Fiind situată la limita 

peninsulei Balcanice și acoperind o suprafață eliptică, de 238.391 km² , România ocupă mare parte din bazinul inferior al Dunării și regiunile din estul bazinului de mijloc al
acestui fluviu. Se află atât la sudul, cât și la nordul Munților Carpați, care formează bariera naturală între bazinele Dunării. Varietatea, concentritatea și proporționalitatea reliefului, altitudinea
medie 330 metri, altitudinea maximă 2544 metri fiind în Munții Făgăraș.

România este țară carpatică deoarece 2/3 din lanțul carpatic se află pe teritoriul său. Munții Carpați determină etajarea biopedoclimatică, reprezentând un veritabil nod orografic și totodată o
barieră în calea maselor de aer, dețin resurse naturale importante si au avut o importanță deosebită în dezvoltarea vieții economice.

România este țară danubiană deoarece întreg sectorul inferior al fluviului (1075 km) se află pe teritoriul României sau reprezintă părți din sectorul de graniță cu
statele Serbia, Bulgaria, Ucraina. Dunărea reprezintă o axă importantă de navigație încă din Antichitate. În prezent, prin intermediul Dunării, Rinului și canalelor Main-Rin și Dunăre-Marea
Neagră, se realizează legătura între Marea Neagră și Marea Nordului.

România este o țară pontică deoarece are ieșire la Marea Neagră, lungimea țărmului românesc fiind de 245 km (variază în funcție de procesele de acumulare sau eroziune), iar existența
litoralului românesc al Mării Negre conferă României multiple avantaje economice. Are un grad mare de populare, densitatea medie a populației fiind în jur de 90 loc./km²), depășind media
europeană. Ponderea majoritară a populației este între 53-54%, mai redusă comparativ cu cea europeană. Prezența României în ambele conflagrații mondiale, a făcut-o să iasă din prima
câștigătoare (formarea României Mari), din cea de-a doua a ieșit perdantă (pierderea Basarabiei, nordul Bucovinei, Ținutul Herța). Sub aspect cultural, spațiul românesc actual a mai fost numit
și „spațiul mioritic” (Lucian Blaga), reprezentând spiritualitatea creatoare a satului autohton, cu un specific aparte în diversitatea culturilor europene. [2] Poziția geopolitică actuală este de cea
membră NATO din anul 2004 si membru UE din anul 2007.

Cuprins

 1Date generale

 2Relief

o 2.1Munți

o 2.2Dealuri și podișuri

o 2.3Dobrogea

o 2.4Câmpiile și Delta Dunării

 3Geologie

 4Climă

 5Hidrografie

o 5.1Apele curgătoare

o 5.2Resursele de apă

 5.2.1Lacurile și limanele

 5.2.2Marea Neagră

 6Vegetația

 7Fauna

o 7.1Fauna terestră

o 7.2Fauna acvatică

 8Vezi și

 9Note

 10Bibliografie

 11Legături externe

Date generale[modificare | modificare sursă]

Harta fizico-geografică cu unitățile administrative din 1967

Poziționare
Partea Central-Sud-Estică a Europei
Granițele Romaniei

 Nord: Ucraina

 Vest: Ungaria

 Sud-Vest: Serbia

 Sud: Bulgaria

 Sud-Est: Marea Neagră

 Est: Republica Moldova
Teren

Câmpia Transilvaniei este separată de Podișul Moldovei prin Carpații Orientali și de Câmpia Română prin Carpații Meridionali (Alpii Transilvaniei).

Extremele altitudinii

 cel mai jos punct: Marea Neagră, 0 m

 cel mai înalt punct: Vârful Moldoveanu, 2.544 m

Extremele geografice

 cel mai vestic punct: Beba Veche, Timiș (20°17′58″E)

 cel mai sudic punct: Zimnicea, Teleorman (43°39′12″N)

 cel mai estic punct: Sulina, Tulcea (29°39′10″E)

 cel mai nordic punct: Horodiștea, Botoșani (48°14′41″N)

Resurse naturale

petrol (resurse în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, sare, teren arabil, energie hidraulică.

Folosirea terenurilor

 teren arabil: 41%

 semănături permanente: 3%

 pășuni permanente: 21%

 păduri: 29%

 altele: 6% (estimativ, 1993)
Terenuri irigate

30.016 km² amenajați, din care cca. 15.000 km² în funcțiune; (2005) [1]

Riscuri naturale
 cutremure mai severe în sud și sud-est; structurile geologice și climatul provoacă alunecări de teren; inundatții frecvente
în nordul și vestul țării.

Mediu înconjurător - probleme curente

eroziune a solului și degradare; poluare a apei; poluare a aerului în sud din motive industriale; contaminare
a Deltei Dunării

Mediu înconjurător - înțelegeri internaționale

 părtașă la: Poluarea Aerului, Tratatul Antarctic, Biodiversitate, Schimbarea Climatului,

Deșertificare, Specii pe cale de Dispariție, Modificări ale Mediului Înconjurător, Risc de Dezastru
Natural, Legea Mării, Interzicerea Testului Nuclear, Protejarea Stratului de Ozon, Poluarea
provocată de Vase, Delte

 semnate, dar încă nu ratificate: Poluarea Aerului - Poluanți Organici Persistenți, Protocolul pentru
Mediul Antarctic, Protocolul de la Kyoto pentru Schimbarea Climatului
Notă
controlează cea mai ușor de traversat rută între Balcani, Republica Moldova și Ucraina.[3]