BIOSINTEZA DE NANOPARTICULE DE Ag CU

APLICAȚII ÎN MEDICINĂ

Scopul lucrării:
Lucrarea de laborator își propune obținerea de nanoparticule de Ag, cu aplicații în
medicină, prin intermediul unei metode verzi (green), care nu dăunează mediului înconjurător
(eco-friendly) și care nu utilizează surfactanți.
Introducere:
Argintul (Ag) este un metal tranzițional moale, gri translucid, cu numărul atomic 47.
Acesta prezintă cele mai mari valori ale conductivității termice și electrice, dintre toate metalele
descoperite până în prezent. Configurația sa electronică este [Kr]4d105s1. În natură poate fi găsit
în formă pură sau aliat cu alte elemente. Argintul este considerat un metal prețios și este folosit
pentru monede și lingouri, ca parte a sistemelor monetare, precum și în bijuterii și ornamente.
Datorită proprietăților sale fotocatalitice, Ag și compuși ai acestuia au fost utilizați în industria
fotografică, pentru developare.
De-a lungul strânsei sale asocieri cu istoria umană în mai multe aplicații, argintul a fost
testat și utilizat în stomatologie, sub formă de amalgame cu mercur pentru umpluturi în
repararea cariilor dentare. În plus, nanoparticulele de argint (Ag NP) au fost mult timp evaluate
pentru activitatea lor anti-microbiană împotriva unei game largi de germeni patogeni. Cea mai
mare sensibilitate a fost observată fată de Staphylococcus aureus, rezistent la penicilină, urmat
de Staphylococcus epdermus. O activitate anti-microbiană moderată a fost observată în cazul
bacteriilor gram negative.
Odată cu apariția unei aprovizionări abundente de antibiotice, după Al doilea Război
Mondial, s-a renunțat la utilizarea particulelor metalice în scopuri medicinale. Acest lucru s-a
modificat recent, deoarece s-a constatat că o serie de tulpini bacteriene foarte rezistente sunt
capabile să manipuleze cele mai noi și mai puternice generații de antibiotice și să transmită
rezistența și la alte specii de microorganisme, devenind agenți patogeni redutabili. Astfel, s-au
reluat studiile de cercetare referitoare la fabricarea nanoparticulelor de argint (Ag NP), nu doar
pentru utilizarea lor ca agent antibacterian, dar și pentru potențialul de aplicare împotriva
ciupercilor, virușilor și a altor specii patogene.
Nanoparticulele de argint au fost studiate ca un mediu de livrare a antibioticului, precum
și ca modalitate de a sintetiza compozite pentru utilizarea acestora ca filtre dezinfectante și
materiale de acoperire. Mai multe mecanisme au fost propuse pentru a explica efectul inhibitor
al nanoparticulelor de argint pe bacterii. Se presupune că afinitatea mare a argintului fată de
sulf și fosfor este elementul cheie al efectului anti-microbian.
Utilizarea este însă complexă, se fac depuneri de nanoparticule de argint (Ag NP) pe
suporți de nanoparticule de dioxid de titan, de oxizi de zinc, care sunt și ele anti-microbiene,
iar efectul se cumulează. Aceste suspensii sau pulberi de dioxid de titan sau oxid de zinc dopate
cu particule de argint pot fi folosite cu ingrediente active și într-o serie de produse cosmetice,
deoarece pe lângă efectul anti-microbian, particulele de argint au și efect regenerativ.
Este exclus ca bacteriile să devină în timp rezistente la argint deoarece efectul se
răsfrânge atât pe structură cât și pe proteinele enzimatice, iar mai apoi inhibă metabolismul și
înmulțirea celulelor.
Aplicațiile biomedicale ale nanoparticulelor de argint (Ag NP) se bazează inclusiv pe
faptul că ele, spre deosebire de sărurile metalelor, mai ales în cazul aurului sau argintului, sunt
mai puțin reactive, fiind astfel mai puțin agresive fată de biochimia corpului. Ca atare, surplusul
lor este eliminat mai ușor, o anumită cantitate pătrunzând chiar în mediul intercelular sau
intracelular, iar alta rămânând în fluxul sanguin. Nanoparticula își păstrează forma pe termen
relativ lung, eliberând lent ionii metalului respectiv și acționând astfel mai blând, dar mai
sistematic, fără a genera aceleași efecte secundare negative precum compușii acelorași metale.
Din cauza dimensiunilor foarte mici, nanoparticulele pot penetra cu ușurință pielea,
plămânii și pot provoca efecte adverse. În cazul nanoparticulelor de argint trebuie ținut cont că
în cantități mari acesta devine toxic. Argiroza este o afecțiune determinată de ingestia unor
cantități însemnate de argint, cel mai evident semn fiind colorarea pielii in albastru – argintiu.
Chimia verde (Green Chemistry), sau chimia sustenabilă, este una dintre cele mai noi
ramuri ale chimiei și implică proiectarea de produse și procese care reduc sau elimină utilizarea
sau producerea de substanțe periculoase. Metodele de sinteză verde duc la obținerea de
nanoparticule și biomolecule mai sigure și în general cu un cost redus de fabricație. În acest
sens, au fost realizate o serie de studii privind reducerea ionilor de Ag+ la nanoparticule
metalice, utilizând extracte de plante cu caracter acid și proprietăți medicinale ca agent
reducător. Mai mult decât atât, aceste studii au arătat că Ag NP astfel obținute posedă
proprietăți anti-microbiene satisfăcătoare.
Materii prime:
Sursă de ioni de Argint Azotat de Argint 0,01M (AgNO3)
Agent reducător Extract de ceai verde
 Extract de plante (petale de trandafiri,
frunze de lucernă, frunze de mușcată, frunze
de colocazia)
Apă ultrapură

