nonficional are cuvinte folosite la sens propriu. Este un text care se apropie de domeniul tiinific, prin tematic i prin modul de construire a discursului deci un text reflexiv. Demonstraia pornete de la un public cu opinii diferite, dar care au in comun valori, reguli, principii. Din propozitiile de nceput se observa efortul colocvial de a obine un adevr diferit de cel de la care s-a pornit. Limbaj aflat la grania beletristic / publicistic / stiintific se bazeaza pe auditori de a renuna la orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la comparatii si figuri plasitice. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ.3. Sfera de utilizare Aparine publicisticiii find un articol, cu efect de convingere (persuasiune) are tangente cu stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei. 4. Emitorul este specializat vizeaz un public-int nespecializat dar si specializat. Scop 1. de informare pentru ca raspunde la intrebarile: Cine? (Jonathan Scheele), Ce? (definitia europeanului), De cnd?, De ce? (Uniunea a aprut din nevoia de a nu mai avea niciodat un rzboi mondial. 2. educativ atitudinea educativ este realizat prin tonul adresrii. Efectul mesajului. :convingerea ca a fi european st la baza valorii. 2.acord de la receptorii (cititorii) specializai.Textul face apel la afectivitate, dar i la raiune. Biletul nr. 98 La data de 1 ianuarie 2007, Romnia a devenit membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile i obligaiile ce i revin conform Tratatului de Aderare din 25 aprilie 2005. Cetenii romni au devenit astfel ceteni ai Uniunii Europene i beneficiaz, pe teritoriul statelor membre ale Uniunii, de drepturile i libertile conferite de

tratatele de baz ale Uniunii Europene. Dreptul de liber circulaie i de edere este, pentru cetenii UE, una dintre cele mai importante i mai vizibile realizri ale dreptului comunitar. Dreptul unui cetean al Uniunii de a se deplasa, din motive economice sau din alte motive, pe o perioad scurt, lung sau nelimitat de timp n alte state UE, este unic n lume. Nicio alt form de cooperare internaional ntre state nu asigur, la ora actual, un drept comparabil. Condiiile n care cetenii Uniunii i familiile lor i pot exercita dreptul de liber circulaie pe teritoriul unui stat membru, dreptul de reziden permanent, precum i restriciile privind dreptul de a circula liber i de a rezida pe teritoriile statelor membre, din motive de ordine public, securitate public i sntate public sunt reglementate de Directiva 2004/38/CE. Toi cetenii Uniunii, deci i cetenii romni, pot iei de pe teritoriul unui stat membru pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii, n baza crii de identitate sau a paaportului, valabile, care atest cetenia acestora. Membrii de familie ai cetenilor Uniunii care nu au cetenia unui stat membru, pot iei de pe teritoriul unui stat membru pentru a cltori pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii n baza unui paaport valabil. Dar, pentru a intra pe teritoriul unui alt stat membru, membrii de familie ai unui cetean al Uniunii, care nu au cetenia unui stat membru, trebuie s aib asupra lor fie o viz de edere pe termen scurt, fie un permis de reziden. Statele membre pot cere persoanelor care au intrat pe teritoriul lor, cu ndeplinirea condiiilor menionate, s i semnaleze prezena ntr-o perioad de timp rezonabil i nediscriminatorie. (art. 45 din Directiva 2004/38/CE) (Ghidul ceteanului romn n UE) Stil juridic-administrativ formal 1. Autorul este o institutie UE Titlul sugereaza ca textul apartine stilului juridic-administrativ.; arata domeniul de aplicare... ceteanului roman 2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv) Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ: Cine ? Consiliul European (CE) Ce?-Directive De ce? Finantare Specificul discursului-nonfictional 3.Sfera de utilizare In relatii administrative, oficiale, de natura juridica. 4.Emitatorul este specializat. Receptorul este specializat dar si adica cetateanul. Efectul mesajului Acordul cu informatia -Scop 1.informare2. popularizare, 3. educativ -Incarcaturii emotionala a mesajului, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva. CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Are formule fixe : La data de.. 2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului. Un cetean al Uniunii, deci i un cetean romn 3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca numeste exact (fara ambiguitati) situatia si comportamentul. 4. Vocabular pronuntat specializat: Dreptul de liber circulaie.. 6. Folosirea cliseelor : in structura formala a textului, paragraful defineste continutul unui articol de lege. Statele membre pot cere.. PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Termeni de specialitate: Monosemantism si neologisme. Morfologice: Substantive abstracte Reflexiv impersonal si Forme impersonale. Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt principale, dezvoltate, independente, enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste aplicabilitatea.

