Cherecheș Dan Andrei

ISTORIA SI EVOLUTIA UNITATII DE MASURA A LICHIDELOR

Se ştie foarte puţin despre apariţia mijloacelor de măsurare. Primele izvoare scrise sunt
cele descoperite pe teritoriul dintre râurile Tigru şi Eufrat care conţin date despre unităţi de
măsură.
Apărute din necesitatea de a măsura distanţa, greutatea diferitelor produse, volumul
apei şi altor lichide, etc., măsurile reprezentau în toată lumea unităţi care aveau la bază
diferite părţi ale corpului omenesc. Numeroase unităţi de măsură romane au fost preluate de
civilizaţia Europei Occidentale, dar căderea Imperiului Roman a condus la diversificarea lor
ceea ce a generat multă confuzie. Împăratul Carol cel Mare a încercat prin decret unificarea
unităţilor de măsură în toate ţările reunite sub Coroana sa, dar tentativa a eşuat odată cu
Imperiul său. Dezvoltarea unei economii bazate pe manufactură şi agricultură, care a
contribuit la stabilirea de relaţii comerciale terestre şi maritime in prima jumătate a sec. al 19-
lea se impunea unificarea unităţilor de măsură.
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat, la 6 martie 1891, hotărârea ca unitatea de
masă să fie masa unui decimetru cub de apă la temperatura densităţii maxime, respectiv la 4
°C.
Întrucât sistemul de unităţi creat în Franţa era bazat pe unitatea metru, el a fost
denumit Sistemul Metric. Atunci, a început o nouă etapă în istoria unităţilor de măsură, etapă
ce avea să ducă la Sistemul Internaţional de Unităţi (SI), un sistem practic, coerent, simplu şi
cu aplicabilitate în toate domeniile ştiintei şi tehnicii, care se foloseşte, în prezent, în peste
125 ţări.
În prima zi a anului 2021 s-au împlinit 155 de ani de la introducerea Sistemului Metric în
Principatele Române. După Unirea Moldovei cu Ţara Românească, s-a simţit nevoia
introducerii unui Sistem Metric ca unic sistem de măsură, iar la 15 septembrie 1864, a fost
adoptată Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de măsuri şi greutăţi în România,
reglementare care a fost prezentată şi susţinută în Parlament de Mihail Kogălniceanu şi
semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
În anul 1961 a fost legalizat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, ca fiind unicul
sistem de unităţi legale şi obligatorii.
Vechile unităţi de măsură pentru capacitate şi volum:
Balercă – 30 de vedre, 366l;
Vadră – 10 ocale, 15,20l;
Oca, ocale, oci – egală cu 1,520l, fiind împărţită în 4 litre, 8 cincizeci, 16 ciocane şi 400
dramuri; introdusă în Moldova în sec. al 17-lea, când Turcia încerca să monopolizeze
comerţul exterior al ţării;
Litră, litre – 25 dramuri, 0,38l; în Moldova medievală egală cu 1/4 de oca, se subdiviza în
100 dramuri;
Dram, dramuri – 152,0 ml;
Cupă, cupe – vas de lemn cu capacitatea de jumătate de oca, utilizat la stână pentru mulsul
oilor şi ca unitate de măsură a laptelui;
Chiup, chiupuri – vas mare de lut pentru lichide, egal cu 30-40l;
Butoi – 50-80 de vedre;
Poloboc, poloboace – unitate de măsurat vinul şi mierea în Moldova medievală, egală cu 80-
100 vedre;
Butie – 100-200 de vedre;
Cot, coturi – măsură pentru volume folosită în determinarea capacităţii butoaielor, buţilor
etc.; au existat cot domnesc, cot pecetluit;
Cotar – în Moldova medievală slujbaş care măsura sau supraveghea măsuratul cu cotul a
butoaielor sau a mărfurilor vândute.
1
Cherecheș Dan Andrei

Jumătate – unitate de măsură pentru băuturi alcoolice, reprezentând 0,5 dintr-un litru;
Exerciti
1.Intr un vas rosu sunt 21 kl apa, iar in altul verde sunt 200 hl apa. In care vas e mai multa apa
si cu cat?
2.Calculati:
200l + 40dal=...dal 3000cl+170dl=...l
620hl-380dal=...hl 720cl-40dl=...dl
700ml+...cl=1l 5dl+...cl=1l
40cl+...dl=1l
3.Comparati:
500ml...50cl 2l...20cl
250ml...25dl 40l...44dl
7kl...70dal 16kl...16000l
80hl...8kl 30dal...300h
l

Bibliografie:
1. https://ro.m.wikipedia.org
2. www.inm.md/rus/top-1/incursiune-in-istoria-masurarilor-unitati-vechi-de-masura-
romanesti
3. Mircea Bejan, In lumea unitatilor de masura, Editura MEGA, Cluj Napoca

2
Cherecheș Dan Andrei