Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rolul Globalizarii Si Internationalizarii Firmelor Si Impactul Lor in Management
Rolul Globalizarii Si Internationalizarii Firmelor Si Impactul Lor in Management
PROF. COORD:
MASTERAND:
AN: I
-2009-
1
Rolul globalizarii si internationalizarii firmelor si impactul lor
in management
Rolul internationalizarii firmelor
Nu mai este nici un secret, ba chiar s-ar putea spune ca a devenit un factor
citat intre primii ca importanta in orice economie in dezvoltare ca
principalul avantaj pentru atragerea investitiilor straine este forta de
munca ieftina.
Presiuna crescanda a competitiei in toate sectoarele au condus toate
firmele, mai ales din industriile “labour intensive” sa incerce o delocalizare
partiala sau totala a operatiunilor lor pentru a beneficia de costuri reduse
cu mana de lucru. In general, majoritatea articolelor electronice sau
articolelor sportive ale mariloor firme din domeniu, Nike, Adidas poarta
deja traditionala inscriptie “Made in...o tara din Asia sau alte tari in
dezvoltare”. Astfel de firme isi asuma dificultati ce tin de posibila
instabilitate politica, economica, legislativa din acele tari cu mana de
2
munca ieftina spre a ramane competitiva prin costurile de productie. In
general decizia de delocalizare nu este una simpla tinand practic, in functie
de industrie, de o optiune pe termen lung a firmei respective.
Nu mai departe decat in Romania, o firma din Wisconsin (Wisconsin
Machine Tools) care initial nu avea nici o legatura comerciala cu tara
noastra, sub presiunea crescanda a concurentei a trebuit sa ia o decizie
strategica privind internationalizarea operatiunilor sale. Si asta, in situatia
in care initial, managerii acestei firme ce produce masini unelte, nici nu
stiau prea bine de existenta Romaniei. Dar exista idee infiripata ca
operatiunile trebuie delocalizate treptat intr-o zona cu forta de munca
ieftina-au existat ca optiuni si tari din Asia, dar, in cele din urma,
achizitionand Saro Targaviste si o parte a Titan Bucuresti, firma s-a
implantat in Romania, intr-un mediu de afaceri nou, cu multe asperitati dar
care ofera un cost al fortei de munca de cateva ori mai mic decaqt cel din
SUA.
Dupa succesul operatiunilor initiale, Wisconsin Machine Tools a luat
decizia radicala de a muta toate operatiunile in Romania-aceasta
insemnand atat asumarea riscurilor de rigoare intr-o tara precum Romania,
precum si costurile aditionale privind administrarea, transportul, montajul,
etc utilajelor dezafectate din SUA.
In general, firmele multinationale din industriile cu o componenta
importanta a fortei de munca in cadrul operatiunilor tind sa mentina in
tara de origine sau in centrele internationale principale doar operatiunile
de marketing, proiectare, administratie generala, vanzari. Restul
operatiunilor mai ales cele de productie propiru zisa sunt realizate in tari in
dezvoltare.
Un mod de internationalizare ar fi si modelul “a la Benetton” in care practic
firma italiana nu realizeaza decat designul si alege furnizorii de materie
prima, in rest avand subcontractori care realizeaza efectiv produsul finit
care evident poarta marca Benetton. Mai mult, lohnul este o forma in care
firma isi internationalizeaza operatiunile fara a risca prea mult si fara a
avea un angajament decisiv pe termen lung fata de zona respectiva. In fapt,
lohnul asigura pentru firma internationala posibilitatea ca, cu costuri de
implicare reduse, sa beneficieze de costuri cu forta de mana de lucru foarte
reduse. Nu mai departe decat in Romania, aproape toata industria textila si
a pielariei lucreaza in lohn, fiind practic un simplu executant al unor
modele furnizate de partenerul international.
Lohnul da posibilitatea firmei internationale sa relocalizeze continuu
operatiunile sale in functie de situatia costurilor cu mana de lucru in
anumite zone. Deja, in tarile central europene, Polonia, Cehia, Ungaria, o
data cu cresterea salariior in aceste tari, o parte a industriilor foarte
sensibile la costul fortei de munca au migrat spre alte zone cum este
Romania. Chiar si Romania la randul sau incet incet tinde sa devina o tara
neatractiva pentru productia in lohn datorita cresterii compesantiilor
salariale.
Insasi internationalizarea in sine a firmei permite ca entitatea
multinationala sa poata beneficia de competitivitatea produselor realizate
3
cu forta de munca ieftina, prin birourile sale in diferite tari, prin
departamentele de vanzari si contractare din diferite zone; altfel realizarea
in sine a unor produse competitive din punct de vedere al pretului, fara o
desfacere adecvata si pastrarea permanenta a contactului cu clientii
internationali nu ar da rezultatele scontate.
b. Reducerea costurilor decurgand din obtinererea unor facilitati
Exista o adevarata competitie intre diferite tari, regiuni, zone si chiar orase
pentru atragerea unor firme internationale de prestigiu si implicit de
fluxuri de capital direct si de antrenare ce le presupune prezenta unor
asemenea firme.
