Disciplinele: Muzică și mișcare și Joc și mișcare

Un clişeu întâlnit deseori este acela că, orele de Muzică și mișcare și Joc și mișcare, nu sunt la fel de importante
precum cele de Matematică şi Limba şi literatura română .
Dezvoltarea imaginației și a creativității este esențială în creșterea și dezvoltarea copiilor. Școala, părinții,
educatorii trebuie să stimuleze exprimarea potențialului creativ al copilului, să încurajeze orice încercare a lui de a
crea, de a-și imagina, de a lua singur decizii. Orice copil pornește de la un anume nivel al creativității. Acesta poate fi
stimulat în așa fel încât creativitatea să se dezvolte în orice etapă.
Interpretarea cântecelor în bancă, în poziție dreaptă, cu mâinile la spate, fără acompaniament muzical, insistându-se
mai mult pe o anume poziție a corpului, fără a da posibilitatea copilului să se exprime liber. În astfel de situații, ideal
ar fi ca învățătorul să introducă mișcarea pe ritmul cântecelor și acompaniament muzical cu instrumente muzicale
sau instrumente improvizate.
Redarea cântecelor fără ajutorul aparatelor audio/ negative poate uneori să îl facă pe copil să nu perceapă corect
linia melodică, dar nici mesajul cântecului. Ar fi bine ca învățătorul să utilizeze negative pentru cântece, instrumente
moderne audio/ video, dar în același timp să îl încurajeze pe copil să se exprime liber, să interpreteze așa cum simte
și să dea frâu imaginației.
Cântecele alese vechi sunt un alt dezavantaj pentru copii, deoarece nu stârnesc curiozitate, devin mecanisme
deoarece sunt foarte cunoscute iar copiii le cântă din instinct, fără emoție, fără trăire. Ar trebui ales un repertoriu de
cântece noi, de actualitate, cântece care sunt pe placul copiilor, care stârnesc curiozitate și interes.
La clasele a III-a si a IV- a se pune accent pe noțiunile de teorie muzicală, pe însușirea notelor muzicale, a noțiunilor
elementare întâlnite în scrierea unei melodii, caracterul practic-aplicativ lipsind cu desăvârșire sau având o pondere
foarte mică în cadrul activității. Din punctul meu de vedere, noțiunile teoretice trebuie predate în cadrul activității de
cântare efectivă, iar ponderea cea mai mare într-o oră de Muzică și mișcare trebuie să o aibă cântatul/interpretarea
propriu-zisă.
Activitatea ludică reprezintă un stil de viaţă pentru cea dintâi vârstă a omului. Prin joc copilul creşte, se dezvoltă
armonios explorează universul, se înţelege pe sine, îşi comunică convingerile şi învaţă cum funcţionează societatea
găsindu-şi un loc al său în viaţă. Această activitate atât de firească precum respiraţia, clipitul sau oftatul oferă
posibilitatea copilului încă din primele zile de viaţă să acţioneze în mod constructiv pentru clădirea propriei
personalităţi. Lipsa jocului, sau înlocuirea lui cu ascultarea vorbelor scrierea şi rezolvarea de multe exerciţii
monotone, stresul indus cu cele mai bune intenţii pentru creşterea performanţelor duce la blocarea energiilor care
susţin dezvoltarea. Dacă elevii sunt antrenaţi în activităţi de joc muzical acestora li se dezvoltă pe lângă deprinderi
muzicale, o serie de laturi ale personalităţii, voinţă, activism, creativitate, sociabilitate care conduc spre o dezvoltare
autonomă. Alături de celelalte tipuri de jocuri cu bogate valenţe educative, jocul muzical prezintă o importanţă
covârşitoare, întrucât este o activitate care produce satisfacţii şi plăceri, îi atrage şi îi interesează, prijeluind copiilor
trăiri emoţionale din cele mai puternice. Jocurile muzicale nu au o formă proprie fixă, ci se organizează ca o activitate
vie, având drept obiectiv anumite sarcini didactice şi care apelează la materiale muzicale diverse. Jocul ritmic
contribuie la dezvoltarea capacităţii de a percepe şi executa diferenţele de durată, de a marca şi recunoaşte structuri
ritmice din cântece.