Sticlărie de laborator/Echipamente:
Cilindru de măsurare (50 mL) Micropipetă (100-1000 μL)
Flacoane de sticlă (20-50 mL) Vârfuri de micropipetă (100-1000 μL)
Pahare Berzelius (100 mL) Pâlnie de filtrare
Pahar Erlenmayer (100 mL) Mojar și pistil
Agitator magnetic cu încălzire Spatule
Hârtie de filtru Pointer laser
Balanță analitică
Măsuri de precauție:
Substanțele chimice utilizate sunt toxice și iritante; evitați inhalarea!
Purtați echipament de protecție în timpul lucrului în laborator.
Azotatul de argint pătează pielea, prin urmare manevrați-l cu mănuși.
Utilizați doar sticlărie de laborator curată.
Nu îndreptați pointerul laser către o altă persoană și nu priviți direct în acesta!
Activitate individuală:
Pentru fiecare procedură experimentală, notați modificările observate, precum schimbări
de culoare, formare de precipitat etc.
Pentru fiecare observație, explicați fenomenul căruia i se datorează, în spațiul aferent din
tabel.
 Mod de lucru:
I. Biosinteza de nanoparticule de Ag folosind extract de plante
Tabel 1. Biosinteza de nanoparticule de Ag folosind extract de plante

Procedură Observații Comentarii/Explicații

Pentru prepararea extractului

de plante/frunze, cântăriți 5 g
de plante/frunze, peste care
adăugați 50 mL de apă
ultrapură; mărunțiți și
omogenizați amestecul cu
ajutorul unui mojar și pistil
până obțineți o pastă. Filtrați
extractul și depozitați-l într-un
flacon de sticlă.

Adăugați 2 mL de soluție
AgNO3 0,01M peste 10 mL
extract și omogenizați cu
ajutorul unui agitator magnetic.

Cu ajutorul unui pointer

verificați dacă fasciculul laser
este sau nu refractat de către
soluția de AgNO3.

Observați soluția care conține

nanoparticule de Ag după 15
minute

Observați soluția care conține

nanoparticule de Ag după 30
minute

Observați soluția care conține

nanoparticule de Ag după 45
minute

Observați soluția care conține

nanoparticule de Ag după 60
minute

Cu ajutorul unui pointer laser

confirmați formarea de
nanoparticule de Ag
II. Biosinteza de nanoparticule de Ag folosind extract de ceai verde
Tabelul 2. Biosinteza de nanoparticule de Ag folosind extract de ceai verde
Procedură Observații Comentarii/Explicații

Pentru prepararea extractului

de ceai verde, cântăriți 1 g de
frunze de ceai verde, peste care
adăugați 50 mL de apă
ultrapură; Sub agitare continuă
magnetică, fierbeți amestecul.

După fierbere, permiteți

amestecului să se răcească, apoi
filtrați extractul și depozitați-l
într-un flacon de sticlă.

Adăugați 2 mL de soluție
AgNO3 0,01M peste 10 mL apă
ultrapură și omogenizați cu
ajutorul unui agitator magnetic.
Cu ajutorul unui pointer
verificați dacă fasciculul laser
este sau nu refractat de către
soluția de AgNO3.
Soluției anterior obținute
adăugați 10 mL de extract de
ceai verde și omogenizați cu
ajutorul unui agitator magnetic.
Observați soluția care conține
nanoparticule de Ag după 15
minute
Observați soluția care conține
nanoparticule de Ag după 30
minute
Observați soluția care conține
nanoparticule de Ag după 45
minute
Observați soluția care conține
nanoparticule de Ag după 60
minute
Cu ajutorul unui pointer laser
confirmați formarea de
nanoparticule de Ag