Toate tarile in dezvoltare mizeaza pe acordarea unor facilitati fiscale, de
regim valutar, repatriere a profiturilor, etc care sa mareaca apetitul firmelor
pentru a prefera o anumita tara si nu alta.
Marea majoritate a investitiilro straine in Romania s-au realizat prin
atragerea unor investitori de calibru care au primit insa si facilitati pe
masura: cazul Dacia-Renault, Ispat-Sidex, Continental, Solectron, firme ce
toate au primit facilitati si scutiri pentru plata taxelor vamale, a TVA si a
diverselor contributii la fonduri speciale, precum si alte facilitati.
Ultima lege privind stimularea marilor investitori (firmele ce investesc
peste 1 milion USD) a fost o astfel de parghie de atragere a unor firme
multinationale.
Firmele multinationale sunt atrase prin competitie directa chiar intre
regiuni ale aceluiasi spatiu economic (cum ar fi Uniuna Europeana, cu cazul
Irlandei care a avut o crestere sustinuta atat datorita alocatiilor din bugetul
comunitar cat si regimului favorabil pentru investitori comparativ cu alte
zone ale Uniunii Europene). Mai mult, comunitatile locale sunt direct
interesate in atragerea investitorilor puternici aceasta constituind o
garantie pentru cresterea veniturilor la bugetul comunitatii locale, a
rezolvarii situatieii ocuparii fortei de munca locale si dezvoltarii zonei.
In anumite situatii, pe langa alti factori, avantajele fiscale si alte stimulente
oferite investitorilor pot reprezenta argumente decisive pentru ca o firma
multinationala sa isi extinda operatiunile intr-o tara sau zona in
detrimentul masuri favorabile pentru ea pentru a putea face proiectii cat
mai corecte asupra beneficiilor financiare ce decurg prin implantarea intr-o
tara in loc de alta.
Competitia acerba pentru atragerea firmelor multinationale se manifesta
chiar la nivel de orase. Este un serial palpitant decizia de mutare a sediului
central al unor giganti multinationali americani in diferite orase ale SUA.
Aceste decizii anuntate se soldeaza mereu cu un adevarat “beauty contest”
al marilor orase ce doresc sa aiba privilegiul dar si beneficiul de a gazdui
asemenea corporatii.
Trebuie remarcat insa ca acest avantaj potential de multe ori nu este
suficient pentru a determina o corporatie sa isi stabileasca operatiuni intr-o
anumita tara; beneficiile potentiale trebuie dublate de stabilitate politica si
legislativa dat fiind ca, in general, facilitatatile se refera implicit la un
angajament pe termen lung al corporatiilor fata de tara respectiva.
4
Insasi masurile fiscale recente din Romania tintesc prin reducerea
substantiala a impozitului pe profit sip e salarii prin cota unica sa mareasca
atractivitatea Romaniei fata de investitorii straini.
5
Accesul la surse de materii prime obtinute la costuri competitive este vital
pentru firmele transnationale din anumite industrii. Desigur nici aceasta
cauza nu reprezinta un determinant de sine statator ca motivatie de
implantare, insa poate constitui un factor care poate inclina decisiv balanta
in cadrul deciziei de implantare intr-o zona in detrimentul alteia.
In general, pentru industriile puternic consumatoare de resurse energetice
si de energie in sine, firmelor din domeniu le este vital accesul la asemenea
resurse la preturi competitive.
De multe ori doar importul unor resurse la preturi competitive se poate
dovedi insuficient dat fiind ca anumite tari au o anumita structura a
costurilor energetice in industrie si promoveaza o anumita politica
industriala. Astfel, in cazul combinatului metalurgic din Uzbekistan
(Uzmetcombinat) scos la privatizare de guvernul Uzbek, unul din factorii
nimportanti de atractivitate este costul energiei electrice furnizata la costul
de 1 cent/MWh. Evident ca un asemnea pret mareste competitivitatea
produselor fabricate si determina marile gruprui multinationale din
domeniu (Arcelor, POHANG Steel, Ispat, etc) sa fie interesate in a examina
o asemenea oportunitate, care altfel ar fi fost mult mai putin atractiva.
Industria aluminiului, puternic consumatoare de energie, este un alt
exemplu in care, accesul la surse de energie la preturi competitive ete o
important factor in ecuatia atractivitatii in sine a producatorului de
aluminiu. Practic, fluctuatii ale preturilor la energie si lipsa unei
independente energetice a unui producator de aluminiu poate scade
semnificativ apetitul unor investitori transnationalii.