Stilistice: Clisee: Ex : La data de -exprimare concisa si precisa - formulari consacrate:verbe la infinitiv : la infinitiv : ,, a intra pe teritoriul; diateza reflexive: s i semnaleze prezena - lipsa figurilor de stil ....................................................................................................................................... Biletul nr. 99 Un cetean al Uniunii, deci i un cetean romn, poate rmne pentru o perioad mai mare de 3 luni pe teritoriul unui alt stat membru, dac ndeplinete una dintre urmtoarele condiii: a. este angajat sau desfoar o activitate independent; b. are suficiente resurse i asigurare medical, astfel nct s nu devin o povar pentru serviciile sociale ale rii n care dorete s rezideze (nu este stabilit un cuantum minim, dar se va lua n considerare situaia personal a ceteanului n cauz); c. este nscris ntr-o instituie de nvmnt sau de instruire vocaional sau este student i are o asigurare medical i asigur autoritile naionale ale statului n care vrea s rezideze, printr-o declaraie sau prin mijloace echivalente, c nu va deveni o povar pentru serviciile sociale ale statului n cauz; d. este membru al familiei unui cetean al Uniunii, chiar dac nu are cetenia unui stat membru, i cltorete mpreun cu acesta, cu ndeplinirea uneia dintre condiiile prevzute la punctele de mai sus. Cetenilor Uniunii nu li se cere s aib documente de reziden. Totui, n cazul unei rezidene pentru o perioad mai mare de 3 luni, statele membre pot cere cetenilor unui alt stat membru al Uniunii s se nregistreze la autoritile competente ntr-o perioad care nu poate fi mai mic de 3 luni de la data intrrii pe teritoriul statului pe care vor s rezideze pentru o perioad mai mare de 3 luni. (art.715 din Directiva 2004/38/CE) (Ghidul ceteanului romn n UE) ....................................................................................................................................... Stilul juridic-administrativ , formal 1. Autorul este o institutie : UETitlul sugereaza ca textul apartine stilului juridic-administrativ.; arata domeniul de aplicare... ceteanului roman 2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv) Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ: Cine ? Consiliul European (CE) Ce?-Directive De ce? Finantare Specificul discursului-nonfictional 3.Sfera de utilizare In relatii administrative, oficiale, de natura juridica. 4.Emitatorul este specializat. Receptorul este specializat dar si adica cetateanul. Efectul mesajului Acordul cu informatia -Scop 1.informare2. popularizare, 3. educativ -Incarcatura emotionala a mesajului, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva. CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Are formule fixe ; art.715 litera a. b. , c. , d. 2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului. Un cetean al Uniunii, deci i un cetean romn 3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca numeste exact (fara ambiguitati) situatia si comportamentul. 4. Vocabular pronuntat specializat: s rezideze s se nregistreze

PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Termeni de specialitate: instruire vocaional Monosemantism neologisme. reziden. Morfologice: Forme impersonale. Sintactice: Propozitii de tip cliseu, sunt principale, dezvoltate, independente, enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste aplicabilitatea. Stilistice: Clisee: Ex : art.715 ; prevzute la punctele de mai sus. -exprimare concisa si precisa - - formulari consacrate prevzute la punctele de mai sus. - lipsa figurilor de stil Stilul oficial ( administrativ ) indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor oficiale . Biletul nr. 100 Romnia va beneficia de fonduri structurale de circa 28 - 30 miliarde de euro din partea UE n perioada 2007 - 2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuii zilnic, inclusiv smbta i duminica, dup 1 ianuarie 2007. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient i trebuie s ajung acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel exist pericolul pierderii lor. Chiar dac banii nu vor fi cheltuii, fiecare romn va cotiza totui pentru suma cu care Romnia va contribui la bugetul UE. Fondurile structurale ale UE au ca destinaie finanarea msurilor de ajutor structural la nivel comunitar, n scopul promovrii regiunilor cu ntrzieri n dezvoltare, reconversiei zonelor afectate de declin industrial, combaterii omajului de lung durat, inseriei profesionale a tinerilor i promovrii dezvoltrii rurale. Exist patru tipuri de fonduri, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu precis. Fondul European pentru Dezvoltare Regional sprijin crearea de infrastructuri, investiiile destinate ocuprii forei de munc, proiectele de dezvoltare local i asistena intreprinderilor mici. Fondul Social European este menit s promoveze reintegrarea pe piaa forei de munc a omerilor i a grupurilor defavorizate, n special prin finanarea sistemelor de instruire i a sistemelor de asisten la angajare. Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului contribuie la adaptarea i modernizarea acestui sector. Fondul European de Orientare i Garantare Agricol finaneaz msuri n vederea dezvoltrii rurale i ofer sprijin agricultorilor, n special n regiunile rmase n urm. Bugetul total pentru Romnia este de 28-30 miliarde de euro: Agricultur i dezvoltare rural 11 miliarde de euro; Instrumente Structurale 17 miliarde de euro. (EurActiv) ....................................................................................................................................... Stilul juridic-administrativ , formal 1. Autorul este o institutie UE - Fondul European pentru Dezvoltare Regional 2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv) Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ: Ce? , inseriei profesionale a tinerilor i promovrii dezvoltrii rurale. Specificul discursului-nonfictional cuvinte propriu:si in conformitate cu domeniul . 3.Sfera de utilizare utilizat in relatii administrative, oficiale, de natura juridica. 4 Emitatorul este specializat. Receptorul - specializat dar si nespecializat, adica cetateanul Efectul mesajului Acordul cu informatia -Scop 1.informare 2. popularizare, 3. educativ -Incarcaturii emotionala a mesajului Mesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva.( nu are cuvinte cu conotatii diverse ) CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Are formule fixe: vor trebui gestionate eficient 2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului Exist ( nu avem)

3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis 4. Vocabular pronuntat specializat: Bugetul / infrastructuri, 6. Folosirea cliseelor : de circa 28 - 30 miliarde PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Termeni de specialitate: Monosemantism si neologisme. Morfologice: Forme impersonale. este menit s Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip cliseu, au ca destinaie finanarea propozitiile sunt independente, enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste aplicabilitatea. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient -exprimare concisa precisa- registru de cuvinte neutre- formulari consacrate- lipsa figurilor de stil Stilul oficial ( administrativ ) indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor oficiale .predomina verbale impersonale , verbele la viitor: va beneficia ; fiecare romn va cotiza totui stricta respectare a normelor limbii literare : corectitudinea fonetica , gramaticala , ortografica , accesibilitatea , claritatea si precizia : comunicarile oficiale nu permit decat o singura interpretare ; - -lipsesc lexicul afectiv , mijloacele de expresie figurata , epitetele apreciative .1.Cine comunic? Fondul European de Orientare Garantare Agricol Din ce perspectiv? Din ipostaza de finantatorCu ce intenie? De a informa In ce context ? necesitatea dezvoltrii rurale Cui comunic? Agricultorilor Ce comunic? Instrumentele de finantare Cu ce scop? Ajutor comunitar