In general, fostele state cu economie centralizata in care nu se putea vorbi
de un cost real, nu au reusit sa restructureze perfect si sa creeze mecanisme
coerente intre sursele energetice si marii consumatori, existand in
continuare o integrare in componenta firmelor a unor surse de energie.
Marile transnationale pot fi interesate mai mult de aceste surse in sine
decat de oportunitatea reprezentata de firma insasi.
In alte cazuri, practic localizarea unei firme depinde aproape exclusiv de
prezenta unor materii prime specifice intr-o anumita zona care sunt dificil
de transportat sau transportul se face la costuri prohibitive. Mai mult, unele
state, prin politici de contingentare au interdictie a unor exporturi de
materii prime induc firmele transnationale sa isi infiinteze unitati de
prelucrare in tarile respective. In general este vorba de tarile care pot
sustine o politica de promovare a unor exporturi cu valoare adaugata
ridicata in locul exporturilor de materii prime.
6
Prin prezenta in diferite tari ale Globului, activand in cadrul unor legislatii
diferite, sub regimuri fiscale si valutare diferite, firmele apartinand
aceluiasi grup multinational actioneaza diferit in ceea ce priveste politica
financiara, de afaceri in general. Firma mama poate manevra prin diverse
mecanisme fluxurile intercorporatiste pentru a minimiza expunerea globala
a grupului fata de obstacole de natura fiscala, valutara, repatriere a
capitalurilor, etc.
Firma multinationala actioneaza practic diversificand “portofoliul” tarilor si
conditiilor de afaceri din diferite tari, crescand astfel sansele de a obtine
rezultate superioare pe ansamblu decat in cazul in care ar fi fost implantata
doar in anumite tari cu un anumit tip de legislatie.
7
Pentru o firma multinationala cu o puternica amprenta a
internationalizarii, exista avantaje mult mai mari decat pentru o firma
autarhica sau aflata la inceputul internationalizarii. Firma puternic
internationalizata poate beneficia de anumite standardizari privind
productia, etichetarea, administrarea afacerii, ceea ce permite o diviziune
optima a anumitor sarcini in cadrul grupului creandu-se acel efect de
antrenare a economiilor de scara.
f. Efectul de “hedging”
O firma este mai mult sau mai putin internationala in functie de decizia pe
care o ia de a se limita la un anumit palier al evolutiei sale de extindere
internationala.
Extinderea unei firme, procesul de transnationalizarea a acesteia e in
ultima instanta un aspect de ordin cultural; dictonul din ce in ce mai
prezent este acela de actioneaza global, gandeste local (“think globally act
locally”).
Ce inseamna de fapt optiune strategica a unei firme? Este setul de linii
generale de baza in care firma isi afirma pozitia fata de piata, fata de
“stakeholders”-fata de actionari, de pietele financiare, clienti si furnizori.
Decizia privind gradul de transnationalizare tine de asumarea gradului de
risc pe care piata il considera rezonabil pentru fima respectiva.
Decizia strategica vizeaza o serie de puncte cheie ale politicii firmei ce pot
viza urmatoarele aspecte:
9
Venezuela. Ulterior, s-a inceput chiar procesul invers de import al acestui
tip de autombil chiar in Italia.
Acest tip de pozitionare pe piata, foarte vizibil in industria automobilistica
(este si cazul Renault care doreste sa pozitioneze modelul Logan realizat
initial la uzina Dacia ca un model pentru pietele emergente sin u numai -
urmand a fi ansamblat si in Turcia si Rusia), este vizibil si in cazul altor
industrii sau tipuri de produse.
Aceasta abordare se inscrie in teoria ciclului de viata al produsului ca factor
al internationalizarii a lui Vernon1 care evident are limitele ei, ramanand
valabila in cazul investitiilor straine directe realizate in tari in curs de
dezvoltare, care continua sa prezinte decalaje tehnologice fata de tarile
dezvoltate.
O alta optiune strategica este aceea de a patrunde pe o piata cu produse de
inalta calitate, si evident la preturi ridicate, neexistand flexibilitate la
realitatile pietei in loc de a face un asa zis “compromis” patrunzand cu
produse de calitate dar sub cele oferite pe pietele dezvoltate.
d. Presiunea actionariatului
11
psihoogice si altul de atingerea rezultatelor firnanciare periodice pe care si
le-a propus firma.
Astfel, se creaza o presiune a investitorilor care poate avea doua taisuri: o
implantare intr-o zona perceputa dificila poate duce la o reticenta a unui
anumit tip de investitori in a achizitiona actiuni in companie, in schimb
firmele de venture capital pot fi interesate de o asemnea investitie,
percepand posibilitatea obtinerii unor profituri ridicate1.
Pe de alta parte, orice veste buna de pe o anumita piata (in cazul
companiilor petroliere, descoperirea unui nou zacamant sau in alt caz,
obtinerea unui contract guvernamntal sau facilitati intr-o anumita tara)
este susceptibila a ridica rapid increderea investitorilor si a creste cursul
actiunilor companiei.
Totusi, pe termen mediu-lung cele care primeaza sunt rezultatele financiare
care pot arata daca firma si-a atins obiectivele prin extinderea in anumite
zone.
13
Probabil cel mai important factor de succes in marketing il reprezinta
atitudinea. Aceasta nu poate ramane exclusiv in coordonatele mediului
local al firmei, ci se cere a fi, in tot mai mare masura, orientata spre piata
internationala. Efortul de integrare economica pe spatii tot mai largi ale
globului (exemplul Comunitatii Europene poate fi cel mai elocvent)
determina schimbari in exigentele pietei internationale, ce nu pot fi
ignorate de nici o firma ce se doreste competitiva.
Implicarea internationala a unei intreprinderi cere mai multa atentie fata
de interdependentele atat din spatiul regional sau national, cat si din cel
international. Odata cu proliferarea societatilor transnationale si
multinationale, distantele in spatiu isi pierd treptat semnificatia. Avantajele
comparative oferite de diferite tari pe piata internationala a muncii, precum
si reglementarile legislative diferentiate in materie de politica fiscala, fac ca
un produs de complexitate medie (cum este, de ex. , un automobil) sa fie
rezultatul cooperarii filialelor unei firme transnationale din mai multe tari.
O astfel de segmentare a procesului de productie poate fi considerata
varianta “GOLF” a automobilului VOLKSWAGEN, pentru care motorul se
fabrica in Mexic, instalatia de evacuare a gazelor in Jugoslavia, dispozitivele
de franare in Canada iar caroseria si montajul se efectueaza in Belgia. De
altfel concernul VOLKSWAGEN (primul producator de automobile din
Europa si al patrulea mondial – cu o productie zilnica, in 1989, de 12.700
de masini) ofera un sugestiv exemplu de dezvoltare multinationala a pietei
unei firme: filialele sale de productie, desfacere, service si activitati
financiare sunt situate in 19 tari.
Pentru a raspunde exigentelor pietei internationale, marile companii isi
desfasoara activitatea de marketing in conditiile unor grade diferite de
integrare a conducerii filialelor lor (sau a societatilor “surori”) de pe
meridianele lumii. Gradul de internationalizare a firmei devine astfel un
element cu semnificatii strategice pentru politica sa de piata. In mod
corespunzator, s-au conturat patru principale orientari in acest domeniu. In
timp ce etnocentrismul determina conducerea firmei sa se concentreze
asupra operatiilor de pe piata interna, abordand doar pe plan secundar
activitatile internationale, motivatia pentru acestea din urma fiind legata de
surplusul productiei autohtone in raport cu cererea nationala,
policentrismul, recunoscand semnificatia pietelor internationale pentru
firma, permit filialelor sa actioneze independent una de alta in stabilirea
obiectivelor si programelor de marketing. Adoptate in faza de maturitate a
unei companii, orientarile regiocentrice si, respectiv, geocentrice o
determina sa priveasca anumite regiuni ale globului sau intregul
mapamond ca pe niste zone pentru care se cer dezvoltate programe de
marketing regionale, respectiv, mondiale. Ultima varianta duce la maxima
standardizare a programelor de marketing, la proiectarea lor la scara
mondiala. Un sugestiv exemplu de orientare geocentrica a activitatii de
piata il ofera concernul elvetian NESTLE (situat in topul mondial al anului
1990 pe locul 26 – cu vanzari de 29,3mild dolari, cu un profit de 1,4mild
14
dolari si functionand cu 196.940 salariati), care realizeaza numai cca. 5%
din cifra de afaceri in tara de origine (Elvetia) si dispune de societati
“surori”, cu activitate de sine statatoare in Europa, America de Nord si de
Sud, Africa si Asia.
Procesul de globalizare a pietelor ridica in fata marketingului probleme
legate atat de procurarea si armonizarea informatiilor de piata, cat si de
“modelare” a politicilor mixului de marketing. In raport cu structurile
organizatorice pentru care opteaza, pe baza uneia dintre orientarile
activitatii sale de piata, enumerate mai inainte, firma isi va diferentia
munca de cercetare-dezvoltare a produselor si serviciilor, strategiile in
materie de pret, logistica comerciala sau activitatea promotionala,
urmarind drept finalitate maximizarea profitului global la nivel
international.
15
Bibliografie:
http://www.uvvg.ro
http://www.google.ro/
http://www.wall-street.ro/
http://www.regielive.ro/
16